Sunteți pe pagina 1din 24

Proiect Dendrometrie 1

Lucrarea 1. Determinarea suprafeei seciunii transversale la nivelul diametrului de baz pentru un arbore de molid
Tema lucrrii: Pentru arborele de molid luat in considerare s se determine suprafaa seciunii transversale la nivelul diametrului de baz folosind urmtoarele metode: 1.1 Formula cercului cu msurarea unui singur diametru pe direciile: N-S !-" N"-S! #i N!-S" 1.$ %ou diametre perpendiculare msurate la &nt'mplare( 1.) Prin suprafaa seciunii medii( 1.* Prin formula elipsei( 1.+ Prin msurarea circumferinei seciunii( 1., -edia geometric a dou diametre perpendiculare( 1.. Prin descompunerea seciunii &n figuri geometrice elementare( 1./ 0oncluzii. 1nterpretri. Tabelul 1.1 Tabel centralizator al rezultatelor obinute la calculul suprafeei seciunii transversale Suprafaa Diferene Denumirea seciunii Relaia de calcul procedeului transversale cm2 % g (cm2) !surarea unui 17,500 0 100 singur diametru pe 17,500 -2,5 -92,653 direcia" #S 0 100 22, 000 $% 2,0 102,233 20,000 #%&S$ #$&S% Dou! diametre 176,62 perpendiculare 5 208,365 1226,297 178,64 Suprafaa seciunii medii 1 210,131 1235,845 200,17 'ormula elipsei 5 248,400 1442,703 !surarea 166,92 circumferinei 2 191,029 1132,592

edia geometric! Descompunerea seciunii

200,17 5 171,92 0

248,400 189,300

1442,703 1123,243

2(%aloarea de referin! este considerat! cea obinut! prin descompunerea in figuri geometrice elementare) deoarece este cea mai precis!) calcul*ndu&se diferenele absolute +i relative dup! formulele de mai sus. 'ig.1 Suprafaa seciunii transversale la nivelul diametrului de baz! la arborele analizat 'ig.1.2 Descompunerea suprafeei seciunii transversale ,n figuri geometrice elementare 1nterpretri #i concluzii -ceasta lucrare are ca scop determinarea seciunii transversale prin mai multe metode) folosindu&se o rondel! de lemn e.tras! din arborele luat ,n studiu. /rin cunoa+terea formei seciunii transversale se are ,n vedere at*t observarea +i compararea erorilor ce apar la m!surarea diametrului +i de asemenea a ariei seciunii transversale) ,n scopul alegerii celor mai precise metode de determinare a acestor caracteristici. Deoarece producia de lemn se realizeaz! ,n cea mai mare parte ,n arboret) cre+terea +i forma arborilor poart! puternic amprenta relaiilor biocenotice e.istente ,ntre elementele componente ale arboretului) c*t +i a ansamblului de raporturi dintre arboret +i condiiile staionale) a+a ,nc*t forma seciunii transversale a trunc0iului arborilor se apropie mai mult sau mai puin de forma unui cerc) elips! sau ,ntre cerc +i parabol!. Dup! cum rezult! din tabelul centralizator toate celelalte metode de calcul prezint! abateri mai mult sau mai puin importante fa! de valoarea obinut! prin descompunerea in figuri geometrice elementare. 'olosind formula cercului prin m!surarea unui singur diametru pe mai multe direcii (#&S) $&%) #$&S%) #%&S$) s&au obinut valori cu abateri relativ mari1mici fa! de procedeul de referin!) valorile e.treme ale acestora fiind %) respectiv %) datorit! formei rondelei ce se abate de la forma unui cerc. 2ea mai apropiat! valoare de cea real! este cea obinut! prin procedeul care prezint! o abatere foarte mic! de %. etoda utilizat! ,n practic! prin m!surarea a dou! diametre perpendiculare (nu) ofer! rezultate (ne)satisf!c!toare ,n cazul de fa! ( %) +i este dificil1u+or de aplicat. -ceste rezultate demonstreaz! c! suprafaa transversal! a unui arbore de+i se apropie de figuri geometrice cunoscute prezint! anumite deviaii datorate condiiilor de cre+tere) calculul acesteia necesit*nd formule mai comple.e dec*t cele utilizate ,n prezenta lucrare.

Lucrarea 2. Determinarea suprafeei seciunii longitudinale i a suprafeei laterale a fusului pentru un arbore de molid
Tema lucrrii: Pentru un arbore de molid cu diametrul de baz d23cm #i &nlimea 42 3m s se determine: $.1. Suprafaa seciunii longitudinale a fusului la arborele de molid analizat prin urmtoarele procedee: $.1.1 Prin msurarea unui singur diametru la 5umtatea &nlimii fusului( $.1.$ Prin msurarea diametrelor la 5umtatea tronsoanelor de c'te 6 1 4( $.1.) Prin msurarea diametrelor la 5umtatea tronsoanelor de c'te $ m( $.1.* Prin procedeul descompunerii &n figuri geometrice elementare( $.$. Suprafaa lateral a fusului pentru arborele luat &n considerare prin urmtoarele procedee: $.$.1 -surarea unui singur diametru la 5umtatea &nlimii fusului( $.$.$ Prin msurarea diametrelor la 5umtatea tronsoanelor de c'te 6 1 4( $.$.) Prin msurarea diametrelor la 5umtatea tronsoanelor de c'te $ m( $.$.* Prin procedeul descompunerii &n figuri geometrice elementare( $.$.+ Folosind coeficientul suprafeei laterale a fusului mediu 761 pentru specia molid( $.$., Folosind coeficientul 761 stabilit prin urmtoarea ecuaie de regresie: 7612b68b19:6+. $.) 0oncluzii #i interpretri Tabelul datelor de baz! Tabelul 2.1 Sectiunea (m) ( 1 7 ; 8 6 11 17 1; 18 16 21 27 2; Diametre masurate di (cm) 26)( 29): 2:)1 27)7 22); 21)2 16); 1<)( 18)1 1;)< 17): 1()< 8)1 7)7 3rosimea dubla a cozii ci (cm) 1)7( 1)22 1)1; 1)12 1)(6 1)(; ()66 ()6: ()61 ()<8 ()8< ()96 ();; ():1 diametrul fara coa4a di5 (cm) 28)8 2;)2 27)( 22)2 21): 2()1 1<); 18)1 19)2 1:)6 12)9 1()1 9); 2)6

= Tabelul 2.2.

Tabel de analiz! a rezultatelor referitoare la calculul suprafeei seciunii longitudinale #r. 2rt . 1 2 7 : Suprafaa seciunii longitudinale s(m2)
6,01 4,45 4,45 4,48

Diferene m2
0,65 2 0,44 9 0,44 9 0

Denumirea procedeului Diametrul la 4um!tatea ,n!limii Secionarea ,n tronsoane de c*te ()10 Secionarea ,n tronsoane de c*te 2 m Descompunerea ,n figuri geometrice elementare

Relaia de calcul s>d(;?0 s>(.1?0?(d((;@d(1;@A @d(6;) s>2?(d1@d7@A@dn&1) s>s1@s2@Asn (trapez)

%
110,01 8 110,13 8 120,75 8 100

Tabelul 2.7. Tabel de analiz! a rezultatelor referitoare la calculul suprafeei laterale #r. 2rt. 1 2 7 : ; Denumirea procedeului Diametrul la 4um!tatea ,n!limii Relaia de calcul s1>?d(;?0 Suprafaa lateral! s1 (m2)
13,857

Diferene m2
1,02 6 0,87 6 2,40 7 -

%
107,09 7 106,06 1 116,65 8

Secionarea ,n tronsoane de c*te ()10 s1>?(.1?0?(d((;@d(1;@A@d(6;) 13,427 Secionarea ,n tronsoane de c*te 2m s1>?2?(d1@d7@Adn&1)
14,825

Descompunerea ,n figuri geometrice s>s1@s2@Asn (trunc0i de con +i 0,49 elementare con) 11,761 1 96,605 1 s >?d(1?0?R(1 0,55 103,84 2u a4utorul coeficientului mediu R(1 R(1>(.98< 14,897 5 3 1 s >?d(1?0?R(1 2u a4utorul coeficientului R(1 R(1>b(@b1?B(; calculat B(;>d(;1d(1 b(>(.296) b1>(.;;; 12,321 0 100

'ig. 2.1 2urba de contur a fusului 'ig. 2.2 Dependena dintre ,n!lime +i diametru 'ig. 2.7 %ariaia suprafeei seciunii ,n raport cu ,n!limea

0oncluzii. 1nterpretri Cn aceast! lucrare s&a determinat suprafaa seciunii longitudinale +i a suprafeei laterale pentru un arbore de molid cu ,n!limea deAde metri +i diametrul de baz! deAcm. /e baza diametrelor m!surate din 2 ,n 2 metri prezentate ,n tabelul datelor de baz! (tabelul 2.1) s&a trasat grafic pe 0*rtie milimetric! curba de contur a fusului pentru arborele luat ,n studiu (figura 2.1). Cn ceea ce prive+te suprafaa seciunii longitudinale) aceasta a fost determinat! prin patru metode) procedeul corect fiind considerat cel al descompunerii ,n figuri geometrice elementare) potrivit c!ruia s>A m2. /rin folosirea diametrului m!surat la 4um!tatea ,n!limii (d();)) suprafaa seciunii longitudinale a fost asimilat! cu un dreptung0i de lungime egal! cu ,n!limea arborelui (0>A.m) +i de l!ime egal! cu diametrul m!surat la 4um!tatea ,n!limii fusului (d(.;>A. cm). -ceast! metod! are drept ipotez! compensarea erorilor de m!surare din cele dou! 4um!t!i ale fusului) fapt doar parial verificat) deoarece arborele nu este un corp geometric perfect) forma sa depinz*nd de specie) v*rst!) bonitate staional! etc. /rin aceast! metod!) suprafaa seciunii longitudinale a fost determinat! cu o abatere de A%. /entru calcularea suprafeei laterale a fusului la arborele studiat s&au folosit +ase metode) procedeul de referin! considerat cel mai corect fiind descompunerea ,n figuri geometrice elementare s >A m2. /rin primul procedeu se ia ,n calcul diametrul la 4um!tatea ,n!limii fusului) obin*ndu&se o diferen! de A..%) ,n comparaie cu procedeul planimetr!rii. Se observ! c! procedeul care folose+te secionarea ,n tronsoane de c*te 2 m si cele de ()10 ofer! valorile cele mai apropiate de valoarea de referin!. /rocedeul ce presupune ,mp!rirea imaginar! a fusului ,n tronsoane de ()l0 +i pe tronsoane din 2 in 2 m apro.imeaz! mai bine suprafaa lateral! a fusului) deoarece formele rezultate prin secionare au o descre+tere a diametrului mai mic! +i deci o forma mai apropiat! de cea a cilindrului. %aloarea abaterii obinut! prin aceste procedee este mai mic!) aceasta fiind de numai AA%. D alt! metod! de calcul a suprafeei laterale folose+te coeficientul suprafeei laterale a fusului R(1. Cn primul caz se folose+te coeficientul mediu pe ar! al suprafeei laterale din tabelele biometrice (R(1>()98<)) valoarea abaterii fa! de referin! fiind de A%. Ear ,n al doilea caz valoarea obinut! cu a4utorul ecuaiei de regresie R(1> b(@b1?B(;) valoarea abaterii fa! de referin! fiind de A.%.

Lucrarea 3. Calculul indicilor care definesc forma fusului la arbori


Tema lucrrii: Pentru arborele de molid luat &n studiu s se determine: ).1 1ndicele de zveltee ;z< ).$ 1ndicii de form naturali ;: ni< ).) 1ndicii de form artificiali ;: ai< ).* 1ndicele de form artificial ;:< ).+ 1ndicele de form natural ;: 6+< )., 1ndicele de form Pollansc4utz ;: p< ).. %iametrul de baz &n funcie de diametrul cioatei )./ 1ndicele =: )./.1 Prin formula de definiie )./.$ Folosind ecuaia de regresie: =2a o8a148a$4$ ).> 0oeficientul de form artificial f: ).>.1 0oeficientul de form artificial al fusului &ntreg ).>.1.1 Potrivit definiiei ).>.1.$ Prin intermediul relaiei lui Sc4iffel ).>.1.) Prin intermediul tabelelor biometrice ).>.$ 0oeficientul de form artificial al lemnului mare f ? ).>.) 0oeficientul de form artificial al arborelui &ntreg ;fus8crci< ).16 0oeficientul de form natural f 6 1: ).16.1 Potrivit formulei de definiie ).16.$ Pe baza relaiilor dintre f 6 1 #i seria indicilor de form naturali : 6i conform sc4emei lui @o4enadl ).16.) Pe baza relaiilor dintre f 6 1 #i seria indicilor de form naturali : 6 i conform unei sc4eme ameliorate ).16.* Prin intermediul ecuaiei de regresie: f 6 12b68b1:6 +8b$:$6 + ).11 Anlimea redus 4 r ).1$ 0urba de contur a fusului dup ecuaia de regresie general ).1) !Bprimarea volumului &n m ) #i &n procente distinct pe tronsoane de c'te 6 l4 si cumulat de-a lungul fusului ).1* 0oncluzii #i interpretri.

).1 1ndicele de zveltee ;z< z>01d> 6 >>, ) unde 0 reprezint! ,n!limea ,n mF d G diametrul ,n cmF ).$ 1ndicii de form naturali ;: ni< Bni>di1d(1 Tabelul 7.1. Seria indicilor de form! naturali Bni pentru arborele de molid studiat (d(1>0,266 m) (0>26,5 m) Cn!limea Diametre Endicele de relativ! absolut! (m) di (cm) naturali Bni ()(; 1)26 2;)< 1)(9 ()1 2);< 2:)2 1)( ()1; 7)<8 27): ()69 ()2 ;)19 27)( ()6; ()2; 9):; 22): ()62 ()7 8)8: 2()< ()<; ()7; 6)(7 16)< ()<1 (): 1()72 16)( ()8< ():; 11)91 1<)2 ()8; (); 12)6( 18)9 ()82 ();; 1:)16 18)( ()8( ()9 1;):< 19): ()98 ()9; 19)88 1;)2 ()92 ()8 1<)(9 17)9 ();9 ()8; 16)7; 12)( ():6 ()< 2()9: 1()< ():: ()<; 21)67 <)9 ()7; ()6 27)22 9)< ()2< ()6; 2:);1 :): ()1< 1 2;)<2 ( ( ).) 1ndicii de form artificiali ;: ai< Bai>di1d Tabelul 7.2 Seria indicilor de form! artificiali pentru arborele de molid studiat Diametre m!surate di Cn!limea pe fus (m) Endici de forma artificial Bai (cm) ( 26)( 1)12 1 29): 1)(2 7 2:)1 ()67 ; 27)7 ()6( 8 22); ()<8 6 21)2 ()<1 11 16); ()8; 17 1<)( ()96 1; 18)1 ()99 18 1;)< ()91 16 17): ();1 21 1()< ():1 27 8)1 ()28 2; 7.7 ()12

).* 1ndicele de form artificial ;:< B>d(;1d > 6 ,/$ ).+ 1ndicele de form natural ;: 6+< B(;>d(;1d(1 > 6 .$. )., 1ndicele de form Pollansc4utz ;: p< Bp>d(71d > 6 /6, ).. %iametrul de baz &n funcie de diametrul cioatei d>a(@a1dc >$) 1, ) unde a(>1);(<) a1>()886) dcioatei> 28)< )./ 1ndicele = )./.1 Prin formula de definiie: H>d(11d > 6 >). )./.$ Folosind ecuaia de regresie: H>ao@a10@a202> 6 >**) unde a(>1)(9;) a1>&()((;7) a2>()((((2;) 0 G ,n!limea ,n m. ).> 0oeficientul de form artificial f ).>.1 0oeficientul de form artificial al fusului &ntreg ).>.1.1 Potrivit definiiei f>vreal1v> 6 *>> vreal>()10(d2((;@d2(1;@d2(2(@Ad2(6;)1: > 6 .)* m) v>d201: > 1 $6+ m) ).>.1.$ Prin intermediul relaiei lui Sc4iffel f>b(@b1B@b21(B0) > 6 *)*) unde b(>()1:() b1>()99) b2>()72 B>d(;1d > 6 ,/$ 0>,n!limea ,n m ).>.1.) Prin intermediul tabelelor biometrice (din Tabela 1.1) (I--R) 3iurgiu 1686) pag 17() f> 6 *.+ ).>.$ 0oeficientul de form artificial al lemnului gros f ? Jemnul gros are diametrul seciunii transversale de cel puin ; cm. f>(vreal&vv*rf)1vcil> 6 *>, vcil>d201: > 1 *.$ m) ).>.) 0oeficientul de form artificial al arborelui &ntreg ;fus8crci< f>(vreal@vcr!ci)1vcil > 6 61+ vcr!ci> 6 6)+ m)) din tabela :.1 (I--R) 3iurgiu 1686) pag 28() ).16 0oeficientul de form natural f 6 1 ).16.1 Potrivit formulei de definiie f(1>vreal1g()1?0> 6 +,, g()1>K1:?d()12> 6 6*1 ).16.$ Pe baza relaiilor dintre f 6 1 #i seria indicilor de form naturali : 6i conform sc4emei lui @o4enadl f(1>()2(B2(1@B2(7@B2(;@B2(8@B2(6)> 6 .>$) unde B(i>d(i1d(1 ).16.). Pe baza relaiilor dintre f 6 1 #i seria indicilor de form naturali-: 6 i conform unei sc4eme ameliorate f(1>()1(B2((;@B2(1;@B2(2(@B2(2;@A@B2(6;)> 6 ,>*) unde B()i>d()i1d(1 ).16.* Prin intermediul ecuaiei de regresie: f()1>b(@b1B();@b2B2();> 6 ,1) ) unde a(>()2<6) a1>()(1;) a2>():;() B(;>d(;1d(1 ).11 Anlimea redus 4 f 0f>0?f > 1$ .+$ m ). 1$ 0urba de contur a fusului dup ecuaia de regresie general di>d()1(ai@bi?B(;)

Tabelul 7.7 Rezultate obinute la calculul curbei de contur a fusului Cn!limea relativ! 0rr
0,05 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5 0,55 0,6 0,65 0,7 0,75 0,8 0,85 0,9 0,95 1

Diametre m!surate dir (cm)


26,6 25,4 24,7 24,0 23,0 22,0 21,3 20,6 19,6 18,6 18,0 17,4 16,2 15,0 13,1 11,2 8,8 6,4 3,2 0

2oeficieni de regresie
ai 1,229 1,000 0,875 0,750 0,635 0,520 0,400 0,275 0,140 0,000 -0,075 -0,120 -0,145 -0,155 -0,165 -0,165 -0,145 -0,115 -0,065 0 bi -0,215 0,000 0,136 0,267 0,387 0,501 0,617 0,753 0,864 1,000 1,038 1,037 0,993 0,935 0,858 0,767 0,627 0,467 0,255 0

Diametre teoretice dit (cm)


27,218 25,400 24,755 24,016 23,327 22,527 21,636 20,991 19,626 18,600 17,402 16,240 14,787 13,454 11,768 10,075 7,979 5,765 3,092 0

Diferene dit&dir (cm)


0,618 0,000 0,055 0,016 0,327 0,527 0,336 0,391 0,026 0,000 -0,598 -1,160 -1,413 -1,546 -1,332 -1,125 -0,821 -0,635 -0,108 0

).1) !Bprimarea volumul &n m ) #i &n procente distinct pe tronsoane de cate 6 l4 si cumulat de-a lungul fusului %real>vE@vEE@vEEE@A@vL> >()1?0??d2((;1:@()1?0??d2(1;1:@()1?0??d2(2;1:@A@()1?0??d2(6;1: sau volumul unui trunc0i de con (vi>?()1?0?(Ri2@ri2@Ri?ri)17) unde 0>,n!limea arborelui) Ri +i ri reprezint! raza bazei mari +i respectiv bazei mici a tronsonului i) Tabelul 7.:. 2alculul volumului ,n m7 +i procente pe tronsoane +i cumulat
Numrul tronsonu lui 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 "uma Volumul tronsonului (m3) 0,148 0,127 0,110 0,095 0,080 0,068 0,055 0,036 0,016 0 0,737 Volumul cumulat p tronsoan (m3) 0,148 0,275 0,386 0,480 0,561 0,628 0,683 0,719 0,735 0,737 5,352 Volumul p tronsoan (!) 20,043 17,282 14,985 12,852 10,882 9,178 7,434 4,861 2,194 0,290 100 Volumul proc ntual cumulat (!) 20,043 37,325 52,310 65,161 76,043 85,221 92,655 97,516 99,710 100 726

'ig. 7.1 Mistograma volumelor procentuale pe tronsoane de ()10

'ig. 7.2 Dgiva volumelor procentuale cumulate

CneBe

0oncluzii #i interpretri Cn prezenta lucrare s&a determinat o serie de elemente ce caracterizeaz! forma fusului la arborele studiat. Endicele de zveltee (z) reprezint! raportul ,ntre ,n!lime +i diametrul de baz!) acesta av*nd o valoare practic! important!) deoarece pe baza lui se poate constata dac! un arbore este e.pus sau nu dobor*rii de c!tre v*nt. Cn cazul de fa! valoarea indicelui de zveltee (z) este de (.66 iar faptul c! aceast! valoare este subunitar!) ne indic! faptul c! arborele luat ,n studiu nu este e.pus pericolului de a fi dobor*t de c!tre v*nt. Ja procedeul 7.2 s&a determinat sub form! tabelar! seria indicilor de form! naturali ca raport dintre diametrele la diferite ,n!limi relative pe fus +i diametrul la ()1 din ,n!limea fusului. Din aceast! serie de indici) o mare importan! pentru caracterizarea formei fusului individual o are indicele de form! natural B();) ,n cazul de fa! acesta av*nd valoarea de ()877. Ja procedeul 7.7 s&a determinat seria indicilor de form! artificiali) dintre care o importan! mai mare o are indicele de form! artificial B>()96; calculat ca raport ,ntre diametrul la 4um!tatea ,n!limii fusului +i diametrul de baz!. Ja calculul diametrului de baz! ,n funcie de diametrul cioatei pe baza tabelelor biometrice) a rezultat un diametru de baz! d>2; cm) aceast! valoare fiind mai mic! dec*t cea real! d>29)( cm. Ja indicele N) potrivit formulei de definiie (N>()6:9) s&a obinut o valoare mai mare fa! de procedeul ce folose+te ecuaia de regresie) unde N>()6::) deoarece coeficienii ecuaiei sunt stabilii ca medie pe ar! pentru fiecare specie. Ja procedeul 7.6 am stabilit coeficientul de form! artificial (f) ce reprezint! un important indicator ,n caracterizarea formei fusului la arbori. Cn dendrometrie coeficientul de form! este ,neles +i ca un factor de reducie a volumului cilindrului pentru a a4unge la volumul fusului arborelui. Ja subpunctul 7.6.1 s&a calculat coeficientul de form! artificial al fusului (f) prin mai multe metode. 2oeficienii de form! artificiali prezint! avanta4ul c! se pot determina comod la arborii ,n picioare) implic*nd doar identificarea speciei) a diametrului de baz! (d) +i a ,n!limii (0). Cn afar! de coeficientul de form! artificial al fusului) s&au mai calculat coeficientul de form! al lemnului mare +i coeficientul de form! al arborelui ,ntreg) deoarece +i ace+tia au o importan! practic! deosebit!. Ja procedeul 7.1( s&a calculat coeficientul de form! natural (fo.i) ce ia ca referin! volumul cilindrului cu seciunea la ()1 din ,n!limea fusului. Cn aceast! lucrare coeficientul de form! natural (f o)i) s&a determinat prin mai multe metode) rezult*nd valori cuprinse ,ntre ();76 +i ();;8. 2oeficienii de form! prezint! o mare stabilitate ,n raport cu variaia dimensiunilor arborilor +i a condiiilor de vegetaie. Jeg!tura dintre ace+ti coeficieni +i diametru sau ,n!limea arborelui este foarte slab!) coeficienii de corelaie av*nd de regul! valori mici. Ja punctul 7.11 s&a determinat ,n!limea redus! care este un element mult folosit ,n practica dendrometric!) at*t la calculul volumelor c*t +i la stabilirea cre+terilor) ,n!limea redus! s&a calculat ca produs dintre ,n!limea arborelui +i coeficientul de form!) rezult*nd valoarea 0t>17 m. De o deosebit! importan! este repartiia volumului ,n lungul fusului. Ja punctul 7.1: s&a calculat volumul ,n m +i % cumulat pe tronsoane de () l0.

?ucrarea *. Cubarea arborelui dobort


Tema lucrrii /entru arborele de molid m!surat (Tabelul 2.1) 'igura 2.1) s! se determine volumul total +i pentru bu+tenii afereni dup! urm!toarele metode" -. Referitor la volumul fusului ,ntreg" :.1 'ormula simpl! a lui Muber :.2 'ormula compus! a lui Muber :.2.1 pe tronsoane de 2 m :.2.2 pe tronsoane de ()11 :.7 'ormula 3iurgiu :.: 'ormula /rodan I. Referitor la volumul bu+tenilor s! se determine volumul a : piese obinute din arborele de molid dup! urm!toarele procedee" :.; 'ormula Muber simpl! :.9 'ormula compus! a lui Muber :.8 'ormula lui Smalian :.< 'ormula lui #eOton&ReiBe :.6 'ormula lui Mossfeld :.1( 'ormula /rodan :.11 'ormula 3iurgiu :.12 Dup! diametrul la cap!tul subire :.12.1 tabelar :.12.2 prin ecuaia de regresie ,n funcie de diametrul la cap!tul subire +i lungimea bu+teanului :.17 $valuarea erorilor de reprezentativitate la calculul volumului fusului av*nd drept referin! formula simpl! a lui Muber. :.1: 2oncluzii +i interpret!ri.

C. 7eferitor la volumul fusului &ntreg: l242$+ / m *.1 Formula @uber simpl -ceast! metod! ia ,n calcul suprafaa seciunii la mi4locul lungimii fusului +i lungimea arborelui. v >g(;?l > 6 ,$. m) *.$ Formula compus a lui @uber ;de referin< -ceast! metod! este similar! cu cea precedent!) cu deosebirea c! fusul se consider! ,mp!rit ,n mai multe tronsoane pentru care se aplic! formula Muber simpl!) a< pe tronsoane de $ m v>K1:?2?(d12@d72@d;2@Ad2n@12)@vv*rf > ( ,/. m) b< pe tronsoane de 6 1l v> K1:?()1 l ?(d ((; 2 @d (1; 2 @d (2; 2 @A@d(6;2) 2 6 ,// m) *.) Formula Diurgiu -cest procedeu ia ,n calcul diametrele m!surate la ()1 din lungimea fusului +i la 4um!tatea lungimii fusului. v > K1:? l ?(b (? d (1 2 @b 1? d (1? d (; @b 2? d (; 2 )> 6 ,66 m)) b ( >()2<6) b 1 >()(1;) b 2 >():;( *.* Formula Prodan /resupune ,mp!rirea ipotetic! a fusului ,n trei tronsoane egale pentru care se vor calcula suprafeele seciunilor transversale la mi4locul acestora. g()198> ():1; m2 g();> ()282 m2 g()<77> ()17; m2 v>()777?l?(g()198@g();((@g()<77)> 6 ,+/ m)
Tabelul :.1. #r. crt. 1 2 7? : Tabel centralizator al rezultatelor obinute la calculul volumului fusului ,ntreg %olumul Denumirea procedeului Relaia de calcul (m7) m7 Diferene %

Muber simplu Muber compus pe tronsoane de 2 m Muber compus pe tronsoane de ()1l 3iurgiu

v >g(;?l v>K1:?2?(d12@d72@d;2@Ad2n@12) v> K1:?()1 l ?(d ((; 2 @d (1; 2 @d (2; 2 @A@d(6;2) v > K1:? l ?(b (? d (1 2 @b 1? d (1? d (; @b 2? d (; 2 ) v>()777?l?(g()198@g();((@g()<77)

6 ,$. 0,173 131,53 6 ,/. 0,190 6 ,// 0,187 6 ,66 0,179 6 ,+/
0

; /rodan ?/rocedeu de referin!

1 134,80 4 134,21 7 132,77 1 100

E. 7eferitor la volumul bu#tenilor Se va calcula volumul a : bu+teni secionai din arborele dat) astfel ,nc*t ultimul bu+tean s! aib! diametrul la cap!tul subire cuprins ,ntre 1( +i 1: cm. *.+. Formula @uber simpl /rocedeul presupune folosirea unui singur diametru m!surat la mi4locul fiec!rui bu+tean +i a lungimii acestuia. Relaia de calcul este urm!toarea" vi >g(;?l 2onform acestei formule au rezultat urm!toarele volume ale bu+tenilor" Iu+tean 1" v1> 6 )1+ m) Iu+tean 2" v2> 6 $$> m7 Iu+tean 7" v7> 6 1+6 m7 Iu+tean :" v:> 6 6$/ m7. %olumul total al bu+tenilor este v> 6 ,$. m).

*.,. Formula @uber compus Relaia de calcul este urm!toarea" vi >K1:?2?(d12@d72@d;2) 2onform acestei formule au rezultat urm!toarele volume ale bu+tenilor" Iu+tean 1" v1> ()7(2 m7 Iu+tean 2" v2> ()22: m7 Iu+tean 7" v7> ()1:8 m7 Iu+tean :" v:> ()(92 m7. %olumul total al bu+tenilor este v> 6 ,$. m) *... Formula lui Smalian vi >l?(g(@gs)12 > 6 .*, m) g(>()(18 g(;>()(12 v1> ()786 m7 g(>()((6 g(;>()((6 v2> ()2:1 m7 g(>()((8 g(;>()((9 v7> ()19; m7 g(>()((: g(;>()((1 v:> ()(91 m7 *./. Formula NeFton-7ei:e vi >l?(g(@:g(;@gs)19 > 6 ,+1 m) gs1>()((6; v1> ()729 m7 gs2>()((9< v2> ()22; m7 gs7>()((7; v7> ()1:9 m7 gs:>()(((1 v:> ()(7; m7 *.>. Formula @ossfeld vi>()2;?l?(7?g()77@gs)> 6 .$> m). g(77>()(1: v1> ()7;; m7 g(77>()((6 v2> ()2:9 m7 g(77>()((9 v7> ()19: m7 g(77>()((2 v:> ()(;1 m7 *.16 Formula Prodan vi>()2;?l?(g(@2?g();@gs) > 6 .>, m) v1> ()78: m7 v2> ()2:9 m7 v7> ()198 m7 v:> ()(9( m7 *.11 Formula Diurgiu vi>l?(()2?g(1@()<?g(9) > 6 ,*> m) 7 v1> ()7:( m v2> ()27: m7 v7> ()1;9 m7 v:> ()(:1 m7 *.1$. %up diametrul la captul subire *.1$.a tabelar Cn cazul acestei metode au fost e.trase volumele bu+tenilor ,n funcie de diametrele lor la cap!tul subire (ds) +i de lungimile acestora din PIiometria arborilor +i arboretelor din Rom*niaQ (pag.919) (Tabela 1;.7) v1> ()7(9 m7 v2> ()1<9 m7 v7> ()1:2 m7 v:> ()11; m7 v2 6 ,.* m) *.1$.b Prin ecuaia de regresie dublu logaritmic -cest procedeu presupune folosirea urm!toarei ecuaii de regresie" 2 2 lgvi>a(@a1lgds@a2lg ds@a7lgl@a:lg l) ,n care coeficienii de regresie pentru specia molid sunt urm!torii" ao>& 7)<;11) a 1 >1)8;7() a2>()(8;8(:) a7>()6799) a:>()11<<7.

Tabelul :.2 Tabel centralizator al rezultatelor obinute la calculul volumului bu+tenilor Nr# crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 $ numir proc % u +ub r simplu +ub r compus ,ormula lui "malian ,ormula N -ton. i/ ,ormula +oss) l% ,ormula 0ro%an ,ormula 1iur2iu 3ab lar 4cua*ia % r 2r si %ublu lo2aritmic $ numir proc % u +ub r simplu +ub r compus ,ormula lui "malian ,ormula N -ton. i/ ,ormula +oss) l% ,ormula 0ro%an ,ormula 1iur2iu 3ab lar 4cua*ia % r 2r si %ublu lo2aritmic Vol (m3) 0,315 0,302 0,379 0,326 0,355 0,374 0,340 0,306 0,057 &u't an ( $i) r n* 3 m ! 0,258 550,398 0,245 0,322 0,268 0,297 0,316 0,283 0,249 0 528,668 662,940 569,546 620,248 653,236 595,415 535,146 100 &u't an (( Vol (m3) $i) r n* m3 ! 0,229 0,039 120,38 5 0,224 0,033 117,50 8 0,241 0,050 126,25 5 0,225 0,034 118,01 8 0,246 0,056 129,18 9 0,246 0,056 129,18 9 0,234 0,043 122,73 3 0,186 0,005 97,632 0,191 0 100

Nr# crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Vol (m3) 0,150 0,147 0,165 0,146 0,164 0,167 0,156 0,142 0,451

&u't an ((( $i) r n* 3 m ! -0,301 33,330 -0,304 -0,286 -0,305 -0,287 -0,284 -0,295 -0,309 32,685 36,615 32,322 36,358 36,991 34,644 31,490 0 100

5ontinuar tab l 4#2 &u't an (V Vol (m3) $i) r n* m3 ! 0,028 21,433 0,104 0,062 46,305 0,071 0,061 45,855 0,072 0,035 26,262 0,098 0,051 38,341 0,082 0,060 44,916 0,073 0,041 31,202 0,091 0,115 86,547 0,018 0,133 0 100

*.1). !stimarea erorilor de reprezentativitate. $roarea standard se calculeaz! cu a4utorul formulei" sg% > eroarea standard a m!sur!rii suprafeei la mi4loc) sh% > eroarea standard a m!sur!rii lungimii sf% > eroarea standard a coeficientului de form!

$rorile de m!surare a diametrelor nu dep!+esc 1%) ,n cazul ,n!limilor acestea fiind +i mai mici ();%. 2oeficientul de form! ,nregistreaz! o mare variabilitate pentru care admitem o variaie de <&1(%. Rin*nd cont de toate aceste erori care intervin la m!surarea +i calcularea volumului se obine o eroare de reprezentativitate de SAA.%.

0oncluzii #i interpretri En aceast! lucrare s&a determinat volumul arborelui dobor*t) at*t ,n ceea ce prive+te fusul ,ntreg) c*t pentru bu+tenii afereni acestui arbore. En prima parte a lucr!rii s&a determinat prin diferite procedee volumul total al fusului pentru arborele luat ,n studiu. 'iind considerat! corect! valoarea obinut! prin procedeul planimetr!rii (v>()8(8m7) s&a realizat o comparaie ,ntre aceast! +i cele obinute prin celelalte procedee) diferenele fiind e.primate at*t ,n m7) c*t +i ,n procente. Tn rezultat satisf!c!tor s&a obinut +i prin formula Muber compus! pe tronsoane de ()11) abaterea fa! de procedeul planimetr!rii fiind &()81%. /rin formula Muber simpl!) ce ine cont de diametrul la mi4locul fusului +i de lungimea acestuia) s&a obinut o abatere de &:)7<%. -ceast! metod! ine cont ,ntr&o mic! m!sur! de particularit!ile de form! ale fusului) ,n acest caz) volumul fusului fiind apro.imat cu cel al cilindrului cu diametrul bazei identic cu cel m!surat la 4um!tatea lungimii fusului. /rin aplicarea formulei 3iurgiu s&a obinut o abatere fa! de procedeul planimetr!rii de &7)9<%. -ceast! metod! prezint! avanta4ul c! presupune m!surarea a doar dou! diametre dintre care unul la ()11 (do)i)) iar cel!lalt la 4um!tatea lungimii fusului (do)s)) coeficienii ecuaiei (b() bi) b2) fiind stabilii ca valori medii pe ar!. /rin formula /rodan) valoarea abaterii fa! de procedeul planimetr!rii este de &;)<(%. -cest procedeu presupune fusul ,mp!rit ,n 7 tronsoane egale) pentru fiecare dintre ele determin*ndu&se suprafaa seciunii la mi4loc. ,n cea de&a doua parte a lucr!rii s&a calculat volumul a : bu+teni considerai ca fiind luai din arborele studiat. /entru evaluarea erorilor obinute la calculul volumului pentru ace+ti bu+teni) s&a luat drept procedeu de referin! formula compus! a lui Muber) deoarece aceasta scade lungimea pieselor secionate fictiv. /entru primii bu+teni s&au luat c*te 2 tronsoane a 2m) iar pentru ceilali bu+teni s&au considerat 7 tronsoane a c*te 2m. Referitor la rezultatele din tabelul :.7) lu*nd ,n considerare volumul total al bu+tenilor se observ! c! o precizie foarte bun! s&a obinut prin folosirea relaiei 3iurgiu. Se observ! c! rezultate mai puin precise s&au obinut prin folosirea ecuaiei dublu logaritmica (eroarea> &2)98%). Ju*nd ,n considerare rezultatele obinute pentru fiecare bu+tean ,n parte) se observ! c! rezultatele cele mai precise s&au obinut ,n cazul bu+tenilor 2 +i 7) erorile variind ,n limite mult mai mici) ,n comparaie cu cele obinute ,n cazul bu+tenilor 1 +i :. -cest lucru se e.plic! prin faptul c! bu+tenii de la capete prezint! o conicitate pronunat! ,n raport cu cei de la mi4loc. /entru c! o mare parte din procedeele utilizate ,n aceast! lucrare au o metodologie de calcul mai complicat!) ,n practic! pentru cubarea unui num!r mare de bu+teni se folose+te cu succes formula Muber simpl! care este cea mai e.peditiv!) necesit*nd m!surarea unui singur diametru la mi4locul bu+teanului +i a lungimii acestuia) rezultatele fiind mulumitoare.

Lucrarea Cubarea arborelui nedobort


Tema lucrrii /entru arborele de molid luat ,n considerare (tabelul 2.1. +i fig.2.1.) s! se stabileasc!" ;.1%olumul pe picior dup! urm!toarele metode" ;.1.1 ;.1.2 ;.1.7 ;.1.: ;.1.; etoda tabelelor de cuba4 cu dou! intr!ri etoda ecuaiei de regresie dublu logaritmic! a volumului) ec0ivalent! tabelelor de etoda punctului director etoda coeficientului de form! artificial f (Schiffel) etoda coeficientului de form! natural f01 a) ,n funcie de indicele de form! natural k0.5 b) ,n funcie de indicele de form! natural k0.3 ;.1.9./rocedeul e.peditiv Danzig ;.1.8 /rocedeul e.peditiv 3iurgiu ;.1.< etoda analitic! de cubare e.act! a primei 4um!t!i a fusului cu Muber compus +i cubarea apro.imativ! a celei de a doua 4um!t!i ;.2.%olumul co4i ;.7.%olumul cr!cilor ;.:.%olumul subteran (r!d!cini @cioat!) ;.;.%olumul total al arborelui ;.9. Iiomasa fusului ;.8. asa lemnului verde ;.<.2*i steri se pot obine din fusul arborelui ,n ipoteza c! ar fi folosit integral ca lemn de foc. ;.6.2*t! c0erestea rezult! din arborele considerat ;.1( 2oncluzii +i interpret!ri

cuba4 cu dou! intr!ri

;.1.%olumul pe picior dup! urm!toarele metode" ;.1.1 etoda tabelelor de cuba4 cu dou! intr!ri. /rin interpolare) pe baza tabelelor de cuba4 din QIiometria arborilor +i arboretelor din Rom*niaQ (pag. 188) se obine volumul arborelui) av*nd ca referin! diametrul de baz! +i ,n!limea arborelui m!surate. v> 6 ,+ m) ;.1.2 Dup! ecuaia de regresie dublu logaritmic!. lgv>b(@ b1lgd@b2lg2d@b7lgh@b:lg2h > 6 +/> m)) unde d reprezint! diametrul de baz! al arborelui (cm)F h & ,n!limea arborelui (m)F v & volumul arborelui (m7) b(&b:) & coeficieni de regresie pentru specia molid dup! cum urmeaz!" b(>&:)(276F b1>1)67:1F b2> &()(822F b7>()979;F b:>()182(. ;.1.7 Dup! metoda punctului director. Q/unctul directorQ se afl! ,n partea superioar! a fusului acolo unde diametrul seciunii este egal cu diametrul de baz! ,n4um!t!it. d & diametrul de baz! (cm) h & ,n!limea total! (m) h1 & ,n!limea directoare (m) > 1<)87 m m & ,n!limea pieptului (1)7 m) %olumul p!rii din fus care este situat! deasupra seciunii de baz! se calculeaz! dup! formula paraboloidului) iar cel al p!rii inferioare dup! formula cilindrului. %olumul fusului rezult! ca suma celor dou! volume +i se va calcula dup! formula" v>217g(h1@m12) > 6 ,1, m) unde" g >K d 2 1: > 6 6*, m $ ;.1.: Dup! metoda coeficientului de form! artificial. v>g*h*f > 6 .+1 m) f=b(+b1*k+b2/(k*h)> ()976, unde b(>()1:(F b1>()99F b2>()72 k=d05/d> ()966 g&suprafaa seciunii de baz! h&,n!limea arborelui f-coeficientul de form! ;.1.; etoda coeficientului de form! natural v=g0,1*h*f0,1 f0,1 coeficientului de form! natural g01& suprafaa seciunii la ()1 0 a) ,n funcie de indicele de form! natural B(); f()1>b(@b1?k0,5@b2?k0,5 > ()91: k0,5 & indice de form! natural (:6+2 6 ,)>) b(>()2<6F b1>()(1;F b2>():;( v=g0,1*h*f0,1 > 6 .)* m) b) ,n funcie de indicele de form! natural B()7 f0,1>b(@b1?k0,3@b2?k0,32> ()<86 ) unde b(>()<866F b1> &2)1118F b2>1)6:68F k0,3 & indice de form! natural (:6 )2 6 66,) f0,1 & coeficientului de form! natural v=g0,1*h*f0,1 > 1 16> m)

/rocedeul e.peditiv Danzig. v>d21U1(((V1&()(7?(h&2;)WX> 6 ,)>m) 2 sau v>d 11(((S7% & pentru fiecare metru care nu dep!+e+te sau nu a4unge ,n!limea de 2;m se aplic! o corecie de 7% din volumul obinut cu a4utorul formulei anterioare. ;.1.8 /rocedeul e.peditiv 3iurgiu v > ()79?d2*h > 6 +>/ m) d&diametrul de baz! al arborelui (m) ;.1.< etoda analitic!. /rocedeul analitic const! ,n determinarea cu mai mult! precizie a volumului primei p!ri a fusului) +i cu o precizie inferioar! a volumului p!rii superioare. /rima parte a arborelui va fi m!surat! prin metoda Muber compus cu tronsoane de c*te 2m" v1>K1:?2?(d1@d7@d;@d8@d6@d11)@v1> 6 6*$ m) v1 G reprezint! volumul (m7) ultimului tronson cu o lungime mai mic! de 2m v1& volumul (m7) primei p!ri a fusului l&lungimea primei p!ri a fusului (012) %olumul celei de a doua p!ri a fusului este determinat! ca volumul unui con av*nd drept baz! diametrul la 4um!tatea fusului (d(;) v2> l17?K1:?d052*h12> 6 +/. m) vt t!l>v1+v2> 6 ,$1 m) Tabelul ;.1 Tabel centralizator al datelor obinute la cubarea arborelui ,n picioare #r crt 1 2 7 : ; 9 8 < Denumirea procedeului etoda tabelelor de cuba4 cu dou! intr!ri Dup! ecuaia de regresie dublu logaritmic! Dup! metoda punctului director Dup! metoda coeficientului de form! artificial etoda coeficientului de form! natural f(1 ,n funcie de indicele de form! natural B(); ,n funcie de indicele de form! natural B()7 /rocedeul e.peditiv Danzig /rocedeul e.peditiv 3iurgiu etoda analitic! %olumu Diferene(@1&) m7 % l 0,621 0 0,598 -0,009 -1 0,639 0,009 1 1,109 0,210 30 0,734 0,124 0,751 0,478 0,616 0,041 0,589 -0,025 0,6 0 18 68 6 -4 0

;.1.9

;.2 %olumul co4i %olumul procentual al co4i depinde de un num!r mare de caracteristici factoriale) importante fiind) condiiile staionale +i proveniena. /entru principalele specii forestiere din ara noastr! au fost stabilite procente pe specii) ,n raport cu diametrul de baz! al arborilor. Cn cazul nostru pentru arborele de molid cu un diametru de baz! deA.cm procentul volumului co4i este de 1(%. v co4i > ()1?v fus> 6 6+. m ) ;.7 %olumul cr!cilor %olumul cr!cilor se determin! ,n procente din volumul fusului) procente care au fost calculate +i tabelate pentru principalele specii din ara noastr!. Din QIiometria arborilor +i a arboretelor din Rom*niaQ prin interpolare se va calcula volumul cr!cilor corespunz!tor diametrului de baz! al arborelui (Tabela :.1) Jucrarea 7). vcr!ci > %?vfus > 6 6$* m) ;.: %olumul r!d!cinii +i al cioatei /entru molid) ,n condiiile !rii noastre acesta reprezint! apro.imativ 2(% din volumul calculat al fusului. vr!d @ cioat! > ()2?vfus> 6 11> m) ;.; %olumul total al arborelui %olumul total al arborelui rezult! prin ,nsumarea volumelor tuturor p!rilor componente ale acestuia. vtotal > vfus@vcoa4! @vcr!ci @ vr!d @ cioat!> 6 /,> m) ;.9 Iiomasa (Bg) /entru calculul substanei uscate a fusului se utilizeaz! densitatea aparent! convenional! (Y). /entru specia molid) ,n urma usc!rii lemnului) din 1m 7 de lemn verde vor rezulta apro.imativ 77( Bg de biomas! (Y > 77( Bg1m7). Iiomasa > vtotal ?Y > $.6 6*> :g ;.8 asa lemnului verde (Bg) /entru specia molid) densitatea lemnului verde este de apro.imativ ()8;g1cm7 asa > 8;(Bg1m7 ? vtotal> ,6) >+> :g ;.< 2*i steri se pot obine din arborele respectiv Cn ipoteza c! ,ntreg arborele va fi utilizat drept lemn de foc se va calcula num!rul de steri obinui) cunosc*nd factorul de cuba4 pentru molid ca fiind fcf>()8 +i pentru cr!ci fcc>():7 "s>vf#s?11fcf@vc$%ci?11fcc> 1 61> steri ;.6. 2*t! c0erestea se poate obine din arborele dat (m7) Se va calcula pentru bu+teanul deco4it rezultat din fus) av*nd diametrul la cap!tul subire cuprins ,ntre 19&2( cm) pentru care se calculeaz! volumul total prin metoda Muber compus (tronsoane de 1 m lungime) la care va fi aplicat un coeficient al randamentului de debitare & > ()8. vch>vf#s f%$% c !'%?& > 6 ).> m)

0oncluzii #i interpretri Determinarea volumului arborilor ,n picioare ridic! o serie de probleme pentru procedeele de cuba4 care folosesc diametre m!surate de&a lungul fusului) la diverse ,n!limi) ,n general mai mari de 2&7m) deoarece acestea sunt mai greu accesibile. /rimul procedeu este cel al tabelelor de cuba4 cu dou! intr!ri) volumul arborelui rezult*nd ,n funcie de diametrul de baz! +i ,n!limea acestuia. Deoarece ,n aceste tabele nu a fost g!sit diametrul de baz! e.act al arborelui nostru) a fost necesar efectuarea unei interpol!ri liniare. /rin folosirea acestui procedeu) ,n comparaie cu volumul luat ca referina) s&a obinut o diferen! de A.%) datorat! abaterii formei arborelui luat ,n studiu fa! de molidul mediu pe ar!. -l doilea caz folose+te ecuaia de regresie dublu logaritmic!) ecuaie dup! care au fost realizate tabelele de cuba4. ,n acest caz diferena obinut! (A. %) . Trm!torul procedeu este cel al punctului director) punct ce se afl! acolo unde diametrul seciunii este egal cu 4um!tatea diametrului de baz! -cest procedeu are dezavanta4ul c! ,n cele mai multe cazuri punctul director se afl! ,n coroan! fiind ,mpiedicate m!sur!torile directe pe teren. De aceea procedeul este afectat de erori ,nt*mpl!toare +i sistematice folosindu&se numai pentru determinarea apro.imativ! a volumului. Trm!toarele dou! formule folosesc la determinarea volumului coeficienii de form! naturali +i artificiali ai fusului. /rima formul! folose+te coeficientul de form! artificial f ) determinat la lucrarea 7 prin intermediul indicelui de form! artificial Z) cu a4utorul relaiei lui Sc0iffel. - doua formul! folose+te coeficientul de form! natural determinat tot la lucrarea trei cu ecuaia de regresie funcie de indicele de form! natural B(;. -ceast! de a doua formul! nu mai folose+te la determinarea volumului diametrul de baz! ci diametrul la ()l0. /rocedeele e.peditive au rolul de a da o prim! estimaie asupra volumului) fiind utilizate ,n practic! deoarece necesit! m!surarea diametrului de baz! +i a ,n!limii arborelui +i nu necesit! un volum mare de calcule) dar prezint! o precizie sc!zut!. /rocedeul e.peditiv Dantzig folose+te diametrul de baz! +i ,n!limea de referin! de 2;m) la care se adaug! sau se scade 7% din valoare obinut! pentru fiecare metru ,n plus sau ,n minus din ,n!limea arborelui fa! de valoarea de referin!. Tn alt procedeu e.peditiv este cel propus de %. 3iurgiu ,n care se folose+te tot diametrul de baz! +i ,n!limea arborelui. -ceste procedee nu sunt folosite ,n cadrul lucr!rilor de precizie ridicat! +i a celor e.perimentale deoarece dau erori mari. /rocedeul analitic de cubare a primii 4um!t!i a fusului cu formula Muber compus! pentru tronsoane de ()1 0 +i prin Muber simplu pentru cea de a doua 4um!tate a fusului) a fost aplicat pentru a evidenia importana mai mare ce se acord! primei 4um!t!i a fusului) fiind determinat! mai e.act. En practic! la determinarea volumului arborelui ,n picioare cel mai folosit procedeu este cel al tabelelor de cuba4 datorit! simplit!ii +i eficienei lui. Se folose+te intens ,n ultimul timp +i ecuaia de regresie dublu logaritmic!) ea fiind inclus! ,n toate programele de calcul computerizat a volumului. Cn ultima perioad! datorit! cre+terii interesului asupra tuturor resurselor naturale +i vegetale ale unei p!duri) s&au efectuat cercet!ri pentru o inventariere c*t mai e.act! a ,ntregii producii vegetale . ,n acest sens prezint! importan! determinarea volumului co4i) a ramurilor) a cioatei +i r!d!cinilor. %olumul co4i nu poate fi determinat cu precizie la arborii pe picior din cauza dificult!ilor de m!surare direct! a grosimii ei la diferite ,n!limi pe fus. De aceea de cele mai multe ori se folosesc date medii obinute ,n urma unor cercet!ri ample sau grosimea co4i se determin! cu a4utorul unor ecuaii de regresie. Datele medii sunt reprezentate de procente ale co4i din volumul fusului +i sunt publicate ,n monografia QIiometria arborilor +i arboretelor din Rom*niaQ) tabelar ,n funcie de specie +i de diametrul de baz!. -cest procente sunt valori medii care folosite la un arbore individual pot da rezultate nesatisf!c!toare) ele fiind utilizate pentru un num!r mare de arbori. !surarea volumului cr!cilor la arborele pe picior nu poate fi f!cut! practic direct. ,n consecin!) volumul acestora se obine din tabelele de cuba4 ca procent din volumul fusului ,n funcie de specie diametrul de baz! +i ,n!limea arborelui. /entru a determina volumul cioatei +i a r!d!cinilor este necesar dobor*rea arborelui +i e.tragerea biomasei subterane a arborelui) operaie ce este costisitoare +i dificil de realizat. ,n urma unor cercet!ri cu

caracter biometric efectuate la molid s&a a4uns la concluzia c! volumul r!d!cinilor +i al cioatei reprezint! 2(% din volumul fusului. /entru a obine volumul total al arborelui de molid luat ,n studiu este necesar ,nsumarea volumului fusului) al cr!cilor ) al cioatei +i r!d!cinilor. 2unosc*nd acest volum ne putem face o imagine de ansamblu asupra cantit!ii de biomas! e.istent! ,n arborele considerat.. ,n ipoteza c! arborele studiat este utilizat pentru obinerea de c0erestea este necesar determinarea volumului unei p!ri din arbore care s! prezinte la cap!tul subire un diametru mai mare de 19cm. /entru determinarea volumului de c0erestea ce poate rezulta) se cubeaz! primii 2(m din fus cu a4utorul formulei Muber compus! (pe tronsoane de Em) din care se ,nl!tur! volumul co4i. %olumul c0erestelei rezult! prin ,nmulirea volumului obinut anterior cu factorul de cuba4 care ,n acest caz este ()8.