Capitolul 1.

Proiectarea intersectiei

1.1Introducere

1.2Terminologie
-Prin intersectie se intelege suprafata pe care doua sau mai multe cai de comunicatie terestre rutiere se alatura sau se incruciseaza, incluzand toate facilitatile de amenajare a acestei suprafete in vederea asigurarii scurgerii traficului. -Prin suprafata fizica a intersectiei se intelege suprafata pe care caile de comunicatie terestre se intersecteaza, cu alte cuvinte suprafata efectiva comuna, pe care se suprapun accesele in intersectie (Figura 1.a). -Prin suprafata functionala a intersectiei se intelege suprafata extinsa in jurul intersectiei care include (1) benzile suplimentare si canalizarea lor, (2) distanta de perceptie-reactie, (3) distanta de manevrare, (4) distanta de stocare a vehiculelor in coada de asteptare (Figura 1.b).

(a) suprafata fizica

(b) suprafata functionala

Figura 1. Suprafata fizica si suprafata functionala a intersectiei -Prin bratul intersectiei se intelege orice sectiune de drum adiacenta intersectiei care permite accesul vehiculelor in intersectie. Un brat poate deservi miscari multiple de trafic. - Prin miscare de trafic se intelege orice flux de vehicule sau de pietoni care efectueaza o miscare particulara in intersectie. In general, intr-o intersectie, pentru fiecare brat, exista 4 tipuri de miscari: miscarea de inainte, miscarea de stanga (sau virajul de stanga), miscarea de dreapta (sau virajul de dreapta) si miscarea de intoarcere. - Prin drept de acces se intelege posibilitatea unui anumit vehicul sau pieton de a efectua miscarea dorita prin intersectie. - Prin miscarea protejata se intelege o miscare de trafic a vehiculelor care este permisa si se efectueaza fara nevoia de a ceda prioritatea pietonilor sau altor miscari de trafic conflictuale. Prin miscarea permisiva se intelege o miscare de trafic a vehiculelor care este permisa si se efectueaza prin cedarea de prioritatea pietonilor si/sau altor miscari de trafic conflictuale. - Prin intersectie necontrolata se intelege o intersectie in care accesul vehiculelor nu este controlat nici prin indicatoare rutiere nici prin semafoare sau alte sisteme de control. In general, la intersectiile necontrolate se aplica regula prioritatii de dreapta. - Prin intersectie controlata se intelege o intersectie in care accesul vehiculelor este dirijat fie prin indicatoare rutiere fie prin semafoare sau alte sisteme de control. Pentru o diferentiere mai buna, in acest material, prin intersectie controlata se va intelege o intersectie in care accesul vehiculelor este facut pe baza indicatoarelor rutiere. - Prin ciclu de semaforizare se intelege intervalul de timp corespunzator unei secvente complete de schimbare a culorilor sau operatiilor de semnalizare la o instalatie de semnalizare. - Prin circulatie continua se intelege circulatia atunci cand pe un sector de drum nu intervin cauze de imobilizare sistematica a vehiculelor, in afara de acelea datorate evolutiei

proprii fluxului de circulatie. - Prin circulatie dirijata se intelege reglementarea ordinii de trecere in intersectie prin semnale ale agentului de circulatie sau semnale luminoase. -Prin timp de evacuare se intelege timpul dedicat autovehiculelor surprinse in interiorul suprafetei fizice a intersectiei la schimbul de faze pentru a evacua acest spatiu (indicatia rosu integral pentru toate accesele). -Prin lungimea ciclului de semaforizare se intelege timpul necesar de deservire a tuturor fazelor unei intersectii. Este timpul masurat de la inceputul indicatiei de verde corespunzatoare unei faze pana la inceputul urmatoarei indicatii de verde a aceleiasi faze

1.3Clasificarea intersectilor
1.3.1

Nota-Determinarea modului de echipare depinde de tipul intersectiei si de modul de reglementarea,asigurandu-se condiitile functionale si eficenta economica(ale interesectiei).

1.3.2 Din punct de vedere geometric ,al numarului de accese(brate sau ramuri concurente),precum si al dispunerii in plan ,intersectiile la acelasi nivel se clasifica in: -interesectii cu trei ramuri cu sau fara insule ,care pot fi oblice fig.2a normale(in t) fig. 2b,sau bifurcatii(in y),fig. 2c.Interesectia se considera normala daca unghiul dintre ramurile adiacente este cuprins intre 75105;

Fig.2 -intersectii cu patru ramuri (incrucisari) fig. 3 cu sau fara insule ,care pot fi normale(in cruce)cand unghiul dintre ramurile interesectie escuprins intre 75 .105 (fig. 3a)sau oblice(fig.3b).

Fig.3 -interesectii cu cinci sau mai multe brate; -interesectii giratorii prevazute cu insula centrala (circulara sau de alta forma geometrica)de dimensinuni mari care permit ca circulatiea sa fie continua pe un ine perimetral,de exemplu giratie cu patru ramuri normale(figura.4 a)cu sase ramuri(fig.4 b),giratie in turbine(fig.4c) si giratie normala cu trecere secanta pentru directia principala echipata cu semafoare fig.4d).

Fig.4 1.3.3 Din punct de vedere geometric al numarului de accese si de parcaje la niveluri diferite,interesectiile denivelante se pot clasifica astfel:

-cu trei ramuri, in forma de triunghiuri cu trei pasaje(fig.5a),in forma de trompeta dubla cu pasaj la doua niveluri(fig.5b),in forma de trompeta dubla cu doua pasaje(fig.5c),in forma de trompeta simpla cu un singur pasaj(fig.5d). -cu patru ramuri si cu pasaj denivelant dupa caz in forma de trifoi cu patre foi(fig.5e),cu doua bucle(fig.5f),in forma forma de romb(fig.5g)sau cu accese bilaterale(fig.5h).

Fig.5 1.3.4 Din punct de vedere al dispunerii geometrice si al organizarii traficului pietele de circulatie se clasifica in:

-piete cu circulatie dispusa longitudinal,rezultate din amenajarea mai multor interesectii apropiate de categorie tehnica 1 sau 2 (fig.6 a); -piete cu transversare directa a fluxurilor prioritare si inel giratoriu (fig.6 b si fig.6c); -piete cu circulatie dispusa perimetral pe una sau mai multe laturi(fig.6d).

Fig.6

1.4 Densitatea intersectiilor

1.4.1 Pozitionarea intersectiilor la distante apropiate una de alta creeaza probleme in ceea ce priveste: - vizibilitatea in intersectie; - perceptia intersectiei si implicit adaptarea la conditiile de circulatie; - anticiparea evenimentelor rutiere; - observarea si intelegerea semnificatiei indicatoarelor rutire. 1.4.2. Densitatea intersectiilor de pe o artera de circulatie se determina in functie de viteza de circulatie (viteza de proiectare sau viteza reglementata cea care are o valoare mai mica) si in functie de clasa functionala a arterei.

Tabelu 2. Distante minime intre interesectii[m] 1.4.3 Limitarea numarului de intersectii de pe artere are scopul de: - a creste siguranta circulatiei prin reducerea numarului zonelor potentiale de conflict - a creste capacitatea de circulatie si fluenta traficului prin reducerea numarului de perturbatii in traffic

1.5 Principii de proiectare a interesectiilor

Caracteristica general a unei intersecii este reprezentat de faptul c participanii la trafic, vehicule, bicicliti i pietoni trebuie s mpart, adesea simultan, un spaiu comun. Un obiectiv important, cu privire la proiectarea interseciilor, al inginerilor de trafic, const n diminuarea punctelor de conflict ce rezult din micrile multiple, influenate de costurile privind mentenana, factorii de mediu i gradul de dificultate al implementrii. 1.5.1. Factori ce influeneaz proiectarea interseciilor 1.5.1.1. Factorul uman Comportamentul conductorului auto ca i a celorlali participani la trafic este discutat n cadrul capitolului Factorul uman, iar rspunsul acestuia reprezint un factor important n proiectare interseciilor.

n tabelul 5.1 sunt prezentate valori recomandate ale caracteristicilor factorului uman importante pentru proiectarea interseciilor.

Pentru timpul de percepie-reacie de 2,5 secunde este folosit ca mrime de intrare pentru determinarea distanei de vizibilitate n intersecie. Datorit importanei sporite a controlului interseciilor urbane aglomerate pot fi adoptate i valori mai mici ca de exemplu 2 secunde. 1.5.1.2 Caracteristicile vehiculelor Mrimea i manevrabilitatea vehiculelor reprezint factori de baz n proiectarea interseciei n special atunci cnd au fost selectate caracteristicile tipului de canalizare a fluxurilor de trafic. Datorit importanei n proiectarea drumurilor n general i a interseciilor n special, caracteristicile vehiculelor sunt abordate separat i sunt prezentate n tabelul 5.2. n alegerea vehiculului cel mai potrivit, inginerul de trafic trebuie s acorde atenie sporit compoziiei fluxurilor rutiere. 1.5.1.3 Condiiile de mediu Printre factorii care influeneaz modul de proiectare a interseciilor la nivel, o importan deosebit au: categoria drumului, amenajrile existente n mprejurimi i condiiile climaterice n zon. Arterele principale asigur deplasarea unor volume mari de trafic, operarea vehiculelor cu viteze superioare i adesea circulaia automobilitilor mai puin familiarizai cu aceste categorii de drumuri. Prezena vehiculelor grele, autocamioane i autobuze poate genera un nivel de serviciu ridicat.

Tipul zonei, precum i modul de folosire a zonelor nvecinate, guverneaz modul de proiectare a unei intersecii. De exemplu, n zonele urbane participanii la trafic sunt alturi de automobiliti, diferite categorii, ca: fluxuri de pietoni, fluxuri de cltori, bicicliti, taximetriti, vehicule ce urmeaz a fi parcate, etc. n zonele rezideniale, inginerii de trafic i-au n considerare, pe lng categoriile amintite, nevoile de traversare n vecintatea colilor ca i biciclitii.

Clima local poate influena deciziile de proiectare. De exemplu, o zon cu cea necesit soluii speciale pentru asigurarea vizibilitii, iar ploile toreniale frecvente reduc observarea semnelor i marcajelor, dar i aderena automobilului.

1.6 Studiul interesectiei

1.7 Date necesare proiectari interesectiei

1.7.1 Intersectiile noi, reabilitate sau modernizate, se vor proiecta luand in considerare valorile de trafic pentru ora de varf a traficului de perspectiva. In functie de clasa intersectiei, orizontul minim de perspectiva este indicat in tabelul

1.7.2 Pentru verificarea capacitatii de circulatie a intersectiilor la nivel, indiferent de modul de control al traficului, este necesara colectarea datelor de trafic curente: - Valorile de trafic - Geometria intersectiei - Controlul circulatiei prin intersectie 1.7.3 Valorile de trafic (sau numarul vehiculelor) se vor colecta pentru fiecare directie de mers, pe categorii de vehicule. In cazul in care intersectia are capacitatea depasita (se observa cozi de asteptare remanente) se vor colecta suplimentar valorile de trafic care se apropie de intersectie intr-o sectiune cu trafic fluid invecinata, separat pentru fiecare brat, pe categorii de vehicule. Se vor nota lungimile cozilor de asteptare (exprimate in numar de vehicule), inainte de a incepe masuratoarea, precum si la intervale prestabilite (ex. 5 minute, 15 minute) in functie de necesitate, separat pentru fiecare brat. Duratele minime de colectare a valorilor de trafic se stabilesc in functie de clasa intersectiei, conform tabelului :

1.7.4 Metode de colectare a datelor de trafic: - Contorizare automata: Pentru contorizari care sunt efectuate pe durata mai multor zile este recomandata instalarea unor contori automati, care diferentiaza tipurile de vehicule. - Contorizare semi-automata: Pentru contorizari pe durata mai multor ore este recomandata utilizarea unor contori manipulati manual, care diferentiaza tipurile vehicule si directii de mers. -Contorizare manuala: Pentru contorizari simple, de scurta durata se recomanda utilizarea fie a contorilor semiautomati, fie a fiselor de recensamnat de trafic pe categorii de vehicule si directii de mers. 1.7.5 Se vor culege elementele geometrice ale intersectiei necesare realizarii unei schite relevante a acesteia: - Numarul si latimea benzilor, pe fiecare brat al intersectiei; - Numarul, lungimea si latimea benzilor buzunarelor pentru viraje, daca exista; - Configuratia si dedicatia benzilor; - Declivitatea (inclinarea longitudinala) carosabilului pe fiecare brat; - Raza de racordare a bordurilor (aproximativa); - Lungimea maxima de stocaj prezenta intersectiilor adiacente; - Benzi (pene) de accelerare sau de deccelerare; - Pozitia si latimea trecerilor de pietoni; - Alte elemente particulare.

Fig. Exemplificare schematica elemente geometrice intersectie clasica in cruce 1.7.6 Se vor identifica elementele caracteristice controlului circulatiei prin intersectie: - Drumurile / strazile / accesele cu prioritate; - Drumurile / strazile / accesele fara prioritate, precum si modul de control (cedeaza trecerea, stop); -Semaforizare: - Lungimea ciclului; numarul si lungimea fazelor; - Timpul de siguranta si timpul de evacuare; - Planul (diagrama) de semaforizare; - Miscarile permise pentru fiecare faza; - Timpul minim pentru traversarea pietonilor.

1.8 Geometria interesectilor semaforizate

1.8.1 Amenajarile geometrice ale intersectiilor semaforizate urmaresc asigurarea unei capacitati si fluente adecvate pentru toti participantii la trafic, dar si o siguranta rutiera ridicata prin: -Canalizarea miscarilor in intersectiei;

-Asigurarea unor elemente geometrice corespunzatoare in plan orizontal si in plan vertical; - Asigurarea unei vizibilitati corespunzatoare si posibilitatea detectarii eventualelor obstacole; - Controlul dreptului de acces in intersectie; - Asigurarea facilitatilor pentru pietoni, biciclisti. 1.8.2 Principiile de amenajare geometrica a benzilor si buzunarelor suplimentare pentru virajele de stanga si de dreapta indicate la intersectiile nesemaforizate se aplica si in cazul intersectiilor semaforizate.

1.9 Caracteristiciile intersectilor semaforizate

Valoarea ideal a fluxului care ar putea s treac printr-o intersecie este cunoscut ca rata fluxului de saturaie per or de timp de verde. Valoarea timpului de percepie-reacie iniial, acceleraia vehiculului i comportamentul vehiculelor care se urmresc reprezint factorii care influeneaz valoarea fluxului de saturaie. Pentru o bun nelegere este nevoie s fie explicate cteva noiuni de baz privind proiectarea interseciilor semaforizate. n cadrul instalaiilor de semaforizare, semnalele de trafic aloc timpii dup o succesiune bine determinat fazele de semaforizare n interiorul ciclului de semaforizare, ntr-o varietate de moduri, de la modul presetat sau prestabilit cu dou sau mai multe faze, la cel semiactualizat i cel actualizat. Modul de operare cu ajutorul semnalelor de trafic poate fi descris cu ajutorul urmtorilor termeni: -Ciclu de semaforizare, C orice secven complet a indicaiei semnalului sau intervalul de timp de la nceputul unui timp de verde pentru o faz pn la nceputul timpului de verde pe faza urmtoare; -Faza de semaforizare o parte a ciclului alocat unei micri sau unei combinaii a micrilor de trafic permise simultan, pentru care nu se produc puncte de conflict eseniale (conflicte ntre vehicule i vehicule) sau dac se produc acestea sunt neeseniale (conflicte ntre vehicule i pietoni); -Timpul intermediar sau inter-verde, Ti destinat evacurii interseciei i reprezint intervalul de timp de la sfritul semnalului de verde pe o faz i nceputul semnalului de verde pe faza urmtoare, exprimate n secunde; -Timpul de verde, Tv intervalul de timp dintr-o faz de semaforizare, n care este afiat indicaia verde i indic permisiunea de trecere prin intersecie; -Timpul pierdut, Tp timpul n care intersecia nu este folosit efectiv, care apare la afiarea semnalului de galben/rou simultan (cnd intersecia este eliberat) i la nceputul fiecrei faze cnd primele cteva vehicule ntrzie la plecare;

-Timpul de verde efectiv, Tvef timpul disponibil efectiv unei micri, este determinat, n general, ca suma dintre timpul de verde i timpul de galben din care se scade timpul pierdut pentru micarea desemnat; -Timpul de rou efectiv, Tref timpul n care o micare sau o combinaie de micri au interdicia de a se deplasa prin intersecie i reprezint diferena dintre lungimea ciclului de semaforizare, C, i timpul de verde efectiv; -Raportul de verde efectiv Tvefi/C raportul dintre timpul de verde efectiv i lungimea ciclului.