Aspecte de mediu- Metanol

H
|
Metanol CH3OH

OH

|
H

Metanolul este un alcool care se sintetizeaza prin substituirea in

molecula de etan a unui atom de hidrogen cu o grupare OH
(hidroxil). In natura, metanolul poate fi intalnit in plante ca :
bumbacul, branca ursului, ierburi sau seminte care contin uleiuri
eterice, dar se intalneste si la oameni si animale. Este un
component natural al sangelui, urinei , salivei si al aerului
respirat. Metanolul ajunge in organism prin dieta si procesele
metabolice, in principal din fructe si legume. Indulcitori artificiali
precum aspartamul, odata ajunsi in organism, 10% din cantitatea
lor se transforma in metanol.
Metanolul pur a fost pt prima data izolat in 1661 de catre Robert
Boyle care l-a obtinut prin distilarea boxusului( arbust). Substanta
a devenit ulterior cunoscuta sub denumirea de spirt pirozilic. In
1834, chimistii francezi Jean Baptiste Dumas si Eugene Peligot iau determinat compozitia elementala. Poate fi obtinut prin
fermentarea siropului produs din sfecla de zahar, iar in procesele

de fermentare a fructelor se poate forma prin descompunerea

pectinelor.
Metanolul este un combustibil sintetic cu puterea caloric
4750kcal/kg care poate substitui usor o parte din benzina folosita
de motoarele cu ardere interna (pana la 25%) resultant CO2 si
H2O => 2CH3OH + 3O2 => 2CO2 + 4H2O.
Metanolul se poate obtine:
-la presiune inalta de 150-200 atm si 350-600 C din gazelle de
sinteza sau din dioxid de carbon si hidrogen. Un kg de metanol
contine 437,5 gr CH2 si 562,5 gr H2O
-la presiune medie , unde gazul metan este comprimat la 25
atm,incalzit la 410 C , dupa care sufera o faza de purificare prin
desulfurare; urmata adaugarea de abur si CO2 si o incalzire la 850
C intr-un cuptor de reformare. In final, metanolul brut este trecut
intr-o sectiune de distilare.
-prin gazeificarea catalitica a biomasei la 750C pe catalizatori NiSi-Al.
Recent au fost extinse cercetari pentru conversia metanolului in
hidrocarburi. In 2008, consumul total de metanol a fost de
45milioane de tone, iar in 2012 s-a ajuns la 85 milioane de tone.
In present, China este cel mai mare producator si consummator
de metanol si este de asteptat ca in urmatorii ani productia sa
depaseasca 60 milioane tone.
In prezent, metanolul este cel mai utilizat in sectorul chimic, dar
folosirea sa in cel al combustibililor inregistreaza cresteri
importante.
In trecut, metanolul se obtinea prin distilarea lemnului, de aceea
se numea alcool de lemn, dar in prezent este o substanta chimica
la indemana oricui: spirtul metilat umit si spirt medicinal este o

forma de etanl devenit necomestibil prin adaugarea de metanol si

coloranti de regula albastru de metal, etc.
De 4600 milioane de ani, de cnd s-a format, Pmntul a tiut s
se regenereze i
s supravieuiasc urmndu-i ciclurile lui naturale. Prezena
polurii arat ns c legtura dintre via i mediul ei a nceput
s se destrame, c ntre relaiile de echilibru ale mediului au
aprut rupturi. n
condiii de echilibru, n natur nu exist deeuri, reziduurile
biologice ale unei specii fiind hran
pentru altele, stabilind astfel cicluri de-a lungul crora materia se
recicleaz. n acest lan perfect a
intervenit ns omul care tinde s distrug acest echilibru
transformndu-l ntr-un fenomen liniar.
2. POLUAREA AERULUI
Termenul de poluare (lat. pollo, polluere - a murdri, a profana)
desemneaz orice activitate
care, prin ea nsi sau prin consecinele sale, aduce modificri
echilibrelor biologice, influennd
negativ ecosistemele naturale i / sau artificiale cu urmri nefaste
pentru activitatea economic,
starea de sntate i confortul speciei umane.
Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor
substane strine de
compoziia normal a acestuia, care n funcie de concentraie i
timpul de aciune provoac
tulburri n echilibrul natural, afectnd sntatea i comfortul
omului sau mediul de via al florei i
faunei. De aici rezult c pentru a fi considerate poluante
substanele prezente n atmosfer
trebuie s exercite un efect nociv asupra mediului de via de pe
Pmnt.
Principalele substane ce contribuie la poluarea atmosferic sunt:
oxizii de sulf i azot, clorofluorocarbonii, dioxidul i monoxidul de carbon; acetia fiind doar o
parte din miliardele de tone de

materiale poluante pe care le genereaz n fiecare an dezvoltarea

industriei, i care afecteaz
ecosistemele acvatice i terestre n momentul n care poluanii se
dizolv n ap sau precipit sub
form de poaie acid.
Primele msuri legate de poluarea aerului din istorie sunt:
1. n anul 1273, Parlamentul Britanic a adoptat o lege prin care se
interzicea arderea
crbunilor n Londra. Regele Carol al VI-lea d un edict n anul
1383, n care se interzice emiterea
de fumuri ru mirositoare, iar n anul 1510, la Rouen n Frana, sau luat msuri contra fumului
provenit de la crbuni.
2. Consiliul European pentru protecia mediului a dat n raportul
din 14 septembrie 1967
urmtoarea definiie polurii aerului: Se consider poluat aerul
cnd se constat prezena unor
substane strine sau variaii importante ale acestora n proporia
prilor componente ale aerului
care, innd seama de cunotinele specifice ale momentului pot
provoca efecte duntoare sau
creaz aciuni jenante.
3. Romnia adopt Legea nr. 9 din 20 iunie 1973 prin care se iau
anumite msuri de
prevenire i de combatere chiar din faza incipient a tendinelor
de poluare a mediului.Conform
acestei legi prin mediu nconjurtor se nelege totalitatea
factorilor naturali i a celor creai prin
aciuni umane care influeneaz echilibrul ecologic, determinnd
condiiile de via pentru om i
dezvoltarea societii. Echilibrul ecologic este definit prin raportul
relativ stabil creat n decursul
vremii ntre diferite grupe de plante, animale i microorganisme,
precum i interaciunea acestora cu
condiiile mediului n care triesc. n spiritul acestei legi, poluarea
mediului const n acele aciuni
care pot s produc ruperea echilibrului ecologic sau duneaz
sntii, linitii i strii de confort a
oamenilor.

4. Asociaia Francez de Normalizare AFNOR definete ca poluant

orice corp solid, lichid
sau gazos existent n atmosfer care nu face parte din compoziia
normal a aerului sau care este
prezent n cantiti anormale.
SURSE DE POLUARE
Sursele de poluare reprezint locul de producere i de evacuare n
mediul nconjurtor a
unor emisii poluante. Dup natura poluanilor, emisiile poluante
acestea pot fi sub form de
pulberi i gaze, emisii radioactive i emisii sonore; n funcie de
proveniena poluanilor surse de
poluare sunt naturale i artificiale.
Srsele natural produc o poluare accidental care se intergreaza
repede in ciclul ecoogic si adesea sunt situate la distante mari de
centrele populate. Exemple de surse de poluare natural: vulcanii,
furtunile de praf, pulberi meteorice, incendii ale padurilor,
descompunerea reziduurilor organice, particulele vegetale, ceata,
ionizarea atmosferei, etc.
Sursele artificiale sunt mai numeroase i cu emisii mult mai
duntoare, totodat fiind i
ntr-o dezvoltare continu datorat extinderii tehnologiei i a
proceselor pe care acestea le
genereaz. Emiterea n atmosfer a poluanilor artificiali se poate
face prin dou moduri. Unul
organizat, prin canale i guri de evacuare cu debite i concentraii
de impuriti cunoscute i
calculate i unul neorganizat, prin emiterea poluanilor direct n
atmosfer discontinuu i n cantiti
puin sau chiar deloc cunoscute. Categoriile de materiale ce pot fi
ageni poluani sunt: materii
prime (crbuni, minerale etc.), impuriti din materiile prime (sulf,
plumb, mercur, arsen, fluor etc.),
substane intermediare, obinute n anumite faze ale procesului
tehnologic (sulfai, hidrocarburi
etc.), produse finite (ciment, clor, negru de fum, diferii acizi etc.).
Poluarea atmosferei cu particule

solide este cea mai veche i mai evident categorie de poluare

artificial. Dintre surse putem aminti
procesele industriale principale i combustibilii, nici una dintre
aceste surse ns nu degaj n
atmosfer numai poluani solizi

Surse antropice: -poluarea industriala- industria termoenergetica,

industria siderurgica, industria metalelor neferoase, industria
materialelor de constructive, industria chimica, industria
petroliera
- Poluarea prin mijloaele de transport
-alte surse: incinerarea deseurilor, fumul de
tigara, contaminarea radioactive, poluarea fonica, etc.
Impactul metanolului asupra organismului uman
Emisiile de metanol apar folosirea nesabuita atat in cadrul
industriilor, cat si in produsele de curatare pentru uz casnic care
sunt pe baza de solventi. Intoxicatiile cu metanol se pot produce
in cazul inhalarii sau in contact cu pielea si pot produce distrugeri
ale sistemului nervos central, orbire si chiar poate determina
moartea.
In multe tari, limita de expunere a angajatilor din cadrul
industriilor chimice nu trebuie sa depaseasca 200 ppm/8 h/zi
metanol.
Metanolul se gaseste in cantitati scazute in apa potabila, dar
datele despre acest lucru sunt limitate, in schimb in apele
curgatoare din zonele industriale se gaseste in cantitati mai mari.
Metanolul se biodegradeaza in mediul inconjurator: sunt multe
microorganisme capabile sa metabolizeze aceasca substanta atat
in mediul aerob, cat si in cel anaerob in aproape orice fel de
conditii ( apa dulce, apa sarata, sedimente, soluri, apa reziduala-

70% din metanolul din canalizari se degredeaza in 5 zile).

Metanolul in sol reprezinta si un foarte bun substrat de crestere
pentru microorganisme care sunt capabile sa-l degradeze in CO2
si H2O.
Are o toxicitate scazuta pentru organismele din mediul terestru
si acvatic, efecte secundare putandu-se observa doar in cazul
unei scurgeri majore.

Absorbtie, distributie, biotransformare si eliminare

Metanolul este absorbit prin inhalare, ingestie si expunere in
contact cu pielea. Este distribuit radit la nivelul tesuturilor prin
intermediul apei din organism. O cantitate redusa este eliminate
neschimbata de catre plamani si rinichi, restul fiind metabolizat
intai de ficat prin oxidari repetate rezultand formaldehida, acid
formic si CO2. Eliminarea metanolului din organism este mai lenta
decat cea a etanolului. In cadrul cercetarilor de laborator
effectuate pe mamifere, s-au evidentiat urmatoarele aspecte:
-sobolanii
expusi
la
nivele
de
metanol
pana
la
5000ppm/6h/zi/5zile/sapt/4 sapt nu au aratat niciun efect in afara
de iritatie in jurul ochilor si a nasului;
-sobolanii expusi la vapori de metanol de 10000ppm/6h/zi/5
zile/sapt/6 sapt nu au prezentat intoxicatii pulmonare;
-in cazul primatelor expuse la metanol s-au observant acodoze
metabolice si toxicitati ocular, efecte care in mod normal nu se
regaseau in cazul rozatoarelor. Aceste diferente sunt din cauza
diferentei de rata a metabolismului; de exemplu la rozatoare
metabolismul este de doua ori mai rapid.
-inhalarea metanolului de catre rozatoare gestante au avut efecte
devastatoare, fetusii fiind probleme grave, malformatii, etc.

Efecte asupra organismului uman

Cele mai intalnite si grave intoxicatii cu metanol au loc prin

ingestie (toxicitati ocular, distrugerea sistemului central nervos,
orbire permanenta si moarte), dar si prin inhalare. Ingestia
metanolului in cantitati reduse, dar repetate pe o perioada
indelungata duce la orbire. Doza letala de metanol pentru oameni
nu este cunoscuta cu certitudine, dar doza minima in absenta
personalului medical este intre 0,3 sau 1g/kg , iar doza minima
care cauzeaza orbirea este necunoscuta. Simptomele intoxicarii
cu metanol sunt: dereglari vizuale, greata, dreri abdominae si
muscular, ameteala, slabiciune, anxietate, simptome ce apar in
12-24 h din momentul patrunderii substantei in organism.
Ihalarea vaporior de metanol de concentratie sub 260mg/m3 sau
ingestia a 200 mg/l nu ar trebui sa duca la simptomele enumerate
mai sus. Nu au fost semnalate alte efecte ale metanolului la
oameni peste aceste masuri in afara de mici iritatii ale ochilor si
pielii.

Distributie si consum
Aproximativ 70% din metanolul produs in lume, este folosit ca si
chimical de sinteza , aproape toate formaldehidele produse avand
la baza oxidarea metanolului. Prin oxidarea metanolului se obtin:
metil tertiar butil eter( MTBE), acid acetic, metil metacrilat, glicol
metil eter,etc.
Metanolul este prezent intr-o mare varietate de produse
comerciale cum ar fi: lacuri, vopsele, solvent, antigeluri, aditivi ai
combustibililor, solutii de curatat, adezivi, etc. Este folosti de altfel
si in denitrificarea apei menajere ( furnizand o sursa de carbon
pentru bacteria care transforma nitratii in azot si CO2), in
industria ingrasamintelor cat si in cea de reciclare a plasticului.
Folosit ca si combustibil, metanolul este un potential inlocuitor
pentru produsele pe baza de petrol. Spre deosebire de produsele
petroliere, are emisii mai scazute si costurile prelucrarii sunt mult
mai scazute, dar datorite faptului ca este toxic si dificil de

manevrat, costurile pot ajunge mai ridicate decat cele ale

combustibililor actuali.
Avand in vedere gama larga de utilizare a acestui produs, exista
un potential foarte mare de eliberare a metanolului in atmosfera.
Se estimeaza ca 1% din metanolul folosit in productia de
formaldehida va fi eliberat in atmosfera in urma acestui proces.
In 1992, in urma unui raport toxicologic ce au vizat 81016
rapoarte din 23630 fabrici, s-a constatat ca metanolul avea cele
mai ridicate cantitati de metanol eliberate in atmosfera. Metanolul
este emis in cantitati importante si de autovehiculele pe benzina
si motorina.

Bibliografie

-Poluarea aerului- ghid ecologic scolar vol l, ghid realizat in cadrul

proiectului: Pentru un aer mai curat; colab. Dan Dinu si Venetia
Sandu
-Methanol als energietrager B. Hhlein, Th. Grube, P. Biedermann,
H. Bielawa, G. Erdmann, L. Schlecht, G. Isenberg, R. Edinger G.
Isenberg, R. Edinger
-www.ischem.org
-www.methanol.org