SPRIJINIREA TERASAMENTELOR

Drumuri forestiere

 Soluţiile tehnice de sprijinire a maselor de pământ,

cele mai răspândite în construcţia drumurilor, sunt
zidurile de sprijin, contraforturile,
contrabanchetele şi piloţii de susţinere.

Ziduri de sprijin

 Sunt consolidări ce se execută din zidărie de piatră

uscată sau cu mortar de ciment, din beton sau
beton armat.
 Drumuri forestiere

 În principiu la un zid de sprijin se deosebesc:

fundaţia, corpul zidului şi coronamentul (fig.5.54).
Faţa văzută a zidăriei se numeşte parament, faţa
superioară coroană, iar înclinarea zidului în raport
cu planul vertical fruct.
 După funcţia pe care o îndeplinesc se împart în:
 Ziduri de căptuşire (fig.5.55) având doar rol de
protecţie pentru taluzurile aflate în zone cu roci
alterabile, nu preiau împingeri.
Drumuri forestiere
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 De regulă se execută din zidărie aplicată direct pe

taluz, cu asize orizontale sau în opus incertum;
paramentul se realizează cu un fruct de 10:1 până
la 3:1, în funcţie de starea rocii protejate, iar
grosimea zidăriei este de 0,40m la coronament şi
de 0,40m +h/10m la bază. Zidurile de căptuşire se
execută după terminarea lucrărilor de terasamente.
 Zidurile de rezistenţă (fig.5.56) preiau
împingerea pământului şi sprijină taluzurile de
rambleu sau debleu.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 În plus ele apără piciorul taluzului împotriva acţiunii

apelor din precipitaţii sau a celor curgătoare şi
reduc volumul terasamentelor executate pe coaste
puternic înclinate.
 În cazul rambleurilor zidul de sprijin se poate ridica
până la nivelul platformei, când este numit zid de
platformă (fig.5.57a), sau poate sprijini numai
piciorul taluzului, atunci fiind numit zid de picior
(fig.5.57b).
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Zidurile de sprijin se fundează până sub adâncimea

de îngheţ şi se plasează astfel încât înălţimea lor să
fie cât mai mică.
 În legătură cu modul de construcţie al zidurilor de
sprijin, din diferite materiale, se precizează
următoarele:
 Zidurile din piatră uscată se pot întrebuinţa ca
ziduri de picior pentru rambleuri mai mici de 3m. Ele
lucrează prin greutate proprie, realizând un moment
de stabilitate suficient de mare pentru siguranţa
împotriva răsturnării. Forma şi dimensiunile lor uzuale
sunt redate în figura 5.58.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Spatele zidului se execută vertical sau cu o înclinare

de 2:1. Lăţimea minimă a coronamentului este de
50cm, cu recomandarea ca de la marginea
exterioară a coronamentului zidului şi până la
piciorul taluzului umpluturii de deasupra să rămână
o distantă m, care se determină cu relaţiile:
a b
m 
20 40
în cazul umpluturilor cu material pietros; (5.22)
 Drumuri forestiere

a b
m 
40 40
în cazul umpluturilor cu material de pământ; (5.23)
 Zidurile din piatră cu mortar şi zidurile de
beton (fig.5.59) au calitatea că se adaptează mai
bine condiţiilor locale.
 La zidurile din beton, paramentul văzut se execută
dintr-un beton superior, prelucrat cu şpiţul sau
bucearda, astfel încât să imite piatra. Pe drumurile
mai importante, zidul se poate îmbrăca cu moloane
de piatră naturală. Din loc în loc (15 la 30m) se lasă
rosturi de dilataţie.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Pentru construcţia acestor ziduri, sunt de mare

importanţă măsurile ce trebuiesc luate împotriva
infiltraţiilor de apă şi anume:
- prevederea unei şape de protecţie, în spatele
zidului;
- amenajarea în corpul zidului a unor orificii speciale
de scurgere, numite barbacane (fig. 5.60), având
dimensiunile 10/20...10/25cm; acestea se dispun
alternant la distanţe variind între 3 şi 5m pe
orizontală şi 1...1,50m pe verticală;
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

- executarea unui dren din piatră spartă sau piatră

brută cu o rigolă la bază, prin care se scurg, până
în dreptul barbacanelor, apele adunate în spatele
zidului.
 Zidurile din beton armat sunt mai puţin utilizate
în construcţia drumurilor forestiere din cauza
cantităţii mari de oţel-beton pe care o consumă.
Sunt indicate în special în terenurile cu împingeri
mari.
 Drumuri forestiere

 Zidurile din beton armat

(fig.5.61) sunt prevăzute
cu o talpă care ajută la
stabilitate, datorită
greutăţii masei de
pământ care apasă pe
această talpă a zidului, în
situaţii dificile, secţiunea
zidului poate fi întărită
prin contraforturi tot din
beton armat.
 Drumuri forestiere

Contraforturi

 Sunt ziduri de sprijin scurte însă puternice,

executate de regulă din zidărie de piatră uscată,
care se construiesc în corpul rambleului astfel
încât să alterneze cu porţiuni de rambleu fără
lucrări de sprijinire (fig. 5.65). Uneori
contraforturile pot fi executate şi prin metoda de
clincherizare a pământului (arderea argilelor şi
argilelor nisipoase, care prin aceasta îşi pierd apa
şi capacitatea de a o mai absorbi).
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Contrabanchete

 Sunt lucrări de sprijinire care urmăresc sporirea

stabilităţii rambleurilor înalte executate pe coaste.
în general, contrabanchetele (fig. 5.66) se
amenajează la piciorul taluzului din piatră, pietriş
şi nisip, ca să permită scurgerea apelor. Suprafeţei
superioare a contrabanchetei i se dă o înclinare de
2...4%.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Piloţi de susţinere

 Piloţii de susţinere (fig. 5.67) se execută din lemn

impregnat, din beton armat sau din beton turnat
pe loc. Numărul, secţiunea şi adâncimea lor de
pătrundere în stratul stabil se determină prin
calcul, astfel încât să reziste la forţele de
deplasare transmise de masa de pământ pe care o
sprijină.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Când există o suprafaţă de alunecare, piloţii sunt

solicitaţi la forfecare şi încovoiere. Când terenul
care alunecă se găseşte în stare plastică, atunci
piloţii sunt solicitaţi în special la încovoiere.
 În cazul unui singur şir de piloţi, distanţa minimă
dintre aceştia se stabileşte astfel încât să fie
îndeplinită condiţia:
S 2S
d  b 
Pa Pa (5.32)
 Drumuri forestiere

 În care:
b este distanţa dintre piloţi, m;
d - diametrul pilotului (0,25...0,35m);
Pa - presiunea activă pe 1 metru de front, kN/m;
S - rezultanta forţelor de frecare şi de coeziune
care se dezvoltă pe suprafaţa de rupere, kN.
 Dacă împingerea pământului este mare şi, în
consecinţă, se obţin distanţe foarte mici între piloţi,
care nu se pot respecta, din punct de vedere al
condiţiilor de execuţie, se adoptă soluţia piloţilor
pe mai multe şiruri.
 Drumuri forestiere

Construcţii şi amenajări pentru apărare

împotriva avalanşelor de zăpadă

 În regiunile de munte, situate la altitudini de peste

1000m şi cu versanţi puternic înclinaţi (pante
peste 60%), apare pericolul avalanşelor de
zăpadă. Apărarea sectoarelor de drum ameninţate
de avalanşe se realizează printr-un complex unitar
de construcţii şi amenajări, care au drept scop fie
prevenirea producerii avalanşelor, fie
combaterea lor.
 Drumuri forestiere

 Prevenirea producerii avalanşelor - se poate

realiza prin exploatarea corectă a golului de munte
(menţinerea unei pături erbacee dense şi continue,
combaterea gramineelor etc.) şi menţinerea
permanentă a pădurii în limitele ei naturale.
 Combaterea avalanşelor se realizează prin
diferite construcţii şi amenajări speciale care, după
B. Alexa, se clasifică în: lucrări de protecţie
activă şi lucrări de protecţie pasivă.
 Drumuri forestiere

 Lucrările de protecţie activă urmăresc

stabilizarea stratului de zăpadă, împiedicând prin
aceasta declanşarea avalanşei. Se execută în golul
alpin, în zona de formare a avalanşei, pe întreaga
suprafaţă a versantului aflat în amonte de drum.
Din categoria acestor lucrări, în afara plantaţiilor,
mai fac parte şi construcţiile şi amenajările pentru
reţinerea pe loc a zăpezii cum sunt: amenajări de
terase, baraje de zidărie, elemente prefabricate din
beton, greble etc.
 Drumuri forestiere

 Dintre acestea o largă utilizare o au greblele

paravalanşe (fig.5.68), care pot fi rigide sau
elastice, penetrabile şi se dispun, de regulă, pe
curba de nivel, în şiruri paralele, continui sau
alternante.
 Lucrările de protecţie pasivă admit producerea
avalanşei şi urmăresc influenţarea cursului acesteia.
Se amplasează imediat după zona de formare a
avalanşei, în cadrul culoarului de scurgere al
acesteia, în amonte de drum sau chiar în ampriza
sa.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Din categoria construcţiilor de protecţie pasivă se

menţionează lucrările care urmăresc:
- frânarea şi disiparea avalanşelor declanşate;
- frânarea şi depozitarea avalanşei;
- devierea avalanşei;
- apărarea prin acoperire.
 Lucrările de frânare şi disipare a avalanşelor
se amplasează mult în amonte de obiectul protejat
şi constau din conuri de frânare (fig.5.69) aşezate
pe mai multe rânduri, alternativ.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Acestea interceptează curentul avalanşei şi îi

disipează energia cinetică.
 Lucrările de frânare şi depozitare a
avalanşei se utilizează în cazul culoarelor de
lăţime mică, scurte şi bine delimitate şi constau
din baraje de frânare şi depozitare (fig.5.70).
Acestea se pot executa din zidărie de piatră cu
mortar de ciment (fig.5.70a) sau din stâlpi de
beton şi şine de C.F.F. (fig.5.70b).
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 La acestea se adaugă şi soluţii mai uşoare şi mai

puţin costisitoare de genul stâlpilor de beton
îmbrăcaţi în anvelope vechi de cauciuc şi montaţi,
pe toată lăţimea culoarului, în şiruri, cu dispunere
alternantă (fig.5.70c) sau a unor plase realizate
din cabluri, cu posibilitatea de ancorare laterală de
pereţii culoarului (fig.5.70d).
 Lucrările pentru devierea avalanşelor constau
din ziduri masive din pământ sau zidărie
executate pe ambele părţi ale culoarului de
avalanşe şi care limitează zona de scurgere a
acestora şi le dirijează către terenuri goale sau în
contrapantă.
 Drumuri forestiere

 Uneori se amenajează diguri de deviere

(fig.5.71), amplasate pe o singură parte, la ieşirea
din culoarul propriu-zis al avalanşei; acestea se
dispun oblic faţă de direcţia de scurgere a
avalanşei, cu un unghi de până la 30° (odată cu
mărirea unghiului de deviere, construcţia devine
mai solicitată şi digul tinde să se transforme într-
un baraj).
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Lucrările de apărare prin acoperire se execută

sub formă de copertine (fig.5.72) şi, îmbrăcând
întregul drum, realizează o protecţie absolută.
Amplasarea lor necesită ca traseul drumului să fie
situat pe versant, pentru ca zăpada adunată din
avalanşă să aibă suficient loc de depozitare, iar
panta terenului să fie suficient de mare.
 De asemenea, copertina trebuie să depăşească
lăţimea culoarului propriu-zis, pentru a nu fi
obturată, iar timpanele trebuie să fie suficient de
înalte (1,5...2,5m) şi prelungite eventual cu diguri
de canalizare a avalanşei.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Dintre lucrările de prevenire şi combatere a

avalanşelor, împădurirea constituie mijlocul cel
mai eficient şi durabil. Ea trebuie însă însoţită,
până ce arborii ajung la maturitate, de amenajări
şi construcţii de stabilizare a stratului de zăpadă
(terase, ziduri, greble etc.). Cele mai indicate
specii pentru împădurirea zonelor de formare a
avalanşelor sunt: pinul cembra, laricele, pinul de
munte, precum şi molidul şi pinul silvestru.