UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI „REGELE

MIHAI I AL ROMANIEI”
FACULTATEA DE HORTICULTURA SI SILVICULTURA
DEPARTAMENTUL SILVICULTURA

CUBAJUL SI SORTAREA
ARBORETULUI

INDRUMATOR: STUDENT:
HERNEA CORNELIA CIOROGARIU FLORIN
DANIEL
SILVICULTURA II
GRUPA 241

TIMISOARA 2015

1
 CUPRINS

1.Date generale………………………………………………………………………………………………………………………..3
2.Cubajul arboretului………………………………………………………………………………………………………………..4
2.1 Metode de cubaj cu arbori de proba……………………………………………………………………………………..5
2.1.1 Metode de cubaj cu arbori de proba pe clase de diametre cu suprafata de baza egale….5
2.1.2 Metode du cubaj cu arbori de proba pe clase de diameter cu numar egal de arbori………9

2.1.3 Metoda Hohenadl…………………………………………………………………………………………………………..12

2.2 Metode de cubaj cu tabele de cubaj……………………………………………………………………………………..13

2.2.1 Metoda de cubaj cu folosirea curbei de inaltimi compensate………………………………………..14

2.2.2 Metoda de cubaj cu folosirea curbei normale de inaltimi……………………………………………….15

2.2.3 Metoda de cubaj pe serii de volume……………………………………………………………………………….16

2.3 Metode de cubaj expeditive………………………………………………………………………………………………….18

2.3.1 Metoda de cubaj cu tabele de productie generale………………………………………………………….18

2.3.2 Metoda de cubaj cu tabele de productie simplificate……………………………………………………..19

3.Sortarea arboretului…. ............................................................................................................21

3.1 Sortarea dimensionala………………………………………………………………………………………………………….22

4.APV……………………………………………………………………………………………………………………………………….25

5.Concluzii………………………………………………………………………………………………………………………………..26

6.Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………………28

2
 I.DATE GENERALE
Numărul: 10

Specia: Brad

Varsta medie: 40 ani

Suprafata arboretului: 0,70 ha

Seria de distributie:

di 28 30 32 34 36 38 40 42 44

ni 6 12 19 30 36 29 15 9 6

3
 II.CUBAJUL
ARBORETULUI

Determinarea volumului arboretelor poarte denumirea de cubare sau cubaj.

Metodele de cubaj difera intre ele atat prin volumul lucrarilor de executat (
lucrari de birou si de teren ) cat si prin precizie.

Metode de cubaj:

- cu arbori de proba
- M. arborelui media al arboretului
- M. cu arbori de proba pe clase de diametre
 Clase cu numar egal de arbori ( Urich II )
 Clase cu numar inegal de arbori ( Urich I )
 Clase cu suprafata de baza egale ( M. Hartig )

- M. Hohenadl

- bazate pe tabele de cubaj

- M. tabelelor de cubaj cu o singura intrare

- M. tabelelor de cubaj cu doua intrari

- expeditive ( simplificate)

- M. de cubaj cu aplicarea formulei V=GHF

- M. de cubaj cu tabele de productie generale

- M. de cubaj cu tabele de productie simplificate

4
 2.1 Metode de cubaj cu arbori de proba

Metodele de cubaj cu arbori de proba presupun doborarea unui numar mic de

arbori, in asa fel incat acestia sa fie reprezentativi pentru intreg arboretul sau
pentru o anumita categorie de arbori care poarta denumirea de arbori de proba,
Cunoscand volumul arborilor de proba, se poate apoi deduce volumul intregului
arboret inmultind volumul acestora cu numarul tuturor arborilor.

2.1.1 Metoda de cubaj cu arbori de proba pe clase de diametre cu suprafata

de baza egala ( M. Hartig )

Aceasta metoda se bazeaza pe gruparea arborilor in clase cu suprafete de

baza egale. Clasele astfel formate pot cuprinde arbori din mai multe categorii de
diametre. De asemenea arborii dintr-o categorie de diametre pot fi repartizati in
doua clase invecinate.

Metoda presupune:

a. - masurarea diametrelor arborilor

b. - calcularea suprafetelor pe categorii de diametre
c. - determinarea suprafetei de baza a intregului arboret ( 𝐺𝑇 )
d. - constituirea a cinci clase cu suprafete de baza astfel incat
𝐺𝑇
𝐺𝐼 = 𝐺𝐼𝐼 = 𝐺𝐼𝐼𝐼 = 𝐺𝐼𝑉 = 𝐺𝑉 =
5

unde 𝐺𝐼 , 𝐺𝐼𝐼 .... suprafetele de baza a claselor formate

𝐺𝑇 suprafata de baza a intregului arboret

5
e. - pentru fiecare clasa formata se calculeaza suprafata de baza medie si
diametrul mediu ai suprafetei de baza pe baza relatiilor.

𝐺 𝐺𝐼𝐼 𝐺𝑉
𝑔̅1 = 𝐼 ; 𝑔̅2 = ; ... 𝑔̅3 = ;
𝑛𝐼 𝑛𝐼𝐼 𝑛𝑉

unde 𝑔̅1 , 𝑔̅2 … 𝑔̅𝑣 suprafata de baza a claselor de diametre

𝐺𝐼 , 𝐺𝐼𝐼 … 𝐺𝑉 suprafetele de baza ale claselor formate
𝑛𝐼 , 𝑛𝐼𝐼 … 𝑛𝑉 numarul de arbori corespunzator claselor de
diametre formate

4𝑔̅𝐼 4𝑔̅𝐼𝐼
𝑑𝐼 = √ ; 𝑑𝐼𝐼 = √ ; ...
𝜋 𝜋
unde 𝑑𝐼 , 𝑑𝐼𝐼 … 𝑑𝑉 diametrele medii ale claselor I, II, ....V
corespunzatoare suprafetelor de baza medii;

f. - se stabileste numarul total al arborilor de proba, de regula 1-3 arbori,

functie de precizia dorita
g. - se identifica, pe teren, pentru fiecare clasa formata cate 1-3 arbori de
proba cu diametre apropiate de diametrele medii calculate;
h. - se masoara diametrul de baza al arborilor alesi, se doboara, se
fasoneaza, se cubeaza pe tronsoane;
i. - se determina suprafetele de baza si volumele arborilor de proba
in acest caz se determina volumul cuajutorul tabelelor generale de
cubaj, in functie de diametrul de baza si inaltimile citite pe curba
inaltimilor compensate
j. - se insumeaza suprafetele de baza si volumele arborilor de proba pe
clasele formate

6
 k. - pentru fiecare clasa formata se determina volumul cu relatia

𝐺𝐼 𝐺𝐼𝐼 𝐺𝑉
𝑉𝐼 = ∑ 𝑣𝑝𝐼 ; 𝑉𝐼 = ∑ 𝑣𝑝𝐼𝐼 ; ... 𝑉𝑉 = ∑ 𝑣𝑝𝑉
∑ 𝑔𝑝𝐼 ∑ 𝑔𝑝𝐼𝐼 ∑ 𝑔𝑝𝑉
unde 𝑉𝐼 , 𝑉𝐼𝐼 , … 𝑉𝑉 volumele claselor formate
𝐺𝐼 , 𝐺𝐼𝐼 , … 𝐺𝑉 suprafetele de baza ale claselor de diametre

∑ 𝑔𝑝𝐼 , ∑ 𝑔𝑝𝐼𝐼 , … ∑ 𝑔𝑝𝑉

− suma suprafetelor de baza a arborilor de proba din clasele

de diametre formate
∑ 𝑣𝑝𝐼 , ∑ 𝑣𝑝𝐼𝐼 , … ∑ 𝑣𝑝𝑉 – suma volumelor arborilor de
proba a claselor de diametre formate

l. – volumul intregului arboret VT se determina pe baza relatiei

𝑉𝑇 = 𝑉𝐼 + 𝑉𝐼𝐼 + 𝑉𝐼𝐼𝐼 + 𝑉𝐼𝑉 + 𝑉𝑉

Calculul suprafetei de bază a arboretului prin metoda multiplicării.

Di ni gi ni *gi cumulat
28 6 0,0615 0,369 0,3744
30 12 0,0706 0,8472 1,2162
32 19 0,0803 1,5257 2,7419
34 30 0,0907 2,7210 5,4629
36 36 0,1017 3,6612 9,1241
38 29 0,1133 3,2857 12,4098
40 15 0,1256 1,8840 14,2938
42 15 0,1385 1,2464 15,5403
44 6 0,1520 0,9120 16,4253
Total 162 0,9342 16,4522

7
 Calculul volumului arboretului prin metoda de cubaj cu arbori de probăpe clase de diametre cu suprafatăde bazăegală(Metoda Hartig)

clasade Categ ARBORET Arbori Medii Volpe

diam dediam nr.arb supraf debaza supraf baza Calculati Doborati clasevi
di(cm) ni unitara gi(m2) multipla nr.arb d1,3 h supraf Volum (m3)
( )
dgi
nigi(m2) gi m2 probanp (m) bazagpi vpi(m3)
3

(cm )
2 2
(m )
28 6 0,0615 0,3690 31 18 0,0803 0,684
30 12 0,0706 0,8472 32 17,5 0,0754 0,664
I 32 19 0,0803 1,5257
34 6 0,0907 0,5442
43 3,2861 0,0764 31,19 2 0,1557 1,348 28,450
34 24 0,0907 2,1768 34 18,5 0,0961 0,829
II 36 11 0,1017 1,1187 35 18 0,0907 0,808
35 3,2955 0,0941 34,62 2 0,1868 1,637 28,880
36 25 0,1017 2,5425 36 18,5 0,1017 0,896
III 38 7 0,1133 0,7931 37 19,0 0,1074 0,968
32 3,3356 0,1042 36,43 2 0,2091 1,864 29,735
38 22 0,1133 2,4926 38 19,0 0,1133 1,015
IV 40 6 0,1256 0,7536 39 18,5 0,1193 1,035
28 3,2462 0,1159 38,42 2 0,2326 2,050 28,610
40 9 0,1256 1,1304 42 19,5 0,1384 1,245
V 42 9 0,1385 1,2465 41 19,0 0,1319 1,163
44 6 0,1520 0,9421
24 3,2889 0,1370 41,17 2 0,2703 2,408 29,300

Total 162 - 16,4523 - - 10 - - - - 144,975

8
2.1.2 Metoda de cubaj cu arbori de proba pe clase de diametre cu numar
egal de arbori ( Metoda Urich II )

Metoda presupune gruparea arborilor in clase de diametre cu numar egal de

arbori. Si in acest caz clasele formate cuprind mai multe categorii de diametre si
in acelasi timp arborii din aceasii categgorie de diametre se pot regasii in clase
de diametre diferite.

Etape:

1. Se masoara diametrele arborilor;

2. Se centralizeaza datele din carnetul de teren si se intocmeste seria de
distributie;
3. Se calculeaza numarul de arbori din fiecare clasa de diametre ( in cazul
in care numarul total de arbori nu este multiplu de cinci, in ultima clasa
se inregistreaza un numar diferit de arbori)
4. Se determina suprafata de baza unitara;
5. Se determina suprafetele de baza multiple;
6. Pentru fiecare clasa formata se calculeaza suprafata de baza medie si
diametrul mediu al suprafetei de baza pe baza relatiilor:
𝐺 𝐺𝐼𝐼 𝐺𝑉
𝑔̅1 = 𝐼 ; 𝑔̅2 = ; ... 𝑔̅3 = ;
𝑛𝐼 𝑛𝐼𝐼 𝑛𝑉

unde 𝑔̅1 , 𝑔̅2 … 𝑔̅𝑣 suprafata de baza a claselor de diametre

𝐺𝐼 , 𝐺𝐼𝐼 … 𝐺𝑉 suprafetele de baza ale claselor formate
𝑛𝐼 , 𝑛𝐼𝐼 … 𝑛𝑉 numarul de arbori corespunzator claselor de
diametre formate

4𝑔̅𝐼 4𝑔̅𝐼𝐼
𝑑𝐼 = √ ; 𝑑𝐼𝐼 = √ ; ...
𝜋 𝜋
unde 𝑑𝐼 , 𝑑𝐼𝐼 … 𝑑𝑉 diametrele medii ale claselor I, II, ....V
corespunzatoare suprafetelor de baza medii;
7. Se stabileste numarul total al arborilor de proba, in cazul de fata 2
arbori pentru fiecare clasa de diametre;
8. Se identifica, pe teren, pentru fiecare clasa formata cate 2 arbori de
proba cu diametre apropiate de diametrele medii calculate;
9. Se masoara diametrul de baza al arborilor alesi, se doboara arborii, se
fasoneaza, se cubeaza pe tronsoane;
9
10. Se determina suprafetele de baza si volumele arborilor de proba
in acest caz se determina volumul cu ajutorul tabelelor
generale de cubaj, in functie de diametrul de baza si
inaltimile citite pe curba inaltimilor compensate
11. Se insumeaza suprafetele de baza si volumele arborilor de proba pe
clasele formate;
12. Pentru fiecare clasa formata se determina volumul cu relatia:
𝐺𝐼 𝐺𝐼𝐼 𝐺𝑉
𝑉𝐼 = ∑ 𝑣𝑝𝐼 ; 𝑉𝐼 = ∑ 𝑣𝑝𝐼𝐼 ; ... 𝑉𝑉 = ∑ 𝑣𝑝𝑉
∑ 𝑔𝑝𝐼 ∑ 𝑔𝑝𝐼𝐼 ∑ 𝑔𝑝𝑉
unde 𝑉𝐼 , 𝑉𝐼𝐼 , … 𝑉𝑉 volumele claselor formate
𝐺𝐼 , 𝐺𝐼𝐼 , … 𝐺𝑉 suprafetele de baza ale claselor de diametre
∑ − suma suprafetelor de
baza a arborilor de proba din clasele
de diametre formate
∑ 𝑣𝑝𝐼 , ∑ 𝑣𝑝𝐼𝐼 , … ∑ 𝑣𝑝𝑉 – suma volumelor arborilor de
proba a claselor de diametre formate

13.Volumul intregului arboret VT se determina pe baza relatiei

𝑉𝑇 = 𝑉𝐼 + 𝑉𝐼𝐼 + 𝑉𝐼𝐼𝐼 + 𝑉𝐼𝑉 + 𝑉𝑉

10
Calculul volumului arboretului prin metoda de cubaj cu arbori de probăpe clase de diametre cu număr egal de arbori (Metoda Urich II)

Clasa de Categ ARBORET Arbori Medii Vol pe

diam dediam clasa vi
nr.arb supraf Supraf debaza Calculati Doborati
dicm
debaza multipla nigi (𝑚3 )
ni dgi Nr.arb d1,3 H(m) Supraf Volum vpi
unitara (m2) ( )
gi m2 Proba np baza gpi (m3)
gi(m2) (m2)
I 28 6 0,0615 0,3690 30 17 0,0706 0,590
30 12 0,0706 1,2162 30 18 0,0706 0,625
32 14 0,0803 1,1242
32 2,7094 0,0846 32,82 2 0,1412 1,215 23,314
II 32 5 0,0803 0,4015 34 18 0,0907 0,786
34 27 0,0907 2,4489 34 18 0,0907 0,830
32 2,8504 0,0890 33,67 2 0,1814 1,616 25,393
III 34 3 0,0907 0,2721 36 18 0,1017 0,872
36 29 0,1017 2,9493 36 19 0,1017 0,921
32 3,2244 0,1006 35,79 2 0,2034 1,793 28,424
IV 36 7 0,1017 0,7119 38 18 0,1133 0,961
38 25 0,1133 2,8325 38 19 0,1133 1,015
32 3,5444 0,1107 37,55 2 0,2266 1,976 30,908
V 38 4 0,1133 0,4532 42 19 0,1384 1,213
40 15 0,1256 1,8840 42 20 0,1384 1,277
42 9 0,1385 1,2465
44 6 0,1520 0,9120
34 4,4957 0,1322 41,03 2 0,2768 2,490 40,442

total 162 16,8243 10 148,481

11
2.1.3 Metoda Hohenadl

Are la baza relatia:

𝑣− +𝑣+
𝑉 = 𝑁( )
2

unde: N - numarul total de arbori inventariati

𝑣− , 𝑣+ - volumele celor doi arbori medii Hohenadl
Etape:
1. Se masoara diametrele arborilor;
2. Se centralizeaza datele si se intocmeste seria de distributie;
3. Se determina mediu aritmetic si abaterea standard a diametrelor;
4. Se calculeaza diametrele Hohenadl pe baza relatiilor
𝑑+ = 𝑑̅ + 𝑠𝑑
𝑑− = 𝑑̅ − 𝑠𝑑
5. Se masoara 10-15 inaltimi la arbori cu diametre apropiate de
diametrele Hohenadl si se stabilesc inaltimile medii ℎ+ , ℎ− ca medii
aritmetice ale celor 10-15 inaltimi masurate ( pentru determinarea
exacta a dimensiunilor arborilor acestia se pot dobori ) sau se
determina inaltimile cu ajutorul curbei inaltimilor compensate ( cazul
de fata )
6. Se determina volumul arborilor Hohenadl fie folosind formula lui
Huber ( arbori doborati ) fie pe baza tabelelor de cubaj, in functie de
diametre si inaltimi citite pe curba inaltimilor compensate ( arbori in
picioare ).
7. Se determina volumul arboretului pe baza relatiei:
𝑣− + 𝑣+
𝑉 = 𝑁( )
2

12
𝑑̅ = 32,51 𝑐𝑚

𝑠𝑑 = 3,776

𝑑+ = 𝑑̅ + 𝑠𝑑 = 32,51 + 3,776 = 36,28 𝑐𝑚 ≈ 36 𝑐𝑚

ℎ+ = 18,61 cm≈ 18,5 𝑐𝑚

𝑣+ = 0,896 𝑚3

𝑑− = 𝑑̅ + 𝑠𝑑 = 32,51 − 3,776 = 28,73 𝑐𝑚 ≈ 30 𝑐𝑚

ℎ− = 17,66 𝑐𝑚 ≈ 17,5 𝑐𝑚

𝑣− = 0, 607 𝑚3
𝑣− + 𝑣+ 0,896 + 0,607
𝑉 = 𝑁( ) = 162 ∗ = 81 ∗ 1,503 = 121,743 𝑚3
2 2

2.2 Metode de cubaj cu tabele de cubaj

Tabelele de cubaj contin valori medii ale volumului fusului la rasinoase sau a
arborelui intreg la foioase in functie de o serie de caracterstici biometrice ale
arboretului: diametrul de baza, inaltimea, indicatorii formei fusului.

Dupa numarul caracteristicilor biometrice luate in calcul la intocmirea lor

distingem:

- tabele de cubaj cu o singura intrare ( diametrul )

- tabele de cubaj cu doua intrari

 diametrul si inaltimea
 serii de inaltimi
 serii de volume

13
 - tabele de cubaj cu trei intrari ( diametrul, inaltimea, indicatorii
formei )

Dupa spatiul geografic la care se refera, distingem:

- tabele de cubaj regionale ( zonale )

- tabele de cubaj generale

2.2.1 Metoda de cubaj cu folosirea curbei de inaltimi compensate

Etape:

1. se masoara diametrele arborilor;

2. se centralizeaza datele si se intocmeste seria de distributie;
3. se masoara 3-5 inaltimi din cadrul fiecarei categorii de diametre;
4. se traseaza curba inaltimilor compensate ( grafic sau analitic );
5. se citesc inaltimile compensate de pe curba inaltimilor compensate iar
valorile citite se trec in tabel ;
6. din tabelele de cubaj, in functie de, specie, diametrul de baza si
inaltimile se extrag volumelele unitare;
7. se calculeaza volumele multiple, inmultind volumele unitare cu
numarul de arbori;
8. se determina volumul arboretului insumand volumele multiple pe
categorii de diametre.

14
Calculul volumului arboretului prin metoda de cubaj cu tabele de cubaj
(cu folosirea curbei înăltimilor compensate)

Categ de diam Nr.arbori Inaltimi Volum (𝑚3 )

(cm) compensate unitar multiplu
28 6 17,50 0,531 3,186
30 12 17,50 0,602 7,224
32 19 18,00 0,697 13,243
34 30 18,50 0,799 23,370
36 36 18,50 0,887 31,932
38 29 19,00 1,004 29,116
40 15 19,00 1,101 16,515
42 9 19,50 1,233 11,097
44 6 19,50 1,340 8,040
total 162 - - 143,723

2.2.2 Metoda de cubaj cu folosirea curbei normale de inaltimi

Etape:
1. Se masoara diametrele arborilor;
2. Se centralizeaza datele si se intocmeste seria de distributie;
3. Se determina diametrul median al suprafetei de baza ( 𝑑𝑔𝑀 );
4. Se masoara inaltimiloe la 10-15 arbori cu diametrul apropiat de
diametrul median al suprafetei de baza;
5. Se determina inaltimea medie ℎ𝑔𝑀 ca medie aritmetica a celor 10-15
inaltimi masurate;
6. Se calculeaza diferentele ∆𝑑 = 𝑑𝑖 − 𝑑𝑔𝑀 ;
7. Din ,, Tabele cu serii de diferente pentru stabilirea curbelor de inaltimi
normale “ , in functie de specie si inatimea medie, se identifica clasa de
inaltimi medii;
8. In functie de specie, clasa de inaltimi si de diferente de diametru, din
tabele de mai sus se extrag valorile diferentelor de inaltimi - ∆h – fata
de inaltimea mediana ℎ𝑔𝑀 ;
9. Inaltimile normale pentru toate categoriile de diameter se determina pe
baza relatiei:
ℎ𝑁 = ℎ𝑔𝑀 + ∆ℎ
10. In functie de diametrele de baza si de inaltimile normale calculate, din
tabele se extrag volumele unitare;
11. Se calculeaza volumele multiple, inmultind volumele unitare cu
numarul de arbori;
12. Se determina volumul arboretului insumand volumele multiple pe
categorii de diameter.
15
Calculul volumului arboretului prin metoda de cubaj cu tabele generale de cubaj
(cu folosirea curbei normale de înaltimi)

Categ de Δd = 𝑑𝑖 – 𝑑𝑔𝑀 H Inaltimi Nr arbori Volum (𝑚3 )

diam - + - + normale unitar multiplu
28 8 4 15 6 0,458 2,748
30 6 3 16 12 0,555 6,660
32 4 2 17 19 0,664 12,616
34 2 1 18 30 0,786 23,580
36 - - - - 19 36 0,921 33,156
38 2 1 20 29 1,068 30,972
40 4 2 21 15 1,230 18,450
42 6 2 21 9 1,341 12,069
44 8 3 22 6 1,525 9,150
total 162 149,401

2.2.3 Metoda de cubaj pe serii de volume

Volumele se determina cu ajutorul tabelelor de cubaj pe serii de volume,

tabele prezentate in lucrarea ,, Biometria arborilor si arboretelor din Romania ”.

Etape:

1. Se masoara diametrele arborilor;

2. Se centralizeaza datele si se intocmeste seria de distributie;
3. Se determina diametrul median al suprafetei de baza -𝑑𝑔𝑀 ;
4. Se masoara inaltimile la 10-15 arbori cu diametrul apropiat de
diametrul median a suprafetei de baza;
5. Se determina inaltimea medie ℎ𝑔𝑀 ca medie aritmetica a celor 10-15
inaltimi masurate ( in cazul nostru – se determina inaltimea de pe
curba de inaltimi compensate );
6. Se identifica mai intai clase de diametre in functie de diametrul mediu;
7. Se determina seria de volume in functie de specie, 𝑑𝑔𝑀 si inaltimea
medie;
8. In functie de seria de volume determinata, din tabele, se extrag
volumele unitare pe categorii de diametre
9. Se calculeaza volumele multiple;
10.Se determina volumul arborelui prin insumarea volumelor multiple.

16
Calculul volumului arboretului prin metoda de cubaj cu tabele generale de cubaj
(cu folosirea curbei normale de inaltimi)

Categ de Nr arbori Volum (𝑚3 ) Elemente de calcul

diam unitar Multiplu
28 6 0,512 3,072
30 12 0,605 7,260
32 19 0,704 13,376
34 30 0,810 24,300 Specia Brad
36 36 0,911 32,796 dgM =36,51 cm
38 29 1,019 29,551 hgM =19,15 cm
40 15 1,132 16,980 Clasa de diametre:VI
Seria de volume:21
42 9 1,251 11,259
44 6 1,376 8,256
total 162 146,850

17
 2.3 Metode de cubaj expeditive

In unele situatii estimarea masei lemnoase se face pe baza unor masuratori

expeditive. Din aceste metode amintim:

- metoda de cubaj cu tabele de productie generale;

- metoda de cubaj cu tabele de productie simplificate

2.3.1 Metoda de cubaj cu tabele de productie generale

Tabelele de productie romanesti sunt intocmite pentru arborete echine si cu

consistenta plina, pe specii si pe clase de productie. In clasa de productie I se
incadreaza arboretele cu inaltimile cele mai mari ( productivitate ridicata ) iar in
clasa V arboretele cu inaltimile cele mai mici ( productivitate scazuta ).

Etape:

1. Se identifica specia;
2. Se determina varsta medie a arboretului
3. Se estimeaza diametrul mediu al suprafetei de baza sau se determina in
suprafete de proba ( 3- 5 ari ) amplasate in arboret;
4. Se determina inaltimea media a arboretului ca medie aritmetica a 10-
15 inaltimi masurate la arbori cu diametre de baza apropiate de
diametrul mediu al suprafetei de baza;
5. Se determina suprafata de baza reala a arboretului ( 𝐺𝑟 ) pe baza
inventarierilor facute in suprafetele de proba sau prin metoda Biterlich;
6. Se stabileste clasa de productie in functie de specie, varsta si inaltimea
medie ( grafic );
7. In functie de specie, clasa de productie si varsta din tabele se extrage
volumul ( 𝑉𝑇 ) si suprafate de baza ( 𝐺𝑇 ) a arboretului principal;
8. Se caculeaza indicele de densitate ( 𝑖𝑑 ) ca raport intre suprafata de
baza reala ( 𝐺𝑟 ) si suprafata de baza din tabele ( 𝐺𝑇 );
𝐺𝑟
𝑖𝑑 =
𝐺𝑇

18
 9. Se determina volumul real al arboretului pe hectar ( 𝑉𝑟 /ha ) pe baza
relatiei:
𝑉𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒𝑡 = 𝑆 ∗ 𝑉𝑟/ℎ𝑎

Calculul volumului arboretului prin metoda de cubaj cu tabele de productie generale

Specia Brad
Suprafata arboretului 0,70 ha
Varsta medie 40 ani
Inaltimea medie(ℎ𝑔 ) 18,60 m
Supraf. de baza reala a 23,50𝑚2 /ha
arboretului(𝐺𝑟 /ha)
Clasa de productie I
Suprafata de baza tabelara 𝐺𝑡 40,3𝑚2 /ha
Volumul tabelar (𝑉𝑇 ) 385𝑚3 /ha
Indicele de densitate 0,58
Volumul real al arboretului 156,310𝒎𝟑

2.3.2 Metoda de cubaj cu tabele de productie simplificate

Tabelele sunt intocmite pentru arborete pure, echiene si cu consistenta

plina.Ele se folosesc pentru determinarea expeditiva a volumului, eventual a
suprafetei de baza la hectar a arboretului principal.

Pentru fiecare specie tabela contine doar trei elemente dendrometrice:

- inaltimea medie;
- suprafata de baza;
- volumul mediu la hectar

19
Etape:

1. Se identifica specia;
2. Se estimeaza diametrul mediu al suprafetei de baza sau se determina in
suprafete de proba ( 3- 5 ari ) amplasate in arboret;
3. Se determina inaltimea medie a arboretului ca medie aritmetica a 10-
15 inaltimi masurate la arbori cu diametre de baza apropiate de
diametrul mediu al suprafetei de baza;
4. Se determina suprafata de baza reala a arboretului ( 𝐺𝑟 ) pe baza
inventarierilor facute in suprafetele de proba sau prin metoda Biterlich;
5. Din tabele, in functie de specie si inaltimea medie se extrage volumul (
𝑉𝑇 ) si suprafata de baza ( 𝐺𝑇 ) la hectar;
6. Se calculeaza indicele de densitate ( 𝑖𝑑 ) ca raport intre suprafata de
baza reala ( 𝐺𝑟 ) si suprafata de baza din tabele ( 𝐺𝑇 );
𝐺𝑇
𝑖𝑑 =
𝐺𝑟
7. Se determina volumul real al arboretului pe hectar ( 𝑉𝑟 /ha ) pe baza
relatiei:
𝑉𝑟/ℎ𝑎 = 𝑉𝑇 ∗ 𝑖𝑑
8. Se calculeaza volumul intregului arboret
𝑉𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒𝑡 = 𝑆 ∗ 𝑉𝑟/ℎ𝑎

Calculul volumului arboretului prin metoda de cubaj cu tabele de productie simplificate

Specia Brad
Suprafata arboretului 0,70 ha
Varsta medie -
Inaltimea medie (ℎ𝑔 ) 18,60 m
Supraf.de baza reala a 23,50 𝑚2 /ha
arboretului(𝐺𝑟 /ha)
Clasa de productie -
Suprafata de baza tabelara (𝐺𝑇 ) 41,64 𝑚2 /ha
Volumul tabelar (𝑉𝑇 ) 396,8 𝑚3 /ha
Indicele de densitate (𝑖𝑑 ) 0,56
Volumul real al arboretului 155,545 𝒎𝟑
(𝑉𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑒𝑡 )

20
 III.SORTAREA
ARBORETULUI

Sortarea mesei lemnoase pe picior conta in repartizarea masei lemnoase pe

sortimente:

- primare

a. lemn de lucru ( se masoara fara coaja )

● apt pentru utilizari in constructii

● apt pentru utilizari industriale

b. lemn de foc ( se masoara cu coaja )

c. coaja lemn de lucru

d. cracile sau varfurile cu diametru < 5 cm

- dimensionale: repartizarea lemnului de lucru in sortimente in

functie de diametrul la capatul subtire

a. lemn gros;

b. lemn mijloviu;

c. lemn subtire.

21
 - industriale

a. lemn de furnir;

b. lemn de gater;

c. lemn pentru celuloza

d. lemn de mina

e. lemn pentru constructii etc.

3.1 Sortare dimensionala

3.1.1 Metoda de sortare cu tabele de sortare dimensionala la arbori

Metoda se bazeaza pe folosirea:

- tabelelor cu serii de volume

si a
- tabelelor de sortare primara si dimensionala, tabela in care
sortimentele primare si dimensionale sunt exprimate in procente
fata de volumul total, pe specii si pe categorii de diametre.

Etape:

a. Se masoara diametrul de baza al arborilor si se stabileste specia si clasa

de calitate;
b. Se centralizeaza datele pe specii, categorii de diametre si clase de
calitate;
c. Prin intermediul coeficientilor de echivalenta sau cu ajutorul tabelelor
pentru transformarea numarului de arbori din clasele a II-a, a III-a si a
IV-a de calitate in arbori de clasa I se determina numarul arborilor de
lucru si de foc;
d. Se determina volumul unitar pe categorii de diametre, cu metoda
tabelelor de cubaj pe serii de volume;

22
e. Se determina volumul arborilor de lucru si de foc prin inmultirea
volumului unitar cu numarul lui;
f. Se determina volumul total prin adunarea volumului arborilor de lucru
cu cel al arborilor de foc;
g. Se determina volumul sortimentelor primare si dimensionale pe
categorii de diametre cu relatia:
𝑝
𝑣𝑠 = 𝑣𝑎
100
unde: 𝑣𝑠 - volumul sortimentelor

𝑣𝑎 - volumul arborilor de lucru

p - procentele diverselor sortimente ( din tabele de sortare
pentru arbori pe specii si categorii de diametre)
h. Volumul diverselor sortimente pentru intregul arboret se obtine prin
insumarea volumelor astfel determinate.

23
 Calculul volumului sortimentelor primare si dimensionale prin metoda de sortare cu tabele de sortare dimensionalăla arbori

Cat. Numărul de arbori Volum (m3) Sortare primară (m3) Sortare dimensională (m3)
de
diam. pe clase de calitate Tota Arb. Arb. Unitar Arb. Arb. Total Total Coajă Lemn foc Lemn gros Lemn mijlociu Lemn
l de de Lucru foc lemn lemn sub.
I II III IV lucru foc lucru lucru >5 cm <5 cm >34 cm 24-34 20-24 <10
cm cm 14-20 10- cm
cm 14cm

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

28 2 1 1 2 6 4 2 0,512 2,048 1,024 3,072 1,802 0,205 1,034 0,030 - 0,635 0,635 0,430 0,082 0,020

30 3 2 4 3 12 9 3 0,605 5,450 1,815 7,265 4,796 0,545 1,852 0,073 - 2,398 1,363 0,872 0,164 -

32 2 4 4 9 19 10 9 0,704 7,040 6,336 13,376 6,195 0,704 6,477 - - 3,802 1,338 0,915 0,141 -

34 10 5 12 3 30 23 7 0,810 18,630 5,670 24,300 16,394 1,863 6,043 - - 11,364 2,795 2,049 0,186 -

36 15 15 2 4 36 30 6 0,911 27,330 5,466 32,796 24,050 2,733 6,013 - - 18,311 3,280 2,185 0,273 -

38 8 6 10 5 29 20 9 1,019 20,380 9,171 29,551 17,934 2,038 9,579 - 3,668 11,005 1,834 1,427 - -

40 3 3 4 5 15 10 5 1,132 11,320 5,660 16,980 9,962 1,132 5,886 - 3,056 5,434 0,792 0,679 - -

42 6 1 1 1 9 8 1 1,251 10,008 1,251 11,259 8,807 1,001 1,451 - 3,503 4,203 0,600 0,500 - -

44 1 1 1 3 6 4 2 1,376 5,504 2,752 8,256 4,843 0,550 2,862 - 2,422 1,926 0,330 0,165 - -

Total 50 38 39 35 162 118 44 - 107,71 39,145 146,855 94,783 10,771 41,197 0,103 12,649 59,078 12,96 9,222 0,846 0,020
7

24
 IV.APV
ACT DE PUNERE IN VALOARE

Suprafaţa totala act INFORMAŢII Grupa Număr de Volum

Tratament PRIVIND de arbori arbore mediu Elagaj
Natura produsului N.T.S.M. specii
Tehnologia de exploatare Răşinoase
`1 Stâncării pe ha FAG 274 0,259 0,6
Anul exploatării Arbori putregăioşi: Qvercinee
Procedeul de inventariere buc Diverse tari
Ciocan rotund nr. cu un volum de: mc Diverse moi
Seminţiş neutilizabil pe ha Vol crăci răşinoase mc Total
Preţuri conform Hotărârii Nr.
Specia SORTAREA DIMENSIONALA Lemn lucru coajă Lemn de foc Volum brut Valoare
G1 G2 G3 M1 M2 M3 subtire total Crăci Lei
FA - 4 - 9 11 7 1 32 3 36 3 71

Răşinoase
Fag - 4 - 9 11 7 1 32 3 36 3 71 -
Qvercinee
Diverse tari
Diverse moi
Total - 4 - 9 11 7 1 32 3 36 3 71

u.a. Supraf Varsta Panta VOLUM BRUT PE SPECII Total volum Seminţiş utilizabil
Ha Ani g FA brut % Sup Compoziţie h Răspândire
totala
71 71

Nr Speci Diametre Înălţimi vârsta V arb Nr. Creş G1 g2 g3 m1 m2 m3 Lemn coajă Lemn de foc V brut Pret lei
ua a dt dgM ht Hc mediu Arb t. subţire total craci mc
FA 21.8 24,0 13,5 14,0 40 0,259 274 - 4 - 9 11 7 1 3 36 3 71

Total u.a.

Verificat Întocmit
25
 V.CONCLUZII

Pentru aprecierea preciziei metodelor de cubaj se calculeaza eroarea experimentala absoluta si relativa
luand ca baza de comparatie volumul determinat cu metoda de cubaj pe clase de diametre cu suprafata de
baza egala ( Metoda Hartig ).

- eroarea experimentala

∆𝑉 = 𝑉𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 − 𝑉𝑎𝑙𝑡𝑎 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 ( 𝑚3 )

- eroarea experimentala in valoare relativa

∆𝑉
∆𝑉% = (𝑉 ) ∗ 100
𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔

1. Metoda de cubaj cu arbori de proba pe clase de diametre cu numar egal de arbori ( Urich II )

∆𝑉𝑈𝑟𝑖𝑐ℎ 𝐼𝐼 = 𝑉𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 − 𝑉𝑈𝑟𝑖𝑐ℎ 𝐼𝐼 = 144,975 – 148,481 = -3,506

∆𝑉𝑈𝑟𝑖𝑐ℎ 𝐼𝐼 −3,506
∆𝑉𝑈𝑟𝑖𝑐ℎ 𝐼𝐼 % = (𝑉 ) ∗ 100 = 144,975 * 100 = -0,0241 * 100 = -2,41 %
𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔

2. Metoda Hohenadl

∆𝑉𝐻𝑜ℎ𝑒𝑛𝑎𝑑𝑙 = 𝑉𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 − 𝑉𝐻𝑜ℎ𝑒𝑛𝑎𝑑𝑙 = 144,975 – 121,743 = 23,232

∆𝑉𝐻𝑜ℎ𝑒𝑛𝑎𝑑𝑙 23,232
∆𝑉𝐻𝑜ℎ𝑒𝑛𝑎𝑑𝑙 % = (𝑉 ) ∗ 100 = 144,975 * 100 = 0,1602 * 100 = 16,02 %
𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔

3. Metoda de cubaj cu folosirea curbei de inaltimi compensate

∆𝑉𝐻 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡𝑒 = 𝑉𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 − 𝑉𝐻 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡𝑒 = 144,975 – 143,723 = 1,222

∆𝑉𝐻 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡𝑒 1,222
∆𝑉𝐻 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡𝑒 % = ( 𝑉 ) ∗ 100 = 144,975 * 100 = 0,0084 * 100 = 0,84 %
𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔

4. Metoda de cubaj cu folosirea curbei de inaltimi normale

∆𝑉𝐻 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑒 = 𝑉𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 − 𝑉𝐻 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑒 = 144,975 – 149,501 = -4,256

∆𝑉𝐻 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑒 −4,256
∆𝑉𝐻 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑒 % = (𝑉 ) ∗ 100 = 144,975 * 100 = -0,0312 * 100 = -3,12 %
𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔

26
 5. Metoda de cubaj pe serii de volume

∆𝑉𝑆. 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑒 = 𝑉𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 − 𝑉𝐻 𝑆. 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑒 = 144,975 – 186,850 = -41,875

∆𝑉 −41,875
∆𝑉𝐻 𝑆. 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑒 % = ( 𝑉 𝐻 𝑆. 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑒 ) ∗ 100 = * 100 = -0,2888 * 100 = -28,88 %
𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 144,975

6. Metoda de cubaj cu tabele de productie generale

∆𝑉𝑇𝑃𝐺 = 𝑉𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 − 𝑉𝑇𝑃𝐺 = 144,975 – 156,310 = -11,335

∆𝑉𝑇𝑃𝐺 −11,335
∆𝑉𝑇𝑃𝐺 % = (𝑉 ) ∗ 100 = * 100 = -0,0781 * 100 = -7,81 %
𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 144,975

7. Metoda de cubaj cu tabele de productie simplificate

∆𝑉𝑇𝑃𝑆 = 𝑉𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔 − 𝑉𝑇𝑃𝑆 = 144,975 – 155,545 = -10,57

∆𝑉𝑇𝑃𝑆 −10,57
∆𝑉𝑇𝑃𝑆 % = (𝑉 ) ∗ 100 = 144,975 * 100 = -0,0729 * 100 = -7,29 %
𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐻𝑎𝑟𝑡𝑖𝑔

In concluzie cea mai precisa metoda in comparative cu metoda Hartig este Metoda de cubaj cu folosirea
curbei de inaltimi compensate de ( 0,84 % ) , iar cea mai putin precisa in comparative cu Hartig este
Metoda de cubaj pe serii de volume( 28,88 % ).

27
 VI.BIBLIOGRAFIE

1.Giurgiu V.,Decei I.,Armăşescu S.,1972 ,Biometria arborilor şi arboretelor din România,Editura

Ceres,Bucureşti.

2.Cornelia Hernea,Dendrometrie -Lucrări practice,Editura Eurobit,2008,Timişoara.

28