COLEGIUL SILVIC BUCOVINA

CÂMPULUNG MOLDOVENESC

LUCRARE PRACTICĂ LA DISCIPLINA

„AMENAJAREA ȘI EXPLOATAREA
LEMNULUI”

ÎNDRUMĂTOR: ÎNTOCMIT:
ING. ERÖSS DANIELA Drug Silviu-Ștefan
Clasa a XI-a A

2023
Tema lucrării
Organizarea evaluării masei lemnoase pentru un arboret amestecat,

7GO3ST, cu 130 de arbori, în vârstă de

 Cuprins
I. Inventarierea totală arboretului....................................................................4
1.1 Identificarea speciei...............................................................................5
1.2 Măsurarea diametrului
1.3 Măsurarea înălțimii
1.4 Inventarierea calitativă
1.5 Inregistrarea datelor (anexa 1 carnet inventariere)
1.6 Marcarea arborilor
II. Procedeul de cubare și sortare prin serii de volume

2.1 Gruparea arborilor pe categorii de diametre și clase de calitate ( anexa 2

gruparea arborilor)

2.2 Sortarea arborilor (anexa 2)

2.3 Calculul diametrului central (anexa 3)

2.4 Extragerea volumului unitar

III. Evaluarea masei lemnoase

3.1 Sortarea masei lemnoase
3.2 Calculul volumului total (anexa 4)
3.3 Calculul volumului sortimentelor primare
3.4 Calculul volumului sortimentelor dimensionale
3.5 Calculul valorii masei lemnoase (anexa 5)

IV. Procedeul tabelelor cu 2 intrări

4.1 Extragerea volumului unitar (anexa 6)
4.2Calculul volumului total și pe categorii de diametre
4.3 Evaluarea masei lemnoase (anexa 7)

V. Procedeul tabelelor de producție

5.1 Clasa de producție
5.2 Volumul total
5.3 Vârstei exploatabilității absolute

Referințe bibliografice

https://ro.wikipedia.org/wiki/Molid

ANEXE
Anexa 1

Observații:

- OBSERVAȚIILE SCRISE CU ROȘU NU APAR ÎN

LUCRAREA FINALĂ
-textul trebuie redactat în Times New Roman, font 12, iar titlurile cu font 14, bold, la 1,5
rânduri

- lucrarea se paginează (INSERT, apoi Page number)

- tabelele, imaginile trebuie să aibă număr și titlu

-anexa 1 – carnet inventariere

- anexa 2 – gruparea și sortarea arborilor

- anexa 3 – calculul diametrului central

- anexa 4 – tabel excel – numerotați coloanele

-anexa 5 –actul de punere în valoare (serii de volume)

-anexa 6 – calculul volum sortimente (2 intrări)

-anexa 7 – APV (2 intrări)

 Capitolul 1

1.1 Identificarea speciei.

Avem un arboret mixt, format din Gorun și Stejar. Stejarul, Gorunul sunt arbori înalţi
până la 50 de metri, cu coroana largă, frunze alterne lobate, flori dispuse monoic în amenţi,
fructul este o ghindă, lemn foarte rezistent şi dur având multe utilizări în industria
contrucţiilor (stejarul pedunculat – Quercus robur, stejarul pufos – Quercus pubesceus,
stejarul rosu american – Quercus borealis).

Ocupă 21% din suprafaţa pădurilor româneşti, începând din zona de câmpie şi până în
zona dealurilor şi montană inferioară. Aceste 2 specii fac parte din familia Fagaceae.
1.2 Măsurarea diametrului.
Grosimea unei secțiuni transversale pe triunchiul arborelui se poate estima prin
măsurarea diametrului, a circumferinței sau a suprafeței. Aceste mărimi sunt într-o strânsă
interdependență.
Secțiunea transversală prin triunchiul unui arbore la un nivel oarecare se obține prin
intersecția acestuia cu un plan perpendicular pe axa triunchiului. Sectiunea cea mai utilizată în
lucrările curente pentru arborii în picioare este cea aflată la 1,30 m deasupra solului, nivel
denumit înălțimea pieptului.
 Această înălțime a fost aleasă datorită accesibilității sale și a ușurinței cu care se poate
efectua măsurarea. Instrumente de construcție specială permit măsurarea grosimii unor
secțiuni situate și în alte înălțimi pe trunchi. Pentru arborii doborâți, aceste probleme tehnice
nu există și este posibilă măsurarea dimensiunilor oricărei secțiuni de-a lungul fusului.
Măsurarea diametrului la arborii nedoborâți și a oricărui diametru de-a lungul fusului
arborelui doborât se poate realiza cu ajutorul clupei forestiere. Aceasta se compune dintr-o
riglă gradată în centimetri și milimetri sau direct în categorii de diametre din 2 în 2 cm și din 4
în 4 (cazul clupei compensate ) și din două brațe paralele între ele și perpendiculare pe riglă,
unul fix, iar celălalt culisant.

1.3 Măsurarea înălțimii.

Dupa grosimea arborelui, măsurarea înălțimii sau estimarea ei prezintă o mare
importanță în vederea determinării volumului sau a diverșilor parametri de formă.
Măsurarea lungimii arborilor doborâți sau a părților de arbore, se realizează cu ajutorul
ruletei (de 20-25 m) Se utilizează, uneori, măsuri de 1m sau de 2m atunci când precizia
impusă măsurătorii este mai scăzută.

Masurarea înălțimii arborilor în piciore poate fi făcută în mod direct, prin folosirea
unei prăjini telescopice. Pe cale indirectă, această determinare poate fi făcută cu instrumente
denumite hipsometre al căror principiu de funcționare este geometric sau trigonometric.

Principiul geometric constă în aplicarea unor relații de asemănare a triunghiurilor, la

nivelul arborelui măsurat. Principiul trigonometric presupune măsurarea unei distanțe și a
unuia sau mai multor unghiuri formate de orizontală cu viza (sau cu vizele) la arbore.
 Unealtă pentru măsurarea înălțimii arboretelui în picioare:

Dendrometru

1.4 Inventarierea calitativă

Inventarierea calitativă, este reprezentată prin gruparea arboretelui după niște clase de
calitate care reflectă procentajul de lemn de lucru din fusul acestuia. Acestea sunt 4 la număr,
și arată urmatoarele:
Clasa I :
- Arboret cu fusul perfect sănătos, drept, elagat fără defecte, cu lemn valoros.
Clasa a-II-a :
- Arboret cu fusul sănătos, fără defecte majore, fiind permise noduri sănătoase,curburi
ușoare, izolate fiind acestea.
Clasa a-III-a :
- Arboret cu fusul sănătos, dar rău conformat, cu defecte mai mult sau mai puțin
importante.
Clasa a-IV-a :
- Arboret putregăios, uscat, cu foarte multe defecte.

1.5 Inregistrarea datelor.

2 Cat Clasa de calitate Număr Nr. Nr.
ego total ab. ab.
ria
de I II III IV arbori lucru foc
dia Punctaj Nr.ab. Punctaj Nr.ab. Punctaj Nr.ab. Punctaj Nr.ab.
met
re
3 (cm
)
14 0 0 0 0 0 0 0
16 0 0 x 1 0 1 1 0
18 x 1 0 x 1 x 1 3 2 1
20 0 0 x 1 0 1 1 0
22 0 0 0 0 0 0 0
24 0 0 0 0 0 0 0
26 0 x 1 x 1 0 2 2 0
28 x 1 x 1 0 0 2 2 0
30 xxxx 4 xxx 3 xxxx 4 xxxxx 5 16 9 7
32 xxxx 8 x 1 0 0 9 9 0
xxxx
34 0 xxxx 5 0 xxx 3 8 5 3
x
36 xx 2 xxx 3 xxxx 4 0 6 6 6
38 0 x 1 0 0 1 1 0
40 xxx 3 0 x 1 xx 2 6 3 3
42 x 1 x 1 xx 2 xxx 3 7 4 3
44 xx 2 0 x 1 x 1 4 3 1
46 0 xx 2 x 1 0 3 2 1
48 xx 2 xx 2 0 x 1 5 4 1
50 0 xxx 3 x 1 0 4 2 2
52 0 0 0 0 0 0 0
54 x 1 0 x 1 x 1 3 1 2
56 xx 2 0 0 0 2 2 0
58 0 x 1 0 0 1 1 0
TOTAL 27 24 19 17 87 60 30

Specia 2 St
Categoria Clasa de calitate Număr Nr. Nr.
de
diametre total ab. ab.
I II III IV arbori lucru foc
(cm)
Punctaj Nr.ab. Punctaj Nr.ab. Punctaj Nr.ab. Punctaj Nr.ab.

14 0 0 0 0 0 0 0

16 0 x 1 0 0 1 1 0

18 x 1 0 0 0 1 1 0

20 0 x 1 0 0 1 1 0

22 0 0 0 0 0 0 0

24 0 0 0 0 0 0 0

26 0 0 0 0 0 0 0

28 0 0 0 0 0 0 0

30 0 x 1 xx 2 x 1 3 3 0

32 0 xx 2 x 1 x 1 4 2 2

34 0 x 1 0 0 1 1 0

36 0 xx 2 0 0 2 2 0

38 0 0 0 0 0 0 0

40 xx 2 xx 2 0 xx 2 6 4 2

42 0 xxxx 4 x 1 x 1 6 3 3

44 0 0 0 x 1 1 0 0

46 0 0 0 0 0 0 0

48 xx 2 0 0 xx 2 4 2 2

50 0 0 0 0 0 0 0

52 0 0 0 0 0 0 0
 54 x 2 x 1 0 0 3 3 0

56 0 0 0 xx 2 2 0 0

58 x 1 x 1 0 0 1 1 0

60 0 0 0 x 1 1 0 0

62 0 xx 2 0 0 2 2 0

64 0 0 0 x 1 1 0 0

TOTAL 8 18 4 10 40 26 14

1.6 Marcarea arborilor

Ajunși în teren, putem observa că avem un arboret mixt de Gorun și Stejar. Așa că, în
începutul lucrării, identificăm specia fir cu fir, măsurăm diametrul cu clupa forestieră, după
care se aplică un cioplaj pe cioată, pentru a se aplica ștanța ciocanului de marcat, iar unul
deasupra, la 1,30m față de sol, pentru a se scrie numărul curent.
După toate acestea, se face înconjurul arborelui, fiind analizat cu foarte mare atenție,
pentru a fi descoperite defecte care ajută la determinarea clasei de calitate. Arborele dacă este
sa fie clasat ca iescar, trebuie să îi determinăm înalțimea. Dacă tot acest procedeu a fost făcut
corect, putem trece toate aceste date în carnetul de inventariere, sau, mai nou, într-o aplicația
specială pentru acest lucru

Capitolul 2

2.1 Procedeul de cubare și sortare pe serii de volume

Temă

Un arboret de *** este inventariat în vederea evaluării dinaintea exploatării.

 ***- specia se regăsește în tabelul cu numărul dumneavoastră de la catalog

Sarcini de lucru

1. Să se calculeze diametrul central.

2. Să se calculeze înălțimea medie.
3. Să se afle clasa de diametre și numărul serii de volume.
4. Să se extragă volumul unitar și a volumului total.

1. Calculul diametrului central.

Nr. crt. Categoria de Numărul de arbori Suprafața de Suprafața de baza multiplă Suprafața de bază
diametre bază (m2) (m2) cumulată (m2)
(cm) N
g g·N SM
d
1 20 15 0,30 4,50 4,50

2 24 20 0,45 9,00 13,50

3 28 5 0,61 3,05 16,55

4 32 15 0,80 12,00 28,55

5 36 40 1,01 40,40 68,95

6 40 10 1,25 12,50 81,45

7 44 20 1,51 30,20 111,65

8 48 45 1,80 81,00 192,65

9 52 60 2,12 127,2 319,85

10 56 15 2,46 36,9 356,75

TOTAL 356,75 1.194,40

dc dm+
❑
c

2. Calculul înălțimii medii

Nr. crt. Categoria de diametre (cm) d Înălțimi măsurate
 1 20 10,5

2 24 19

3 28 22

4 32 23

5 36 24

6 40 25

7 44 27

8 48 28

9 52 29

10 56 30

Total 23,75

3. Aflarea clasei de diametre și numărului seriei de volume.

dm = 52 cm

hm= 24 m
Specie Carpen

Clasa de diametre - XI

Numărul seriei de volume -31

Pentru a afla numărul seriei de volume accesați link-ul pentru clasa de diametre
determinată în funcție de valoarea diametrului mediu.

Clasa de diametre IX – 38 – 43 cm

Clasa de diametre X– 44 – 49 cm

Clasa de diametre XI - 50 – 57 cm

4. Aflarea volumului unitar (mediu) și a volumului total

Nr. crt. Categoria de Volum unitar Volum categorie (mc)
diametre (mc)
N
 (cm)

d Vu Vu*N

1 20 15

2 24 20

3 28 5

4 32 15

5 36 40

6 40 10

7 44 20

8 48 45

9 52 60

10 56 15

Vtotal = m3