Sunteți pe pagina 1din 162

Florinela ARDELEAI{

Vlad IORDACHE

Ecologie $i ProtecfiaMediului

MATRD(ROM

BUCURESTI2OO?

La acestedeqeuris'au adlugat gi poluanlii subformd de pulberi, gaze,radiatiioetc, careau

contibuit la cregereanivelului depoluareln toatecelefei componentealebiosferei:aer,apd

9i sol.

n3.2.1. Polnareaaerului

t-

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentu transportul poluanfllor deoarece constituiesupo4ulpe carareloc fansporhrlcel mai rapid al acestoraln mediulincoqiurator, astfelcdsupraveghereacalititii afinosfereiestepeprim loc ln activitateademonitoring.

Poluareaaedui

dator&ndu-seunorcondifii naturaledeloc Ai declim[. Din datelede calitatea aeruluiobfinutedin releauade monitorizare,aparfinAndMinistenrlui Mediului gi Dearoltirii Durabile, rezultil o ugoari funbundt{ire a calitdlii aerului datoratd diminu[rii activit?ttiloreconomicegi programelorde retehnologizaregi modernizarerealizate

la nivelul unorunitifi industrialepoluatoare.

are numeroasecauze,unele fiind reanltatul activitefilor umane, altele

Avdndin vederefapnrlcd o prezentaredetaliatda surselordepoluareseva reglsi in capitolul

IV al acestuimaterial,seva facein continuareo scurt6prezentarea principalilor poluan{ice

d sepotintdlni ln aenrlatmosferic.

Poluan{iigazogi

Acegtiareprezintii90o/odn masatotal[ a poluan{iloremiqiin atnosferd,fiind subformtrde gaze,aerosolilichizi (vapori).

Poluanliiemigidirectde sursesenumescpoluanliprimmi, iar cei rezultalitn urmareacfiilor desftquratelntre diferili poluanltprimari sauinte poluanlii primari gi elementecomponente aleaenrluiatrnosferic,ln prezenlaluminii, senumescpoluanfisecundari.

Poluan\i primari

Principaliipoluanpprimad gazogidin atnosferdsunt:compugiicu sulf (SOz,HzS), oxizii de azot NOx(NO,NO2),hidrocarburile(HC,COV),oxizii decarbon(CO, CO2)'

lao

nie,

hn

tde

Siar

Ercl.

bile,

s) Oxiziidecarbon

'

Bioxid.ul de carhon (CO)

P0n6nu cu mult timp ln urm5,acestcompr$chimic

deoareceadsorbliabioxidului de carbonde c[tre

fotosintezaclorofilian[ era considerattrcapabil[ sE compensezeevaou[rile in atmosferE. Bioxidul decarbonesteprincipalulresponsabilpentu efectulde ser6" deoareceacestgazaxe

proprietateade a absorbiradiatiile ffiatogii

reflectatede suprafataterestd. Aceastaconduce

iu

lmegistrato cre$tereincl din secolultrecut, atet datoriti consumuluide combustibili fosili

folosifi tn industie ln scopulproduceriideenergie,cit qi a despiduririlor masive. Concentaliamaximi nor*aia de COzadmisdtn atmosferdlstede 0,3 mfm3 de aer,,iar

uzualnu a fost consideratcaun poluant, vegetafiegi tansformarea acestuia prin

tidi.r.u

temperahrii

in statul afinosfedcaflat ln apropiereasolului. Concentrafiasa a

cregtereaconcentratieicu

rc-20%. Prin

peste2-3%ll facetoxic penfiu om, cu efectemortalela creqtericu

ardereapadurilor gi^aoxid[rii humusuluiforestier din zoneledespddurite,se

clibereazianualln atnosfer[8xl0'tone COz.

49

Monoxidul d.ecarbon (CO)

Monoxiduldecarbon,ca qi bioxidul de carbon,rezult5in urmaproceselorde combustie,ln

care se intdlneqtein specialln

condiliile de exploataresuntde multeori

rpr"irf ln cazul in care combustiaesteincompletE"situalie

mici de ardere,undereglajeli

O alt[ sursi de *oo*ii

gi

n"ror"rp*ritoare, "u^:Li*tut"tiilor

decarbonsehansform[ in timp,

sunt -erup1iile

descArcArileelectrice,incendiileforestiere.

Sursele naturale de CO

de carbono constituietraficul azto' Monoxidul

prin reactiideoxidare,in bioxid decarbon.

vulcanice, fermentaliile anaerobedin mlagtini,

b) Oxizii d.esulf (SOz si SOs)

Oxizii desulf seformeaziin principalprin ardereacombustibililorfosili, care confinsulfrdar

gi din unele procese inaustriate

r"r"to*",

posibilaapariliaunorepisoadedepoluarc"smogreducdtor"se'tJ"ploiacide".

(fabricarea acidului sulfuric, prelucrareamineralelor

etc;. Participr la acidifiereaahosferei (in propo+iede aprox,70 %), fdcand

c) Oxtzii de uzot (NO,NOlt

Oxizii de azot reprezintii o categorieimponan6 de poluangi.Avdnd in

compugilorsai,(dela graduideox-idarezero

combinfuiiazotuluicu oxigenul,la temperaturi

At azoti;lial

formati suntin

azot'

vederechimia

complexfia azotuluipi

,rruitut al

intalnim in emisiile provenite din instalalii de conobustieca 5i in cele provenite de la

motoareletermice,toatetipuriledeoxizide

o*i"ii

Acestains6,in

estemult mairapidi decAttransformareaSOzin SOr. Oxizii deazotsuntimplicali tntr-unalt tip de smog(snog:.

esteun rezultatal uneisuiiedemaimutiereacFichirricecarevor

panSla N2o5),suntun

inaltS-Este deci normalsi

principaireprrezeau'jde monoxidulde azot(l'io)'

contactcu oiigenul din aerseoxideazarapldla \O:.

Aceastitransformare

Smogulfotochimi-g

-totochimic,).

fi

detaliatein capitolulIII

($ III.7.2.3.)Aceastlisuiti

pL.* gi la apariliaunei substanlechimicecaracterizatEpr.nu-otoxicitateridicat[ 9i anume

nitratuldeperoxiacetilP.A.N'

de reacliiconducela creEeieaconcenragieideozontoposferic,

d) Compu1ii organici volatili ( COn

Compupiiorganicivolatili reprezinti o familie de ooiurn! Ceo mare diversitate 9i o mare complexitate.

i;-fi;;i;r

caracterizafi p.in rnott"'At" proprietdli.Asrfel.por

absorbiraaialiiteinfraroqii

atmosferacuradicalulhidroxil

cumsevaobservain $ III.?.2.3.intervinin

Hidrocarburilearomatice policiclice (H.PA.) suat cancerig-ne'apar in cursul arderilor incomplete gi sefixeazd pegudroanegi funingine'

proprietilile chimice sau fizice noladl:area'i acestorcompugi, ei pot fi

fi: :oxici, mlrositori' cancerigeni, pot

la accentuareaefectuiuideser6'pot reacfionain

"onni6uina'"tdel

OH* pentrua formaradicaliorgadci peroxi(ROO*)care,aqa

procesele& rbrrnarea snoguluifotochimic'

e)Metale grele

Nu existl o definilieprecisbqi

gr"t" (pto*U,zinc,'cadmiu,mercw,cuprUetc)seintilnescin princlpalcalumareatraficului

universalda no$uniide "nnetaigreu"'

Principalelemetale

::I

auto baz

menajer

J'

I

Aceastic

dou[ sur

Poluanli

Pel6ngl

cepotfi

careseIE

4

Amonia

NH+*ca

surseind

Naturae

b

Acidul c

incineru

importa

cloruri.

c

Multedi

fluorhid

fluorhid

Etie,in

rcialln

'.rlte ori

roxidul

riagtini,

uli dar

:ralelor

iEcAnd

chimia

;uni un

::ral sd

de la

r\O).

.rirnare

:iiimic

rlui III

,'sferic,

3nume

aulo bazatpe benzini' O altd sursdde metale grele este representate de

menajere,ardereaanumitortipuri de c6rburd,activitdli industrial,emetalurgice, etc.

ardereadegeurilor

fl Poluangi organici cu complexitate ridicatd

Din aceasticategoriesepot aminti:

t

compuqii cu miros, emigi de unele activitfitridin industria chimicd si agriculturd,preaumgi de uneledescompuneri biologice;

dioxinele gi furanii: existdun marenumErdBizomeri, dintre careunii au

efect negativ asuprastdrii de sindtate.Acegti compugi sepot forma intr-o

mullime de procesecare au loc la

clorul gi compuqide tip henzenic (incinerarea degeurilor menajere);

compuqi organici arumatici policiclici, oare se regdsescla arderea lemnului, in specialin condifii necorespunzdtnnre.

t)

i

temperafuri inalte gi la care participd

g)

Pulberile

Aceastdcategoriede poluanfi include particule,

doudsurseantropicemajorealeemisiilordepulberi:

aerosoli, fumur.i, cenu$e,etc. Se pot defini

o *:'

'

-

fi;, ff "Hil:;": Tn"f,TiiJ3; j##jxT[er' orincompiete;

cenuqileminerale,careziduufinal.

t) procesele industriale, cu sau f[r[

combnstie: fabricareacimentului,

conversiafontei in ofel. precumgi transporturfle.

Poluan(i secundari

Pe langdpoluanlii principali, in atmosferdse gdsescqi al{i agenfi caracterizaliprin nocivitate,

ce pot fi consideralipoluan\i secundari. in

careseregisesc,in general, in concentraliirnai mici.

aceasti categoriesrlrrt inclugi compugii chimici

a) Amoniacul

Amoniacul intervine in sensulcregterii aciditdlii mecliului nahrnal,prin

este Lvacuatin atmosferddin

surseindustriale (fabricarea amoniacului, a acidului azotic),pfficum pi din sectorulagricol.

Naturaestede asemeneao sursd importantEde amoniac.

NH4'care are aceleagiefecte ca gi protonul H*. Amoniacul

intermediul ionului

:ot

fi

ri ""

lcrl10 1I1

nnt

r"-

l

cerilor

metale

i.lcului

b) Acidul

clorkidric

Acidul clorhidric, care-intervine de asemeneain acidifierea i'nediului, este

incinerareadegeruilormenajere,ca gi a celorcareconlin PVC fuoliclorura de vinii;, O sursa

importantdde HCI estereprezentatbgi de arderea cdrbunilor care contin clor sub form6 de cloruri.

produs prin

c) Acidul fluorhidric

Multe dintre fluoruri au tendinla de a sedescompunela temperalru.riinalte cu formarede acid

scrmrlaterestrd,emisiile de acid

fluorhidric. Cum fluorul esteun elementnatural abundentin

fluorhidric in special din industria ceramic,[,sunt

relativ imprortante.De asemenea,o altd

il

surs6de acid fluorhidric este reprezentatide

fluonratri sunt . utilizali pentrua

""*p"ii acia'nuorhidricestegi

*in"tAr

cu fluor.

d) Ozonul

industria aluminiului, ln cadrul c6reiaunii

facilita reducereaaluminei.O surs6importanti de

fosfor, careutilizeazl camaterie prim6qi

inauffia lngrlgamintelorcu

Emisiile depind-evidentdeconfinutulin fluonr[ decalciudin minerale'

ozonul nurezult6din activitnli umane.El prezinti interesdin dou,[punotede vedere:

straturile joaseale

. ozonul .,rlu", t€prezentatdeozonulcareseformeaz6ln

atnosferei(froposfera),careconducelapoluarea

de tipfotochimic;

o ozonul "bun'',

cel care este prezent ln mod natural la lnaltimi mari

(stratosfera),a c[rui distrugerelste posibilEprin reanltatulunor activitili

umane,

Efecteleaerului poluat ssupra sinittfii

populafiei

InfluenladirectSa polu5rii aenrluiasuprasdnAtlilii populaliei

otgu"irhuf p"rro*"lo,

c6iemai multe ori, acliunia

potuunliprezenficoncomitenttn atnosferb 9i

modifictrrileceaparln

"9.ry1? F

expuse,ca

poluantiamrosferici'De

directea polulrii aeruluiesterezultatulinteractiuniimai multor

gnna.re a contachrluilor cu diferili

numaiarareoriacliuneaunui singur poluant'

d) po

e) p.

0s

Dinte efectelebiologicealepoluanliloratnosferici asupraviefuitoarelorsepot aminti:

a) poluanticu '. acfiuneiritantb:

p,ulberi(sedimentabilesauln suspensie)-

ce actioneaz,Fla nivelul cdilor respiratorii

protecliefa16de efectelenocive ale poluanlilor

care,degi prezint5mecanismedi

(mucus,'epiteliiciliate, etc), pot

bronsitesau alveolite. Dac6

afecliunicronicecabroho-pneumopatia cronicdnespecifici'

Oxizii sulfului- auun

ce

prermanentizateducla apariliabrongitei

Oxizii azotului - produc la niveleul

epiteliilor bronhicl pi ftheale. La nivel sangvin,

rezultand methemoglobinq care lmpiedica ioxigenuiui)clte tesuturi.

sgbsr,I.Iele oxidante(ozonide)genefateprin

,;nor pro.ir4i de ardereai hidrocarbwilor,

fi afectatede inflamalii, rinite, faringite, laringite,

acliunea poluantului es{_de lung6 durati pot aparea

rytalii

t

o

r

alecdilor respiratorii

se traduc prin saliialie, expectorafie,spasme 9i dificultlili ln respiratie,care

grui *ur" de solubilitate, prodlc

cronice'

cdilor respiratorii blocareamiqclrilor cililor

se combin[ cu hemoglobina,

tansportul

gazelor respiratorii

acfunl.radia{iilor

ultravioleteasuprs

au efect iritant pentrucfile respiratorii,

.*

i.

taci[teaz5suprainfecflilecu germenipatogeni"

-hl pol'"s*i cr.acduneastrxiantl:

c

'oa

",rub-l

de c,zrbon- se combin[ cu hemoglobinadfurd carboxihemoglobind"

consecinledinte celemai graveasupra

3C.cu,c

:esX.-i.ei e*olr.lot

a:r:eiei wroleniS-

:-enlrEtrened€lipse de oxigen,cu

tesu'tri gi celule,

grcS" uimii'

etc'

ce se manifesti clinic prin dureri de cap,

c; prc'iu;gpsu3cgls

;

piualu

-

icrucesl$€m,ic*

ei:r:ry'

rn ot'no3hr[ zub formi de vapori

rrman at6tpe

catc se oondenseaz6relativ

rcgeJe. ?r-. fErrg3& tn cgisnul

calerespiratorie (mai periculoasd

c)p

tr3i

cal

fun

pro

aglq

mfti

Apa

nail

ape

ales

dis

p6n

Ape

fers

folo

I

lmfl

rttrde

im[ gi

ile.

pentructrajungcdirectln s8nge)c8tqipecaledigestiv6(ficatul ar€o natr prae de detoxifiere a organismului).Actiunea nociv[ a plumbului se exencit6la nivelu] sdngeluluideterminind aparilia anemiilor, iar la nivelul sisterrului nerios, poate provocareminerealn urm[ a dezvolt6riiintelectualela copii. Boala poarttrnumcle desafirnism.

dere:

re ale

d) poluanlicu ac;iunefibrozantli:

o pulbertle -

mai ales cele cu densitatemare,persist[ in pl6m6a determinftido

scbdeiea elasticit[tii pulmonare,ca gi o reacflela corp sftllin, cu formarede lesut

nou?njur, cesti la bazaaparilieifibrozei.

marl

frvitnp

e)

par in

ci. De

nultor

0

a

iratorii

g)

nfilor

ingite,

!perea

imtorii

i

care

poluanficu acfiunecancerigeni:

o

hidrocmburllepollcicllce aromatice(HAP) - suntpoluanfi organlcicerezult[ din ardereaincompletila combustibililorsolizi gi lichizi. Seconcentreaz6ln organism ln conditiileuneiexpunmiprelungite'

o

Arsentrl,cromul, beriliul, cobaltrl, seleniul,azbestul - sunt poluanfi anorganici, prezenlimai alesln mediileindustiale.

poluanlicu acliunealergizantl:

o pulberile minerale sauorganice

lubstanlelevolatile din

ca Si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon)sau

insecticide,detergenti,maseplastice,medicamente,produc

rinite acute,traheite,ashnsaumanifestiri oculare(conjunctivite 9i blefarite) sau

cutanate(eczeme,urticarii, ac)

polusnficu acliuneinfectantl:

. sunt reprezentatide divergi germenipatogeni din atmosferE.Degi majoritatea

germenilor ce provoacdboli

Ain"tia

gutqraiul,etc, au o rezistenp

temperaturascIzuttr,

responsabil6pentnrun numlr maredeboli.

infeclioasecu poart[ de intare respiratorie,ca:

scarlatina,firsea convulsivq rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa,

sciant6ln aer datoritii unor factori ca: usc[ciune4

radiafiile ultaviolete, sontaminareaprodus[ prin aer este

cililor

IL3.2.2.Poluarearpei

lobina"

iratorii Ca gi aerul, apa

esteun fastor indispensabilvielii. ln organismeoea lndepline$emultiple

dizolvarea gi absorblia elementelornutritive, la tansportul 9i elimtarea

nrnclii, de la

ptodrigilornocivi gi/saurezultati

(gheafd,zhpadl"grindin6), lichidd (apa de ploaie, apa subteran5,ooeane'

ugr"gt=, solidi

mari,fluvii, rduri,etc.),gazoasb(vaporideapddin afinosferd).

Apa are o importanfSdeosebitii pentru viap omului, a plantelor 9i a animalelor.Apa din

oututanrboi. s6fie suratg,adicaia nu conlindsubstantetoxice,diundtoarevielii. Dintretoate

apelenaturale,apade

aiesdioxid da

din apac6zut6pe

pfment,dizolvi

ipu

estepoluat6.Ca apasddevinEpotabilg"omul o tateaz6"

din metabolism.in naturd,apase g[seqtein toatestdrilede

asupra

ratorii,

pbin5"

lsupra

le cap,

relativ

ploaie

esteceamai curatii.Ea dizolvdin drumul ei prin atmosferdmai

de sulf gi hidrogensulfurat.O,Pq"

carbon,iar in regiunileindustriale,dioxid

omul o folosegtepentrubeutGbuie

pdm6ntareun conlinutridicat de dioxid de oarbon,stribetfuidstaturile de

oarbonaliidecalciugimagnezitr"transformindu-iln bicarbonalisolubili. --

sdfie o apipotabil6.-Apq.9igjq

fabricilor'

pr .*

fermelorde animale,oraqeloimari,

ruloasd folosindfi Itie strcciale.

53

III. CALITATAA AERULW HI(TERIOR

III.1. AERUL ATMOSFERICCURAT

Deasupracontinentelor gi oceanelorseafltrun inveliggazos,numitatmosferd,a cdnriexistcnfi esteesentiahpentrudesfd$urareaviefii pe Terra.Acestlnveligesterefinutde forfa de ataclie

gravitational[gi estelnt-o permanentdinterac]iuneourelieful,cu suprafa]asolului,

fi

aparitieiqiCr"uoititii biosferei. Atnosferaestealcituitii din diferitegaze,api in staredevapori,

ptin flutnui permanentede energieqi substanf{ asigur6ndmediul favorabil

ogeanepl

1

u gh"t*iloi

cenugivulcanice,sit'ttti,pulberi,aerosolietc.

Din punctde vederetermodinamicoaerulafinosfericesteun

ap6. -Acest gltim constihrentare o propo4ievariabilE(pe verticald,latitudinal 9i longitudinal:

pbnderemarep6n6la cca 5 km qi exbsm de redus6la pestel0 km) gi de aceeade valoarea ic"stui elementdepindin burl[ misur[ cantitateanorilor gi precipita{iilor,opacitateaatnosfer€i 9i bilanfgtradiativ- caloric.Limita departicipaliemaximdcorespundestlrii desaturalie.

arnestecde aeruscaf

9i

vaporide

in ceeace privegtecompoziliaaeruluiatnosfericusc,atgi curat,sepoatespunecd ear[mdne practicconstantA"p&r[ la o altitudinedecca.90krn(TabelulIIL I .).

Aerul etrat este aenrl

inconjuritor.CompozifiachimicEa

atrnosferice:absorbliadeenergiedela soaresaueliminareadeenergiein spaliu.

lipsit de substanlece manifestEactiune agresivdasupramediului

atmosferei joac6 un rol importanttn cineticaschimburilor

in afaa

soiizi(f

Dintre

respu4

in proc

azoill (

I c"re

!

I

lMt OxiS

il

I

I

I

Neo

Diox

etet

I g+

r'ntr

I

H

Hi&o

xe*

I

ll o^

fi_I"

 

Comp

A.L, Lavoisier a sepaxat,identificat gi denumitprincipaleledou6 gazecare compunaerul

distan

atnosferic:azotul f

oxigenul.Csrcetirile ulterioareinfeprinse de Gay - Lussacau stabilit

de com

propo4iilevoh:rnicealecelor dov5-gazr,demonst6ndtotodat6prezenfatn cantitSlivariabilea

bioxiduluidecalbon,amoniaculuisivaporilordeapd.

Tabe

in ultimeledouEdeceniialesecoh.rluial )O( - lea" J.W.Rayleighqi W. Ramsayaudescoperit 9i denumitcutermenideoriginegreacd: argonul,heliul,kriptonul,neonulqixenonulnadicl grupa gaznlorrare saunobile,

ln ceeaceprivegteozonul,proporfiaacestuiaestevariabild:la

estefbartemic; in sohimb,la altitudineade 15- 45 kn\ acestuigazesteimportant.

nivelul m[rii, con]inutuldeozon

seafl6 "pltura deozon"undeprocentul

Seconstaticdprincipalelepafu gaaecarecompunaerulcuratgiuscat(azotul,oxigenul,argonul

gi dioxidul Ae-carUon )

impurita{r,poluanFetc,in concentatiesub1a/ofacecaaenrls[ fie poluat.

reprezinti 99,98dn volumul acestuia"Prezentaaltor substanfenumite

Cercetirileteoreticegi experimerMleau arltat cEdinte toli componenliiaenrluiuscat,doar

spaFu.Cum insdponderealor este

dioxidul de carbongi radonulprezinti variaF in timp $l

infim6,compozifiaatnosfereiin

consecinl5"aerufpoatefi

la suprafataterestrd,secompardcuvn gazpedect.

vecindtateasuprafeleiterestepoatefi considerat[constant2lIn

asimilatunui gazunic,catein condiliiledepresiune 9i temperatur6de

96

l(
I

I Dioxi

I Meta

fM"*,

I Hidro{

E

I Sulfi

l(co rcffi

Seco

Pentr

aerul

prezg

(colo

in afarl dgaze,in afinosferdseaflEo seriedeparticulein suspensiegi aerosolilichizi(cea1a)sau solizi(fumul). Dinte componenliiaerului, cel mai importantesteoxigenul (O2),Acestaesb indispensabil respiralieivegetalegi animale,oxidareareprezentlindprincipalulprocesdin carcreanlti energie ln proceselevitale.Bioxidul decarbondin aer(CO) intervinein asimilarea "hraneiu la plante,iar azotul(Nt ahnosfdcftprezintlunadin verigilecircuituluiazotuluiin natur6"

TabelulIII.I . Compozisiaaeruluiatmosfericcarat Sl uscat

Gazelecomponente

Amt

Oxigen

Argon

Simbol

Participafii volumice

Partictpafii h greutate

I%l

I"/ol

N,

78,088

75,51

Oz

20,93

23,01

AI

0,9325

1,286

coz

0,033

0,04

Ne

1,8x l0-3

1,2x 10'3

He

5x104

7x104

KI

1x104

3x104

Hz

0,01

0,001 -

Xe

9x 10{

4 x l0-r

Or

1x10{

Rn

6x 10'18

iexistenP

b ataclie

oceanelor

frvorabil

& vapori,

vaporide

ngitudinal:

c valoarea

dnosferei

Dioxid decarbon

b.

Neon

Heliu

€ar[mAne

Kripton

Hidrogen

 

Xenon

r

mediului

Omn

himburilor Radon

npun aerul

au stabilit

variabilea

Compoziliaasruluitoposferio uscat,tn perioadaactuaH"in zonecu atnosferacurat5ola mare distanp de surseantropice,continepe l6ngdcomponentelenaturalenevariabile,doudgrupe decomponente:variabilegi foartevariabile.Aceasti situalieesteprezentat6ln TabelulIII.2.

TabelulIII.2. Prezentareatendinleideevolupiea concentralieicomponentelorvariabileale aerului troposfericcurat Si uscat

bscoperitfi

rdicl grupa

Compusnl

Variabile

Coneentragia(ppm)

Foartevariabile

Compusal

Concentralin(ppm)

nrl deomn

le procentul

Dioxiddecarbon

Metan

Monoxiddecarbon

Hidroeen

2406n crestere)

Ozon

0.01-0.05

1.6{in crestere)

Noz

l0'"

0.ll (increstere)

NO

10''

0,56

HNO:

10"

0.3

NHs

10''

0,5x 10-'

Soz

t0'

0.3x 10-'

HzS

l0*

mrl,argonul Nzo

ete numite

Sulfura de

(cos)

carbonil

Clorofluorosaxburi

uscat,doar rca lor este constantn" in 4eraturd de

Seconstatddeciabateriingrijordtoarealecompozilieiatmosfereiactualefat[ deceanormal6.

Penfu a aveao imaglneclarda evolutieiin timp a concentrafiilorelementelorcomponenteale aeruluiafinosfericouratqi uscat,ln TabelulIII.3. suntredateprincipalelecomponentegazoase prezentein momentulde fa!6ln atnosferateresti (coloanaB), valorile din erapreindustriall (coloanaA) gi rataanualSdecregtere(coloanaC). Primeledoudstraturiale atmosfereitereste

de la nivelul solului in sus se numescfioposferi ti statosfer[. Detaliile ln legdturtrcu statifioareaatmosfereisevor prezentain paragrafulurmitor. TabelutIIi.3. Compoziliaihimta a atmosferettereste

TROPOSF'ERA

Participafii volumice (%l

A(ppm)

Azot

78.088

Oxisen

20.93

COz

0,033

270

fugon

0,9325

Neon

1.8x l0''

Heliu

5x10-

Metan

1.70xl0-

1.00

Krioton

lx10*

Hidroeen

0.01

NOx

0,30xl0-

0,28

Freon

0.0

Ozon

I x 10'"

co

0.0s-0,2

SOz

0.001

NHs

0,004

CzlI+

0,0

STRATOSFERA

Ozon

0.1-l0xl0'

Vaporideapd

3-5x10"

B(ppm)

340

t,7

0.30

0.00015

0.13

0,002

0,006

0.0002

c(%)

0.4

a

0.25

8

a

L

I

,)

III.2. STRUCTURAVERTICALA A ATMOSFEREI

Atnosferaestelnveligulgazosal Pdmertului,careparticipi odat?icu el la migcareaderotafiegi

derevolulie.Asupraacestuiinveligacfioneaziforfadeataclie

scadein raportcupdtatul distanlei,qifodaCoriolis -

gravitagionalEa Pdmdntului'care

generatddemigcareaderokfie a globului.

Atmosfera estetnveligul invizibil format din aerul careinconjoari planetagi constituieun elementvital pentu existenlaomului.

- estecel mai ugor dinte inveligurile materialeale planeteigi esteun strat gaeos

care,cutoateacestea,c6ntiregte

5 milioanedemiliardedetone;

- concentreazA ceamai marepartea maseisalein primii l0 km ai grosimii ei. ln

aceastlipdturE"compusi ln ceamai marepartedin azot gi oxigen,sedeplaseaz6 maseledeaer,mai mult saumaipufin reci;

- modereazdconsiderabilviolenfeleclimaticela suprafalaglobului;

- reflectii57%dn radialiilesolare,mai alesdin celemai periculoase, 9i r{in, ca

int-o ser6,o bundpartedin cdlduraacumulatide sol. Datoriti acestuifenomen,

planetanu cunoagtediferenleuriaqedetemperaturdintre

maxim[nu atingel50 0C;, intreanotimpulrecegi celcald,sauintrenoaptepizi in

acelagiloc;

poli gi Ecuator(diferenfa

- nu estemereuin repaus:cicloaneletropicalesauviscoleleinghetatene-oamintesc din plin, Acestemiqciri violente de aer sunt dublate,in general,de efecte

98

Stratil

Cercd

alcEtu

vaxiaf

Orga

Acest

gases

mezo

Tropo

atmo

Trop

Estep

mai n

prec

rf, cu

"silbatice": fombe de ap6"scEderibrugtede temperaturE,futuni de z6pad6, canicule.,. Aceste catastofe au totugi domeniul lor de predicfie; ln regiunile tropicalenu se lnt6lnescviscole,gi nici taifine in zonelereci. Aflate lnte cele doun" regiunile temperaterisod s[ ounoascE,tn mod exccplional, nepldcerile

am6ndotura;

- este foarte mobilA, foart€ seusibil[ la cele mai mici modifictrri, frecventeln regiuniletemperate.Astfel, ln ciudaobservatiilorgi calculelorlor, meteorologilor le estefoarte dificil sEprevad6cu certihrdine,cu mai mult de tei zile lnainte, schinibirile detimp;

- facede asemeneapartedintr-oplaneti ln careomul igi hsn din celn ce mai mult urmele prin activit6tile lui, dar mai ales prin poluare $ prin degradlri. Este probabilca"din aceastdcauz6,climas[ fie ugormodificat5; forma ahosferei esteasemlndtoarecu ceaa Pbm6ntului,insi estemai turtiti la poli gi mai bombattrla Ecuator,datoritl migcdrti de rotafie a P[m6ntului, De exemplu:la poli: grosimeatroposfereiestede8-9km; la latitudineade45o:de l1- 12km; iar la Ecuator:de16-18km.Ataclia exercitatideSoaregiLun[ determind tn masaatnosfereimigcfi deflux gireflux (mareeatnosferic[),

- esteformat[ din:

a. azot-78Yo

b. oxigen- 2lYo - esteun gazfoarteimportantpentu cdinfieline viala qi arderea;

c. dioxid de carbon - absoarberadialia solardinfraroqiereflectatiide suprafala tsresfid,lmpiedic6ndricirea atnosfereigi a suprafeleitereste ln timpul nopfii;

d. ozonul - formeaz6un strat la cca.20-35 km tndlgime,al cirui rol estede a

protejaP6m6ntulderadiatiileultaviolete.

- nu este la fel pe toati grosimeaei. Asfel, cu o6t ne lndep6rtim de suprafafa teresfrd,easerarefiazdgi lgi modificdtemperatura.Pebazaacestormodificdri,au fost deosebite5 sratrui atnosferice.

- la parteainferioar5,atnosferaseintepdtunde cu celelalteinveligurialeglobului,cu

hidrosfera,litosfera,precumgicutnveligulviu - biosfera-

- pe verticaldln sus scadatlit presiuneaatnosfericd cdt qi tempratura.La nivelul m6rii,aerulexercitio presiunede1013,25mbar.

ule ti i - care hlui.

ule un

gazos

i ei. ln &azA

Sn, ca nm€n, frrenla gi zi in

nintesc

efecte

Stratlficarea atmosferei

Cercetdrileaerologiceau eonfimrat ctr"pe verticalE"atnosfera nu este omogen6"ea fiind

alcltuiti

variatiei temperaturii cu altitudinea se pot deosebi5 staturi principale, adoptateqi de

OrganizaliaMeteorologiclMondial6.

Aciste sfraturisunt:troposferqstatosfera,mezosferantermosferagi exosfera.lnhe acestease glsesczonede trecerecu gosimi relativ mici (1-2 km), oumar fi: topopauza,shatopauza, mezopauza(FiguraIIL I.) Troposferagi statosfera alcdtuiescatmosfera joasI, iar celelaltetrei subdiviziuni formeazl atmosferalnaltd

din mai multe straturi cons€nticecu proprietdfl fizice diferite. Astfel, pe baza

Troposfera

Esteprimul inveliq atnosferic, aflat la suprafafaP6mfufului;in cadrulsdusedesfdgoardcea mai marepartea interacfiunilorcu celelaltelnveliguri tereste (ap6,relief, sol, viefuitoare), precumgitotalitateaactivitililor omului;

99

104

9p

ao

7q

&

FO

40

$(}

'1lt-rr;pffim1tT

jr**;""*

tite=r?.i

--

q-

?.

3 i:'.

ts-

-E.'l

;ii7ro

,*,q

Figura IILL Struct;*'e .i-:--:-

Maream

Degi es

pdm6ntr

vaporiid

Principa

.i

a:

,o

 

lnne

tn

tropopa

Stratulu

Stratos-

6b

 

Seintint

Inilial s

Cercet

0'C 1q

Conlin

ultravio

oxigen

parlial t

a temp

O cara

sedato

cantita

 

-

.

i:{!i,

La

lim

. -

+'.:

lijlfti

stratop

Mezos

: ::".ts-le|et

Depag

km.E

Lalim

Term

Seinti

I500

foarte

Mareamajoritateafenomenelormeteorologiceauloc ln hoposferE.

Degi estecel mai subfiredintre shaturileatnosferei,troposferaprezintl penfu viala de pe

masaatrnosferei 9i circa90%din

vaporiideap6,fiind sediutcelormai

p6m$nto importanfideosebiti,EaconcenteazSpeste80%din

importanteprocesegifenomenemeteorologice.

Principalelecaracteristicialetoposfereisunt:

o

r

scddereatemperaturiicuinilfimea -

m, valabilpentrutoatezonelep[mAntului.

mi$careanelncetatda aemlui- sedatoreazIlnc6lzirii diferenliatea suprafeleiterestre,

care determin[ lncSlzireainegal[ a stratului de aer inferior gi aparilia miqcErilor convective(ascendentegidescendente ).

gradienttermicverticalmediudecca.0,65 o Ci 100

infe

tropopawd.

troposferdqi statosfer6 se afl6 un strat cu temperaturi practic constantS,denumit

Stratulurmdtoresteo zoni lipsitddeturbulentE,stratosfera'

Stratosfera

Seintindep6ndla aprox.50lan altitudine. Inilial s-acrezutci, unnarea unui echilibruradiativ,temperaturastratosfereirdm6neconstantd. Cercetiri ulterioareau ardtatcd in realitate,temperaturacregtein stratosferd,ajung6ndla cca. 0"C (pichiarvaloripozitive)la limitasasuperioard.

Contine stratul de ozon (ozonosfera)care absoarbecea mai mare parte a radialiilor

ultraviolete.tn stratosferd , rcdialiaUV emisl desoareprovoacdfotodisociereamoleculelorde

oxigen,careulteriorserecombindformdndmoleculadeozon03

pa41alradialiaUV, nociv6pentrucelulelevii, atemperaturiilntretropopauz.6 Si stratopauzi.

. Acestpfoces,careabsoarbe

protejeazisuprafafaterestrd 5i induceo cre$tere

O caracteristic6importanttra

sedatoreazdfaptuluicdvaporiideapdprovenifidepesuprafalaterestr[depEqescfoartegreu 9i ln

cantitaliinfimebarajultermical tropopauzei. La limita stratosfareieste o zond "cald6", cu temperaturice pot dep69i0oC, denumiti stratdpauzd.

stratosfereio constituieextremaei sdriciein vaporideapd.Aceasta

Mezosfera

Depa.gindstratopauz4temperaturadescreqtedin

tm. fste mezosfbraincarcauloccaqiin

La limita superioar6amezosfereiselntAlneqtetnezopataa'

nou, sclzdnd sub -100'C la o altitudinede80

troposfer[,migcdriconvectiveintense.

,'ertical6,cu

r functiede

temperanrd

I toposferei

Termosfera

Seintindepdn[ la aproximativ500km. Temperaturamegtefoartemult,put6ndatingevalori.de 1500"Cla altitudinide250km.Numeledetermosferdi-afostdattocmaidatorititemperaturilor

a foarteridicatecaf,eo caracteizeazd.

-zonier6

101

Modificlrile foartemari spatialegi temporalealetemperaturiidin aceast6zonl nu pennit sAse stabileascio legedevarialiepentruaceasta

Estecompusldin Ionosferdgi Magnetosferd,in

putemic6.Estezonain carepoatesdapar6fenomenulnumitauroraboreal[.Ionosferareflectl

undeleradiofolositein telecomunicafii.

ionosferdradialiilesolareproduco ionizare

Deasupraionosfereiseafldmagnetosfera.

Exosfera- nuconfinedecdtparticuleextremderaredehidrogen.Aerulareo densitateatdtde

mic[, inc6tsetrecein spatiulplanetarfar6o limitdevident[.

Folosindcriteriul variatiei compozilieichimice qi a proportiei gazeloratmosfericepe

vertical6,celemairecentecercetdriefectuatecu

sauazborurilorextraterestrestabilescaltenoi

ajutod rachetelor,a satelililormeteorologici

diviziunialeatmosferei 9i anume:homosfera 9i

heterosfera,

Homosfera-

selntindede la suprafalaP[mdntului 9i pdnAla 90-100km. Are o compozitie

o*og.oe, in carepredominbazotulgi oxigenul.O particularitatea homosfereio constituie prezenla,,stratuluideozon"la altitudinicevaiazd.intre20-35km sauchiarmaimult.

Heterosfera- se afl[ deasuprahomosferei,pinb la peste10000km 9i estealcdtuitddin 4

shaturigazoase,fiecarecuo compoziliedistincti;

1. Stratulde azatmolecular (Nz)- seintindepAndla cca.200km;

2. Stratuldeoxigenatomic(O)- panAIa 1100km;

3. Stratuldeheliu(He)- ajungepAnEla 3500km;

4. Sfratuldehidrogenatomic(H)

- nu areo limitdexterioardbinedefinitE.Seconsiderd,

totugi,calimi6

esteaproximatividenticdcuceag6sitEin spaliulinterplanetar,

arbifar6inillimea de 10000km,undedensitateaatomilordehidrogen

Ct'lf U{ !r"

:

,

:

gcograi:::

moCillc:,

dprqln'.

v\e!!.t.!.

:

_

t'eprezilrli

 

it]aseiot::

in

ar,*t: .

 

vizrirti; .

COt"liCl-.il .r

desclie;.

I11.3.1.t I

'l'ipr'.r'cl

sprepO,r

cauzad::;

zoilii cu ::

Acest tir' ; aelul c.,,; calc"ai r.:

g1,ri-riy1.11tj

ltl;':"1^'l:-.: ,

aceslLii

J,:

l1'anslllri.'

rrl.3.Mr$CAREAMASELORDEAERtN rnOposFERA

Atalizadeamdnunta troposfereirelevi faptulcdin cadrulei sepot diferenliavolumedeaer

cu dimensiunidiferite care se cwaatenzeazd,fiecare,prin anumitevalori de temperaturE, presiune,lnc6rc6turbde vapori de apd,gi careau dinamicagi evolufiadistincte.Aceste

volumedeaer,relativomogene,careseintindpesuprafeiedecAtevamii

gia c6rorin6l1imeurcddela c6{ivakilometrila limitasuperioarda

d. *"r.

prinschimbuldeenergietntredou[ mediidiferite.

dekilometrip6trali

troposferei,poart[numele

de aer.Caracteristicile qi |e dobAndescprin contactuldirectcu suprafataterestr6 $i

Acestprocesesteputernicinfluenlatgi

Pimdntului,de lnclinareaaxei terestreasociat6cu migcareade revolufie,de faptul c[

suprafalaterestrdcorespundeuneiasocieridemediiacvaticeqi

existaunnumdrmaredemasedeaercaresepotdiferentiadupdcriteriile:

diversifrcat,spalialgi temporal,de formasfericEa

deuscat-Deaici concluziacd

caracteristicatermicd-+ suntmasedeaercald(latropice,la ecuator) 9i masedeaerrece(in regiunilepolaregisubpolare);

t02

mit s6se

)loruzatt

rreflectl

carqcterisiica dinamicd -+ sunt maSede aer stabile. care stationeazddeasupraunei regiuni geografice(la tropice.in regiunilepolare),gi maseinstabile.carestrabatmai multe regiuni, modificdndu-girelativ repedeuasaturile (indeosebiin zona temperatd);regiunea geograficd

deasupracfireia'seformeazi mdsede aer arctice,polare.tropicale, oceanicesaucontinenta]e reprezintdcrlteriul cel mai des folosit, pentru definirea caracteristiciior termodinamiceale maselorde aer.

!c at8tde

in acest paragraf ne propunem descriereamiqclrii maselor de aer, pornind de la o prima

viziune simplistA ce eonsideli, migcareaaerului intr-un singur circuit gi ajungAndla concep{iilemoderne Ce pun in e{ldenp mai multe circuite, pentru a incheia capitolul cu descriereacazurilorp{$getay fc,v6ittufi pe glob 9i peteritoriul prii noastre.

ilrice pe

nrologici

bsfera 9i

rrr.3.l.crRcuLATl*lrtiivuur PEGtgp

i;iob

'.' re.prezintd"tentativa planetei"dea deglasaaerulcald

Tipareledecirculaliea aeruluipe

sprepoli gi aerul'r€cesBieregirinea:ecuatoriali(FiguraIII"2.). Miparea aeniluiaredrept

cauz6diferenleledetemperatu$caregenerea:ddiferenledepresiune;aenrlsedepliseaz4din

mpozilie

constituie zonacupresiuneridicatasprezonacupresiunesc6zutA,

t

Acesttip decirculatieal aeruluiarcorespundecazuluiin carePdmdntulnu s-arroti.Atunci

aerulcalds-arridicala ecuator,formdndun frontdeaerascendentgi in acelagitimp,capdlul

caldal acestuicircuit.Apoiaerulaflatlaparteasuperioards-ardeplasasprepolirdcindu-se

cobordndtreptat.La pol aerul se r6ce$le"ingheldnd" cobordndspre suprafalaterestri. formdndastfela doua:extremitate,frontulde aerreceal circuitului.Peparieainferioarda

acestuicircuits-artransponaaerulrecespreecuator.Astfelin acestcircuits-arasigura transportuldeaerrece,densspretropiceqiceldeaercald,maipulindenssprepoli.

ftl

din 4

9i

bnsider6,

ihidrogen

Ee de aer

neraturE,

F. Aoeste

ltri pemti

f numelc

lcresffi 9i

I sfericea

fiptul

cE

rluzia

cE

t,

prrece(ln

:

FiguraIIt,2. Principiu general de ntiscarea maselorde aer in almosferd

103

III.3.2. CELULE DE CONVECTIE ALE MASELORDE AER

La o priviremaiamdnunlitiasupracirculalieiaeruluivomdistingenu o singurbbucl[ marece leagdzonaecuatorialEdepoli, ci o circulalietn hepte.Astfelcirculatiaaeruluiln atmosfer6 poatefi divizatdtn hei celuledeconvecliein fiecareemisfer5.De la ecuatorsprepoli aceste

celulesunt:celulaHadley,celulaFenelgicelulaPolari(FiguraIII.3).

a. Reparti{iafald de axa Pdmdntului

b. Varialiape in,iltiine

Figura III.3. Celule de convecliel-Iadley,Ferrei 5i P,:,iard

La pol

P[man

usor,de

intre re

presiu

Acester

presiun

form[ d

cauzA

Sudicd

circulAi

jurul un

esteinv

'.

Figuralll.4 prezintdsubo form[ mai detaliatffrontul superiora1ni;cbrii aerului.Acesta variazdintreo altitudinede8 km iapol p6ni spre17km la ecuator.

KlTl

to

IE

!0

t7 Km

5

o

tp8Pirorc)60'

3oo

Ecuotor

t t *'Fcqre oscendentd

S

772i7

,//r/r.,

'.:.

'ztl/rt:".' //tt77.

.,

=','1

llopopo uzd

= .

'

"/

1'

qa'o

{ lcl3,O

)

w1:{,*.'

rla

c

30"

$vil.cie

ces:e-dentd

Figura III.4. Varialia pe indlsimea vdnturilor A : miscaredescendentdpolard, B : ascendentdsubpolara 5i temperatd, C : descendentdsubtropicald,D : ascendentdecuuroriald

104

III.3,2.

Motoru

PAma

marece

fnosfera

,li aceste

La pol aerul fiind mai receestemai densdeci gi presiuneaestemai mare apropiindusede P4mant.La ecuator,aerulestemai cald,decicaracterizatde o densitatemai ridicatd,decimai usor,depresiunemai sc6zut6,decisepoateridicamai sus.FiguraIIL5 prezint6o combinafie intrereprezentareacelortrei celulede convecfiea aerului,fronturilede separalie,zonelede presiuneridicatdqi sc5zutd 9i repartiliavdnturilor'

AcestemiqcEride ridicare qi cobordreale aeruluiln atmosferE,de la presiuneridicat[ spteo

aerul wmeazLo rutd in

presiunemai scdzutii,nu se producdupao traiectorierectilinie, ci

formi de spiral6.Acest fenomenestedatoratrotaliei Pnmdntuluisub aerul care se mi9c6" cauzAndo devialiea vAntuluispredreaptain EmisferaNordicdgi spre^st6ngain Emisfera Sudicf,Fo4a ce produceaceastddevia]iesenumegteForla Coriohs.In consecin{6,aerul circul[ in sensantiorarin jwul unui centrude joas6presiune(depresiune)gi in sensorarin jurul unui centrude presiuneridicatS(suprapresiune),in emisferanordicS.Aceasti situalie esteinversatiiln emisferasudic6.

i. Acesta

afl

60:_

Ii.JiJ'u').

1., h- d'.

Jossg /Zonoecuctcriclodec.olrnsi \\'\

*.-

\\\

"

\

'

'

Alizeede sud-est

Ali:aa

da

cr'.{-,aet

\

\

t-.\

- t\\

*\

t.

\\

\

?c,rrssubtrop.icglq

, cc cc;r.n Fr.ylnI

:c;m 5rY

voriobil

I vsi'iebr,l

Presiuae;i-1

]i
I

rt

V

\

conveclro

*jii

r :Ff-\;

r

'*\:j

Figtra IILS.Schemaeircula;ieigeneralea atmosferei(dupdA.N.Strahler)

III.3.2.1.CelulaHadley

Motorulcirculafieiatmosfericea aeruluila tropiceesteradialiasolar6.Datorit[ inclindriiaxei pdmAntului cu23.5grade,Soareleseafl4lazenit Ia ora12:00de-alungulintreguluian'ceea

105

ce conducela ,"rn maxim de incliz.ireir-, jurui ec';atcruiuigeografic.r\ceasti cf,lciuraesle transpol"latain nrarepartein atmosferdsr,rbfi::^madc caiduri l?rtenlilin tinrpul flrrunilrrr tropicale.

CelebruiastronomEdmond i-ladle1propLlseseo reorie in r eCereaexpiic[rii prezentei

r,6nturiioralizee.Explicaliasa nu demonstrace ce r.inturiiese dilj.iau -spre vesl,Ceorge

lladle-v.avocat englezgi meteorelogarnatora proii'l:s o aiia vari:inrain

circulalieincirisda aerului.Pentrua explicaiiirerir: \ e:r a cllc,-ilaiici ,-le ia sr.rpralalAtrebuie

tinutcontdemigcareaPamdntului.De fapt.o masid: l::;.'se ::e:irr:eazasprenordsellspre

sudialdde un observatortix in spatiliestccbsei-':r:ia.':u,:

obsenatorlliat pePamant.CccilalaCcunoi)-J:\d:

1735 descriindo

:nirciicntasprelest faladeun

:-.:

-: :ttt-.i -t'rr ::i L\dittiutrPintdrttul.

Celuleie Hadlel' transporidcaldura gi unrici'.e:e.: - :

llecanismul de tbrmare a ceiulelorHadier €Slec).r-r'.rl :i.-": rr:;r Iriiura IIi.6. La ecuator

lorleleCoriolissunlrregiijabile,decieienn ooti:;:.;: ::: i col"]\'ergespreecuatordeoareceacesteasrinlzc:31: :; fbrnrdntillrtuni (l).

1y

;icssFre

scizr.ltd{i).

latitudini medii.

,.

l:;1lli.

:::

.,\ernlcirld qi umed (4)

uncicse ridicS

AD

3*'f'l

ds \*,r

Figurull! /;

i)'lFai

:

,. ,

.

i-

Aceastaeslea;a nunriiazondde coli\-r-i suntabundenledarvanturilesr"rntslabe (Figuraii.

a. I;ot()grafie f-!guruIll T /.ond111"3'r,"

'

CdndmaseleCe*er cald gi indliimediitoritaflurului deaervenindCela baza:r::-. ir:r;irtsesprcnordrla) souspresudilb) 1,.'r:.in.":*.-

forlaCariiisci*5ir-.deviinCrna>Eleiie

- i!:1'e-\tn-l].Apropiindir-se<iePai,aerlrics l.,r::::- -- firceinstabil 5i incepcr:r ctrboarc, -i , i;' : :::

gradienttenrticadiabatuscst.ar.Andc,: '

:

:.

-.

li .\

'.:

-.

,

{

j'

lrr:iic ;rrueipitaliilc

;:!';i'

r.--;:-t

ilulter

*r

i;irl'ii:.1ft$.

t"

I

:---:-*l

I

lSlilane

I

a.rr' l.':1-rli

.:

-i:t'cic;rcrsunt

:-.

.

t:

,-

-.-.

,,

--,,- ",

-'-: .,,'l- --\i ile ccl.lat0l.

r:

:,.i'::;!

:,, -

rti

icff'a1rlf,,illti

rllrrdiuiceailce il

:--,.is.lL'!ii

-.:

.,, .

-,illi6:asc cllrha de

.1-r -: r;rltirrea umiditatii

:

't

relativ

calm s

estedi

Trebui

ecuato

ceeac

(Figun

de20

III.3.2

Aerul

Fronn

Polar

Celul

mai n

totugi

deoa

ceea (

devia

emisf

Antic

cons

zone

de do

Vost

t

'-;1i !ill

: zcnlet

ili'rJ

t:J:-lIile

Snff

lfn

:.i

ll

'.

.la

."::tUl,

:llL'iii.

r;'i310r

l!'j

{:+)

1iii1c

l

relative.Acestfenomentareloc la aproximativ30-35gradeN qi S, undeintdlnimzonade calmsubtropicalaridAdominatddevdnturianticiclonice.In final,aerulprovenitdin anticiclon

estedirijatinapoispreecuatorlnchiz6ndastfelcircuitul,

TrebuieremarcatdexistentamaimultorceluleHadleygifaptulcdelenu suntaliniateexactpe ecuatorulgeografic,ci mai degrabipe ecuatorulcecorespundepunctuluidezenital soarelui ceeaceconducela o variatiein interiorulunuianapozilieigeograficeaacestorceluleHadley (FiguraIII.8.).in plus,diferenladeincdlzirelocali qifrecdriledin aerdela iniltimi maimici de2000m altitudineschimbdln modcontinuupoziliageograficdauneianumitecelule.

FiguraIIL8. Miscareaverticalda aeruluiin iuliela opresiunede500hPa. Aerulascendent (qlbastrd esteconcentrqtspreecuator,tn timpce aeruldescendent(roz)estemairdspdndit

11I.3.2.2.CelulaPolari

Aerulrecegi denscoboarEintr-unsistempolarcu presiuneridicatdgi circulEspreecuator. Frontulpolaresteo zonade convergentdundevanturilede suprafalddin celuleleFerrelqi

Polareseint6lnesc.

ilcLr5

_

J

]urlL

.

li

rll'

;.'"'-illii

;:.

-:l t.: de -- irlirtli

Cg il

CelulaPolarlesteun sistemidenticcucelal celuleiHadley.Chiardacdaerulestemaiuscatqi mairecela norddeparalelade 60 grade(saula suddeaceastapentruemisferasudicd),are totuqilocuncircuitconvectivlnchis.intregcircuitulareloc lao indllimemaimicdde8000m, deoarecetropopauzanu depdqesteaceastialtitudine.Aerulcecoboar[la poli estefoarteuscat, ceeace explicdfaptulcd Polii suntsupranumitigi deserturireci.lncd o dat6for{aCoriolis

deviazdaerulsprevest,astfelcEun observatorterestruobserv6v6nturiln direcfianord-est(in

emisferanord)qiin direcliasud-est(in emisferasud).

Anticicloanelesemi-permanentedin zonele: Siberia,insulelearcticegi Antarctica,reprezintd consecinledirecteale celuleiPolare.Ca urmaresenzoriimeteorologiciamplasa{iin aceste zonedemonstreazdo cvasipermanentda climatuluiin acestezone.Aceastapermiteformarea de domuride aerfoartereceddndnapterela valori recorddetemperaturd(-89.2'Cla stalia VostokII in 1983Antarctica).

107

Energiasolardprimitddela Soarela ecuatoresteprimitddecelulaFolar6prin frontulpolar 9i distribuitddeaceastapdn6la pol. Circulaliamaselorde aerin zonapolurilorinteracfioneazb cu terenulrezultdndundearmonicedeperioaddlarg6,numiteundeRossby,Acesteaauun rol impodantln haiectoriacurenhrluideaerpolargi in separafiacelululeiPolaredecelulaFerrel.

III.3.2.3.CelulaFerrel

Celulelede latitudinemedie(30-60grade)in ambeleemisferesenumescceluleFenel,in onoarealui William Fenel (1817-1891).Acestaa c6utatsi descriecirculatiageneralda maselorde aer de la vest spreest.Esteo circulalieindirectd,contraf,celulelorHadleyqi Polar6.Teoriilemeteorologicemairecentenuiauin considerareaceastdcelule.

in zoneledelatitudinemedieg6simpedeo parteaerreceproveninddela pol prinintermediul celuleiPolaregi pe de alti parteaercaidprovenindde la ecuatorprin intermediulcelulei Hadley.Acestedoui masede aer se lntAlnescint-un front termic, Aceastiinoud zon6de convergenli estenumitd Sifrontal polar, o zon[ de presiuneridicatd caructefiz.atdde aer ascendentgi de formareanorilor. In func1iede direcliaventurilorla sol asistimdeseorila ffansformareaacestuifront termic ln cicloanece contribuie la circulalia aerului imping6nd aerulcaldsprepol iar cel recespreecuator.Aerul caldproveninddin celulaFerrelseridicd deasupraceluireceproveninddin celulaPolar5,imping6ndu-lin jos pe acestadin urml spre continent,spreecuator,

III.3.3, FLUX ZONAL

Aceastdintreag[succesiunede sistememeteorologicesedeplaseazdintr-o direcfiegeneral[ dela vestla est,iar frontultermicexplicEaceastdcirculatiea maselorde aer,numitl Sifiux zonul. Astfel vAnturilesuntin principaldeplasdrileaeruluide la zonelede presiuneridicatdspre zonelede presiunescdzuth,deviatedatoritdfo4ei Coriolisspredreaptain emisferanordicd sausprestinga in emisferasudic6.Gradientuldepresiunedepindela randullui de strunctura termicI ln coloanade aer. Cu cdt diferenfade temperaturbestemai mareintre dou6zonecu atdt 9i diferenfadepresiuneestemaimareqivdnturileurcdin altitudine(FiguraIII.9).

Figura IIL9. F'lw zonal dinvest

108

III.3.4

Diferc

supra

Acea

fonna

Astfel

estec

(Figu

Aceas

schim

este s

indepe

III.3.

ln ace

descr

intens

III.3.

Exist

sede

forma

De re

proce

produ

ffi

rulpolargi aclioneaza

r au un rol la Ferrel.

Fenel, in

generaii a

Hadley qi

xtermediul iiul celulei

zonb de at6 de aer ieseori la r-npingdnd :l seridici

$

:

urm* sPre

::

generald

r,;td $iflux

:,JicatdsPre

:ra nordicd