Licenta Silvicultura Croitoriu Corectat 1

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ˏˏION IONESCU DE LA BRADˊˊ IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA MONTANOLOGIE
PROIECT DE DIPLOMĂ
Coordonator științific,
Șef lucr. Dr. Tatiana SANDU
Absolvent,
Student Alin CROITORIU
-2018-
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ˏˏION IONESCU DE LA BRADˊˊ IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA MONTANOLOGIE
TITLUL PROIECTULUI
”Analiza situației fondului forestier în cadrul
Ocolului Silvic Gîrcina, jud. Neamț”
-2018-
1
Declarație,
2
CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................4
LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR.......................................................................................5
CAPITOLUL 1................................................................................................................................7
CADRUL NATURAL AL ZONEI DE STUDIU...........................................................................7
1.1 Așezarea geografică..........................................................................................................7
1.2 Geologia și geomorgologia...............................................................................................8
1.3. Principalele caracteristici ale climei.................................................................................8
1.4. Hidrgrafia și hidrologia.....................................................................................................9
1.5. Condițiile de sol................................................................................................................9
1.6. Vegetația naturală...........................................................................................................10
1.7. Fauna...............................................................................................................................12
CAPITOLUL 2..............................................................................................................................13
SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ........................................................................13
2.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie şi protecţie...........................................13
2.2. Vecinătăţi, limite, hotare.................................................................................................15
2.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente......................................................................16
2.4. Administrarea fondului forestier.....................................................................................17
CAPITOLUL 3..............................................................................................................................19
GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR....................................................................19
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor, din trecut până în prezent.......19
CAPITOLUL 4..............................................................................................................................25
ANALIZA ORGANIZĂRII TERITORIULUI.............................................................................25
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren........................................25
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie şi protecţie......................26
4.3. Analiza parcelarului şi subparcelarului..............................................................................34
4.4. Analiza situației suprafaţei fondului forestier din cadrul O.S. Gîrcina...............................37
4.5. Tipuri de pădure din cadrul O.S. Gîrcina............................................................................46
4.6. Situația arboretelor slab productive, provizorii și afectate..................................................48
4.8. Starea sanitară a pădurii din cadrul O.S. Gîrcina...............................................................49
CAPITOLUL 5..............................................................................................................................50
STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII...................................50
ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE.............................................................................................50
5.1. Analiza obiectivelor social-economice şi ecologice..........................................................50
3
INTRODUCERE
Prezenta lucrare are ca obiectiv prezentare sintetică a amenajamentului Unității de
Producție și Protecție III din cadrul Ocolului Silvic Gârcina, făcându-se referire la:
 prezentarea cadrului natural
 mărimea fondului forestier
 structura fondului forestier
 funcțiile și atribuțiile pădurii
 măsuri de gopodărire
 evoluția în timp a pădurilor
 evoluția productivității arboretului
Au fost analizați indicatori :
 cantitativi ce se referă la suprafața de pădure, volumul de masă lemnoasă, posibilitatea
de industrializare
 calitativi – fertilitatea solului, diversitatea biologică, conservarea resurselor genetice
forestiere
Unitatea de Producție și Protecție III dispune de o suprafață de 2996,96 ha din care
2950.43ha este teren pentru producția și protecția arboretului și 46.53ha este teren având o
altă categorie de folosință.
La actuala amenajare Unitatea de Producție și Protecție III nu a suferit diferențe
semnificative comparativ cu precedenta.
La baza efectuării observațiilor arboretului au stat analizele din teren, privind
descrierea parcelară.
Datele obținute au fost prelucrate statistic pe baza acestora efectuânduse analiza
fondului forestier.
4
LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR
Lista figurilor
Figura 1.1. - Ponderea speciilor componente in cadrul arboretului………………….………….11

Figura 1.2 - Aspecte privind fauna din zona de cercetare…………………………….................12
Figura 2.1. - Harta Ocolului Silvic Gîrcina……………………………………………………...13
Figura 2.2. Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritoriale-administrativ…………………...14
Figura 2.3. Suprafața trupurilor de pădure din cadrul UP III …………………………...............17
Figura 2.4 - Fondul forestier proprietate a persoanelor fizice, juridice și UAT………................18
Figura 3.1 - Evoluția ponderii pădurilor cu funcție de protecție 1949-2005…………………….23
Figura 4.1 - Evoluția suprafeței medii a unei parcele 1964-2015……………………………………..35
Figura 4.2 - Suprafața de arboret exploatabil 1985-2005..............................................................43
Figura 4.3 - Ponderea terenurilor ocupate cu foioase, rășinoase și a terenurilor ce au o altă
categorie de folosință în cadrul fondului forestier……………………………………………….46
Figura 4.4 - Suprafața ocupată cu diferite specii de arbori……………………………….……...46
Lista tabelelor
Tabel 2.1.Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritoriale-administrativ……………….14

Tabel 2.2Vecinătăți, limite, hotar………………………………………………………..………15
Tabel 2.3 Trupuri de pădure (bazinete) componente…………………………………………….16
Tabel 3.1Constituirea unității de producție și protecție și bazele de amenajare…………………22
Tabel 4.1 Repartiţia suprafeţelor pe unităţi geomorfologice şi expoziţii………………………..27
Tabel 4.2.Repartiţia suprafeţelor în raport cu înclinarea………………………………………...27
Tabel 4.3.Repartiţia suprafeţelor în raport cu expoziţia…………………………………………28
Tabel 4.4 Regimul termic………………………………………………………………………..30
Tabel 4.5 Regimul pluviometric………………………………………....…………...………….31
Tabel 4.6 Evapotranspiraţia potenţială…………………………………………………………..32
Tabel 4.7 Mărimea parcelelor şi subparcelelor…………………………………………..............35
Tabel 4.8 Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual………………………..............36
Tabel 4.9 Corespondenţa între subparcelarul actual şi cel precedent……………………. ……..36
Tabel 4.10 Justificarea diferențelor de suprafață………………………...………………………37
Tabel 4.11 Balanța suprafețelor…………………………………………………………. ……...38
Tabel 4.12 Repartiția fondului forestier pe categorii de folosință……………………………….42
Tabel 4.13 Evoluția reglementării producției………………………………………....................42
Tabel 4.14 Evidența fondului forestier pe destinații și destinatari………………………………44
Tabel 4.15 Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii (2018)………………45
Tabel 4.16 Evidenţa tipurilor naturale de pădure………………………………………………..47
Tabel 4.17 Evidenţa arboretelor slab productive………………………………………… ……..48
Tabel 5.1 Repartizarea arboretelor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale………………...51
Tabel 5.2Tipuri de categorii funcţionale………………………………………………………...52
5
PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE
6
CAPITOLUL 1
CADRUL NATURAL AL ZONEI DE STUDIU
1.1 Așezarea geografică

Comuna Gîrcina este amplasată în Regiunea Nord-Est a României, județul Neamț, la o
distanță de circa 15 km de municipiul Piatra Neamţ, fiind situată la zona de legătură cu
Subcarpații Moldovei (vestul depresiunii Cracău-Bistrița) și în partea de Sud-Est a munţilor
Stânişoarei.
Comuna Gîrcina este asezată aproape echilibrat faţă de paralela de 47 0 latitudine nordică,
paralelă care la solstiţiu de vară (21 iunie) este Tropicul Racului din emisfera nordică (47 0 este
egal cu 23030” latitudinea Tropicului Racului plus 23030”distanţa de la tropicul racului până la
470, care este latitudinea Gîrcinei).
Amplasarea acestei comune prezintă o deosebită importanță deoarece relieful prezintă o
orientare pe direcția NV-SE fapt ce favorizează dirijarea vînturilor dominante pe direcţia ce a
fost mentionată mai sus.
Localități aflate în administrație:
 Gîrcina - reședința comunei,
 Almaș,
 Cuejdiu.
Vecinii comunei Gîrcina sunt:
 la sud comunele Alexandru cel Bun,Pângărați și municipiul Piatra Neamț
 la nord comuna Negrești, comuna Dobreni, comuna Crăcăoani
 la vest comuna Hangu
 la est comuna Girov
Suprafaţa
Comuna Gîrcina a prezentat o suprafaţă fluctuantă în timp datorită componenței sale în
anumite perioade, reprezintă 2,08% din suprafaţa judeţului Neamţ cu o suprafață de 12251 ha
(122,51 km2) la ora actuală.
7
Comuna Gîrcina este străbătută în partea de Est de DN 15 C (Piatra Neamţ-Târgu Neamţ)
ceea ce îi dă prilejul unui acces lesne la căile feroviare şi rutiere ale ţării, accesul la căile aeriene
fiind ceva mai anevoios, cel mai apropiat aeroport aflându-se la circa 70 km (Bacău), este absent
calea ferată.
1.2. Geologia și geomorgologia

Comuna Gîrcina este instalată în Subcarpații Moldovei, fiind amplasată în cel mai nordic
segment al Subcarpaților.
Prezinta o altitudine mijlocie care este cuprinsă între 600-650, partea inferioară a
comunei având o altitudine cuprinsă între 450-650 iar culmile montane având o înălțime de 900-
1200, în partea superioară a bazinelor Cuejdiu și Almaș.
Altitudinea minimă se află la limita dintre comuna Gîrcina și municipiul Piatra Neamț la
aprox. 350 m, diferența de nivel fiind de circa 862 m și altitudinea maximă se află în vârful
Prislopașului (1212), situat la limita cu comuna Pângărați. În Est, culmile dealurilor subcarpatice
nu depăşesc 400-500 m. Alte creste muntoase sunt întalnite în NV și Vest: Dealu Mare-957,5 m,
Muncelul-1165m.
În cadrul comunei se diferențiază două tipuri de unități morfostructurale:
a) relieful din zona miocenului subcarpatic
b) relieful din zona miocenului flișului
Relieful din sectorul miocenului subcarpatic este constituit din creste montane situate la
est de flișul oligocen, cum ar fi culmea Sasca (Almaș) și culmea Brânza și Marinesei (Gîrcina).
Acestea sunt alcătuite din roci miocene. Depresiune Cuejdiu are orientarea S-SE,N-NV este
delimitată est de dealurile subcarpatice Dealul Vulpea, Mintiana și Turturești. Sub aspect
morfologic au o înfățișare de creste line.
Relieful din sectorul flișului se constituie sub forma unor creste prelungi cu orientare
NV-SE, dar există creste montane a căror dirijare este variată față de direcția dominantă.
Comuna aparține sectorului montan deoarece acest tip de relief ocupă 70% din suprafața
comunei. În ceea ce privește distribuirea formaţiunilor geologice, suprafaţa comunei Gîrcina
înglobează două mari unităţi geologice cu o structură complexă și puternic ridate:
 zona flişului la vest-alcătuită din roci mai dure;
 zona neogenă la est-formată din marne şi conglomerate miocene.
1.3. Principalele caracteristici ale climei

Deosebirea de altitudine stârnește pe spaţii aproximativ mici şi deosebiri climatice.
Acestea se afirmă expresiv în ceea ce priveşte preipitațiile și temperatura.
8
Așadar, pe crestele cele mai înalte ale comunei media anuală a temperaturii este sub 6 0C
iar în partea estică la zona de legătură cu municipiul Piatra Neamț, temperatura medie anuală
depașește 80C.
În ceea ce privește cantitatea de precipitaţii, aceasta posedă instabilitate din cauza dife-
renţelor de altitudine.
În decursul anului cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în lunile mai şi iunie. Așadar,
dacă în partea superioară a comunei se însumează 800-850 mm/an, uneori chiar peste aceste date
în partea inferioară a comunei se înregistrează 650 mm/an.
1.4. Hidrografia și hidrologia

Reţeaua hidrografică a comunei este constituită din două râuri: Almașul şi Cuejdiul,
dirijate pe direcţia NV-SE pe care o are numeroși afluenți, precum şi relieful.
Primul este afluent al Cracăului iar celălalt se varsă în Bistrița. Ambele au caracter
torenţial, înregistrând urcări impresionante ale debitului şi producând memorabile pagube
materiale (de exemplu în 07.06.1975, 1979, 1986, 1991, 2010 etc). În ultima perioadă s-au făcut
unii pași prin crearea unor ziduri de sprijin și terasamente iar podurile s-au construit din beton
fiind înălţate. Lucrările de regularizare a albiei Cuejdiului, au dus la înlaturarea parțială a
pericolelor ce au avut loc în trecut însă se urmărește extinderea lor și pe torenții care pot
produce daune dezastruoase alături de transportul unor cantități însemnate de aluviuni.
Râul Almaş are o lungime de 19 km, un bazin hidrografic de 80 km 2 şi o altitudine
medie de 600 m. Izvorăşte din zona Dealului Tarniţa şi captează apele pâraielor: Sasca și
Ulmului, pe partea stângă iar pe partea dreaptă: Hârcu, Lețuri și Marineasa.
Râul Cuejdiul are o lungime de 27 km și un debit mediu anual de circa 0,8 m 3/s.
Altitudinea medie a bazinului este de 674 m iar suprafața acestuia este de 93,7 km2.
1.5. Condițiile de sol

Parte caracteristică a mediului geografic, solurile au luat naștere în timp, prin reper-
cursiunea factorilor naturali redați de rocile de bază născute din depozite miocene: gresii,
marne, gipsuri, conglomerate precum şi luturi și pietrișuri din depozite cuaternare, asupra
cărora au acționat şi factorii pedogenetici (clima și relieful), precum şi factorul biologic cons-
tituit de microorganism și de plantele verzi. Gradul de fertilitate și formarea solului au fost
influențate în general de activitățile oamenilor.
Așadar, ținând seamă de formele de relief de pe teritoriul comunei Gîrcina, identificăm
două mari zone:
9
a) Zona solurilor din spaţiul montan şi spaţiul dealurilor subcarpatice, învelite de vegetaţie
arborescentă sau de pajişti şi păşuni. Solurile din aceast sector aparţin în principal celor doua
clase, argiluvisoluri (12,1%) și cambisoluri (87,5%), restul fiind reprezentat de solurile
neevoluate care dețin un procentaj foarte mic,de 0,4%.
Distribuirea și repartiția principalelor subtipuri de sol din spațiul subcarpatic și montan:
1. Sol brun eumezobazic tipic: a luat naștere pe roci minerale bogate fier și calciu pe
versanţi cu pantă și expozișie diversă. Reacţia solului este puternic acidă la neutră( pH 4,5-7,1)
Solul prezintă un conţinut ridicat de humus (7,2-9,3%) pe grosimea de 5-15 cm, fiind foarte
humifer. Textura solului este lutoasă și luto-nisipoasă. Bonitatea solului prezintă un grad de
superioaritate pentru fag, molid și brad, fiind definită de regimul de umiditate şi trificitate
favorabilă și de volumul edafic mare. Este subtipul de sol cu cea mai mare răspândire, ocupând
circa 70% din suprafaţa totală și cel mai bine reprezentat în partea superioară a bazinelor
hidrografice, Almaș și Cuejdiu.
2. Solul brun luvic tipic: a luat naștere pe versanţii cu expoziție și înclinație moderată.
Grosimea este de doar 5-6 cm, reacția solului este puternic acid (pH 4,5-5,3), conţinutul de
humus este foarte variat (3,3-13,5%). Textura este luto-nisipoasă iar bonitatea este superioară
pentru brad, stejar și fag. Acest subtip de sol prezintă un grad mare de răspândire între pârâul
Gârcinuța şi pârâul Ciuculoaia şi pe dealul Turtești, Balaurul și Mintiana.
3. Solul brun acid tipic: a luat naștere pe versanţi cu expoziție și înclinație diversă.
Conţinutul de humus este slab până la moderat (3,9-7,2) pe grosimea de 5-15 cm, reacția solului
este puternic acidă (pH 3,8-5,3). Textura este nisipoasă și luto-nisipoasă iar bonitatea este
superioară pentru brad, molid și fag. Acest subtip de sol este întâlnit în bazinul superior al
pârâului Horăicioara, pe pârâul Almaș dar şi în bazinul Cuejdiului (pârâul Draniței, Prislop și
Argintăriei).
b) Zona solurilor din depresiunea subcarpatică Cuejdiu, în acest sector se află cea mai mare
parte a terenului arabil din comuna Gîrcina, cuprinde două tipuri de soluri:
1. Cernoziomul levigat este răspândit în depresiunea subcarpatică a Cuejdiului, orizontul B
cu structură impermeabilă și prismatică. Așadar, tipul de sol prezentat se pretează la
culturile de plante tehnice, cereale și cartofi.
2. Soluri brune podzolite de pădure situate între pârâul Boroda și pârâul Gîrcinuța. Prezintă
un grad de fertilitate mai redusă din cauza structurii slabe și a aciditații ridicate.
1.6. Vegetația naturală

Clima, relieful, solurile şi în general activităţile oamenilor, au alcătuit condiţii pentru
dezvoltarea și apariția unei fitocenoze complexe și bogate.
10
Teritoriul comunei este acoperit cu vegetaţie forestieră, ocupând o suprafața mare a
comunei, circa 9316 hectare, reprezentând 76% din suprafaţă, în care ponderea speciilor este
următoarea (fig. 1.1):
 37% fag
 31% brad
 16% stejar, paltin
 16% molid
16%
37%
16%
31%
fag brad stejar, paltin molid
Figura 1.1 - Ponderea speciilor componente in cadrul arboretului
Distribuirea pădurilor pe nivele altitudinale este următoarea: cea mai mare suprafaţă
(39%) revenind altitudinii de 600-800 m,urmată de (26%) de către altitudinea de 400-600 m şi
(28%) de altitudinea de 800-1000m, restul fiind peste 1000 m (2%) şi sub 400 m (5%).
În ceea ce privește panta versanţilor, 65% au o pantă repede (16-30 0), câte 17% o pantă
moderată și ușoară, 16% o pantă foarte repede. Această înclinare a reliefului prezintă un
important avantaj deoarece oferă pe cele mai multe suprafeţe condiţii relative bune pentru
exploatarea lemnului. Cea mai mare parte a versanţilor sunt parţial însoriţi (48%), având
înclinare spre NV, V, SE şi E,în timp ce 26% sunt însoriţi având expoziţie spre SV şi S, iar un
procent egal 26% sunt versanţi umbriţi expuşi spre NE şi E.
Întâlnim în păduri şi un bogat arboret format din ienupăr, soc, măceș, sânger, călin,
măceș, lemn-câinesc, corn, clocotici ş.a. Subarboretul nu se găsește în pădurile de brad.
Vegetaţia ierboasă este dezvoltată fiind compusă din măcriș, ferigi, golomăț, lăcrămioare,
coada cocoșului, viorele, silnic, ghiocei, brebenei, fragi, urzici, mierea ursului ş.a.
11
În ultima perioadă de timp participăm pasiv la un process de degradare continuă a
pajiştilor naturale care sunt cotropite de specii arborescente, aparţinând răşinoasele (ienupărul)
și familiei Betulaceae (mesteacăn) dar şi de speciii erbacee neconsumabile de către animale,
părul porcului (Nardus stricta) și laptele câinelui (Euphorbia sp.). Se urmărește impunerea unor
măsuri urgente şi eficiente pentru redresarea situaţiei şi aducerea pajiştilor la parametrii care să
permita revigorarea zootehniei în comuna Gîrcina prin crearea unui randament cât mai superior.
Materialul lemnos exploatat din păduri ia traseul fabricilor de cherestea, pentru foc şi
pentru construcții, dar se recoltează şi alte produse precum semințe, rășina, coaja de copac,
plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci variate ş.a.
1.7. Fauna
Fauna este definită prin prezenţa speciilor caracteristice zonei munţilor mijlocii și joși şi
a dealurilor subcarpatice, fiind reprezentate de specii cu mare randament cinegetic (căprior, urs,
mistreț, iepure, bursuc, lup, vulpe).
Fig. 1.2 – Aspecte privind fauna din zona de cercetare
12
CAPITOLUL 2
SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
2.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie şi protecţie

U.P. III Almaș este supravegheată de Regia Națională a Pădurilor prin D.S. Neamţ - O.S.
Gîrcina și reprezintă unitatea de producţie şi protecţie ce prezintă obiectul acestei cercetări de
amenajare. În cadrul comunelor Dobreni, Crăcăoani, Gîrcina şi Negrești, din judeţul Neamţ, se
află pădurile de pe raza unităţii de producţie şi protecţie. (fig. 2.1.).
Figura 2.1 - Harta Ocolului Silvic Gîrcina
Suprafaţa pentru acest studiu este de 2996,96 ha, aceasta reprezentând zona unităţii de
producţie şi protecţie.
Tabel 2.1.
13
Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritoriale-administrativ
Unitatea
Nr. Suprafaţa
Judeţul teritorială Parcele aferente
crt. -ha-
administrativ
34%, 35%, 36%, 37%, 39%, 88%,
Crăcăoani 89%, 90, 96, 97, 98%, 99-113, 635,30
D126%, D127, D128
Dobreni 115 37,02
2-33, 34%, 35%, 36%, 37%,39%,
40-59, 61-70, 71%, 72%, 80%,
1 Neamţ Gîrcina 2086,70
81%, 84%, 85%, 88%, 89%, 98%,
D122-D125, 131%
39%, 89% , 71%, 72%, 80%, 81%,
83, 84%, 85%, 86, 87, 88%, 114,
Negrești 237,94
116, 117-121, D129, 130, 131%,
132, 133, D134
TOTAL 2996,96
Negrești
8% Crăcăoani
21%
Dobreni
1%
Gîrcina
70%
Crăcăoani Dobreni Gîrcina Negrești
Figura 2.2 - Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritoriale-administrativ
2.2. Vecinătăţi, limite, hotare

În tabelul 2.2 sunt prezentate vecinătățile, limitele și hotarele unităţii de producţie şi protecţie.
Tabel 2.2
Vecinătăți, limite, hotar
14
Puncte Limite
cardina Vecinătăţi Hotare
Felul Denumirea
le
Şoseaua Târgu Neamţ Culmi
Artificială
N O.S. Văratec - Piatra Neamţ șanțuri de hotar
Naturală
Culmea Crăcăoanilor liziera pădurii
O.S. Văratic Şoseaua Târgu Neamţ Culmi
Artificială
E U.P.IV - Piatra Neamţ șanțuri de hotar
Naturală
Bodeşti Culmea Ceuca liziera pădurii
Drum comunal culmi
U.P. II Artificială
S Dobreni-Gîrcina șanțuri de hotar
Mijlocu Naturală
Culmea Cuiejdiului liziera pădurii
U.P. II culmi
Naturală Culmea Cuiejdiului
V Mijlocu șanțuri de hotar
Naturală Culmea Crăcăoanilor
O.S. Văratec liziera pădurii
Sub forme de relief stabile și evidente suntreprezentate toate limitele unităţii .

Deasemenea, trebuie amintit că pădurile unităţii, pe anumite porțiuni, vin în contact direct
cu proprietăţi particulare, vopsea roşie şi bornele de hotar fiind limita între fondul forestier de
stat şi cel privat sau terenurile particulare.
2.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente

În tabelul de mai jos sunt prezentate trupurile de pădure (bazinetele) ce intră în
componența unității de cercetare :
Tabel 2.3
Trupuri de pădure (bazinete) componente
15
Comuna Distanţa medie
Denumirea
(oraşul) în Gara CFR până la .....km
Nr. trupului de Parcelele Suprafață
crt. raza de
pãdure componente ha
cãreia se destinaţie Ocol Comună Gara
(bazinetului)
aflã
Crăcăoani
1 Almaş-Ulmi- 2-59;122D;123D;
1707,10 Gîrcina P. Neamț 12 5 23
Molidu 124D;134D
Negrești
2 Gîrcina
Sasca 61-72;125D 376,58 P. Neamț 10 4 21
Negrești
3 Negreşti- 80;81;83-85;116-121; Gîrcina

163,06 P. Neamț 12 8 23
Poiana 130-133; 129D Negrești
86-90; 96- Crăcăoani

4 Horaiţa 102;126D;127D; 413,58 Gîrcina P. Neamț 16 12 29
128D; Negrești
5 Poiana- Crăcăoani
103-113 298,49 P. Neamț 12 8 23
Crăcăoani Negrești
6 Poiana 114 1,13 Negrești P. Neamț 12 7 23
7 Sarata 115 37,02 Dobreni P. Neamț 10 1 24
TOTAL 2996,96
În ceea ce privește unitatea de producție și protecție III Almaș,aceasta este constituită din
7 trupuri (bazinete), în tabelul de mai sus fiind prezentate acestea, atât distanța de la acestea spre
diverse puncta cât și parcelele componente.
16
1800
1707.1
1600
1400
1200
1000
800
600
413.58
400 376.58
298.49
200 163.06
37.02
1.13
0
Almaș-Ulmi-Molidu Sasca Negrești-Poiana Horaița Poiana-Crăcăoani Poiana Sarata
Figura 2.2 - Suprafața bazinetelor componente (ha)
2.4. Administrarea fondului forestier

Regia Naţională a Pădurilor prin Direcţia Silvică Neamţ şi Ocolul Silvic Gîrcina
supraveghează fondul forestier proprietate publică a statului.
Fondul forestier proprietate publică ce aparține Comunei Negrești, cu o suprafață de
81,25 ha, situat în u.a. 79, 80A%, 80B, 84A, 114% și 132,este supravegheat de către Ocolul
Silvic Gîrcina..
O suprafață de 287,9 ha ce aparține persoanelor juridice, în cazul de față, ce aparține unei
mănăstiri, se află pe raza Ocolul Silvic Gîrcina.
Această suprafața a fost dobândită în timpul aplicării amenajamentelor din 1995 (67,9 ha
conform Legii 1/2000) și 2005 (220,0 ha conform deciziei civile 80/15.03.2005, respectiv
sentinței civile 841/28.02.2007, evidențiate în fișa 1E din prezentul amenajament). M-rea
Sihăstria (7,9 ha), M-rea Almaș (80,0 ha) și M-rea Horaița (200,0 ha) dețin suprafața de pădure
menționată mai sus. O.S. Mănăstirea Neamț administrează aceste suprafețe.
Așadar, administrația deţinătorilor particulari au obligația de a respecta regimului silvic,
sub supraveghere directă a organelor silvice de la O.S. Gîrcina, cu privire la fondul forestier
proprietate private.
17
Au fost retrocedate conform Legii 18/1991 – 3,82 ha, Legii 1/2000 - 4,58 ha, Legii
247/2005 - 334,71 ha, la actuala amenajare, pe raza UP III Almaș (în urma sentințelor civile ale
instanțelor) - 229,0 ha în total 572,11 ha, au mai fost retrocedate conform Legii 18/1991 şi Legii
1/2000 - 621,77 ha (în amenajamentul precedent erau trecute 623,20 ha din care 1,43 ha au fost
erau eronat scoase din fondul forestier de stat, această situație fiind verificată prin fișa 1E din
actualul amenajament), la amenajările precedente .
900
800
700
600
500
400 824.73
300
200
287.9
100
81.25
0
Persoane fizice Persoane juridice Unități administrativ-teritoriale
Figura 2.3 - Fondul forestier proprietate a persoanelor fizice, juridice și UAT (ha)
Pe raza U.P. III Almaș suprafața de 1193,88 ha este reprezentată de fondul forestier
proprietate privată a persoanelor juridice, fizice și unităților administrativ-teritoriale.
18
CAPITOLUL 3
GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor, din trecut până în

prezent
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodãrire a pădurilor înainte de anul 1948
Pădurile din U.P. III Almaş au fost proprietate particulară aparţinând lui N. Palade. După
decesul acestuia în anul 1877 pădurile au trecut în proprietatea statului, datorită faptului că
acesta nu a avut moștenitori. După 1877 au fost executate diferite tăieri neregulate, aplicându-se,
în alternanţă sau în mod succesiv pe aceleaşi suprafeţe tratamentul tăierilor grădinărite, succesive
şi rase.
Între anii 1877-1892 s-au executat diverse extracţii de arbori bătrâni în zona dintre
pâraiele Secături şi Mălaiul. Deoarece în această zonă au fost lăsate unele rezerve pentru
însămânţare, între anii 1892-1908 s-au extras toate aceste rezerve. Tot în perioada aceasta în
bazinele pâraielor Talosman şi Împuțitele a fost extras 1/3 din bradul existent, rămânând fagul.
În perioada 1898-1903 a fost tăiat ras tot bazinul pârâului Chicera şi tot în această
perioadă s-au executat tăieri de întreținere în pădurile de pe pârâul Scatur, ca apoi, în perioada
cuprinsă între anii 1906-1910 să se extragă bradul de pe Obcina Arșița Lungă și din bazinul
pârâului Lucăcioasa.
Între anii 1910-1924, exploatările au fost limitate doar la necesarul de lemn de foc al
gospodăriilor limitându-se astfel aria și intensitatea exploatării.
În anii 1924 şi 1925 a fost exatras un volum de 17.000 m 3 de brad de pe 320 ha din
bazinetele pâraielor Molinesei și Sălătruc.
În anul 1927 a fost întocmit un amenajament sumar acesta având în vedere executarea de
tăieri în bazinetele pâraielor Mălai, Sălătruc şi Împuţitele, extrăgându-se astfel jumătate din
volumul arboretelor.
Tăierile de îngrijire s-au executat pe întreaga suprafaţă. În anul 1937 în urma elaborării
unui nou amenajament s-au prevăzut tăieri de îngrijire în bazinetele pâraielor Ulmul și Satur.
Aceste lucrări au fost executate în toate arboretele care necesitau astfel de lucrări.
19
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a
amenajamentului expirat
După naţionalizarea din 1948, s-a trecut la amenajarea pădurilor în mod unitar, la nivel
de ţară. Primul amenajament s-a întocmit în anul 1949 pentru trupurile Almaş şi Horaiţa şi în
1952 pentru celelalte trupuri, având la bază concepţia organizării teritoriului pe M.U.F.B şi U.P.
Următoarele reamenajări s-au executat în anii 1962, 1974, 1985, 1995 și 2005 după o
nouă concepţie. Teritoriul era împărţit pe unități de producție.
Bazele de amenajare au fost aceleaşi cu excepţia etapei 1949-1952, când nu era
constituită subunitatea de codru grădinărit. Faţă de nivelul anului 1962, posibilitatea din anul
1973 este mai mică ca urmare a reducerii suprafețelor arboretelor exploatabile.
Împăduririle au avut volumul cel mai mare la nivelul anilor 1949-1952, au scăzut la
nivelul anului 1963, deoarece în cea mai mare parte aveau caracterul de completări a regene-
rărilor naturale şi au crescut la nivelul anului 1974 deoarece a crescut volumul arboretelor care
trebuiau refăcute şi implicit cel al împăduririlor.
În perioada de aplicare a amenajamentului din anul 1974 se constată că s-a respectat
aplicarea tratamentelor dar nu s-au realizat prevederile atât pe suprafaţă cât şi pe volum.
Însumându-se şi tăierile accidentale se constată o realizare a posibilităţii de 115%. Existenţa
produselor accidentale a impus situaţia de a se scoate de la exploatare unele arborete din u.a.
11A, 12B, 26B, 27, 33A, 35, 37C, 45, 63A, etc.
Tăierile de îngrijire s-au realizat peste prevederi ca volum la curăţiri şi rărituri şi sub
prevederi ca suprafaţă pentru aceleaşi lucrări.
Împăduririle s-au executat cu speciile prevăzute de amenajament, dar pe o suprafaţă mai
mică, deoarece s-a pus baza pe regenerarea naturală, pe de o parte, iar pe de altă parte, faptul că
nu s-au realizat integral tăierile de regenerare, reducându-se tăierile de împădurire.
În anul 1984 s-au cules datele pentru întocmirea noului amenajament cu aplicabilitate de
la 1 ianuarie 1985. Tăierile de îngrijire s-au executat într-un număr mai mare de arborete,
evoluţia acestora necesitând execuţia lor.
Curăţirile au fost depăşite faţă de prevederi cu 189% la suprafaţă şi 551% la volum.
Răriturile s-au realizat pe 74% din suprafaţă. În ceea ce priveşte tăierile de produse principale
prevederile nu s-au realizat atât ca suprafaţă (90%) cât şi ca volum (41%).
Împăduririle față de prevederi au fost depăşite cu 13% făcându-se împăduriri cu molid,
brad, paltin de munte, larice ce sunt specii adecvate zonei.
Amenajamentul elaborat în anul 1994 al U.P. III Almaş a intrat în vigoare la 1 ianuarie
1995, aplicându-se 10 ani până la 31 decembrie 2004.
20
Amenajamentul a fost elaborat pe baza instrucţiunilor din „Norme tehnice pentru
amenajarea pădurilor”, ediţia 1986, luând în considerare şi recomandările conferinţelor I şi a II-
a de amenajare.
Faţă de amenajarea din 1985, unitatea de gospodărire s-a menţinut în aceleaşi limite
teritoriale.
Reglementarea procesului de producţie s-a făcut în cadrul unei subunităţi de codru
regulat (S.U.P. A), suprafaţa acesteia fiind de 2.900,4 ha. Arboretele cărora li s-au atribuit funcţii
speciale de protecţie au fost incluse într-o subunitate de protecţie şi anume S.U.P. M - păduri
supuse regimului de conservare deosebită, suprafaţa în cauză fiind de 824,9 ha.
Bazele de amenajare pentru subunitatea de codru regulat au fost: regimul codru,
tratamentul tăierilor progresive, exploatabilitatea tehnică şi un ciclu de 120 ani.
Posibilitatea de produse principale a fost realizată în proporţie de 57% pe suprafaţă,
volumul de masă lemnoasă recoltat reprezentând doar 45% din prevederi.
Volumul de masă lemnoasă extras din arboretele exploatabile şi preexploatabile ca
urmare a doborâturilor de vânt (accidentale I) a fost de 57.486 m3 în cei 10 ani de aplicare a
amenajamentului. Astfel, volumul extras de accidentale I şi prin tăieri de regenerare reprezintă
97% din posibilitatea de produse principale adoptată.
Tăierile de regenerare efectuate în cei 10 ani de aplicare a amenajamentului elaborat în
1994 au avut ca rezultat o regenerare naturală satisfăcătoare pe suprafaţă.
În perioada de aplicare a amenajamentului din 1994, în raza unităţii de gospodărire nu s-
au construit noi drumuri forestiere şi nici nu s-au prelungit cele existente. Drumurile se prezintă
într-o stare în general bună necesitând doar reparaţii curente.
Începând din 1949, când s-a efectuat prima amenajare în mod unitar a arboretelor din
cuprinsul actualei unităţi de gospodărire şi până în prezent, se constată o evoluţie constantă a
bazelor de amenajare în concordanţă cu ultimele reglementări în vigoare în spiritul unei
gospodării durabile a pădurilor.
Constituirea unităţii de producţie în perioada 1949 - 2005 a rămas aceeaşi, modificările
de suprafaţă fiind de amploare mică, cauza acestora fiind mişcările de suprafaţă din fondul
forestier determinate de intrări şi ieşiri de suprafaţă proprietate particulară.
Ponderea pădurilor cu funcţii de protecţie a evoluat în mod ascendent, de la o ediţie la
alta de amenajare.
21
Tabel 3.1
Constituirea unității de producție și protecție și bazele de amenajare
Suprafaţa U.P. - Compoziţie Exploatab, Ciclul –
Anul Subunităţi de gospodărire Regim Tratamente vârsta med.
ha ţel ani
amena a
jării Suprafața
Totală Gr.I Denumire %
ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
44FA 29BR
1949- A. Codru T. succesive Economică
3703,1 - 3703,1 100 Codru 14GO 6MO 110
1952 regulat 7DT
T. progresive 120
40BR 30MO
A. Codru T. succesive Tehnică
3021,2 91 Codru 10GO 10PAM 110
regulat 10LA
T. progresive 110
1962 3639,3 285,2 T. de
G. Codru De
285,2 9 Codru - transformare la 10 *
grădinărit grădinărit protecție
Total 3306,4 100 - - - - -
T. succesive
36BR 26FA
A. Codru T. combinate Tehnică
3218,5 91 codru 24MO 10DR 110
regulat 4DT
T. progresive 110
T.rase
H. Păduri din
care nu se 40FA 30BR
1974 3712,9 274,5 recolteaza 34,5 1 codru 20LA 10DT
T. igienă - -
lemn
31BR 21FA T. de
G. Codru De
274,5 8 codru 17MO 18DR transformare la 10 *
grădinărit 3DT grădinărit protecție
Total 3527,5 100 - - - - -

T. succesive
42BR 30MO
A. Codru T. combinate Tehnică
3316,4 91 codru 20FA 5GO 120
regulat 2DT
T. progresive 120
T.rase
T.
G. Codru 45BR 30MO De
277,6 8 codru transformare la 10 *
1985 3710,1 310,6 grădinărit 20FA 5DT
grădinărit protecție
H. Păduri din
care nu se
recolteaza 33,0 1 codru - T. igienă - -
lemn
Total 3627,0 100
36FA 32BR
T. progresive
A. Codru 15MO 11DT Tehnică
2899,6 78 codru T.rase 120
regulat 3GO 2DM
T. succesive 120
1DR
43BR 28FA
1995 3806,4 824,9 M.Protecţie 8MO 11DT
824,9 22 codru T. conservare - -
absolute 7GO 2DR
1DM
35BR 34FA
13MO 11DT
Total 3724,5 100 - 4GO 2DM
- - -
1DR
A. Codru 61BR31FA4G T. progresive Tehnică
2710,8 78 codru 120
regulat O3PAM1MO 117
52BR28FA14
M.Protecţie T. conservare
2005 3563,1 768,5 768,5 22 codru GO3PAM2FR
absolută 1MO
T. igienă
58BR30FA7G
Total 3479,3 O3PAM1FR1
MO
 10 * - rotaţia 10 ani, la S.U.P. G.
22
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1949-1952 1962 1974 1985 1995 2005
Figura 3.1 - Evoluția ponderii pădurilor cu funcție de protecție 1949-2005
23
PARTEA A II-A
CONTRIBUȚII PROPRII
24
CAPITOLUL 4
ANALIZA ORGANIZĂRII TERITORIULUI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
În intervalul mai 2016 - mai 2018 s-a făcut culegerea și prelucarea datelor din teren, în
concordanță cu “Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor” .
Pentru întregul arboret din cadrul unei subparcele s-a făcut determinarea elementelor
taxatorice , pe teren, prin amplasarea pieţelor de probă în locuri reprezentative, concretizându-se
elementele a căror diametre şi înălţimi au fost evaluate cât și piețele.
În funcţie de etajul de vegetaţie, condiţiile de relief, substratul litologic, tipul de sol şi
condiţiile climatice, flora indicatoare etc., după „Sistematica tipurilor de staţiune” 1972 făcându-
se o clasificare, prin confruntare cu cele din „Staţiuni forestiere” 1977 s-au determinat tipurile de
staţiune. Din literatura de specialitate, hărţi geologice, pedologice,climatologice și geologice s-au
folosit anumite date în cadrul acestui studiu.
După „Clasificarea zecimală a tipurilor de pădure fundamentale din România” - Îndrumar
pentru amenajarea pădurilor - 2005 - fixându-se şi caracterul actual al tipurilor de pădure, s-au
definit și tipurile fundamentale de pădure.
Codificat, în fişele de descriere parcelară după sistemul alfanumeric, au fost notate
informaţiile culese atât pentru staţiune cât şi pentru vegetaţie (arboret, subarboret, tip floră, tip
pădure, etc.), acest sistem folosind simbolurile şi abrevierile (versiunea a III-a) care permit
evitarea erorilor și extensibilitatea codurilor.
Pentru arborete preconizate a fi parcurse cu tăieri de regenerare în deceniul I, prin
inventarieri integrale sau statiatice (cercuri 500 m2), au mai fost înglobate date, în fișe, ce
prezintă importanță pentru determinarea volumului unitar.
Inventariate în mod integral au fost arboretele exploatabile, dar numai în cazul celor cu
consistenţă sub 0,4 sau a celor ce prezintă o suprafaţă mai mică de 3,0 ha, iar prin cercuri
statistice de 500 m2 au fost inventariate celelalte. Așadar, după prelucrarea valorilor măsurate în
teren, de către calculator, a fost determinat volumul acestora.
Din 6 profile au fost recoltate probe de sol (u.a. 3A, 43A, 50A, 67, 88A și 99) fiind
realizate 60 de profile principale.La 50 ha fond forestier este executat câte un profil principal.
25
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie şi protecţie
4.2.1. Geologia
După harta geologică a României, elaborată de Institutul Geologic, ediţia 1966, unitatea
de gospodărire aparţine din punct de vedere geologic depozitelor din Paleogen şi Cretacic
Superior.
Depozitele din Cretacicul Superior sunt de natură Senonian - Paleocenă (Sn - Pg1) fiind
constituite din fliş calcaros - şistos (strate de Hangu).
Depozitele din Paleogen sunt de următoarea natură:
· Chattian - Lattorfian (ff-ch) constituit din fliş grezos - şistos şi fliş bituminos cu gresii
de Kliwa;
· Pribonian (pr) constituit din fliş grezos-şistos şi fliş şistos;
· Luteţian - Ypresian (pg1 - lt) constituit din fliş grezos (faciesul gresiei de Tarcău).
Depozitul Senonian - Paleocen din stratul de Hangu inferior sunt constituite din gresii
calcaroase în plăci, marnocalcare cenuşiu deschis cu fucoide şi marne calcaroase şistoase cu
intercalaţii butoliforme de conglomerate cu elemente verzi, precum şi brecii organogene cu
fragmente de inocerami, Radiolitis briozoare, alge calcaroase etc. Stratele de Hangu superioare
sunt formate dintr-o succesiune ritmică de gresii calcaroase, microconglomeratice la partea
inferioară a lor, marnocalcare fine, marne şi argile cenuşii.
Depozitul Lattorfian - Chattian din cuprinsul pânzei de Tracău atribuit Oligocenului este
bine dezvoltat şi constituit din umplutura zonelor sinclinale.
Faciesul extern al acestor depozite corespunzător poziţiei unităţii de gospodărire este
alcătuit din următoarele orizonturi:
- orizontul menilitelor inferioare şi al marnelor bituminoase constituit din marno-calcare
fine, dure sau bituminoase şi roci silicioase;
- orizontul şisturilor disodilice inferioare constituit din roci argiloase, bituminoase de
culoare brună până la neagră;
- orizontul gresiei de Kliwa constituit dintr-o gresie silicioasă, albă, alb-ruginie.
Depozitul Pribonian din orizontul stratelor de Bisericani e reprezentat printr-o serie
monotonă formată din argile cenuşiu-verzui în care se întâlnesc pe alocuri lentile de
marnocalcare sideritice, cenuşiu brune. La partea superioară se individualizează un pachet de
strate în care predomină gresiile cenuşii şi argile negre nisipoase, bituminoase.
Depozitul Luteţian-Ypresian din entitatea stratelor de Straja este constituit dintr-un
orizont cu argile şi gresii verzi alcătuit dintr-o succesiune de gresii oligomictice cu stratificaţie
gradată şi de argile verzi între care apar intercalaţii de conglomerate şi brecii cu elemente verzi.
26
În general, materialul parental (flişuri) a avut o influenţă pozitivă asupra procesului de
solificare, solurile din cuprinsul unităţii de gospodărire fiind în marea lor majoritate de
productivitate superioară.
4.2.2. Geomorfologia
După „Monografia Geografică a R.P.R.”, suprafaţa în cauză se încadrează în
Subprovincia Carpatică, ţinutul Carpaţilor Orientali de Nord, districtul marginal estic, subţinutul
munţilor flişului, grupa districtelor obcinelor şi a măgurilor din zona flişului marginal paleogen.
Munţii din zonă se caracterizează prin prezenţa culmilor paralele, rotunjite, domoale
caracterizate prin existenţa măgurilor separate prin depresiuni alungite pe pâraiele Almaş , Sasca
şi Horaiţa.
Munţii sunt fragmentaţi de numeroase văi, adâncimea fragmentării depăşind 400-500 m.
Formele de relief cele mai des întâlnite sunt versanţii cu înclinări rapide. Limitele între
care variază altitudinea sunt 380 m (u.a. 9) şi 1100 m (u.a. 29).
Sub raportul desfăşurării altitudinale, situaţia se prezintă astfel:
Tabel 4.1
Repartiţia suprafeţelor pe unităţi geomorfologice şi expoziţii
Categorii de altitudine – m Suprafaţa - ha %
401-600 197,29 6
601-800 2070,3 69
801-1000 707,24 24
1001-1200 22,13 1
TOTAL 2996,96 100
Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, 93% din suprafaţa unităţii este
cuprinsă, ca altitudine, între 601 m şi 1000 m.
În raport cu înclinarea terenului, suprafaţa unităţii este structurată conform datelor
prezentate în tabelul următor.
Tabel 4.2
Repartiţia suprafeţelor în raport cu înclinarea
Categorii de pantă Suprafaţa
Grade centezimale Categoria ha %
1-15 moderată 77,33 3
16-30 repede 2336,86 78
31-40 foarte repede 582,77 19
>40 abruptă - -
TOTAL 2996,96 100
Înclinarea majoritară a versanţilor este repede (78%), fiind cuprinsă între 16-300. Bine
reprezentată este şi categoria foarte repede (31-40 0), care se întâlneşte pe o suprafaţă de 582,77
ha.
27
Tabel 4.3
Repartiţia suprafeţelor în raport cu expoziţia
Expoziţia Suprafaţa - ha %
însorită 680,25 23
parţial însorită 1463,77 49
umbrită 852,94 28
TOTAL 2996,96 100
Expoziţia generală a unităţii de gospodărire este sudică.

În afară de aceasta, în cadrul unităţii, se întâlnesc toate celelalte tipuri de expoziţii în
funcţie de direcţia de curgere a pâraielor secundare.
Expoziţia versanţilor determină variaţii ale regimului termic, variaţii ce se răsfrâng
asupra umidităţii şi proceselor complexe din sol şi deci indirect asupra vegetaţiei forestiere.
În cuprinsul unităţii predomină versanţii cu expoziţii însorite şi parţial însorite. O pondere
mare o au şi versanţii umbriţi (28%).
Factorii geomorfologici din cuprinsul unităţii de producţie precum unitatea de relief,
altitudinea, panta şi expoziţia au avut şi au o influenţă pozitivă asupra topoclimatului şi implicit
asupra ecosistemelor forestiere.
4.2.3. Hidrografia
Teritoriul unităţii de producţie și protecție este brăzdat de numeroase cursuri de ape ce
alcătuiesc o reţea hidrografică bine reprezentată. Principalele cursuri de apă sunt pâraiele Almaş ,
Horaiţa şi Sasca, acestea având o multitudine de afluenţi, care asigură o densitate a reţelei
hidrografice de 13,4 m/ha.
Debitele acestor pâraie sunt variabile în cursul anului, mai reduse vara în perioadele
secetoase şi mai mari primăvara la topirea zăpezilor sau după ploile torenţiale, când cursurile
principalelor pâraie capătă un caracter torenţial puternic distructiv.
Regimul hidrologic al solurilor este acela de aprovizionare cu apă din precipitaţii, care
percolează normal profilul lor până la roca mamă şi mai rar din pânza freatică.
Regimul de umiditate al solurilor e strâns legat de regimul climatic şi cel hidrologic,
având variaţii în cursul anului de la jilav-reavăn jilav la reavăn - reavăn jilav, care este foarte
favorabil creşterii şi dezvoltării vegetaţiei forestiere.
Alimentarea apelor din reţeaua hidrografică este predominant pluvială, iar regimul
hidrologic al reţelei hidrografice este de tipul D, caracterizat prin:
· absenţa viiturilor de iarnă;
· apele mari de primăvară încep în martie şi ţin până în mai;
· existenţa viiturilor în perioada iulie - august;
28
· alimentarea din ploi este predominantă în scurgerea superficială, iar cea subterană, mai
mare de 30% ajungând la 40% în zona muntoasă.
Referitor la apele freatice, în raport cu raionarea acestora teritoriul acestei unităţi de
producţie și protecție aparţin zonei cu umiditate bogată (raportul dintre evapotranspiraţie şi
precipitaţiile atmosferice este mai mic de 0,8), raioanele apelor freatice localizate în gresii şi
conglomerate, având următoarele caracteristici:
- cedare relativ rapidă a rezervelor de ape freatice;
- apele freatice din depozitele deluviale reprezintă resursele cele mai bogate, având
totodată un regim variabil;
- apele freatice sunt situate de obicei deasupra nivelului albiilor fluviatile, ceea ce crează
condiţii favorabile de drenaj şi de alimentare a râurilor;
- mineralizarea totală a apelor freatice se ridică la 100-500 mg/l.
4.2.4. Climatologia
Sub aspect climatic, după „Monografia Geografică a R.P.R.”, teritoriul unităţii de
gospodărire este situat atât în sectorul de climă de munte - clima munţilor mijlocii, favorabilă
pădurilor (IV.C), caracterizat printr-un regim mai moderat al oscilaţiilor temperaturii aerului,
umiditate relativă ridicată în timpul verii şi precipitaţii abundente, repartizate însă diferit pe
pantele opuse ale munţilor, cât şi în sectorul de climă de dealuri - clima Subcarpaţilor estici
(II.B.p.4) caracterizat prin vânturi dirijate pe văile principale (mai ales dinspre nord), inversiuni
de temperatură accentuate iarna pe fundul depresiunilor, unde cad şi precipitaţii mai reduse decât
pe culmi.
Provincia climatică după Köppen este DfbK, unde:
* D - temperatura lunii celei mai reci este sub 3 0C, iar în luna cea mai caldă este mai
mare de 100C;
* f - zonă permanent umedă;
* b - temperatura lunii celei mai calde este mai mică de 22 0C, iar cel puţin 4 luni,
temperatura este mai mare de 100C;
* K - iarnă rece, temperatura medie anuală < 18 0, temperatuta lunii celei mai calde >
180C.
Încadrarea climatică după Köppen, are un caracter general, aceasta necaracterizând în
totalitate particularităţile locale ale regimului climatic.
Pentru caracterizarea regimului climatic specific acestei zone au fost prelucrate şi studiate
datele climatice din Atlasul Climatic al României şi de la Staţia meteorologică Piatra Neamţ.
4.2.5. Regimul termic
29
Regimul termic specific acestei zone se caracterizează printr-o temperatură medie anuală
de 7,30C, cu valori medii lunare cuprinse în intervalul - 3,60C şi 18,00C.
Tabel 4.4
Regimul termic
Lu I I I I V V V V I X X XMedie
na I II III IV V VI VII VIII IX X XI II an
Temp.medie - 0C
Atlasul 3 - 1 6 1 1 1 1 1 8 2 2 7
Climatologic al -3,6 -2,9 1,8 6,8 11,7 16,1 18,0 17,4 12,9 8,4 2,2 -1,5 7,3
României
* Perioada de vegetaţie cu temperaturi medii lunare mai mari de 10 0C este de aproximativ 150
zile;
* Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 21,60C
* Temperatura maximă absolută s-a înregistrat la data de 17.08.1952, aceasta fiind de 38,60C
* Temperatura minimă absolută s-a înregistrat la data de 25.01.1951, aceasta fiind de
-28,60C
* Temperatura medie pe anotimpuri şi în perioada de vegetaţie:
- primăvara: 6,80C
- vara: 17,20C
- toamna: 7,80C
- iarna: - 2,70C
- perioada de vegetaţie 15,20C
* Începutul, sfârşitul, durata medie şi suma temperaturilor medii diurne > 00C (perioada
bioactivă):
- începutul perioadei bioactive: 4 martie
- sfârşitul perioadei bioactive: 5 decembrie
- durata medie a perioadei bioactive: 277 zile
- suma temperaturilor medii diurne cu valori > 00C în perioada bioactivă: 27200C
* Începutul, sfârşitul, durata medie şi suma temperaturilor medii diurne > 100C (perioada de
vegetaţie):
- începutul perioadei de vegetaţie: 22 martie
- sfârşitul perioadei de vegetaţie: 10 octombrie
- durata medie a perioadei de vegetaţie: 172 zile
- suma temperaturilor medii diurne > 100C în perioada de vegetaţie: 22560C
* Data medie a primului îngheţ: 19 octombrie
30
* Data medie a ultimului îngheţ: 21 aprilie
4.2.6. Regimul pluviometric

Regimul precipitaţiilor atmosferice se caracterizează printr-o medie anuală de 814,6 mm, cu
variaţii între 38,6 şi 120,4 mm. Repartiţia precipitaţiilor în timpul anului este neuniformă, cele
mai mari cantităţi înregistrându-se în lunile iunie şi iulie, iar cele mai mici în lunile decembrie şi
ianuarie.
Tabel 4.5
Regimul pluviometric
Med
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anual
Precipitaţii
medii lunare
(mm)
38,6 44,2 54,8 62,2 96,1 120,4 101,7 88,3 68,1 56,5 44,8 38,9 814,6
Atlasul
Climatologic al
României
Cantitatea de precipitaţii ce cade în sezonul de vegetaţie reprezintă aproximativ 58% din

cantitatea totală anuală.
* Cantitatea medie de precipitaţii pe anotimpuri şi în perioada de vegetaţie:
- primăvara - 213,1 mm
- vara - 310,4 mm
- toamna - 169,4 mm
- iarna - 121,7 mm
- perioada de vegetaţie - 474,6 mm
* Data medie a primei ninsori: 19 noiembrie

* Data medie a ultimei ninsori: 30 martie
* Durata medie a stratului de zăpadă: 131 zile
* Numărul mediu al zilelor cu ninsoare: 65 zile
* Evapotranspiraţia potenţială are următoarele valori:
Tabel 4.6
Evapotranspiraţia potenţială
Luna I II III IV VI VII VIII IX XI XII Med.an
Evapotranspiraţia
0 0 0 38 86 114 126 108 64 32 10 0 578
potenţială
31
* Umiditatea relativă a aerului în luna iulie: 68%.
4.2.7. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol

Pe teritoriul U.P. III Almaș au fost identificate 3 tipuri de soluri aparţinând de
două clase: luvisoluri şi cambisoluri.
Eutricambosol tipic (3101) - cu profil Ao – Bv - C, este întâlnit pe substrat de fliş, pe
versanţi uşor la moderat înclinaţi (pante până la 30 grade)cu pante şi expoziţii diverse.
Orizontul Ao este de 5 - 10 cm, de culoare brună datorită acumulării de humus, cu
structură grăunţoasă stabilă, afânat, permeabil şi bine străbătut de rădăcini.
Orizontul Bv (cambic) are grosimea de 62 cm, culoare brună cu nuanţă gălbuie, structură
poliedrică şi textură mijlocie.
Orizontul R este alcătuit din marne şi gresii.
Solul prezintă o textură nediferenţiată pe profil, de la mijlocie grosieră până la fină.
Datorită texturii nediferenţiate pe profil şi structurii bune, celelalte proprietăţi fizice şi fizico-
mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt favorabile. Conţinutul de humus este de 6,23% şi este de
tip mull, cu raportul C/N <15. Reacţia solului este slab moderat acidă ( pH 4.6-5.3 ), iar gradul
de saturaţie în 55,5%.
În U.P. III Almaș, acest sol se întâlneşte pe 1923,20 ha (65%), în molideto-brădete,
amestecuri de fag cu rășinoase, brădete pure, brădeto-făgete, goruneto-făgete de productivitate
superioară şi mijlocie.
Fertilitatea eutricambosolurilor este condiţionată de volumul edafic şi expoziţia
versanţilor.
Eutricambosolul tipic, profund, bine structurat, bogat în substanţe nutritive şi cu o
capacitate mare în apă utilă, asigură o fertilitate ridicată pentru arboretele din zonă.
Eutricambosolurile cu procent mare de schelet şi textură nisipoasă, situate pe versanţi cu
înclinare mare şi expoziţie însorită, întreţin arborete de productivitate mijlocie şi inferioară.
Districambosolul tipic ( 3201 ) – cu profil Ao – Bv – R, este întâlnit pe substrat de fliş,
pe versanţi cu pante şi expoziţii diverse.
Orizontul Ao are o grosime de 5-10cm, de culoare brună cenuşie, moderat humifer, cu
textură mijlocie şi structură slab formată.
Orizontul Bv e gros de 48-82 cm, cu nuanţe gălbui, structură poliedrică slab formată,
textură mijlocie şi conţinut ridicat de schelet. Culori cu valori şi crome >3.5, la materialul in
stare umedă.
Orizontul R este alcătuit din marne şi gresii.
32
Districambosolul tipic are o textură uşoară spre mijlocie, nediferenţiată pe profil.
Structura este grăunţoasă, slab formată în Ao şi poliedrică, moderat dezvoltată în Bv.
Proprietăţile fizico – mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt favorabile, având în vedere textura
mijlocie uniformă pe tot profilul. Conţinutul de humus este variabil, între 9,1 şi 10,3% în
orizontul Ao și între 1,8-4,0 în Bv. Reacţia solului este de la puternic acidă la moderat acidă, este
cuprins între 30,8 - 37,6 în orizontul Bv. Acest sol are rezerve mici de elemente nutritive şi o
activitate microbiologică redusă.
Solul brun eumezobazic are o capacitate mare de aprovizionare cu apă, textura fiind
mijlocie (luto-nisipoasă la lutoasă) şi o troficitate medie la ridicată determinată de conţinutul de
humus şi de bazele de schimb.
Districambosol litic (3206) - cu profil Ao-Bv-R, s-a format pe substrat cristalin, pe
versanţi cu expoziţii diverse şi pante mari.
Districambosolul litic este asemănător celui tipic, dar cu rocă masivă R a cărei limită
superioară este situată intre 20-50cm adâncime.
În cuprinsul unităţii de producţie şi protecţie, acest tip de sol se întâlneşte pe 66,87 (2%).
Solul este oligobazic, cu reacţie puternic acidă, troficitatea minerală fiind submijlocie, iar
volumul edafic mic. Fertilitatea solului este mijlocie spre inferioară.
Eutricambosolul litic (3110) - cu profil Ao-Bv-R, s-a format pe substrat cristalin, pe
versanţi cu expoziţii diverse şi pante mari. Este asemănător celui tipic dar cu limita superioară a
rocii masive R cuprins între 20-50 cm.
În cuprinsul unităţii de producţie şi protecţie, acest tip de sol se întâlneşte sporadic pe 4,01 ha
Luvosolul tipic (2201) - cu profil Ao-El-Bt-R, s-a format pe versanți moderați pe
expoziții diverse ,s-a format pe șisturi sericitoase, micașisturi. Este un sol puternic acid la acid cu
ph=4,6-5,3, moderat la intens humifer cu un conținut de humus de 3,3-13,5%. Acesta asigură o
bonitate superioară pentru gorun, fag, brad și carpen. Bonitatea superioară este determinată de
volumul edafic mare, cu un regim de umiditate normal și de troficitate mijlocie.
În cuprinsul unităţii de producţie şi protecţie, acest tip de sol se întâlneşte sporadic pe 41,57 ha.
Luvosolul litic (2214) - cu profil Ao-El-Bt-Rli este asemănător cu cel tipic dar cu rocă
masivă a cărei limită superioară se află în primii 20-50 cm. Acesta se înâlnește pe 39,48 ha.
4.3. Analiza parcelarului şi subparcelarului

Parcelarul a fost menţinut ca la amenajarea precedentă, lipsind numerele parcelelor care
au fost retrocedate în întregime particularilor în conformitate cu prevederile legilor funciare.
Unitatea de gospodărire este formată din 118 parcele, respectiv 288 de subparcele, la actuala
reamenajare.
33
Prin borne de piatră cioplită a fost realizată marcarea parcelelor. La limita pădurii, în
punctele de contur caracteristice, la intersecţia liniilor parcelare precum și la intersecţiile acestora
cu limita pădurii, au fost fixate bornele. Cu cifre arabe a fost realizată numerotarea bornelor, în
ordinea lor, înscriindu-se şi numărul unităţii cu cifre romane, în cuprinsul unităţii de producţie şi
protecţie .
Prin însemnarea vizibilă, la limita de unităţi de producţie şi protecţie, cu două benzi
verticale de vopsea roşie, iar din distanţă în distanţă, a arborilor de limită cu o bandă verticală de
vopsea roşie, între parcele, s-a realizat pichetarea liniilor parcelare.
Personalul de teren al ocolului silvic a executat operaţia de reactualizare a bornelor şi a
parcelarului.
Cât despre subparcelar, acesta s-a păstrat în mare parte ca la amenajarea precedentă,
realizându-se modificări, în intervalul…………doar acolo unde evoluţia arboretelor a impus-o,
ținându-se cont de criteriile de izolare din normele tehnice.
Realizând operația prin pichetaj cu vopsea roşie, din distanţă în distanţă, a arborilor de
limită cu o bandă orizontală, cu prilejul descrierii parcelare, am asistat la concretizarea pe teren a
subparcelelor, alături de inginerul proiectant. Intersecţiile dintre limitele subparcelare, precum şi
intersecţiile acestora cu liniile parcelare au fost marcate Pe arbori cu o bandă inelară de vopsea
au fost însemnate intersecţiile acestora cu liniile parcelare precum și intersecţiile dintre limitele
subparcelare.
4.3.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor

Suprafața minima se înregistrează în parcela 134, iar cea maximă în parcela 28, la actuala
amenajare.
Tabel 4.7
Mărimea parcelelor şi subparcelelor
Anul Suprafa Parcele Subparcele

amenajări ța U.P. Suprafaţa – ha Nr. Suprafaţa - ha
Nr.
i -ului media maxima minima media maxima minima
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1964 3793,2 116 32,7 - - 250 15,1 - -
1974 3712,8 119 31,2 - - 289 12,8 - -
1985 3708,8 122 30,4 58,2 1,2 333 11,1 55,5 0,1
1995 3805,5 129 29,5 58,2 1,2 330 11,5 55,5 0,1
34
2005 3563,1 127 28,1 66,8 0,5 317 11,2 55,5 0,1
2996,9 0,66(D134
2015 118 25,40 66,66(28) 288 10,41 57,96 0,26
6 )
35
32.7
31.2
30.4
30 29.5
28.1
25.4
25
20
15
10
0
1964 1974 1985 1995 2005 2015
Figura 4.1 Evoluția suprafeței medii a unei parcele 1964-2015
Suprafața minimă se înregistrează în u.a. 21B, iar cea maximă în u.a. 35.
Datorită întregirii dreptului de proprietate conform legilor funciare, s-a redus numărul de parcele
și subparcele, față de amenajarea precedentă.
4.3.2. Analiza între parcelarul precedent şi cel actual

Excepție face doar parcela 130D, care devine 134D ca urmare a faptului că a fost
reintrodusă în fond forestier parte din fosta parcelă 130, la actuala amenajare, aceasta fiind
aproape identică cu cealaltă.
Prin efectul Legii 18/1991, Legii 1/2000, Legii 247/2005 și a unor documente legale au
apărut modificări în suprafaţa parcelelor prin cedarea de suprafeţe.
În tabelul 4.2. sunt prezentate parcelele afectate de retrocedări:
Tabel 4.8
Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual
Numărul parcelei din amenajament

2015 2005 2015 2005 2015 2005
Documente legale 1 Documente legale 2% 2 2%
Documente legale 14% 14 14% Documente legale 38
Documente legale 50% 50 50% Documente legale 56%
56 56% Legea 247/2005 72% 72 72%
Legea 247/2005 73 Legea 247/2005 75-79 Legea 247/2005 80%
80 80% Legea 247/2005 81% 81 81%
Legea 247/2005 82 83 Legea 18/1991 Legea 247/2005 84%
84 84% Documente legale 86% 86 86%
Documente legale 87% Legea 18/1991 87% Legea 1/2000 87%
35
Numărul parcelei din amenajament
2015 2005 2015 2005 2015 2005
87 87% Documente legale 89% 89 89%
Legea
Documente legale 91-95 101 Legea 247/2005 114%
18/1991+101
114 114% 116 Legea 18/1991 117 Legea 18/1991
Documente legale 120% 120 120% 134 130
130 Legea 18/1991 Documente legale 131% 131 131%
Legea 247/2005 132% 132 132% 133 Legea 18/1991
Modificările de limite, apărute în cadrul parcelelor, sunt prezentate în tabelul de mai sus.
Datorită predării la legile funciare sau reintroducerii unor suprafeţe care au fost eronat scoase la
amenajarea anterioară, au apărut modificările de la nivelul parcelarului.
Tabel 4.9
Corespondenţa între subparcelarul actual şi cel precedent
Numărul subparcelei din amenajament
2015 2005 2015 2005 2015 2005 2015 2005
Documente Documente
1A-C, AA 2A% 2A 2C 2B 2B+A%
legale legale
8CC1 8CC 8CC2 8C% 11A 11A%+B% 11B 11A%+B%
11C 11A% 11D 11A% 11VV1 11AA1 11VV2 11AA2

Documente
14AA1% 14AA1 14AA1% 14AA3 14AA1% 33A 33A+B
legale
Documente Documente
33B 33C 38 39 39A 50AA1%
legale legale
Documente
50AA1 50AA1% legale 50AA2% 50AA2 50AA2% 50AA3 50AA1%
50AA4 50AA2% 52AA 52AA1 52VV3 52AA2 54A 54A%

Documente
54D 54A% 56A 56A+E 56B 56B% 56D%
legale
56D 56D% 56AA 56B% 56CC 56CC% 56MM1 56CC%
56MM2 56CC% 58D 58D+E+F 71A 71% 71B 71%

Legea 72A+B%+C Legea
72A 72C% 72B 72B% 80A%+B
247/2005 % 247/2005
Legea Legea Legea
80 80A% 81A%+B 83VV 18/1991 84A
247/2005 247/2005
Documente
84 84B 85A 85D% legale 86MM 87C 87C+MM%
Legea Legea Documente
18/1991 87MM% 1/2000 87D% 87D 87D% legale 89B%
Documente
89B 89B% 91-95 96AA 96PP% 96PP 96PP%
legale
101B+ Legea
101B 101AA 101PP% 101CC1 101AA% 101CC2 101AA%
18/1991
Legea
101CC3 101AA% 101PP 101PP% 114% 114 114%
247/2005
Legea Legea Legea Legea
116A 18/1991 116B 18/1991 117A 18/1991 117B 18/1991
118 118A 120A 120A% 120B 120B%+C% 120C 120B%
Documente Legea 131A+MM Documente
120MM% 130 131A 131MM%
legale 18/1991 % legale
Legea Legea
133A 133B 134 130 - -
18/1991 18/1991
36
Unităţile amenajistice care au fost modificate din punct de vedere al conturului faţă de
amenajarea precedent sunt prezentate în tabelul de mai sus. În conformitate cu prevederile
“Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor - 1986”, s-au executat modificările de la nivelul
subparcelarului, doar unde s-a considerat necesar.
4.4. Analiza situației suprafaţei fondului forestier din cadrul O.S. Gîrcina
Unitatea de producţie şi protecţie III Almaș prezintă o suprafață de 2.996,96 ha, din care
pădure 2.950,43 ha, terenuri afectate gospodăririi pădurilor 45,97 ha și terenuri scoase temporar
din fondul forestier - 0,56 ha la actuala ediţie de amenajare .
4.4.1 Determinarea suprafețelor

Determinarea suprafeţelor a fost făcută în sistem G.I.S. Suprafaţa U.P. III Almaș este de
2.996,96 ha, cu 566,14 ha mai mică decât cea de la amenajarea anterioară (3.563,10 ha).
Tabel 4.10
Justificarea diferențelor de suprafață
la amenajarea precedentă – ha-Suprafaţa
Diferente Justificări
+ -
la amenajarea actuală
Introduceri suprafețe scoase la
eronat la amenajareaSuprafețe omise sau operate
anteriorDocumente legale neoperate
eronat la amenajareaSuprafețe omise sau operate

Ieșiri cu documente legale
amenajarea anterioară și
Suprafaţa
L 247/2005
L 18/1991
L 1/2000
+ -
Dif. Dif.
GIS GIS
- ha-
neacoperite de acte
2996,9 3563,1 48,4 614,5 1,0 16,4 31,0 3,8 4,5 334,7 221,0 8,0 16,0 26,4
O suprafaţă de pădure de 343,11 ha, în baza legilor proprietăţii iar cu documente legale
(sentințe civile), o suprafață de 221,00 ha, au fost retrocedate în deceniul de aplicare a
amenajamentului trecut. În UP III Almaș, ca urmare a retrocedărilor de pădure, a mai rămas la
stat o suprafaţă de 2996,96 ha.
Determinarea analitică a suprafeţelor a adus un plus de suprafaţă, de 4,54 ha.
Balanţa suprafeţelor din U.P. III Almaș este prezentat în tabelul următor:
Tabel 4.11
Balanța suprafețelor
37
2015 - haSuprafaţăamenajament
Suprafaţă
Amenajament IEŞIRI Diferenţe G.I.S.
determinată INTRĂRI
2005 Amenajament 2005-2014 G.I.S. -ha
analitic
la amenajarea anterioarăSuprafețe omise sau operate eronat

amenajarea anterioară și neacoperite Introduceri suprafețe scoase la
Documente neoperate anterior
Documente legale
Legea 247/2005
Legea 18/1991
Lgea 1/2000
Suprafaţa ha
haSuprafaţa
Parcela
Parcela
+ -
1 39,5 1 40,21 - - - - 40,21 - - - 0,71 - 0,00

2 22 2 22,44 - - - - 6,48 - - - 0,44 - 15,96
3 31,3 3 31,89 - - - - - - - - 0,59 - 31,89
4 45,3 4 45,50 - - - - - - - - 0,2 - 45,50
5 6,7 5 6,72 - - - - - - - - 0,02 - 6,72
6 17,7 6 17,55 - - - - - - - - - 0,15 17,55
7 24,4 7 24,72 - - - - - - - - 0,32 - 24,72
8 41 8 40,52 - - - - - - - - - 0,48 40,52
9 29,4 9 30,31 - - - - - - - - 0,91 - 30,31
10 22,6 10 22,64 - - - - - - - - 0,04 - 22,64
11 40 11 39,56 - - - - - - - - - 0,44 39,56
12 17,5 12 17,64 - - - - - - - - 0,14 - 17,64
13 30,1 13 29,95 - - - - - - - - - 0,15 29,95
14 44,2 14 43,96 - - - - 0,73 - - - - 0,24 43,23
15 22,2 15 21,92 - - - - - - - - - 0,28 21,92
16 33,2 16 33,18 - - - - - - - - - 0,02 33,18
17 36,3 17 37,01 - - - - - - - - 0,71 - 37,01
18 13,8 18 14,08 - - - - - - - - 0,28 - 14,08
19 33,3 19 33,58 - - - - - - - - 0,28 - 33,58
20 11,6 20 11,51 - - - - - - - - - 0,09 11,51
21 21,4 21 21,47 - - - - - - - - 0,07 - 21,47
22 21,9 22 21,74 - - - - - - - - - 0,16 21,74
23 41,8 23 41,86 - - - - - - - - 0,06 - 41,86
24 40,4 24 41,01 - - - - - - - - 0,61 - 41,01
25 27,1 25 27,07 - - - - - - - - - 0,03 27,07
26 22,8 26 23,53 - - - - - - - - 0,73 - 23,53
27 30,9 27 31,9 - - - - - - - - 1,00 - 31,90
28 66,8 28 66,66 - - - - - - - - 0,14 66,66
29 40,2 29 44,06 - - - - - - - - 3,86 - 44,06
30 40,9 30 38,84 - - - - - - - - - 2,06 38,84
31 38,8 31 40,61 - - - - - - - - 1,81 - 40,61
32 24,8 32 23,87 - - - - - - - - - 0,93 23,87
33 36,4 33 32,89 - - - - - - - - - 3,51 32,89
34 38 34 37,53 - - - - - - - - - 0,47 37,53
35 58,2 35 57,96 - - - - - - - - - 0,24 57,96
36 24,2 36 23,46 - - - - - - - - - 0,74 23,46
37 35,6 37 35,41 - - - - - - - - - 0,19 35,41
38
Suprafaţă
analitic

Documente legale
Legea 247/2005
Legea 18/1991
Lgea 1/2000
Suprafaţa ha
haSuprafaţa
Parcela
Parcela
+ -
38 30,7 38 30,70 - - - - 30,7 - - - - - 0,00

39 22,5 39 22,76 - - - - - - - - 0,26 - 22,76
40 31,1 40 31,13 - - - - - - - - 0,03 - 31,13
41 24,9 41 24,59 - - - - - - - - - 0,31 24,59
42 32,6 42 32,44 - - - - - - - - - 0,16 32,44
43 15,8 43 15,72 - - - - - - - - - 0,08 15,72
44 16,6 44 16,55 - - - - - - - - - 0,05 16,55
45 13,6 45 13,33 - - - - - - - - - 0,27 13,33
46 13,6 46 13,70 - - - - - - - - 0,10 - 13,70
47 41,2 47 41,30 - - - - - - - - 0,10 - 41,30
48 17,6 48 17,61 - - - - - - - - 0,01 - 17,61
49 24,8 49 24,90 - - - - - - - - 0,10 - 24,90
50 46,9 50 46,60 - - - - 1,43 - - - - 0,3 45,17
51 26,0 51 25,77 - - - - - - - - - 0,23 25,77
52 41,4 52 41,43 - - - - - - - - 0,03 - 41,43
53 37,2 53 37,75 - - - - - - - - 0,55 - 37,75
54 32,9 54 32,48 - - - - - - - - - 0,42 32,48
55 28,5 55 27,56 - - - - - - - - - 0,94 27,56
56 32,6 56 34,09 - - - - 1,15 - - - 1,49 32,94
57 27,3 57 27,09 - - - - - - - - - 0,21 27,09
58 41,9 58 42,43 - - - - - - - - 0,53 - 42,43
59 3,3 59 2,61 - - - - - - - - - 0,69 2,61
61 2,0 61 1,56 - - - - - - - - - 0,44 1,56
62 29,8 62 29,77 - - - - - - - - - 0,03 29,77
63 29,0 63 28,89 - - - - - - - - - 0,11 28,89
64 18,8 64 18,38 - - - - - - - - - 0,42 18,38
65 55,5 65 56,00 - - - - - - - - 0,5 - 56,00
66 28,6 66 29,00 - - - - - - - - 0,4 - 29,00
67 36,5 67 37,11 - - - - - - - - 0,61 - 37,11
68 35,6 68 36,18 - - - - - - - - 0,58 - 36,18
69 50,1 69 50,05 - - - - - - - - - 0,05 50,05
70 46,0 70 46,42 - - - - - - - - 0,42 - 46,42
71 22,6 71 22,49 - - - - - - - - - 0,11 22,49
28,4
72 48,5 72 47,25 - - - - - - - - 1,25 18,81
4
41,1
73 42,0 73 41,17 - - - - - - - - 0,83 0,00
7
39
Suprafaţă
analitic

Documente legale
Legea 247/2005
Legea 18/1991
Lgea 1/2000
Suprafaţa ha
haSuprafaţa
Parcela
Parcela
+ -
49,6
75 49,5 75 49,67 - - - - - - - 0,17 - 0,00
7
22,3
76 22,6 76 22,37 - - - - - - - - 0,23 0,00
7
37,8
77 37,8 77 37,84 - - - - - - - 0,04 - 0,00
4
50,0
78 48,6 78 50,01 - - - - - - - 1,41 - 0,00
1
28,6
79 28,6 79 28,60 - - - - - - - - - 0,00
0
27,1
80 41,7 80 44,26 - - - - - - - 2,56 - 17,07
9
81 42,8 81 41,57 - - - - - - - 6,26 - 1,23 35,31
17,7
82 17,7 82 17,70 - - - - - - - - - 0,00
0
83 - 83 - - 0,67 - - - - - - - - 0,67
15,9
84 24,3 84 24,31 - - - - - - - 0,01 - 8,41
0
85 32,7 85 32,08 - - - - - - - - - 0,62 32,08
86 8,2 86 8,13 - - 2.00 5.00 - - - - - 0,07 1,13
87 32,4 87 32,33 - - - - 1,00 3,82 4,58 - - 0,07 22,93
88 48,1 88 48,29 - - - - - - - - 0,19 - 48,29
89 31 89 31,69 - - - - 3,80 - - - 0,69 - 27,89
90 30,4 90 30,20 - - - - - - - - - 0,2 30,20
91 9,8 91 9,80 - - - - 9,80 - - - - - 0,00
92 39 92 39,00 - - - - 39,00 - - - - - 0,00
93 28,7 93 28,70 - - - - 28,70 - - - - - 0,00
94 15,2 94 15,20 - - - - 15,20 - - - - - 0,00
95 42,8 95 42,80 - - - - 42,80 - - - - - 0,00
96 35,9 96 35,89 - - - - - - - - - 0,01 35,89
97 34,3 97 34,39 - - - - - - - - 0,09 - 34,39
98 48,9 98 48,23 - - - - - - - - - 0,67 48,23
99 55,5 99 55,31 - - - - - - - - - 0,19 55,31
100 39,7 100 40,47 - - - - - - - - 0,77 - 40,47
101 33,2 101 33,43 1,00 - - - - - - - 0,23 - 34,43
102 30,9 102 29,08 - - - - - - - - - 1,82 29,08
103 47,2 103 47,89 - - - - - - - - 0,69 - 47,89
104 31,6 104 31,50 - - - - - - - - - 0,10 31,50
40
Suprafaţă
analitic

Documente legale
Legea 247/2005
Legea 18/1991
Lgea 1/2000
Suprafaţa ha
haSuprafaţa
Parcela
Parcela
+ -
105 11 105 10,83 - - - - - - - - - 0,17 10,83

106 34,8 106 35,33 - - - - - - - - 0,53 - 35,33
107 20 107 20,08 - - - - - - - - 0,08 - 20,08
108 13,8 108 13,16 - - - - - - - - - 0,64 13,16
109 17,2 109 17,92 - - - - - - - - 0,72 - 17,92
110 23,2 110 23,30 - - - - - - - - 0,1 - 23,30
111 22 111 22,19 - - - - - - - - 0,19 - 22,19
112 31,2 112 31,19 - - - - - - - - - 0,01 31,19
113 45,2 113 45,10 - - - - - - - - - 0,10 45,10
114 7,7 114 7,74 - - - - - - - 6,61 0,04 - 1,13
115 36,9 115 37,02 - - - - - - - - 0,12 - 37,02
116 - 116 - - 8,39 - - - - - - - - 8,39
117 - 117 - - 1,69 - - - - - - - - 1,69
118 9,4 118 9,45 - - - - - - - - 0,05 - 9,45
119 0,6 119 0,70 - - - - - - - - 0,10 - 0,70
120 25,3 120 26,15 - - 4,00 3,00 - - - - 0,85 - 19,15
121 2,8 121 3,04 - - - - - - - - 0,24 - 3,04
122 5,5 122 5,52 - - - - - - - - 0,02 - 5,52
123 6,1 123 3,42 - - - - - - - - - 2,68 3,42
124 1,2 124 0,90 - - - - - - - - - 0,30 0,90
125 1,6 125 1,92 - - - - - - - - 0,32 - 1,92
126 1,5 126 2,76 - - - - - - - - 1,26 - 2,76
127 0,5 127 0,84 - - - - - - - - 0,34 - 0,84
128 1,7 128 1,74 - - - - - - - - 0,04 - 1,74
129 1,3 129 1,32 - - - - - - - - 0,02 - 1,32
130 130
0,7 0,66 - - - - - - - - - 0,04 0,66
(134) (134)
130 - 130 - - 4,00 - - - - - - - - 4,00
10,0
131 20,6 131 21,25 - - - - - - - 0,65 - 11,25
0
132 11,9 132 11,80 - - - - - - - 2,95 - 0,10 8,85
133 - 133 - - 1,68 - - - - - - - - 1,68
3563, 3567, 334, 2996,9
Total 1,00 16,43 16,0 8,0 221,0 3,82 4,58 31,01 26,47
1 64 7 6
41
4.4.2. Utilizarea fondului forestier
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 98,45% puțin mai mic decât cel de la
amenajarea precedentă Constituirea subunităţilor de producţie sau de protecţie s-a făcut în
concordanţă cu funcţiile atribuite şi obiectivele social-economice şi ecologice de realizat sau
protejat de către arboretele din cuprinsul unităţii de gospodărire.
Tabel 4.12
Repartiția fondului forestier pe categorii de folosință
Nr. Suprafața -ha

Simbol Categoria de folosință
crt Totală din care %
1 P. Fond forestier total 2996,96 100,00
1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 2950,43 98,45
1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură 1,29 0,04
1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică 13,84 0,46
1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră 30,84 1,03
1.5 P.I. Terenuri afectate împăduririi - -
1.6 P.N. Terenuri neproductive - -
1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi nereprimite - -
1.8 P.O. Ocupaţii şi litigii 0,56 0,02
Regimul codru a fost adoptat pentru toate arboretele unităţii de gospodărire.
Compoziţia ţel a fost stabilită în concordanţă cu tipurile natural fundamentale de pădure,
aceasta fiind însă diferită de compoziţia reală a arboretelor ca urmare a modului de gospodărire
din trecut.
Tratamentele tăierilor succesive şi combinate aplicate până în anii 1990 au fost înlocuite
cu un tratament mai intensiv şi anume cel al tăierilor progresive. Pentru subunitatea de codru
grădinărit a fost adoptat tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit.
Exploatabilitatea tehnică pentru codru regulat a evoluat de la 100 ani în 1950 la 120 ani
la ediţia 2005.
Ciclul adoptat a evoluat la fel de la 100 la 120 ani. Pentru subunitatea de codru grădinărit
s-a adoptat o rotaţie de 10 ani.
Tabel 4.13
Evoluția reglementării producției
Crest. Posibilit Indice de
Arborete indica- atea Indice creştere
Subunitatea Arborete exploatabile toare anuală de curentă
preexploatabile
Anul de m3 m3 recoltare m3/an/ha
ame producţie Suprafaț
Volum Supraf Volum
najării protecţie a
m3 ha m3
ha
1962 A - - - - 14880 21950 6,6 5,4
42
Crest. Posibilit Indice de
Arborete indica- atea Indice creştere
Subunitatea Arborete exploatabile toare anuală de curentă
preexploatabile
Anul de m3 m3 recoltare m3/an/ha
ame producţie Suprafaț
Volum Supraf Volum
najării protecţie a
m3 ha m3
ha
G - - - - - 2380 - 8,3
A - - - - - 16460 5,0 4,8
1974
G - 2130 7,8 6,7
A 1407,4 663300 110,2 63000 14950 15006 4,5 6,0
1985
G 246,1 108100 - - - 1457 5,2 5,9
1995 A 1016,5 428000 299,2 95000 12350 11000 5,1 7,3
2005 A 1030,4 420387 240,9 85071 11570 9900 4,0 8,0
Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus se constată următoarele:

* suprafaţa arboretelor exploatabile a scăzut în perioada 1985-2015 de la 1653,5 ha la
1030,4 ha, aceasta fiind consecinţa tăierilor de regenerare definitive şi a individualizării unei
subunităţi de codru grădinărit.
* volumul aferent acestora a cunoscut fluctuaţiile de rigoare.
* suprafaţa şi volumul arboretelor preexploatabile au crescut în continuare în perioada
analizată.
* creşterea indicatoare a atins maximul la ediţia de amenajare din 1995.
* posibilitatea de produse principale a scăzut în continuare din 1962 (24330 m 3) până în
2015 (9.900 m3).
1800
1653.5
1600
1400
1200
1016.5 1030.4
1000
800
600
400
200
0
1985 1995 2005
43
Figura 4.2 Suprafața de arboret exploatabil 1985-2005
Evoluţia posibilităţii de produse principale este o consecinţă a structurii fondului de
producţie şi a modificării ciclului de producţie.
4.4.3. Evidența fondului forestier pe destinații și destinatari
Fondul forestier din unitate de producție și protecție III din cadrul Ocolului Silvic
Gârcina aparține în totatlite Ministerului Mediului Apelor și Pădurile, având în componența sa în
principal terenuri acoperite cu pădure, dar și alte terenuri, construcții, drumuri, ce deservesc
nevoilor de întreținere și exploatare a acestuia.
Tabel 4.14
Evidența fondului forestier pe destinații și destinatari
FF Denumirea indicatorilor Cod Total M.MA.P Alti deținători
Fondul forestier- Total (P) 2996.96 2996.96
1 Terenuri acoperite cu pădure PD 2950.43 2950.43
101 Rășinoase PDR 1300.80 1300.80
102 Foioase PDF 1649.63 1649.63
103 Răchitari PDS
2 Terenuri care servesc nevoilor de cultură PC 1.29 1.29
201 Pepiniere PCP 1.29 1.29
202 Plantaje PCJ
203 Colecții dendrologice PCD
3 Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică PS 13.84 13.84
301 Arbuști fructiferi (culturi specializate) PSZ
302 Terenuri pentru hrana vânatului PSV 13.84 13.84
303 Ape curgătoare PSR
304 Ape stătătoare PSL
305 Păstrăvării PSP
306 Fazanerii PSF
307 Crescătorii animale cu blană fină PSB
308 Centre fructe pădure PSD
309 Puncte achiziții fructe, ciuperci PSU
310 Ateliere de împletituri PSI
311 Secții și puncte apicole PSA
312 Uscătorii și depozite de semințe PSS
313 Ciupercării PSC
4 Terenuri care servesc nevoilor de administratie forestieră PA 30.84 30.84
401 Spații de producție silvică și cazare personal forestier PAS 0.75 0.75
402 Căi ferate forestiere PAF
403 Drumuri forestiere PAD 19.08 19.08
404 Linii pază contra incendiilor PAP
405 Depozite forestiere PAZ 1.90 1.90
406 Diguri PAG
407 Canale PAC
408 Alte terenuri PAA 9.11 9.11
5 Terenuri afectate de împăduriri PI
501 Clasa de regenerare PIR
502 Terenuri intrate cu acte in regula în fondul forestier PIF
6 Terenuri neproductive PN
601 Stâncării, abrupturi PNS
602 Bolovănișuri, pietrișuri PNP
603 Nisipuri PNN
604 Râpe, ravene PNR
44
701 Fașie frontieră PF
801 Terenuri scoase temporar din f. forestier si nereprimite PT 0.56 0.56
4.4.4. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii

Tabel 4.15
Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii (2018)
Nr Crt Denumirea indicatorilor Total (ha) M.M.A.P
1 Fondul forestier total 2996.96 2996.96
2 Suprafața pădurilor tota 2950.43 2950.43
3 Rășinoase 1300.80 1300.80
4 Molid 432.55 432.55
5 Din care : în afara arealului 15.23 15.23
6 Brad 846.18 846.18
7 Duglas
8 Larice 16.47 16.47
9 Pin 1.39 1.39
10 Foioase 1649.43 1649.43
11 Fag 1111.01 1111.01
12 Stejari 96.25 96.25
13 -Pedunculat 0.27 0.27
14 -Gorun 95.98 95.98
15 Diverse specii tari 409.25 409.25
16 -Salcâm 3.7 3.7
17 -Paltin 216.54 216.54
18 -Frasin 6.18 6.18
19 -Cireș
20 -Nuc
21 Diverse specii moi 33.12 33.12
22 -Tei 15.73 15.73
23 -Plopi 16.09 16.09
24 -Salcii 1.30 1.30
25 Alte terenuri – Total 46.53 46.53
26 Terenuri care servesc nevoilor de cultură 1.29 1.29
27 Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică 13.84 13.84
28 Terenuri care servesc nevoilor de admin. Forestieră 30.84 30.84
29 Terenuri afectate de împăduriri
30 Din care : in clasa de regenerare
31 Terenuri neproductive
32 Fașie frontieră
33 Terenuri scoase temporar din fondul forestier 0.56 0.56
Din tabelul de mai sus putem observa că ponderea cea mai mare în cadrul terenurilor
acoperite cu pădure o au foioasele, în special fagul, urmate de rășinoase reprezentate în special
de brad.
45
Alte terenuri
2%
Rășinoase
43%
Foioase
55%
Foioase Rășinoase Alte terenuri
Figura 4.3. Ponderea terenurilor ocupate cu foioase, rășinoase și a terenurilor ce au o altă

categorie de folosință în cadrul fondului forestier
1200
1111.01
1000
846.18
800
600
432.55
400
216.54
200
96.25
16.47 1.39 3.7 6.18 16.09 1.3 15.73
0
molid brad larice pin fag stejar salcâm frasin paltin plopi salcii tei
Figura 4.4 Suprafața ocupată cu diferite specii de arbori
4.5. Tipuri de pădure din cadrul O.S. Gîrcina

În cadrul celor două etaje fitoclimatice din cuprinsul unităţii de gospodărire s-au
identificat un număr de 14 tipuri de pădure, încadrate într-un număr de 7 staţiuni.
Tipurile de pădure au fost stabilite după sistematica tipurilor de pădure în vigoare.
46
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Evidenţa tipurilor de pădure a fost analizată pentru U.P. III Almaş, O.S. Gîrcina și este
prezentată în tabelul următor:
Tabel 4.16
Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Tip de pădure Productivitatea naturală (%)

Supraf.
Tip de C
Diagnoza ha % Super. Mijlocie Infer.
staţiune Codul
1 2 3 4 5 6 7 8
Brădeto-făget cu floră de mull de
3.3.3.1. 2214 5,17 - - - 5,17
productivitate inferioară (m)
Brădeto-făget cu floră de mull de
3.3.3.2. 2212 238,88 8 - 238,88 -
productivitate mijlocie (m)
Molideto-brădet normal cu floră de
121.1 8,49 - 8,49 - -
mull (s)
Amestec normal de rășinoase și fag
131.1 28,82 1 28,82 - -
3.3.3.3. cu floră de mull (s)
2111 Brădet normal cu floră de mull (s) 3,10 - 3,10 - -
Brădeto-făget normal cu floră de
2211 2401,19 82 2401,19 - -
mull (s)
5131 Amestec de gorun și rășinoase de

518.3 2,46 - - - 2,46
productivitate inferioară (i)
5151 517.2 Gorunet de stâncărie (i) 37,02 1 - - 37,02
Amestec de gorun și rășinoase de

518.2 17,06 - 17,06
Goruneto-făget cu floră de mull de

521.2 85,42 3 85,42
5.1.5.2.
Amestec de gorun ,fag şi diverse
525.2 răşinoase de productivitate mijlocie 79,33 3 - 79,33 -
cu Asperula Dentaria (m)
Şleau de deal cu gorun şi fag de

531.4 1,13 - - 1,13 -
521.1 Goruneto-făget cu floră de mull (s) 21,24 1 21,24 - -

5.1.5.3.
Amestec de gorun, fag și rășinoase
525.1 21,12 1 21,12 - -
de productivitate superioară (s)
Ha 2950,43 100 2483,96 421,82 44,65
TOTAL U.P.
% 85 14 1
Cel mai bine reprezentat tip de pădure este brădeto-făgetul normal cu floră de mull (s),
următorul fiind brădeto-făgetul normal cu floră de mull de productivitate mijlocie (m).
4.5.4. Formaţiile forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

Analiza efectuată în cuprinsul unităţii de producţie şi protecţie III Almaș, a evidențiat
faptul că tipurile naturale de pădure întâlnite se încadrează în 7 tipuri de formaţii forestiere:
- molideto-brădete – 8,49 ha ;
47
- amestecuri de molid, brad, fag - 28,82 ha
- brădete pure - 3,10 ha
- brădeto-făgete - 2645,24 ha
- gorunete pure - 56,54 ha
- goruneto-făgete - 207,11 ha
- șleau de deal cu gorun - 1,13 ha
Pentru această unitate de producţie şi protecţie, speciile forestiere de bază sunt bradul,
fagul și gorunul.
Cele mai des întâlnite formaţii forestiere sunt brădeto-făgetele şi goruneto-făgetele.
Din punct de vedere al caracterului lor actual, care exprimă gradul de modificare faţă de
tipul natural fundamental de pădure, cele mai reprezentative arborete sunt cele natural funda-
mentale de productivitate superioară 1887,48 ha – ( 66%).
Arboretele natural fundamentale de productivitate mijlocie se întâlnesc pe 364,56 ha
(12%) iar cele natural fundamentale de productivitate inferioară se întâlnesc pe 7,63 ha.
Arborete artificiale se întâlnesc pe 602,40 ha, respectiv 20% din totalul arboretelor.
Arborete artificiale de productivitate superioară se întâlnesc pe 556,02 ha, cele de productivitate
mijlocie, pe 46,38 ha.
Arborete cu caracter parţial derivat, se întâlnesc pe o suprafaţă de 8,05 ha (u.a.120A şi
120C). Ca şi în prezent, în viitor, reglementarea procesului de producţie şi protecţie va fi
orientată pe menţinerea şi promovarea speciilor care intră în compoziţia principalelor formaţiuni
forestiere.
4.6. Situația arboretelor slab productive, provizorii și afectate

În cuprinsul unităţii de producţie și protecție există o suprafaţă de 53,60 ha ocupată de
arborete slab productive şi provizorii, evidenţa arboretelor respective fiind prezentată în tabelul
următor:
Tabel 4.17
Evidenţa arboretelor slab productive
Suprafaţa
Nr. Caracterul actual al tipului de pădure Unităţi amenajistice
ha %
Natural fundamental de
1 50C,58B,59D 7,63 14
productivitate inferioară
Total derivat de productivitate
2 87C 8,95 17
mijlocie
Total derivat de productivitate
3 115 37,02 69
inferioară
TOTAL U.P. 53,60 100
48
Caracterul actual al tipului de pădure pentru arborete în cauză este consecinţa condiţiilor
staţionare extreme şi a lucrărilor de împădurire cu specii necorespunzătoare.
În funcţie de starea fiecărui arboret, acestea vor fi parcurse cu tăieri de conservare sau de
igienă. În raza unităţii de gospodărire s-a semnalat existenţa unei suprafeţe de 132,60 ha, cu
arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi. Factorii destabilizatori şi limitativi sunt
reprezentaţi de uscare (85,13 ha), alunecări (37,02 ha), eroziune în suprafață (9,98 ha) şi rocă la
suprafață (0,47 ha).
4.8. Starea sanitară a pădurii din cadrul O.S. Gîrcina

Starea sanitară a pădurii din cuprinsul unităţii de producţie și protective analizate este în
general bună.
Pe perioada amenajamentului expirat s-au înregistrat atacuri destul de puternice de ipide
mai ales în cantoanele Horaița și Poiana, ocazie cu care a fost extras un volum de accidentale I
de aproximativ 40.000 mc. Au fost atacate cu preponderență exemplarele de brad și molid de
vârstă înaintată care au un sistem de apărare slăbit. La această situație a contribuit și deficitul
destul de mare de apă din sol. În arboretele înaintate în vârstă există numeroase exemplare de
brad cu vâsc şi „cuib de barză”. În gorunete nu s-a semnalat fenomenul de uscare. Arborii
afectaţi de uscare au fost extraşi cu ocazia tăierilor de igienă.
Majoritatea arboretelor fiind de amestec şi cât mai aproape de tipul natural fundamental
de pădure, acestea prezintă o rezistenţă bună la acţiunea vânturilor de intensitate sporită. În cei
10 ani de aplicare a amenajamentului anterior nu s-au semnalat doborâturi sau rupturi de vânt în
masă, ci doar izolate, fiind afectaţi doar arborii debilitaţi. Vânatul în general, nu a produs pagube
culturilor silvice. Foarte rar, în iernile grele, se constată vătămări ale puieţilor produse de iepuri
sau ramuri roase de cervide. Arboretele afectate de poluarea industrială nu sunt. Extracţiile
ilegale de arbori se produc doar izolat şi au o amploare nesemnificativă.
În concluzie se poate afirma că starea sanitară a arboretelor din această unitate de
producţie şi protecţie, la nivelul actual, este bună dar poate fi îmbunătăţita prin: extragerea
permanentă a exemplarelor accidentate şi uscate; intensificarea pazei împotriva păşunatului şi
pentru prevenirea incendiilor; combaterea tuturor atacurilor de natură biotică şi abiotică;
efectuarea unor sondaje periodice în vederea prevenirii atacurilor de dăunători din orice
categorie; acordarea unei atenţii deosebite asupra atacurilor de insecte şi agenţi fitopatogeni;
introducerea numai specii autohtone, corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure;
protejarea tulpinilor arborilor care rămân pe picior în urma lucrărilor de exploatare.
49
CAPITOLUL 5
STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII
ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Analiza obiectivelor social-economice şi ecologice
Amenajamentul………… participă nemijlocit la stabilirea obiectivelor social-economice
şi ecologice ale gospodăririi O.S. Gîrcina, căutând să armonizeze strategia naturii (a ecosis-
temelor forestiere) cu strategia societăţii umane.
Obiectivele social-economice şi ecologice avute în vedere la reglementarea prin
amenajament a modului de gospodărire a pădurilor s-au detaliat prin stabilirea ţelurilor de
producţie sau protecţie la nivelul unităţilor de amenajament (u.a., subunitate). Ele se exprimă
prin natura produselor şi a serviciilor de protecţie sau social-culturale ale pădurii.
Pentru O.S. Gîrcina obiectivul principal îl constituie funcţiile de protecţie şi producerea
de masă lemnoasă cu preponderenţă a lemnului de lucru de dimensiuni mari şi mijlocii, apt
pentru sortimente industriale (lemn pentru cherestea).
În afară de acest obiectiv, pentru arboretele din această unitate de producţie s-au mai
stabilit următoarele:
- păstrarea şi îmbunătăţirea echilibrului ecologic;
- asigurarea funcţiilor de protecţie atribuite pădurii;
- promovarea gorunului şi a bradului;
- asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare;
- refacerea arboretelor slab productive şi provizorii;
- valorificarea produselor nelemnoase;
- promovarea intensă a regenerării naturale;
- creşterea rolului funcţional de protecţie atribuit fiecărui arboret în parte.
Realizarea obiectivelor urmărite se va face prin:
- accentuarea principiului eficacitãţii funcţionale cu o preocupare permanentã atât pentru
creşterea eficienţei economice a pãdurilor, cât şi pentru sporirea capacitãţii de protecţie a
acestora;
- menţinerea integrităţii fondului forestier;
50
- limitarea tăierilor de masă lemnoasă la nivelul posibilităţii anuale stabilite de
amenajament;
- promovarea speciilor autohtone de arbori de mare productivitate, corespunzãtoare
staţiunilor existente;
- stabilirea unui ciclu de producţie la care arboretele să asigure cele mai mari producţii de
masă lemnoasă, corespunzãtoare vârstei exploatabilitãţii tehnice;
- prevenirea proceselor de degradare a pădurilor şi solului;
- promovarea tratamentelor cu regenerare sub masiv pentru evitarea dezgolirii solului şi
implicit a degradării acestuia;
- stabilirea unor tehnologii corespunzătoare şi eficiente de exploatare care să nu ducă la
degradarea arboretelor şi a solului sau să afecteze liniştea vânatului;
- asigurarea unor bune condiţii de habitat pentru speciile de vânat.
În concordanţă cu obiectivele social-economice, pădurile unităţii de producţie și protecție
îndeplinesc funcţii multiple. Deoarece fiecare funcţie implică o anumită structură a arboretelor şi
a pădurii însăşi, pădurea va fi condusă aşa încât să devină posibilă realizarea structurii urmărite,
corespunzătoare funcţiei atribuite. În cadrul lucrărilor de descriere parcelară, în raport cu
observaţiile din teren şi ţinând cont şi de prevederile Conferinţei I de amenajare, arboretele
acestei unităţi au fost încadrate în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, potrivit „Normelor
tehnice pentru amenajarea pădurilor” nr. 5/1986 (tabelul 5.1.):
Tabel 5.1
Repartizarea arboretelor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa

Cod Denumire ha %
GRUPA I – PĂDURI CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe
2A terenuri cu panta mai mare de 300 în zona de fliş – T.II -
391,82 13
2H Păduri situate pe terenuri alunectoare – T.II - 9,98 1
Păduri de interes social din jurul monumentelor de cultură arheologică, de
4E arhitectură, istorice şi de artă rotect, stabilite în raport cu importanţa obiectivului 118,95 4
rotective – T.II -
Păduri destinate conservării unor medii de viață, a genofondului și ecofondului
5C forestier , constituite potrivit legii – T.I -
37,02 1
Păduri în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de
5G durată, neconstituite în rezervații științifice – TII -
24,65 1
TOTAL GRUPA I 582,42 20
GRUPA II-PĂDURI CU FUNCŢII DE PRODUCŢIE ŞI
PROTECŢIE
Pãduri destinate sã producã în principal arbori groşi de calitate superioarã pentru
1B lemn de cherestea - T.VI -
2368,01 80
TOTAL GRUPA II 2368,01 80

TOTAL U.P. 2950,43 100
51
Arboretelor din cuprinsul acestei unități de producţie și protecție UP III Almaș le-au fost
atribuite pe lângă funcţiile de producţie şi funcţii speciale de protecţie. O suprafaţă de 582,42 ha
a fost încadrat în grupa I funcţional
În raport cu funcţiile atribuite, arboretele unităţii de gospodărire au fost încadrate în trei
tipuri de categorii funcţionale.
Tabel 5.2
Tipuri de categorii funcţionale
Categorii Suprafaţa
Tipul de categorie
funcţional Ţeluri de gospodărire
funcţională ha %
e
T.I. Păduri cu funcţii
protecțe pentru ocrotirea
naturii, pentru care prin lege Păduri destinate conservării unor medii de viață, a
sunt interzise orice fel de genofondului și ecofondului forestier , constituite
exploatări de lemn sau de
5C potrivit legii 37,02 1
alte produse, fără aprobarea (Rezervația forestieră Dobreni)
organului competent
prevăzut în lege
Protecţia terenurilor cu înclinare mai mare de 300

2A 391,82 13
şi a celor cu eroziuni sau stâncării
T.II. Păduri cu funcţii

protecție ți protective situate 2H Protecţia pădurilor situate pe terenuri alunectoare 9,98 1
în staţiuni cu condiţii grele
sub raport ecologic, precum
şi protectie în care nu e Protecţia pădurilor situate în vecintatea
posibilă sau admisă 4E monumentelor de cultură arheologică (Mănăstirea 118,95 4
recoltarea de masă Almaş și Horaița)
lemnoasă, impunându-se
numai lucrări protective de
conservare. Păduri în care sunt amplasate suprafețe
5G 24,65 1
experimentale pentru cercetări forestiere de durată
Total 545,40 19
T.VI. Păduri cu funcţii de

producţie şi protective la
care se poate aplica întreaga
gam de tratamente prevzute
în normele tehnice, potrivit
1B Păduri destinate să producă lemn de cherestea 2368,01 80
condiţiilor ecologice, social-
economice şi tehnico-
organizatorice
TOTAL 2950,43 100
După cum se poate observa din tabelul anterior pădurile aparținând UP III Almaș sunt
împărțite în trei categorii tipuri de categorii funcționale, ponderea mai mare în rândul acestora
având-o pădurile destinate producției de lemn pentru cherestea.
52
CONCLUZII
1. Măsurile de amenajare aplicate și reglementările privind protecția zonelor forestiere
precum și metodele utilizate de evidență și analiză a arboretului caracteristic zonei UP III
au determinat și determină realizarea în timp a unei structuri normale pe clase de vârstă
cât și valorificarea tuturor resurselor zonei.
2. Fondul forestier propritate publică este administrat de Ministerul Mediului Apelor și
Pădurilor, prin Ocolul Silvic Gârcina.
3. Unitatea de producție și protecție III Almaș dispune de o suprafață de 2996,96ha indicând
o suprafață cu 566,14ha mai mică decât la amenajarea anterioară, din care 343,11ha în
baza legilor proprietății cu documente legale iar o suprafață de 221ha a fost retrocedată în
deceniul de aplicare a amenajamentului.
4. În cadrul Unității de Producție și Protecție III Almaș suprafața de pădure este de
2950,43ha restul de 44,96ha fiind teren afectat gospodăririi și 0,56ha teren scos temporar
din fondul forestier. Tot terenul fiind încadrat în 118 parcele respectiv 288 subparcele.
5. Gospodărirea pădurilor aferente zonei a cunoscut mai multe etape istorice, fiecare dintre
acestea având scop drept normalizarea structurii fondului forestier și îmbunătățirea din
punct de vedere calitativ a acestuia.
6. Suprafaţa arboretelor exploatabile a scăzut în perioada 1985-2015 de la 1653,5 ha la
1030,4 ha, aceasta fiind consecinţa tăierilor de regenerare definitive şi a individualizării
unei subunităţi de codru grădinărit.
7. Tratamentele tăierilor succesive şi combinate aplicate până în anii 1990 au fost înlocuite
cu un tratament mai intensiv şi anume cel al tăierilor progresive. Pentru subunitatea de
codru grădinărit a fost adoptat tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit.
8. Unităţile amenajistice care au fost modificate din punct de vedere al conturului faţă de
amenajarea precedent sunt prezentate în tabelul de mai sus. În conformitate cu
prevederile “Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor - 1986”, s-au executat
modificările de la nivelul subparcelarului, doar unde s-a considerat necesar .
53
BIBLIOGRAFIE
1. Abrudan, I.V., 2006 – Împăduriri, Editura Universităţii Transilvania, Braşov.
2. Badea O., Pătrăşcoiu N., Geambaşu N. Barbu I., Bolea V., 1998 - Forest condition
monitoring in Romania, Editura ONF Bucureşti.
3. Beldie Al., 1953 - Plantele lemnoase din R.P.R. Manual de determinare, Editura Agro-
silvică Bucureşti.
4. Berezan, O., 1954 – Înmulţirea plantelor răşinoase de ornament pe cale vegetativă,
Revista Pădurilor, nr. 8, Bucureşti.
5. Cachiţă C. D. 1987 - Metode in vitro la plantele de cultură – baze teoretice şi practice.
Editura Ceres, Bucureşti.
6. Cepoiu, N, 1994 - Înfiinţarea unei plantaţii pomicole, Editura Ceres, Bucureşti.
7. Chiriţă C. şi col., 1981 - Pădurile României, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.
8. Ciocârlan V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres Bucureşti.
9. Ciortuz, I. , 1981 – Amelioraţii silvice , Editura Didactică şi pedagogică Bucureşti
10. Discuţeanu V. şi colab., 1966 - Pepiniera forestieră centrală. Editura Agro-silvică,
Bucureşti.
11. Editura Agro-silvică Bucureşti.
12. Florescu, Gh., 1994 - Împăduriri, Universitatea ”Transilvania”, Braşov.
13. Florescu, I.I., Nicolescu, N.- V., 1996 – Silvotehnică – Studiul pădurii, Editura Lux
Libris, Braşov.
14. Florescu, I.I., Nicolescu, N.- V., 1998 – Silvotehnică vol. I – Silvotehnică – Editura
Universităţii
15. Giurgiu V., 1977 – Tabele dendrometrice pentru amenajarea şi punerea în valoare a
pădurilor, Editura Agrosilvică Bucureşti.
16. Giurgiu V., 1993 – Salvaţi pădurile României, patrimoniu naţional şi european, Arta
Grafica Bucureşti
17. Giurgiu V., Stănescu V., Enescu V.,şi col., 1999 – Silvologie - vol. II , Editura
Academiei Române, Bucureşti.
18. Gosseris M, Armăşescu S., 1968 – Cercetări privind producţia şi creşterea arboretelor,
Editura
54
19. Haralamb At. M., 1956 – Cultura speciilor forestiere, Editura Agro-silvică de stat,
Bucureşti.
20. Iliescu, Ana-Felicia, 2002, - Cultura arborilor şi arbuştilor ornamentali, Editura Ceres,
Bucureşti.
21. Mănescu B., Ştefan Marcela, 2005, - Sisteme horticole comparate, Ediţie revizuită şi
adăugită, Editura ASE, Bucureşti.
22. Milescu I., 1990 - Pădurile şi omenirea, Editura Ceres, Bucureşti.
23. Mirancea, I, 2008 - Cercetări privind selecţia „in vitro” a unor genotipuri de arbori
de arbori forestieri rezistenţi la stres abiotic; sursa: http://www.editurasilvica.ro/
24. analeleicas/45/1/mirancea.pdf
25. Miulescu, I., Bakos V, 1972 – Tehnica lucrărilor silvice, Editura Ceres Bucureşti.
26. Nicolescu, V.N., 2009 – Silvicultură I, Biologia pădurii, Editura Aldus Braşov.
27. Paşcovschi, S., Sburlan, D. 1966 – Pădurile României, Editura Agro-silvică Bucureşti.
28. Petrescu, L., 1971 – Îndrumător pentru lucrările de îngrijire a arboretelor, Editura
Ceres Bucureşti.
29. Pop, L., 2009 – Cercetări privind reacţiile vitroplantulelor de Sequoia sp. la agenţi
30. 69055567989062f05917f0b4e61211f5/Pop_Liviu.pdf
31. Rubţov, Şt., 1965 – Cultura speciilor lemnoase în pepinieră, Ediţia a doua, Editura
Agro-silvică, Bucureşti.
32. Sandu Tatiana, 2008 – Silvicultură - curs, Editura PIM, Iaşi.
33. Şofletea N., Curtu L., 2008 – Dendrologie, Editura „Pentru Viaţă”, Braşov.
34. Vlad, I., Chiriţă, C., Doniţă, N., Petrescu, L. – 1997 – Silvicultura pe baze
ecosistemice, Editura Academiei Române, Bucureşti.
35. x x x I.C.A.S., 1994 - Metode şi procedee pentru cultura în pepinieră a principalelor
specii forestiere şi ornamentale - Recomandări tehnice, Bucureşti.
36. x x x R.N.P., 1997 – Cartea pădurarului, Bucureşti.
55

Licenta Silvicultura Croitoriu Corectat 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Silvicultura Croitoriu Corectat 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ˏˏION IONESCU DE LA BRADˊˊ IAȘI

Figura 1.1. - Ponderea speciilor componente in cadrul arboretului………………….………….11

Tabel 2.1.Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritoriale-administrativ……………….14

1.1 Așezarea geografică

1.2. Geologia și geomorgologia

1.3. Principalele caracteristici ale climei

1.4. Hidrografia și hidrologia

1.5. Condițiile de sol

1.6. Vegetația naturală

fag brad stejar, paltin molid

Figura 1.1 - Ponderea speciilor componente in cadrul arboretului

Fig. 1.2 – Aspecte privind fauna din zona de cercetare

2.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie şi protecţie

Figura 2.1 - Harta Ocolului Silvic Gîrcina

Crăcăoani Dobreni Gîrcina Negrești

Figura 2.2 - Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritoriale-administrativ

2.2. Vecinătăţi, limite, hotare

Sub forme de relief stabile și evidente suntreprezentate toate limitele unităţii .

2.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente

3 Negreşti- 80;81;83-85;116-121; Gîrcina

86-90; 96- Crăcăoani

Figura 2.2 - Suprafața bazinetelor componente (ha)

2.4. Administrarea fondului forestier

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor, din trecut până în

Total 3527,5 100 - - - - -

Figura 3.1 - Evoluția ponderii pădurilor cu funcție de protecție 1949-2005

Expoziţia generală a unităţii de gospodărire este sudică.

4.2.6. Regimul pluviometric

Cantitatea de precipitaţii ce cade în sezonul de vegetaţie reprezintă aproximativ 58% din

* Data medie a primei ninsori: 19 noiembrie

4.2.7. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol

4.3. Analiza parcelarului şi subparcelarului

4.3.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor

Anul Suprafa Parcele Subparcele

Figura 4.1 Evoluția suprafeței medii a unei parcele 1964-2015

4.3.2. Analiza între parcelarul precedent şi cel actual

Numărul parcelei din amenajament

11C 11A% 11D 11A% 11VV1 11AA1 11VV2 11AA2

50AA4 50AA2% 52AA 52AA1 52VV3 52AA2 54A 54A%

56MM2 56CC% 58D 58D+E+F 71A 71% 71B 71%

4.4.1 Determinarea suprafețelor

Introduceri suprafețe scoase la

eronat la amenajareaSuprafețe omise sau operate

anteriorDocumente legale neoperate

eronat la amenajareaSuprafețe omise sau operate

la amenajarea anterioarăSuprafețe omise sau operate eronat

la amenajarea anterioarăSuprafețe omise sau operate eronat

Documente neoperate anterior

1 39,5 1 40,21 - - - - 40,21 - - - 0,71 - 0,00

la amenajarea anterioarăSuprafețe omise sau operate eronat

la amenajarea anterioarăSuprafețe omise sau operate eronat

Documente neoperate anterior

38 30,7 38 30,70 - - - - 30,7 - - - - - 0,00

la amenajarea anterioarăSuprafețe omise sau operate eronat

la amenajarea anterioarăSuprafețe omise sau operate eronat

Documente neoperate anterior

la amenajarea anterioarăSuprafețe omise sau operate eronat

la amenajarea anterioarăSuprafețe omise sau operate eronat

Documente neoperate anterior

105 11 105 10,83 - - - - - - - - - 0,17 10,83

Nr. Suprafața -ha

Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus se constată următoarele: