UTILAJE PENTRU SORTAREA I CURIREA PRODUSELOR INTERMEDIARE

Cernerea reprezint operaia de separare a produselor de mcini dup mrimea

particulelor efectuat pe site cu micare vibratorie. Repartizarea particulelor aceluiai
amestec n fraciuni mai mici dup dimensiunea particulelor sale se numete sortare.
n timpul cernerii are loc i stratificarea particulelor de mcini, dup masa lor
specific ca efect al micrii vibratorii la care este supus materialul. Astfel, pentru un amestec
de particule de diferite forme, volume i mase, supus unei micri vibratorii, particulele cu
densitatea mai mare vor ajunge la baza stratului, n timp ce la suprafa se vor gsi
particulele mai mici i mai uoare, ceea ce face ca la aceeai fraciune granulometric
(fracie cu particule de dimensiuni foarte apropiate), probabilitatea de cernere s fie mult mai
mare pentru particule mai grele, adic mai bogate n endosperm.
n cazul cernerii, dac toate particulele cu dimensiuni mai mici dect orificiile unei site
ar trece sub sit, cernerea ar fi complet. In realitate, o separare total nu are loc, astfel ncat
n refuzul sitei se vor gsi ntotdeauna i particule cu dimensiuni mai mici dect orificiile
acesteia.
n cazul cernerii finurilor, stratificarea este favorabil pentru c n straturile superioare
ale materialului de pe suprafaa de cernere se vor gsi particulele bogate n nveli (trele)
care fiind mai uoare nu ntrunesc condiiile pentru a veni n contact direct cu sita, ceea ce
poate conduce la separarea lor prin orificii..
Eficiena cernerii se apreciaz prin doi parametri: gradul de separare a particulelor cu
dimensiuni mai mici dect orificiile sitei (cernutul) din materialul iniial i capacitatea de
cernere a sitei care reprezint cantitatea de material ce trece prin unitatea de suprafa n
unitatea de timp.
Capacitatea de cernere este influenat de o serie de factori, cum ar fi: suprafaa util
(liber sau vie) a sitei, natura suprafeei sitei, umiditatea materialului i a mediului ambiant,
distribuia granulometric a materialului, elementele dimensionale i cinematice ale mainii
(lungimea i limea sitei, ncrcarea specific, indicele cinematic k = A2/g, viteza de
deplasare a materialului pe sit), etc.
Marimea particulelor (granulozitatea) unui amestec de particule materiale reprezint o
noiune care exprim limitele granulometrice (dimensionale) ntre care se afl particulele din
amestec. Aceste limite sunt reprezentate de dimensiunile maxime i minime ale particulelor,
caracterizate de dimensiunile ochiurilor sitei prin care au trecut i cele ale sitei care le-a
refuzat. De exemplu, K = 36/44 reprezint mrimea particulelor unui amestec ale crui
particule au trecut prin sita nr.36 i au fost refuzate de sita nr.44 (ceea ce reprezint un
simbol i nu un raport).
Gradul de puritate reprezint procentual ponderea cantitii de particule cu dimensiuni
mai mari efectiv dect orificiile sitei (suprafeei de cernere) care le-a refuzat, din masa total
de material rmas pe sit.
Suprafee de cernere
Pentru cernerea produselor de mcini se folosesc, n mod exclusiv, mpletituri
confecionate din fire metalice sau esturi din materiale textile i din fire de material plastic.
Sitele metalice pot fi confecionate din srm de oel zincat, cupru, bronz sau bronz
fosforos, prin ncruciare simpl.
Numerotarea acestor site se poate face n mai multe moduri: prin numrul de fire pe
un ol vienez (1" = 26.34 mm); pe baza mrimii laturii orificiului, exprimat n mm sau m; pe
baza mrimii suprafeei active de cernere, exprimat n procente i prin numrul de ochiuri
pe 1 cm2. n primul caz sita nr.44 reprezint sita care are 44 de fire pe un ol vienez.
Pot exista site din srm de oel zincat numerotate de la 8 la 30 (din 1 n 1) cu
diametrul srmei 0.16-1.4 mm (tip A, B, C, D, E, F, G, H, I, U) i de la 32 la 50 (din 2 n 2) cu

diametrul srmei 0.16-0.37 mm (tip A, B, C, D, E, F, G, H) sau site din srm de cupru

numerotate de la 8 la 11 (din 1 n 1) cu diametrul srmei 0.4-1.2 mm (tip A, B, C, D, E, F, G),
de la 12 la 76 (din 2 n 2) cu diametrul srmei 0.1-0.8 mm (tip A, B, C, D, E, F, G), de la 80
la 105 (din 5 n 5) cu diametrul srmei 0.075-0.16 mm (tip A, B, C, D, E, F) i de la 110 la
160 (din 10 n 10) cu diametrul srmei 0.05-0.09 mm (tip C, D, E, F).
Acest sistem de numerotare prezint dezavantajul c numrul sitei nu d o imagine
asupra dimensiunii ochiului, care este influenat de grosimea firelor esturii, dar poate fi
stabilit practic printr-o simpl numrare cu ajutorul unei lupe.
Numerotarea sitelor pe baza mrimii laturii orificiului d o imagine exact a
dimensiunilor particulelor de cernut dar numrul sitei este greu de stabilit dac nu se
cunoate grosimea firelor esturii.
Suprafaa activ (vie) de cernere a unei site se poate determina, cunoscnd
dimensiunea ochiului l i diametrul srmei d, folosind relaia:

S(%) =

l 2 100
(l + d )2

(6.1)

i este de 38-75% pentru esturi de tipul A, B, C, D, U si de 20-60% pentru esturi de tipul

E, F, G, H, I.
Masa informativ a sitei poate fi calculat, cunoscnd numrul esturii Ns i masa a
1000 metri liniari de srm cu o anumit grosime, folosind relaia:

M = 76 N s d

+ D2
D

1000 [kg/m2]

(6.2)

n care D = l + d, este dimensiunea exterioar a ochiului.

Sitele din bronz si bronz fosforos se folosesc mai rar.
n general, sitele metalice se folosesc la cernerea refuzurilor, adic a particulelor cu
mult nveli care ar provoca uzura mai rapid a sitelor textile i nu sunt indicate la cernerea
finurilor i griurilor deoarece au o suprafa aspr, iar ochiurile nu sunt uniforme din cauza
ndoiturii firelor din srm.
Sitele textile sunt confecionate, de obicei, din fire de mtase natural cu grosimea
15-24 m, dar fiind foarte scump s-a nlocuit cu mtase acetat artificial. Ele pot fi
destinate pentru cernerea produselor intermediare (griuri i dunsturi), numindu-se site de
griuri i pentru cernerea produselor finite, numindu-se site de finuri.
Sitele de griuri au ochiuri similare cu cele metalice, dar pentru a se deosebi de
acestea se noteaz cu iniialele GG (greiss-gaze) ex. sita 34 GG.
Sitele de finuri se noteaz cu cifre romane i se mpart n patru categorii, legate i de
numrul sitei: foarte uoare, uoare, grele i foarte grele.
Exist dou sisteme de numerotare a sitelor textile (vechi i nou), numerotarea
acestora innd seama i de destinaia lor.
Dup sistemul vechi numrul sitelor de griuri reprezint numrul de fire pe un ol
englez, iar la numerotarea dup sistemul nou se ine seama de grosimea firului (d, cm) i de
dimensiunea ochiului (l, cm): ex. sita 10 / (l+d) = 10/D.
Dup sistemul vechi la sitele de finuri numrul esturii are semnificaie de fabricaie,
de simbol, far a avea legatur cu elementele geometrice ale sitei, iar dup sistemul nou la
numerotare se are n vedere aceleai elemente ca i la sitele de griuri: ex. sita l/(l+d) = l/D.
n ultimul timp, n schemele tehnologice de mcini, esturile folosite la cernere se
nscriu cu dimensiunea orificiilor n microni, pentru a evita confuziile care se nasc din
existena sistemelor de numerotare.
Sitele din mase plastice pot nlocui sitele textile, prezentnd avantajul unor fire cu
rezisten ridicat la traciune i se mpart n site de griuri i site de finuri, numerotarea
fcndu-se ca la sitele textile.

n anexele 6.1 i 6.2 sunt prezentate caracteristicile principale ale unor suprafee de
cernere utilizate la mainile actuale din industria morritului.
Construcia mainilor de cernere
n industria morritului, la cernerea produselor de mcini se folosesc maini cu
suprafee de separare (site) centrifugale, maini cu site hexagonale, maini cu suprafa de
separare plan i curent de aer (pneumosite) i maini cu suprafee de separare plane.
Sitele centrifugale i cele hexagonale au construcie asemntoare cu cele de la
separarea corpurilor strine din masa de cereale i se folosesc n special, la sfritul fazei de
rotare sau de mcinare propriu-zis, pentru extragerea ultimelor particule de produse finite.
ncrcarea specific a acestora este dat de natura produselor prelucrate i de
numrul sitei folosite. Dezavantajul acestor utilaje cu site cilindrice sau hexagonale const n
lipsa stratificrii materialului de cernut.
Maina de cernut cu sit i curent de aer (pneumosita)
Pneumosita este o maina cu suprafaa de cernere plan, fix, i cureni de aer.
Materialul transportat pneumatic la o vitez de 16-18 m/s, este adus prin racordul de
alimentare 2 n incinta mainii. La atingerea sitei 5, nclinat fa de orizontal cu un unghi ,
particulele cu dimensiuni mai mici dect diametrul orificiilor (cernutul) traverseaz sita, fiind
conduse ctre racordul de evacuare 4, iar particulele cu dimensiuni mai mari (refuzul) cad n
partea tronconic a carcasei metalice 1, fiind evacuate prin racordul 3.
Viteza curentului de aer se poate regla cu ajutorul sistemului cu jaluzele 8, iar
desfundarea orificiilor sitei se face cu un sistem de perii pe lan 6. Pentru intervenii i pentru
urmrirea procesului de lucru maina este prevazut cu un capac de vizitare transparent 7.
La intrarea n interiorul carcasei, amestecul material-aer i micoreaz viteza datorit
mririi brute a sectiunii. Fora de proiectare a particulelor pe suprafaa sitei poate fi calculat
cu relaia:

P= S

a v 2a
2

n care: este coeficientul de rezisten aerodinamic al particulei; S suprafaa frontal de

atac a particulei; a masa volumic a aerului; va viteza curentului de aer.
Inclinarea sitei, fa de orizontal, este de
circa 45o la cernerea finurilor i de 65-70o la
cernerea griurilor, iar suprafaa total a
acesteia este de 0,158 m2 (0,45x0,35 m).
Incrcarea specific a mainii, determinat
experimental, este de circa 10 t / m224h.

Pneumosita (main de cernere cu

sit fix i cureni de aer)
1.carcasa metalica; 2.conducta de
alimentare; 3.racord de evacuare refuz;
4.conducta de evacuare cernut; 5.sita;
6.sistem de curatire cu perii; 7.capac de
vizitare; 8.jaluzele reglabile

Construcia utilajelor de cernere cu suprafee de separare plane i micare circular

plan paralel (sitele plane)
Principala main destinat cernerii produselor de mcini este sita plan care este
constituit din mai multe blocuri de separare cu rame de sit acoperite cu esturi metalice,
textile sau din material plastic aezate suprapus n plan orizontal. Ea se execut, n general,
n trei variante: SP (sit plan cu rame dreptunghiulare), SG (sit plan gigant) i SPP (sit
plan cu rame ptrate), asemntoare att constructiv ct si functional.
Clasificarea sitelor plane se poate face dup mai multe criterii:
a. dup numrul de corpuri: cu un corp (a); cu dou corpuri (b cele mai folosite);
b. dup numrul de canale (compartimente) sau alimentri: (cu 2, 4, 6 sau 8 canale;
cu 2 canale i 3 alimentri; cu 4 canale i 5 alimentri (E), etc.);
c. dup modul de suspendare: site suspendate (a); liber oscilante (b); pendulare (c);
d. dup modul de actionare (acionare central superioar, ac.superioar individual,
ac.inferioar central, acionare inferioar individual)
e. dup sistemul de curire a suprafeei de cernere: (cu bile din cauciuc, cu pucuri din
plastic sau buci de ching, cu perii perii clree, perii rotative, etc);

Clasificarea sitelor plane

Intr-un canal (compartiment) de cernere pot exista 8, 10, 11, 12, 14, 18, 20 i 26 rame
de sit avnd diferite destinaii: rame de alimentare, rame de cernere (cu tesatura), rame
colectoare (cu tabla metalica neperforata), rame de trecere (cu tabla perforata); rame de
fund. In general, un compartiment de sita reprezinta o anumita faza tehnologica, iar
dispunerea numarului de rame pe pachete, in cadrul compartimentului, se face in functie de
necesitati (tabelul 6.1).

Sistem de alimentare a compartimentelor cu sit plan

3.conduct de alimentare; 4.conduct de aspiraie; 5.mas de
alimentare; 6.cutie de alimentare din material transparent;
7.prelungire tronconic a conductei 3; 8.burduf din cauciuc sau
material textil; 9.compartiment de sit plan;

Mecanisme de actionare a masinilor cu site plane

Sitele plane sunt actionate prin mecanisme de actionare care permit realizarea unei
miscari considerata plan-circulara, fiecare punct al sitei descriind un cerc de raza egala cu
excentricitatea mecanismului de actionare.

Schema mecanismului de acionare cu contragreuti a sitei plane

1.ax principal; 2.roat de curea; 3.arbore secundar; 4.contragreuti; 5.lagr; 6.cadrul sitei plane;
7.corpurile sitei plane; 8.centrul de greutate al SP; 9.centrul de greutate al contragreutilor

Sisteme de acionare a sitei plane

Conditia de cernere necesara sitelor plane este ca particulele de material s se afle in
contact cu suprafaa de cernere un timp optim si sa se deplaseze cu o viteza optima care sa
asigure cea mai mare probabilitate de trecere a particulelor mici prin orificiile esturii. La
sitele plane particulele parcurg traiectorii circulare pe suprafaa de cernere deplasndu-se de
la un capt la altul al ramei.

Turatia arborelui cu excentric trebuie sa se incadreze intre doua limite:

nmin < ne < nmax Turatia minima nmin limiteaza capacitatea de cernere a masinii, iar nmax
limiteaza timpul necesar particulelor mici de a trece prin orificii. La constructiile romanesti
excentricitatea r este de 45 mm.
Pentru ca particulele de material aflate pe
suprafata de cernere sa se poata deplasa, este
necesar ca forta centrifuga Fc=mr2, imprimat
acestora de rotatia sitei sa depeasc fora de
frecare Ff=mg (fig.6.5), conditie exprimat prin relatia:

r 2 > g

in care este coeficientul de frecare a particulei cu

sita.
Din aceasta relatie, daca se tine seama ca
=n/30, rezulta expresia turatiei minime pentru care
particula se mai afla inca in repaus pe suprafata de
cernere:

nmin

30 g

(rot/ min )

unde r se introduce n relaie n (m).

Pentru existenta miscarii relative trebuie ca:

ne > nmin
Turatia optima pentru r = 45 mm se considera a fi egala cu 200-220 rot/min.
Viteza de deplasare a particulelor pe sita trebuie astfel aleasa nct sa permit
particulelor cu dimensiuni mai mici dect orificiile esturii sa treac prin acestea, iar
particulele cu dimensiuni mai mari sa nu ramana blocate in aceste orificii.
O particula de material M, aflata pe suprafaa unei site plane care are o miscare
proprie de translaie circular de raza r, descrie o micare relativa circulara raza rp.
Pentru ca particula sa aiba o miscare proprie pe suprafaa sitei si sa nu se deplaseze
odata cu aceasta (echilibru relativ), trebuie ca turatia sitei sa depaseasca o valoare bine
determinata.
In miscarea relativa a particulei se vor considera fortele: Fcs, Fcp - fortele centrifuge din
miscarea circulara a sitei, respectiv din miscarea circulara a particulei; F - forta de frecare a
particulei pe suprafaa sitei si forta Coriolis Fc=-2mtvr care are mrimea Fc=2mprp,
deoarece t este perpend. vr.

Traiectoria particulei de material pe

suprafaa sitei

Pentru p=, rezult Fc=2m2rp i ca sens este de sens contrar lui Fcs.
In cazul existentei echilibrului, avem:

F + F cs + F c = 0
Urmarind figura, se observa ca:
2

F c = F cs - F

Expresiile forei centrifuge, Corriolis i celei de frecare sunt:

Fc = 2m r p

2
F cs = m r
F = mg

n urma efecturii calculelor se obine relaia:

r
g
1- 2
rp=
2
r

care reprezint relaia lui Jucovski in cazul sitelor plane.

Aceasta relatie arat ca raza de micare a particulelor pe suprafaa ramei de sita rp
este diferita de raza de micare a sitei, dat de excentricitatea r.
Cu cat coeficientul de frecare este mai mare cu atat raza de miscare a particulei
este mai mica.
Cunoscnd unghiul , dintre fora centrifuga Fcs i forta de frecare F, din figur se
observa c:

F = F cs cos

Tinand seama de relatiile (6.32) si (6.34), relaia lui Jucovski (6.33) devine:

rp=

r
r
1 - cos2 = sin
2
2

Aceasta relaie este valabila numai dac materialul se afl intr-un singur strat de
particule. In realitate, materialul se gsete aezat pe suprafaa sitei intr-un strat de grosime
h, iar coeficientul de frecare dintre particule este mai mare dect coeficientul de frecare al
particulelor cu suprafaa sitei (k.).
In aceasta situatie raza de miscare a particulei are expresia:

r
r
kg
1-
=
1 -k 2 cos2

rp=
2
2
2
r
2

in care k este un coeficient subunitar ce tine seama de influena grosimii h a stratului de

material de pe suprafaa ramei i de frecarea dintre particule.
Viteza cu care particula se deplaseaz pe cercul de raza rp, cand se considera p=,
este:

v p = r p

Echilibrarea sitelor plane. Calculul contragreutilor

Fortele care apar la actionarea blocurilor cu site plane, prezentat schematic in
figur, sunt: G1 - greutatea sitei plane aplicat in centrul su de greutate C1; G2 - greutatea
mecanismului de actionare aplicat la distanta r2 de arborele suspendat in punctul C2; P1,
P2 - fortele centrifuge din micarea de rotaie a sitei, respectiv a mecanismului de
acionare

S-a considerat ansamblul cu site plane

actionat de un mecanism de actionare cu
arbore suspendat in punctul A, unde exista un
lagar oscilant, astfel incat sa permita efectuarea
unor mici oscilatii. Totodata centrul de greutate
al sitei plane coincide cu centrul lagarului
arborelui cu excentric, aflat pe aceeasi
orizontala cu centrul de greutate al
contragreutatilor
Pentru ca sita plana sa fie echilibrata static
este necesar sa fie indeplinita conditia:

l1

P1

l2

r2

r1

C1

G1

C2

P2

G2

G 1 r1 = G2 r2
Pentru echilibrarea dinamica se iau in
considerare si fortele centrifuge P1 si P2, care
au expresiile:

P1 =

G1
r1 2
g

P2 =

G2
2
r2
g

Din conditia necesara echilibrarii dinamice pentru pozitiile extreme ale ansamblului
cu site, se impune:
P1 = P2 , de unde rezulta din nou relatia echilibrrii statice.
In pozitia extrem, suporii elastici ai blocurilor cu site fac un unghi cu verticala.
Daca inltimea de suspendare a blocurilor este l1, atunci rezult:

r1 = l1 tg

Aplicnd in centrul de greutate al ansamblului cu site o forta X, pe directia

orizontal, care are tendina s scoat sita plan din repaus, din ecuaia de momente fa
de punctul de suspendare, la echilibru, se obine:

X = G1

r1
l1

Greutatea ansamblului cu site se repartizeaza uniform pe cei patru suporti elastici

de suspendare. Pentru echilibrarea fortei X, in centrul de greutate al mecanismului cu
contragreutati C2, se aplica forta Y a carei expresie se stabilete analog:

Y = G2 r 2
l2
unde l1 este inaltimea de suspendare a arborelui de actionare.
Din egalitatea fortelor X si Y se poate determina greutatea G 1 necesara pentru
calculul masei contragreutatilor de echilibrare a mecanismului de actionare:

G 2 = G1

r1 l 2
l1 r 2

Pentru cazul n care l1 = l2, atunci se poate determina greutatea contragreutilor i din
relaia echilibrrii statice a sitei plane.
Viteza limit de deplasare a particulelor pe rama de cernere
Se stabilete pentru cazul particulei de cernut a < l pe suprafaa sitei (a dimensiunea
echivalent a particulelor de material; l latura ochiului sitei de cernere).
In cazul particulelor cu dimensiuni a < l (figura de jos), pentru ca cernerea s se poat
realiza trebuie sa fie ndeplinite condiiile:
- particula de cernut sa ajung in dreptul orificiului sitei;

odat ajuns in dreptul orificiului particula trebuie s aib timpul necesar s cad
prin acesta pe inlimea z, altfel ea nu va fi angajat in trecerea prin orificiu.
Particula se deplaseaza pe cercul de raza rp, de la
A la B, in punctul B ea cazand sub actiunea
greutatii proprii.
Din figura se observa ca:

d +a
2
D= d +l

z=

unde d este grosimea firelor sitei, iar a este

diametrul particulei de cernut.
Datorita faptului ca particula se afla in
cadere libera, in punctul B, spatiul parcurs de
aceasta pe verticala este:

z=

1 2
gt
2

unde g este acceleratia gravitationala.

Spaiul parcurs de particula in plan orizontal intrun timp egal cu timpul de cadere t, este:

S = v pt
dar poate fi determinat si din figur, cunoscnd c acest spaiu este egal cu lungimea arcului
AB, care poate fi aproximat prin coarda AB, corespunztoare acestuia:
2
S = D + b2
4

Folosind relatiile de mai sus se obine expresia vitezei particulei de material pe

suprafaa sitei:
2
D
g(
+ b2 )
4
vp=
d +a

Cazul cel mai defavorabil este cnd particula se deplaseaz pe suprafaa sitei paralel
cu firul, adic b=0. In aceasta situaie viteza particulei va avea expresia:
2
d +l 2
gD
g(
)
4
2
=
vp=
d +a
d +a

In cazul in care l = a, rezulta:

v p. lim =

1
g (d + a)
2

Din analiza cernerii particulelor de dimensiuni mai mici dect orificiile sitei rezult c
viteza de deplasarea a particulei depinde de latura orificiului l, de masa volumic si de
inaltimea h a stratului de material, deoarece acesta frneaz deplasarea stratului de material
in contact cu sita.
Condiia ce se impune este ca viteza particulei s nu depeasc viteza limit:

v p v p. lim