ÎNTREŢINEREA DRUMURILOR

FORESTIERE
 Drumuri forestiere

Necesitatea, rolul şi clasificarea lucrărilor

de întreţinere a drumurilor forestiere

 În decursul exploatării lor, drumurile sunt supuse

permanent influenţei traficului rutier şi factorilor
climatici, care provoacă, lent sau accelerat, uzura
şi degradarea părţii carosabile, a platformei,
precum şi a celorlalte părţi componente ale
drumului (taluzuri, podeţe etc.).
 Drumuri forestiere

 De aceea, drumurile, imediat după darea lor în

circulaţie, trebuie supuse unor lucrări
sistematice de întreţinere şi reparaţii.
 Întreţinerea şi repararea drumurilor cuprinde un
ansamblu de lucrări care urmăresc menţinerea
acestora la nivelul parametrilor de exploatare
proiectaţi. Importanţa acestor lucrări rezidă în
influenţa deosebit de favorabilă pe care o are
starea tehnică a drumului asupra indicatorilor
tehnico-economici şi financiari specifici activităţii de
transport.
 Drumuri forestiere

 Astfel, o stare tehnică bună contribuie la creşterea

productivităţii parcului auto, diminuarea uzurii
autovehiculelor, reducerea consumului de
combustibil şi lubrifianţi ş.a., ceea ce conduce în
final, la înregistrarea unor costuri mai scăzute în
activitatea de transporturi forestiere.
 Dintre lucrările de întreţinere, unele sunt comune
tuturor drumurilor, iar altele - care se referă la
întreţinerea căii - au un caracter diferenţiat, în
funcţie de modul de consolidare a părţii carosabile.
 Drumuri forestiere

 Normativul în vigoare clasifică lucrările de

întreţinere şi reparaţii în: lucrări programate şi
lucrări accidentale (neprogramate) care se
execută în cazul unor situaţii de forţă majoră.
 Lucrările programate se execută ciclic, în
conformitate cu prevederile din Normativ şi în limita
unor cheltuieli medii diferenţiate pe categorii de
drumuri. Din categoria acestora fac parte: lucrările
de întreţinere (simbolizate L.I.), lucrările de
reparaţii curente (simbolizate R.C.) şi
lucrările de reparaţii capitale (simbolizate
R.K.).
 Drumuri forestiere

 Lucrările de întreţinere sunt lucrări ce se

execută în permanenţă, în tot cursul anului pe toată
lungimea reţelei de drumuri forestiere, indiferent de
faptul dacă unele drumuri sunt sau nu circulate în
anul respectiv, şi au drept scop prevenirea unor
deteriorări premature şi remedierea degradărilor
inerente, apărute pe parcursul exploatării, în
vederea menţinerii condiţiilor tehnice
corespunzătoare desfăşurării neîntrerupte şi fără
pericol a circulaţiei, precum şi a stării de curăţenie,
ordine şi aspect estetic.
 Drumuri forestiere

 Lucrările de reparaţii curente sunt lucrări ce se

execută periodic, între două reparaţii capitale, în
scopul compensării parţiale sau totale a uzurii
înregistrate de drumuri sub acţiunea traficului şi a
factorilor climatici, în vederea menţinerii condiţiilor
normale de exploatare şi de siguranţă a
circulaţiei. Periodicitatea lucrărilor de reparaţii
curente este de 5...8 ani.
 Se execută, după caz, pe toată lungimea drumului
sau numai pe anumite sectoare de drum.
 Drumuri forestiere

 Lucrările de reparaţii capitale sunt lucrări ce se

desfăşoară la anumite intervale de timp, urmărind
restabilirea stării iniţiale a părţilor uzate ale
drumului, îmbunătăţirea capacităţii portante a
sistemului rutier şi aducerea elementelor
geometrice ale drumului (lăţimea platformei şi a
părţii carosabile, curbe, declivităţi) la valori impuse
de noile cerinţe ale traficului forestier. Se execută
periodic, la 10... 16 ani, pe toată lungimea drumului
sau pe sectoare de drum şi, pe cât posibil, fără
scoaterea din funcţiune pe durata execuţiei.
 Drumuri forestiere

 Lucrările accidentale se datoresc unor cauze

neprevăzute şi ca atare nu pot fi programate, ele
fiind generate în special de calamităţi naturale
(inundaţii, alunecări de terenuri, cutremure etc.).
Se execută imediat ce s-au produs degradările sau
avariile respective.
 Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii
programate se face în regie proprie sau în
antrepriză, conform cu reglementările în vigoare, cu
fonduri asigurate de Direcţiile Silvice, cheltuielile
fiind incluse în costul producţiei.
 Drumuri forestiere

Lucrări de întreţinere comune tuturor

drumurilor

 Lucrările de întreţinere comune tuturor drumurilor

se referă la acostamente, taluzuri, dispozitive de
colectare şi evacuare a apelor (şanţuri, rigole,
casiuri, drenuri), lucrări de sprijinire şi apărare,
lucrări de artă şi lucrări anexe.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea acostamentelor

 În timpul exploatării drumurilor, acostamentele se

încarcă treptat cu materiale aruncate de roţile
autovehiculelor şi prin aceasta, modificându-şi
profilul iniţial, împiedică scurgerea apelor de pe
partea carosabilă. Vara, acostamentele sunt
năpădite de iarbă şi buruieni, ceea ce, de
asemenea, împiedică scurgerea apelor şi dă
drumului un aspect neîngrijit.
 Drumuri forestiere

 Întreţinerea acostamentelor urmăreşte menţinerea

profilului lor iniţial, prin îndepărtarea materialului
depus şi tăierea ierburilor şi buruienilor.
 Pe sectoarele de drum unde, din cauza vehiculelor
cu tracţiune animală care circulă pe acostamente,
apar pe suprafaţa acestora făgaşe şi denivelări,
lucrările de întreţinere urmăresc completarea
acostamentelor şi aducerea lor la cota iniţială.
 Întreţinerea încadrărilor presupune repararea la
timp a oricăror degradări. Repararea se face cu
materiale de aceeaşi natură cu cele care au servit la
execuţia încadrărilor.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea taluzurilor

 Cele mai frecvente cauze ale degradării taluzurilor

sunt:
- scurgerea apelor de suprafaţă, care conduce la
eroziuni;
- realizarea prin execuţie a unor înclinări prea mari,
necorespunzătoare pământului din care sunt
executate, cu consecinţe de năruire atât a
taluzurilor de rambleu cât şi a celor de debleu;
 Drumuri forestiere

- acţiunea apelor subterane, care determină

dezechilibre în masa de pământ şi prin aceasta
lunecarea sau năruirea taluzurilor de debleu;
- păşunarea şi călcarea lor de vite.
 Lucrările de întreţinere urmăresc revizuirea şi
completarea periodică a consolidărilor, refacerea
năruirilor şi drenarea apelor subterane. Astfel,
brazdele şi plantaţiile trebuie completate în fiecare
primăvară. Pereurile trebuie revizuite după trecerea
îngheţului, iar defectele apărute în timpul iernii
corectate.
 Drumuri forestiere

 Refacerea năruirilor se rezolvă cu respectarea

regulilor, dând taluzurilor înclinarea
corespunzătoare.
 O atenţie deosebită trebuie acordată lucrărilor de
drenare.
 În cazul taluzurilor de debleu executate în stâncă,
este necesară, după trecerea perioadei de îngheţ,
verificarea atentă a suprafeţei lor şi îndepărtarea
prin rănguire a părţilor slăbite.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea şanţurilor

 Având în vedere că în decursul timpului şanţurile se

înierbează şi îşi modifică profilul datorită depunerii
pământului transportat de ape, lucrările de
întreţinere urmăresc să menţină şanţurile într-o
stare curată şi corespunzătoare profilului iniţial,
astfel încât să prezinte un aspect îngrijit şi să
asigure scurgerea apelor în bune condiţiuni.
 Drumuri forestiere

 Periodic, şanţurile trebuie desfundate şi curăţate de

buruieni, iar în timpul dezgheţului trebuie curăţate
de gheaţă şi de zăpadă, în special lângă poduri şi
podeţe.
 Dacă şanţurile sunt supuse eroziunii se iau măsurile
necesare de consolidare. În cazul şanţurilor pereate
întreţinerea lor constă din curăţirea de buruieni şi
nămol precum şi completarea pietrelor lipsă.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea drenurilor

 Modul de funcţionare al drenurilor trebuie controlat

periodic şi în special după dezgheţ sau după o
perioadă de ploi îndelungate. În caz de
împotmolire, drenurile se desfac, materialul se
spală, se ciuruie şi apoi drenul se reface,
completându-se cu material nou, după necesitate.
Dacă locul de ieşire din dren este erodat, acesta se
consolidează prin pereiere.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea podurilor şi a podeţelor

 Podurile şi podeţele trebuie revizuite cel puţin o

dată pe lună şi în mod obligatoriu după fiecare
ploaie.
 În cazul podeţelor tubulare şi boltite, se verifică şi
se repară în primul rând radierul şi camerele de
priză, evitând posibilitatea infiltrării apelor în
fundaţii. Evitarea infiltraţiilor de apă în bolţile
podeţelor se realizează printr-o întreţinere
permanentă a platformei drumului în zona
respectivă.
 Drumuri forestiere

 Podeţele tubulare fisurate vor fi reparate în cel mai

scurt timp. Fisurile se completează cu mortar de
ciment. Dacă fisurile nu pot fi oprite, atunci podeţul
poate fi salvat prin introducerea în interior a unui
tub nou, de diametru imediat inferior. Cele două
tuburi se etanşeizează şi se racordează la capete.
 Practica întreţinerii drumurilor forestiere a
evidenţiat faptul că tuburile de scurgere cu
diametrul de 30...40cm permit scurgerea unor
debite considerabile de apă, când curentul ocupă
toată secţiunea, dar se colmatează repede.
 Drumuri forestiere

 Tuburile de scurgere cu diametrul de 50...60cm

sunt mai costisitoare şi mai dificil de executat,
totuşi sunt mai greu obturate de crengi amestecate
cu pietriş şi în special mai uşor de destupat, la
nevoie putând să intre în interiorul lor un muncitor.
 Podeţele dalate din beton armat sunt supuse
pericolului de spălare a terenului de sub fundaţia a
infrastructurii, precum şi degradării şanţurilor
izolatoare, care împiedică infiltrarea apei în
elementele portante ale suprastructurii podeţului.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea zidurilor de sprijin şi a lucrărilor

de apărare

 Zidurile de sprijin trebuie controlate după topirea

zăpezii, după inundaţii şi în cazul oricărui început de
degradare semnalat. Se curăţă coronamentele de
buruieni sau materiale căzute de pe versanţi, iar
părţile deteriorate vor fi rezidite. În perfectă stare
de curăţenie şi funcţionare trebuie să se menţină
barbacanele, pentru a nu se produce umezirea
terenului din spatele zidului.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea accesoriilor drumului

 Accesoriile drumului, cum sunt bornele kilometrice

şi hectometrice, parapetele şi tablele indicatoare, se
revopsesc periodic, iar în cazul constatării unor
degradări întâi se repară şi apoi se vopsesc.
 La stâlpii de dirijare este necesară corectarea
poziţiei acestora, îndepărtarea şi înlocuirea celor
rupţi, spălarea lor periodică şi revopsirea,
completarea capacelor şi înlocuirea foliei
reflectorizante sau a plăcuţelor tip "ochi de pisică".
 Drumuri forestiere

Întreţinerea părţii carosabile

 Lucrările de întreţinere depind de tipul de

îmbrăcăminte.

Întreţinerea drumurilor de pământ

 Drumurile de pământ au platforma amenajată şi

dispozitivele de scurgere executate.
 Drumuri forestiere

 Se comportă satisfăcător pe timp uscat, în schimb

pe timp umed îşi pierd capacitatea portantă şi se
degradează sub circulaţie, devenind adeseori
impracticabile.
 Pentru o mai bună conservare a părţii carosabile şi
evitarea unor cheltuieli mari de întreţinere, se
recomandă ca, pe timp de ploaie, circulaţia pe
drumurile de pământ să fie interzisă.
 Drumuri forestiere

 Lucrările de întreţinere constau în aducerea

materialelor necesare compensării prin uzură,
repararea porţiunilor degradate (gropi, făgaşe,
denivelări), reprofilarea părţii carosabile cu
autogrederul sau cu tractorul pentru întreţinere de
drumuri şi compactarea platformei cu utilaje
adecvate, curăţirea şanţurilor şi asigurarea scurgerii
apelor prin executarea unor pante transversale de
3...4%. Se recomandă ca, ori de câte ori este
posibil, să se execute stabilizarea pământului din
partea carosabilă prin diferite tehnologii.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea drumurilor împietruite

 Defecţiunile cele mai importante care apar la

drumurile împietruite se prezintă, de regulă, sub
formă de văluriri, gropi, făgaşe şi denivelări
din îngheţ-dezgheţ.
 Văluririle se datoresc unor granulometrii
necorespunzătoare a materialului folosit şi unei
insuficiente compactări. Se remediază prin
scarificare, reprofilarea şi compactarea suprafeţei
vălurite.
 Drumuri forestiere

 Gropile (cuiburi de găină) apar în urma dislocării

pietrelor sub acţiunea traficului şi a apei. Se
remediază prin plombări cu material pietros mărunt
sau prin scarificare, reprofilare şi cilindrare, în cazul
când cuprind porţiuni mari din suprafaţa
îmbrăcăminţii.
 Făgaşele apar sub formă de adâncituri pe urmele de
circulaţie frecventă a pneurilor autovehiculelor. Ele se
datoresc capacităţii portante scăzute a sistemului
rutier, precum şi folosirii unor materiale pietroase
gelive sau cu un conţinut ridicat de argilă.
 Drumuri forestiere

 Se remediază prin scarificarea, reprofilarea şi

cilindrarea suprafeţei.
 Degradările din îngheţ-dezgheţ se prezintă sub
formă de umflări neregulate, care afectează
întregul complex rutier. Remedierea lor necesită
refacerea sistemului rutier şi înlocuirea pământului
geliv cu material granular, asigurându-se evacuarea
apelor şi asanarea corpului drumului.
 Drumuri forestiere

 În unele situaţii, justificabile tehnic şi economic, se

pot aplica tehnologii perfecţionate, menite să
realizeze îmbrăcăminţi de calitate superioară. Din
categoria metodelor perfecţionate de întreţinere a
drumurilor împietruite se menţionează:
- stabilizarea împietruirii existente cu lianţi
hidrocarbonaţi;
- impermeabilizarea îmbrăcăminţii prin acoperire cu
un tratament superficial simplu sau dublu;
- aplicarea, peste împietruire, a unei îmbrăcăminţi
uşoare.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea drumurilor cu îmbrăcăminţi

bituminoase

 În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase, principalele

degradări care se produc sunt: fisurile şi
crăpăturile, faianţările, pelada, denivelările,
văluririle şi degradările din îngheţ-dezgheţ.
 Drumuri forestiere

 Fisurile (deschideri sub 3mm) şi crăpăturile

(deschideri peste 3mm) pot fi longitudinale,
transversale sau multiple (unidirecţionale sau pe
direcţii diferite) şi se datoresc unor cauze variate,
cum sunt: slaba capacitate portantă a complexului
rutier, oboseala materialului la solicitări repetate,
îmbătrânirea liantului, variaţii mari de temperatură
la intervale scurte de timp, contracţia fundaţiei etc.
Remedierea fisurilor şi crăpăturilor longitudinale sau
transversale se face prin colmatare;
 Drumuri forestiere

 pe suprafeţele cu foarte multe asemenea fisuri se

recomandă executarea unei badijonări, a unui
tratament superficial sau a unui covor asfaltic.
 Colmatarea fisurilor şi crăpăturilor se face cu mastic
bituminos (cele cu deschidere până la 5mm) sau cu
mixtură asfaltică (la deschideri mai mari).
Badijonarea constă în aplicarea unei cantităţi
reduse de liant (subif, emulsie bituminoasă, bitum
tăiat) pe suprafaţa curată a îmbrăcăminţii,
aşternere de nisip şi cilindrare.
 Drumuri forestiere

 Faianţările se prezintă sub forma unei reţele de

fisuri longitudinale şi transversale şi pot afecta
întreaga suprafaţă a îmbrăcăminţii sau numai
anumite zone ale acesteia (mai frecvent în
vecinătatea marginilor).
 Ele se datoresc mişcărilor pe verticală, distrugerea
stratului de îmbrăcăminte fiind provocată de
fenomenul de tasare şi refulare a materialului sub
solicitarea unui trafic greu, mai ales în cazul
supraumezirii patului drumului.
 Drumuri forestiere

 Repararea suprafeţelor faianţate se face prin

decaparea întregului sistem rutier şi a pământului
din patul drumului, pe o adâncime egală cu
adâncimea de îngheţ, înlocuirea pământului geliv cu
un material necoeziv, asanarea corpului drumului şi
refacerea sistemului rutier.
 Pelada constă în desprinderea parţială a covorului
asfaltic sau a tratamentului superficial de pe stratul
suport.
 Drumuri forestiere

 Lipsa de acroşare se datorează fie faptului că nu s-

au respectat regulile privitoare la pregătirea
suprafeţei stratului suport (curăţire, amorsare etc.),
fie faptului că mixtura asfaltică a fost pusă în operă
la o temperatură prea scăzută.
 În cazul covoarelor asfaltice, suprafeţele afectate
de peladă se remediază prin plombări cu mixtură
asfaltică cu agregat mărunt şi, la nevoie prin
refacerea întreagă a covorului. În cazul
tratamentului superficial, pelada se remediază prin
curăţirea suprafeţei afectate şi executarea unui nou
tratament.
 Drumuri forestiere

 Denivelările sub formă de gropi (cuiburi de găină)

sau făgaşe se formează prin dislocarea completă a
îmbrăcăminţii bituminoase şi uneori a stratului
suport, datorită lipsei de întreţinere permanentă,
realizării îmbrăcăminţilor bituminoase pe timp
nefavorabil (ploaie, temperatură scăzută) sau
neasigurării scurgerii apelor.
 Repararea gropilor (cuiburilor de găină) se poate
face fie prin peticire, fie prin plombare.
 Drumuri forestiere

 Pentru executarea unei peticiri se curăţă praful şi

noroiul de pe locul degradat şi o oarecare porţiune
din jur şi apoi conturul gropii se delimitează,
încadrându-se într-o figură geometrică regulată
(fig. 11.1).
 Pe întreg perimetrul figurii geometrice se face cu
târnăcopul o adâncitură de 4...6cm, cu muchiile
verticale, iar întreaga suprafaţă delimitată se
scarifică.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Locul scarificat se curăţă, cu ajutorul greblelor şi al

măturilor, de piatra spartă veche, savura şi praf.
Materialul provenit din scarificare se ciuruieşte
pentru a alege piatra refolosibilă, care se aşează
înapoi pe fundul gropii. În continuare, groapa se
umple cu piatră spartă mare (40/60mm la
macadam ordinar), iar deasupra se aşează
materialul mărunt (15/25mm).
 Materialele noi trebuie să fie de aceeaşi calitate şi
dimensiuni cu materialele întrebuinţate la execuţia
părţii carosabile.
 Drumuri forestiere

 Fiecare strat de piatră aşternut în groapă va fi bătut

cu maiul. Ultimul strat se va uda şi se va amesteca
cu grus de 3/8mm sau cu nisip grăunţos. Suprafaţa
reparată nu trebuie să fie mai ridicată decât restul
suprafeţei drumului.
 Repararea făgaşelor se face similar ca şi la gropi,
numai că delimitarea făgaşului şi scarificarea lui se
fac cu prelungiri laterale, care îi asigură o mai bună
încastrare a părţii reparate (fig.11.2), iar
compactarea lor se realizează cu un cilindru
compactor sau prin circulaţie.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Peticirile se execută după ploaie pentru a se

observa mai bine gropile şi denivelările şi pentru a
se realiza o legătură mai bună între materialul vechi
şi nou.
 Atunci când denivelările cuprind porţiuni mai mari
se recomandă ca, după 2...3 săptămâni de la
efectuarea reparaţiilor să se aplice un tratament
superficial de etanşeizare.
 Drumuri forestiere

 Văluririle apar sub formă de ondulări în profil

longitudinal, mai ales în porţiunile cu multe
schimbări de viteză, opriri, accelerări etc. şi se pot
produce din mai multe cauze, cum sunt: exces de
bitum în masa mixturii asfaltice, conţinut redus de
criblură 3/16mm în masa mixturii asfaltice, folosirea
unui bitum de consistenţă redusă (penetraţie peste
120) etc.
 Remedierea defecţiunilor se face prin decaparea
stratului vălurit şi înlocuirea acestuia cu un strat
nou, realizat dintr-o mixtură corespunzătoare.
 Drumuri forestiere

 Degradările din îngheţ-dezgheţ sunt deformaţii

ale complexului rutier în urma umflărilor neregulate
provocate de acumularea apei în zona de îngheţ şi
prin aceasta diminuarea capacităţii portante a
patului în timpul dezgheţului. Prevenirea lor
presupune evitarea acţiunii concomitente a
factorilor care le produc (pământ geliv, îngheţ, apă,
trafic). Se corectează prin decaparea întregului
sistem rutier şi refacerea acestuia după ce, în
prealabil, pământul geliv din patul drumului a fost
înlocuit cu un material granular, iar evacuarea
apelor a fost asigurată.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea drumurilor cu îmbrăcăminţi

din beton de ciment

 Cele mai frecvente forme de degradare întâlnite, în

cazul sistemelor rutiere rigide sunt:
- fisurarea dalelor, care poate apare la câteva ore
după punerea în operă a betonului, datorită
fenomenului de contracţie sau, mult mai târziu,
datorită solicitărilor repetate impuse de trafic;
 Drumuri forestiere

- exfolierea (cojirea) superficială a betonului la

rosturi sau pe suprafaţa dalei; în primul caz
este datorată unei execuţii incorecte a rosturilor, iar
în cel de-al doilea caz, datorită umflării unor
agregate gelive în perioada friguroasă;
- refularea materialelor din fundaţie, la
marginea părţii carosabile sau la rosturi,
datorită unei compoziţii granulometrice
necorespunzătoare (atriţie, exces de nisip) şi unui
drenaj insuficient care permite stagnarea apei
infiltrate în fundaţie.
 Drumuri forestiere

 Pentru prevenirea degradărilor betonul de ciment

se curăţă sistematic de praf şi de noroi, iar rosturile
trebuie umplute cu mastic pentru ca apa să nu
ajungă la fundaţie. Fisurile apărute se închid prin
umplere cu mortar sau chit bituminos.
 Denivelările se înlătură prin ridicarea cu vinciurile a
plăcilor tasate şi injectarea de nisip sau mortar fluid
sub placă.
 Drumuri forestiere

Întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă

 Lucrările de întreţinere a drumurilor pe timp de

iarnă constau dintr-un complex de măsuri ce
cuprind combaterea înzăpezirii, îndepărtarea zăpezii
căzute pe drum şi combaterea lunecuşului.
 Înzăpezirea drumurilor se produce fie prin viscolire
(în porţiunile neapărate de pădure), fie prin
ninsoare liniştită, dar abundentă.
 Drumuri forestiere

 Înzăpezirile prin viscolire se pot preveni prin

aşezare de obstacole de-a lungul drumului, la
adăpostul cărora zăpada se depune înainte de a
ajunge pe drum.
 Drept obstacole servesc:

- panourile parazăpezi mobile, metalice (fig. 11.3)

sau din lemn (fig.11.4);
- gardurile simple executate din împletituri de nuiele,
crengi de brad sau chiar din blocuri paralelipipedice
de zăpadă compactată;
Drumuri forestiere
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

- garduri permanente;
- plantaţiile de arbori şi arbuşti.
 Panourile parazăpezi metalice se montează prin
ancorare, utilizând sârmă neagră.
 Panourile parazăpezi din lemn se montează pe
stâlpi bătuţi în pământ (fig. 11.5) sau prin rezemare
unul de altul (fig. 11.6). În principiu, aşezarea
panourilor mobile se face perpendicular pe direcţia
vânturilor dominante, dar întotdeauna trebuie
considerate şi condiţiile locale (fig. 11.7).
Drumuri forestiere
Drumuri forestiere
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Înzăpezirile produse prin căderea zăpezii nu pot fi

evitate şi necesită lucrări de îndepărtare a acesteia
de pe drum. îndepărtarea zăpezii de pe platforma
drumului se realizează cu pluguri de zăpadă,
gredere, buldozere, freze, turbofreze etc.
 Combaterea lunecuşului se face prin scrijelirea
gheţii de pe platformă şi prin acoperirea
suprafeţelor lunecoase cu material antiderapant
(nisip, savura, zgură), adus în apropierea punctelor
dificile încă din timpul verii.
 Drumuri forestiere

 Nu este indicat să se folosească sarea, deoarece

aceasta cauzează mari neajunsuri mediului
înconjurător, prin poluarea pânzei freatice şi
vătămarea arborilor şi arbuştilor din apropiere.
 În plus, sarea corodează structurile metalice ale
podurilor şi atacă îmbrăcăminţile asfaltice, ceea ce
atrage dese reparaţii destul de costisitoare.
 Drumuri forestiere

Tehnologii, utilaje şi tehnici de lucru pentru

lucrările de întreţinere şi reparare a
drumurilor forestiere

 În activitatea de întreţinere şi reparare a drumurilor

forestiere se disting următoarele procese
tehnologice:
- procesul tehnologic pentru execuţia lucrărilor
specifice de întreţinere şi reparaţii, comune tuturor
tipurilor de drumuri;
 Drumuri forestiere

- procesul tehnologic pentru execuţia lucrărilor

specifice de întreţinere şi reparare a suprastructurii
drumului (sistemelor rutiere);
- procesul tehnologic pentru producerea materialelor
pietroase.
 Tehnologiile şi tehnicile de execuţie a lucrărilor de
întreţinere şi reparare a drumurilor forestiere diferă
în raport cu starea tehnică a drumurilor, cu natura
şi volumul lucrărilor respective, cu specificul
acestora (lucrări comune tuturor categoriilor de
drumuri, lucrări pentru suprastructură,
 Drumuri forestiere

 lucrări pentru producerea materialelor pietroase) şi

cu existenţa utilajelor necesare.
 În cazul lucrărilor de întreţinere cu volume mari,
concentrate, ce se execută la drumurile de
categoria I-a, a II-a şi parţial a III-a, a lucrărilor de
reparaţii curente sau capitate se aplică tehnologia
ce are ca "utilaj principal" autogrederul.

 Drumuri forestiere

 În cazul lucrărilor de întreţinere cu volume mai

mici, cu dispersitate mare, specifice drumurilor
forestiere de categoria a III-a (secundare) sau a
celor de categoria a II-a (principale) cu elemente
geometrice mai strânse, precum şi la curăţirea,
reprofilarea şanţurilor şi rigolelor de scurgerea
apelor, precum şi la deszăpezirea drumurilor de
toate categoriile se aplică tehnologia ce are ca
"utilaj principal" tractorul pentru întreţinerea
drumurilor TID.
 Drumuri forestiere

 Pentru aplicarea celor două tehnologii, utilajul

principal este însoţit de utilaje şi maşini
complementare, alcătuind împreună setul de
utilaje necesar unei formaţii (brigadă) de
lucru.
 Ca utilaje şi maşini complementare se pot folosi:
încărcătorul frontal IFRON-204 D cu cupă,
excavatorul pe pneuri, ruloul compactor static
autopropulsat, motocompresorul mobil 2MC5 cu
ciocane perforatoare şi de abataj, autocisternă sau
remorcă-cisternă tractată pentru execuţia lucrărilor
 Drumuri forestiere

 de întreţinere şi reparare a drumurilor şi

autobasculante pentru transportul materialelor
pietroase.
 În cazul întreţinerii şi reparării drumurilor forestiere
cu îmbrăcăminte bituminoasă sau a
impermeabilizării împietruirii existente, setul de
utilaje se mai completează şi cu autogudronator,
autobasculante cu distribuitor de criblură şi topitor
de bitum.
 Drumuri forestiere

 Corespunzător tehnologiei adoptate, fiecare

formaţie de lucru sau brigadă, trebuie dotată
corespunzător cu utilaje, mijloace de transport şi
unelte, astfel încât să se poată desfăşura în bune
condiţii execuţia întregii game de lucrări din cadrul
fiecărui district de drumuri.
 În principiu, un autogreder poate asigura anual
executarea lucrărilor de întreţinere şi reparare pe o
lungime de 180...290km (în medie 220km) ceea ce
reprezintă lungimea reţelei dintr-un district mare de
drumuri sau două districte mici de drumuri;
 Drumuri forestiere

 un tractor TID poate acoperi volumul de lucrări pe

o lungime de 140...210km (în medie 160km), ceea
ce reprezintă lungimea medie a reţelei unui district
de drumuri; un încărcător IFRON-204D acoperă, de
asemenea, lucrările pentru reţeaua unui district de
drumuri, respectiv 120...150km; un rulou
compactor static poate asigura executarea lucrărilor
de compactare pe 60...115km, respectiv pe reţeaua
unui district mic de drumuri.
 Drumuri forestiere

 Pentru celelalte utilaje, necesarul se stabileşte în

funcţie de volumul de lucrări, lungimea reţelei de
drumuri şi proporţia diferitelor categorii de
materiale pietroase fiind, în general, următorul:
1...2 buldozere, 1...4 excavatoare şi 2...5
motocompresoare.
 La fiecare district, unde se folosesc materiale
pietroase concasate (piatră spartă sau material
concasat) este necesar, pentru producerea pietrei
sparte, minimum un concasor mobil CM-6.
 Drumuri forestiere

 Tractorul TID (fig.11.8), ca utilaj principal pentru

întreţineri drumuri este alcătuit dintr-un tractor
articulat forestier, căruia i s-au adaptat o serie de
anexe (echipamente de lucru) şi anume:
- lamă de buldozer orientabilă, care serveşte la
nivelări, tăieri de acostamente, deplasări de
pământ, aşternerea agregatelor minerale la profil şi
deszăpeziri;
- plug pentru curăţarea şanţurilor;
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

- lamă de nivelare, destinată îndepărtării pământului

scos din şanţuri;
- distribuitor de material antiderapant.
 De asemenea TID-ului i se pot ataşa cilindri
compactori vibratori (fig.11.9).
 În general folosirea tractorului TID se recomandă
pentru întreţinerea drumurilor forestiere cu o
singură bandă de circulaţie.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Tehnologia de lucru obişnuită, în cazul unei

formaţii de lucru compusă din TID, IFRON,
cilindru compactor vibrator, 1...2 auto-
basculante şi 2 muncitori, presupune o serie
întreagă de operaţiuni care se prezintă în cele ce
urmează.
 Astfel, mai întâi se execută lucrările pregătitoare,
care se referă la pregătirea materialului pietros
necesar şi a amprizei drumului.
 Drumuri forestiere

 În acest scop, TID-ul adună balastul necesar din

albiile râurilor apropiate, în timp ce încărcătorul
(IFRON sau excavator) înlătură ebulmenţii şi
încarcă în autobasculante, pentru evacuare, diferite
materiale căzute pe ampriza drumului; cei doi
muncitori înlătură lemnele din şanţuri, taie crengile
care afectează gabaritul de liberă trecere.
 Lucrările efective de întreţinere necesită, în
prealabil, reglarea echipamentelor de lucru ale
tractorului.
 Drumuri forestiere

 În timpul efectuării lucrărilor, tractorul se conduce

cu două roţi prin şanţ, iar plugul, se coboară astfel
încât să se asigure o primă curăţire a şanţului, după
care, prin 2-3 treceri se obţine profilul normal
(trapezoidal) al şanţului.
 În cazul drumurilor în profil mixt, pământul provenit
din şanţuri şi împins pe platforma drumului se
împinge în continuare cu lama de buldozer (lama
din faţă), evacuându-se în 2-3 treceri spre taluzul
de rambleu.
 Drumuri forestiere

 Unde utilizarea plugului nu este posibilă curăţirea

şanţului se face manual, la fel ca şi curăţirea
camerelor de cădere şi a tuburilor.
 În cazul în care partea carosabilă prezintă gropi sau
făgaşe, după scarificarea împietruirii existente,
materialul necesar completărilor (balast, piatră
spartă), se aduce pe platforma drumului cu ajutorul
basculantelor, după care se aşterne cu lama din
faţă a tractorului.
 Drumuri forestiere

 După răspândirea agregatelor la grosimea cuvenită,

TID-ul se cuplează cu cilindrul vibrator, realizând,
prin 2..3 treceri, cilindrarea stratului aşternut.
 În perioada de iarnă îndepărtarea zăpezii de pe
platforma drumului se face cu lama de buldozer, iar
distribuitorul asigură răspândirea materialului
antiderapant pe urmele roţilor.
 Încărcarea materialului antiderapant în
autovehicule, ca şi în buncărul distribuitor al
tractorului, se face cu ajutorul încărcătorului.
 Drumuri forestiere

 În condiţiile tehnologiei descrise, o formaţie

de muncă, alcătuită din 2 mecanici
conducători de utilaje, 1-2 şoferi şi 2
muncitori necalificaţi, pot executa, în
general, într-o singură zi, întreţinerea a
2...4km de drum forestier cu bandă simplă.
 Operaţiile de lucru care prin natura lor nu se pot
executa mecanizat precum şi cele de finisare după
trecerea utilajelor se execută cu mijloace
manuale.