Prin poluarea mediului se nelege modificarea compoziiei normale a mediului i/sau

prezena unor componeni strini care prin aciunea lor, prin concentraia n care se
gsesc i prin timpul ct acioneaz asupra omului, produc alterarea strii de
sntate sau creeaz disconfort.Ea reprezinta una din problemele fundamentle ale
umanitatii si este consecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura.
Dupa provenienta factorilor care o cauzeaza
Poluare naturala -eruptii vulcanice
-cutremure
-inundatii
-comete si meteoriti
-erodarea solului
Poluarea artificiala -biologica
-fizica
-chimica
Un tip de poluare este poluarea chimic, care sub aspectul polurii organice
poate fi considerat tot att de veche ca i poluarea biologic care o ntovrete. Dar
poluarea chimic s-a dezvoltat pe msur ce omul a utilizat din ce n ce mai multe
substane chimice de sintez, substane necunoscute n trecut i ine!istente n natur.
Poluarea chimic este caracteristic zonelor dezvoltate , dar i a celor n curs de
dezvoltare i mbrac n prezent cel mai larg evantai de poluani.
Prin poluarea aerului se nelege prezena n
atmosfer a unor substane care, n funcie de
concentraie i"sau timp de aciune, produc modificri
ale sntii, genereaz disconfort i altereaz mediul.
#ceste substane pot fi diferite de cele care se gsesc
n compoziia normal $ideal% a aerului$&n
compozitia aerului apar'azotul (),*+,, o!igen
-*,+.,, argon *,+/,, 01
-
, *,*/, neon, 2ripton, !enon, heliu, hidrogen, ozon si alti
vapori de apa% sau pot s fie compui care fac parte din acestea, cum ar fi ozonul,
dio!idul de carbon, radonul etc.
0lasificarea cea mai folosit a poluanilor atmosferici ine cont de starea de
agregare a poluanilor i n acest mod se stabilesc dou categorii de poluani'
-suspensiile din aer care cuprind poluanii dispersai n aer sub form de
substane n stare de agregare lichid sau solid3
-gazele i vaporii poluani, aflai n amestec n aer sub form de dispersie
molecular $gazoas%.
4ursele de poluare a atmosferei se pot clasifica n surse naturale i surse
artificiale. 4ursele naturale $reprezentate de erupiile vulcanice, descompuneri

naturale ale materialului organic, erodarea solului, pulberile de meteorii etc.% au un
potenial poluant redus. 4ursele principale de poluare a aerului, care de fapt au ridicat
aceast problem la importana care i se atribuie n prezent, sunt reprezentate de surse
artificiale, dintre acestea cele mai importante fiind procesele de combustie,
transporturile, deseurile mena5ere si industriale i procesele industriale diverse
Principala surs de poluare a aerului, indiferent de originea polurii, o reprezint
procesele de combustie n vederea obinerii energiei electrice, termice sau mecanice
pentru procese industriale, nclzirea locuinelor sau funcionarea motoarelor.
Principalele resurse de energie sunt reprezentate de crbune, petrolul i derivaii si i
gazele naturale. #tt crbunele ct i petrolul elimin la ardere cantiti apreciabile de
produi poluani, cantitatea acestora depinznd de calitatea procesului de ardere i de
calitatea combustibilului. 6eoretic la un combustibil de puritate perfect i la o ardere
complet ar rezulta numai bio!id de carbon i ap i eventual urme de o!izi de azot
prin reacie cu azotul atmosferic. 7ns nici una din cele dou condiii nu se realizeaz
practic astfel c mpreun cu cele trei componente menionate rezult i un amestec de
suspensii i gaze n concentraie foarte diferit, care intr n compoziia fumului i a
gazelor de eapament. 8lementele gazoase care sunt formate 9 n afar de 01
-
i
o!izi de azot 9 n special bio!id de sulf, o!id de carbon , hidrocarburi, aldehide.
8lementele n suspensie sunt reprezentate de particule de cenu 9 de natur mineral,
particule de crbune nears sau n cazul n care combustibilul conine elemente volatile
n cantitate mare 9 particule de fumigene. :atura combustibilului 5oac un rol de
prim importan privind compoziia i concentraia produilor de poluare rezultai
din arderi, crbunele costituind nc principala surs de energie penteu industrie i 9
n unele ri 9 pentru nclzitul locuinelor. ;a arderea crbunelui rezult prin procese
de distilare i piroliza unor hidrocarburi, o serie de hidrocarburi aromate policiclice,
din care unele reprezint substane cu efect cancerigen$/-. benzpiren .a.%.
#rderea produilor de petrol formeaz mai puine elemente minerale n
suspensie, iar coninutul n o!izi de sulf depinde de coninutul natural n sulf al
acestor produi. 0oninutul n hidrocarburi este n general mai ridicat. #rderea gazelor
naturale este mai puin nociv din punct de vedere al polurii atmosferei, produii
rezultai din ardere fiind n cantiti mai mici i realiz<nd concentraii mai reduse n
special n ceea ce privete suspensiile.
Poluantii gazosi
#cestia reprezinta +*, din masa totala a poluantilor emisi in atmosfera, fiind sub
forma de gaze,aerosoli lichizi$vapori%.
Dioxidul de carbon(CO
2
)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale
din aer, devine un element perturbator climatic,raspunzator de aparitia efecului de
sera.0oncentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut,
datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de
energie, cat si a despaduririlor masive.
0oncentratia ma!ima normala de 01
-
admisa in atmosfera este de *,/mg"mc de aer,
iar cresterea concentratiei peste --/, il face to!ic pentru om, cu efecte mortale la
cresteri de =*--*,.Prin arderea padurilor si a o!idarii humusului forestier din zonele
despadurite, se elibereaza anual in atmosfera )!=*
+
t 01
-
.
0
>
?
=-
1
>
----0?
/
0?
-
-1?@-01
-
$procesul de fermentatie %
Alucoza alcool etilic
#rderea combustibililor
0@1
-
---01
-
B
0?
.
@-1
-
---01
-
B@-?
-
1
Monoxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o
concentratie medie de *,=-*,-ppm.8ste foarte to!ic,nu are miros,culoare si are
densitatea apro!imativ egala cu a aeruli.4e combina cu hemoglobina de -=*ori
mairepede ca o!igenul si de aceea poate produce moartea prin asfi!ie prin privare de
o!igen.4ursele naturale de 01 sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din
mlastini, descarcarile electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim
arderile de combustibil ca' benzina, carbune, lemn, deseuri.0oncentratia sa, se
mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb 01 si il transforma in 01
-

sau metan$0?
.
%.
01
-
@0----01B
-0@1
-
----01B
Hidrocarburile-sunt eliminate prin arderea incompleta a carburantillor, concentratia
lor in atmosfera devenind periculoasa pentru om, cu efecte cancerigene,
e!emplu'clorantrenul si benzopirenul.De altfel hidrocarburile produse prin fumat
constituie o sursa importanta a impurificarii mediului incon5urator cu plumb,mercur,
cadmiu,acid cianhidric,substante fenolice si radioactive,alcooli,aldehide.
0a sursa naturala de hidrocarburi amintim vegetatia 6errei care produce =*
+
t"an
hidrocarburi terpenice.
Aldehidele-e!emplu'acroleina, foarte to!ica si iritanta pt. om, substanta eliminata in
natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie
mena5ere.
ioxidul de sul! ("O
2
)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si
din actiunile industriei metalurgice.
#cest gaz are efecte to!ice asupra plantelor producand leziuni foliare si nevroze
opicale mai ales la conifere sau specii lemnoase ca'plopul ,castanul, teiul,
mesteacanul, cedrul, catalpa etc. .
-41
-
@1
-
C-41
/
-41
/
@?
-
1--- ?
-
41
.
Hidrogenul sul!urat H
2
"- apare datorita fermentatiilor anaerobe produse de
sulfobacterii sau prin emisiile industriale, mai ales industriile chimica, farmaceutica,
colorantilor, cauciucului, care elimina anual /!=*
>
t"an.0ei doi compusi, hidrogenul si
sulful afecteaza sistemul nervos, aparatul respirator si sangele, atat la om cat si la
animale.
Co#pusii azotului ($O% $O
2
%-dintre care :1
-
este
cel mai periculos poluant ce provine de la motoarele
cu ardere interna si automobile.#laturi de 41
-

raspunde de apritia ploilor acide si smogului
fotochimic.&n combinatie cu hemoglobina pot
produce anemii in organism.
:1
-
C:1@1
Halogenii si deri&atii halogenilor (Cl% r% '% (%
HCl% H')-sunt poluanti to!ici care actioneaza asupra
organismelor si provin din industria chimica, de
producere a aluminei.Doarte sensibile la flor$D% sunt
coniferele si pomii fructiferi care la o concentratie de >*-=**ppb mor.Dloururile
provoaca iritarea mucoselor si precipitarea calciului in tesuturi.
8lectrolize'
EgD
-top
---Eg@D
-
B
:a0l
-top
----:a@0l
-
B
Poluantii solizi
4unt reprezentati prin pulberi metalice prouse de intreprinderi de metalurgie
neferoasa$Pb,0d,Fn,4n,0u etc%,pulberi de carbuni,cenusa si cocs produse de centrale
energetice si combinate siderurgice,pulberi de compusi metalici$o!izi de
fier,minereuri%,pulberi de detergenti,medicamente,pesticide,ingrasaminte chimice,
pulberi cu efecte cancerigene sau alergice din industria de constuctie,pulberi si scame
din industria de hartie si te!tila.
#cumularile de plu#b in organism au efecte nocive si duc la into!icatii
scazand rezistenta organismului.Goala provocata se numeste saturnism si se manifesta
prin gingivita,anemii,colici,paralizii.Plumbul se fi!eaza in hematii substituind calciul
din oasele lungi.
Poluantii radioacti&i
Hadiatiile radioactive traverseaza materia
modificand structura moleculelor
intalnite.8a poate aparea in cazul unor
masuri de protectie neadecvate'depozitarea
necorespunzatoare a deseurilor
radioactive,defectiuni ale reactoarelor
nucleare,e!ploatarea si prelucrarea unor
zacaminte de uraniu,investigatii
medicale.8fecele iradierilor au fost dramatic
etalate in Iaponia =+.J.4upravietuitorii au
murit de cancer sau leucemie.
Poluarea chimic a solului este produs prin pulberile si gazele nocive din
aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau mena5era, dar mai ales
de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricultura.
Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide
:otiunea de sol este indisolubil legata de productivitate, care depinde de ciclul de
conversie, adica de viteza repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul
comple! pe care-l formeaza biocenozele solului care, la randul lor sunt influentate,
printre altele de chimizarea in e!ces si unilaterala, ca si de pesticidele a5unse in sol.
Pentru a preintampina scaderea productivitatii solului ca urmare a chimizarii, se
recomanda asocierea ingrasamintelor minerale cu cele organice, sau alterarea
administrarii lor, astfel ca ingrasamintele organice sa fie administrate cel outin odata
la /-. ani.
Dolosite timp indelungat, igrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor
organice din solurile cultivate, amenintand grav fertilitatea lor.0resterea cantitatilor
de ingrasaminte chimice reduce tot mai mult componentele organice si humusul din
sol.#ceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la
declinul comple!ului absorbant argilo-humic din sol.
Pesticidele cu mare to!icitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in
aceasta privinta parerile sunt impartite.4e stie ca pesticidele a5unse in sol pot dauna
faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol.Dintre acestea, cel dintai
sufera ramele, care au rol primordial in asigurarea fertilitatii solului.
1mul, utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar restrans de organisme ce
echivaleaza cu *,J, din totalul speciilor ce populeaza biosfera, dar ele actioneaza in
mod cu totul diferit, asupra tuturor organismelor.#dministrarea lor este indreptata
asupra populatiilor si nu a indivizilor izolati.
&n prezent DD6-ul este considerat Kcetateanul principal al globuluiK deoarece a fost
gasit peste tot de la cercul polar pana la ecuator.
4e apreciaza ca in corpul uman cantitatea de DD6 a5unge la apro!imativ >ppm.Din
cauza to!icitatii si remanentei sale mari, DD6-ul a fost interzis de a mai fi folosit in
numeroase tari, dar a fost inlocuit cu alte substante organoclorurate la fel de to!ice.
8fecte directe ale tratamentelor cu pesticide provoaca pieirea unui mare numar de
indivizi ai populatiilor animale si vegetale din zonele tratate.Pulverizarea
insecticidelor din avioane, deasupra padurilor poate provoca into!icatii puternice in
special a faunei forestiere.#stfel, folosirea abuziva a pulverizarii produselor
fitosanitare in 4.U.#., impotriva furnicii Selonopsis aceissima a avut drept rezultat,
afectarea in proportie de )*, a avifaunei de pe o suprafata de ==*.*** 2mp. 6inand
seama de foloasele pesticidelor in combatera diferitilor daunatori sau factori patogeni
ai plantelor, animalelor si omului, dar in acelasi timp de efectele negative adesea
grave-ca factor poluant local si global, cu profunde consecinte asupra ecosistemelor,
asupra economiei si sanatatii umane, problema atitudinii omului fata de pesticide este
comple!a.
Producerea si utilizarea lor, deocamdata nu poate fi oprita, dar sunt necesare masuri
severe de interzicere a utilizarii acestor substante cu mare to!icitate si remanenta
crescuta.Dolosirea pesticidelor selective in cadrul combaterii integrate, reprezinta o
masura eficienta de reducere a poluarii solului.
!lte produse care polueaza solul sunt'reziduurile solide de la e!ploatarile miniere
$sterilul de mina si din cariere%, zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile
rezultate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara,
deseurile casnice etc.Printr-o depozitare nerationala, aceste produse ocupa mari
suprafete de teren agricol sau de alt interes economic.
8volutia cantitatii de reziduuri, mereu in crestere, cu tendinte de dublare in urmatorii
=*-=J ani, pune probleme in prezent si in perspectiva, privind organizarea de depozite
mena5ere in apropierea zonelor de locuit cu toate neplacerile care decurg.#ceasta
situatie implica gasirea de solutii economice si totodata nepoluante.0a suport al vietii
terestre, solul trebuie aparat de degradarile produse de poluarile de tot felul, rezultate
in urma activitatilor umane.
Poluarea apelor afecteaza
calitatea vietii la scara planetara. #pa
reprezinta sursa de viata pentru
organismele din toate mediile. Dara apa nu
poate e!ista viata. 0alitatea ei a inceput
din ce in ce mai mult sa se degradeze ca
urmare a modificarilor de ordin fizic,
chimic si bacteriologic.
Daca toata apa de pe pamant ar fi
turnata in => pahare cu apa, =J si 5umatate
dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din 5umatatea de pahar ramasa,
mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi
folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii
reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, >+, este repartizat
agricultirii, -/, industriei si numai ), in domeniul casnic.
Cauzele poluarii apei)
4curgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a
unor poluanti3
4curgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai
ales produse petroliere3
Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin
sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica3
&ngrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice3
Deseurile si reziduurile mena5ere3
4area presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de
ploaie si zapada topita3
Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.
Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare
solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile
apei, facand-o daunatoare sanatatii.
Clasi!icarea poluantilor)

Poluanti de natura fizica"
depunerile radioactive3
ape folosite in uzine atomice3
deseuri radioactive3
ape termale3
lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor
termoelectrice si atomo 9 electrice.
Poluanti de natura chimica"
Mercurul provenit din'
deseuri industrial

inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de

deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente3
ingerarea accidentala de compusi anorganici3
deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.
Azotatii proveniti din'
ingrasaminte chimice3
detergenti3
pesticide organofosforice.
Cad#iniul provenit din'
ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu3
aerosoli.
Plu#bul provenit din'
evacuarile uzinelor industriale3
gazele de esapament ale autovehiculelor3
manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.
*incul provenit din'
apa sau bauturi cu continut de zinc3
ingerarea accidentala a unor saruri sau o!izi ai acestuia $vopsele%3
dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari
industriale
Hidrocarburile provenite din'
gazele de esapament ale autovehiculelor3
scurgerile de titei3
arderea incompleta a combustibililor fosili $carbuni, petrol si gaze naturale%3
arderea incompleta a biomasei $lemnul, tutunul%3
fumul de tigara.
Pesticidele% insecticidele% !ungicidele provenite din'
apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare3
pulverizarile aeriene3
spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate3
detergenti.
Poluanti de natura biologica"
microorganismele patogene3
substantele organice fermentescibile
Poluarea radioactiva
Una din consecintele nedorite ale e!tinderii folosirii energiei nucleare este poluarea
radioactiva a apei.8!ista trei surse de contaminare radioactiva a apelor.Prima este
reprezentata de depunerile radioactive care a5ung in apa odata cu ploaia, dar
capacitatea lor poluanta este redusa.# doua sursa este reprezentata de apele folosite in
uzinele atomice, in special pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni
radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost deversate in
apele curgatoare.# treia sursa o constituie deseurile atomice.#cestea sunt introduse in
recipiente sigilate si incluse in blocuri de beton inainte de abisurile oceanelor.4-a
stabilit ca si la aceste adancimi e!ista curenti puternici care pot transporta la mari
distante substantele radioactive si accidentale sa fie aduse din nou la suprafata.

:umeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale
pe tema poluarii radioactive,evidentiaza ingri5orarea oamenilor de stiinta si
preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care
ameninta viitorul omenirii.&ncheierea in anul =+>/ a #cordului de la Eoscova privind
interzicerea e!ploziilor in cosmo in apa si in aer a avut drept urmare o scadere a
concentratiei radioactive in ecosfera si deci si in hidrosfera.
Harta polu+rii cu ,i,ei -i reziduuri petroliere a ora-ului Ploie-ti -i a zonelor
li#itro!e
Poluarea cu petrol a oceanelor a atins
proporii critice i frecvena i scara
manifestrilor a crescut rapid. 7n prezent
hidrocarburile reprezint ntradevr principalii
ageni poluani ai mrilor. Diind rezistente la
aciunea bacteriilor, persist timp ndelungat
n regiunile infectate, formnd o pelicul
superficial $ntruct au densitatea mai mica
dect a apei% care mpiedic difuzarea
o!igenului n ap. #similaia clorofilian i respiraia organismelor sunt mpiedicate.
0a urmare se ngreuneaz fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa (*, din
o!igenul atmosferic. #liment de baza al vieii marine, algele i planctonul nceteaz
s prolifereze. 0ompuii fenolici i aromatici au aciune to!ic asupra vieuitoarelor
acvatice. ?idrocarburile cancerigene $/-. benzopiren%, concentrate n organismul
animalelor acvatice comestibile, a5ung n alimentaia omului. #adar poluarea cu
petrol d o lovitur puternic nu numai echilibrului marin, ci i sntii omului. 4etea
crescnd de petrol determin o larg toleran fa de poluarea produs de
prelucrarea i consumul lui, ea nu va constitui n urmtoarele decenii un argument n
favoarea limitrii consumului, iar eforturile nu vor stvili tendina de cretere a
polurii. Poluarea determinat de e!tracie i transport vizeaz n deosebi mediul
marin. Deversrile n Earea :ordului, Aolful Ee!ic, Aolful Persic, avariile ct i
operaiile de ntreinere completeaz cantitatea petrolului irosit anual n mare, calculat
la peste =- milioane tone.
#tenia cea mai mare pe plan internaional este
concentrat asupra efectelor polurii pe termen lung. 7n
principal se urmrete evoluia unor mari nchise, ca
Earea Galtic, Earea :eagr i Earea Eediteran.
6ancurile petroliere au ntins hidrocarburi pe cea
mai mare suprafa a oceanelor. 8le au aprut ca mici
nodule de petrol care au splat pla5ele internaionale, mai
ales zona debarcaderelor. Din loc n loc marile revrsri
petroliere au devastat comunitile de-a lungul rmului. #cestea sunt tulburri de
mediu provocate de activitatea uman i date fiind dimensiunile uriae ale tancurilor
petroliere, este de mirare ca aceste hidrocarburi nu au fost identificate n cantiti i
mai mari.
Hiscurile legate de transporturile marine s-au redus mult comparativ cu
situaia e!istent cu cteva decenii n urma. 7n prezent, peste )J, din petrolul
e!ploatat pe glob se transporta cu a5utorul tancurilor petroliere uriae unele avnd
peste /-* m lungime i o capacitate de peste - milioane barili. 8uarea acestor vase n
timp de furtun, din cauza defeciunii tehnice sau din cauza unor erori de pilota5,
genereaz cele mai grave accidente ecologice.
8uarea petrolierului L!moco #adizM n =+(), coastele franceze din Gretagne a
determinat deversarea a -/**** tone de petrol n mare, fiind afectat fauna i flora din
regiune pe suprafee de sute de 2ilometrii ptrai n lungul coastelor.
Un alt accident grav s-a nregistrat n Aolful Prinul Nilliam din #las2a, unde
euarea petrolierului L8!on OaldezM, in =+)+, a determinat deversarea n apele
oceanului a /)*** tone petrol, care au afectat grav ecosistemele marine pe o suprafa
de =J** 2m
-
. 0heltuielile legate de ndeprtarea polurii suportate de 0ompania
8!on, proprietara vasului, au fost de -,J miliarde dolari.
De fapt, toata industria moderna depinde de petrol si de produsele sale3 structura
materiala si modul de viata n comunitatile din suburbiile care ncon5oara marile orase
sunt rezultatul unei ample si necostisitoare alimentare cu petrol.Hestrictiile impuse
politic cu privire la alimentarea cu petrol si la folosirea lui au dus la o mare crestere a
preturilor n anii P(* pentru o ndelungata perioada.#ceasta a adus temeri cu privire la
lipsa globala de petrol si astfel la mi5locul anilor P+* preturile au scazut la 5umatate.
Petrolul este folosit n aproape toate domeniile, pentru ca, cu siguranta este cea
mai importanta resursa naturala a 6errei. 1amenii de stiinta au cautat altceva ce ar
putea nlocui petrolul n viitor cnd toate resursele de petrol vor epuiza. Dar, se pare
ca, pentru moment petrolul poate fi cel mai bine nlocuit de carbune, dar chiar si
acesta nu este la fel de folositor ca si petrolul.
POLUAREA CU SUBSTANTE ORGANICE
Poluantii organici persistenti $P1P% sunt substante chimice care persista perioade
lungi in mediul incon5urator,se bioacumuleaza in organismele vii si sunt to!ice pentru
om si viata salbatica.P1P-urile circula la nivel global prin atmosfera,apa marilor si
oceanelor fiind descoperite si in #rctica.P1P-urile sub forma de pesticide,insecticide,
fungicide,hidrocarburi clorurate sunt folosite in industrie sau ca produse secundare
din fabricarea iunor produsi chimici,incinerearea deseurilor spitalicesti,arderea
combustibililor fosilisi emisiile de la autovehicule.8fectele lor asupra sanatatii sunt
deosebit d egrave'afecteaza sistemul imunitar,ficatul,rinichii,tiroida,graviditatea.Un
aspect unic al P1P-urilor este ca patrund in lantul trofic avand posibilitatea de a trece
prin placenta si laptele matern de la mama la fat.
C.(/0.((10 D0 (D0$/('(CA.0 A POP
Persistenta Hezistenta la degradare prin reactii
chimice in faza apoasa,in sol si atmosfera
determina durata lunga de iata a acestor
substante si stabilitatea lor pe distante
mari
Gioacumularea :u sunt solubili in apa ci in tesuturile
organismelor ceea ce detremina
concentrarea lor in grasimi
6o!icitatea Proprietatea substantei chimice de a
acauza pre5udicii omului si mediului
Oolatilitatea Proprietatea compusilor chimici de a se
vaporiza.P1P-urile sunt substante
chimice semivolatile.Dupa eliberarea in
mediu strabat mai multe cicluri de
evaporare ,transport prin aer si
condensare$efectul Qin salturiM le permite
sa strabata rapid distante mari%
6ransportul pe distante lungi 8videntiat de masuratorile in biotipuri
departate fata de sursa.
Gioacesibilitatea #re la baza datele provenite din e!pertize
pe teren
8!punerea 4upunerea la actiunea P1P pe diverse cai
Presiunea de vapori 4ubstantele semivolatile sunt predispuse
sa treaca din starea de vapori in starea de
condens si invers favorizand transportul
lor.
Cele #ai i#portante categorii de POP
P846&0&D8'aldrin,clordan,DD6,endrin,dieldrin,mire!,hepatclor,to!afen
4UG46#:68 0?&E&08 &:DU46H&#;8'he!aclorbenzen,bifenili policlorurati
PH1DU48 480U:D#H8'dio!ine,furanii
P.OC0"0 D($ CA.0 .0*21/A POP
Procese de fabricare Dabricarea hartiei,producerea de
chimicale clorurate,obtinerea clorului
folosind electrozi de grafit
Procese industriale #plicarea de pesticide,ierbicide,folosirea
echipamenteleor electrice,folosirea si
aplicarea solventilor
Procese termice 0uptoare de ciment,incinerearea
deseurior,procese carbo-
chimice,combustia gazelor de la rampele
de gunoi
Procese de reciclare a Eetalelor,hartiei,solventilor,uleiurilor
uzate,materialelor plastice
8liminarea si stocarea ;emn tratat,transformatori
uzati,deversarea in mari si oceane,rampe
de gunoi si levigatul aferent
Masuri si tehnologii reco#andate pentru #anage#entul deseurilor
continand POP
Colectarea si manipularea:
identificarea deseurilor
organizarea sistemelor de colectare
autorizarea persoanelor 5uridice care manipuleaza deseurile
Depozitarea:
in instalatii perfect etanseizate
pe suprafete special amena5ate
Eliminarea si depozitarea finala:
incineratoare cu cuptoare rotative
incinertoare cu in5ectoare de combusibil lichid
camere de combusie cu pat circulant
camere de combusie cu pat fluidizant
sisteme de radiatii infrarosii
cuptoare cu plasma
cuptoare cu var
cuptoare cu ciment
cuptoare usoare
tehnologi ce includ topirea metalelor
Inventarierea conform legislatiei in vigoare
&ndustria chimica 5oaca un rol important in societatea moderna contribuind cu solutii
la mute din problemele oamenilor precum'foametea,bolile,salubritatea,transportul
etc.6otusi in industria chimica,ca in orice alta activitate umana,se produc uneori
accidente in procesele de fabricatie sau in timpul transportului produselor
chimice,depozitarii si eliminarii deseurilor rezultand poluarea mediului si alterarea
sanatatii in urma e!puneri la aceste substante.
"(/2A/(A AC/2A1A A POP
Denumirea P1P 4ituatia in Homania
#ldrin :u se produce.:u se utilizeaza.&ntrezis
din anul =+(-.
Dieldrin :u se produce.:u se utilizeaza.&ntrezis
din anul =+(-.
0lordan :u se produce.:u se utilizeaza.&ntrezis
din anul =+(-.
8ndrin :u se produce.:u se utilizeaza.&ntrezis
din anul =+(-.
?eptaclor :u se produce.:u se utilizeaza.&ntrezis
din anul =+(-.
?e!aclorbenzen Produs in cantitati mici.&nterzisa
producerea,folosirea si comercializarea
Eire! :u se produce.:u a fost inregistrat.:u a
fost niciodata aprobata folosiea acestuia
6o!afen :u se produce.:u se utilizeaza.&ntrezis
din anul =+(-.
DD6 :u de produce.:us e
utilizeaza.Hestrictionat in folosire din
=+)J.&nterzis prin legea )J"=++J
Gifenili policlorurati Heglementati prin ?A =(/"-*** pentru
reglementarea regimului special privind
gestiunea si controlul bifenilor
policlorurati si ale altor compusi similari
Dio!ine si furani Heglementati prin ?A =-)"-**- privind
incinerarea deseurilor
0!ecte pe scara-larga
&naltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu indeparteaza
substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale atmosferei, asa ca
se considera posibilitatea sa se reduca concentratia agentilor poluanti in arealul
respectiv, in locul unde se produc. Poluantii pot fi insa transportati la mari distante de
locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse in alte areale. 8misiile de sulf
si de azot din #merica centrala si de est, cauzeaza ploi acide in statul :eR Sor2, :eR
8ngland si in estul 0anadei. :ivelul p?-ului sau aciditatea multor lacuri din acele
zone a fost dramatic deteriorata de aceasta ploaie acida astfel ca intreaga populatie de
peste din lacurile respective a fost distrusa. 8fecte similare au fost semnalate si in
8uropa. 8misiile de dio!id de sulf si reactiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de
asemenea responsabile pentru atacul asupra stancilor si a rocilor la mari distante de
sursa de poluare.
0resterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii T.* au
condus la cresteri substantiale de dio!id de carbon. 8fectul de sera ce rezulta din
aceasta crestere de 01
-
, ce permite energiei solare sa patrunda in atmosfera dar
reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamantului, poate influenta tendinta de
incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global si acest prin acest lucru calota
glaciara de la poli s-ar topi partial. 1 posibila marire a paturii de nori sau o marire a
absortiei e!cesului de 01
-
de catre 1ceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de
sera, inainte ca el sa a5unga in stadiul de topire a calotei glaciare. 1ricum, rapoarte de
cercetare ale 4U#, eliberate in anii T)* indica faptul ca efectul de sera este in crestere
si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta.
Pricipalele fenomene poluante
=. 4mogul
4mogul este un amestec de ceata solida sau lichida si
particule de fum formate cand umiditatea este crescuta,
iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se
acumuleaza langa sursele lor. 4mogul reduce
vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile
respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese
anual. &n asezarile urbane cu densitate crescuta, rata
mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de
e!punere la smog, mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de
smog deasupra orasului.
4mogul fotochimic este o ceata to!ica produsa prin interactia chimica intre
emisiile poluante si radiatiile solare. 0el mai intalnit produs al acestei reactii este
ozonul. &n timpul orelor de varf in zonele urbane concentratia atmosferica de o!izi de
azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de
automobile sau de alte vehicule. &n acelasi timp cantitatea de dio!id de azot din
atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea acestuia
in o!id de azot si atomi de o!igen. #tomii de o!igen combinati cu o!igenul molecular
formeaza ozonul. ?idrocarburile se o!ideaza prin reactia cu 1-, si reactioneaza cu
o!idul de azot pentru a produce dio!idul de azot. Pe masura ce se apropie mi5locul
zilei, concentratia de ozon devine ma!ima, cuplat cu un minimum de o!id de azot.
#ceasta combinatie produce un nor to!ic de culoare galbuie cunoscut drept smog
fotochimic. 4mogul apare adesea in zonele oraselor de coasta si este o adevarata
problema a poluarii aerului in mari orase precum #tena, ;os #ngeles, 6o2Uo.
;os #ngeles este o aglomeratie urbana-suburbana cladita pe coasta deluroasa,
avand in vecinatate la sud si la est 1ceanul Pacific. Euntii se intind la est si la nord3
de asemenea la nord se gaseste 4an Dernando OalleU, o parte a orasului cu
apro!imativ o treime din populatia orasului care este separata de ?ollURood si de
centrul orasului de Euntii 4anta Eonica si de Parcul Ariffith, spatiul cel mai mare de
recreere al orasului. ;os #ngeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul
unor mari autostrazi de otel si beton 9 faimosul sistem de sosele 9 construit pentru
transportul rapid, la mari viteze, dar care este de obicei congestionat de trafic. 4mogul
produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema
continua a poluarii. Un sistem de cai ferate orasenesc opereaza din =++/3 cand va fi
terminat in anul -**=, sistemul va lega />.J 2m de linii subterane cu apro!imativ >.J
2m de linii.
6o2Uo este capitala si cel mai mare oras al Iaponiei, precum si unul dintre cele mai
populate orase ale lumii, dupa statisticile din anul =++/, metropola insumand
==.>/=.+*= de persoane. 1rasul este centrul cultural, economic si industrial al
Iaponiei. &ndustria este concentrata in zona Aolfului 6o2Uo, e!tinzandu-se spre
So2ohama, producand aproape o cincime din totalul de produse economice, acestea
cuprinzand' industria grea $cu mai mult de doua treimi din total%, si industria usoara,
care este foarte diversificata' produse alimentare, te!tile, produse electronice si optice,
masini, chimicale, etc.
#ceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat
emanarii de substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. De
asemenea, numarul mare de autovehicule contribuie la cresterea cantitatii de no!e din
atmosfera. Pentru a se reduce gradul de poluare, autoritatile locale incura5eaza
folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si trenurile de mare viteza, care
fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. De asemenea, se recurge la
modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si bloca5ele rutiere.
6otusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in anumite zone ale metropolei.
Ee!ico 0itU este capitala statului Ee!ic, fiind cel mai mare oras al acestei tari.
8ste, totodata, si cel mai mare oras al emisferei vestice si reprezinta centrul cultural,
economic si politic al tarii, avand o populatie de ).-/>.+>* de locuitori, conform
statisticilor facute in anul =++*. &n acest oras se produce apro!imativ o 5umatate din
productia economica a Ee!icului, aceasta fiind reprezentata de' industria te!tila,
chimica si farmaceutica, electrica si electrotehnica, precum si o dezvoltata industrie3
aditional la acestea se mai dezvolta si industria usoara, industria alimentara si cea
te!tila.
-. Ploaia acida
Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand o!izii de sulf si cei
de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi
azotici, care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot
precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este in prezent un important subiect de
controversa datorita actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspandi si in
alte zone decat cele initiale formarii. &ntre interactiunile sale daunatoare se numara'
erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere,
amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot
rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor.
41
-
@?
-
1C?
-
41
/
41
/
@?
-
1C?
-
41
.
-:1
-
@?
-
1C?:1
/
@?:1
-
-41
-
@1
-
C41
/
Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul Hevolutiei &ndustriale, si
efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. 4everitatea efectelor
poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local, e!emplificata fiind de smog-
urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat si in plan
global. 1ricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au
crescut mai mult in ultimele decenii. Fona care a primit o atentie deosebita din punct
de vedere al studierii sale, o reprezinta 8uropa nord-vestica. &n =+)., de e!emplu,
raporturi privind mediul ambiant indica faptul ca aproape o 5umatate din masa
forestiera a Padurii :egre din Aermania, au fost afectata de ploi acide. :ord-estul
4tatelor Unite si estul 0anadei au fost de asemenea afectate in special de aceasta
forma de poluare.
8misiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza ma5ora a formarii ploii acide.
Datorita faptului ca reactiile chimice ce decurg in cadrul formarii ploii acide sunt
comple!e si inca putin intelese, industriile au tendinta sa ia masuri impotriva ridicarii
gradului de poluare a acestora, si de asemenea s-a incercat strangerea fondurilor
necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care guvernele statelor in cauza si-au
asumat raspunderea sa le suporte. #stfel de studii eliberate de guvernul 4tatelor Unite
in anii T)*, implica industria ca fiind principala sursa poluanta ce a5uta la formarea
ploii acide in estul 4tatelor Unite si 0anada. &n =+)) o parte a :atiunilor Unite,
4tatele Unite ale #mericii si alte -. de natiuni au ratificat un protocol ce obliga
stoparea ratei de emisie in atmosfera a o!izilor de azot, la nivelul celei din =+)(.
#mendamentele din =++* la #ctul privind reducerea poluarii atmosferice, act ce a fost
semnat inca din =+>(, pun in vigoare reguli stricte invederea reducerii emisiilor de
dio!id de sulf din cadrul uzinelor energetice, in 5urul a =* milioane de tone pe an pana
pe data de = &anuarie,-***. #ceasta cifra reprezinta aproape 5umatate din totalul
emisiilor din anul =++*.
4tudii publicate in =++> sugereaza faptul ca padurile si solul forestier sunt cu mult
mai afectate de ploaia acida decat se credea prin anii T)*, si redresarea efectelor este
foarte lenta. &n lumina acestor informatii, multi cercetatori cred ca amendamentele din
=++* in vederea reducerii poluarii si a purificari aerului, nu vor fi suficiente pentru a
prote5a lacurile si solurile forestiere de viitoarele ploi acide.
$asuri de combatere a ploilor acide
&nca din anul =+JJ 0anada si 4.U.#.,au construit copsuri de fum inalte de /**m la
instalatiile industriale pt. a preveni poluarea cu sulf si azot.Dar strategia Kcosurilor
inalteK nu a dat rezultate scontate, fenomenul poluarii fiind mentinut, astfel ca dupa
=+(( in 4.U.#. apar legi de interzicere a acestor constructii industriale neeficiente.
&n 4.U.#. si 0anada inca din anii =+(*-=+(= e!ista legi care regleaza pastrarea
curata a calitatii aerului si circa =*** statii de monitoring prin care se tin sub control
si se supravegheaza calitatea aerului.
#stazi in lume se foloseste tot mai mult carbune cu continut scazut de sulf, iar in
turnatorii se practica tehnologia clasica de captare si valorificare a flu!ului de 41
-
si
convertirea lui in acid sulfuric.&n cazul emisiilor de azot se regleaza carburatia,
cautand sa se respecte cele trei trepte de calitate a aerului'calitatea dorita-acceptabila
si tolerabila.
Una din masurile eficiente de combatere a ploilor acide consta in utilizarea de catre
controalele electrice, care impiedica emisia de 41
-
, evitand formarea ploilor acide.
;a noi in tara nu e!ista instalatiide transformare a 41
-
in ?
-
41
.
, nici scrubere, ci se
folosesc filtre cu sac care nu realizeaza o retinere integrala a impuritatilor. &n tara
noastra, inca din =+>>, s-au identificat circa (. de surse de poluare, dispersate in .*
centre industriale.Dintre acestea doar J* folosesc electrofiltre, rar filtrele de sticla
siliconizata, care sunt vechi, necesitand reparatii si modernizari.4e stie ca un
electrofiltru reduce concentratia reziduala de praf pana la -*-/*mg"m
/
.
&nteprinderile care folosesc electrofiltre, beneficiaza de Kmaterii primeK prin
recuperarea lor, de e!emplu fabricile de ciment Grasov, 6urda, care pot recupera -.-
-> tone ciment"zi.
1 alta masura de evitare a poluarii si formarii ploilor acide consta in amplasarea
marilor inteprinderi industriale pe terenuri cu conditii favorabile de autopurificare, sau
la zeci de 2ilometri de orase, cum e cazul centrelor urbane,1nesti, Doicesti,
Eedgidia, construite dupa =+(J.
&n perspectiva se vor folosi si la noi in tara instalatii de captare si epurare a gazelor
din cocserii si cuptoarele electrice.
Pe viitor Homania va cauta sa reduca emisia substantelor poluante in zonele
KcaldeK, pt. a reusi incadrarea in normele nationale si internationale de calitate a
aerului si alinierea la progamele mondiale de protectie a mediului incon5urator.
/. Disparitia stratului de ozon
1
-
@1C1
/
4tratul de ozon este o regiune a atmosferei de la =+
pana la .) 2m altitudine. 0oncentratia ma!ima de ozon
de pana la =* parti pe milion are loc in stratul de ozon.
#sadar ozonul se formeaza prin actiunea razelor solare
asupra o!igenului. #ceasta actiune are loc de cateva
milioane de ani, dar compusii naturali de azot din
atmosfera se pare ca au mentinut concentratia de ozon
la un nivel stabil. 0oncentratii ridicate la nivelul solului
sunt periculoase si pot provoca boli pulmonare. 0u toate
acestea insa, datorita faptului ca stratul de
ozon din atmosfera prote5eaza viata pe Pamant
de radiatiile solare, acesta este de o importanta
critica. De aceea, oamenii de stiinta au fost
ingri5orati cand au descoperit in anii T(* ca
produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in
spraU-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. 8liberate in
atmosfera, aceste chimicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul
reactionand si distrugand moleculele de ozon 9 pana la =**.*** de molecule de ozon
la o singura molecula de 0.D.0. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi
chimici a fost interzisa in 4tatelele Unite si nu numai.0el mai simplu 0D0 este
0D
-
0l
-
. #lte chimicale, ca de e!emplu halocarburile bromurate ca si o!izii de azot din
ingrasaminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon. Distrugerea stratului de ozon ar
putea cauza cresterea numarului de cancere de piele si a cataractelor, distrugerea de
anumite culturi, a planctonului si cresterea cantitatii de dio!id de carbon datorita
scaderii vegetatiei.
&ncepand din anii T(* cercetatorii stiintifici care lucrau in #ntarctica au detectat o
pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. 4tudiile conduse cu baloane de
inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de
deasupra zonei #ntartice este in declin. Fborurile pe deasupra regiunilor #rctice au
descoperit o problema asemanatoare.
0e am putea face pentru mediul incon5urator V
#m putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. 0ateva din
lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt'
Dolosirea mai rara a automobilelor' mersul, ciclismul, sau transporturile
publice.
8vitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate e!cesiv. 8ste necesara
energie pentru a confectiona ambala5ele, dar si de a le recicla.
8vitarea pierderilor' redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa
cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat
mai mult posibil. #fla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta.
&ncearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.
&zoleaza-ti casa' cauta crapaturile din usi, ferestre, si asugura-te ca podul este
suficient izolat pentru a pastra caldura casei.
Doloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie' cand
cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina
energie. Doloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii
reincarcabile.
conomiseste apa' este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica
apa. Un robinet stricat poate consuma apro!imativ /* de litri de apa pe zi.
&nvata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si
cauzele ce le determina. #fla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar
putea informa.