Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalitati
Drumul forestier este compus dintr-un complex de constructii si amenajari destinate circulatiei
vehiculelor care transporta materialul lemnos.
Infrastructura drumurilor forestiere este formata din: terasamente, lucrari de consolidareasanare-protectie.
Suprastructura drumurilor forestiere este formata de amenajarea speciala a partii superioare a
acestora.
Alegerea traseului se realizeaza in functie de urmatoarele considerente: sa asigure incarcarea
usoara a materialului lemnos; sa fie cat mai scurt; sa aiba un numar redus de curbe; sa evite
terenurile cultivabile, terenurile predispuse la alunecare, rampele pierdute si declivitatile
exceptionale; volum redus de terasamente.
Clasificarea drumurilor
In concordanta cu normativul de proiectare exista trei categorii de drumuri forestiere clasificate
in functie de suprafata deservita, de volumul anual de masa lemnoasa exploatata, de viteza de
proiectare, de partea carosabila, de raza minima si de rampa maxima la mersul in plin, insa in
majoritatea tarilor vest-europene, exista o singura diferenta in clasificarea drumurilor forestiere
in functie de suprafata de rulare, daca ea este consolidata sau nu (drumuri impietruite
drumuri de pamant).
Se recomanda ca si pentru Romania sa existe o singura latime a platformei, care ar trebui sa fie
cuprinsa intre 5,5 si 7,0m, doar in zonele stancoase ar fi necesara reducerea ei la 4,0 4,5 m.
Drenajul
Apa este unul dintre adversarii importanti ai drumurilor forestiere. Daca scurgerea nu este bine
realizata din proiectare, constrctie si intretinere, atunci drumul se va deteriora rapid. Exista trei
categorii de drenaj necesare, prima referitoare la apa de pe partea carosabila, a doua referitoare la
apa care se scurge de pe versanti, pentru prelucrarea careia se amenajeaza santuri de scurgere cu
descarcare la podete, iar a treia se refera la apa subterana care se colecteaza spre santuri prin
drenuri de acostament sau casiuri.
A doua cerinta pentru drenaj se refera la scurgerea apelor ce vin de pe versanti. De-a lungul
versantilor, santurile se realizeaza in general cu autogrederul. Panta maxima la transportul in plin
nu trebuie sa depaseasca 9%, iar la transportul in gol nu trebuie sa depaseasca 12%, pe distante
mici putand ajunge la 15%. Panta maxima in serpentina este de pana la 6%.
Fig.1-Defrisor
1=cormana, 2=cutite de taiere, 3=brate de prindere pe tractor, 4=brida de sustinere+ articulatie.
Pentru indepartarea resturilor vegetale mai mari cum ar fi arbusti cu grosimea de peste 10 cm sau
chiar a arborilor si a cioatelor se pot folosi asa numitele freze forestiere.
Freza forestiera este actionata de la priza de putere a unui tractor cu putere de 260 400 CP.
Avand latimi de lucru de 2000 mm, toaca radacinile si frezeaza solul pana la adancimi de 50 cm.
Aplicatii:-tocarea arbustilor,arborilor si a eventualelor cioate
-lucrari de stabilizare a solului
-optional poate avea si un cilindru de compactare
Fig.2-Freza forestiera
Lucrari de terasament
Dupa eliberarea terenului de vegetatie, daca e cazul se executa operatia de scarificare. Aceasta
are rolul de a afana terenurile compacte pentru a asigura o productivitate normala pt utilajele care
urmeaza sa execute operatiile de sapare.
Scarificatoarele au organe de lucru sub forma de dinti. Ele pot fi tractate sau purtate.
Scarificatorele purtate sunt utilizate mai mult datorita manevrabilitatii superioare si greutatii mai
reduse. Scarificatorul hidrauluic montat pe un tractor cu senile e alcatuit din urmatoarele parti
componente:
Fig.3-Scarificator
1-tractorul 2-cadru 3-dinti pt scarificare 4-sist hidraulic 5-articulatie
Masa aprox. 3tone. Pt a reduce timpul consumat cu intoarcerile neproductive la capetele traseului
se recomanda ca scarificarea sa se realizeze pe sectoare cat mai lungi. Scarificarea se relizeaza
prin mai multe etape (treceri).Dintii au posibilitatea de a se apropia sau indeparta functie de
natura terenului, dintii pot fi in nr de 3 sau 5. Productivitatea variaza in limite largi, fiind
cuprinsa orientativ intre 500-2000 m3/ora pt lungimile traseului de lucru,100-500m, functie de
natura terenului si puterea tractorului.
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile, standardele si normele in vigoare, in
conformitate cu specificatia tehnica.
Lucrarile vor fi controlate si supervizate pentru obtinerea gradului de compactare cerut , in
conformitate cu criteriile stabilite.
Buldozer
ExcavatorRulou Compactor
Materialele pentru terasamente vor fi transportate din zona de sapaturi sau din groapa de
imprumut cu autocamioanele basculante (15 m.c ) direct in zona de umplutura si vor fi
imprastiate uniform cu buldozere (175-370 CP) si nivelate cu autogredere (150 215 CP).
Compactorii vibratori (10 17 tone) vor executa un numar de treceri peste pamantul imprastiat
pana se ajunge la compactitatea stabilita.
Autobasculanta
Suprastrutura drumului
Reprezentata de straturile superioare ale drumului, stratul cel mai important fiind banda de
rulare, care poate fi pietruita,betonata,asfaltata.
In cazul drumurilor forestiere banda de rulare este in general pietruita.
10
Bibliografie
Giurgiu, Victor (2007), Compozitii optime pentru padurile Romniei, Editura Ceres, Bucuresti.
Iancu, Ioan (1981), Mica enciclopedie a Padurii, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.
Milescu, Ioan (2002), Cartea silvicultorului, Editura ALL, Bucuresti.
HYPERLINK "http://www.forestier.ro" www.forestier.ro
HYPERLINK "http://www.rnpdsbacau.ro/proiecte.php" http://www.rnpdsbacau.ro/proiecte.php
HYPERLINK "http://www.schweighofer.ro/romania/forstwirtschaft/ro_forststrassen.html"
http://www.schweighofer.ro/romania/forstwirtschaft/ro_forststrassen.html
HYPERLINK "http://www.maap.ro/pages/page.php?catid=02" http://www.maap.ro/pages/page.php?
catid=02
11