Sunteți pe pagina 1din 14

Cuprinsul lucrarii:

1. istoria semafoarelor
2. motivarea lucrarii
3. schema intersectiei
4. organigrama de functionare a automatului
5. codificarea starilor
6. .caracteristicile electrice
schema de comanda si control a becurilor
7. circuitul de putere
8. legatura microcontrolerului cu partea electrica.
9. programarea microcontrolarului
10. organigrama programului
12.anexe
1.istoria senafoarelor

In istoria semaforului, un rol important l-au jucat caile ferate, care s-au dezvoltat, la inceput, mai
repede decat caile rutiere. Astfel, in 1848 englezul John Deakin introduce, la caile ferate britanice, semnalizarea
mecanica, prin pivotarea unor semnale de cale, constituite din sticle colorate, care se deplasau prin fata unei lampi
fixe.
In 1851 inventatorul francez Étienne Jean-Joseph Lenoir inventeaza un sistem de semnalizare pentru
caile ferate. Acesta a mai inventat motorul cu ardere interna in doi timpi cu aprindere electrica si a construit in
1863 primul motor cu ardere interna care functiona cu benzina.
Primul semafor din istoria omenirii a fost un model care functiona pe gaz si a fost instalat la Londra la data de 10
decembrie 1868, la intersectia dintre Bridge Street si Palace Yard. Lanterna era montata pe un pivot de otel de 7 m
inaltime. Pe o parte era rosie iar pe cealalta parte era verde. Pivotul de sustinere era rotit cu ajutorul unui levier de
catre un agent de politie. Istoria spune ca la data de 2 ianuarie 1869, adica la nici o luna de la punerea in functiune,
agentul de politie a fost ranit de explozia instalatiei de gaz.
In 1908 se stabilesc, in cadrul unei Conferinte internationale, primele reguli mondiale pentru semnalizarea pe
drumuri. Merita mentionat ca cu aproape 100 de ani inainte, adica in 1807, Napoleon a impus in Europa circulatia
pe dreapta, aceasta inscriindu-se printre masurile luate in cadrul blocadei continentale contra Angliei.
Primul semafor electric, inventat de James Hodge, a fost instalat la data de 5 august 1914 in
Cleveland, Ohio. Acesta era prevazut si cu o sonerie electrica ce se declansa la schimbarea culorii. Sistemul era
compus din patru perechi de lampi montate la colturile strazilor, ca si in prezent pentru o intersectie simpla in
cruce. In fiecare colt era montata cate o lampa pentru STOP si o lampa pentru LIBER. Lampile erau imperecheate
doua cate doua astfel incat sa nu existe situatii conflictuale la circulatia pe directiile ortogonale, perpendiculare
intre ele. Comanda se dadea manual dintr-un post amplasat intr-unul din colturi.
In 1918 a fost inaugurat la New York primul semafor electric cu trei culori: rosu – stop,
portocaliu – atentie, verde – cale libera. Comenzile erau date manual de catre o persoana cu atributii in dirijarea
circulatiei.
In decembrie 1920, politistul William Potts din Detroit a construit un semafor electric cu trei culori si care a fost
montat suspendat ca in zilele noastre (foto).
Primul semafor din Franta a fost instalat la data de 5 mai 1923, la intersectia bulevardelor Saint-Denis si
Sébastopol din Paris. Avea doar culoarea rosie insotita de un semnal sonor. Abia dupa 10 ani s-au introdus si
celelalte doua culori: verde si galben.
Semaforul automat, asa cum este cunoscut astazi, a fost introdus in 1926. Evolutia acestuia este remarcabila,
ajungandu-se astazi la semafoare inteligente. De fapt, acestea primesc informatii de la camere video si senzori de
prezenta incastrati in carosabil, respectiv de la senzori de gaze poluante si, pe baza unui program, dirijeaza traficul
auto in mod automat.
Istorie cu... amenda
Un barbat din Longmont, Colorado, Jason Niccum, a gasit o solutie „ingenioasa“ de a nu mai intarzia
la serviciu, folosind un dispozitiv care, la apropierea de o intersectie, trimite un semnal care schimba culoarea in
verde. Acest dispozitiv este folosit numai de pompieri cand au o urgenta, iar folosirea de catre alte persoane este
ilegala. Inginerii care lucrau la trafic au observat o periodicitate a perturbatiilor produse la anumite intersectii. Au
filmat intersectiile mai multe zile si au constatat ca nu a trecut nicio ambulanta, doar, de fiecare data, o camioneta
Ford alba. Politia i-a dat o amenda de 50 de dolari pentru „suspiciunea ca a interferat cu semnalele din trafic“.„El
nu numai ca a pacalit sistemul, insa perturba circulatia celorlalti cetateni din Longmont care mergeau la lucru, la
fel ca si el“, a spus politia.
2 Motivarea lucrarii

Semaforizarea intersectiilor cu trafic numeros a devenit o necesitate ptr a se asigura fluidizarea traficului si ptr
a se evita blocajele din trafic si alte evenimente rutiere neprevazute.
Am ales intersectia strazilor Vasile Conta si Closca din municipiul Tecuci judetul Galati ptr a implementa un
sistem de semaforizare. Intrucat in realitate aceasta intersectie este o intersectie de strada principala cu una
secundara se merge pe principiul cedeaza trecerea. tinandu se cont si de faptul ca traficul rutier cat si cel pietonal
este foarte redus conform unui studiu realizat pe o perioada de o 7 zile , esantioane de trafic fiind luate la fiecare
10 minute , nedapasindu se un numar de 20 de autovehicule la interval de jumatate de ora, nu este necesara
semaforizarea.
Cu toate acestea vom implementa in mod pur fictional un trafic de aproximativ 10 autovehicule pe fiecare
strada la fiecare minut astfel incat vor fi prezente la un ciclu de semaforizare verde aproximativ 5 autovehicule pe
fiecare sens.

3.schema intersectiei

4.schema de organizare
In cadrul acestei scheme au fost desenate semafoarele asa cum ar fi ele amplasate in intersectie;
dupa cum se observa, in schema apar:
- 4 semafoare pentru autovehicule, codificate: S1, S2, S3, S4
- 4 perechi de semafoare pentru pietoni, codificate: S11, S22, S33, S44

Dupa cum este si firesc, datorita directiilor de circulatie, urmatoarele semafoare functioneaza identic
(afisaza simultan aceeasi culoare):
S1=S3; S2=S4. S11=s33;s22=s44
5.codificarea starilor

Starile prin care trec semafoarele intersectiei sunt prezentate mai jos,
s1=s s2=s s11=s s22=
Starea
3 4 33 s44
s1 verde rosu rosu verde
s2 galben galben rosu rosu
s3 rosu verde verde rosu
s4 galben rosu rosu rosu
s5 galben galben galben galben

Timpii asociati fiecarei culori sunt: timpul ptr culoarea verde tv =20 timpul ptr culoarea rosu va fi egal tr=20
iar timpul culori galbene va fi de 3 secunde. Aceasta permite ca toti care merg pe directia inainte sa aiba la
dispozitie 15 , indiferent de directie. Acest timp este suficient ca cele aproximativ 5-10 masini care se vor afla
in intersectie la un ciclu de semaforizare sa paraseasca perimetrul intersectiei.

portul Codarea in binar Codarea in hexa


starea
S1 PA 00000100 04
PB 00000001 01
PC 00000001 01
PD 00000010 02
S2 PA 00000010 02
PB 00000010 02
PC 00000001 01
PD 00000001 01
S3 PA 00000001 01
PB 00000100 04
PC 00000010 02
PD 00000001 01
S4 PA 00000001 01
PB 00000001 01
PC 00000001 01
PD 00000001 01
S5 PA 00000010 02
PB 00000010 02
PC 00000000 00
PD 00000000 00
6.caracteristicile electrice

 Temperatura de functionare: -55 grade C .. +125 grade C


 Temperatura de stocare: -65 grade C .. + 150 grade C
 Tensiunea pe orice pin in afara de RESET: -1V .. Vcc+0,5V
 Tensiunea pe pinul RESET: -1V .. +13V
 Tensiunea de alimentare: max 6V
 Curentul pe pin I/O: 40mA
 Curentul de alimentare: 200mA

Solicitarea microcontroler-ului la valori maxime ii reduce durata de viata pana la deteriorare. Pentru o
functionare eficienta se au in vedere urmatoarele:

 Suma tuturor curentilor din porturi sa nu depaseasca 400mA;


 Suma curentilor din portul B, C6, D si XTAL2 nu trebuie sa depaseasca 100mA;

7.schema de comanda si control a becurilor

Comanda si
controlul
becurilor
reprezinta partea de
executie a
semnalelor si de
supravegherea
functionarii
acestora pentru
obtinerea
semnalelor de
control
compatibile cu
automatul de
semaforizare.
Conditiile pe care
trebuie sa le
indeplineasca
blocul de comanda si de control sunt:

 Separarea galvanica a semnalelor de comanda si control fata de alimentarea becurilor;


 Nivel logic compatibil cu sistemul de comanda a semnalelor de control;
 Timpul de reactie al comenzii si al controlului foarte mic;
 Protectie la semnale parazite produse din cauze fizice (scurtcircuite, supraalimentari, etc);

Exista numeroase solutii de realizare a blocului de comanda si control. In practica se folosesc in ultimul
timp schemele de comanda cu optotriac si control cu optocuplor si/sau transformator de curent, avantajele
constand in prelungirea duratei de viata a becurilor prin comanda cu optotriac autoamorsat la trecerea prin zero
pentru controlul becurilor (in scpecial pentru cele de culoare rosie) atat in tensiune cat si in curent pentru evitarea
impulsurilor de control false. Pentru aplicatia noastra am adoptat varianta schemei de comanda cu releu si
controlul cu ajutorul unui optocuplor. In anexa este prezentata detaliat schema electrica. Schema de comanda si
control pentru un singur bec arata in felul urmator:

8.circuitul de putere

Microcontroler-ul ATMEGA16 are un numar relativ redus de pini necesari realizarii tuturor conexiunilor in
cazul semaforizarii unei intersectii mai complicate si ptr a da o generalizare mai mare a schemei am ales varianta
multiplexarii semnalului cu ajutorul releului. Deoarece semnalul produs de microcontroler are 5 Vcc si 40 mA
acesta nu ajunge la valoarea necesara releului pentru declansare, avem nevoie de un etaj de amplificare a
semnalului. Folosim tranzistorul BC 107 conectat la o sursa de tensiune de 12 V. Tranzistorul are caracteristici
mult peste cele necesare pentru a nu exista pericolul defectarii lui sau a necesitatii folosirii unui radiator pentru
racire (vezi anexa). Factorul de amplificare relativ bun nu ridica probleme asupra intrarii in saturatie sub actiunea
de comanda. Pentru a nu avea o tensiune maxima la comanda releului folosim rezistenta R1 de 10 Ohm pentru a
obtine o cadere de tensiune la bornele acestuia suficienta eliminarii riscului de ardere.
Releul reprezinta elementul de executie care asigura separarea galvanica a sistemului de control fata de
reteaua de alimentare a becurilor. Deoarece o singura comanda actioneaza 4 respectiv 2 becuri am folosit un releu
dotat cu 4 perechi de contacte electrice independente si normal deschise cate unul pentru fiecare bec. Releul
functioneaza la o tensiune de 12 Vcc, are rezistenta interna 350 Ohm si are un curent de aclansare de 34 mA, ceea
ce a dus la alegerea anterioara a tranzistorului si a sursei de alimentare. Datorita curentului invers de autoinductie
ce se inmagazineaza in bobina releului dupa incetarea semnalului, am folosit dioda 1N4006 pentru scurtcircuitarea
acestuia.
Becul este de 60 W si sunt alimentate de la reteaua de 220 V curent alternativ, rezultand un curent in circuit
de 0,27 A (P = 60 W si U = 220 V, deci 60 / 220 = 0,27). Sunt necesare rezistente fuzibile de clasa rapida de 0,5 A
pentru protectia circuitului si pentru a minimiza defectiunile in cazul supratensiunii becurilor sau scurtcircuitarii
acestora, conectate direct pe nul cat si pe activ.
Deoarece optocuplorul trebuie inseriat in circuit cu becul si stiind ca becul functioneaza la reteaua de 220
Vca, iar optocuplorul functioneaza in curent continuu este necesara redresarea tensiunii alternative. Pentru aceasta
am folosit tot o dioda 1N4006.
Optocuplorul impreuna cu dioda, condensatorul electrolitic si rezistentele reprezinta etajul de control al
becurilor. Principiul de functionare al blocului de control este urmatorul: la inchiderea contactelor releului becurile
care se afla sub potentialul fazei retelei sunt puse la nul, curentul care apare prin bec este redresat de dioda si
prelucrat de restul circuitului pentru a ajunge la bornele optocuplorului care furnizeaza semnalul de control.
Valorile componentelor electrice si electronice au fost alese in functie de necesitatea aplicatiei curente.
Optocuplorul ales are o tensiune optima de intrare de 2,2 Vcc si un curent de 15 mA. Stiind aceasta tensiune si
acest curent de intrare in optocuplor, cunoscand faptul ca becul produce un curent de 0,27 A la o tensiune electrica
de 220 Vca si folosind formula divizorului de tensiune, am obtinut valoarea rezistentei R2 de 12 Ohm.
La redresarea tensiunii alternative am folosit dioda 1N4006 cu un circuit de intarziere de o milisecunda,
obtinand o tensiune continua dubla-alternanta necesara optocuplorului. Am intarziat alternanta pozitiva cu o
milisecunda deoarece perioada unei sinusoide fiind de 2 milisecunde, iar durata unei alternante fiind de o
milisecunda, se asigura astfel si alternantele negative (vezi figura din dreapta).

Circuitul de intarziere contine un condensator de 22 microF si o rezistenta de 100 Ohm, valorile lor fiind
calculate din formula de calcul a constantei de timp pentru circuit, acesta din urma fiind alimentat cu o tensiune de
lucru de 50 Hz.
Compatibilitatea la nivel logic a semnalului de control se obtine foarte simplu de la o sursa de tensiune de
curent continuu cu valoarea de 5 V care este aplicata optocuplorului in functie de semnalul de intrare. Astfel
sistemul considera becul aprins daca sesizeaza tensiunea de 5 V care corespunde nivelului logic “1” si considera
becul stins in lipsa acestei tensiuni care corespunde nivelului logic “0”. Rezistenta R4 de 5000 Ohm din schema
electrica are rolul de protectie a intrarii portului B prin absortia curentului rezultat in urma semnalului de control.

9.legatura microcontrolerului cu partea electrica.

Fiecare port al microcontrolerului va comanada in mod direct cate un semafor . portul A va comanda semaforul
s1 , portul B va comanda semaforul s2 , portul C va comanda semaforul S11 iar portul D va comanda semaforul
s33. Primele 3 iesiri ptr porturile A si B vor comanda becurile corespunzatoare culorilor Rosu ,Galben si Verde
iar urmatorii 3 pini vor fi folositi ptr intrarea semnalului de control pt verificarea starii becurilor iar ptr porturile C
si D primele doua iesiri ptr Rosu si Verde iar urmatorii 2 pini ca intrari.
10. programarea microcontrolerului

include “m16def.inc”
Jmp reset
Jmp galben
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp prag_1sec
Jmp verificare_becuri
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Jmp reset
Reset
Ldi r16,high (ramend)
Out sph,r16
Ldi r16,low(ramend)
Out spl, r16
Ldi r16, 0b00000111
Out ddra , r16
Out ddrb, r16
Ldi r16, 0b00000011
Out ddrd, r16
Out ddrc, r16
Main:
cli
Ldi r16,0x00
Out TCCR1A,R16
LDI R16,0X08
OUT TCCR1B,R16
IN R16, TIMSK
ANDI R16, 0B11000011
ORI R16,0B00010000
OUT TIMSK,R16
Sei:
Bucla:
RJMP BUCLA;
S1:
Ldi r16,0x04
Out porta,r16
Ldi r16,0x01
Out Portb,r16
Ldi r16,0x01
Out portc,r16
Ldi r16,0x02
Out portd,r16
Ldi r17,0b00001000
Cpse r17,r19
Jmp s1
Jmp s2
Reti

S2:
Ldi r16,0x02
Out porta,r16
Ldi r16,0x02
Out Portb,r16
Ldi r16,0x01
Out portc,r16
Ldi r16,0x01
Out portd,r16
Ldi r17,0b00001100
Cpse r17,r19
Jmp s2
Jmp s3
Reti

S3:
Ldi r16,0x01
Out porta,r16
Ldi r16,0x04
Out Portb,r16
Ldi r16,0x02
Out portc,r16
Ldi r16,0x01
Out portd,r16
Ldi r17,0b00010100
Cpse r17,r19
Rjmp s3
Rjmp s4
Reti

S4:
Ldi r16,0x01
Out porta,r16
Ldi r16,0x01
Out Portb,r16
Ldi r16,0x01
Out portc,r16
Ldi r16,0x01
Out portd,r16
Ldi r17,0b00011000
Cpse r17,r19
Jmp s4
Jmp s1
reti

Prag_1sec
In r20,sreg
In r18,0b00011000
Cpse r18,19
Inc r19
Ldi r19,0x00
In r22,0b00001100
Cpse r22, r21
Inc r21
Jmp verificare_becuri
Out sreg,r20
Reti

Galben:
Ldi r16,0x02
Out porta, r16
Out portb,r16
Ldi r16,0x00
Out portc,r16
Out portd,r16
Reti

Verificare_becuri:
Ldi r18,0b11111111
Out porta,r18
Out portb,r18
Out portc,r18
Out portd,r18
Ldi r19,pina
Cpse r19,r18
Jmp galben
Ldi r19,pinb
Cpse r19,r18
Jmp galben
Ldi r19,pinc
Cpse r19,r18
Jmp galben
Ldi r19,pind
Cpse r19,r18
Jmp galben
reti
11 organigrama
V C C

B C 1 0 7 A V C C

P B 0 P A 0 F 4 U 1
R 3
1 1 P S 2 5 46 1

2
P B 1 P A 1 b b
1 k
R 2 2
P B 2 P A 2 F U S E C 1

1
P B 3 P A 3 2 2 u F

3
1 N 4 0 9 9
R 4

4
P B 4 P A 4
5 K
P B 5 P A 5
F 5

3
P B 6 P A 6

P B 7 P A 7
2 2 0
F U S E
R E S E T A R E F

V C C G N D

G N D A V C C

X T A L 2 P C 7

X T A L 1 P C 6

P D 0 P C 5

P D 1 P C 4

P D 2 P C 3

P D 3 P C 2

P D 4 P C 1

P D 5 P C 0

P D 6 P D 7