Florinela ARDELEAI{

Vlad IORDACHE

Ecologie$i ProtecfiaMediului

MATRD(ROM BUCURESTI2OO?

La aceste deqeuris'au adlugat gi poluanlii sub formd de pulberi, gaze,radiatiioetc, care au ale biosferei:aer,apd nivelului de poluareln toatecelefei componente contibuit la cregerea sol. 9i n3.2.1. Polnareaaerului Aerul este factorul de mediu cel mai important pentu transportul poluanfllor deoarece ln mediul incoqiurator, constituiesupo4ulpe carare loc fansporhrl cel mai rapid al acestora calititii afinosferei estepe prim loc ln activitateade monitoring. astfelcd supravegherea Poluareaaedui are numeroasecauze,unele fiind reanltatul activitefilor umane, altele unor condifii naturalede loc Aide clim[. dator&ndu-se Ministenrlui Din datelede calitate a aerului obfinutedin releauade monitorizare,aparfinAnd Mediului gi Dearoltirii Durabile, rezultil o ugoari funbundt{ire a calitdlii aerului datoratd gi modernizare gi programelorde retehnologizare realizate diminu[rii activit?ttiloreconomice poluatoare. la nivelul unor unitifi industriale detaliatda surselorde poluareseva reglsi in capitolul Avdnd in vederefapnrl cd o prezentare a principalilor poluan{ice o scurt6prezentare IV al acestuimaterial,se va face in continuare sepot intdlni ln aenrlatmosferic. Poluan{iigazogi dn masatotal[ a poluan{iloremiqi in atnosferd,fiind sub formtr de Acegtiareprezintii90o/o gaze,aerosolilichizi (vapori). Poluanlii emigi direct de sursese numescpoluanliprimmi, iar cei rezultali tn urma reacfiilor componente lntre diferili poluanlt primari sauinte poluanlii primari gi elemente desftqurate secundari. prezenla luminii, senumescpoluanfi ln ale aenrluiatrnosferic, Poluan\i primari Principalii poluanpprimad gazogidin atnosferdsunt:compugiicu sulf (SOz,HzS), oxizii de (CO, CO2)' (HC, COV),oxizii de carbon azot NOx(NO,NO2),hidrocarburile lao nie, s) Oxiziidecarbon ' Bioxid.ul de carhon (CO)

td

hn
tde Siar

Ercl. bile,

ca un poluant, P0n6nu cu mult timp ln urm5,acestcompr$chimic uzual nu a fost considerat gi adsorbliabioxidului de carbonde c[tre vegetafie tansformarea acestuia prin deoarece evaou[rile in atmosferE. capabil[ sE compenseze fotosintezaclorofilian[ era considerattr acestgaz axe deoarece pentu de ser6" efectul Bioxidul de carbonesteprincipalul responsabil conduce Aceasta terestd. de suprafata reflectate proprietatea de a absorbiradiatiile ffiatogii sa a Concentrafia solului. ln apropierea aflat afinosfedc in statul iu tidi.r.u temperahrii fosili combustibili de consumului trecut, atet datoriti secolul din cre$tere incl o lmegistrat cit qi a despiduririlor masive. folosifi tn industie ln scopulproduceriide energie, Concentaliamaximi nor*aia de COz admisdtn atmosferdlstede 0,3 mfm3 de aer,,iar cu peste2-3%ll face toxic penfiu om, cu efectemortalela creqtericu concentratiei cregterea se padurilor gi^a oxid[rii humusuluiforestier din zoneledespddurite, rc-20%. Prin arderea COz. 8xl0'tone anualln atnosfer[ clibereazi 49

Monoxidul d.ecarbon (CO) ln Monoxidul de carbon,ca qi bioxidul de carbon,rezult5in urma proceselor de combustie, ln in special intdlneqte care se situalie rpr"irf ln cazul in care combustiaeste incompletE" ori multe sunt de de exploatare gi condiliile reglajeli mici de ardere,unde "u^:Li*tut"tiilor n"ror"rp*ritoare, O alt[ sursi de *oo*ii de carbono constituietraficul azto' Monoxidul reactii de oxidare,in bioxid de carbon. de carbonsehansform[ in timp, prin -erup1iile vulcanice, fermentaliile anaerobedin mlagtini, Sursele naturale de CO sunt incendiileforestiere. electrice, descArcArile b) Oxizii d.esulf (SOzsi SOs) combustibililorfosili, care confinsulfr dar Oxizii de sulf seformeazi in principal prin arderea gi din unele procese inaustriate (fabricarea acidului sulfuric, prelucrarea mineralelor r"r"to*", etc;. Participr la acidifiereaahosferei (in propo+iede aprox, 70 %), fdcand acide". "smogreducdtor"se'tJ"ploi depoluarc unorepisoade posibila aparilia c) Oxtzii de uzot (NO, NOlt Oxizii de azot reprezintii o categorie imponan6 de poluangi.Avdnd in vedere chimia la N2o5),suntun zero panS sai,(de la graduide ox-idare a azotuluipi compugilor complexfi inaltSdeci normal si Este temperaturi la ,rruitut al combinfuii azotului cu oxigenul, provenite de la in cele ca conobustie de instalalii provenite din 5i intalnim in emisiile azot' de de oxizi tipurile toate termice, motoarele de monoxidulde azot (l'io)' o*i"ii At azot i;lial formati sunt in principaireprrezeau'j rapld la \O:. Aceastitransformare cu oiigenul din aer se oxideaza ins6,in contact Acesta SOzin SOr. transformarea estemult mai rapidi decAt Oxizii de azotsuntimplicali tntr-un alt tip de smog(snog:. -totochimic,).Smogulfotochimi-g in capitolulIII esteun rezultatal unei suiiede mai mutiereacFichirrice carevor fi detaliate toposferic, de ozon concenragiei creEeiea la conduce ($ III.7.2.3.)Aceastlisuiti de reaclii ridicat[ toxicitate pr.nu-o caracterizatE 9i anume chimice pL.* gi la apariliaunei substanle P.A.N' peroxiacetil nitratul de d) Compu1ii organici volatili ( COn Compupiiorganici volatili reprezinti o familie de ooiurn! Ceo mare diversitate9i o mare complexitate. proprietilile chimice sau fizice noladl:area'i acestorcompugi, ei pot fi i;-fi;;i;r pot p.in rnott"'At" proprietdli.Asrfel. por fi: :oxici, mlrositori' cancerigeni, caracterizafi in pot reacfiona efectuiuide ser6' la accentuarea absorbiraaialiite infraroqii "onni6uina'"tdel (ROO*) aqa care, peroxi cu radicalulhidroxil OH* pentrua formaradicali orgadci atmosfera a snoguluifotochimic' & rbrrnare in $ III.?.2.3. intervinin procesele cumseva observa apar in cursul arderilor cancerig-ne' aromaticepoliciclice (H.PA.) suat Hidrocarburile gi gi sefixeazdpe gudroane funingine' incomplete e) Metale grele metale a no$unii de "nnetaigreu"' Principalele Nu existl o definilie precisbqi universald atraficului ca lumare princlpal in mercw,cuprUetc) seintilnesc gr"t" (pto*U, zinc,'cadmiu,

auto bazr menajere

J'.

Aceasti c dou[ surs

Poluanli

Pel6ngl ce pot fi careseIE

Amonias NH+*can surseind Naturaes

b)

Acidul c incineru importan cloruri.

c)

Multe dir fluorhidr fluorhidr

::I

Etie,in rcial ln '.rlteori roxidul riagtini,

aulo bazat pe benzini' O altd sursd de metale grele este representatede ardereadegeurilor menajere,ardereaanumitor tipuri de c6rburd,activitdli industrial,e metalurgice, etc. fl Poluangi organici cu complexitate ridicatd Din aceasti categoriese pot aminti: t compuqii cu miros, emigi de unele activitfitridin industria chimicd si agriculturd,preaum gi de unele descompuneri biologice; t) dioxinele gi furanii: existd un mare numEr dB izomeri, dintre care unii au efect negativ asuprastdrii de sindtate. Acegti compugi se pot forma intr-o mullime de procese care au loc la temperafuri inalte gi la care participd clorul gi compuqide tip henzenic (incinerarea degeurilor menajere); i compuqi organici arumatici policiclici, oare se regdsesc la arderea lemnului, in specialin condifii necorespunzdtnnre. g) Pulberile Aceastd categorie de poluanfi include particule, aerosoli, fumur.i, cenu$e,etc. Se pot defini doudsurseantropice majoreale emisiilor de pulberi:

uli dar :ralelor iEcAnd

chimia ;uni un ::ral sd de la r \ O). .rirnare :iiimic rlui III ,'sferic, 3nume

*:' j##jxT[er' ' o fi;,ff Tn"f,TiiJ 3; orincomp iete ; "Hil:; ": minerale, ca reziduufinal. - cenuqile

t) procesele industriale, cu sau f[r[ combnstie: fabricarea cimentului, conversiafontei in ofel. precum gi transporturfle. Poluan(i secundari Pe langd poluanlii principali, in atmosferdse gdsescqi al{i agenfi caracterizaliprin nocivitate, ce pot fi consideralipoluan\i secundari. in aceasti categorie srlrrt inclugi compugii chimici care se regisesc,in general,in concentralii rnai mici. a) Amoniacul Amoniacul intervine in sensul cregterii aciditdlii mecliului nahrnal,prin intermediul ionului NH4'care are aceleagiefecte ca gi protonul H*. Amoniacul este Lvacuat in atmosferddin surse industriale (fabricarea amoniacului, a acidului azotic), pfficum pi din sectorul agricol. Natura estede asemenea o sursd importantEde amoniac.

:ot fi
ri "" n nt r"-

b) Acidul clorkidric Acidul clorhidric, care-intervine de asemeneain acidifierea i'nediului, este produs prin incinerarea degeruilor menajere, ca gi a celor careconlin PVC fuoliclorurade vinii;, O sursa importantd de HCI este reprezentatbgi de arderea cdrbunilor care contin clor sub form6 de cloruri. c) Acidul fluorhidric

lcrl10 1I1

cerilor

metale i.lcului

Multe dintre fluoruri au tendinla de a se descompune la temperalru.ri inalte cu formare de acid fluorhidric. Cum fluorul este un elementnatural abundentin scrmrlaterestrd,emisiile de acid fluorhidric in special din industria ceramic,[, sunt relativ imprortante.De asemenea, o altd

il

unii surs6de acid fluorhidric este reprezentatide industria aluminiului, ln cadrul c6reia de importanti surs6 O aluminei. fluonratri sunt. utilizali pentru a facilita reducerea qi prim6 materie ca utilizeazl care ""*p"ii fosfor, cu acia'nuorhidricestegi inauffia lngrlgamintelor minerale' din calciu de fluonr[ in confinutul de *in"tAr cu fluor. Emisiile depind-evident d) Ozonul El prezinti interesdin dou,[punote de vedere: ozonul nu rezult6din activitnli umane. .,rlu", ln straturilejoaseale de ozonulcareseformeaz6 . ozonul tprezentat tipfotochimic; de lapoluarea careconduce atnosferei(froposfera), o ozonul "bun'', cel care este prezent ln mod natural la lnaltimi mari (stratosfera), a c[rui distrugerelste posibilEprin reanltatulunor activitili umane, Efecteleaerului poluat ssupra sinittfii populafiei

d) po

e) p.

modifictrrilece aparln sdnAtliliipopulaliei InfluenladirectSa polu5rii aenrluiasupra F "9.ry1? amrosferici'De poluanti lor cu diferili a contachrlui ca gnna.re otgu"irhuf p"rro*"lo, expuse, mai multor interactiunii rezultatul c6ie mai multe ori, acliunia directea polulrii aerului este poluant' singur unui acliunea arareori numai tn atnosferb9i potuunliprezenficoncomitent viefuitoarelorsepot aminti: biologiceale poluanlilor atnosferici asupra Dinte efectele cu acfiuneiritantb: a) poluanti '. la nivelul cdilor respiratorii sauln suspensie) - ce actioneaz,F p,ulberi(sedimentabile di proteclie fa16de efectelenocive ale poluanlilor care, degi prezint5 mecanisme (mucus,'epiteliiciliate, etc), pot fi afectatede inflamalii, rinite, faringite, laringite, bronsite sau alveolite. Dac6 acliuneapoluantului es{_de lung6 durati pot aparea cronicdnespecifici' afecliunicroniceca broho-pneumopatia prodlc rytalii ale cdilor respiratorii solubilitate, grui de *ur" t Oxizii sulfului- au un spasme expectorafie, prin saliialie, 9i dificultlili ln respiratie,care ce se traduc duc la apariliabrongitei cronice' prermanentizate o azotului Oxizii - produc la niveleul cdilor respiratorii blocareamiqclrilor cililor epiteliilor bronhicl pi ftheale. La nivel sangvin, se combin[ cu hemoglobina, rezultand methemoglobinq care lmpiedica tansportul gazelor respiratorii ioxigenuiui)clte tesuturi. prin acfunl.radia{iilor ultravioleteasuprs r le oxidante(ozonide)genefate sgbsr,I.Ie ,;nor pro.ir4i de ardereai hidrocarbwilor, au efect iritant pentru cfile respiratorii, cu germenipatogeni" .* i. taci[teaz5 suprainfecflile -hl pol'"s*i cr. acduneastrxiantl: c de c,zrbon - se combin[ cu hemoglobinadfurd carboxihemoglobind" 'oa...",rub-l dinte cele mai graveasupra d lipse de oxigen, cu consecinle 3C.cu,c :-enlrEtrene de cap, :esX.-i.ei e*olr.lot tesu'tri gi celule, ce se manifesti clinic prin dureri a:r:eiei wroleniS- grcS" uimii' etc' su 3cgls icruce sl$m,ic* c; prc'iu;gp relativ ; piualu - ei:r:ry' rn ot'no3hr[ zub formi de vapori catc se oondenseaz6 periculoasd (mai rrman pe respiratorie cale at6t rcgeJe.?r-. fErrg3& tn cgisnul

0s

c)p

tr3i

cal func prod

aglq mfti

Apa nail apel ales dis p6n Ape fers folo

I lmfl

rttrde im[ gi ile.

c8t qi pe caledigestiv6(ficatul ar o natr prae de pentructr ajungcdirect ln s8nge) detoxifiere a organismului). Actiunea nociv[ a plumbului se exencit6la nivelu] sdngeluluideterminind aparilia anemiilor, iar la nivelul sisterrului nerios, poate provocareminerealn urm[ a dezvolt6riiintelectualela copii. Boala poarttrnumcle de safirnism. d) poluanlicu ac;iunefibrozantli: o pulbertle - mai ales cele cu densitatemare, persist[ in pl6m6a determinftid o ca gi o reacflela corp sftllin, cu formarede lesut a elasticit[tii pulmonare, scbdeie nou ?njur, ce sti la bazaaparilieifibrozei. e) poluanficu acfiunecancerigeni: o hidrocmburlle pollcicllce aromatice(HAP) - sunt poluanfi organlci ce rezult[ din ln organism incompletila combustibililorsolizi gi lichizi. Se concentreaz6 arderea ln conditiile unei expunmiprelungite' o Arsentrl, cromul, beriliul, cobaltrl, seleniul,azbestul- sunt poluanfi anorganici, prezenlimai alesln mediile industiale. 0 poluanlicu acliunealergizantl: o pulberile minerale sau organice ca Si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau produc maseplastice,medicamente, detergenti, lubstanlelevolatile din insecticide, sau (conjunctivite blefarite) oculare sau manifestiri ashn traheite, acute, 9i rinite (eczeme, urticarii, ac) cutanate g) polusnficu acliuneinfectantl: Degi majoritatea . sunt reprezentatide divergi germenipatogeni din atmosferE. germenilor ce provoacd boli infeclioase cu poart[ de intare respiratorie,ca: Ain"tia scarlatina,firsea convulsivq rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, gutqraiul, etc, au o rezistenp sciant6ln aer datoritii unor factori ca: usc[ciune4 produs[ prin aer este temperaturascIzuttr, radiafiile ultaviolete, sontaminarea pentnrun numlr maredeboli. responsabil6 IL3.2.2.Poluarearpei ea lndepline$e multiple Ca gi aerul, apa este un fastor indispensabilvielii. ln organismeo la tansportul nutritive, gi elementelor absorblia 9i elimtarea nrnclii, de la dizolvarea g[seqte toate in stdrilede se apa in naturd, din metabolism. gi/sau rezultati ptodrigilornocivi ooeane' ploaie, apa subteran5, (apa de grindin6), lichidd (gheafd, zhpadl" solidi ugr"gt=, (vaporide apddin afinosferd). mari, fluvii, rduri, etc.), gazoasb Apa are o importanfSdeosebitiipentru viap omului, a plantelor 9i a animalelor.Apa din toxice, diundtoarevielii. Dintre toate oututanrboi. s6fie suratg,adicaia nu conlindsubstante mai dizolvd in drumul ei prin atmosferd Ea curatii. mai ploaie cea este apelenaturale,apade O,Pq" gi sulfurat. hidrogen sulf de dioxid industriale, regiunile in carbon, iar aiesdioxid da din apac6zut6pe pdm6ntare un conlinut ridicat de dioxid de oarbon,stribetfuid staturile de transformindu-iln bicarbonalisolubili. -pfment,dizolvi oarbonaliide calciu gi magnezitr" pentrubeutGbuie sdfie o apipotabil6.-Apq.9igjq fabricilor' ipu pr .* omul o folosegte fermelorde animale,oraqeloimari, estepoluat6.Ca apa sd devinEpotabilg"omul o tateaz6" folosindfi Itie strcciale.

dere: re ale
marl

frvitnp

par in ci. De nultor a

iratorii nfilor ingite, !perea imtorii i care cililor lobina" iratorii asupra ratorii,

pbin5"
lsupra le cap,

relativ ruloasd

53

III. CALITATAA AERULW HI(TERIOR

III.1. AERUL ATMOSFERIC CURAT
a cdnri existcnfi numit atmosferd, gi oceanelor se afltr un invelig gazos, Deasupra continentelor viefii pe Terra.Acestlnvelig esterefinut de forfa de ataclie esteesentiahpentrudesfd$urarea solului,1 ogeanepl ou relieful, cu suprafa]a interac]iune gravitational[gi estelnt-o permanentd mediul favorabil de energieqi substanf{ asigur6nd fi u gh"t*iloi ptin flutnui permanente gaze, de vapori, api in stare din diferite este alcituitii aparitieiqi Cr"uoititii biosferei. Atnosfera pulberi, etc. aerosoli vulcanice, sit'ttti, cenugi de aeruscaf9i vapori de aerul afinosfericesteun arnestec termodinamico de vedere Din punct -Acest gltim constihrent are o propo4ie variabilE(pe verticald,latitudinal9i longitudinal: ap6. de valoarea pbndere marep6n6la cca 5 km qi exbsm de redus6la pestel0 km) gi de aceea atnosferi gi precipita{iilor, opacitatea norilor cantitatea depindin burl[ misur[ ic"stui element de saturalie. stlrii participalie corespunde maximd de Limita caloric. 9i bilanfgtradiativgi curat,se poatespunecd ea r[mdne in ceeace privegtecompoziliaaerului atnosferic usc,at p&r[ la o altitudinede cca.90 krn (TabelulIIL I .). practicconstantA" Aerul etrat este aenrl lipsit de substanlece manifestEactiune agresivdasupramediului joac6 un rol importanttn cineticaschimburilor inconjuritor.CompozifiachimicEa atmosferei in spaliu. de energie eliminarea soare sau de la de energie absorblia atrnosferice: identificat gi denumit principaleledou6 gaze care compun aerul A.L, Lavoisier a sepaxat, atnosferic: azotul f oxigenul. Csrcetirile ulterioareinfeprinse de Gay - Lussacau stabilit tn cantitSlivariabilea totodat6prezenfa gazr,demonst6nd propo4iilevoh:rniceale celor dov5de apd. si vaporilor bioxiduluidecalbon,amoniacului au descoperit qi W. Ramsay al )O( - lea" J.W.Rayleigh 9i deceniiale secoh.rlui in ultimeledouE adicl grupa heliul, kriptonul,neonulqi xenonuln : argonul, denumitcu termenide originegreacd gaznlor rare saunobile, estevariabild:la nivelul m[rii, con]inutulde ozon ozonul,proporfiaacestuia ln ceeace privegte de 15 - 45 kn\ seafl6 "pltura de ozon"undeprocentul estefbartemic; in sohimb,la altitudinea gazesteimportant. acestui care compunaerulcuratgi uscat(azotul,oxigenul,argonul pafu gaae Seconstaticdprincipalele numite altor substanfe Prezenta volumul acestuia" dn reprezinti 99,98 gi dioxidul Ae-carUon ) caaenrls[ fie poluat. poluanF etc,in concentatiesub1a/oface impurita{r, Cercetirile teoreticegi experimerMleau arltat cE dinte toli componenliiaenrlui uscat,doar lor este dioxidul de carbongi radonulprezinti variaF in timp $l spaFu.Cum insd ponderea In constant2l poate considerat[ fi tereste suprafelei atnosfereiin vecindtatea infim6, compozifia de presiune temperatur6 de gaz in condiliile cate poate unic, unui fi asimilat 9i aeruf consecinl5" cu vn gazpedect. secompard terestrd, la suprafata

in afaa soiizi(f Dintre t respu4 in proc azoill (

I c"re !

lMt il OxiS I etet I Diox I Neo

g+ I I r'ntr

H Hi&o

I xe* ll o^ fi_I"d

Compo distan$ de com

Tabe

l(

IDioxid
f M"*,

I I Metan

I Hidro{

E I Sulfin

l(cos

rcffii

Secon

Pentru aerulu prezg (coloa

96

iexistenP b ataclie
oceanelor

gi aerosolilichizi(cea1a) in suspensie sau seaflEo seriedeparticule in afarl d gaze, in afinosferd solizi(fumul). Dinte componenliiaerului, cel mai importantesteoxigenul (O2), Acesta esb indispensabil principalulprocesdin carcreanlti energie gi animale, oxidarea vegetale reprezentlind respiraliei la plante,iar ln procesele vitale.Bioxidul decarbondin aer(CO) intervine in asimilarea "hraneiu (Nt circuitului azotului verigile in natur6" ahnosfdcftprezintlunadin azotul carat Sl uscat aeruluiatmosferic TabelulIII.I . Compozisia Gazelecomponente Simbol Participafii volumice I%l Partictpafii h greutate I"/ol 75,51 23,01 1,286 0,04 1,2x 10'3 7x104 3x104 0,001 4 x l0-r

frvorabil & vapori, vapori de ngitudinal: c valoarea dnosferei b. a r[mAne

r mediului himburilor npun aerul au stabilit variabilea

Amt Oxigen Argon Dioxid decarbon Neon Heliu Kripton Hidrogen Xenon Omn Radon

N, Oz AI

coz
Ne He KI Hz Xe Or Rn

78,088 20,93 0,9325 0,033 1,8 x l0-3

5x104 1x104 0,01 9x 10{ 1x10{ 6 x 10'18

la mare actuaH" in zonecu atnosferacurat5o Compoziliaasrului toposferio uscat,tn perioada naturalenevariabile,doud grupe distanp de surseantropice,contine pe l6ngdcomponentele ln TabelulIII.2. variabile gi foartevariabile.Aceasti situalieesteprezentat6 de componente: variabile ale a concentralieicomponentelor tendinleide evolupie TabelulIII.2. Prezentarea aerului troposfericcurat Si uscat Variabile (ppm) Coneentragia Compusnl Dioxid decarbon Metan Monoxid de carbon Hidroeen Foartevariabile Compusal Concentralin(ppm) Ozon

bscoperit fi rdicl grupa nrl de omn le procentul mrl,argonul ete numite uscat,doar rca lor este in constantn" 4eraturd de

2406n crestere)
1.6{in crestere) 0.ll (increstere) 0,56

Noz
NO HNO: NHs

Nzo

0.3 0.3x 10-'

(cos)

Sulfura de carbonil 0,5x 10-' Clorofluorosaxburi

Soz
HzS

0.01-0.05 l0'" 10'' 10" 10'' t0' l0*

actualefat[ de ceanormal6. deci abateriingrijordtoareale compozilieiatmosferei Seconstatd ale componente elementelor Penfu a aveao imaglneclard a evolutiei in timp a concentrafiilor gazoase aeruluiafinosfericouratqi uscat,ln TabelulIII.3. suntredateprincipalelecomponente prezente in momentulde fa!6ln atnosferateresti (coloanaB), valorile din era preindustriall tereste (coloana C). Primeledoudstraturiale atmosferei de cregtere (coloana A) gi rataanualS

de la nivelul solului in sus se numescfioposferi ti statosfer[. Detaliile ln legdturtrcu urmitor. in paragraful sevor prezenta statifioareaatmosferei tereste TabelutIIi.3. Compoziliaihimta a atmosferet
TROPOSF'ERA

Azot Oxisen
COz

Participafii volumice (%l 78.088

A(ppm)

B(ppm)

c(%)

fugon Neon Heliu Metan

Krioton

20.93 0,033 0,9325

1.8 x l0'' 5x10xl01.70

270

340

0.4

1.00 0,28 0.0

t,7 0.30 0.00015

0.13 0,002

lx10*
0.01

Hidroeen NOx Freon Ozon

xl00,30
I x 10'"

0.25
8

co

0.0s-0,2
0.001 0,004 0,0
0.1-l0xl0'

SOz

a
L

NHs CzlI+
STRATOSFERA

0,006
0.0002

,)

Ozon Vapori de apd

3-5x10"

VERTICALA A ATMOSFEREI III.2. STRUCTURA

de rotafiegi cu el la migcarea Atnosferaestelnveligulgazosal Pdmertului,careparticipi odat?i a Pdmdntului'care forfa de ataclie gravitagionalE inveligacfioneazi derevolulie.Asupraacestui derokfie a globului. demigcarea qi foda Coriolis- generatd scade in raportcupdtatul distanlei, Atmosfera estetnveligul invizibil format din aerul care inconjoari planetagi constituieun vital pentu existenlaomului. element - estecel mai ugor dinte inveligurile materialeale planeteigi este un strat gaeos c6ntiregte... 5 milioanedemiliardedetone; care, cu toateacestea, parte maseisale in primii l0 km ai grosimii ei. ln a mai mare azA cea - concentre pdturE" compusi ln cea mai mareparte din azot gi oxigen, se deplaseaz6 aceastli de aer,mai mult saumai pufin reci; masele globului; la suprafala climatice violenfele considerabil modereazd 9i r{in, ca - reflectii 57%dn radialiilesolare,mai alesdin cele mai periculoase, fenomen, Datoriti acestui sol. int-o ser6,o bund parte din cdlduraacumulati de (diferenfa gi poli Ecuator intre temperaturd planetanu cunoagte diferenleuriaqede 0C;,intre anotimpul pi zi in recegi cel cald,sauintrenoapte maxim[ nu atingel50 loc; acelagi ne-oamintesc inghetate sauviscolele tropicale in repaus: cicloanele - nu estemereu din plin, Aceste miqciri violente de aer sunt dublate,in general,de efecte 98 Stratil

Cercd alcEtu vaxiaf Organ Acest gases mezo Tropo atmod

Tropo

Estep mai n precu

rf, cu

futuni de z6pad6, "silbatice": fombe de ap6" scEderibrugte de temperaturE, canicule.,. Aceste catastofe au totugi domeniul lor de predicfie; ln regiunile tropicale nu se lnt6lnescviscole, gi nici taifine in zonelereci. Aflate lnte cele tn mod exccplional, nepldcerile doun" regiunile temperaterisod s[ ounoascE, am6ndotura; este foarte mobilA, foart seusibil[ la cele mai mici modifictrri, frecventeln regiunile temperate. Astfel, ln ciuda observatiilorgi calculelorlor, meteorologilor le este foarte dificil sEprevad6cu certihrdine,cu mai mult de tei zile lnainte, schinibirile de timp; partedintr-o planeti ln careomul igi hsn din ce ln ce mai mult face de asemenea urmele prin activit6tile lui, dar mai ales prin poluare $ prin degradlri. Este probabilca"din aceastd cauz6, clima s[ fie ugormodificat5; cu cea a Pbm6ntului,insi estemai turtiti la forma ahosferei esteasemlndtoare poli gi mai bombattrla Ecuator,datoritl migcdrti de rotafie a P[m6ntului, De la poli: grosimea troposferei de 45o:de l1exemplu: estede 8-9 km; la latitudinea gi Lun[ determind 12km; iar la Ecuator: de 16-18 km. Ataclia exercitatide Soare tn masaatnosfereimigcfi de flux gi reflux (mareeatnosferic[), esteformat[ din: a. azot-78Yo un gazfoarteimportantpentu cd infieline viala qi arderea; b. oxigen- 2lYo - este radialia solard infraroqie reflectatii de suprafala c. dioxid de carbon - absoarbe tsresfid,lmpiedic6ndricirea atnosfereigi a suprafelei tereste ln timpul nopfii; d. ozonul - formeaz6un strat la cca. 20-35 km tndlgime,al cirui rol estede a protejaP6m6ntul de radiatiileultaviolete. nu este la fel pe toati grosimeaei. Asfel, cu o6t ne lndep6rtim de suprafafa Pe bazaacestor modificdri, au teresfrd,ea se rarefiazdgi lgi modificdtemperatura. fost deosebite 5 sratrui atnosferice. inveliguriale globului,cu la parteainferioar5,atnosferaseintepdtunde cu celelalte gi cu tnveligulviu - biosferalitosfera,precum hidrosfera, pe verticald ln sus scad atlit presiunea atnosfericd cdt qi tempratura.La nivelul de 1013,25 m6rii,aerulexerciti o presiune mbar.

ule ti i - care hlui.

ule un gazos

Stratlficarea atmosferei ea fiind Cercetdrileaerologiceau eonfimrat ctr" pe verticalE"atnosfera nu este omogen6" alcltuiti din mai multe straturi consntice cu proprietdfl fizice diferite. Astfel, pe baza variatiei temperaturii cu altitudinea se pot deosebi 5 staturi principale, adoptateqi de Meteorologicl Mondial6. Organizalia gi exosfera. se lnhe acestea termosfera Aciste sfraturisunt:troposferq statosfera,mezosferan glsesczone de trecerecu gosimi relativ mici (1-2 km), oum ar fi: topopauza, shatopauza, (FiguraIIL I.) mezopauza joasI, iar celelaltetrei subdiviziuni formeazl Troposferagi statosfera alcdtuiescatmosfera lnaltd atmosfera Troposfera cea P6mfufului; in cadrul sdu se desfdgoard Esteprimul inveliq atnosferic, aflat la suprafafa mai mareparte a interacfiunilor cu celelaltelnveliguri tereste (ap6, relief, sol, viefuitoare), precumgi totalitateaactivitililor omului;

i ei. ln &azA Sn, ca nmn, frrenla gi zi in nintesc efecte

99

Maream

Degi est pdm6ntr vaporii d

Principa
.i

a:

lnne tn tropopat
q-

? . i:'.
3

Stratul u

ts- E.'l
;i i 7r o ,* ,q..,o 6b

Stratos-

Se intint Inilial s Cercetd 0'C 1q

104 9p ao 7q & FO 40 $(} - . . -..+'.: .. i:{!i, lijlfti

Conline ultravio oxigen, parlial t a tempe

O carac se dato cantitap La lim stratopl

'1lt-rr;pffim1tT

jr**;""*

tite=r?.i

MezosJ --

Depag : ::".ts-le|et

Figura IILL Struct;*'e . i-:--:-

km.Es Lalimi

Terms

Seintir I 500" foarter

auloc ln hoposferE. meteorologice a fenomenelor Mareamajoritate Degi este cel mai subfire dintre shaturile atnosferei, troposferaprezintl penfu viala de pe peste80%din masaatrnosferei p6m$nt 9i circa90%din o importanfideosebiti,Ea concenteazS gi meteorologice. procese fenomene mai importante vaporiideap6,fiind sediutcelor aletoposferei sunt: caracteristici Principalele o o scddereatemperaturii termicverticalmediude cca.0,65 Ci 100 cu inilfimea - gradient p[mAntului. m, valabilpentrutoatezonele terestre, r mi$carea nelncetatd a aemlui - se datoreazIlnc6lzirii diferenliatea suprafelei care determin[ lncSlzireainegal[ a stratului de aer inferior gi aparilia miqcErilor gi descendente (ascendente convective ). denumit infe troposferdqi statosfer6 se afl6 un strat cu temperaturi practic constantS, tropopawd. stratosfera' Stratulurmdtoresteo zoni lipsitddeturbulentE, Stratosfera Seintindep6ndla aprox.50 lan altitudine. constantd. rdm6ne stratosferei Inilial s-acrezutci, unnarea unui echilibruradiativ,temperatura la cca. ajung6nd in stratosferd, cregte Cercetiri ulterioareau ardtatcd in realitate,temperatura la limita sasuperioard. 0"C (pichiarvaloripozitive) care absoarbecea mai mare parte a radialiilor Contine stratul de ozon (ozonosfera) de moleculelor provoacd fotodisocierea de soare UV emisl rcdialia tn stratosferd ultraviolete. , pfoces, care absoarbe Acest 03 . de ozon molecula formdnd recombind se ulterior care oxigen, terestrd suprafafa vii, protejeazi pa41al 5i induceo cre$tere radialiaUV, nociv6pentrucelulele lntre tropopauz.6 a temperaturii Sistratopauzi. ei sdriciein vaporide apd.Aceasta extrema o constituie a stratosferei importanttr O caracteristic6 foartegreu9i ln pe terestr[depEqesc provenifi suprafala de faptuluicdvaporii de apd sedatoreazd al tropopauzei. cantitaliinfime barajultermic La limita stratosfareieste o zond "cald6", cu temperaturice pot dep69i 0oC, denumiti stratdpauzd. Mezosfera descreqte din nou, sclzdnd sub-100'C la o altitudinede 80 temperatura stratopauz4 Depa.gind intense. convective migcdri qi auloc ca in troposfer[, tm. fste mezosfbraincarc tnezopataa' lntAlneqte se a mezosferei La limita superioar6 ,'ertical6, cu r functiede temperanrd I toposferei a -zonier6 Termosfera foartemult, put6ndatingevalori.de megte Seintindepdn[ la aproximativ500 km. Temperatura dattocmaidatorititemperaturilor i-a fost determosferd 250km. Numele 1500"Cla altitudinide o caracteizeazd. foarteridicatecaf,e

101

zonl nu pennit sAse din aceast6 ale temperaturii Modificlrile foartemari spatialegi temporale o legedevarialiepentruaceasta stabileasci radialiilesolareproduco ionizare in ionosferd gi Magnetosferd, Estecompusldin Ionosferd reflectl boreal[.Ionosfera numit aurora fenomenul putemic6. Estezonain carepoatesdapar6 radiofolositein telecomunicafii. undele seafldmagnetosfera. ionosferei Deasupra atdtde Aerul areo densitate particule extremderaredehidrogen. decdt Exosfera - nu confine far6o limitd evident[. mic[, inc6tsetrecein spatiulplanetar pe Folosind criteriul variatiei compoziliei chimice qi a proportiei gazelor atmosferice meteorologici a satelililor rachetelor, efectuate cu ajutod cercetdri mai recente cele vertical6, homosfera altenoi diviziuniale atmosferei 9i stabilesc extraterestre 9i anume: saua zborurilor heterosfera, la 90-100km. Are o compozitie P[mdntului9i pdnA - selntindede la suprafala Homosfera o constituie particularitate a homosferei gi O predominb azotul oxigenul. o*og.oe, in care intre20-35km sauchiarmai mult. prezenla,,stratului deozon"la altitudinice vaiazd. pinb la peste10000km9i estealcdtuitddin 4 homosferei, - se afl[ deasupra Heterosfera distincti; cu o compozilie fiecare shaturigazoase, 1. 2. 3. 4. (Nz)- seintindepAnd la cca.200km; de azatmolecular Stratul km; (O) panA 1 100 Ia de atomic oxigen Stratul pAnE la 3500km; deheliu (He)- ajunge Stratul Seconsiderd, bine definitE. atomic(H) - nu areo limitd exterioard Sfratul de hidrogen atomilorde hidrogen km, undedensitatea totugi,ca limi6 arbifar6 inillimea de 10000 in spaliulinterplanetar, cu ceag6sitE identicd este aproximativ

Ct'lf U{ !r" : , :

gcogr ai: :: m oCillc: ,

dprqln'.
v \e !!.t.!.

:
_

t'eprezilrli it]aseiot:: in ar,*t: . vi zr i r ti ; .

C O t " l i C l -. i l . r

desclie; . t I I 11. 3. 1.

'l'ipr '. r 'cl

spr epO , r: d: : ; cauza

zoilii cu ::

Acest tir' ; aelul c.,,; calc"ai r.:

j g1,ri-riy1.11t

ltl;':"1^'l:-.: ,aceslLii J,:

l1'anslllri.'..

DE AERtN rnOposFERA MASELOR rrl.3.Mr$CAREA

volumede aer relevi faptulcd in cadrulei sepot diferenlia a troposferei Atalizadeamdnunt temperaturE, valori de prin anumite fiecare, cwaatenzeazd, care se cu dimensiunidiferite Aceste gi distincte. evolufia gi dinamica care au de apd, vapori de presiune, lnc6rc6turb mii de kilometrip6trali de cAteva careseintind pe suprafeie volumede aer,relativomogene, poart[ numele a troposferei, gi a c6rorin6l1ime urcdde la c6{ivakilometrila limita superioard terestr6 suprafata directcu prin contactul qi |e dobAndesc $i d. *"r. de aer.Caracteristicile tntredou[ mediidiferite. de energie prin schimbul spalialgi temporal,de forma sfericEa Acestprocesesteputernicinfluenlatgi diversifrcat, de revolufie, de faptul c[ migcarea cu asociat6 terestre axei de lnclinarea Pimdntului, cd De aici concluzia qi de uscatde medii acvatice unei asocieri corespunde terestrd suprafala dupdcriteriile: exista un numdrmaredemasede aercaresepot diferentia de aerrece(in 9i mase termicd-+ suntmasede aercald (la tropice,la ecuator) caracteristica polaregi subpolare); regiunile

t02

mit s6 se ) loruzatt rreflectl

carqcterisiica dinamicd -+ sunt maSede aer stabile. care stationeazddeasupraunei regiuni (la tropice. in regiunile polare),gi mase instabile.care strabatmai multe regiuni, geografice modificdndu-gi relativ repede uasaturile (indeosebi in zona temperatd);regiunea geograficd deasupracfireia'se formeazi mdse de aer arctice, polare. tropicale, oceanicesau continenta]e reprezintd crlteriul cel mai des folosit, pentru definirea caracteristiciior termodinamice ale maselorde aer. in acest paragraf ne propunem descriereamiqclrii maselor de aer, pornind de la o prima viziune simplistA ce eonsideli, migcarea aerului intr-un singur circuit gi ajungAnd la concep{iilemoderneCe pun in e{ldenp mai multe circuite, pentru a incheia capitolul cu pe glob 9i pe teritoriul prii noastre. cazurilor p{$getay descrierea fc,v6ittufi

!c at8tde ilrice pe nrologici bsfera 9i mpozilie constituie t ftl din 4

crRcuLATl*lrtiivuur PEGtgp rrr.3.l.

'.' planetei"de a deglasa aerulcald "tentativa de circulaliea aeruluipe i;iob re.prezintd Tiparele (FiguraIII"2.). Miparea aenilui are drept sprepoli gi aerul'rcesBieregirinea:ecuatoriali aenrlsedepliseaz4din diferenle de presiune; de temperatu$ caregenerea:d diferenlele cauz6 zonacupresiuneridicatasprezonacupresiunesc6zutA, nu s-arroti. Atunci in carePdmdntul ar corespunde cazului al aerului Acesttip de circulatie gi in acelagi timp, capdlul formdndun front de aerascendent aerulcald s-arridica la ecuator, sprepoli rdcindu-se superioard s-ardeplasa circuit. Apoi aerulaflatla partea 9i caldal acestui spre suprafalaterestri. treptat. La pol aerul se r6ce$le"ingheldnd" cobordnd cobordnd a Pe parieainferioard frontulde aer receal circuitului. formdnd astfela doua:extremitate, Astfel in acestcircuit s-ar asigura aerul recespreecuator. circuit s-ar transpona acestui densspretropiceqi cel de aercald,mai pulin denssprepoli. de aerrece, transportul

bnsider6, ihidrogen

Ee de aer

neraturE,
F. Aoeste ltri pemti f numelc lcresffi 9i I sferice a fiptul cE rluzia cE
t,

pr rece (ln :

Figura IIt,2. Principiu general de ntiscarea maselor de aer in almosferd

103

III.3.2. CELULE DE CONVECTIE ALE MASELORDE AER nu o singurb bucl[ marece circulalieiaeruluivom distinge La o priviremai amdnunlitiasupra ecuatorialE de poli, ci o circulalietn hepte.Astfel circulatiaaeruluiln atmosfer6 leagdzona poatefi divizatdtn hei celulede conveclie De la ecuator in fiecareemisfer5. sprepoli aceste celulesunt:celulaHadley,celulaFenel gi celulaPolari (FiguraIII.3).

La pol r P[mant de usor, intre rep presiun

r Aceste presiun form[ d cauzAn Sudicd i circulA jurul un esteinv

'.

a. Reparti{iafald de axa Pdmdntului

b. Varialiape in,iltiine

Figura III.3. Celule de convecliel-Iadley,Ferre i 5i P,:,iard

Figuralll.4 prezintdsub o form[ mai detaliatf frontul superiora1ni;cbrii aerului.Acesta variazdintre de 8 km iapol p6ni spre17km la ecuator. o altitudine
KlTl

to
t7 Km
IE

!0

772i7 =. ,//r/r.,..'.:.
5 ' ., 'ztl/rt:".' //tt77. =','1

llopopo u zd
1' "/

o
tp8Pirorc )60'

3oo Ecuotor

w1:{,*.'
30"
rl a c

qa'o

{ lcl3,O

t t *'F cq re o sce n dentd

S $vil.cie

ces:e-dentd

Figura III.4. Varialia pe indlsimea vdnturilor polard, B : ascendentd subpolara 5i temperatd, A : miscare descendentd ecuuroriald C : descendentd subtropicald,D : ascendentd

III.3,2.

Motorui

PAma
104

marece fnosfera ,li aceste

de La pol aerul fiind mai rece estemai densdeci gi presiuneaeste mai mare apropiinduse de o densitate mai ridicatd,deci mai P4mant. La ecuator,aerul estemai cald,deci caracterizat decisepoateridicamai sus.FiguraIIL5 prezint6o combinafie mai sc6zut6, usor,de presiune zonelede a aerului,fronturilede separalie, celor trei celulede convecfie intre reprezentarea qi vdnturilor' repartilia presiune ridicatd sc5zutd 9i de la presiuneridicat[ spte o AcestemiqcEride ridicare qi cobordreale aeruluiln atmosferE, presiunemai scdzutii,nu se produc dupa o traiectorierectilinie, ci aerul wmeazLo rutd in formi de spiral6. Acest fenomeneste datoratrotaliei Pnmdntuluisub aerul care se mi9c6" in Emisfera in Emisfera Nordicd gi spre^st6nga o devialiea vAntuluispredreapta cauzAnd aerul In consecin{6, Forla Coriohs. numegte devia]ie se produce aceastd Fo4a ce Sudicf, (depresiune) gi in sensorarin circul[ in sensantiorarin jwul unui centrudejoas6presiune Aceasti situalie in emisferanordicS. jurul unui centrude presiune ridicatS(suprapresiune), sudic6. este inversatii ln emisfera

60:_

1.,

hd'.
\ convecl ro

Ii.JiJ'u').
i. Acesta

si Jossg/Zono ecuctcriclode c.olrn \\'\ \\\ \ \ '' Alizee \ Ali:aa da r '.{- ,aet *.de c sud-est " t\\
t-.\ *\ t. \\ \

I vsi ' i ebr,l

r '*\:j

*jii r :Ff-\;

lq Presiuae;i-1 ?c,rrssubtrop.icg :c;m 5r Y , cc cc;r.n Fr.ylnI _...

v ori obi l
afl

rt
I

]i

(dupdA.N. Strahler) a atmosferei eircula;ieigenerale Figtra IILS. Schema CelulaHadley III.3.2.1. Datorit[ inclindriiaxei a aeruluila tropiceesteradialiasolar6. Motorulcirculafieiatmosferice pdmAntului seafl4 lazenit Ia ora 12:00de-alungulintreguluian' ceea cu23.5grade,Soarele 105

ce conduce la ,"rnmaxim de incliz.ire ir-,jurui ec';atcruiui geografic.r\ceasti cf,lciuraesle in tinrpul flrrunilrrr sr,rb fi::^ma dc caiduri l?rtenlil transpol"lata in nrareparte in atmosferd tropicale. o reorie in r eCereaexpiic[rii prezentei Celebrui astronomEdmond i-ladle1 propLlsese vesl, Ceorge ce ce r.inturiie se dilj.iau-spre r,6nturiior alizee.Explicaliasa nu demonstra lladle-v.avocat englez gi meteorelogarnatora proii'l:so aiia vari:inrain 1735 descriindo ,-leia sr.rpralalA trebuie circulalie incirisd a aerului.Pentrua explicaiiirerir: \ e:r a cllc,-ilaiici sprenordsellspre Pamdntului. De fapt.o masi d: l::;.'se ::e:irr:eaza tinut cont de migcarea a.':u,:.. ..:nirciicntasprelest fala de un tix in spatiliestccbsei-':r:i sud iald de un observator utrP i ntdrttul . .: -: :ttt-.i -t' rr ::i L\di tti C ccil al aC cun oi )-J:\d:..:o b s e n a to lrl i a t p e P a m a n t. Celuleie Hadlel' transporidcaldura gi unrici'.e:e.: - : ,. 1y..;ics sFre latitudini medii. :i .-" : rr:;r Iri i ura IIi .6. La ecuator llecanismul de tbrmare a ceiulelor Hadier Slec).r-r'.rl i l:;1lli. .,\ernl cirld qi umed (4) decieie nn oot i:;:.;: ::: lorleleCoriolissunlrregiijabile, ..::: scizr.ltd{i). uncic se ridicS col"]\'erge acestea srinl zc:31: :; spre ecuatordeoarece fbrnrdnti llrtuni (l).

relativ calm s estedit

Trebui ecuato ceeacr (Figun de 200

AD 3*'f'l

ds \*,r i )'l Fai

li i-

.\

Figurull! /; : ,. , . esle a;a nunriiazond de coli\-r-i Aceasta (Figuraii. suntabundenle dar vanturile sr"rnt slabe

'.:
-. , { j' lrr:iic;rrueipitaliilc

III.3.2
r.--;:-t i lulte r

*r

i;irl'ii:.1ft$.

t" I
:---:-*l

Aerul Fronn Polare

I l S l i l ane I

a. I;ot()grafie f-!guru Ill T /.ond 111" 3'r,"..'... :. . CdndmaseleCe*er cald gi unreci ating 1i'opost':;:,. indliimediitorita flurului de aervenindCela baza:r::-. s p rcn o rdrl a ) s o us p resudi l b) 1,.' r:.i n." i r:r;i rts e * .: forla Cariiis ci*5ir-. deviinC rna>Ele iie aer s1-:.. . i!:1'e-\tn-l]. <iePai, aerlrics l.,r::::- -Apropiindir-se r:r fi rc ei n s ta b i l i n c e p c c trb oarc , -i , i ;' : ::: 5i gradienttenrtic adiabatuscst.ar.And c,: '...:..:. -.

;:!';i'

a.rr' l.':1-rli

:-. ,. - .- . ,,

. : . . . . . - i : t ' c i c ; r c rs u n t - '- : . , , 'l - - - \ i i l e c c l . l a t 0 l .

:,.i '::;! r ti ..i c ff'a1r l f,,i l l ti

Celuls mai n totugi deoan ceea( devia emisf

t : - - , ," - , . . r : : , , - . . r l l r r d i u ic e a i l c e i l :--,.is.lL' !ii :..'t -,illi6:asc cllrha de .,, . .1-r -: r;rltirrea umiditatii -.:

Antici consq zone ( de do Vosto

'- ;1i !ill

are loc la aproximativ 30-35gradeN qi S, undeintdlnim zonade relative. Acestfenoment In final, aerulprovenitdin anticiclon aridAdominatd de vdnturianticiclonice. calmsubtropical lnchiz6nd astfelcircuitul, dirijatinapoispreecuator este existenta mai multorceluleHadleygi faptulcd ele nu suntaliniateexactpe Trebuie remarcatd punctuluide zenital soarelui geografic, ce corespunde ecuatorul ci mai degrabipe ecuatorul la o variatiein interiorulunui an a pozilieigeografice a acestor celuleHadley ceea ceconduce (FiguraIII.8.). in plus,diferenla de incdlzirelocali qi frecdriledin aerde la iniltimi mai mici poziliageograficd ln modcontinuu a uneianumite celule. de2000m altitudine schimbd

: zcnlet
ili'rJ ll

t:J:-lIile : . i Sn f f '. .la lfn

. " :: t Ul , :ll L 'i i i . r ; ' i31 0r l !'j {:+)

..1ii i1c

de 500hPa. FiguraIIL8. Miscareaverticalda aeruluiin iulie la o presiune (qlbastrd este spreecuator, tn timp ce concentrqt Aerul ascendent (roz)estemai rdspdndit aeruldescendent 11I.3.2.2. CelulaPolari

ridicatdgi circulEspreecuator. intr-un sistempolar cu presiune Aerul recegi denscoboarE de din celuleleFerrelqi undevanturile suprafald Frontulpolar esteo zonade convergentd seint6lnesc. Polare qi mai uscat identiccu cel al celuleiHadley.Chiardacdaeruleste un sistem CelulaPolarl este pentruemisfera sudicd), are de 60 grade(saula sudde aceasta mai recela nord de paralela lnchis.intregcircuitulareloc la o indllimemai micdde 8000m, totuqiloc un circuitconvectiv Aerul cecoboar[la poli estefoarteuscat, aceasti altitudine. nu depdqeste deoarece tropopauza gi deserturireci.lncd o dat6for{a Coriolis ceeace explicdfaptul cd Polii sunt supranumiti (in observ6 v6nturiln direcfianord-est terestru aerulsprevest,astfelcEun observator deviazd (in qi sud). emisfera sud-est in direclia nord) emisfera reprezintd insulelearcticegi Antarctica, : Siberia, din zonele semi-permanente Anticicloanele in aceste amplasa{i directeale celulei Polare.Ca urmaresenzoriimeteorologici consecinle permiteformarea zone.Aceasta a climatuluiin aceste o cvasipermanentd zonedemonstreazd (-89.2'Cla stalia la valori recordde temperaturd de domuride aer foartereceddndnaptere Antarctica). II in 1983 Vostok 107

_ ilcLr5 J ]urlL
. li rll'

; . ' " ' -i l l i i ; : . Cg i l - : l t . : de - - ir li rtl i

primitdde la Soare Energia primitdde celulaFolar6prin frontulpolar9i solard la ecuator este pdn6la pol. Circulaliamaselor de aceasta distribuitd de aerin zonapolurilor interacfioneazb cu terenulrezultdndundearmonicede perioaddlarg6,numite undeRossby, Acestea au un rol impodantln haiectoriacurenhrluide aerpolar gi in separafia celululei Polarede celulaFerrel. III.3.2.3.CelulaFerrel Celulelede latitudinemedie (30-60grade)in ambeleemisferese numescceluleFenel, in lui William Fenel (1817-1891). onoarea generald Acestaa c6utatsi descriecirculatia a maselorde aer de la vest spre est. Este o circulalieindirectd,contraf, celulelorHadley qi Polar6. Teoriilemeteorologice mai recente nu iau in considerare aceastd celule. in zonele de latitudine pe de o parteaerreceprovenind medieg6sim de la pol prin intermediul celuleiPolaregi pe de alti parteaer caid provenindde la ecuatorprin intermediul celulei Hadley. Aceste doui masede aer se lntAlnescint-un front termic, Aceastiinoud zon6 de convergenli este numitd Sifrontal polar, o zon[ de presiuneridicatd caructefiz.atd de aer gi de formarea ascendent norilor. In func1ie de direcliaventurilor la sol asistim deseorila ffansformarea acestuifront termic ln cicloanece contribuie la circulalia aerului imping6nd aerulcald sprepol iar cel recespreecuator. Aerul cald proveninddin celulaFerrelse ridicd deasupra celui receproveninddin celulaPolar5, imping6ndu-l in jos pe acesta din urml spre continent, spreecuator, III.3.3, FLUX ZONAL Aceastd intreag[ succesiune de sisteme intr-o direcfiegeneral[ meteorologice se deplaseazd de la vestla est,iar frontul termicexplicEaceastd circulatiea maselorde aer,numitl Sifiux zonul. Astfel vAnturilesunt in principal deplasdrile aeruluide la zonelede presiune ridicatdspre zonelede presiunescdzuth, deviatedatoritdfo4ei Coriolis spredreapta in emisfera nordicd sausprestinga in emisferasudic6.Gradientulde presiunedepindela randul lui de strunctura termicI ln coloanade aer. Cu cdt diferenfade temperaturb estemai mareintre dou6zonecu atdt9i diferenfa depresiune estemai mareqi vdnturile urcdin altitudine(FiguraIII.9).

III.3.4

Diferc supra Aceas fonna

Astfel estec( (Figun

Aceas schiml este sl indepe

III.3.5

ln ace descr intens

III.3.5

Existe sedep forma

Figura IIL9. F'lw zonal dinvest

De re proce produ

108

ffi

III.3,4. FLUX MERIDIONAL rul polar gi aclioneaza r au un rol la Ferrel. Diferentele de frecare ale straturile de aer de labaza atmosferei,preoum trecereape deasupra suprafelei oceanului gi apoi pe deasupra suprafelelor munfilor, duc la devierea vdnturilor. Aieasta creaz6unde in circulafia aerului ce se reflectii in altitudine print-o circulalie ce ia forma sinusoidal[ cu mai multe cicluri, acesteunde poarttrnumele de undele lui Rossby. Astfel porfinneade flux de aer ce preia direcfia nord-sud estenumit[/tn meridionul, Aceasta este componentafluxului de aer ce transferi aerul rece spr ecuator qi aerul cald spre poli (Figura IIL I 0),

Fenel, in generaii a Hadley qi

xtermediul iiul celulei $ zonb de at6 de aer ieseori la r-npingdnd :l se ridici : urm* sPre

Figura IIL I 0. Avansarea flunilt'ri meridional depresiunilor la intensificarea 9i Ia intense confibuie de asemenea Aceasti componeftA undenu sinusoidalE a acestei Starea terestre. la nivelul suprafelei de temperatura schimb6ri gi turbioane Astfel depindede transferuide temperahrra de relief. este stabilfl deoarece unddprincipald. de la aceast6 sepot detaga independente III.3.5"VANTURILE prin vom continua noliunii de front atmosferic, vom incepeprin descrierea paragraf in acest de Beaufort prezentarea scdrii vAnturi,pentrua terminacu celor mai cunoscute descrierea a vdntului. intensitate 1. Fronturileatmosferice III.3.5. si de temperaturidiferite face ca acestea a dou[ masede aer adiacenteearucletizale Existen{a are aer de cele doud mase dintre Frontulde separalie uneleln raportcu celelalte. sedeplaseze un pic inclinatenumitdfbnt atnosferic(FiguranL l I .). formauneisuprafefe

:: generald r,;td $i flux :,JicatdsPre :ra nordicd 3 Struncrura I'J: zone cu

'l r

Figura IIL I L Front de aer rece (caldd) pe cea slab6,stafionard, (rece)o inlocuieqte De reguld,masaactiv5, nestafionari, aer, de un front de este traversatd geografici respectivi regiunea caruia iimput pro""r"i1 qi a a temperaturii modificarearcpidd nori. precipitaliibogate, vdnt puternrc, producdndu-se 109

ffil'
W]: Jiliu:,

pe cla stationarl,producdnd umezelii.ln interval de catevaore masade aeractiv o inlocuiegte detemperaturd Cu cdtdiferentele meteorologice' a valorilorelementelor radicald o modificare mai scurtiar este frontul cu atdt gi umiditatedintre celedoudmasede aersuntmai accentuate, invers' rapid mai 9i de inlocuire a unei masede aerde c6te cealaltileste ;;;;rJ azL granilaundeaerul receinlocuiegteaerul cald' Aerul un front rece (Figura IIL12) matche frontului rece'in timp ce se gdsegte T Flu * g"a mai rilicat de umiditate9i temperatura frontului, aerul cald, umedse "" aerul mai rece gi mai uscatse afli in spaieles6u.De-a lungul in nori cumulusce sepot dezvoltai1 !r*uni' o bandi ingustade gi condenseaza ridicd adesea frontul' Apropiereaunui front rece p*.ipitEii ab''ndente,u]"r"u sub forma ploilor insolegte presiunea.atmosfericd : 9i temperatura aerului ai de stare parametrilor la modificarea conduce in prima 15oC pAnd la cu a tjmperaturii, bruscd o sc4dere la Sepoate vor sc6dea. direclia' schimbd "d;";h; iar vflntuligi oreqte, atmosfericd frontului presiunea or[. odat6 cu trecerea putemice. qi v6nturi bogate insoliladeprecipitalii frontuluie adesea Trecerea

Temperaturi scizute 51 \ -'----* --------* /

s9

Temperaturi ridicate 62

Front cald
)t

28 Temperaturi scdzute

Temperaturi ridicate ,62

Frontrece graficdafronturilor reci (stdnga)Si calde (dreaPta) FiguraIIL12. Reprezentare aerulrece'In undeaerulcald inlocuiegte regiunea un front cald (FiguraIIL12.) marcheaza un front cald ce timp in rece' ceaa unui front generalfrontul cald are o p*ta mai lind dec-At qi dens' rece aer de suprafelei aerul mai cid rarefiat aluneci pe deasupra avanseazd, front unui apropierea cu Odata iimii. timpul ;t"p"nderent in Fronturilecaldese fb"";;t aedui qi umiditatea temperatura acestuia trecerea dupa scade,-iar atmosferica caldpresiunea fronturilecaide' dec6t mai repede sedeplaseaza reci,in general, Fronturile cresc. cu ciclonii de latitudinemedie (Figura III'13') din emisfera vanturile anti orare asociate aercald' umedspre de aer,tansportdnd joa"a un rol important in circulaliamaselot norJica sud' spre uscat sc6zutd 9i aermai rece9i mai f" i.t" uneizonedi presiune ""ta

Odatdc antiora centrult

Pe im4 identifi vremeS

110

iucAnd eratur6 :urt iar

. Aerul lmp ce ned se ustdde nt rece eratura r prima irectia,

Figura IILI3. Vedereciclon Odat6cu intensificareaciclonului, zonelecentralede presiune scdzutdreducAndu-se, vdnturile antioraredin jurul centrului de presiunejoasl se intensificd, transportdndmase de aer in jurul centrului de circulatie, Pe imaginile surprinsede sateli{i (Figura III.14) un ciclon de latitudine medie este adesea identificat datoritAunei mase de nori de forma unei virgule, Un singur ciclon poate influenfa pe o zona intinsd (in acestcaz intre Texas gi Minnesota). \ryemea

?ta)

rce. in rntcald i dens. ri front aerului

misfera .edspre

Figura IIL 14. Imagini satelit cu doud cicloane deasupraStatelor Unite

111

III.3.53 III.3.5.2.ScaraBeaufort de intensitatea vAntului Scara Beaufort este o mdsurd empiricd de descriere a intensitilii v&ntului baeatd pe provocat de legituri dintrevitezavintului efechrlui de vdnt (TabelIII.4.). Relafia observafiile (v mis) pi gradulBeaufort(B -) este: v = 0.837 mls B3t2
Tabel IIL4. Seara Beaufort pentru evaluarea vizuald a vdntului (la tndltime de I0
Crade Descrierea Beaufort vfintulul

(m.1)

in Rom, Beaufor vdnturi r maxime P r966). Omuvit

Vitezevtntului m/s km/h 0-0,2 (0) 0,3-1,5 0) 0-l (0) 1-5 {3) 6-t 1 (8)
lt- r o

0
I

Calm

produsede vSnt Efectele la suorrfata anei la suDrrfata tercstrl Fumul se ridicd vertical sau aproape Suprafala netedl a apei - ca vertical, ftunzole arborilor gi p6nza oglinda steacului sunt nemiscate

Viteza r Aceasti S-acalc zi cu 6-' de-5oC

Vent perceptibil
Vdnt ugor

frunzo. Fumul seridici 3cmigciunele lnoeiircuqoarl a apei inclinat sorc directia vEntului
Simfim adierea ventutui pe ti4iApar valuri cu creste nu prea Frunzelo fognesc din c&nd tn cind. mari P6rzasteapuluisemiscl usor Frunzele, ramurele, iarbq lteagului ln migcarecontinul. Ventul migcl pfutza

r,6-3,3
(3) 3,4-5,4 (5)
{ { - 74

Vtnt slab

(15)

Crestelevalurilor lncep a se albtr restuma, iar spuma nu este casticla dareste lucioasa

ramurile mici

bine valuri mici^ ale Sunt observate

Datoritn mici m PAman potfip vdntwi: Briza d Sddean

vaff

moderat

(7)

20-28 rborilor, ridic[ praful de pe ptundnt.crestele unora din ele se gr6nelor,ierbii lnalte apar r6stoam4 formand pe alocuri (24) t-a supr&fata

l0

spum[albl valuri,Panzasterguluilntinsd ie leaglntr ramurile gi tulpinile subJiri Vant 8,0-10,7 29-38 rle arborilor. Pdazasteaguluimare se \.'alurile slnt mai pronuntate, pretutindeni formsaztr (e) (33) spum[ semnificativ nentinelntinsa Apar crestele valurilor mari, So leagtrnd ramurilegroasea arboriior, vffi-rrile lor spumante ocupd VAnt 10,8-13,E 39-49 freamiti pfdurea- Iarba inalu $i suprafelernari, vdntul incepe sI ( 12) (44) grdnelese apleacl sprepdmlnt.Vuiesc putemic rupa spuma de pe crestele telegrafi conduc4torii ci valuri lor valurile mari contureazA Se leagEnl illpinile arboriloq indoaie Cresteie ramurile gtoase. Inaintarea conna formatede vant, spumarupt[ de Vant foarte t3,9-t7,1 50-61 vintului cu efort. $uieratul ventului in vent de pe crestelevalurilor s 1{{\ putmic ( 15) prcajma consfuctiilor gi a obiectelorintinde in dungi pe coastele strfionere(trdlnoslulnsihrometric) valurilor Se leagintr arborii mari, se rup Dungile lungi de spum6"rupte ramurile sub{iri 9i crengufeleuscate. de vdnt, acopera coastelc VAntoxtrem t7,2-20,7 62-74 Devine foarte $eu a lnainta confa (68) valurilor, pe alocuri secontopesc (l e ) deputemic se valurilor de ventului. Lovirea lirm cu bazalor enorme audela distante coastele a Spuma acopcr6 afectdri neinsemnate Se semnaleazd lor devine 20,8-24,4 ?5-88 oonsfucliilor. Se rup ramurile mari a valurilor,iar suprafafa FuftunA ( 8 1 ) arborilor. Se migc6 din loc obiectelealbd- doar pe alocuri se observd (23) usoafe oortiuni lbrd spum6 Suprafafa apei este in spum6. distrugeri. Unii arbori Aerul este supraslturat cu Furtund 24,5-28,4 89-102 ie semnaleaz6 pulberc de ap6 $i sfopi. (27) (e5) rot fi defri$ti putemicd cxhm VizibilitareaestorcdusE

IIL3.s.

Musoni lntre ap anului.l aeruluit depres scaldd 1 vdnturi : deoseb deveste

in sezo aceastd i globulu calamit

il

FurtunI violentd Uragan

luprafafaapeiacoperi$cu stra produce distrugeri 7 Vtntul 28,5-32,6 10 3 -l1 estt lensdespuml.Vizibilitatea (3l) ( l r 0 ) considerabile, rupetulpinelearborilor :onsiderabil redus[
peste33
pe$e

t2

1t7

distnrgeri catastrofale. Se semnaleaze La fel Arborii sint defrisdi

tn sezo parteac persista depres asiatic, muson (0ctom acestur desfiin

112

II1.3.5.3. Tipuri de vf,nturi zata pe rAntului ln Rom6nia" ceamai marefrecven|d o au vAnturile ce selnscriuin primele5 gradeale scdrii (veziparagraful Beaufort urmdtor. al acestui capitol),darin condifii deosebite sepot intdlniqi vdnturia cdrorvitezi se inscriepe heptelesuperioare ale acesteisc6xi.S-auintAlnitviteze maximeale vdntului ce au depdpit55 m/s ln Moldova sau 40 m/s in Dobrogea (ianuarie 1966). Pe culmilemuntilor vitezavdnflrluipoatedep[qiuneori50 m/s, De exemplu la vdrfirl OmuvitezamaximEa vlntului a dep[qit60 m/s, adie6.2l6km/h). Yiteza v6ntului exercitd o influenf6 importantdasupratemperaturii resimlite de oameni. Aceastd influenfl sedatoreazi coeficientului de ffansfer de c6ldur[ prin convec]ie h (t/m2X1. S-acalculat ca un vdntce sufldconstant cu 5mlspoateatenua temperatura aeruluitn timp de o pc timp de vari saucu 3-4oC zi su 6-7oC pe timp de iam6.Astfel,in acest al doileacaz,1n loc de-5oC vom resimli-l5oC. Datoritdcondiliilor localefavorabile seformeaz6 vdnturicaf,e nu suntinfluen{ate decdtinh-o mici mdsurd de ansamblulmarilor sistemede circulalie ale aerului de la suprafala PAmantului. Acestea senumesc vdnturilocalegi cuprindregiunigeografice mai restrdnse. Ele pot fi periodice(sezoniere) qi neperiodice. in continuare vom prezentacdteva tipuri de vdnturi:Musonul,Crivatul,Nemirul,Foehnul, Briza de mare,Briza de uscat,Briza de vale, Briza de munte. Austrul, Baltdreful,Vantul negru, Orideanul, Fdgdrigul, Murteanul, Sddeanul, Mweganul, Gureanui, IIL3.5.3. 1.Musonul
Musonii sunt vanturi cu caraoter periodic ce iau nagteredatoritl marilor contraste termice inhe apele Oceanului Indian yi partea centraltra Asiei in cele doul anotimpuri extreme ale anului. Pe timp de vard partea centrald gi sudic[ a Asiei se inc6lzegte excesiv, temperatura aerului ajungdnd gi la -50oC. Ca urmare, deasupraacestorregiuni se va contura o vasti zond depresionar[, spre care converg masele de aer umed, dens dar pi r[coros de pe oceanelece scaldd1[rmurile sudice gi sud-esticeale Asiei. Astfel ia naqteremusonul de vard. Putemicele vdnturi musonice str6bat toatl paftea centrald qi nordic6 a Oceanului Indian, aducdnd ploi deosebitde bogatein India, Bangladesh,Birmania, !6rile din peninsula Indochinei gi in partea de vest a Indoneziei. in sezonul cald, ploile musonice favorizeazdoblinerea a cdte dou6 gi trei recolte anual in parte a lumii unde trdiesc aproximativ 1.8 miliarde de oameni, adic6,2/5 aceastd din popula{ia globului. Dar in acelagi timp musonul genereazdgi cicloni tropicali, ce provoac[ mari calamitEli naturalein acesteregiuni. in sezonulrece al anului situatia atmosferic[ suferdschimbdri radicale fa![ de sezonulcald, in partea centralE gi nordica a Asiei ia nagtere un intins maxim barometric, ca urnare a persistenteiaerului rece, dens gi uscat, iar deasupraoceanelor se vor forma o serie de zone depresionare.Spre aceste depresiuni se vor indrepta masele de aer rece de pe continentul asiatic, ddnd naqtere musonuhii de iam[. Pe c6t de umed qi de bogat in precipitaiii este musonul de vara pe atat de sdrac in umezeald este cel de iamd. Vreme de gase luni (octombrie-aprilie) seceta domnegte in parlile sudice gi sud-estice ale Asiei. Intensitatea acestui muson este la fel de mare ca gi a celui de vara,schimb8ndgi el direclia alizeelor gi desfiinf6nd calmul ecuatorial. Influenla sa se resimte pAnX ln Madagascax,pe fermurile

1)

;i3

:1:ri mici, eLe se r alocuri

i.i nie m

:e rupta
tlriior se : coastele

: contopesc

i lor devine s observl

in spuml, 6urat cu 5i stropi. sA cxtrem

::1i cil stral i:i'itea

i 13

Mozambicului qi in nordulAustraliei. in aceste regiunimusonul de iarndnu mai esteun vant uscat,deoarece traversdnd intinsuloceanului seinc6rci cu umezeald gi aduce ploi bogate.

sedeg de dea timp c uscaR

Figura IIL I 5, tr[usonul III.3.5.3.2. C.rivdful Crivlful esteun vAnt deosebitde puternic,ce bate in Nloldova,Dobrogea,S qi E Munteniei. SuflEdinspreN-E spre S-V, cu viteze ce depdgesc uneori -30-35 m/s. Asociat cu ninsoare,el determin6deseori in anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole de pe teritoriul Romdniei. Aparilia lui in timpul verii estecu totul intdmplaroare . dar atunci fiind un vAntcald dar uscataducepaguberecoltelorin regiuniledin sud-csrul tarii, III.3.5.3. 3. Nemirul Vdnt local careaparein depresiunea Bragovului.Aerul rece al Criv6fului, acumulatin partea estica a Carpalilor Orientali, pdtrunde prin r'6ile ;i trecitorile munliior pi se revarsd pe versantulvestic in depresiune sub forma unui r'6nt rece. cu o vitezd de deplasare de 10-20 m/s. Deci Nemirul esteun vdnt orovenitdin Criv6t. IIL3.5.3.4. Foehnul Foehnul(Figura IIL16) este un vdnt de munte, cald ;i uscat,caxese deplaseazd cu o vitezd mare. Cdnd aerul dintr-o vale urc[ pe panta unui masiv muntos, se riceqte pe m6surd ce se inalfd.Vaporii de apd pe care ii con{inese condenseazd. si se produceploaia. CAndtrece de vdrful muntelui,aerul,care gi-a pierdut lntreagaumiditaie.devineuscat,Cobordndpe celdlalt versant, aerui se inc[lzegterapid, cu aproximati\ 1 eraCC la flecare 100m.Foehnulprovoacd deseori incendii gi avalanqe.Existenta Foehnul'-iierplicd vegeta{iadiferitd care poate fi pe fiecare din versanlii unui munte: \'esiralle specificdmediului umed pe primul observatd versantgi specifici mediului arid, chiar degenic.pe cel de-al doilea, Fcehnul din Munlii Stdncoqi estevestit pentru temperaturile sale ridicar: i: ianuarie i9-1-r.-a Searfish,acestaa dusla o creltere a temperaturii de la -20 C la -7 C. :r :,::r.aiputin Je I :r--::urc. IIL3.5.3. 5. Briza de mare Briza de mare esteun vdnt ce se formeazdin zona lirorat,ri:' Pe :iil: ie zi, datoritdinsolafiei foarteputernice, pamintul se incdlzegte foartetare, O pa::e cir calCuraacumulatd de p[mAnt
lll.i. ). :

Setbrn apaisi : radiazi

va h:di, depiasa

III.3.5. -1

Este un vorsant aerului i de aerul : care gen

IrI.3.5.

Tot la m vdile),m liberS. V vale gi r micqorin

l t.i

le un vent 3ate.

sedegajl in asrul de deazupra sa,caredevenind mai ugorseridich, locul lui fiind luat de aerul de deasupra-mfoii, mai rece qi mai umed(deoarece apamarii seincilzeqte mai greu).Deci pe timp de zi seva.forma un circuit in altitudinedinspreuscatspremare,iar la suprafala mlrii qi uscatului, un circuitde ccrmpensatie, dinspre marespreuscat. ffigura IILI7.).

'*" J
FiguraIILI6 Foehnul v{unteniei. el iruoare, r teritoriul r vdntcald II1.3.5.3. 6. Brizadeuscat Seformeazitot tn zonalitoralului:noaptee, datoriti faptuluic6uscatul sericegtemai ugor,iar apalgi menlinesildura timp indelungat, apa-re un fenomen inversbrizei de mare.Astfel, apa radiaz/L o cantitsl,e de c6ldur5,primiti in timpul zilei, aeruluide deasupra, careridic6ndu-se se va indreptaspre litoral. La nivelului solului, aerul mai rece de deasupra uscatuluise va deplasa spremare,inlocuindu-lpe cel cald.

rt in partea pe revarsE : de 10-20

;;o;; *{ --------f= mnp;";-i.";ffiqgggsggi

SS S
Br r z o m or r no

??q--+995p,";;.*.,5o1
--'=
Brrzq de uscot

:u o vitezd bura ce se rd trecede pe celdlalt rl provoacE r poatefi . pe primul din Munlii a fi, acesta

Figura III.17. Briza de mqre gi de uscat

IIi.3.5.3. 7. nrizndevale Este un vAnt ce se formeazd la munte gi este favorizat de incElzirea mai puternicd a versanfilor, in timpul diminelii, fa![ de vdile montane. Versantiivor trimite aceastd cdldurb aeruluidin vecindtate, careinc[lzindu-se va deveni mai ugorgi seva ridic4 locul lui fiind luat de aerulrecedin vale.Migcarea ascendent6 a aeruluifavoizeazd aparijianorilor cumuliformi, precipitaliiorografice. caregenereazd IiI.3,5.3. 8. Brizademunte Tot Ia munte,nooptea, aerul ricit prin radialie de c6te versanfi(careserdcescmai uqordecdt vdile),mai greugi mai dens,seva scurge sprevdi, locul lui fiind luat de aeruldin atmosfera liber5.Va apfrrea deci o miqcare a aeruluidescendentd, dinspremuntesprevale. Brizelede vale qi munte,pin acliunealor, aduco marecontribuliela atenuarea contrastelor temrice, micgorind amplitudinile zilnice,
ll5

E insolatiei de pdmdnt

III.4. S

III.4.I. S
1000 m 105C n

Problem diferites Tabelul

Figura IILI8. Brizade valeSide munte peteritoriul Romdniei III.3.5.3.9..Alte vdnturi apus,un vdnt cald gi foarte Banatgi Olteniasufl6uneoriin cursulverii, dinspre in Crigana, este In sudulBanatului,un vdnt reptezentativ Austrul sauSdrdcild"aducitor de secetA. uspat, CoSava, care sufl6 dinspre est gi sud-estcu vitezd 25-30 km/h. Prin parfile de sud ale Munteniei, in timpul verii, suflddin cflndin cdndBdltdrept, un vdntumedqi cbldui,destulde prielnic agriculturii,fiind aducdtor de ploi bogate.In sudul Dobrogei,in schimb,igi face apariliauneoriun vdnt uscatgi fierbinte, VdntulNegru,numit gi Caraelul(Kara-yel=Vant localnicii ii mai spungi culturileagricole;de aceea Negruin limba turca),carecompromite Regiuniiormontane ale farii le influenfasEse simteqi in Bdr6gan. TraistdGoald.C6teodat6, Astfel, unor anumite masivemuntoase. o seriede v6nturilocale,specifice suntcaracteristice mai tot timpul anului, pe versanliivestici ai munfilor Apusenisufl[ dinsprevest qi nord igi face aparitiav6ntul Tot dinsprevest,in masiveleCiucagpi Bucegi,deseori Orddeantil. ai Czrpatilor Orientalisufl6dinspre localnici Pe versanlii transilvEneni denumit de Fdgdrasul. vdntullocalMunteanul. munli dpare Ardeleanul,intimpcein pdrfilesudice ale aceloraqi apus vest), $i in tara Oltului apar o serie de vdnturi cu specific local, numite Sddeanul(din MureSanul(din Nord) gi Gureanul(DinSud). Pentru locuitorii Munfilor Apuseni, vdntul iar in timpul putemicdinsprevest insofit de ploaie gi grindintrpoartdnumelede Vigadalm, tr/ojol. ninsoarea senumegte iemii, vdntulcareaduce {
Criviful Nemirul Orddeanul Briza de mare

iTcare

I snatial Loc I --i-

Regr (>10

I I
I

Plane

l ___

in cazu

vecindta azot, pr?1 rutierd gi

e
N

Suprave

C} Brize de uscat

C}
tAl

E E
lrl

Austrul

La nivelr

tw

M E

Baltffetu CoEava Fagaragul Munteanul Ardeleanul Vtntul Negru

La nivei ozongi n ttt 4.2.(

Suprave

a \ },

></

{>

ah\t.

;J

6src.lir

evalu nivelu region de:mt detec supra

116

III.4. SUPRAVEGHEREA POLUARII ATMOSFERtrCE

III.4.1. SCARI ALE POLUARII AERUI,UI poludrii aeruluisuntrecunoscute Problemele la mai multe sctrrispaliale gi se fac resimlitela sc6ri de timp. sintez6 O a diverselor forsre poluare de a aenrlui este prezentatilin {rytil" TabelulIIL 5.
Tabel III. 5. Diverseforme de poluare a aerului Poluanfi in cauzi ald qi foarte zentativ este de sud ale lui, destul de mb, igi face ra-yel=V6nt mai spun gi re ale larii le oase.Astfel, vest gi nord nrilia vAntul sufld dinspre l.Ulunteanul, vl(din vest), seni, vdntul iar in timpul SO2,NOx,COV, prafetc. I

Principalele efecte
Sdn6tate,

Ploiacide Poluare fotochimicd

Strat de ozon Efect de serd

SO2, NO* NOx,COV,CO

coroziunea materialelor Pagube asupra mediutui gi inconjurdtor bunurilor mat .

SEndtate. vegetafie Modificarea climatului

CFC,NO,
C02,CHa,N2O,

CFC,Or etc.

In cazul poludrii de proximitare (scar6 locald), este vorba de problemeleintdlnite ln vecinltatea surselor. Polua:rfii incriminalisuntin special primari: oxizi de sulf gi de compugi azot,praf,monoxidde carbon,COV, metaiegrele,produgide ardere, rezultalidin circulalia rutierdgi diverse activir6fiindustriale. Supravegherea polu[rii la proximitate poate fi realizatd prin : o Folosirea uneiretele de monitorizare a cafitltii aerului; r Urmdrireaefectelorsale (folosindu-se indicatorii)- poatefi utilizati pentrusupravegherea uneisurse saulocalizarea uneisurse necunoscute. La nivel regional,existiiciou[tipuri depoluare: ploi acidegi poluarea fotochimic[. La nivel planetar,au fost identificate doudprobleme: o tendinldde diminuarea stratuluide ozongi respectiv o accentuare a efectului de ser6. III.4.2. OBIECTIVELE SUPRAVEGHf,RII POLUT,RII ATMOSFERICE poludriiatmosferice Supravegherea aremai multeobiective: o evaluarea standarda poludrii aerului - care consttr in efectuarea unei comparaliiintre nivelul de poluarem6surat gi standardele legaleadoptate, Estecazulpoluarii atmosferice regionale, pentrucaretimpul de urmdrire a polufuiitrebuiesd fie specificat. Sepoatevorbi de:mediiorare, medii la 8 oresaudemediianuale. . detectares surselor- pentrudetectarea saudeterminarea efectuluiunei surseparticulare, supravegherea trebuie sd respecte cdtevacerinle, cum ar fi strategiade amplasare a I17

a*,'

r:ui r :c mare r de uscal nil l:flu $a raqul taanul sieanul n:- Negru

fl
pentru a distinge efectul unei captatorilor.Trebuie sE avem o rezolulie ln timp gi spagiu, urrei sursepotenfial poluatoareasupracalitllii aerului, din poluareade fond. Conceperea de modelele cu oblinute rezultatele refele de masuratebuie s[ se facb tin6nd cont de dituzie. cu studiile efectelor(cum ar fi t estimarea potudrii - asextanecesitiio coordonare efectelor lor, severitatea a mai multor factori: num6rulreceptorilorqi amplasarea cel epidemiologic) aspectele timp - spatiuetc. efectelor, c qnaliza datelor poludrii defond - rezultateleacestormdsurEripot sd fie utilizate pentru de evoluliea tendintelor sauciclice,saupentruevaluarea modelelorgeografice stabilirea de stategiilor efectului pentru evaluarea calit6fii aerului.Acest obiectiv este important poludrii aerului. controla a proceselor de poluare t eyaluarea proceselor atmosferice - pentruo mai bun[ infelegere atnosfericd" este necesardefectuareaunor mdsurdri ale concentraliilor poluanlilor' O trebuie acordaldrezoluliei temporali qi spalialna m[surErilor efectuate, atenfiedeosebitd trebuie s5 De asemenea o bazdechivalentd. proceselor sdfie evaluatdpe pentruca dinamica a poluantilor. dishibufiaverticalIgi orizontald fie examinatil rrr.4.3.SUpRAvEcHEREA poLUARII ATMosFERIcE LA SCARA REGIONALA prin intermediul mai poates[ fie estimat6 Poluarea annosferic[la scar6urbandgi regionalE multor tehnici,cum ar fi: in timp real a specificdpentru detectarea r Retrea dotatdcu aparaturd de supraveghere in parte; fiecdruipoluant concentaliei r Indicatoricare sd se refere la componentele naturaleprezentein zona supravegheatil: picturi, etc industriale, vegetafie, cl6diri,materiale ; o Teledetectie cu ajutorulsatelifilor. III.4.3.1.Refeade supraveghere pentru (monitorizwe) reptezint[ un ansamblude echipamente de supraveghere Retrelele intr-o zond de populalie mare (oraqegi imprejurimi). de poluanli, repartizate detectarea a polufii trebuiesdtind contpe de o partede uneireteleoptimede supraveghere Conceperea de aceasta' de informaliiutiie pusela dispozifie costurigi pe de altl partede cantitatea .1.Metode de analizi a calititii aerului IIL4.3.1 graduluide poluareal factorilorde mediu (aer, ap6,sol), estenecesari Pentrucunoa$terea oblinereade Prin aceste analize,se urmare$te efectuarea de analizede calitate a acestora, poluanfi. gi concentralia agenlilor informaliicu privire la natura pentruanaliza calitdtiimediuluiimplica: analitice Metodele r informatiidespre probd; r sistsme analitice; o analiza informaliilor oblinute. Prezenlasimultandin atmosferaoraguluia gazelotpi a compuqiloracizi (in aer gi tn pe de o parte, precumqi a ozonuluila niveluriridicatede concenfaliidetermind, precipitafii),

accenr situaliil Situa;ia materia

Sisterne

Atet in preleva ale ae (inst-ur Metode prin intr ln alan insffum proporg

Metode

Metode automE de mds

De obic echipan a sistet gM-NLa

118

:fectul urpi epereaurrci rodelele de r (cum ar fi , severitatea rzatepentru : evolulie a ategiilor de 'de poluare fuanfilor. O rr efectuate, :a trebuie s6

accentuarea situaliilor critice pentru sEndtatea umand, iar pe de alt6 parte, amplificarea situaliilorde stres chimicasupra vegetatiei, Situaliamenfionatd conduce,de asemeneq la accentuarea agresivitdlii atmosferei asupra gi construc{iilor. materialelor
Sistemeclasice de analizd a calitdlii aerului - generalitdli AtAt in cazul sistemelor clasice de analizd a calit[tii aerului, prin intermediul sistemelor de prelevarea probelor, cAt gi in cazul sistemelor modeme, automate, determin6rile de calitate ale aerului se rcalizeazi prin intermediul analizelor chimice gi/sau fizico-chimice (instrumentale). Metodele clasice de zuralizdchimici implicd determinarea tipului gi concentrafieide poluanli prin intermediul metodelor gravimehice sau volumetrice, In afara acestor metode deosebit de laborioase, in prezent au o utilizare Largdmetodele instrumentqle. Acestea se bazeaz6" pe misurarea semnalului unei mdrimi fizice, care este proporfional cu concentraliapoluantului care se determind. Metode automatede analizd a calitd(ii aerului Metodele automate sunt cele mai modeme metode de analiz5. Echipamentele de analiz6 automati se utilizeaz[ pentru echipareaatdt a autolaboratoarelor mobile c6t qi a stafiilor fixe de mdsuri. De obicei, in dotareaunui autolaboratormobil, ca gi al unui punct fix de m6sur[, pe l6ngd pentru determinareaparametrilor meteorologici, a echipamentelorauxiliare gi echipamentele a sistemelor de achizifie, prelucrare gi stocare a datelor, se intdinesc urmdtoareletipuri de gaz,-analizoare:

TONALA mediulmai
dmp real a rravegheatd:

rentepentru mprejurimi). le o partede

L\ t 4 .

Analizorulpentru determinarea concentraliei de oxizi de azot, care este un detector de NO gi NOx prin chemiluminiscenld. Principiulde funcfionare se pe reacliachimicddintreozon qi monoxidulde azot.ln urmareactiei bazeazd NO2' gi 02.NO2'esteinstabilgi pentrua puteasdtreacd rezultd pe o stare stabild, emite o cuantd de lumind de energie hv. Un fotomultiplicatormdsoard intensitatea luminii emis[ la o lungime de undd corespunzdtoare spectrului ()"= 620run), infraroqu Reacfiade chemiluminiscenld nu are loc dec6tintre NO gi O3. Din acea$A catz6., analiza NO2sefaceprin reducerea acestuia la NO. Exemplu: AC 31M- producdtor S.C.Environnement de S.A.- Franta - gama m5sur[: 0+10ppm Analizorulpentru determinarea concentraliei de SOz careare ca principiude misur[ fluorescen{a in UV. Swsa de luminE monocromaticd utilizatd are = 215nm, Ia care seproduce lungimea de undi )," excitarea carerevinein SOz, prin emisiede energie starea fundamentald ()"= 350 nm). Mfsurarea intensitdfii radiafiei fluorescente di un semnalpropor{ional cu concentralia de SOz in probade analizat. Exemplur AF 21 M - producdlor S,C.Environnement S,A. - Franla- gamade m4surd: 0+i0 ppm 119

ste necesari oblinerea de

in aer qi tn r de o parte,

de ozsn, are ca principiu de concentrafiei Analizorulpentu detetminarea adusin camerade misurd de este mdsuri tegeaabsorblieiluminii. Aerul analizat ln de radialie monocromaticd fascicul prin un trege se luneime c-onstantb, care distrugerea pentru specific catalizator un probei introduce se Wl in circuitul ozonului,semnalulastfel mlsurat servindpentrureferinfi' s.A. - Franla- gamade s.c. Environnement Exemplu:03 41 M - producator 0+10ppm mdsur6: pe principiulionizSriiin flacdra'Aerul funclioneazS Analizorulde hidrocarbarr, de esteintrodusint-o flacIrd hidrogenI aet, catepermiteionizarea de analizat trece apoiprinhedoi elecffoziaflafi la o organice.Acesta parfial[ a substan{elor ionilor ln flacdr6sI sestabileascfl apatilia la ca potenlial suficientd iiferenla de intre ei un curent proporfionalcu numdrulatomilor de carbonprezenfi. s.A. - Franla- gamade s.c. Environnement HC 51M- producator Exemplul mg/m'. 0+100 m6sur6: pe principiul mEsurdrii. variatiei Analizorul de pulberi, care functioneazd la trecerea intensitafii radialiei unei swse radioactive(legea Lambert-Beer) filfrant material,special de pe figie o prin stratulde pulberedepozitat acesteia ''C' de reprezentatd este radialii de Sursa (hdrtiecu fibrd de sticld). B s,A. - Franfa- se s.c, Environnement Exemplu:MP 101M2 - produciitor mai micd cantititii de particulecu dimensiunea foloseitepentrudeterminarea de 10 pm. Analizorul de monoxid d.e carbon, care funcfioneaz[ pe principiui in IR. Aerul cu conlinutde CO estetrecutprin de absorblie spectrofotometriei cu un semnal celula de m6sur5,semnalulin infraroguoblinut fiind comparat de o celuldde corelalie' etalongenerat - gamade S.A. - Franla s,c. Environnement Exemplu:co 1I M* producator ppm 0-1100 m[sur6:

Rezul ampla

Datele
a

Prele de apt

Echip Poiss
a

in Ta aeru

III.4.

Bucure$ti calitateaer, de categoriidiferite, este formati clin 8 stalii fixe de monitorizare Releaua (2), dupdcumurmeaza: (4), cat qi in zonalimitrofdacesteia at6tin zonaurbanh amplasate r detip industriai : Drumul Taberei,Titan, Berceni; . dc tip hafic : cercul Militar al Armatei(staliemobild),Mihai Braru ; Lacul de orag), (zon6rurala-aproape (zon6rural[), Mdgurele o detip perifbric: Balotegti Morii (urban). cu: stafieesteechiPat6 Fiecare

Sup perm urma

a a a

120

bde mdde dca tn Egerea

pentrr mdsurarea aoalizoare ln timp real a conccntafiilor urmEtoarelor categoriide poluanfi: SOz, NOA.tOr/.{Ox, particulein suspensie; CO, Og,bnzn, o senzorimcteorologicipentru idenlifioarea:vitezei gi direcgieiv8ntului, tempcraturii, rmiditqii relativc (mai putin sraliade pe !os. Mbai Bravu),' Rezultatelemtrsuririlor sunt cqrfrlizats gr stocatolnfi-un sistem cental de achizilic darc amplasat tn cl[direa Agenliei Regionale de Proteofia Mediului Bucrreqti (valori medii orare).

:'d'
I

Datelepot fi pusela dispozitiapublicutuipc tei cii mediagi anume: e panouride informareexterioare, cu afiqaj electronic,amplasate ln urmf,toarele zone: Bucur Obor, Universitate, piafa SergiuCelibidache ; o panouri de informare amplasatein interiorul clEdirilor: Agenliei Regionale de Protectia Mediului, Primtuiei Municipiului Bucuregti gi Ministerului Mediului gi Gospodlririi Apelor, r Reteaua Intemet ( www, calitate-aer-romania.org), Prelevarea aenrlui de analiz6 se realizeazlla nivelul respiralieiumane (cote medii de nivcl de aproximativ2m), din zoneledestinate exclusivcirculatieipietonale(trotuare).

. Aenrl lizarea l{i la o Eeascd

t-

ma de

Fratiei

tEcrea Eltant

Echipamentul esteprodusde firma fnncezd S.C.Environnement S.A. - I I l, bd. Robcspierre, Poissy(www. environnement-sa.com) gi asigur[: . lnregisnareain timp real a celot mai sensibilemodificdri in aer ale concentafiilor poluanfilormenfionalimai sus; Medierea automati la intervale prestabilite a rezultatelor m[surdrilor, efectuate continuu; hnegistrarea computerizati" precumgi tansferul datelorln vederea prelucririi.

F-r t

li mic[ ncipiul it prin E nnal na de

r r

ln faUetut III.6. se vor trece ln revist6staliile oe fomreaz[ rcleauade monitorizarea oatitifii aruluiexistentE ln municipiul Bucrnegti, gi tipurile de misurlri efec-tuate. 1II'4.3,2.Indicatori ai poluirii atmosferlce poluirii atnosferice prin efectelesale este o tehnicl mai putin costisitoarc, Supravegherea prndf6ndo bund acoperirea teritoriului analizat.Ea poate fi utilizat[ fnt-unul din cazruile urmtrtoare:

Eferite,

!r
I

r Acoperirea(proiectarea) uneizonelnaintede supravegherea instrumentall ; o Estimarea severit6fiiemisiilor poluante cu caracGrepisodic; o Estimarea poluarii medii int-un intervd de timp de ordinul unui an.

I Lacul

121

fi tlpwtle de TabelIIL6. *$Iile cefonneud releatn de monitofizarca c',lttdlri aeTulul mdswblefectwte

'%^.
NO
NOr co/ms

Bdotqd

Bcred Da
DE

Gcrcul Mtlltrr Da
Da

Drumul
Taberci

Lccul

Mfgrrolo
Di Da Da

Morti
Da Da Da

Mlhrl Bravu

Tltan

r__] Pardd
I

t;

Ila Da Da

Da Da
Da

Da Da
Da

Da Da
Da

lr

NO, uslmt

Da Da Da Da Da
Da

Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
Da

r"
l r l:
lr

l ox i d{

so?
trc/ml Or
rplril

Da
Da

Da

Da Da

Da Da Da Da
Da

Da DaDs

Da Da
Da

co
mq/ms

Da Da Da Da Da Da Da
Da

Da Da Da Da Da Da Da
Da

Da Da Da Da Da
Da Da

Dtrccflr v0ntulul
orrdc

Da Da Da Da
Da

Vltcza

[Ii l"'a t;
j

vlntulul

m/r
Untdttete relaflvtr
o/o

Da Da
DE

Da

B"q

Temp. (l0m) oc tcmp. (2m)oC Rrdtatla rolartr Wmt

Prcrltinc mb.r

Da

lAcid lr

Supru
Da Da

Da
DE Da

Da Da
Da Da

Da Da Da

Da Da Da

Tcmptnt Umftlltrtc rehtivl '(itr0

o/^

Da Da

Da Da

"c

Da

Da

Da

Da

Efi]fi fi:d
I

AT 0G2) ol
Varhfle unldlttfll reletlvec/o PMIO uo/m3 Bcnzon uqy'm3 PM2.5 rr's/m3

Da

Da Da Da Da Da Da Da Da

Da Da
Da Da Da

Da

Da

Da Da Da Da Da Da

Efd putai

Dr
Da Da Da

Da

l*
Da

Sed parfr saut

Da

io"

Lich ai pd
a

de afectate pfezentatifelgtip dinte diferite speciipoluante9i materialele ln TabelulIU. 7. estE tipurilor de efcpb induse. cu precizarea acestea

r22

ripurilede
{ihat irSvu
,a
la

Tqbel IIL7. Relayiadintre poluanli Si efectelelor asupra materialelor Poluant Material afectat

Titan

Particule

Efect

Da Da Da

Metale Materialede construclie pictate Suprafete Textile

Materiale elastice Materiale vonsite Metale Materiale de construcfie Piele de animal tdbdcitd Textile

Ozon
Oxid de sulf

}E

Da Da Da Da

)a h

Abraziuni,reacliichimice Murd6rire Abraziune Reactiichimice Deteriorare Decolorare Coroziune Reacliichimice Deteriorare Sl6bire gi estompare a culorii
Reaclii chimice Decolorare

Oxid de azot

Materiale de constructie Materiale voosite

Picturi pebazdde plumb Metale

Hrdrogen sulfura

Da

Uroxrd clecarbon
Da

Piatrd deconstructie
Metale Sticl6 Email

Acld tluorhidri

Da

Intunecare Dispareluciul gi se inchide culoarea Formare de carbonali solubili Coroziune Gravare Deteriorare

Da Da

Supravegherea prin efecte implicdunndtoriiindicatori: r r Elemente natumledejaprezente in zon6:vegetatie, materiale exterioare ale clddirilor, metale industriale, picturietc; Materiale gi ulteriorasezate seleclionate in zonade studiat. * ca indieatordepoluare Vegetayia Efectele asupra vegetafiei pot ajutala supraveghera unei gamelargi de gaze nocivecum ar fi : ozonul, nitratulde peroxiacetil - PAN, oxizii de azot,oxizii de sulf, amoniacul etc, Efecteleasupravegetalieiprodusede gazeleevacuate in timpul unei emisii accidentale putemice, darde scurtd pot safie excelen{i durat6, indicatori ai dozei. Se definegte bioindicatorul ca fiind acea specie vegetald sau animal6, care prin particularitalile saleecologice poatefi considerat un indicerelevantal modificfuilorabiotice saubioticedin mediulinconjurdtor, modificdridatorate in special acliuniifactorului uman. Lichenii,muqchii, tutunul gi fasolea suntspeciivegetale autotrofe carepot servica indicatori ai polu5riiindustriale sauurbane, dupi cumurmeazd: r I r Lichenii- suntbioindicatori ai poludriicu compugi ai sulfului ; Mu$chii- dau informalii in leg[turdcu depunerile uscategi umedeale unor metale grele(ex : plumbul); Tutunul- bioindicator al polu[rii cu ozon:
tz3

Da
)a

Da Da

Da

)a

Da

Da

leleafectatede

Fasolea al poludriicu PAN. - bioindicator

[r.5.1.1

gi bioacumulare: Trebuie fdcuti o diferent[intrebioindicare r r Bioindicarea efectelor uneipolufuiasupra unui organism viu. - esteobservarea Ex: dispari{iasau reapariliaunei specii cunoscutiica fiind sensibill la actiunea poluantuluirespectiv. - rezult1din dozajulpoluanlilorin interiorulunui organism Bioacumularea viu. Se poatefaceapella misurdtorifizico- chimice.

Efecruic fenome Spreex climatru de soar existen

gi bioacumulatori Exemple de bioindicatori : r . r grele; Mugchii* suntutilizali cabioacumulatori ai cdderilor atmosferice demetale gi Lichenii - suntutilizali ca bioindicatori ai poludrii acide" Ei suntin egaldmEsurd bunibioacumulatori ; Frunzelede tutun, ca gi cele de fasole- sunt excelenlibioindicatoriai apariliei smoguluifotochimic,caraetenzat prin cregterea concentrafiei de ozon troposferic Ai aparifia nitratuluideperoxiacetil PAN. frunzelor - necrozaxea de tutun- in cazulcre$terii concenhafiei de ozontroposferic; frunzelor defasole PAN - in cazulapariliei nitratuluideperoxiacetil - necrozarea

tn urma cu efec atmosfe cu 0,3o( tempera

Efectul anumito (t carbon (cFC, H n absorb

III.4.3.3.Teledetec{ie cu ajutorul sateli{ilor p[mdntuluiprin teledetec]ie Observarea nu esteposibili in toatdgamaspectrald a radiatiilor propagarea eiectromagnetice, deoarece traversarea radia{iilor. atmosferei vine sEpcrturbe Tlei elemente suntin mod special de absorbtie, carefiltreazdo mare la originea fenomenelor pafiea radialiilorsolare:ozonul,CO2qi vaporiide ap5.Zonelede absorbfie slabdconstituie ferestre detransmisie atmosfericd utilizatepentruteledetecfie. (vizibil, IR apropiatgi mediu),unda solardinciclentd poate suferi fn domeniilespectrale poates5 fie reflectati spre fenomene de difuzie qi absorblie. Parteaenergeticd neabsorbitd spafiu.Valoareaacesteienergiireflectate Un val de estemdsuratide captatoriisatelitari. poluare va perturba valoarea datoritd fenomenului de absorblie. energiei radiatiilordifuzate, Deci, observarea episoadelorde poluare atmosferic[ plin teledeteclieeste bazatd pe gi comparalia efectuatiintre o imaginede referinld- carereprezintd o afiaosferd nepoluatd poluirii se va traduce respectiv o imaginecorespunzdtoare urui episodde poluare.Prezenfa prin teledetec{ie printr-unrlspuns spectralmai pufin net. Studiul poludrii atmosferice di poluantpanicular. gi nu asupra unr-ri informatiicantitative asupra nivclului depoluare

Radialia infraro; inciden atrnosfe sub fom solari gJ citre su reflecta 9i frecv infi'arog

Prezent

Bioxidu transpa Bioxidu lncilzire efectde

Principa

III.5. FORMEDE POLUAREALE ATMOSFEREI

Iil.s.1. POLUARE LA SCARA PLANETARA Cele doud tipuri de poluare la scar[ planetari sunt: 1. Poluareatermic6 a planetei (efectul de seri). 2. Depreciereastratului de ozon shatosferic.

Dintree

Iil.s.1.I. Efecful de seri

ilunea iu, Se

Efectulde serdesteun fenomen naturalnecesar existenlei vielii pe pament.in lipsa acestui fenomen vital temperatura mediea planetei ar fi -lgoc, ipre deosebire de +15 ocin prer"ni. Spreexemplu, pe planetele vecine,efectulde ser[ prea accentuat sau lipsa lui a dus la un climatnefavorabil viefii. Pe Venus,atmosfera foarte lensd relineaproape toatacildura emis5 de.soare, iar pe planetaMarte, lipseqte atmosfera rezultAnd o lipsn a efectuluiAe sera,aeci existenla unortemperaturi foanescdzute,
cu efect de ser[ pi deci cregterii concentratiei acestora atmosfer5,rezulti ae temperatura medie globald va cre cu 0,3 oC in fiecare deceniu, astfel c6 in anul 2100 temperaturd va fi cu 3 oC mai mare dec6t in prezent. Efectul de serd - apare in afinosferd datorit[ prezente anumitor gaze (numite gaze cu efect de ser6): dioxid dr sarbon (COz), metan (CFI4),protoxid de azot (N2O), f (CFC, HCFC, HFC), vapori de apd, ozon (O3), gaze

in urmaanumitorstudii, datoritdemisieiexcesive de

swa $l
. ".i ti c i

'e1'1C fr

absorb radiafie infrarogie reflectatd de suprafafa terestrb, Radialia solard(formatl din radiafii ultravioiete, r,izibile
;atiilor
t J.

o mare tstituie

suferi :a spre val de 'btie, 3ta pe luatd9i uaduce clie dd

solar[globald prin insumarea radiaJiei solare directe cu acea partedin radiafia difrzd orientat[ cdtresuprafa{a terestrd. Din aceasta o parte este din nou absorbitd, qi cealaltdparte este reflectatd de suprafala terestrd. Partea reflectatfapaxfine domeniului de lungimimari de und6 piAecven{emici (radialie.caloricd *IR). Gazelecu efect cle seia absorbradiafia infraroqie infrarogie caqi ,,sticla" uneisere. Prezentarea simplificati a acestui mecanism seregEsegte in FiguraIII.19. Bioxidulde carbonprezent in atmosf'er6 modifici echilibruitermical pimantului,esteun gaz transparent pentru 85% din radiafia solarScare incdlzegte astfel oceanele qi continentJle. Bioxidul de carbonabsoarbe aproape 809/o prin din radiafiainfraroqie reflectatd de planetd. incilzire globaldcregte confinutulin vaporide apdal atmosferei, acegtia fiin6 tot un gazcu efestde ser6. Principaiele surse de co2 suntarderea completd a combustibililor gi defriqarea. Dintreefectele seculdare aleincdlzirii giobale sepot aminti: ghefarilor Topirea qi cregterea niveluluioceanului planetar cu aproximativ 20cm; modific[ri importanie in frecvenfa gi intensitatea ploilor gi ciclonilor; cre$terea de temperaturd va fi mai puternicd Ia poli dec6tla ecuator; unelezonevor devenimai umede, iar altelemai aride,degertificandu-se;

infraroqii) penetreazbatmosfera. O parte a acestei radiali incidenteeste absorbitdpi o altd parte este difitzatitde c6trt afmosfer[. Diferenfa ajunge la nivelul suprafetei terestre sub formd de radiafie soiard directl. Se obiine radiatia

12s

STRATOSFERA (12- 50 km) difuzleprln norl gl atmogferl

radlalll ectpato In !prtlul extreter.stru

,,r04-o'"11."3;l*n"
.n
\ Figura IIL19, Mecanismul de aparifieal efectului de serd Chiargi cei mai scepticispecialigti recunosc faptulc6 in ultimul secols-auprodusschimbdri climatice, temperatura medieglobalda uescut cu 0,3o-0,6oC, iar ultimii ani au fost cei mai cdldurogi, incep6nd sistematic din 1860,de cdnds-atnceputmonitorizarea concentrafiei de COzdin atmosferi (FiguraIIL20.), in ultimii ani au fostinregistrate o mullimede evenimente meteorologice deosebite in intreaga lume,precum: valuri de c[ldur6,inunda]ii, uragane, furtuni. Efectele schimb[rilorclimaticeau fost observate giin Romdnia, cu precddere in ultimii ani. in continuare seva face o analizd a condiliilor meteorologice ce au caractefizat lara noastrlin anul2002. ln Romdnia,mul2002 a fost mai cald decAtnormalaclimatologicE, fiind al cinceleaan consecutiv cu temperaturi medii pe FrA careau depigitcu 0,3-1,8oC normalaclimatologicd. Regimulpluviometric a fost normal la nivelul lntregii firi. Temperatura mediepe fari a fost cu 1,6oCmaimaredec6t normala (1961-1990). climatologicA Lunilefebruarie, martie,mai, iunie, iulie gi noiembrie au fost excesivde calde,abaterile fa16 de normala climatologicd fiind cu 2,3-5,8oCmai mari.in lunile aprilie,august, qi septembrie octombrieregimul termic a fost apropiatde valorile normale,iar luna decembrie a fost deosebit derece, cu2,6"C mai recedecAt normala climatologicE. Cantitatea mediede precipitalii,la nivelulintregii tdri,(636,6mm) a fost normald comparativ cu media multianuali(647 mm).Regimulprecipitaliilor a fostdeficitarin primapartea anului gi excedentar in ceade a douaparte.

Lu i i ,,; i ri i i l :i pl ez i ri : g\.r!1;l

jle rri.r; a!ilirc! ( viiez:i i pi i i e rni i

*.:-1,,; iJ4u ui , -:

Es:eu

in .lura

recc i'i . interis iil

C0l'tStlil-:

fi,.rrir;re 1-)men
Rr-ltlti:tl

iin i ;:?,

lil nlr,1ci

126

'i

:..

481

i de

a t

enysiilor de gaze cu elect <je sera in periaada2008-2012cu 39'r lai6 de reducerea in anui 1989; inregistrate lirelrii de emir;ii nalional de estimarea emisiilor de gaze nu mai tdlziu cie1007 a unui -sistem realizarea ,le cu efect serdt promovdrii dezvoit6riidurabile: qi impleme ntareapoliticilor in vederea elaborarea respectiv inairrtede anul 2008' a perioadi pr:ima de anga.iament, rie realiz.weainainte serd. gaze dc cu efect de de emisii Nalional Registrului

3.iu}

Su'l
3\'!G

roia
p-.1. a;:. I

l:ie:

'*'==-Tjl

Tn*+

llr

*rt l, ,.*r.i

(}.,

s :{l .rp
.e -fr

a
u

1969

1994

200s

f, ffiiiila irct**l a trd 1;aue +u fedt (le s*r+ iCOr' Ctid *i l'l ,'{i t{ trllf SCt: ${|fsg: cs de-i tJan l;+lnllrit{ttellati.rl}rrla

ii't{'i tle 'iet{t Figurtt IIi.2i. I:nisii aclualeile gaze L''"r Anaiizind gralicul prerdntatin ljigura ill 2l' :re r('ate spr-lllljj lara nosstri ;i-e Icspeclat prcmisiunile,emisijle curnnlaiea trei gazec'.refect cle sel;i iCO:, Ctl,i qi r\,r;t1 inregistrind scideri continuepind in anul 2000. a guzelttreu eJecitle set'i - I'rofocoitt,Celir Ky<:ter ],{dstirirle re:ducerc in de$embrie1997 de piivincl r'::*diul,Prr:tocolulr fi,'il r-'egociai Este un acord interr,aliolral i'educere a esrisrilorpoluante i' rn,i:t:lr:uiizi.t:c pcnlfu ldrule cdtre 160de !6ri. Acorduj prer,eci*, 9-s;.'' lin e ele cu I 2 in comparalie 20Ad-2A in perioada cu 5.20,6 'r stratului de ozon stra{asferic IILS"1.2.Deprecierea te prezintdsrib fotmd de giu. cu o Ozonul (O:l in conitilii ;rorniaiec{epresiune;i trrni:erat':rh Este i-il't,ritiant puter-nic gi cu un mircs caracielisiic. ti foerteloxic' culcarealb6struie unirl ciin priricipalii paluarili ai . cz-o:irri r'!-Fr..ir:t-r1ii ii-, 4raqele puternic iuclirslrializate t:xotrul este un gaz diunltr:r' in ir irr-.prrsliri ce in cd ilnip preciz*r,zd 3e etnr,rsl"erei. lalnini" f ieia este beneflc. ozonu'! ntlrLcjind siratosfera Fe aie atmosfeiei' la o al{iludiiie ce Stratulde ozon proiscior estesittrai in slraturije -c:il-'erjoari ci ia crra ia tirca i0 km. Se estirneazri r:iar,ii:,ri o c(lllcenii'3.1ir tariazSli:irs l0-:$ Im. a-*6nd

i-\z<

l\ ! r

i -:ti

aia cie e gaz i: )8.a

actualaexista circa 3 nriliarde tsne de ozon. DacEtot ozonul ar fi concentratin formi purii. aturrciar aveaun stral in.jurui p5nrdntuiui de doar 3 mm. Substanlele de bazd ale tormlrii oEonuiuilraposfericprovin in mare pane de la vehicule gi avioanesupersonice. Acesteasunt: bioxidul de azot (Nft) gi hidrocarburile(compusiorganici voiatili). Procesul de formareal ozonului in ,;tr*tos./brd incepeca urma.re a descircdriiorelectlicegi sub acliunea razelor sciarede rnic.a iutrgime de undd.moieculele de oxigendisociindu-se iu atomi liberiinstabili: l ' :l n n t' * O z + h r' (i O = O

Atomii liberi.fiind instabilise r,orrecombina cu molec,ulele de oxigen:

o r +C )--u {):
Radiafiasrrlardcu o lirngime de undd ceva nrai mare conducela u distrugerea moleculeide ozon.astfelpistrdndu-se echii ibrLr I iitmosferic : i' > 1ix' C3 + 61ri -rQ1i '* O: * O

O :+O--+O:-C:
intensitateade creare gi de drstrugerea czrinui',rid-;pindede iniensitatearadir.liei st-,.I*re. TlebuiemsnlicnalcA: = C^ii0il050; lui Pianck; h = i6,525196 h - cci,nstanla . 10-r1j.s .,'= fiecr,enta radialiei iFlz) Ozonul atmosferic are proprietirl deosebite. de a abscrrtri . 1i ,ie a reflectaradialiiie solare ispeciat r:strind Acesta $e colnportl ca un filtni ai radialiilcrrrrltrai'ioleteabsorbind LIV-B gi irnpierlicAnd astfelajungerea la sol a acestora. unde ar prnduceurmdtoarele efectenegative: ^ pentru ottmeni:niaiadii aie ochilor, maladii alepielii qi maiadii infbqioase: pentru plarite: reducereaactivitAiii cie fotosintezi. puiAndu-se a_iunge chiar la dispariiia anumitorspecii; pantrtr tnterinlefu: de canslruclli: degradareamalerialeloi: plastice dure (pieznirea. prin expunerea la UV-B, conlugatcu temperatura decolorarea) ;i umiditatea In ruria unor lerceliri s-a remarcatriegradarea stratr.rlui de ozon stratosferic" ccnstatin.du-se c{ in timpul iernii SipriirEverii se formeazi goluri in stratulde ozr;nde deasupra Antarcticii ;i Arcticir, rantitaleade ozon sc&z6nd uneori cu 35 - 45% din te-rtal. Acest fenornenesteialorat faptriluicd producerea dr-rlzon esteinai slabdla nivelul polilor (cauzenaturale). 3z' cu o in zonele iocuite. principaia ipotezd care explicd iliminuara stratului de ozcrnestv aciiunea cloru,lui liber.Acesiaprrl/ine din douasurse: in stratosfer{a r:xiduliii de clor provenii - nanttal. cea mai ln;',reparte.prin <1escr:mplrnerea

t997 de !oiuante

xirii aj

i:or^in
rdinece :: la trla

(hicir.carburihaiogenate) pecFC;irrcFC *1,'ir";$]!li"#l;;', bazats

1:9

CFC (freonii) sunt derivali halogenaliai hidrocarburiiorsaturate. Sunt folosili ca propulsan{i pentru producerea aerosolilor. ca agenli frigorifici pi iu preparatele cosmetice sau farmaceutice. Clorofluorocarburile * CFC, de origine antropicd, sunt stabili in troposferd gi prin difuzie ajung pdn6 in stratosferd, unde prin fotodisociere produc radicali Cl*. Acegti radicali Cl* dezechilibreazd starea stalionari de echilibru 9i consumd ozon. Reacfiile chimice sunt prezentate in continuare :
UY

sm?!

de md

Acs& medic substr

m.5.
Cele !

CFCIr--+ Cl* + 03 O3 0+ ---r ---r

CFCI*-I+ Cl* CIO+ + Oe Oz+O Cl* + 0r

t. l.':
J.

C l Q* +

m.sJ

Radicaiii Cl* sunt foarte reactivi, fiecare radical putend distruge in medie circa i0.000 molecule de ozon. Cl* qi CIO* reaclioneazdcu vap,rrii de apd formAnd l{Cl. in concluzie, distrugereaO3 este insolitr gi de ploi acide. Degradareastratului de ozon este efectul unor reaclii chimice care au loc in special iarna pi primivara. la altitudini mari gi temperaruri scezute(i80'C), in norii stratosferici din vortexul Arctic sau Antar-tic. Reacliile chimice se produc inlre aceste gaze Si cristalele de gheap, pe de c parte, iar pe de alti parte la contactul dintre gaze qi razele uitraviolete, cdnd clorul respectiv br,:mul, din gue sunt eliberaii qi degradeazd moleculele de ozon, fragmentdndule in oxigenul molecular. Distrugerea ozonuiui stratosferic,cu efectele sale poten{iale asupra cre$Ierii radiagiei uV-B la nivelul solului constituic o caracteristicd atmosfericd la scard global6. Aqa cum s-a constatat din ultimele evaluiri intemafionale a continuat declinul ozonului , in emisfera nordica, ln stratosfern arcticd, in lunile ianuarie - februarie s-au atins episodic, scideri de aproximativ 60%la inaltimi de circa 18 km, iar tenrperaturilestratosfericedin aceastd reglune au fost cele mai scizute din ultimii 10 ani. in primele dou6 saptAmdni din luna marie 2000, cantitatea de ozon total din zona polar[ a fost cu 169'6mai mic6 decdt valorile din anii 1980. l.a sfdrqitul lunii martie. la latitudinile europene medii. cantitateamedie de ozon total a fost cu 15% sub valorile medii neperturbate. Relacerea sftatului de ozon se ploduce vara, c&nd temperatura cre$le,vodexul scade in inlensitate,iar reacfiiie chimice distructive au condilii nefavorabiledzvoigrii lor. Mdsuri de proleclie n stratului de azon - Protocolu! de la Montreai

Ceap numet Cuv6i esteli crescd

Smog fapt o i tip dej combu

Oxizii: comh proct preluo

ln cs numai Dupi aatzltz se Fe condu forrna atnod atnod

lrmpu dupir

Este un acord care vizeazdreducerea, gi in tirnp eliminareaconrpletl a substantelor dEunitoare stratuiui de ozon. A fost semnat de 24 de lAri s l de cag Comunitatea economicd europeanlla 16 septembrie 1987 la tslontreal. In prezent. 180 de 16ri sunt

a) inp tril

130

3 v-fOpulsanti ,itlleiice sau

sernnatarc ale Protocolului, careimpunesuprimarea folosirii clomfluorocarburilor, a bromurii de metil $i a altor substanle carddunpazd stoatului db oron. Aceste substanlesunt astazi definitiv suprimate,mai putin cadit[tile minime utilizate ln medicinI. A fost lmbunat5fitin 1990printr-trnamendament la Londra,prin careseadaug6 noi substan{e chimiceconsiderate prericuloase. III.5.2. POLUARE LA SCARA REGIONALA Celetrei tipuri depoluarela scarE platretard sunt: Smogul (smogacid)- detip Londra; reducdtor
PIoi acide:

$r prln
A neqti

Reacfiile

Smogul fotochimic(smogoxi;dant) - detip Los Angeles. III.5.2.1. Smogulreducdtor(rmogrcid)

i ri c a 1 i].000

iii;a

0; esie

Ceata esteformatiidin pic[turi de mlrime variabild. Dacddiametrul lor nu depigegte 10pm se numegte mist (in englezd finf;), iar dacdestemai mare,se;nume$te - cealE fog (ceald deas[). Cuv6nful smogesteformatpornindde la doudcuvinteenglezeqti: smokegi fog, deci smogul esteun amestec de ceafdsolid6saulichid[ gi particule de fum, fmmatec6ndumiditatea este crescut[, iar aenrlesteatatdecalminoatfumulgi emanagiile seacimuleazfl6ngdsursele lor. Smogulseformeazd in general in arealele urbane. Smogul acid {M,tip Londra) reprezint[de fapto acidifiere a atmosferei. Oxizii de sulf suntprincipalii"respmsabili" de apariliaacestui tip de poluare (sulful esteprincipala tmpuritate existentd in combustibilii fosili). Oxizii de sulf se fbrmeazd ln principalla arderea combustibililor fosili care confin wlf, dar gi in unele procese industriale (fabricarea acidului sulfuric, prelucrarea mineralelorsulfiroase etc.). in camera de ardere a unei instalafii de combustie, numai cdtevaprocente de SOz se transfonn[ in SOs. Dupd evacuarea sa in atmosferE, $O2 continudsd se transfounein SO3,prin oxidare catilizatd de energia solarl ca gi dh micropulberile din atmosftri. Aceasttrtransformare se realizeazi cu o vitez6 de c$teva procente pe ord. Trmsformarea SO2 in SOt conduce la formarea de particule de sulfat (cAnd atmosfenaeste uscatd) sau la formarea de acid sulfiric (c6nd atnosfera este umedil. Aceastd acidifiere a atmosferei,este cunoscuti in prezent sub denumireade "wnog acid". Acidifierea atmosferei std 9i la baza apaiyiei "ploilor qcide". Timpulde stalionare ?natmosferia SOzeste mic, de 2-4 zile,apoiel setransform6 in HrSOq, dupi un anumitmecanism, reac{iile chiruice debazdfiind urmitoarple:

.; 111 -sirgriai : -ileir,s{brici 3:ir- $aze ii .i.-!- i: l'Azele regfadeaza =3 0z(]nuiui r',elrri solului tii,rfst?t din I n.'idica, ln .le s.ideri ; .lr aceastSiliarndrri din ': i trtei nricd ''t:,':ti fitedii.
3ii.

:r::i scaCt in
j r\ ' 11

: :uhsian!ericr (,'ci.rrinitatea : ;e l*ri silnt

a) in prezenla radiafieisolaredin domeniulultraviolet(U.V.), antridrida sulfiroase(SOz)se hansformd in anhidridd sulfiricd ($Os), confonareacfiei urmitonre:

l 3l

t1 1 / Lj' v '

SO2+ 1723" -------+

SO;

Acest fe intr-un t secunda

se formeazdacidul sulfuros: b) in contactcu vaporii de apd existenliiu atrnosferd SOz+ I{:O Fi:SO;

Decese tubercuL

Arnbele reaclii sunt lente, dar sunt catalizatede pulberile de pulberile metalice lfier 9i in atmoferd. magneziu), Prezente Lllterior,H:SOi careesteinstabil,se o\iduizir ia HuS0+. Reaclia de transformarea oxizilor de sLrli in acid sulliric are loc dac6 sunt indeplinite simultan urmdtoareieconditii : Existenla r:nci coucentralii mari de SO: (provenit in special din arderea fosili). combustibililor Prezer\a cetii sau a unei atmosfereumede. scf,zute. de presiunimari ;i temperaturi fie caracterizatd T,onasd cu proprietdli Existenlaunor particulecare sI se comporteca nucleelede condensare, a H:SOI' t.r!1i6s1g pentrurtaclia dc' adsorbante 5i catalizatoare Episoadeiede smog reducdtorapar in iar ploile acideaparin condiliide ceald, p.reeitl,rtii. ct-uililiide rel nrai gral' accident de poluare ds a accsttip. carea dat pi numeleacesteia in Londra,in anul 1952. ibst inregistrat ('ruditiile careau dirs la apariliaacestui episodar: lbst urmdtoarele:

in 1956 episoad atmosl-e

in f taufi

a a a

inainte de 5 decembrie1952 cerui l.ondrei era -;enin.\lremeafiind mai rece decdtin arderii unei cantitdli mai mari de perioadelenormale. fapt ce a dris la necesitaiea soluiui' a purtat de vAnt,in apropierea combustibilfosil. Fumul eliberati;r atmosfera 9i apariliei:',:ii iaCi::te creatcondiliilenecesare deasa) ;i:-i' iirartere.. isi {'ce Vizibiiitateaatmosfericd Pe lang6 parliculele evauuatein atmosibri inrr-o cantitatefoarte mare (concentralie no'mal6 - pentru acea pMro=l4 mgimi (de 56 de ori mai ntarc decit 'aloarea de 1000t particule i HCl, 1 63'. 1-10 perioadd), s-i-, rnai eiiminatin atltosieri: lirr,t1l la au dus de apd vaporii ctt ium, 1a0 t fluoruri,370 t de SC'): tcareirr urma reacliei 4-8 decembrie intervaiul in efeetuate l-osi :i'l oblinereaa 800 t <ieHISO+ (mdsu,irtorile dir: L,ondir). NationalS Galet'ia 1952de cStre

I t I . 5. 2. :

Ploaia a combind transpon plcraie.

Ploaiaai largi qi p sale nes

I i:

Acest fenomena dtrratpand pe 10 decembrie. iar rezuitatula fbst decesula 4000 de persoane intr-un limp scurt (in viitor numirul lor s-a dublat, ,leceseleapirdnd datoritd efectelor secundare apdrute in lunile 5i anii umdtori). Decesele rezultate itr urma fbnomenirlui au fost atribuite: pneumoniilor, brongitelor, tuberculozei gi crizeior cardiace. l)ecesuls-aproduscel mai desprin asfixiere. ice ifier gi in 1956 Clean.Air Act a-stabilit zoneiede pe glob caracterizate printr-o incidenldcrescut6 a episoadelorde smog reducdtor.S-a clispuso reducereprogresiva a nivelului de SOa din pemtru acestezone. atmosferS"

in FiguraIIL22. seva nrezenta statistica cleceselor;i ernisiilor din decembrie 1952. indeplinite

1100
in arderea

4i100
I a MoRrl DroxtD DEsuLF
FUM

1000

4800 3608 3200 ?s00 ?400 2000 1600

s00
propriet6fi

a g s tT

800 I00 s00 580 't00 308 7go i00

T
,c
TJ
c' a, v,
E

.tor apar in ride aparin poiuare de e acesteia a anul 1952. rilia acestui

.s =
ID

;t

It

s
g
a

F
t

s 120A ; 800 fi il00

U

E 1!
cl

re ciecAt in :ai mari de ra solului. a

13
it'i,!:li: ili )).

11

13

15

j;ticil t!(. :scltt .\itrtr Si tmi,siilur tlin tlecemhrje lg_:2

:oncentra!ie Fntru acea rafiicule de i au dus la i decembrie

I1I.5.2.2. Ploi acide

Ploaia aciddesle un lip de poluareatmosfelicd,fbrmati cAndoxizii de sulf qi cei de azot se combini cu vaporii de apa din attrtosferii. rezultdndacizi sulfurici qi acizi azotici. carepot fi transporta{i la distanlemari de locul originar producerii,gi care pot precipita sub forr,ri de ploaie. Ploaiaacidaestein prezenltu inrportantsubiectde contrcversd daroritaacliunii salepe areale largi qi posibilitatii de a se risp6ndi ;i il cltr: zone decdtcele iniliale fbrmarii. Dintre urmirile sale negative se pot anrinti: erodarcii:;iructulilor.distrugereaculturilor agricole qi a

1.] -)

plantafiilor forestiere, ameninlarea speciilor de animale terestre, dar 9i acvatice, deoarece 'puline'specii pot rezista rr.tot uttf"l de condilii, deci in generaldistrugereaecosistemelor'

P:

\' 3 '.ti

\':

primele observafii alarmante referitoare la creqtereaacidititii precipitatiilor in Europa 9i pdduri europene vestul Americii de Nord dateazddin 1969, dar abia dupa 1980, in ttumeroase pddurilor" ''moaftea l'enomenul apdrind pierderi masive, qi americane, s-au inregistrat acide ploile ca faptul a evidenliat fenome:n acestui cauzelor tnvestigarea indeosebila eonifere. 1a rnoartea arborilor. duc qi abiotici. biotici factorii cu asociate cari de stres, factor aparcaun ploilor acide Cauzele problemapolu6rii acide ipi are inceputurile in timpul Reloluiiei Indunriale 9i efecteleacesteia electelorpoluirii acide a fost de mult *ui mult. Severitatea din ce in continu6si creasce "* a ploii in continu[ cre$tere pe at'eaie distructive efectele plan Oricum, pe local. recunosoutd punct din acide au crescutmai mult in ultimele decenii. Zona ca:ea priinit o atenlie deosebit[ raporturi erempiu, de cle vedere al studierii sale, o reprezinta Europa nord-r.estica'in 1l)84' privind mediul ambiant indica-faptul cd aproape o jrimaiaie -din masa ftrrestieri a Pidurii qi Canadei illegre din Germa:ria,a fost afectail de ploi acide. Nord-csrul Statelor Unite estul poluare, de fonni afectatein special de aceasti au fost de asemenea se ard Emisiile industriale au fost invinuite ca fiind cauzamajori a formdrii ploii acide. Cdnd carbon de sulf, oxizi se emit petrolul. 9i sau benzina cdrbgnele, sunt cum combustibili fosili, acid sulfuric, acid formeazd aer din umezeala cu se combind 9i oxizi Ace;ti azotinatmosferd. de ceea carbonic Ai acid azotic. Ce"a ploui sau ninge, aceqtiacizi ajung pe pdm6nt sub formd ce numim ploaie acid6. cu rnult mai Studii publicate in 1996 sugereaz6faptul cd pa,lurile ;i solul forestier sunt lent6' foarte esle efectelor redresarea anii'80. se credeaprin 5i de ploaiaaciddclecdt afectate ai Gradul de aciditate sau alcalinitate reprezintb unul dintre indicii cei mai importan{i de datd fiind solu{iilor ce intervin in procesele de fabricalie cu caracter chimic, mesura sa ionilor de hidrogen. concentratia

P
L

I - f- 1

ice, deoarece :emelor,

Pentruapa purd, la temperaturade 25"c, pH= 7. Gama uzual6 de valori pentru pH este 1...14, valorile 1. . .7 corespundsolufiilor acide, iar valolJrte'7 . . .14 corespundsoiufiilor bazice. Valoarea pH-ului este utilizat[, in general,pentru a indica proprietilile acide sau bazice ale unor medii lichide.

**tr{iusn-biltf&lositi ls conssl*ltlFdrrt*e sw*ifi eul{,csrp, t*mn&uxtie ttecs in diUxrd &..

in Europa qi Juri europene :a p6durilor" a ploile acide ea arborilor.

Dacd nivelul pH-ului in apa de ploaie scadesub 5.5 ploaia esteconsiderataaeid6. Ploile din estul s.u.A gi din Ewopa au adesea un pH intre 4,s

qi 4.

Degi costurile eciripamcntelor antipoluante ca: arz.dtowe,filte sau instalafii de sp6lare sunt mari, costurile striciciunilor cauzatemediului gi vielii omeneqtise estimeaz6a h qi mai mari, penku cd eie pot fi irer ersibile. Efectele ploii acide

:cteleacesteia r fost de mult 'egtere a ploii bita din punct Elu, raporturi erd a Pddurii estul Canadei

Acizii din ploaia a.cidareacfioneazd chimic cu orice obiect cu care intrd in contact. Acizii sunt substanfechirnice corozive ce reaclioneazSprin punere in comun de atomi de hidrogen. Aciditatea unei substanleprovine din abundentade atomi de hidrogen liberi in momentul in caresubstanla estedizolvatd?napd. a) aswpracopaci!or

Prin indepdrtarea substantelor nutritive din sol, ploaia acid[ incetineqte creqterea
:. CAndse ard ruli carbon gi s'.rlfuric,acid iormd de ceea plantelor, dar mai ales a copacilor. De asemenea, atacd copacii inh-un mod mai aparte prin producerea unor gduri in depozitele de amidon ale frunzelor, rezult6nd pete moarte, maronii. Dacd se formeazd mai multe astfel de pete, un copac igi pierde abilitatea de a produce brani prin fotosintezd. De asemenea, organismele pot infecta copacul prin frunzele rinite. Odati sldbili, copacii sunt mai vulnerabili la alfi posibili factori cum

cu mult mai :oarteientd. lmportanli ai fiind datd de

sunt infestarea cu insecte.temperalurisc[zute sau seceti. Ploile acide aelioneazd asupra structuriisolurilorqi detemrinb distrugerea plantelor(in speciala coniferelor). La acidifierea

i35

solului are loc spdlarea calciului, magneziului,potasiului,creSte mobilitateametalelortoxice. se schimbdcompoziliamicroorganismelor din sbl. b) asupra suprafeSelor de apd Ploaia acidd cade, de asemenea, gi in rduri, lacuri gi mlagtini. Acolo unde este z6paddiarna. apele locale cresc dintr-o dati mai acidice in momentul in care zhpada se tope$teprimd.vara, a YT:u Tl.iotitate apelor naturale sunt aproapede neutrul chimic, nici acidice. nici alcaline. In Munlii Adirondack din S.U.A,, o pdtrime din lacuri gi iazuri sunt acidice,qi multe dintre ele.;;i-aupierdut deja pegtii. Toate r6urile majore ale Nonegiei au fost uf""tut" de ploaia acidd,reducAnd drasticpopulafiarle somonEi pastr6v. ln mediu acid cre$te solubilitatea A(OH)3, La-concentrafii in apd> 0.2 mgiim3,Al*r estetoxic pentru pegti. In plus, deoarece Al3+ reactioneaz{ cu fosfalii, contribuie la micporarea rezervelor nutritive din bazineleacvatice. in mediu acid se maregte solubilitatea multor metale ducela poluareachimicd a ecosistemelor Eiaceasta acvaticegi solului. c) ctsuprqstructurilor construite de om Ploaia acidd stricd cladiri. statui. automobile gi alte structuri oblinute din piatr6. metal sau orice alt material expuspentruo perioaddindelungatd de timp la capriciile vremii. Paguha corozivd poare t'i tbarte scump6, iar in oragele cu clddiri istorice.tragicd.Atdt parthenon-ul din Atena. Grecia. cdt gi Taj \lahal-ul din Asra. Inclia se deterioreazd pJ datorita oi i acrde. Astf-el, acidul sulfuric iLrmosferic reacfioneaza cu marrnura (CaCOr) tbrmind CaSOr qi <letemrinind distrugerea pietrei. In localitalilein care.aldturi de SO2,se elimind in atmosfeii si arnoniac. are loc interacliunea acido-bazicda H2SOa cu NH3 care contribuie la tbn:.rareasultarului acid de amoniu NH4(HSO4) gi a sulfatuluineutruQ.JHa)2SOa. Lichenii * indicatori ai poludrii cu SO2 Lichenii ofbrd un mod simplu gi efectiv de stabilire a graduiui de poiuare intr-o zond. Sunt plante foarte simple, alcltuite din alge gi ciuperci ce ortrd proreclie 9i posibili$1i de ancorare.Lichenii nu au rddEcini,Ei absorbmineraleledin aoa de ploaie care curge peste ei. Absorb de asemenea toli poluanlii care se gisesc in apa de pioaie. Asta ii lbce indicatori extrem de utili, de exemplu pentru aprecierea niveiului cie dirrxid cie sulf acurnulat.Cum ditbrite speciide licheni au toleranfeciiferitela poluare.analizaripurilor de licheni esteun bun indicatoral niveiului de poluzre. 111.5.2.3. Smogulfotochimic(smogoxidant) Acest tip de poluare este cunoscut de mult timp ;i apare in special deasupramarilor aglomeriri urbane. Condiliile care permit produierea smogitlui iorocltintic icte tip Los Angeles)sunt: . Introducerea in atmosferd a unor mari ca,rtitdlide hidrc,carburi HC gi oxizi de azotNO* (in generalprovenitedin trat'iculruuerl:

Scr oxr ( oz

tn \ CE

Prin ( PA

O:o O:o
ttrII}

Ace

Este atm ace mal(

rr, ^\ii proc subs

1;.,J talt I

PA\ ridic NO:

l -:)o

irlr toxice.

o radd iarna. tnmdvara. ;i alcaline. tultedintre : de ploaia tOxic ' gste micqorarea iltor tnetale

prin temperaturi gi intensitf,li ale Existenla unor perioadede timp caracterizate de radialiei solareglobale ridicate(in timpul unei zile de var6) - generatoale reactii fotochimice; acestor poluanli sub un strat de inversiune termic6. care duce la o Retrinerea cregteresubstanlial[ a concentrafieiacestora'

cunoscutoa .,smog oxidant" sau ..ceaii fotochimicn Smogul fotochimic este de asemenea prin existenlaunor concentraliimari de agenli oxidanli se caracterizeazd oxidant6",deoarece (ozomil esteun intportant agent oxidant). in timpul verii, ceala fotochimic6 provoacdo reducerea vizibili6lii. pagube importante r,egetalieigi tulbgr{ri respiratoriiqi ocularela locuitorii aglomeririlor urbane.

rile qi alte alt material ,a capriciile npa. iar in enon-uldin ::. lnclia se oreazd cu :etemrinind cleperoxiacetil ozon(Ol Strzitrctl in troposferit Prin reacliitbtochirnicesc sintetizeazd 2. ili.5.?.-1. prezentate la (PAN).Aceste vor fi reacfii $ Ozonul troposJeric- pr incipalul indic:rttoral smogului,ibtochinic carenu esteemis direct din activit[li umane,dar apareca Ozoruil- esteun poluant secundar, precttrsori. plecdnd de la alli poluanli, nun'ri1i complexe, urnare a unor procese chimice fie fbarte dillcild. sd poluirii cu ozon impotriva lupta fbce ca caracteristica Aceastd Este un gaz alb[strui, agresiv. cu miros inleplrtor $i se caracterizeazl prin fapttrl cd itl terestraestein continuu format gi distrus.Ozonul este un oxidant putemic 9i de atmosfera pot inregistraefectenegativeatet asupras6nit6lii umane.c6t qi asupravegetaliei9i acccase (1'abel ll I. 8.). materialeior un poluant secundat".Acestainhibd Nitratul de lter6xiat'elll (PAN) - este de asernenea ai apariliei PAN)' deci este.o bioindicator un consideratd (faso1ea este iotosintezd de procesul prin mai provoacdiritalii ocularemanifestate cu acliunefitoroxic[. Pe l6ngdaceasta, substanla ulrla marilor iJe tip Los :C ri oxizi de lacrimiri sauconjunctivitd. joase,in timp ce la temperaturt pAN esteun compuscaracterizat Ia temperaturi prin stabilitate 5i de transponal eliberdndN02. El poatedeveniun mijloc de acumulare se ciisociazd, r.i<licate scdzute. de suficient sunt NOr sauNO. in mediul tloposfereiinalte,daci temperaturile

:'.eractittnea ic anroniu

: zond. Sunt rsibiiitdlide :ge pesteei. :e indicatori unulat. Cum i esteun bun

I- t I

PAN este insolubil in api qi poate impiedica diluarea NO*, favorizdnd transportul NO* pe distan{elungi. Tabel IIL8. Efectelenegativeale acliunii ozonului

-t

-n
J

Efectessupravegetafiei

Efecteasupramaterialelor

prin pagube Reaclioneazd ugor cu substantele Produce Iritd mucoasele orgarrice,duc6nd la apariiia unor deteriorarea/disff ugerea sistemuluirespirator, qi copacilor. plantelor modificdri structurale qi chiar la la aparitia ducfind grelurilor, rupereaacestora.cauciucul se a tusei,a 03 Speoiisensibile la acliunea ipi pierde elasticitatea ngtrdizeazd, deficienlelor rogiileqi : tutunul,spanacul, gi crapd (in special cauciucurile respiratorii fasolea. sintetice care au un num6r mare gi chiarla congestii Semanifesti inilial prin de duble legdturi, sensibilela (pete aparilianecrozelor oxidare). gi maroniice se galbene Reducerezisten{amaterialelor frunzei), dezvoltdpe suprafala picturile. textile gi deterioreaz6 dupdcarefrunzelecad.
Comparalie tntre smogulfotochimic Si smogul reducdtor Pe l6ngi smogul fotochimic (de tip Los Angeles) ce poate si apardin perioada caldda anului, o aglomerareurban6 poate sAfie supusi gi unui alt tip de poluare gi anume- smogul reducdtor (de tip Londra) prezentatla $ IIL5.2.1. Acesta estespecific oragelorcu ierni friguroase,ceaf6, inversiuni termice gi o atmosferd poluatd cu SOz, din gazele de combustie (in prezenta umidit5lii, oxigenului din aer pi a unor pulberi metalice-cataliz.atoi, SO: se trtnsformi in HzSO+).

ts

It --=

intre condiliile de formareqi caracteristicile In TabelulIII.9. esteprezentatd o comparalie principale alecelordoui tipuri depoluiri. principaleale smogrluioxidant TabelIIL9. CondiliiledeformareSicaracteristicile Si
ale celui reducdtor Condi{ia caracteristici i Smogfotochimicoxidant

Smogreducitor f)a Da D" Da

Ridicatd Fenomenulosteaccentuat

invffi

Stabilit"tr" atm"sfrri"e ridicata Presiune

D" I Da t D"atmosfericd.j oasS Da Circulalia

Umiditatea relativi Sclzutd Morfologia: zond incoqjuratd Fenomenulesteaccentuat de relief muntos, depresiuni

t Sclzuti (0-5'C)
Sc5zutd

Temoeratua zonei
Radialia solar6 Maxima zilnicd

Ridicatd Q4-32'C
Intens6.ger senin

Mijlocul zilei, primele ore Primeleore ale diminefii post-meridian Primari Secundari &ls!49--* Irlult r"d"s Vizibilitatea Nivel rdus Reduse chimice aqg,gferice 0xidante LCondilii

138

re

I NO* pe

'fl

poluanteinplicate ?nsmogul Specii fotochimic in taUetut III.10. sunt prezsntaledate referitoarela durata de via1I" concentrafii,sursegi vii impactulanumitor specii poluante(irnplicatein smogulfotochimic) asupraorganismelor gi/sau mediuluilnconjur6tor. TabelIII.I0. Drrata le viatd a poluantilor, concentratii, surse Concentrafll Sutse Durataoo YlaF chlmloi acfluner ruraldurben prlnclpale (ca noluantl ez{oob} ln atmocierl 0,1/5 Automobile, U,R 2zile
4 ore U ,R 0,1/5 10/10,1 0,4120 solvenU Automobile, solvsnfi Copaci t{eaclil cu atmosferice alte substante oroanlce Automobile, termice centrale In Oxidarea atmosferd a NO

-l

rr"FFl
iaunor hiar la arl se icitatea rcurile r mare ile la

Poluant

Comentaril Toxic Precursor al ozonului

Toluen Propeni
lzopren

3 ore

U,R
I,U ,R

Precursor al
nznnrrlt ri

FOrmatoenloa 4 ore (HCHO)

precursor Toxic, al ozonului

al PrecurBor
o7r)nilhri

Monoxid de azot(NO) utoxtoul oe azot(NOz)

8 ore"
I ore

I,U
I,U ,R

0,01/100
0,3/100

I a anului, reduc6tor rse,ceaF, I ptezenla cformtrln ileristicile

Acidazotic (HN03)

90 zile

0,1t15

ln Oxidarea atmosferd a NO

Afectiuni pulmonare, precursor al ozonului, la contribuie acidifierea atmosferei. la Contribuie acidifierea atmosferei, afectiuni DUlmonare

Radical hidroxil 0,01sec.

bttgi

(oH)

U,R,G

10-

Tn lmportant Reactii smogul atmosferice ale NO*cu compugi fotochimic

oroanici

Ozon(O3)

2 min.

U,R

401300

= 2 ore U,R
5/30

Reactii atmosferice ale NO*cu compugi organici Reactii atmosferice ale NO*cu compugi oroanici AutomoDlla, arderi incomolete

Afectiuni pulmonare, componente cheieln smogul

fofnnhimic

Etuat I
=

Nitratde peroxiacetil ( PAN) Monoxid de carbon(CO)

lriteochii, fitotoxicd actiune Afectiuni pulmonare

i * s

50 zile

I,U ,R

120/5000

? i s

inelii

poatefi : - Referitorlaz.onade acliunea poluanfilor,poluarea I-interioar6,U-urban5,R-regionali SiG-globall 2- Concentagiiaproximativeln zoneleruralegi respectiv urbane,afectatede acegtipoluanfi' gi cdt temporale lvlulfi poluanfiau variatii putemiceatdtspafiale, 3 pentru vi -NO gi NOz reaclioneaziin sensulproduceriisaudistrugerii O:. Durata de viafd cca. 8h este de azot oxizi de acegti

. ,i[r fr
f"

{
,e:

Comp{ compld rcspeo{ vodeid deoarq partet

in pq camcfl absort atnod care t

Reprcl atnod Metail OHr.r { Existl Pdn{ rsd )tn

itrg

oq ; Dintl

(cFq

nti un ice de rI sub trarea lea cu

Compuqiiorganici volatili reprezint6o familie de poluanli de o mare diversitategi o mare Unii dintre acegticompugiorganici sunt considerafivolatili pe bazearbitrare, complexitate. qi o presiunedate. Din punct de respectivvaloareatensiunii lor de vapori la o temperaturd vedere strict $tiinlific, ar tebui consideraliCompuqi Organici Semi-Volatili (COSV), ln atmosfer6sub formd gazoas6, iar o alt6 o parte din acegticompugise regdsesc deoarece partesubformdlichid[ sauchiarsolid6. ale acestorcompugi,ei pot fi in paralel cu propriet6tilechimice sau fizice (volatilitatea) priri tnai multe proprietfii. Astfel, pot fi: toxici, mirositori, cancerigeni,pot carictertzali absorbi radialiile infrarogii contribuind astfel la efectul de ser[, pot reac{ionain atnosfbrEcu raclicalulhidroxil OH- pentru a forma radicali organici peroxi (ROO") de formarea smoguluifotochimic. care intervin ln procesele relativ ridicati ln Reprezentantul tipic pentru COV este metanul,cu o concentralie gi o conhibulie puternici asupraefectului de ser6. atmosfer6 Metanul este un compus organic volatil care nu este foarte reactiv fall de radicalul

rrii de ai mici vrtalrle rrt6 la

oH*.
gi o categoriede compugiorganici volatili nemetanici(CO\n\fM). Exist[ de asemenea sursede emisie de COVNM sunt: Principalele o solvenlii organici emigi din procedee industriale; ca gi arderea o taficul auto bazatpe benzind(manipularea, transportul, depozitarea, incompletba benzinei); o natura 9i agricultura, 9i in primul rAnd pddurile; de clorofluorocarboni Dintre acegtia"o clasd importanti de poluan{i este reprezentatb (CFC)- freonii, smoeuloxidant careinsoteso 2. Reactiile fotochimice 1Ii.5.2.3.

rme:

ulterioar[de de azon,precumgi la formarea la formarea Suitade reactiichimicecareconduce etape: poate la dou[ fi rezumatd compugi organicioxidaliSinitrali , 1. Existenfain natur6 a unui ciclu natural,care men{inestabilEconcentralia de ozon: energieisolare) NO: --+ NO + O* (in prezanla

o* + o' --+ o:
03 + NO

-pNO2

+ Q2

oraqelor' in atmosfera O- 9i O3suntoxidanliputernici n levile intervin sd NOz poatede asemenea 2. Oxigenulatomic O'oblinut prin fotodisocierea astfel radicalii hidroxili OH', conform cu o inoleculd de ap[ o.blineodo-s. reactioneze reactii: urmdtoarei o* + I{zo -+ 2 oH'

t41

vo$li COV paret\o! lt unoradinre conpusiio:tgaqici 2.a- Frin reac{ia rsdbali orgasisioxida+i' general hidrocarbgri.Gd ;;droalul OH', COV ao'hatfQtn[is lwtgi gi NO ou nlnmrfornaraq(drryA n'mifi pcroxi(ROo ), ""i-i"'te"iJioi66ooo"r ia$onilici"tat*fiias. sauipptgc)',N9''li o t*"fii .hipi;i." complicate "onp,ry,f* bidrcxilOHradicalutui
RH + OH'* Oz + ROO'+ HzO. + 16t+RoNo+Roo" ca$onil+HQ RO'+Q + oH'+noz ilgr+,yb

w
ry

'i '
: .". '

"n '' "l

.i ;:

p.iglul,,iniFPl acestei'l$lizbxi parazitare" de NO constl in epnrl o[ Consecinta la o ajrmge se asfcl este 9i Pernrbat (l)n care contibuie la distrugereabmnului, :rl'' clegtct a.conccnbatiei ds oqoa'
lLaloaz4lalclcggiidculiilorohimice.pgntnrhidrocarbufisimpleqlmarfi:meftanul" formattr ca un produsg oxidfrii etanul sau ctena, cantitatoatotald a poEntialului ozon fi gi Hzo,poate

de coz la formarea duce dN-o* care ;ffit#;ffiHf;"t"rhtn 6**ttt"teptirlrunl{qarle ecu4iitotale

C}ll+ 8Oz+ ' ' Co-+ 2 HzO+ 4Q Czllc+ 1402 --+ 2CO2+311'Q+7Ot 2CO2+2IhO+6q C2It4+ l2}z +

:
cbl

frrd

Li5

organici'peroxi 2.b. Peroxiacilnitratii suntform4i prin conbinarearadisatilor al acestei serii omoloagaa membru annaint cu Noz. Peroxiacetilnitratul ^tA "tt" ""f i" stperiori, ,nde temperan*ile $mt mai *;sfera dir;;rJ;;#;*;. ;;;#; rJ"itt, timpul de via$ al PAN estemai mare'

I j r-l

:{

Noz+ Roo* -)

PAll(cH3-c-o-o-Noz

ssadeconfti$dte' catalitici a galor de erypamcnt Pdn mijloaceleaoilale.deafde,Ie luminii sub ooofiootofde aldehid gi caorc' Acestea acliunea ao-& hidrocafburinerars6r de oxizilor ciclul mod' cu formarc iu tuAiiufi [beri, cae p"ti"b6' ia acelagi se desoo,rUpun, umt.

ou srq ln{
;t

]l

,:|

142

sunt in oxidali, lungi qi ): tia

IY. SURSH NE POLUARH

DE POLUARE ry.l. SURSE
Sursadepoluare sedefinegte ca fiind procesul naturalsautehnologicgenerator depoluanli. Comunitatea eurgpeand a definit poluareaatnosferic6ca fiind: 'olntroducerea fn atmosferd de cdtre om, direct sau indirect, a unor substanle squ a unor cantitdli de energiecarqcterizate prin nocivitate,carc ar putea sd pund tn pericol sdndtateaindivizilor, sd modificeresursele biologicegi ecosistemele, sd deteriorezebunurile materiale,avdnd cafinalitate degradarea me diului tnconjurdtor" . Emisia de poluanfi/emisie se definegte ca fiind "'descdrcarea tn atmosferda poluanpilor pravenilidin surse stalionare saumobile".

I initial plao

netanul, oxidtuii poatefi

Decretul francez poluantd 9l-1122 din25l1}l9l definegte emisia ca fiind "emisiatn atmosferd a ttnor gqze,particule solide sau lichide, corozive,toxice sau mirositoare,de naturd. sd eompromitdsdndtateapopulaliei sau calitatea mediului inconjurdtor, sd deterioreze p atrimo niul agricol,for est i er sau arhitectural ". Comisia Consiliului Europeia definitpoluantul atnosferic ca fiind "orice substanld strdinda cdrei varialie de concentraliefiz atmosferd estesusceptibild, cont de cunoStinlele lindnd gtiin;ffice ale momentului, sdprovoace un efectnocivsausd creeze un disconfart". Literatura clasificdswseledepoluare de specialitate atmosfericl dupdmai multecriterii:

r peroxr loage a unt mai

o dupd origine : naturale; - surse (artificiale). antropice - surse polu[ri importante. naturale sursele dec6t in mod exceptional Emisiilerezultate - nu provoacd nu modifici ciclurile biogeochimice ale diferitelorelemente. De cele mai inulte ori aceste populate. surse suntamplasate la maredistan{d de zonele ln continuare seva prezenta succint o clasificare naturale a surselor de poluare, gi prin procese omul animalele: fiziologice se evacueazd virugi,CO2; qi anorganice; plantele: fungi,polen,substanle organice a eroziunii); - solul:virugi,pulberi(caurrnare in special ceamarini ; aerosoli incircafi cu sdruri(cloruri,sulfali); - dpa, qi animale materiilororganice vegetale ln NH3,H2S, ClIa; - descompunerea cenuqd, compugi de sulf,oxizi de azotgi de carbon; - vulcanismul: oxizi de sulf azot,carbon maselor vegetale: cenug6, - incendiile d acidclorhidric; (fulgerul,h6snetul): ozon(O3) electrice - descErc6rile - furtuniledepraf: prafterestru. factoruluiuman. surseantropice- suntst6nslegatede actiunea c dupdformrtz jetul de gaze este evacuatprintr-un sistem de dirijare (coq, - sursepunctuale: gurd conductii) cu o de evacuarein atmosferaliberl ale cdrei dimensiuni sunt cu topografia zonei; neglijabile in comparalie 143

outulde Iuminii zilor de

in plan orizontal (o strad6,o $osea printr-o dimensiune sursliniare: carastetizale ca valoareli inallime; constant6 emisie cu circulatd,g*p J.r*r" p'nctuale), nu pot fi-neglijatein dimensiuni c6ror ale pe" *ii - sursea. ,.rprurup "*u"t"rirut" (de exemplu:o relea foarte dens[ zonei de amplasare cu dimensiunile comparatie dinjur, un cartierde de poluarea.zonelor de cli de trafic, rrn oragprivit ca surs6 etc'); locuinlecu tncilzire proprieprivit de la scaraoraSului emisiiin celetei dimensiuni; de volum:caracterizateprin - surse de cantitate liniare,de suprafata 9i de volum se exprima,de regul5,in Emisiilede la sursele volum' de lungime,suprafa{6 9i respectiv, pe unitatea poluant . mobilitate: dupd, frxe (stationare); - surse avroane' vapoare' locomotive, mobile:autovehicule, - surse poiuanfilor) fafadenivelul soiuluila caresefaceevacuarea dupdtnd.tsime(inil1imea la sol - surse - sursejoase:h<50m : 50<hS150m - sursemedii surseinalte:h>150m -

in plus. s ozon $n hidroclon

Domeniil industria sterilizan incendiilt

Poluarea urmatoal o& a

dupd regimul defunc(ionare: medii saulungi (zile' luni' in timp, in perioade continud funclionare continu"e: - surse sezon); (ore,zile); caduratb semnificative cu intreruperi frrnclionare intermitente: - surse (de regulade timp de scurt foarte emisiaareloc intr-unlnten'al instantanee: - surse in special inscriu se categorie (in aceastd ordinui*in.rl"ior), dup[ care eainceteaz1t industriale). accidentele sauvariabile)qi continue(constante sursele Din punct de vedereal modeHrii matematice, este ca sursecontinuepentrufiecareintervalde timp in careemisia setrateazd intermitente constantn. t t dapfrtipul deactivitate: fiecarei poluanlilor caracteristici Aceasti clasificareeste importantapentru cunoasterea pentru i't6lnitd fiecvent mai cea *ar*atorilor de emisii - situagia aqa'numifii uti\izeaz6, se atmosofer[ ""*ittfi.-1"'iip* in debitelor masicede poluanli evacuali determinarea factorid'eemisie(sauemisiispecifice),stabililiprinbiianluritehnologice, sunt: tipuri de activititi 9i potuanliilor caracteristici Principaiele .ardereacombustibililorfosili(c[rbune,produsepetroliere,g-:.11hou1")insurse CO, SO*,NO*, pulberi,N2O,iompuqloie1i.ci volatili (C,OV); fixe: CO2, folosirii benzineiaditivatecu Pb)' - traficul: Co, No*, putueri,cov' Pb (in cazul SO*(in sazulfoiosirii motorinei); COV, SO*,NO*; - petrochimie: gamafoarrelarg6 de poluanli specifici fiscarui _ chimie anorganicl;i;g;fu, profil deproduclie; Fe' COV- SO*' NO*) +i - metalurgieprimari feroas[ (pulberi cu con{inut de Zn)' SO*'NO*]; As' grele(Pb,Cd, neferoaia [pulbericu conlinutie metale

a{ /

tv.l.l.l

Poluan
ot a

IV.1.1

Surse

PoIuur insdun
,.lo nr rlF

Dintre sunt: i.

1:+-+

) $osea ijate in : dens[ tier de

' -

industriamaterialelor de construclii:pulberi, co, co2, Nox, sox, F (industria sticlei); extracfia, qnspoltul. Si distribufiapetrolului,produselor petrolieregi ale gazelor naturale : hidrocarburi ; agricultura: NH3,NOx,CH4,pesticide;

E:it:ti

:::::::,::

tate de

ln plus, sunt menfionat;producerea gi utilizareasubstanlelor reducatoare ale stratului de -de ozon stratosferic: clorofluorocarburi, halonii, tefaclorura de carbon, metilcloroformul, hidroclorofluorocarburi, hidrobromofl uorocarburi. Domeniilede utilizare sunt: industriafrigului, instalafiide climatizare, pompede c6ldw6, industria materialelor de consftucfie expandate, producerea aerosolilor, realizareamediului de sterilizare, etaionareaaparahrrii, solvenli organici, agengide curelire, adezivi, stingerea incendiilor.

flor)

Poluarearensltatddin sursele prezentate anterior poate sd fie la randul ei clasificata dupl urmltoarele criterii: c dupdnaturapoluantalui a) frzicd de zgomot(poluare - produsd sonori); (poluareradioactiv6); - produsi de substanferadioactive praf particule - produside apacald5, de c6rbune. b) chimicd- produsd de compugii gazoqi din industrie; - ionii unor metalegrele; folositein agriculturd; - pesticidele - detergenlii. c) biologicd- rcnaltatildin infestarea mediuluicu agenfipatogenigi germeniprovenifi din fermentafii, eutrofizarea apelor. o dupd mediul tn care actioneazd poluanlii aerului; - poluarea solului; - poluarea apei; - poluarea ry.r.l.suRsE DE POLUARE CU PULBERI gI GAZE Poluanfii atmosferici, in funcliede starea lor de agregare, sunt: r poluanfigazogi - reprezintd 90 % din masa totali depoluanfiatmosferici; r particule solide- reprezintd l0 % din masa totalddepoluanfiatnosferici. ff.1.1.1. Sursenaturale Sursele naturale suntshdnslegate procese dediversele caresepetrec in natur6.

:, luni, e); pld de pecial rile) 9i ia este

iecirei pentru rumifii

l surse u Pb),

ecarui ),) $i

Poluareanaturald - esteo impurificare a mediului, sub influenfa factorilor naturali, devenitd lnsl un fenomen secundar ca importan!6, fiind rardgi cu cantitdlireduse de poluanlisubform6 depulberi,gazesauvapori. Dintresursele de poluare natural6 enumerate la lnceputul acestui capitolcelemai importante sunt:furtuniledepraf, erupliilelulcanicegi incendiile naturale. 145

Furtunile clepraf - sunt gi ele un important factor in poluarea aerului. Terenwile albnatedin regiunile de step6, in perioadele iipsire de precipitalii, pierd partea aeriand a vegetaliei 9i r[m6n expuseacliunii de eroziune a vdntului. Vanturile continue, de durat6, ridica de pe sol o pa1tcdin particulele ce formeazh ,,scheletulmineral" gi le transformi ln suspensiisubaeriene, care sunt refinute in atmosfer[ perioadelungi de timp. Depunereaacastorsuspensii,ca urmare a procesului de sedimentaresau a efectului de spdlareexercitat de ploi, se poate produce la mari distanle ft1a de locul de unde au fost ridicate. Cercetdri recente, din satelit, au ar[tat cd eroziunea eolian6 numai de pe continentul African ajunge la 100-400 rnilioane tone/an' In acestcontext, se pare ci deqerh:lSaharainainteazdin fiecare an cu 1.5 pAni la l0 km. Furtuni de praf se produc Ai in alte zone ale globului. Astfel, in mai 1934, numai inh-o singurl zi, un vAnt de o violenla neobignuitd a produs un intens proces de eroziune eoliani pe teritoriiie statelor Texas, Kansas, Oklahoma gi Colorado. Norii negrii, cate cttprindeau circa 300 milioane de tone de praf, dupd ce au parcurs 213 din teritoriul S.U.A., au intunecat Washington-ul qi New York-ul gi s-au deplasatmai departec[tre Oceanul Atlantic. In 1928,in iniervalui 26 - 27 aprilie, o f'urtun[ a produs erodareaunui strat de sol cu o grosime de 12'-25 mm> pe o suprafa{i de 400 000 km', situatd in zona precaspici..Evaludrile frcute cu acest prilej au ardril cA,numai pe teritoriul tirii noastres-au depus circa i 48 milioane m3 de praf, din cantitateatotala ridicatS. ErupSiile vulcsnice - genereaz[ produqi gazogi,lichizi gi solizi, care schimbi local nu uumai micro qi mezorelieful zonei in care se manifestd. dar exercitd influenfe negative 9i asupra priritdlii atmosferice, Clenufile vulcanice, irnpleund cu vaporii de ap6, praful vulcanic 9i alte numeroasegaze, sunt suflate in atmosferb,unde formeazd nori groqi, care pot pluti p6nd la mari distalle de locul de emitere. Timpul de remanenfdin atmosferda acestorsuspensiipoate ajunge chiar Ia 1-2 ani. Unii cercetdtori apreciazd cd, eearnai mare parte a suspensiilordin atmosfera terestrd provine din activitatea vulcanici. Aceste puiberi se presupune cd au gi influenle asuprabilanlului tcrmic al atmosi'erei.imiriedicdnd dispersia energiei radiate de PamAnt cdtre univers gi conhibuind in acest fel 1a acccntuareafenomenului de ,.efect de serd". produs in specialde cregterea concentrafieide CO' din atmosferf,' in timpul erupliilor lulcanice, pe ldngd cantitatea mare de dioxid de sulf aruncati in atrrosf'sr6,se elimind hidrogen sulfi;rat qi sulf elementar,Acegti compugi ajung in troposferd, iar la eruptriiputernice chiar in stratosfbrd.Prin eruplii vulcanice airurg anual in atmosferd,in meclie,aproximativ 2 miliozuretone de compupi ai suifului. Pentru troposfer[, aceasti cantitate in comparalie cu emisiile "biologice"; peniru stratosfer[, erupliile lulcanice este neinsemnatd principalb clegenerarea sulfului. sunt sursa Incendiile natursle - o importantd sursd de fum qi cenuq6,se produc atunci cdnd umiditatea climatului scadenatural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de rdspAndit,mai ales in zona tropical[, deqi,in general,gradul de umiditateal padurilor din aceasti zond nu estede natur6 sd favarizezeizbucnirea incendiului. La sfArsitul anului 1982 gi inceputul aaului I 983, pe insula Bomeo a Indoneziei gi Malayesiei au a\ut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 miiioanehectarede p[duri tropicale.ln coastade Fiideg,in 1983,focul a distruscirca450 000 ha, iar in Ghana,in tirnpul aceleiagisecetc,a fost distrus[ prin foc o mare suprafaldde piduri cleseceto;i,chiar gi in zoneletemperate, gi circa 10% din plantaliile de cacao,in anii deosebit au de ani secetoqi, se produc deseincendii ale pidurilor. Astfel, in 1992,dupi o succesiune chiar gi in pddruile Franlei qi ale Poloruei.Se pare cd situa{ia izbucnit inccndii devastatoare climaticd din deceniul 80 a extins mult suprafelele de piduri r.ulnerabile la incendii pe intregul glob.

I V. 1. 1, 2I

Poluarea factorulu: degradab Pe

tehnicii biodegr radioac Pr

oP:
lla

rf: o

It:

r-{

P
t Pi

e2 d:

h' oP,
S!

S!

1]

iv"1.1l

Poluare

Principa

in cantit

Toli cor solidene

r:. Parlea

l 4o

rlhnate din )getafiei Fi le pe sol o ubaeriene, ca urmare rroduce la u ar6tat cd one/arr.in n. Furtuni rurd zi, un teritoriile circa 300 intunecat n 1928, in le 12.-25 ) cu acest rr de praf, nu numai gi asupra ric gi alte ti pdni la osii poate siilor din cd au gi rle de Pdde serd". mcatd in oposferd, rsfer6,in ca-rtitate ,rilcanice

IV.1.1,2. Surse artificiale Poluarea art{iciald * a aperut odatd cu o.ruot*"u pri;";, a4ez6ri urbane, sub influenla lactonilyi antropic. Inilial, produsele poluante erau pufine, de naturd organicd, gi ugor degradabilede cdtre microorganismelemediului (bacteriiqi ciuperci).

Pe mdsuradezvoltirii industriei, a cre$teriidemografice a modernizErii $i tehnicii, poluarea s-a extins, poluanlii s-au tnmullit gi au aparut deqeurigreu biodegradabile, ca de exemplu detergenfii,pesticidele de sintez6,degeirile radioactive. Principalelesurseartificiale de poluaresunt: r Proceseletehnologice industriale din: metalurgie, chimie, petrochimie, h6rtie,materialede construcfii,etc; . Transporturi:terestre,maritimegi aeriene; o Incinerarea qi tratarea degeurilor menajere, industriale gi agricole, controlateqi necontrolate; o Ardereain focarefixe: producere de energie, incilzirea locuinfelor. Poluanlii pot fi clasificali in funclie de naturagi de gradul de dispersie in: e Poluanli anorganici - derivalii oxigenali ai sulfului (dioxidul gi trioxidul de sulf, acidul sulfuric, sulfafii), derivafii oxigenali ai azotului (oxizii de azot, dintre carepoluanfi suntmonoxidulqi dioxidul de azot),monoxidulqi dioxidul de carbon, derivalii plumbului, hidrogenul sulfurat, amoniacul, halogenii(clorul, fluorul gi compugiiacestora); o Poluanfiorganici- hidrocarburile(saturate saunesaturate, aromaticemono saupoliciclice), aldehide,cetone,compugiorganici ai sulfului (mercaptani, sulfuri) qi compugi incd mai pulin definili care stau la baza mirosurilor nepllcute foarte diverse. IV.1. 1.2. 1.Activitdti industriale

niditatea ri ales in r estede lu i 1983 , circa3,5

Paluarea atrnosferei decdtrecentralele electrice Principalii poluan{i: a) orizii desulf(SO2 giSO3) b) oxiziidecarbon (CO9iCO)
c) oxizii de azot(1.{O gi NO2) d) pulberi(cemrg6, particule decdrbune nears, pEm6nt zgur6, etc) in cantitali gudroane, mai reduse: hidrocarburi, funingine, sulfafi,acizi organici. Tofi combustibiliiuzuali (cdrbune, cocs,p[cur6) coniin cenugd proveninddin substan{ele solidenecombustibile. Partea vizibilSa elimindriiorconstituentilor este concretizatd prinfumul de diferiteculori,

450000 le pdduri mperate, etogi, au i situafia endii pe

141

in combustibiliifosili estesulfirl, rezulthcApentru $tiind cE principalaimpuritateexistentd reducereaemisiei de compugi ai acestui element ar trebui luate m6suri de diminuare a s-arputea aminti: Dinte acestea degaj[riloracide. CaO).Va bazice(CaCO3, pulberii de c6rbune calcaxoase cu materiale - amestecarea rezultasulfatde calciu(CaSO+) - careva rimAneln cenuginedescompus' cogurilor de fum la 200m. lndlfarea spElarea cirbuneluiqi/sau

Fonta er cuptoare refractar submicr

s. l

Elemen

Poluareaafinosfereide cd,treindustrin siderurgicdSi metalargicd siderurgiee au avut tendinla de a produceo important[ poluare a atmosferei I. Operagiite locale. Minereul de Jier qi cdrbunelesunt materiile prime care degajdmari cantit5li de agenli poluan{i; praf de cErbrure, cenug6) a) subfomrdsolidd(prafdeminereu, (compuqi ai sulfuluigi carbonului) b) subform[ gazoasd sunt: atmosferei efectivla poluarea carecontribuie principale din industria siderurgic4 Fazele prime 1. Manipularea ryateriilor $i depozitarea in gi cu dimensiuni fine, suntdepozitate transportate de la locui de origine,uscate Minereurile de praf. Acelagi in condilii de vAntmigc5riimportante vrac,motiv pentrucarepot sd apar6 gi manipulare. la descircare lucruseintAmpld minereului 2. Prepararea se face operafiune granulelor focului. Aceastd de minereuriia actiunea in supunerea Constd mai mari, cu un procentmai de aglomerate pentruindeplrtarea unor impruitdli pi oblinerea gi anume: imporlante, sedeosebesc trei swsedepoluare ridicatdeFe.La aceastd etap6 prime; gi cernerea materiei amestecaxea inc[rcarea" propriu-zisfpraf fir gi dioxid de sulf (provenitde la procesulde aglomerare gi de la combustibilul de agiomerare)]; arsin aparatele minereuri gi cernerea au fost de; deprafdegajate aglomeratelor. Cantitalile desc[rcarea - deasupra benziidetranspon. a) 5 g/l.lm3 cuptoruiui. b) 15-40gA{*3 - la capEtul 3. Cocsificarea tn ce cel al aglomerarii. printr-unproce;asemdnitor Operalia are loc in secliilede cocserii, vederea pe in o scurti, tbcului, durat6 supus acliunii cuptoare cdrbunele este bateriilede gi a capacitdtii salecalorice. procentului decarbon elimindriiimpuritdfilor, a cregterii funingine,gudroane, Emisiile de poluanli sunt formatedin: particulede cdlbune,cenug6, gi i'enoli. sulfurat, oxizi decarbon dioxidde sult hidrogen 4. Topireaaglomeratelor Are loc in furnale inalte, impreun[ cu cocsul.pentruoblinereaprimului produs- fonta. carorainn6: SiO2,Al2O3,CaO,KzO, NazO. Rezultdmari cantit{i de gaze,in componenta PbO,ZnO,etc.
1,1S

Epurare

1.C
z .t

3.P
5

2. Metalt

Poiuarea rispdndir

Metale n
ql=

b)u

in afar6t sulf gi va

i) .1

Cuprind

Minereu

(Hes)l
.)\ I

Ceamai

Estecara

S pentru rinuare a 3aO),Va

Fontaestesupusd altor operalii pentru a fi tansformati in ofel, ln prezenfafondanlilor gi in cuptoareSiemens-Martin. Procesulare loc ln recipienteinchise gi cu c5rdmid5 "aptugite refractar[' Emisia se prezintii sub forma unor nori de fum brun ioscai, constifuit din praf submicronic de oxid de fier, greuderefinutcu ajutoruldispozitivelor d" "p**". 5. Trlmarea - poluarea aenrluinu atingeamploarea din industria siderurgicd, Elementele careconkibuiela poluare, sunt: ' cubilourile - cuptoare particule - eman6 fine gi fumwi; fllrnareametalului - se face in forme - producefumuri albastreqi fenoli rezultali din descompunerea liantului;

tmosferei le agenli

manipularea gi sfEramarea - nisipuluscat formelor- dauna,gtere la praf. Praful brut cot[ine: 70-72% oxid de fier sub formd de Fego+, 6-g yo Fe2a3,7To Fe,10YaCaO,1,5%oPzOs, siliciugi urmede sulf. Epurarea fumurilorrogii estedificild deoarece: I . Confinutul depraf este variabilln timp. 2. Volumele detratatsuntfoartemari.

rei sunt:

3' Pulberilerezultatesunt foarte fine qi de aceeaopera{iade desprafuire este foarte greoaie. 2. Metalurgla neferoasd Poluarea atmosferei cu produsetoxice, cu proprietE|ifizico-chimicecare le favorizeazd rdspdndirea subform[ de aerosoli.

ozitate in i. Acelagi

re se face rcent mai

Metaleneferoase utilizatein industrie: a) grele - cu densitatea intre7,1 -21,4 (Cu,Zn,pb,cositor, Ni, Hg) b) ugoare - cu densitatea lntre 0,5- 3,6(Li, Al, Mg, Ti, ) in afar6de particule solide,metalurgia neferoasb produce cantitdfide gazetoxice (compuqi de sulf qi vaporidemercur). 1) Metalurgiametalelor grele neferoase Cuprinde metalurgia: Pb, Cu,Zn, Ni, Sn,Hg. Minereulnecesar seprezintdsubformdde sulfuri: de plumb [galen[(pbs)], de sulf [cinabru

nit de la de:

(Hgs)l
rerdrii. tn r vederea Eudroane,

Ceamai importantd poluantd specie plumbul(datorit5 emisd este rdspAndirii la maredistanf6). 2) Metalurgiametalelor grele neferoase Estecaracterizatdin special prin imdustia aluminiuluiSiberiliului. Produclia aluminiului- are la bazi separarea acestuia din oxidul de aluminiu (aluminaAlzO:), care se exhagedin bauxitd. Se degaj6:substanle toxice reprezentate de fluor, acidfluorhidricgi fluorwi (AlF3) Producerea beriliului - este necesarlla producerea unor aliaje cu calitali (greutate superioare specificdmic4 duritatemare gi rezistenfiIa coroziune).

; - fonta. O, Na2O,

'

149

Poluan}iirezultali:beriliulmetalic,oxidul,sulfatul,fluorura"hidroxidulqi cloruradeberil. Poluareaatmosfereide indwtria materialelor de construcgie (silicali' (la cald saula rece)a unor roci naturale industie arc la baz6:prelucrarea Aceastfl giPs,etc)' magnezit, argile,calcar, 1. Industriacimentului cu mamdsaucu argile' amestecat6 calcaroasd Materiale debazhtpiatra procedee: prin doutr procesul a cimentuluiseexecutd defabricafe estesfrramatd in uscatoare, a) procedeuluscat- materiaprimd estedeshidratatS la temperaturi tratatd este unde lungi cuptoare estetec;6ln ln mori ;;;id., ridicate' in mori cu ap6'umed[ semacinb primdseamestecS umed- materia b) procedeul speciale,estetrecutiincuptoarerotativeundeprocesulesteacelaSicala uscat' Procedeul 2. Industriqmagneziului de magneziuseeliminSCOz carbonatului cu ceaa cimentului.Prin arderea Esteasemanitoare la clptuqireacuptoarelor, _ se obline oxidul de-i;;;;; i;"gnezitul), care se folosegte foarteinalte' datoriti temperaturii 3. IndustriagiPsului Z4zo) - prin arderein cuptoare9i Are la baz6 prelucrare sulfatglui de calciu (Caso2 . estecu praf fin de gips' atmosferei Poluarea mf,cinare. 4. Industriaazbestului de epurare' ridicatd9i greuderelinutin aparatele un prafde concenffalie se produce Poluareaatmosfereitn indastria chimicd cu multe ori acesteasunt amestecate Poluanfii principali - sunt sub formd de gaze.De cu amAndoud' totidt t"u lichidesauchiaf, particuie cu gaze9i vapori' a dusIa poluare chimieiorganice Dezvoltarea particulele' suntmult mai toxicedecdt eliminate Gazele L Oxiziisulfului- SOzSiSOt mai maredectt SOI SOz- esteprodusin cantitate (0'1-1%) petroliere folosi}i:lienit _ 5-6%;produse de sulfin combustibilii Continut 1'95%sulf' sulf iar pdcura Ligrritulinferiordin laranoastriconlineln medie1% - NO SiNO2 2. Oxiziiazotului la temperaturi de ardere,qtiind ca azotul qi oxigenulse combind Rezulti din procesele ridicate. - CO qi CO2 3. Oxiziicarbonului

Rezul exote

Fabri Vicie

Fsbi Cruro gtiinti intera toxici

Sineq de su AntaS impn Aner!

I V. I .

Felul lnror Surst marit

Dato trans oda$ polui zone in st duce de re

Pan ^'f

Asd urba indu

Eml apro doilt dep con con(

150

lsi

Rezultd din procesele de ardere ale combustibililor, Ei sunt produgii principalelor reaclii exoterrne:

C + l/2 02 +
. ^+: - 4Lt,

C + 02

COz (A H= -393,13 KJlmol)- ardere completd CO (A I{: -110,30 - ar<lere KJ/mot) incompletd

Fabricile de vftscozd - eliminb sulfirr6 de carbon gi hidrogen sulfirat (miros foarte neplicut). Vicierea aerului pe o razd de c6{iva km. Fubricile de mdtase artiJiciald - degajd mad cantitdli de acetond. Cunoagterea numai a cantitdfii de poluanli nu este suficienta, ci sunt necesareinvestigalii gtiinlifice care sd precizezeansamblul interacliunilor posibile dinhe ei. Se pot obtine, in urma interacliunilor, compuqi mai toxici (sinergism), mai pulin toxici (antagonism) sau la fel rie toxici ca cei iniliali (anergism),

natd rturi

nori ala

Sinergismul procesul de intensificaxe - este a actiuniitoxicea doi saumai multi poluanli,fa!5 de suma efectelor toxiceindividuale.
Antagonismul - este procesul de reducere a aciiunii toxice a mai multor poluanli, aflali impreun5,fa![ de efectelelor individuale. Anergismul - estelipsa de influentd a unor substanleasupratoxicitdlii agenfilor polua-n1i. IV.1.1.2.2. Mijloacede tanspo{

COz elor"

!e $i

Felul in care ne deplasdm are o importanld cleosebitd pentru sdndtatea noastrd pi a mediului inconjurdtor. Srusele mobile sunt reprezentate de mijloacele de hansport rutiere, feroviare, aeriene $i maritirne. Datoriti folosirii pentru tracliune a locomotivelor cu abur, care ardeauclrbune, mijloacele de transport feroviar au reprezentat multd weme o sursd importanta de poluare a aerului, dar odatd cu inceperea utilizdrii tracliunii electrice s-a redus mult contribufia acestor surse la poluarea generalE,Transporturile maritime reprezint[ surse de poluare a aerului numai tn zoneie din imediata apropicre a porturilor. in ceea ce priveqte extindereatransportului aerian in sfl'atosferd, ffebuie menlionat faptul cd aerul din stratosferdare o circulalie proprie, care duce la un timp de persistentdsuperior al agenlilor poluanfi, ceeace face ca ei s5 aibd un timp de reaclie superior pentru a-pi manifestaacliuneanociv[. Pe primul loc ins6, din piurct de vedere al polu6rii aerului, se situeazd transportul rutier. Astfel, 60 % din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule,iar in marile aglomerdri urbane poate ajunge pdni la 90% (ex. Los Angeles), Aceast6 importantl sursd de poluare induce efectesevereasuprasdndt6fiigi condiliilor de viafi ale populafiei. Emisiile de poluanli de la autoveh.iculeau doud particularitdli: eliminarea se face foarte aproapede sol, ceea ce duce la realizareaunor concentralii ridicate la inallimi mici gi, in al doilea rAnd, emisiile se fac pe suprafefe mari din localit6li, diferenfele de concentralii depinzAnd de intensitatea traficuiui gi posibilitilile de dispersie. Volumul, natura gi concentraliapoluantilor emigi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului 9i de condiliile tehnicede funclionare.

'aturi

l fI

urbancontribuiela: apari{iasmoguluifotochimic,a ploilor acide.precumqi la Transportul incilzireaglobal6. cele_mai seaflEde-alungularterelor celemai expuse al traficului,zonele Din punctde vedere acoloundeare loc circulalia deci pe trotuare, intersecliilor, intenscirculategi in apropierea pietonal6. 'Cele sdndtdtii traficului, careconducla afectarea situagiide poluaredatorate mai frecvente mari' concentralii la de minute), (de zecilor ordinul pe scurt termen populafiei, suntexpunerile din traficulrutiergi situaliiiecriticede poluare mari depoluanliemiseln atmosferd Canlit6li1e de: petermen scurtsuntdeterminate . cre$terea numirului de autovehivule; vechi, lipsite de sistemede reducerea emisiilor de r menfinerea autovehieulelor poluanli; r cre$terea graduluideutilizarea autovehiculelor; urbane; r menlinerea trafrculuigreupe marileartere r infrastructtrarutierdurbanddepiqitd; . cre$tereaactivitIlilorcomerciale; in comun; r precaritatea mijloacelordetransport acumu]area r existenta unui trafic intens pe arterede tip canion,care favorizeazfl intr-unvolum de aerrestrdns; poiuantilor . mentinerea unuitrafic intensin zonacentrald' rutier gi Poluarea Transportal prosperd ftuilor cu o economie Av6nd in vederefaptul c6 mai mult de75% din popula{ia a emisiilor importantd triieqte in oraqe.transporturilerutiere reprezintdo component[ antropice. sunt carestribattdrileUniunii Europene pe goselele De eiemplu 20% dindrumurileparcurse procent si acest ca a'$teptat de km este i5 sub pe de diitanle 9i cdlEtoriiurbane,realizate accentuatd mai tot tendinld o se observl deoarece perioada 1995-2030, lacca.A}o/o,in creascd limitrofeoraqelor. in zonele de a-qistabiiiregedinfa urbane a locgitoriloraglomerfuilor rutier este in ultimii ani in Franta(FiguraIV.l.), transportui Conformstudiilor efectuate oovinovato' a: in atmosferd pentruevacuarea principalul

in Figu autom

!!

'Z

ind r.tO!Sr
:< ,10<

' ?t'

. ao

* *
7ft G

s E [:

"*2
I

l'.,tLr yi L.r-J

l.

q C OV * Fadi cul e. Tn 5U 5[]ensl e

Figura IV. I " Contribu{ia tu'ansporturilorrutiere la paluarea atmosJericd

t '1.,

rn ;i la relemai irculalia sdnatdlii tii mari, : poluare

in Figurile IY.2. a,b gi c se vor prezenlatrei grafice, din care rezultii responsabilitaieaalarda automobilelorin poluarea atmosferici urbane.

LEGENDI

SE TORTERTIAR -l.F INDUSTIUE -F CENTRALf, -gTNANgPORT .1TOATE SECTOARELE rl PROCEDEE ELECTRICI

;iilor de

il PROCEDEE

ELECTruCE CETYTRALB

.nrularea
1986 r9t5 ANI r98?

a. NO* prosperd enrisiilor

indici t,EGENDA

)nesunt rocentsa ccentuau )r. utier este

SECTORTERTIAR

TOATESECTOARELE

TNDUSTRIN il PROCNDEE

;le in n s ie

t9a5

1986 .ANI

1990

7992 l99l 1993

1981

1989

b. COz

l f_i

At

Ar pr tz
, TMIiSFO&T

lP lA

i
{.

c. Praf de activitate din diferitesectoare FiguraIV.2 Evoluliaemisillorrezultate cd qi Agency),seobservd Protection de E,P.A.(U,S.Environmental furnizate Unndrinddatele de emisiilor importantd a o sursd in StateleUnite ale Americiil traficul rutier reprezintd (Figura IV.3')' COV) precursori ozonului ai gi de speoial poluanliatrnosferici in mod 0{O* $i
Industde, ect. comBrciale,
incdlzil8 rszidengala

:C
i

lc

I
I I
t

i\r i
i
L.

jP Ian lca

l*
l-

Autovehicule

l* g
I i\{ I
I

r:
!
I
Figura 1V.3.Participarea diferitelor sectoarede activitate la poluarea atmosferei

i
I
I i

lo

154

ibililor Arderea combust marede de ardere rezult[ o diversitate cddin procesele TabelulIV.1., seva observa AnalizAnd poluanti atrnosferici, iar concentratiile acestoradepind in mare mdsuri de componenta hansporhui. TabelIV.I. Categoriidepoluanyirezultatedin traJiculrutier Si
induse de

ACTIUNII EFECTELE POLUANTILOR Aparilia unor probleme

OSELE

gE

Dioxidul de sulfSOz

Combustibili fosili contin sulf (

rafinlrii) termiceo

sindtate (ln special cele de ti or), degradareamediului pi a bunurilor materiale

ploi acide) smogreducdtor, unor probleme (detip respirator, iritali

i deazotNO et NOz

ie (transporturi, i natural pi a bunuri (smogfotochimic, ploi materiale acide) Aparilia unor probleme de

,bservd cd gi :misiilorde uraIV.3.),

Utilizarea

solventilor

CO Monoxidulde carbon

Aparifia unor probleme de sindtate de tip cardiovascular incompletii fudere (cste ingreunati oxigenarea (transporturi, instalalii prin blocarea unei lesuturilor de incdlzire) parli din hemoglobina din sAnge)qi nervos

Particule (ele pot si

fie Apari{ia unor probleme (cele de tip respirator, clddirilor) deteriorarea Aparifia unor probleme de (ex ; Pb-saturnism) sdn6tate format Poluantsecundar
ca unnare a reacpl chimice care po-t sd aib5 loc inte COV'qi NOx*

in migcare de alte

de poluanli cum Transporturi,industrie : metalele grele qi aromati hidrocarbwile

os-ferei

ln preznla radialii solare - ultraviolete (* Precursorii COV qi NOx pot rezul

ifia unor probleme (in special de ), pagube materi

155

oxigen), Dintr-o ardere complefd (combustibilul are la dispozilie cantitatea-miniml de aer combustie de astfel Dint-o cenuqi. principal din in alcdtuite, sunt ."roftu"t" poluante pJU"rif" rezult[ COz $ HzO. suficient) Dintr-o ardere ineompletd a cdrbunlor (combustibilul nu dispune de aer - oxigen fine (< Particuleie nears' c[rbune particule de fluringineqi in cenug6, gazelereanltatesuntbogate provln din cracareagudroanelor 9i hidrocarburiloll ugt din cdrbuni, cAt 9i din Trr*l a* n "ingine de ordinul milimetrilor. Datoritd iifei. Acestea se pot aglomera putind atinge__dimensiuni acizi 9i suprafeleilor specificeri*i, udt*b hidrocarburilearomaticepoliciclice (H'P'A.), oxizii aci i, cadovadd ci firninginea are un caracteracid. Compozilia gazelor de esaPament Traficul rutier afecteazi mediul in principai prin eliminarea de noxe, dar 9i din cauzacreqterii fa!6 de numarului de autovehicule. Presiunile eiercitate de traficul auto au crescut \n 2007 crescut A circulalie' in aflate auto de miiloace anul 2006, ca unnafe a cregterii numbrului c6t 9i carburanlilor din arderea atAt rezultagi poluanli emisd in atmosfbra, cantitateaie poluanli circulaliei. in timpul particulele anffenate din au loc in motor. procesul arderii combustibilului are o in complexul proceselor "*l de deosebitA,deoarecede perfecliunea lui depind inr-o m6sur5 esenliala indicii i*pottqa rAnd in ultimul nu intemd ardere 9i econornicitatepi de putere, durabiiitatea motorului cu cantitateade poluanli emisd in atmosferd. pot sd fie: Motoarelecu ardereinterndcareechipeaziautovel]icr.ilele . cu aprindereprin scdnteie- MAS * comb',rslililutilizat: benzind.in cilindrii acestor motoare un amestec de vapori de benzini si acr este aprins de o scdnteieelectricd. Benzina oblinutd prin distilarea directa i1 lilerului nu satisf'ace toate cerinlele careconfinepe se folose;tem';jt benzinade cracare, motoarelormodeme,gi de aceea alchene de insemnate tAng6alcani gi cantitali qi j Hidrocarburiledin benzind conlin intre ;i i I a:cmi de carbon in moleculd au punctul de fierbere intre aprox' 25uC9i l0'-r 'C - MAC - com'ousiiriiulilizat: motorind- motor Diesel' cu aprindereptin compresie se aprindeprin in acestemottare, combustibilul pompat in ciiind..* simultan cu aerul oC qi 360 0C 220 9i cdldura produsd de compresia gazetor.\lu1t,,-lli.l l;rh'e intre cuprindehidrocarburilede la 121a20 atonii i:3 carbor'

in con vehic

l-il

l(%vo I Cor

rcb-

tt!-

IHC I Aldeh

ffi

Emis densi

t*,;
LqqIHC

l_
I NO'
I

t4!q$

l so: Lqqs Funi

l-Mt.o

Conc
I

importante Au fost identificatemai multe categoriicle emisii p.','ianl3' Crntie care cele mai sunt:
a
!

a a a

oxizii de azot Q'{O,NO2); oxizii de carbon1 CO,COz); Diesel); oxizii de sulf ( rezultaliin specialde la motc'areie Zn ); \i. Se' Cr. ( Cd. Pb, metale pulberilecu con{inutde xilenii, toluenul, apar:beneenul, ;iru.ta sti:uc'r-ra (COV), in compugiiorganicivolatili e.t.c.); aldehidele,

15t

- oxigen), oombustie suficient) de fine (< , cdt gi din : Datoritd zii acizi 9i

in continuare sevor prczentadetalii ln legtrtur6 cu compoziliagazelorde egapament emisede vehiculele rutiere- TabelulIV.2. Tabel1Y,2,Compozlfia gazelorde egapament Poluantul Motor care ftrnctioneazfcu benzintr (%volum) max. mln. mediu t1 co, 15. I co r3.5 0,2 4 Oz t7.4 0 4 H2 5,8 0 2 HC 4 0 0.5 Aldehide 0,03 0 0,004 NOr 0,20 0 0.06 so, 0,008 0 0,006 Motor carefuncfionez[ cu motorinfl mln. mediu 13,8 0.7 9

m$(.

7,6 20 2,5
0.5

0.1 0.5 0 0 0
0 9

0,0037

a cregterii fT fal6 de A crescut flor c$t gi hi are o indicii de imul rdnd

0.1s
0,03

0.01

0.03 0.02 0,002 0,04 0,02

Emisiile de poluanfi depind gi de regimul motomlui: accelerare, incetinire, mersul la relanti, densitatea de trafic, clim4 altitudine- TabelulIV.3. Tabel1V.3,Emisii comparative tn diferiteregimuridefunclionare ale notoarelor Poluantul Motor care benzini
Relanti intensd medie slabd slabd

rii acestor electricd. cerinlele nnfine pe ril6 9i au or Diesel. dndeprin 360oC 9i nPortante

CO HC
Aldehide,acizi

NO,
SOz

nul6
slabd

ComnusiPb Funincine

Mirosuri
Conclazii r

slabE slabd

cu Motor care funcfioneztr cu motorini Accel. Const. FrAnare Relanti Accel. Const. Fr6nare medie slabd slabI nul6 nuld nul6 nul6 slabi slab6 medie medie slab6 slabI intensd slabd slabd nuld medie slabd slabI medie medie slabi slabd slabd medie slabl slabE nuld nuld nulI slabE slabd slabE slabi slabd slabd slabd nulI nul6 nul6 nul6 slabd slabd medie medie intensE medie medie slabi slab6 medie medie medie medie intensi

funcfioneazi

, toluenul,

r r

Poluareaurbani ar ca principald componentii traJicul rutier aflat in continu6 ffe$tere;Resrulfamiliilor de sursetnregisfieazE sclderi ale emisiilor, Acestereduceri ale emisiilor au fost posibile datoritEinchiderii multor obiective industrialeintens poluatoare, precum qi congtienfizErii populateiasupraimpactnlui negativ al polufuii asupra sdndtifii, mediului inconjurdtor gi bunurilor materiale, ceea ce a dus la necesitatea creqteriiinvestitiilor in acest domeniu. O parte a acestorinvestilii s-a f6cut gi pentru echipareainstalaliilor poluatoarecu elemente de refinere la surs6ale poluantilor. Emisiile datoratetransportuluipe c[ile ferate gi transportuluiaeriansunt neglijabile in comparatie cu haficul auto. Motoarelepe benzin[ suntmai poluantedin punctde vedereal emisieide CO, fa][ de celepe motorind:

t57

Hidrocarburile emise de motoarele pe motorinE sunt mai neplScute din punct de vedereolfactiv, comparativ de cele pe benzin6; o Concentraliade NO* este u$or mai ridicatd la motoarele cu benzin[, fa]6 de cele cu motorin6, dar lindnd cont de capacitateacilindricd a camioanelorrse poate spune cd traficul greu reprezinti o sursd importantd de NO*; r La frdndri, emisia de hidrocarburi cregtemult din cauzalipsei de aer; r La un mers continuu gi cu vitezd constantb,HC gi CO au valorile cele mai mici; r Pentru diminuarea poludrii generate de traficul rutier, se impune dotarea autovehiculelor cu sisteme de refinere a poluanfilor, concomitent cu asigurareaunei fluidizdri a transportului, lntelinerea corespunzdtoare a motoarelor gi o conducere atent6; I Se impune intensificarea cercet6rilor pentru dezvoltarea de noi tipuri de motoare: electrice,cu ardereexternd,motoare hibride. Folosind date extrasedin raportul final al proiecnrlui de cercetaresustinut de Oficiul federal al drumurilor, se pot preciza urmdtoarele: o particulele care genereazi problemele cele mai mari provin din gazele de egapament aLemotoarelor diesel, clci ele sunt cancerigenegi foarte toxice. Aceste motoara produc de 1000 de ori mai muite particule decAt motoarele care funcfioneazl au benzind; o ma$inAechipatacu motor diesel emjte in atmosferi de trei ori mai mult NO* fat6 de una pe benzini (datorit[ capacitetii cilLndrice cu mult mai mari la cele care funcfioneazdcu motorin6); ma$inile diesel Si respectiv cele pe benzina nu produc aceleagi gazede e$aparnent. Incidenla lor asupra snndtdfii gi climaruiui rebuie sd fie evaluatd separat. Dac[ maqinile diesel nu vor fi echipatecu un filrrr de particuie gi cu un catalizatorde NO*, emisiile acestoravor fi mai mari decat a celoi cale funclioneazdcu benzind. ln acest moment, sectorul de transport este resDonsabilpentru un sfert din totalul consumurilor de energie la nivel mondial. ;i este sursa pentru o cincime din totalul emisiilor de dioxid de carbon(CO:) rezuirate dir arCerea combustibililorfosili.

l.

o.

IV.1.

Din pr

esteR

Clastfi

Se fac
a

Direcfiile de acfiune viitoare pentru diminuarea enisiilor rolr.ranteseneratede traficul rutier sunt: f. 2. 3. 4, 5, 6. imbundtdlireacalitafli carburanlilor; modificareamotoarelor; pri:l :cr:l: caralitice; des6v6rgirea arderii gazelotde egapamenr utilizarea de carburanti aditivafi; inlocuirea surselortraditionale de energie: incurajiri fiscale gi severizareacontrolului ie;::_r;

Gestiut

Dacd se considerdstrict componentatrafic rutier. ia rr':iul Romdniei (ce incearcdo aliniere la standardele U.E.), se considerdoportunb intensificareaac:iunilor in urmitoarele directii : 1, incurajareaachizifionfuii unor autovehicuie;: consumuri mici, dotate cu echipamente de propulsare, catacterizateprin emisii siabe Ce poluanfi, astfel incAt acesteasi se incadrezein normele EURO:

Princip
a a
I

15E

Punct de .e cele cu spuneca

ici; dotarea area unei :onducere motoare:

prin folosirea dreptcombustibil de motoare ce folosesc 2. Modernizarea autovehiculelor sd fie inferior valorii de lYo, iar la benzini ffue Pb gi la careconlinutulde benzen si aibl un con]inutde sulf mai mic de 0,3%0. motoarele Diesel- motorina urband a populaliei ln sensul folosirii ca mijloace de deplasare 3. Sensibilizarea penfit cicligti); debenzispeciale fErI motor(cu conskuirea vehiculelor 4. Realizarea in scopul controldrii spatiilor de parcaregi unor schememanageriale tehnic; necorespunzdtoare din punctdevedere autovehiculelor reshiclioniriiaccesului public,astfellnc6tsdnu fie afectatd foarte 5. Promovarea unui mod eficientde transport cet5lenilor. mult mobilitatea de cu tndepdrtarea concomitent fluxului de vehicule Ameliorarea fluiditdlii circulafiei, pi faladele pietonale sl4diriior. trotuarele de$eurilor Incinerarea IV. 1,1.2.3.

t'ederalal

economici sauun obiecta cbruivaloare deseuleste o materie eaonornic Din punctde vedere surselor de poluare diftize. fac partedin categoria Degeurile nu16 saunegativd. este eurilor ClasiJicarea deg Sefacein funcliede: . mod de tratareo provenienfd" duratdde vialb,tip de colectare, consisteniS, compozifie, qi detransport. modde stocare politicdtarifard, num6rde surse, comer!; din indusfrie, 1" Provenite lichide. menajere, hdrtie,reziduuri 2. Deqeuri caloricd: Puterea gi industriale; menajere 1. Deqeuri gi industriale. 2. Degeuri urbane dedegeuri: a categoriilor Naturatehnico-legali sector animalelor domestice, creqterea din sectorprimar (agricultw6" 1, Deqeuri pesouit); forestier, (miniere, nucleare, etc); industriale 2. Deqeuri (mobil[, aparatediverse, voluminoase menajere, Deqeuri 3. urbane [resturi supuse unei legislalii speciale(provenitedin sistemul vehicule,de pantier), noroi]; speciale), deqeuri sanitar, degeurilor Gestiunea sunturmdtoarele: optimale a degeurilor Principiilecarestaulabazagestiunii

:iapament : motoare rneazd cu O^ fa!6 de ceie care ,iapament. uar. Dac[ :r de NO*, lin totalul din totalul s i li.

e Nivel:

r
frcul rutier

r alinierela eclii : :hipamente esteasa se

r r r

la surs6; cantitdtilor Limitarea valorificdriigi recicltuiiulterioare; selective - in vedorea colectdrii Dezvoltarea deqeurilor care nu pot fi valorificatein cele mai bune condilii de igien6, Tratarea mediului; qi cu respectarea condiliilordeproteclia securitate 159

TratareadeSeurilor Prin latare se incearcdo modificare a cantAfii degeuluiastfel lncAt sd poat6 fi valorificat mediului asupra la maximumimpactulnegatival acestuia sausI sereducd ulterior(reciclare) inconjurdtor. masei (cca. prin incinerareesteo tehnicdcare permitereducerea energetioa Valorificarea parfii a reziduurilor organice prin combustia (cca. 90o/o) deqeurilor a volumului 750/o) Si qi industriale. urbane este efectuatdin focare speciale.Acest tratamentconducela urmitoarele Incinerarea fumurilor' reziduuri din spSlarea zgxlt(20% din mas[),cenug6, subproduse: poatefi Aceasti energie estein jur de 2000kcalltond. menajere calorici a deqeurilor Puterea electdcd)' termic6, ulteriorsubdiferiteforme(energie valorificatd fac obiectulunei legislaliispeciale, Acestea al deqeurilor spitalicegti. Exist6un cazparticular lor se face in condilii de maximd sigrranfd at6t pentru factorul uman cdt 9i iar incinerarea degeuri seclasific4in trei categorii: pentru mediu.Aceste (administrative); banale a) de$euri deunicdfolosinfi); (pansamente, materiale specifice b) degeuri maladiilorcontagioase), c) deleuricu un gradridicatde risc (provindin halarea chimici Flaxul compusilor Acestea chimice:carbonqi hidrogen, in principaldin doui elemente suntcompuse Deqeurile arderii,debitulefluentului termice:debitulde aernecesar caracteristicile 9i puterea le conferd caloric6. 750-850oC,in timp-cepentru vartazdintre a deqewilormenajere de incinerare Tenrperatura oC. este900-1400 toxiceintervalulde varialieal temperaturii degeuri industriale cdteva De exemplu, genereazb suplimentare. emisiipoluante a unui paramehu defectuoasd O reglare qi unor formarea CO particule incandescente, provoca o emisie de va defrcitard o oxigenare printr-otoxicitate ridicatS: dioxineqifurani' produse carccterizate organice, esteconstituit[din produse incinerate Ceamai marepartea degewiiorindustriale (CIz, (C02, toxice H2O, Nz) gaze netoxice prin formarea de la combustie $i carevor conduce qi fie transformate s[ trebuie riseuri gaze pot fdr[ fi evacuate nu Aceste NO"). SO:, HCl, SOz, orice in compugiinerfi. Conlinutul fui apd al degeuriloreste foarte important,deoarece al de o uscarea degeurilor(esteinfluenlat consumulenergetic esteprecedatd incinerare proces de ardere). intregului Pulberi pulberilorvaiazd concentrafia al degeurilor din procesulde combustie in emisiiierezultate de desprdfuire folosireasistemelor prafului se rcalizeazdprin intre 1,5-5gNm3. indepdrtarea de epurarea fumului ajut[ la mdrirea (ex: elechofiltre).CAtevasisteme mai performante - tip Venturi. umede derelinere,cum axfi tratamentele randamentului

Acid clor

Incinerar poluanli c poluanli t

a) hz

+:^

b) pc pl

Formarea chimice:

a) la de

O parte d suspens calcar. sc consider formd de

Concenu . F

. FE va

Oxizii de

Aceasli c combust r 9[ o li

Concentr

co Ace$t1 prezentaI

Combust SO2in in mari de 9

r6 0

Acid clorhidric
i valorificat ra mediului masei (cca. rezidutuilor urmitoarele rgie poate fi qi speciale, uman cAt gi

Incinerarea esteun procedeu de hatarea degeurilor caregenereeva importante cantitdiide poluanF clorurali'Dintre constituenfii degeurilor ce contribuie la apariliaacestor categorii de poluanfi toxici amintim: a) hdrtia,cartonul,lemnul, cmu$4 degeurile alimentare gi vegetale ce conlin clor sub forml de clorur6de sodiu(l.JaCl); b) policlorurade vinil PVC - estefolosit6la fabricarea diverselorobiectedin material plastic. Formarea acidului clorhidric HCl, poluantgazostoxic, esterezultatulurmitoarelorreacfii chimice; a) la temperaturi inalte, clorurile mineralegi silicalii de fier gi aluminiu prezente ln depuneri sehidrolizeazd Ia ieqirea din fumal in oxizi qi HCI 2NaCl+ FeSiOr --_____-) + FeCle NazSiO: + }116 FeCl2 FeO+ 2HClf b) reacliile dintre clorurile alcalinegi sulfafii acizi prezenliln depuneriduc in egal[ m[surdla formarea deHCl.

ugioase).

NaCl + NaHSO+

--5'

NazSOa+ HCI t

;en.A9estea .ri gi puterea p ce pentru oc. i )e exemplu, marea unor organice, -toxice (C12, ransformate wece orice :nergetic al

O partedin HCI produs_ se adsoarbe pe depunerile prezente in incineratorgi pe cenugile in suspensie. O parte din HCI se neuhalizeazi prin folosireaunor produseUari"e lpiatra ae calcar,sodd sau bicarbonatde sodiu) sau prin injectarea unor solulii bazicein fum. Se considerd in general cI o tonade degeuri confine7-l2kgde clor. O mareparteesteemisl sub formdde HCI (70 9to), daro cantitate rdmdne in zgurd(10 %) pi in cenugd e0 %). Concentralia ln HCI a fumurilor vniazddupd cumurmeazd; o pentru degeurile menajere clasice: 800- 1200 mgA.lm3; r pentrudeqeurile industriale bogate in materiale plastice:se inregistrazd dep66iri ale valoriide2000mcNm'.

Oxizii de sulf (SO*) Aceastd categorie de poluanli grupeaz,E cei doi oxizi de sulfSOz gi SO3, caresuntproduse de combustie, dupdcumurmeazd: t t 90Yo SO*- subformdde SO2; 10%o SO*- subformdde SO:;

ilor variazi desprdfuire . la mdrirea

Concentrafia in SO*variazd in flrmulemisintre200- 300mgA.lm3. Aceqticompugi setransformdinaciziin prezenla radiafieiultraviolete U.V. Acesteemisii,tn prezenta umiditdtiiatmosferice, suntasociate fenomenelor de smogreducdtor sauploi acide. oC; Combustia sulfului estemai mult saumai pulin completl sub 250 sulful se oxideaz6 in SOzin intervalulde temperaturi 300 - 500oC;SOzsetransformA ln SO: la temperaturi mai oC. maride950

161

gi neutalizare cu o Eliminareaoxizilor de sulf se efectueazica gi pentru clor prin captaf,e bazd: r ln procesul uscat gi semiuned - neutalizarea se realizeaz6cu piatrE de oalcar (randament 40-60Yo); o in procesulumed- pH-ul neufrusepisheazi cu sodiOrizii de azot(NOr) NO* se formeaz6 tn proceselede ardere prin oxidarea azotului din aer la tempraturi superioqrevalorii de 950 oC. Concentafia variazl tn gazele de ardere tntre 150 - 300 mgA.lm'. F[cend o comparalie tntre emisiile de NO* rezultate din transpornrl rutier gi rcspectiv este se poate spuneci din acestpunct de vederecontributia incineratoarelor incineratoare, mult mai slab6. Exist6doudtipui principalede tatare a NO*: o cu sistemecatalitice(S.C.R,)- constau de amoniactn fum, in amontede ln injectarea oC. Procedeuleste simplu, catalizato4la o temperahrd cuprinsdlnfre 300 - 400 eficient,dar costisitordin cauzasatalizatorului; r prin injeclie de amoniacin camera cu sistemenecatalitice(S.N.C,R,)- functioneaztr de arderela 850 - 1100 oC. Este un sistemmai pufin scump,dar mai delicatin exploatare.

policlc triciclic

Aceste compq caractg

Precun

Elecfic pot fon schimt cut).

Cantitt

in ansa
a a a

in tata l0%d tatamc

Poluen Metale grele Prezenfa metalelorgrele in degeuriestedatoratliin specialpigmeniilor utilizali in pictur6,in colorate, carereprezinti4 ohCd, 14Yo2n,80 %Hg. de ambalaj hArtiile sub formd de cloruri, Metalelegrele obignuitesunt Pb,Zn, Cd, Hg, Sn gi Hg. Ele se gdsesc gi suntadsorbifi,in sulfali gi oxizi, ftecind prin diferite nivele de temperatud,secondenseazl parte,la cenugelor ln suspensie. suprafafa marc O altE parte se g[segte ln zguri qi cantiEli importante (metale gi derivafi volatili) sunt anfrenate de fum. particulelede metalese fixeazi pe suprafalaprafirlui foarte fin de desprdfuire, in sistemele (O< 2Wn\, pi sunt dificil de captat.Tohqi, aparatecum sunt electofiltele, pot fi folosite global[ a prafului. pentrudiminuarea in intervalul: 0,3 - 0,5 de Hg se situeaz6 concentrafia in cazulincinerdrii degeurilormenajere, suntnet superioare, concentrafiile industriale, mgNm3.Pentu degeurile oC, metale aceste condensdrii, PentruHg qi Cd - tebuie r[cit gazulpflnnh 140 iar la sfArpihrl suntretinutefolosindmijloacede filtrare clasice. Dioxinele gi furanii nu pot sEfacd obiectul unui bilant intrare substanfe Contrarcelorlalli compugichimici, aceste pot in timpul tratamentului(ex: si se degradeze ele formeze, sau deoarece sd se ieqire, -

Degeu deoare (exist6 ExistI omolo

Inciner efectud aspecl :

a

Conclu
I

O nouf
tl

",

t62

alizare cu o f de calcar

policlorodibenzodioxine - PCDD gi policlorodibenzofirani - PCDF,suntcompugi aromatici triciclici). Acestesubstanfe sunt produsede ardereincompletE, pot fi gi produseintermediare).Sunt compugiorganici policiclici. Introducerea lor in bioiferd un pericol, deoarece sunt "rt" caracteinte prin toxicitateridicatEgi sedegradeazl foartegreu. Precursorii potenfiali ai acestor substanfe suntclorofenoliigi clorodifenili. Electrofiltelepot fi considerate un loc favorabilpentruformarea dioxinelor.Acestea se mai pol.formain flacira primard"in fum - la suprafala particulelorsolide incandescente, gi pe schimbitoarele saufiltrele particulelorundeformarealor este catalizatlde cdtevametat" 1ex: cut*). Cantitdli emise Si trqtamentspeciJic in ansamblul eliminrrilor,dioxinelegi furaniiserepartizezvd astfel: o 85Yo-incenuql; o 10Yo - in fum;

temperaturi

r5 0- 3 0 0
;i respectiv loareloreste

-n amontede este simplu, r in camera ai delicat in

o 50o/o - in zgur6. in tratamentele complementare, sefolosegte un adsorbant (ln general cu calcaraditivatcu 5 l0 % cdrbune activ).Prafuriieadsorbante suntcaptate la final cu ajutorulfiltrelor. Eficacitatea tatamentului estede 95 % - pentrumercur (Hg) li de 99 % - pentrudioxine. Poluareadatorati deqeurilor(caz particular - municipiul Bucuregti) Deqeurile menajere au devenito mare problemdpentrupopulaliamunicipiulgi Bucuregti, deoarece nu existiilnc6 un sistembine pus la punctpentrusortarea gi deptzitarea acestora (existd unelesectoare undeseincearcd separarea hArtiei gi a materialelor plastice reciclabile). ExistEun incinerator- pilot. dar eficientaacestuiaeste foarte redusd,modelul nefiind omologat. Incinerarea deqewilor menajereeste in prezent ineficientd,deoarececonform studiului efectuat de Japaninternational Cooperation Agency- Jica, au fost evidentiate urmdtoarele aspecte: r r procentul marede apdexistent in deqeurile menajere procent - acest estede 55 %,fal6" , de 15-20 % (cAtar fi normal); valoarea caloric6micd a degeurilor menajere, deoarece media valorilor caloricea acestora estede 844kcal/ton6, fa!6de 6000- 6500kcat/toni- cat ar fi normal; Degeurile menajere evidenliazd o mareeterogenitate, gi anume:gunoi (29 %yhafiie (25 %), sticld(9 9./o), metale(7 %),textile(4 %), plastic(g %), materiale combustibile (1 %), materiale (20 %). necombustibile

in -npictur6, .i de cloruri, aJsorbi{i, in 'olatili) sunt ui foarlefin rt ii folosite ['J:0,3* 0,5

r restemetale

Concluzii legate de politicadegeurilor :iiant intrare (ex: rentului O noudpoliticda degewilor estebazatipepatruprincipii debazd: l Diminuarea producerii gi nocivitilii degeurilor; 2. Organizarea transporhrlui degeurilor;

163

prin reciclare 3. Valorificarea degeurilor saualteactivitEli,astfelinc6tacestea si poati fi folositeulteriorcamaterie prim[ saunoi surse de energie; publicului. 4. Informarea IV.1.2.SURSEDE CONTAMINARE RADIOACTTVA Vremede decenii,radiatiile ionizanteau constituitdoar o curiozitatede laborator,cunoscutd inifiati. Descoperirea numaicdtonia radioactivitifiiartificialeqi apoiaceea a fisiunii uraniului, in deceniulal patnrleaal secoluluihecut, au dat un putemic imbold cercetirilorde fizicd nucleard. reactorilornuclearigi posibilitatea Construirea de a utiliza aceste instalafiipentrua produce energieelechicdin cantitatemare,au transferatapoi problemacercetdriiradialiilor, pi odatd gi problema cu aceasta gi economic. de proteclie lmpofrivaacestora, in plin domeniu industrial Prin poluaresau contaminare radioactivi se inlelege prezenlanedoritii sau accidentald a materialelor radioactive, in interiorulsaula suprafafa unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul,alimentele) sau in organismele vii, situaliein carese depd4eqte con{inutulradioactiv propriuaI produsului natural respectiv. Pnrfteprincipalele sursedepoluareradioactivd seamintesc: o Utilizareamaterialelor radioactive in industrie, cercetareo medicind, ce poateducela scdp5ri neconholate in mediu; r Exploatiri miniere radioactive: la extragere,prelucrare primar6, transport qi precumgi apaprin procesul depozitare. Sepot contamina aerulprin gazegi aerosoli, de spdlare; r Metalurqiauraniului sau a altor metale radioactiveqi fabricareacombustibilului nuclear. In cadrulprocesului prelucrdrile tehnologic carecuprinde mecanice, fizice,pi chimice ale materialuluipot si apari produgireziduali gazogi,lichizi sau solizi. qi eventual Stocatea, transportul evacuarea lor pot determina contaminarea mediului; o Instalaliile de rafinaregi deretratare a combustibilului nuclear; r Reactorii nucleariexperimentali in caresepot produce saude cercetare noi materiale radioactive; o Centalelenuclearoelectrice carepolueazd mai pulin ln cursulexploatSrii lor corecte, darmult mai accentuat in cazulunui accident nuclear; r Exploziilenucleare experimentale, efectuate indeosebi in aer sauln apd pi subteran, pot contamina poligonuluicdt gi intregulglob, prin depunerea prafuluigi vecindtatea generafi aerosolilor radioactivi, de cdtreciuperca exploziei; r Accidenteleln transportulaerian, maritim, feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive. gi dupdgradul de Principalele elemente ce contribuie radioactivd la poluarea suntclasificate radioactivitate dupdcum urmeazd: 2l0Po, 239Pu 226Ra, r Grupade radiotoxicitate foartemare:90Sr, l3tl, 45Ca, 89sr, la0Ba, r Grupade radiotoxicitate mare: U natural o2K, 6oco, 8'8r,204 55Fe o Grupaderadiotoxicitate medie:24Na, Tl, 22Na, "P, toc, 20lTl 5lcr. r Grupa deradiotoxicitate mic6:'H, 164

Dublan interesr cre$tsr perfom ftansP0

O pane mai mu ln Tabe

I nrecte bine c I I
I I I

Efecte sro

I
I

Ffpntr

L2t

Farami

a) conu
ai a:

b)ome eviteco

Din snr asupra c Limitan coresp

Daci o poate sa
a a

6 poaki fi

unoscuta rraniului, de fizicd

publarel necesitililor {9 enelsie electricd, la fiecare 12-13 aru,a f6cut sE creascdbruse interesulpentru reactorii nucleari, impundndu-se dezvoltarea ul"lo, nuclearoelectrice, cre$tereacompetitivit6tii energiei electrice de origine ""nt gi ridicarea continG nucleara, a performanfeloratinse de reactorii acestor (temperatuta'ii presiunea agentului transportror ""otuli de cdldurd,putereainstalatd pe unitateade masda zonei u"tiu" u reactorului). parte O a efectelor negative indusede materialele radioactive introduse in organismele vii pe mai multe c5i (pi cale bucal6" prin piele, prin zg6riehri li p"-""r" i"rpi.atorie) esteprezentat6 in Tabelul IV.4.

produce gi odatd nnomic. lentald a iunt apa, dioactiv

Tabel 1V.4, Efectele biologice ale radtoactivitdlii

Tulburdrineuro-vegetative Leucemie, cancer tiroidian Malformalii ereaiiar@

lducela sport $i Prooesul tibilului 6zice,gi u solizi. diului; rateriale corecte, ubteran, rtului 9i felurite

Malformalii recei@1it imunobiologice FEr[ mds'ri de radioprotec]ie corespun zdtoare,reactorii nuclearipot producegi: a) contaminareapa{ial6, a mediuluiambiant gi anume: t33Xe: prin produsele - a atmosferei, de fisiunevolatileca 131I, ca agentde r6cire; - a apeifolositE - a soluluidin vecindtatea caresecontamineazi cu produse de fisiune. b) o marecantitatede radioactive, a cdror evacuare nebuie facuta astfel incdt s6 se {e,leuri evite contaminarea mediului ln caresefaceevacuarea. Din studiilerealizatede-a lungul anilor s-au stabilit anumitelimite pentu doza biologicd asupra organismului in tot timpul vielii. Aceastimdrimesenumegte permisd", ,dLza maximd Limitarea dozeila aceastd valoare ii permiteorganismului saserefaca. Cateva dintrevalorile corespunzatoare dozelor maximepermise suntprezentate ln TabelulIV.5. Dacdo micdpartea organismului ar fi expus[pentruscurttimp la o doz6 foarteputemicd, poatesAnu survind decesul, darpot sdapard efecte secundare, cumar fi: r inro$irea pielii ?ntr-o s6ptdm6nd, cdnddozaabsorbitd este primitddepiele; r sterilitate dacd, doza e primitedetesticule sauovaxe: r distrugereap[rpii expuse; aparifia unor boli cum ar fi: cancerul, leucemia,eata., rcta. Acesteboli pot s6apar6 gi ' la descendenti.

'adul de

r65

Tabet1V.5.Doze maximepermlse tnfunc1ie de zona iradiatd

tv.2

Dozamaximi Permisl(mSv/an)

Ozon emis orga estee

intreg,caP Coqp $i trunchi,cristalin

cot

Ozo un p\ sau MAini,antebrale glezne picioare, (pentru oblinereacurentului electric)' in cazui utilizdrii hsiunii nuclearein scopuri pa$nice cu activit5{irelativ radioactive' substanle serie^ds o in mediJ inc,onjurdtor sunt deversate cd normatiPe plan mondial,se consider6 1aparametrii frrnclioneaz6 ;"drr;, c6ndreactorut de contaminare; riscuri mmi *in" a" tratarea combustibituiuinuclearuzatprezintacelemai qi reactorii senum6r6 in scopuripagnice Prinhealtemodattali de folosirea fisiunii nucleare o surs6 pot reprezenta Acestea cosmice. celor a navelormaritime9i utilizali pentrupropulsia planetar' in oceanul ajung dacdla cddere depoiuare potenliala in mediu de Ia reactorii Doza primitd de populafie,ca urmarea radionuclizilordeversali variazhin functie de vzat' nuclear nuclearienergeticisauuzinele de tratarea combustibilului troficela om' lanluri prin diverse lor prsgumPide hansferarea gruJuta. inhiare al acestora, tipul de depinde 9i activitatea condilii, Activitatearadionuclizilorajungiin om, in aceste din zona populaliei ale alimentare obiceiurile de de Inoaota" viala 9i etiuerati, radionuclizilor contaminatl. militare nusleare major6,in pericolul clepoluarecu radiafii, o defin exp-erienfele Ponderea de serie o loc a avut Deja nusiearoelectrice' din 1963)qi'";pioutu."a centralelor (interzise in 1986) Ucaina, Cernobal in1979, SUA, Miles Islandgr"*iff,t"* nucleare accidente q:ty: qi au alertatspeciali$iipentrua evaluariscurile opinia'publicfl .d"au sensibilizat aare lnsd polu5rii' a qi prevenire decontarninare 3e metode gi a g[si celemai eficiente radioactiva nucleare' al funcfionlrii instalatiilor riguros6i responsabil singurasolutieramane-lonftolul a primit o dozdsupiimentaride noastrd c1ti,u,a admis s-a Cemob6l Dupi accident'l de la egal6cu ceanaturali' aproximativ iradiere

Prin

cenI dintr lnu

Este resp puin con!

Ozc

n'.

Nlo nu( inz

? ltl

auti

ore Ca

rv.z.POLUANTI
IV.2.l. DESCRIEREAPOLUANTILOR : pot fi grupaliin patrumari categorii exteriori Poluanlii gazogi, - comPuqi in susPensie, - particule - umiditate 9i bioalergeni, grele. metale -

pa

Co chi rici

Pn . .; tc!

166

I V . 2. l. l. O z o n u l prin combinareaa trei atomi de oxigen' Nu estedirect ozonul esteun gaz format in atmosfer,E chimice in6e oxizii de azot C{Ox) qi compuqii emis in aer, ci creat prml"i"t"t.Aiul deieaclii al radialiei solare' Structura chimicd a ozonului organici volatili (COvl, sJeiecrul cdldurii 9i in toate straturile atmosferice' esie aceeagi = COV +NOr + Caldwa + Lumina Ozvn fiind cAndestecald, motiv pentru care estenumit ca ozonul se formeaz[ foarte reede atulci un poluant de var6'
i I

ic), ativ lc a

sunt produsele de combustie (autovehicule' Principalii vectori de proclucere ai ozonului mai complex gi cel mai dificil de controlat cel p"r,*r*r cenrraletermice, ...). or;*"I";ri dintre cei qaseprincipali poluanli atmosferici' in 03 a rdmascvasiconstanta' in trltimii ani, concentrafia ln special persoanele ce au dificultd{i afecteazia Este dovedil qtiinlific faptul ch ozomui -legate de inhalarea ozonului pot ti' dirninuarea capacitalii respiratorii. simptomele gdfului sau o respiralie zgomotoasS'tuse, iritalii ale puimonare, dureri la "i""frf"pi-e*fui, congestiiPulmonare. pentru trei grupe de populatii: ozonul prezintd un risc sanitar important dezvoltat' sistemul lor reqpiratornu esteinc6 complet - copiii, declarece pe qantiere' muneitorii exemplu de speciurla exterior, _ oamenii ". de ^r;;;;i; pulmonare' - persoanele suferd deja de probleme

torii ;urs6

+^'i i

r om. i'.atea zofia

IV,2.1.2.Monoxid de carbon ilitare i 986) oluare

i . I nSa

Momoxiduldecarbonesteungazincolor,inodor,nocivceseformeaz[atuncicAndcarbonul de carbon grsim ..te *ui ridicate concentralii in monoxid nu este complet *r. rr, datoreazd se de co "orrr""i]rta ;r autoirobile (in oraq. 95% dintre emisiile in zonele cu trafic il;;; intensi' automobilelor) sau activitate indushialE medii in CO in atrnosfer[ (intre 1985-1995 ln ciuda descre$terii globale a concentraliei fiind de l0 %),exist'totuqi

cieare' ard de

Jrit\-ii,;;it"-d a scazut concentralia

tg;q-iggsscdderea

rim6nefoarteridicatl' concentralie tmdeaceasta oraqe asupra san6taliitnebuiemen{ionatc[ dup6 ca prim efect al monoxidului de carbon spreorgane' de sdnge dJoxigen transportata ,"au"" cantitatea ir org*ir;CO p6trunderea cardiovasculare' Je suferade probleme persoaoele suntextremde gravepeo.tru consecinlele foarte estenociv dec6tin concentratii nu CO ,titf"f chiar gi in cazul """J""tt"1iiff'sca;ute. ridicate. Printresimptomelemaipulingfave,Iegatedeinhalareamonoxic]uluidecarbon.remarcarn vizuaie' 9i perturbdri J" ti*"a,"t"Oucmei dexterit'lii manuale reducerea "upuritagi

167

Oxizii de azot IV.2.1.3. NOx se de combustie' tezultdca unrulrea diferitelorprocese noxelorin atmosfera Prezenta de surse foarte ridicati. Principalele formealacant combustibilul este ars la o temperatura gi firmul industrial' autovehiculelor emisiesuntmotoarele cu 14ah' deNOza scdzut mondialE intre 1986gi 1995concentralia la afec]iunilerespiratorii.Efeotele rezistenta Oxizii de azot irit[ pl6m6nii gi diminueazd in schimbs-a doveditca expunerea pe scurtaduratanu suntinc6 bine cunoscute, expunerii grave la copii' pulmonare probleme poatesuscita lndelungat6 Dioxidulde sulf IV.2.1.4. fiind formatde citre sistemele Dioxidulde sulf, facepartedin familia oxizilor de sulf (SOz), qi fumul sunt automobilele sulf de sursede emisiea dioxidului Principalele de combustie. de SOz Emisiile statuilor. prin prezenta inverzirea in aerpoatefi observatd acestuia industrial. 1986'1995' intre cu37Yo putemic, diminuat s-au boli respiratorii, ridicatein dioxid de sulfpoatesuscita indelungatila concentralii O expunere cele mai sensibile Persoanele sauproblemede respirafie. bolilor cJrdiovasculare ugruuurru in v6rst6' asmatice suntcopiii,persoanele 9i persoanele acidificirii lacurilorgi raurilorsaua coroziuniicl[dirilor. Dioxidulde sulfestecauza P1VI Particule IV.2.1.5. pulberi,iar cele rapid 9i suntdenumite de diametrumai marede 75 pm se clepun Particulele de in stare Particuleie in aersubformdde aerosoli. mai rnic de 50 pm pot ramdne cu diametrul dimensiune au particule in aer pol fi de naturdsolidd sau lichid6. Unele dintre suspensie cu ochiul liber, iar altelesuntvizibile la microscop, sdcient de marepentrua fi observate particulelor Numim particulefine, aceleparticulede diametruinferior la2.5ptn' $i ln cazul Atdt mobile' sau fixe combustie, de de sistemele de emisiees; reprezentata principia sursS sursa de funclie in enorm diferd particulelor chimici cAtgi propriel4ile fizice ale compozilia deproducere. de poluare..sau.tOo,'.P"tu.tn pot fi direct emisein atmosfer[de cdtresursele Particulele SO2 sult de dioxidul intre 9i oxizii de azotNOx. Intre chimice in urma reacfiilor atmosferd cuz2T:o, scazut poluare a de surselor datorate particule in concentralia 1986-1995 in alveolele mari, pot patrunde mai mic de l\Strn,numiteqi particule su diametru Particulele inhalarea legate de simptome Principalele deci un risc penfiusinatate. prezentAnd pulmonar" distrugerea respirator, lesutului a1esistemului probleme respiratorii, prafului sunt:probleme inferior la fine (diametru aral6citparticulele Studii recente ta pl'6man. ,"u ptamanUul "*"", probleme 2.5pn) pot traversa peretele plamdnului,pitrunzand in s6nge pi generand cardiovasculaie. W,2.L.6.Bioalergeni in Bioalergeniisraf, acarieni,mucegaiwi, polen etc.) sunt frecventintalnifi la interior excesiva' : umiditate precum de anumiliagenfi, lor e favorizatd Dezvoltarea cantitdtiyariabile. 168

ape prin pen

IVJ

Cel
fiq n

ATS

tar

I\-.

an
nn'. f r-

(ca

Ior ard

xei
ri c

usa

io \ a. isi

I\
a-, fL

se de

etc.,iar efectullor nociv,tradus de igien6a unor instalafiide ventilare defecte apestagnante, de lmboln[viri (astmatici' la populaliilecu risc crescut seregEsegte prin iritatii alemucoaselor, etc.). persoane vdrsfirice Metalegrele [V.2.1.7. Cele mai importante metale grele ce pot fi lntAlnite in mediul interior sunt plumbul fi unot pAnzede tablou vechi, dar poatefi Plumbul poateproveni din degradarea arsenicul. datorit[ emisiilorde la importante in concentalii poate exista fansportatgi din extirior, unde pe baza de latex, iar in interioare vopsele unor in compozilia intd rafiCul rutier. Arsenicul s6nitiilii (intoxicafiigrave)' nociveasupra cu efecte stare devaporipoatefi ugorde inhalat, organicivolativi' COV Compugi IV.2.1.8.

)rea

rele mul SO:

0nI, .bile

mai marede 1 diferiteavind o concentrafie mai mult de 250 de specii gazoase COV reunesc se facefrecventapel la noliuneade TCOV ppb (partiper bilion). Penffua facilita analizele, speciica o entitateunic6.Sursele acestor ("antitateTotalede COV) ce considerd ansamblul de sisteme din exterior,tabagism, pot fi multiple : debitede aer introduse lor de producere qi precum imprimante de birou echipamente acd;itAti de bucdttrrie, a combustibililor, ardere xerox. prin dweri de cap, iritatii ale ochilor 9i in general se manifestf, sdnAtelii Efectullor asupra ale mucoaselor. usc[ciuni o pentrunivelulmuim de TCOV din aer,dar serecomandl nu existdregiementlri in prezent vedere punct de poluantd. Totuqi, din valoaremaximi de 0.5 mg/m3in nrn.1i" de sursa fiecareCOV ar tebui monitorizatgi evaluatdupd gradulsiu de toxicitate igienico-sanitar, TCOV-uluiechivalent. de concentratia (miros),fXcAnd abstraclie IV.2.1.9.Fumul de figari : Fumulde figarXpoatefi privit subdoudaspecte sadecdtrefumdtori)qi activ (inhalarea - tabagism pasiv(inhaiarea sadecltre nefumitori). - tabagism care studii epidemiologice, au fdcutobiectula numeroase nefumdtorilor Efectele saleasupra au permis evidinlierea cdtorva efecte nocive asupm s5n6t6|ii:iritalia ochilor, afecfiuni cancerpulmonar.Aceste efecte sunt datoratecompuqilornocivi respiratoriigi carcliace, gudronii9i monoxidde carbon' nicotina, de fumul de figarl, cumar fi: acroleina, eliberali Radonul- Rn IV,2.1.10. in radiului (ce se gdseqte Radonul este un gaz radioactiv ce provine din descompunerea doub elemente poate de.zintegra,groducdnd se radonul siu, La rAndul proporfii in sol). diverse : t"Rn gi "'Rn care emit particule derivate(izotopi) cu perioademici de injumdtdtire form6,radonulpitnurde in pldmin 9i poate (particuleuiful, tnhututsub aceastd radioactive pulmonar. produce cancerul

cele :e de ;iune ;op. lelor

Atat
ilrrsa la in intre

pleie ilarea rtului ior Ia rleme

tor ln esiv6,

169

Issolxr .erib5lco-rinl ni:q auzni zoi eb Ioaahq Fsserlensq eb el$Eriepfls'een ec eifcrnlanoc ednib sruf5gelsl rsqe elifr6q ersoirelni lozdua) (6{inviq ra .cinrlet els (iste i4 reueq)ersohequa eC 'ihib6lc Isnobsr elsoq il ni lnsserq $enemsze rfElitnsc iq icim .iilcrrfaaoc sb eielshetsfirni em\ilsreupsd sz nt eb silsrlnscnoS usa(t\i3q) I\eilrcociq nl Ersoe6m .(sm\p819 = IV3q I) nifsrlaecnoC eb roleaUborq s ersrgelniseb ng ifdiinu nl6$oaBm efimrreb JW SobhoW) "i I '(leveJ JVr/ slae sc tinftob bn!ft uc irelaomJeo-$nt selenuqxe eb eauborq ln-fl u o-rtni "*tgrtoiseb eifroqorq Istles (etecerso t6cni aizime Flelol ersrgetnisib nl 6n6q ,stls eiucihsq eb ?01*e.l eb etee = VoM eq rrtil : res eb JWI urqu* n-flsl ihenuqie luJcalfl.l\i3q 00I "6lsto| sc tinftebetzeernc.(rllnoMleveJ gnbhoW)M'fW n?tsulsveslaeiif6t6nBz fWt stserenuqxe serenuqxfl (rl0df8)ns I eb qmi] J\MI sl F{tnitnoc 'rlOfl sb qmit o i ebnrqeeroc eb erenuqxe .M.IW IZ

.s.s.vr
n{0A
tnjne9 nnelger r 6|imil ItrgCrrOC res slls gsrq eb pfruqx9 rlholaV [rjqxg o r utne9 atilignfi 19rruqx9 lelqeccs

sb elslshe}sfneb iq iiribElc si{isoq eb ebniqebiril-{lc $ nfl eb silsdnecao3 ii{cur}znoc us easc0$eq AUZ ni etucfl iibrr}e.e|6silitu grlneqJW bd00.0 eb eibemersolsvo sl a$bnoc etlA ,lozdlz l|lIlneqJWISIO,0 i7 retsq etucdt ni ssmM us ,iibUla o sl eubnoc ,einslhB eb s:efflscnt n-fl eb eibemeifn$necnoc is erlnl Eanirquc DI00,0 i7 sa sersolsv.JWI\$0.0 6mixsmsilsrtnecno3.ihsqicai ls erslilneveb res eb trlideb eb bn6sniqeb 6aimbe ni EJsul rdaeq eluclec eb elsaubotq ni .J\tr/t0.0 eb elzenfl els nsrgeiniseb etzestimil Flzsscs ,eibeu? em\p80f slEtsxft IWQI0.0il .lnelsvirlce .rsa .II.I.S.VI OHf,H - Frimrol ebidsbl.A sbideblsnflo{ o $c zirfies3{IUe}ze elsirslemelimufiserJicob ins icnic eb qmit eb dJnsJanoc sb i*9*9) nmel .elilxeJ.sleaqov.lsremolgs ssg fzecA .(.ctestnslosielemuqz o Ecsovorq s eifeliri roliAc elae iq iirols:iqeer eb iibrJaronuo"6deq.laJoeqzlrz etcstesevse eb .rotsrodal .snegirecnsc eb sizimE minim ersc sl) ielosi sb elemuqzsl eb Sbir{eblsnnol nib NoZ.O slae eJsluerg (6redil Fbiileblsrmol se ns sl 6snitnocssrsisg:b srsc iqub .mixsm fiu-lidhq Ssseshstcslsc ]aecAJnsicaIsvi{t aecmq elae Jarotsb iirE[sgeb elsi{ini s u iq erediiiebirleblsrmol .iululolilem srscSqub Funitnop eb siaime ecFbirleblsrmol ecuborq sersbsrgeb .iuluremiloq \izim5. 'b){\ \s\sdnT s\nirslnms\'rr{rh n\ sb i:hir\sb\nsmo\sb irsqb.:ninl s\srsssrq (*m*d\gm)eieimfl Qd. I-a$,0 I a.0-fI,0 IsirefsM iidcqsnib irubriAc? etsremolgs nib irubn6cZ Esolulsc Etsmirqmoc
Slsiucfiei rntneq zoaqieb icEI9 teqs| sifi6H eleqxsS

2ni

Ba
rof)
)fio0

.eo)
nhq
pcA

lruT qro
IO39T

t I.0-0
8S.0-0 0

Jo-fI) rultiju3 I.S.S.VI sifnegA gilsuQ prmolni ilnsuloq

elebre9

ee elucihsq iq noso .Y93T eb elsoi:elni eliiaim$ eb eilcnd nt elidshsv ft s ceebevob uorid eb Iutnemsqidco elereiuqmo3.isibuJa elsnozrsq $lnissrq ip VOff eb edsla iizime iizimeiq efu,ci::sq ci]csrq elidsiifgen eb .noso nib seteecs 6ffnu lime ifElilnsc .iTutoi VOf "l ronusenigirosl ft loq ec ,icfiiceqa iruaorim .elucElqen

()\I

strucfie ce 9i etaj) ale onstruciii. i7 Bq/m3). (Working rare a Rn, 'zintegrare Rn asupra :a l a I WL .punere de

TqbehlIV'7' Emisiide TCov, ozon particure cre si ra echipamente de birou Emisie deTCOV 38,6 Q,4-130 42,2 (15,0_108)

1,6 (<0,02-5,5) l,g (<0,7-6,2) 5,2 (1,2-6,3)

12,2(0,05-24,2) 0,05(<0,027_0,12) 1V.2.2. NORME IGIENICO.SANITARE PRIVIND CONCENTRATIILE MAXIME AD}IISIBILE NPOLUANTI Pentrua analiza rdspunsul unui individ la o expunere la poluantcel mai des se faceapel la reglement[rile naJionale de calitate a aerului, *gl"y-t*tati". o*o* ale concentrafiilor limitd sub care putem apreciaca nu e*iria "n-i ocupanfi. ni"i * ,ir" ,LiiJ"pentru Aceste concentralii limittr suntde obiceivalori mediipona".ut" De Ia o altaaceste lar5ra valori limita suntdenumite "-il*prii.ixpunere. fie "coricenhafii maximale acceptabile, fie valori limitd deprag,valori limit6, limita medie,uuto*. ii*ita detoleran!f;;;; referinldsaulimitii de expunere" (Cook,i9g7). valorile de concentra{1t^TIlT:t"acceptabile penrrumediuindustrialsuntconsiderate pentru o expunere de optorepe zi pentruun adults6nbtos. Pentru a evalua riscul sanitaral indivizilor,esteindespensabil de a fine cont pe de o partede fragilitatealor potenlial5(eopii, asmatici,...1 pe de altd parte de duratavariabildde si expunere la poluant'Astfel diferite organisme au incercataennireatimitelor de concentrafii acceptabile penjruaceste categorii depopulalie: - In stateleUnite, prin intennediul,t*d*dului nationalde calitatea aerului NAAes (National Ambiant Air euality standard), agenfia de protec]ie a mediurui EpA protecrion Agency) (Environmentar u ,turitii ri..rtJ. lffio*" acceptabileale

:onstrucfii L'I- pentru rdus ia o iloareasa i luatd in imiia este

materiale ovoacdo ea efecte

ute este rud la un tilolului,

tri

iSTiilTtt.|;;:U,ffiru

perioade de expurere Gi;;;;e

pentru qise poruanli

r:l I
= =

'

intermediul proceduriide calitatea aerului,standardul Ith ASHRAE 62 ,,ventilationfor Acceptable Air euality" definepte varoriletimit'apentrull a" p"r"*,i (ASHRAE, 19g9; Tucker,1992), oryanizalia Mondiat6 a,sinatdfii (or\4s) a publicat in r9g4 qi in r9g7 o listd de recomanddricare permit r*op"n, sa-gi ,tubilrascd fropriile reglement6ri ^.farilor (Robertson 1992;Levy 1992\.

Cu titlu deexemplu vom prezenta fragmente din aceste reglementiri, [Y,2,2,1, Standardul ameriean de calitatea aerului NAAeS Agenliade rnediuamericanS EPA a creatin 1976indicelede calitatea aerului(AQr - Air Quality Index), denumit qi psl - poilutant standardIndex, foarte util pentru a fumiza informaliilntr-unmorlprecis, rapid gi uqorin privegte nivelul de poluare pentrucinci ()3' PM, co, So? Noz' Indicele """u "" poluanfi PSIface li cJncentralia mdsurat6 $i "onu".riulntr" 171

rclie de COV 9i ie COV

cr:n oplt-tl un numir tntre 0-500.Cel mai impottaatnum6rdin aceastlgauri este100, dupi la 100 inferioarc Valori A9t). (Clean Air CAA Jefinit ln forma initiala ,""rtri standafd poluauhd " ci sc'lnnifictr superioare ce valori fn periorlos, fimp .a p.f"-i"f nu este *r"*n"l estepericulosgi esieo bazdde alerti. hima forml e indioelui PSI a fost: Tabel1Y.8.Primaformd a hdicelui PSI PSI 0-50

EWI

seqrysqqq[g.-

sl-100
101-200 '201-300 301-500

MODERATA NESNATOASA

FdanrswesAl{AToAsA
PEEI-LLOASA

conalceI TF]t preyentive.precrrn,ryry{H 100poate Un indicePStmai maredecAt limitituiiactivit{ii lor' Un q$T t:-d:!H];,:99 b vederca p** p"rr"*tle sensibile looaleln fimcliede de gntreooaducerilp io"rc *"ao"e la alerte.Activitdtitepot fi_redrrse la poatc conduse 300 depbgegte ce indice Un incineratoarelor). lut* t .ttoto Gx. Utilizarea euergetice, oenmlelor reducerea incineratoarelor, il tipJ iot"oi*rii folosirii ;;t"tt p:lTlrl dejaun'prag.d" 400rep.rezintd ;;"1'.tt;"irt r1i";rfi*l"i. Uit iodi." eedep[.gegte de interdiolia ?ncetlriimai multoruitiuiteli industialesauoomerciale, ;t"rg necesitatea ln este deja oamenilor viata La un astfclde indicede poluare, Jirf"ii" u uoton"tticuteioi. pericol. unei categorii de EPA indiceluiPSI, a fost intoducerea Itinte rrimele modifisfuiaduse a descriere. nour o SENStsILE. PERS9ANE r.rnslr'llros PENTRU ;ilh;;; in{ice de categorie pentru fiecare asociate culori unei forun sub a fost introdusd G*fJ"f IV.9). PSI(Tabel vaforilo-r tn indicarea ale NAAQSau constat ulterioare ModificErile li-itp..p"otu.3ei Wse 24 ore).Vatoritclimitl per.rtnr (t ore orr, 8 dJexpunere 9i 6f.riL;;tr ;ilil;;* de dt s$umanierilns Ytt"" tl^ry."b fi deplgite d" 8 9i 24 oreur fost stabilirc il;; pe an. peste % 90 de fie sd statisticd dc asigtrrare nivelul cei*" oti pean,altfelspus

172

f,rl [00

Tabel1V.9.Indtcele PSIcorcterlzlbul ntvelul & pohtoe Inder &50

Fr
'r

Scrnffic
. BT'N

Cile|lrb'
Ycrdt

Sr$n"
': .1

Rccomrnd

MPq{ .Pod$v dvhd

ctlibllllrCxi.rlr

i. li

V
t F.

r F' F

F,. i

'Canl6r rcdthi, csta eqfiHfin, rdar cxpuncrea b fiocur zi podb lFqi ![!uleoa 5l-100 MODERAT Gdbcn cronico da dnaEb, Pcntuor orE cttnt6 do aler6 pcnlru pcnoelagonslblls il NESANATOS Mesaj arhrlt lol-150 PENIRUPERSOA}.IB.tortoeatiU penoanlor mrlbtlc ' ,,sitftSrdhh'' "' Mesaj !&trat . pereoaaclc tle, d* sqnrib. ,RoRr 9ipopula$d h goncal i

P6o.npl su .probbma nrpintodl $u pml{&no cfiidttoo trcbuic st rldrol ofortulifidc $ acdvlt$Io la p*edon.-Populatia fn Coocsl bi$ub sI rt&[ bctlttffiolr cxtorior

NEgANATs

FOIIRIE

Violet

301-500

PERICULOS

Maro

AIcrfr pcofu pcroaoolo ficnroaDolc cu I,rNFF eansibile 9i populafieh cardiacc d rapnrtdlt [Sil|i genenl sI rlmld h lntqior.ti !f rcduct activtotci,fdcf Td popula;ia fcbuio sf, rpdrctr activiAtea la exterior. Mesajde urgnp petrtru Persoanele bohrvc Lr[riLit avcrtizrrea osuprr rlmtn[ la interior rt d+b pertcolului efortul fizic. La #r,U&f ib' indicelui>400 to*I pofi{$i trobuie sl firnln[ ladp(aioroc ngilo9i fcrcsnelo hchtcc.

"+t

t,

173

pentrudlferili poluanli admisibile TabelIV.I0. Concentralii Poluant

in ca cores "polu Pred ridicr la po

Reviz Tabe Dioxid de azot, NOz

A,n
Medie pe 8 ore

| 235 157

aceasti valoaremai | Nu trebuie depEqitX

mult de o dati pe an. Acea.stdvaloare sste media a trei ani consecutivi,

r Este de or prezi

| Medie pe ultimii hei ani a medieizilnice Media pe ultimii 3 ani a mediei anualea

PSIdetal

Mediepe 24 ore

ts@

-Igqgg!trfu-

Or r ,

a n i-' g c f % d k

24 orc din timpul dishibutiaconcenhafiei unui an.

Particule

--QP!

0.000{

0.105 0.125 ,l

(.r55.

Dioxid de sulf, SOz Medie anuald

365

sunt; ln ace tN o ,r 38orr

0.5

1300

Tabel IV.l I Legatwradintre indicele PS1,riconcentraliile in poluanli

Pentru 'num 'ln ca

P\1 8 ore (ppm) PNIz.s 2{ ore PlIro 24 ore 50 150 250 350 420 500 600

CO

Rela pe lil
f=

b)

0.16

100 ) -; 50 ; -\U ) 00

unde

0.2

h- i

Cp- 1 BPai BPu Iat -'

ILo -'

171

--l
=

In cazul existenfeimai multor poluanti sinnultan in aerul inhalat, atunci fiecirui poluant ii corespunde un alt indicePSI, iar poluantul rnsponrabil de cel mai mareindicepSI estenumit "poluant critic". Prediclia valorii maximale. a concentafiei medii pe 8 ore.reduceriscul expgneriila niveluri ridicalede poluare;oameniiau timpul necesar pentrua minimiza sauevita completE*punerea la poluare. Reviziileulterioarecreazlo leg6turb lntre indicelePSI gi nivelelede concentratie in poluanfi. Tabelele reformulate corespund unui domenilr al indiceluipsl de ta i tu soo. Estedeciposibil sdseprezicI indicelePSI.Predicfla niveluluipSI trebuiefbcut6cu minim24 de ore in avans'ozonul esteun poluantdominani in atmosfera gi aeci esteimportonts6 fie prezisdin timp. PSI'ul esteceamai mare.vaioare calculatii pentruIiecare poluant.Ulterior s-adato formamai detaliata, prezent6ndu-se legdtura unui intervalde ooncentralii gi un intervalde indicepSI.
Tabel IV.12. Limitele varialiei comentra{iei qdmise tn poluant Limitele
0J E0."

-1
ue 'natl are este I

r*l
-.

"r-l ,,r.
-- l
'l

timpul j

dc

descriere

---1

0.085-0.t0 I 40 .r 2 s- 0 .1 6 4

d_-l
or:
01

Relafia careconduce la conversia intreindicele PSIgi o concentralie in poluantcenu coincide pe limita de definirea intervalelor din tabeluldemei suseste:

L1,,__l
I

I o = I ** -&:Jrn_

BPH, BPt

.(c, - arr")
"

(rv.1,)

11--1I 22

E-l
r.$

RI

l--,r

unde /o - indicele de poluant , Co* concentra{iain poluant ; BPai - limita egald sau superioard dec6tCo ; limita egal6saumai micd dec6tCp ; lPt"Isi-valoareaindiceluriPSI ce corespunde Ia Epxi; 16 - valoarcaindiceiui PSI ce coresprurde la .8p6.

t/5

ln oazul in oare avem concentralii mai mari dec6t cele din ultimul interval, vor trebui intoduse in ecualiade mai sus concentafiile acestuiultim interval' Daci avem mai mulfi fiecarui poluant.Psi va fi dat poluanti,pSI va d ceamai marevaloaredinte Io corespunz[tor subformi de numir intreg. .,Ventilationfor Acceptable Air Quality" [1,2,2.2.StandardulASHRAE ASHRAE preconizate de Standardul valorilemaximede concentratie TabelulIV.l3. rezumd Indoor Qualrty".Pentru poluanfiidin aer ale c6ror - "Ventilation for Acceptable 62-1989 nici in StandardulASHRAE, nici in alte standardespecifice limite nu sunt r,pertoriate valorilor ACGIH gi divizarealor adoptarea ASHRAE recomandd non-inclustriale, ambianlelor populafiei. potenliale a a sensibilitIlii cu 10,pentruluareatn considerare dateQe IV.l3. Valori timitd de concentralie Tabelul W limitd Concentralie limitdpentru Poluant Concentralie depentruexpunerea de lungd duratd expunerea (mq/mt) duratd scurtd (mg/m') Particule NOz CO 0,075(l sn) 0,1 (I an) I0 (8 h) 0,08(1 an) 0,260 Q4 h) limitd Concentralie pentruqepunerea continud(mg/m')

I P
l:
@

I Rad

l"o I L-

I Coz

lo'

Dupd

40(r h)
(24h) 0,365 0,235(t h) 1840 0,1 0,027ftYorkLevel)

Soz
COz Os Plumb
Radon

(3luni) 0,0015

gxptx conc{ aces rdspu integ

IV.2,

Organiza{ieiMondialea Sintrttr{ii Recomandiirile lV .2.2.3, necancerigene la difbri{ipoluanticu efecte valorilelimitii de expunere IV.14.prezintb Tabelul separat trateaz[ OMS clasificfui, de OMS, in cadrul acestor sin6t6!ii,recomandate asupra acestor cazul periculoasfl in fiind expunere Orice dovediteca fiind cancerigene. substanlele un risc ci indicd expunere, propriu zis de indice un organismulcitat nu recomandi substanie, risc este unitate de O risc". de "unitili prin unor potenJial introducsra igienico-saniiar ambianfe permanent unei expusd populalii provocate unei de canc"r" a-en*ta ca surplusul singUntl organism confindnd I pgl*' din substantaconsideratfl.OMS este de asemenea senzoriale' pe criterii bazate propune de concentralii limite abilitat de a

Nom princ rO r I-r 1 oO m rO

Rea fixat imis rN d s a lr oS

4

176

bui ulfi dat

ne' de oMS pentrusubstante preconizate IV.l4. Yatorilimita de concentrqlie Tabetut

AE bor Ece .lor

100 60 30 10

l5 min 30 min th 8h

a1

,l
?l

0,1-0,12 sau recomandarilorln materiede Dup6 cum se poate constata,majoritareareglementarilol valori maximede propunrca-unor prin la poluanli califica riscul igienico-sanitar cxpunere a ;*E inoiui"ii nu irebuie expuqi' Utilizarea sistematic[ concenrafii mediate i"^;trd; precise despre date explicd prin faptul c6, ln absenlaunor acestorindici de ,*p*.t"-tl de inhalatadi poluanli, ei constituie o manier6simpl6 aora o ,r**-tu rdspunsulcorpului poluat' la un mediu u irri"ntitagi 9i durateide expwtere ffi"*; IV.2.3.LEGTSLATIA NATIONALA pmvrxn CALITATEA AERULUI

--l

-t
= = =
t1

gene parat astor r risc este ianle nism

refer[ in ln vigoaredin Romflniacu privire la "calitatea aendui" se Normelegi reglementarile principalla aerulatmosferic' rOrdonaniideurgenf6nt.lg5l22'12'2}}sprivindprotecliamediului rLegeant,26512g,06.2006pentru.aprobareaordonanleideurgenfbaGuvemuluinr. mediului privind proteclia 195/2005 evaluareapoludrii - pentru aprobareaReglementarii privind e ordinul w. 75611997 mediului. rOrdonanladeurgenfdnr'24312000-privindprotectiaatmosferei; Ia dou6 categorii de condilii limitd Rezultatele obfinute prin mEsurdri se raporteaz[ cadrula doudreglementlridiferite qi anume: iiititpn"i^te'in imisii a criteriilor 9i metodelor pfa.g.?i r Normatiwl privind stabilireavalorilor limiti" a valorilor de -oxizilol de azot' nulberil.olin azot 9i de evaluare u oio*ioJ"i de sulf, dioxidiui de carbon$i ozonuluiln de monoxidul! (pMro li t*tr,;t, plumbului, benzenutui, suspensie ce a intratin vigoare u'Otdin"luinr.592125'06'2002' aerultnco4iurdt"t-;J';'il;"s;ia 1'01'2003. ladatade penql din zonelePfotejate' o STAS l2574l1gg7-privind condiliilede calitateale aerului normativ reglementateprin achrl alte categorii de poluanli dec6t cele cate au fost precedent'

177

emisii . Ordinul m. 462/1993 * pentru aprobarea Condiliilor tehnice privind protecfia atmosferic6gi Normelor metodologiceprivind determinarea emisiilor de poluan{i produgide sursestationare; atmosferici ln lara noastri nu existd reglementlri pentru concentalii marime admisibile in clddirile rezidenlialegi non-industriale. De cele mai multe ori, aceste identice valori sunt considerate cu celepentruaed exterior (atmosferic), degisursele de poluareinterioareau o saracteristic[ qi o "dinamic6" mai mult diferitn de cele exterioare. De acee4estenecesario preocupare atentS la nivelul organizaliiiorguvernamentale de profil, in vederea elabordriiunor noffne specifice firii noastre. tv.2.4.FACTORr CE INFLUENTEAZA TRANSPORTUL$r DISPERSIA POLUANTILOR Poluanfii emiqi in atmosfer[ sunt supugi fenomenului de autopurificare, care cuprinde procesulde diluare,de transformare (nurnit gi sedimentare). Diluarea chimic6 gi de depunere gi sedimentarea propriet[1ile poluante poluanlilor, scadconcentralia in funcfiede substanlelor qi de condifiilemeteorologice, cu dar ln urma transform[rilorchimicepot rezultasubstanfe gradmaredeagresivitate. Suspensiile au, fald de gazecapacitate mai redusdde diluare, dar mai marede sedimentare, deoarece au stabilitate diluarea lor mai micdin atmosferd. Gazele difuzeaz[ugorin atmosferi, fiind iaversproporfionallcu densitatea. marese acumuleaz6 la nivelul Gazelecu densitate solului, ln timp ce aceleacu densitate mic6 se ridicE repedein straturilesuperioare ale atmosferei. Emisiile rezultate din diferite surse de poluare influenleazdprocesul polulrii gi al prin naturagi volumul lor, ca gi vitezagi temperatura poluanfilor. Dacdviteza autopurificdrii poluantilor ridicatS,acegtia estemaregi temperatura vor fi proiectali la inlifime mare, fiind favorizati astfeldiluarealor ln aer. Categoriilede factori ce influenteazddispersiapoluanfilor gi implicit autopurificarea sunt: factorii climatici (meteorologici), atmosferei factorii geograficiqi factorii urbanistici (dac6 zonacarefaceobiectulstudiuluidepoluare maredepopulatie). esteo zondcu densitate Factorii meteorologici - influenleazi autopurificareaatrnosferei prin: varialiile de precipitafii, umiditate, temperaturI, v6nt,turbulenl5, nori gi radia$i. in cazulapariliei la o anumiti altitudine a unui strat de aer cald, strat de inversiunetermica, estecu in apropierea solului. Fenomenul difuziaesteimpiedicati"poluanfii acumuidndu-se termicaestemaijos gi mai stabil.Umiditatea cu cdt stratulde inversiune atdtmai nefavorabil vor poluanlilorin aer, iar suspensiile difuzia gi deci diluarea a aeruluiingreuneazi crescutd produsului ia aparilia - ceafa. ce conduc constitui nuclee decondensare pe sol a poluanfilor din favoriz6nd depunerea Precipitaliilejoacd un rol purificatorimportant, pdnd pulberilegi gazele poluanfilor, dar pot deplasa atmosferi. Cwentii de aer ajut[ diluarea de locul emisiei. apreciabile la distanle

Radialiiie suspens formarea

Factorii I SePot Am Reliefi:l i in timp c poluarii.

Vegetaiia copacii.r procesuiI lhadeS cenu$ regenere inllfimea

Oglinzile susperuii cale chim

Factori: :, de venu} absenlaq atmosleii

Dat fiinC zon6, la uc

De mai "s poluanlilo

IV.3,E\

I\2.3.1.Tl EVALUT

Modelare largi de pt de ozon gi Impacrul r qi tenpon Modelul c de stareaI

Modelele leg[tur6 c in imisie.

178

proteclia ) poluanli

Radialiile solare prin componenta calo,ricd tmpiedicicondensarea vqporilorde ap6 pe sqectryr gi urrraviolet poateproduce reasii .luminos forochimice i3-lllji 11tr cu ronnarea unor compqinocivi.
Factoriigeografici- au un rol foarteimp"n*{ dispersia poluanfilor. Dintre acegti r ------'l factori F sepot aminti:relieful,.prezenla oglinziloide@ li u"g"tu1iu. Reliefirl plat, caracterizat prin prizenla d* i., ug*"*6 dilumeaagentilorpoluanfi, * zonel.e situatein dipresiuni"*"nfitor sau v*i au ventitalia mai ,"oura "r*t n,"i +i s,I|ilfl ",.p,*" vegetafiaeste un elementautopurificafor irnportant,efectul cel mai pronunfatav6ndu-l copacii'. respectiv pddurile.Dincolo de capacitatea marede fixare-a-uioxfdului de carbonin procesui fotosintezei' pddurea arepotentiaifiltrant pronuntat fa16 pulberi, de estimandu-se cd I hadep[durede fagpoate 6{i t depulberipTa.l i seepuiza capicitatea -rpa'ano de lxa refinere, ceea ce nu se intampli niciodatr datoriti preuipitaliiior suprafapa copacilor regenereazEi vegetafia. "it" Vegetalia protejeaz,fl meriiul,pe o distanffl J" io a" ori mai maredec6t in[lfimeas4 prin adsorblia poluanliloigiprin reacgiiie chimiceaint" qi suprafafa frunzrlor. "i oglinzile de apd confiibuie gi ele la reducsrea pludrii prin proprietatea de a fixa at6t giunele gaze

t cl5dirile e identice rcteristicd rpare mai or nolTne

cuprinde Diluarea poluante stanTe cu

:trj:ilt.}ff.mentafe, uarealor a nivelul .oareale

poluanre. Aceasra refin.r, ,. a""

"tit

pi'"alemecanic6 cdtpipe

Factorii urbanistici- t*::".r:-d. de ventilafia strazilor. Strdzile

;n-##*tilor

verzi, constituie cona4il iavorabile qi acurnurtdrii poluanlilortn -.n1in!rii

autopurifica.rea aerului in func1iede miqroclimatur wban qi qi prost ventilate, uglomerarea cmnstruc{iilor inguste inalte,

ii qi al :6 viteza re, fiind

Dat fiind faptul cd existdmulli factori careinfluenfeazd nivelul de pollare dintr-o anumitd zond,laun anumitmomsnl concentra{ia poluan}iilor poateiru.egistra fiuctunliirnari. De mai susrezultdcr afmosfera arecapacritate.de autoepurar e, bazaldpe migcarea continud a poluanfilor, peprezenfa permanentd a umiditEliiqi pe reacliile.rriJr" iint " "i.

rificarea banistici ,uialie). $ile de termic6, estecu ilditatea ;iile vor

IV.s. EVALUAREA CALITATII AERULUI EXTERIOR

Iv'3'1' TIPIJRI DE MO,DELE MATEMATICE UTILI LABTLEPENTR.U EVALUAREA CAI,ITATII AERT]LUI EXTERIOR Modelarea calitalii aeruluiestefolositacurentca un instrument pentrustudierea unei palete largi de probleme cum ar fi: poluarea aerul,ui, srnogui urban, ploiie u"iJ", depre"ierea stratului deozongi implicit modificarea climatuluiglobal.. Impacful probleme acestor asupra mediuluiinconjurdtor esteanalizat utilizgndscarile spafialr gi temporali" iar modelele acceptate folosescacelaqi ordindem6rime, Modelulcel mai potrivit estedeterminat atdtde$cara spaliala a uneiproblerne date,precum gi de starea hzicdgi reactivjtatea poluantilor i:nplicali. Modelelematematice au evoluatPi sunt celemai utilizatepentruoblinerea de informafiiin Iegitur5cu sursele de emisiegi respectiv elaborarea unorevaluEri a concentraliilor polua'filor in imisie.

flor din :ie p6nd

179

Aceste modeleajutdde asemenea la identificarea unor surse de poluarelocali, regionald sau global6, concomitentcu lnlelegereadinamicii poluanlilor atmosferici gt in frnal apare posibilitateadearoltirii unor strategiide protejarea mediului lncoqiuritor. Utilitateamodelelor matematice rezid[ ln aceea cEaceleaqi seturide ecuafiigi modelesepot aplicapentrufenomene ce au o structurI formali analoga. De cele mai-multeori modejul matematical unui procesoarecare se formeazdln cursui studierii unor alte procese,uneori chiarinaintede a aborda procesul respectiv, prin generalizarea ecuafiilor. Teoretic,tezolvatea modeluluiconduce la obtinerea variabilelorde stareale fiec1ruicaz in parte, iar ceamai bun[ solu]ieesteceaoblinut6 prin rezolvarea analitica exact[a sistemului de ecuafii. In practic6 ins6 soluiiile anaiiticesunt foartegreu de obtinut,pentrucd de obicei limitele gi parametrii sistemului nu srurt constanfi in timp gi multe piobleme sunt de tip neliniar, exprimdnd variatiain timp a unuiasaumai multoiparameti in Rrncgie de variabilelede starea cdrorvaloareestefurnizatdchiar de model. Din acestmotiv se recurgela utilizarca metodelornumerice,specializate in elaborarea de solufiicu caracter general, aplicabile in cazuridiferite. Modelelematematice utilizate in poluareaaerului (analizapoludrii), se impart in dou6 categorii: empirice I statistice pi analitice / deterministe t Modelele.empitice / statistice _ sunt bazatepe stabilirea relatiilor intre observaliile istoriceale calit6fiiaeruluiqi emisiilecorespunzdtoare. in formar", modelul statistic cuprinde date referitoarela calitat-ea aerului tnsofite di exemple de emisii,cu includerea rmordatemeteorologice. o Modelele analitice /deterministg-in acest cazexpresiile analitice saunumerice descriutransportul complexgi procesele chimice care duc la poluarea zonei modelate Dateleiniliale,randamentele gi tipurile de modelefolositede obiceiin studiilede calitate ale aeruluisuntprezentate in FiguraIV.4, Date inifiale de e alimentar tzre
Emisiiiniliale9i concentrolii la limiti, datemeteorologice (vAnt,temperatura, turbulenf{ umiditate precipita{ii, radiatiesolard), topografieteren tefen

O sin deZ.a I

J.

4.

!.

9.

Modele matematice

Randament

10
Analitic / cletermlnlst

Concentralii poluant R6spunsuri la controlarea emisiilor

11

12
Emisii caracteristice, concentrafii poluan{i

Empirici statistic

Impactul sursei Necesitilide control

13
^a 9 U-.

1{.

Figura 1V.4. Dateiniliate, rardamente@tte

tu stfiil$frifiifi

180

rnald sau nl apare

o sintezi a principalelormodelematematice folositein analizacatitatii aerului a fost realizat6 deZannetiln anul 1993gi esteprezentatIin contmuare: l, Modelemeteorologice Realiz'eaza simulareapammetilor meteorologici(vfuit, intensitatea turbulenfeietc), careafecteazldispersia poluanlilortn atrnosferi, 2. Modele tip - ridicareapenei Realizeaz6 simulareafazei iniliale a dispersieipenelor de poluant migc4toare, canctenzate prin ridicarea peneideasupra niveluruiemisiei. 3. MotleleGaussiene Difi"rziaafi'nosfericS poate fi aproximat5, considerAndu-se faptul c6 tofugi cAmpulde concentafiidin interiorul fiecrrei penementineo distribuliegausriani vefti;ata $i oizontall. 4. ModeleEuler Introduccodurinumerice undedomeniulde.calcul esteimpE4itln celuleqi ecualiile de continuitate suntrezolvate ln fiecare celuli. 5. ModeleLagrange Folosesc tehnici numerice pentrucarepenelede poluantsuntimp[rfite in elemente (segmente, lame,particule). 6, Modelechimice Simuleaz5 transform[rile chimicesaufotochimice alepoluan]iloratmosferici. 7. Modelede depunere Simuleazd fenomenele de depunere uscati sauumedtr, in careo partea poluanlilor atmosferici seregtrseqte subform6sedimentatd la sol. 8. Modeledepoluare interioqrd Simuleazd acumularea poluanfilor in interiod construcfiilor insuficientventilate. 9. Modeletip receptor Tehnici in cgre plecdndde la o anarizlchimic6,se poate determina, proporfional, conbibuliafiecireisurse(sal fiecdreigrupede surse;iaconcentaliile , rurj reconsfruirea modeluluide dispersie a poluanlilor. -ar*ut lA, Modele stohqstice Tehnici statistice sau semiempirice ulilizate pentnr infelegerea tendinfelor, periodicitbfilor, corelaliilorintre mbsurdrile de caliiateate aerutu[ precum$i p;;; prevederea evolufieiepisoadelor depoluare. 11. Metodede interpolareSi tehnicigrafice Ajutd la recunoapterea tipurilor depoluare, precum gi la clasificarea acestora. 12. Metodede optimizare Permiteconceperea optimd a unei relele de mbsurare, tinand cont de costurile aferente. 13' Tehnicistatistice- Permit evaluarea performanlelor modelelorde dispersie, atunci candsimul5rile lor suntcomparate cu mtrsurdrile niverurui a. poi"*". 14.Modelareaefecteloradverse alepoludrti Permiteevaluarea modificdrii vizibilitnfii, a schimbirilor de climat, precum gi a deprecierii statului de ozonstratosferic.

le se pot modelul 9, Uneori

ri caz in mului de mitele gi neliniar, e stare a rarea de

in doud or intre brmare, lfite de umerice a zonei itate ale

nt

'l I

_l .l
-l
I I
le qer

lal

181

ln general, modeleledescdse mai susasigurdcadrulpenku combinarea descrierilorteoretice aleproceselor frzlcegi chimiceindividuale. IV.3.1.1.Modeleempirice/ statisfice stabilirearelafiilor intre observaliileistorice ale cafitefii aerului(imisii) {t"tt:u tt bazeazdpe gi emisiile corespunzdtoare, IV,3.1.1, l. Modelulliniarroll - bpck preiadatereferitoare la concentraliile celemai ridicatede pohunli gi rata {cest Jip de modele deemisie a acestora.
c m a x =o . E +c b

0v.2.)

unde: c *o- concentaliamaxim[ mdsuratd a poluantului E - ratade emisie cb - concentrafia poluantului, corespunzStoare mediuluiincoqiuritor, datoratd surselor existente in afararegiuniimodelate a - constantdde proporfionalitate, care urmS.regte descriereadispersiei,

Ratadeemisieadmisd.E,,iH'#ikffr iffi;l,fflitj:i"l'ffi:*:i:ffi$l'n*,,0 calitatea aerului, cfueia

ii corespunde concenhafia depoluant c d,poatefi calculat6 cu relalia:
E u'r - ' ,

unde: E 0* ratade emisiea poluantuiui, mlswatela momentul in cares-a inregistrat c ,.* Procesele neliniare(ex ; reacliilechimice,modificarispatiale gi temporale) nu pot fi lgatein consideralie in acest model. IY.3,I .1.2, Modelreceptor orientat Acesttip de modelesteutilizat pentruestimarea conrribuliei surselor, cum ar fi: automobilele sauincineratoarele municipale, in special la specia depol'anti: particule. La locul receptorului, concentalia pentrufiecare masicd specie i - c i este:
ci =
I.a

\- ,

^,,- , ,

( I v '3')

) -U

. J

i = 1.2,......,..,....m

(rv.4,)

unde: S; - concentuafia masicd totalapenrru roatespeciile depoluanfi, identificate la locul receptorului ;i atribuiteswsii.l aU - fractie din speciilede polr.,anri i. constituite din concentralia masicd totaldsositd la loculprobei din sursaj Sunt determinats: concentralia masic6la locul ieceprorului, coeficientii a i; care descriu compozitia chimicE a poluanlilorsurselor gi datele iaiiiale alesursei s;.

i82

Ior teoretice

&:fr$r;dHliTK ffiffi:#:3 pentru model"r" r"".pti dea facediferenfierea ff*:ilttj]t"r

IV.3.1.2. Modele analitice
ului (imisii)

Iaamp.renta acesreia, rebuie str ne unici este similard,

"rr" ro*" afr"]i

unfi pi rata

ilrffifrfriiiil:::3;:f xHtrRffi "#HTff :gilffi ff:"'erecomponentesi

Datere de intrarepentrumoderere anaritice de caritateaersereferdra : e Componentumeteorologicd, aerului,.v6nt(direcfiaglviteza "rll-n9". 1n{rmalii referitoare la: temperarura acestuia), formatiturin

(rv.2.)

dispersiei, fului ui privind r relalia: (iv,3.)

]#rtli;::":ffH#f de transporta poluan{iror ir"ll* - este utilizata'p"otni?t"r*in*"a reaclieqi a fluxului de depunere vitezerorde a componentelor;

nrb'renJd, rnversiuni tl*irqit"tli,"rJ'ru"

t t t

Emisii: sunt datelecheie,adesea caracterizate prinf-o mareincertitudine: Topografie: influenleazdhansportul gi depunerea:

i luatein

concentrariiatmosferice: suntutilizatepentrucondifiile inifialegi la limiti Abilitatea unui model privind prezicerea dinamicii poluanliror gi respectiv surselor, depindede acuratefe.a contribufia descrieriinroceJ"ir;j#;il;r":; carecadrulreflectdinteracfiunile pi de fidelitatea cu rd"A;;; ;i;"jro."rrtor.

mobilele

ov.4,)

masicd

descriu

183

_l rl

,l

rl I
{ER

Modelele deterministe de calitate aer descriu tntr-o manierE frurdamentalaprocesele individualegi modul rn careacestea afecteazlevorulia.on."ot poruanlilor. "iifr calitatea aerului in interior, transportulatnosferic, modelelechimice, meteorologice qi de climat' se bazeazd pe rezolvarea rirt"tnuoi a. r* guu"";; dinamicapoluanlilor, compusdin: ""ua1ii r o r r r ecuatiile de conservare a maseideaergi a masei de poluant; ecualiade conservare a cantitilii de migcare; ecualia de conseryare a energiei; ecualiade starea amestecului aer_ poluant; ecualiipentrua setine cont de eventualele reacfii chimice;

_l
'l :l
J

Transportul poluanfilor9i modelele chimicese baznazd.pe rezolvarea ecuafiilorde difuzie/ principiul conservdrii masei, aplicat penru - in esenfd fiecare poluant ;::'rf.:**ferictr

&. - 6 , *, .v r,=Y . D ,v

" ,*

ft, ( , t,c2.....,..c") *t_( r - , d

i = 1,2,3.......,,...n

GV.s.)

urde : c; - concentralia speciilor i i _viteza, v6ntului Di_ difuzivitatea moleculard a speciei i & - producfia.netd (dispariliajprintr-o reacfiechimicd a unei cantitdli de poluantdin specia i S; - ratade emisiepentru specia i n _ num^dr de specii R'poate de asemenea variain funcfiede caracteristicile meteororogice. aceastd ecualiede stareesteaceea in caresearat6fracliuneade timp de schimbare 1l:tt"*, a poluantului - termenur dependenfa de tansportul conveciiu - t"r*rn r 2, difiizia _ {, reacfiilechimice--termenul4,emisiiie t"riii-i,al6t"ri de conditiileiniliale !{#:ri#* condirii ra rimitd - la niverursor,rui - depozitarea gi emisiile oe E-v6.c=- ( o 0z unde: E - nivelul de emisie la sol va - vitezade depozitare Kzz - dif,azivitatea verticald

(rv.6.)

Dispersia poluanlilorln. conddii turbulenlI aduceproblemesuplimentare in tnchiderea -de sistemului estenecesard 9i de aceea aproximarea ecualiei de difuzieatmosfericd cu teoriaK.

r8 5

v ( c,)=v

o ..K v ( ci)+ R, ({c,),(cr),"".'.(c,))+(s,(t,t)> 0V'7')

i: 1,2,3....,.......n

perechile < > indicEo valoaremedieqi K estetensoruldifiEivit6lii turbulente(vdrtej )' (ex': Esteindicatsd se simplifice ecuafia(IV.5.), in cazulln careacestlucru esteposibil al peneide poluant) modelulgaussian ModeleLagrange de referintl distincte: dinamicii poluanfilorexist[ doudsisteme Pentruurm6rirea gi estecel mai uzual' in acest terestrE de referinld Euler - estefixat pe suprafala . Sistemul stafionar; observator dintr-un este observatd caz,evolutia&feriielor masede aer cu masade aer,intr' contact in pistreaed se de referin{dLagtange- observatorul . Sistemul timP. un anumitintervalde evolufia convenabils6se urmfueascd pentm c[ poluanlii sunttansportati de vdnt, esteadesea bazele reprezinti perspectivd poluantului intr-un sistem de referinfd Lagrange,gi aceasti ln celuli' particulb de saumodele evolulia particuleiLagrange Lagrange, foaiectoriei o coloani de aeresteinsoliti (urm5ritn)in tinrpul adveclieisalela intr-* modelLagrange, ln jurul centdui demasi difuziaverticali a poluantilor vitezalocalE uatttuluipi simultan, " de transport' miqcarea lnsoleqte care aleatoare print-o translalie estesimulatil de poluantsuntimpirfite in elemente in carepenele includtoatemodelele Lagrange Modelele particule' sau lame cumar fi : segmente, dinamic. fin6 a unui sistem gi permite discretizarea particulelor esterecentE Modelarea unui dinamicii pentru simularea particule fictive particulelor utilizeazdc6teva Modelele fizic . parametru prin viteza deterministl.in modelul evolufiei particuteipoate sd fie reprodusb Miqcarea sunturmlrite : particuleiLagrange - centnrlde masi al maseide aeranalizfrA-din momentulemisiei; - vitszalocali a vdntului; adilionald iar difuzia poluantului in juml centrului de mas[ este simulat[ printr-o translalie atmosferice' difuzie rateide caf,e corespunde intdmpldtoare, in Modelelefaiectoriei Lagfangepot fi vizualizateurmdrindcoloanade aer care avanseazd a verticala difuzia atmosferd* la iteza Io"Ja u vintului. Simultan, modelul descrie ln Figura'lV'6' prezentat de aer.Acestlucrueste qi emisia in straturile pofu*dfot, depunerea ( IV.5.) Astfelsesimplificl ecuatia
6c i= 6t E - K * oz 6z

ir

ri d P d

c
0v.8.)
s

..+.n (-,r)+s,(r)

186

*--

s ,(;,
,i).

' )l 0v.7.)

Modelelehaiectorieicuprinddateln legitur[ cu: - distribu{iaspalialdgi temporali a c6mpurilorvdntului; - parametriide depunere; spaliald a emisiei; - distribufia

sibil (ex.:
Migcarea masei de aer'ln lungul traiectoriei

T ;:E | *,,fll,-{
lnlllimeade I amestec Variafie ln lungul traiectodei

| "'liIi.{

al, in acest e aer,intr$ evolufia nti bazele

v3 C' XI f

Traiectoria

sale la le mas6

( a) (b) Figura 1l/.6. Diagrama schematicd a modelului tra.iectoriei Lagrange a - coloana de aer incdrcatd cu poluanli esteavansatdde vlteza locald a vdntului ln lunyl traiectoriei drumului, iar acestproces afecteazdconcentraliapoluantului gi descriemlgeareastraturilor de qer. verticald esterealizatd pr* Orr;"::ri;:rranei b - descompunerea de aer,pe direclie verticald, fntr-un numdr

elemente pand depoluant Gaass Modele

lc.
mr ri

I evoluliei

Unul dintre cele mai larg utilizate seturipentrumodelarea transportuluise bazeazd pe ecuafia ( N.5. ) gi estefamiliamodeldriigaussiene a penelor. Ipoteze de aplicare a modeluluigaussian: emisii continue Emisiile de poluant in mas6/ timp au loc continuu,iar debiflrl acestoremisii nu vanazfin timp. ' conservarea masei in timpul transportului poluanlilorde la surs6la receptor, masacareesteemisdde sursd rdmAne in atmosfer[.Deci, nu se pierdenimic din masapoluantuluiprin : reac{iichimice, gravimetric6sau impact turbulent.In concluzie,modelul presupune depunere cd orice poluant caresuferd un proces de dispersie esteinchispe de o parte- de suprafala soluluigi pe turbulente de alti parte- dev6rtejririle rg eddyreflection, de stare - condiSii Condiliilemeteorologice se considerS neschimbabile in timpul deplas[riipoluantuluide la sursi la receptor. In cazulreceptorilor existenlila maredistan{6 de sursdsauln condilii de v6ntslabnu suntaplicabile celementionate mai sus. ' distribugiile concentraliilor verticale Si fransversale '

adilionaH anseazd ln :ertical5a ura,lV.6.

(rv.8.)

187

stf/!
i

Sistq

puD

(eq

; i

,!

v*1

EcrI htnq p5q

vd

icalS

matematicd exp (a) - esteutilizati ca notaliepentruconstanta ,,e" -ba?-alogarifrnului ridicatla puterea,,a". naturala cdruivaloareesta2,71828, peak- ului distribulieieste0,398942 sau1/ ( 2 fl |P . in6llimea deviatieistandard Formadistibuliei ln plan orizontalestedetenninatide magnitudinea o. Distibufia estearltatii ln FiguraIV.8.

v.e.)

upe

orrna teazFt Figura 1V.8. Distribufia normaldGaussiand Sistemulde coordonate poatefi cu 3 axe(x,y,z),cu originea sistemului la nivelul solului- ln de coordonate Sistemul punctulde emisie(pentruemisiaefectuatd la nivelulsolului),saudirectsubpunctulde emisie (pentruceaefecfirati la lnillime). Axa x - esteorientat[ in direcliatansportului, sublinia de centrua penei perpendiculard pe direcfiavdntului Axa y - este Axaz* esteaxaverticali VariabileEi ecaagiide dispersie x - in la receptorul losalizatla distanta estimeazd concentralia dispersiei Gaussiene Ecuafia pe direcfia ventului qi la indllimea z de Ia lungul vAntului, la distantay - perpendicularE plmdnt. utilizatesunt: Variabilele 3 poluantului din aer,in mas[pe volum,obipnuitg / m c - concentrafia g pe / in mas6 timp, obiqnuit s Q - debitulde emisieal poluantului, - m/ s u - vitezavdntului in punctulde analizat a distribufiei concentalieiin direclietansversald,la o, - deviatiastandard x- m distantra ln direclie verticald,la a distibufiei concentratiei o,- devialiastandard distantax - m matematici= 3.1415926 n - constanti p6n6la linia decentruapeneidepoluant efectivd H - inEllimea c(x.y,z;H)=

189

c ( x , 0 ,0 ;H )=

A
TTucyoz

t' ..J " *o [-

L2o,"J e) concentrafiile estimate pe linia de centruq peneiy = 0 ; z = ff Ecuafia sereduce la :

(rv.12)

c ( x,o ,H ) :;H r ,# ;{ ,.* o L gl

v zI
Ecuafia sereduce la ; c(x,0,0;0) = Q
lT Ud 6

d\ calculareaconcentraliiro-r ra nh,erur sorurui,tn tungurtiniei centraredeporuanr, emisiile ficdndu- sela nivelulsoluluiy = 0 ; z'= 0 ; d= 0 ; -&rtului
E aoya onale cu

L ' ;jU

tr v' r 3 ' )

(rv.t4.)

Avantajelegi dezavantajele modelalui gaussian

Ava
il.

unatAcu

(rv,r0.)

simplitatein utilizare timpul mai scurtde calcul datele de intraresereferdla: surse (concentrafii de poluanli), parametri meteorologici (direcfiapi vitezav8ntului) r capacitate de estimare a concenhaliei totalela receptor, cu poluanfi provenind din surse diferite o posibilitatea oblinerii unor rezultate mai competitive in raportcu celeobfinutefolosind modele mai detaliate - numai in cani modeldrii wei zone topografice /drd elemente

r r r

concentralia poluantului nu depindede timp dificultate la integrarea varialiei spaliale a parametrilor meteorologici modelul na se poate aplica pentru valori scfuute ale vitezei vAntului modelul nu poate sd fie utilizat pentru poluanli reactivi.

ModeleEuler o Modelul de tip ,, cutie " frv'll) ?'l modelele euleriene,zonade modelatesteimpiditA ln mai multe celulede dou6 sautrei ajm*nsiuni,fiecarear'6ndo pozilien*a ir rp"liu. Fenomenele de transportgi de variapie a compoziliei aeruluisunt studiate in aceste cutii. Uarimeacelulelorarpiira" de bazade date disponibild. in practicf celulele au o mfime dscdtivakm. Atmosfera de deasupra uneiregiuniestevizualizatd ca o cutiegi evolufiapoludriiln cutieeste t*'Tq.*fory principiilor de conservate a maseio drr emisii, depuneri, lindndu-se reacfiichimicegi amestecul "ont atmosferei,

l9l

Sepresupune c[ emisiile lntr-o zondurbani sunt constante pe o distanfdmdsurat[intre doud Iimite extreme ale unui orag. Poluantulesie presupusamestecat uniform lntr-un strat de grosime egali cu lungimea de amestec z 1gi vitezavAntuluiu estepresupusd constantd in strat. ln ipotezastationaritdfii,concentratia c se exprimdin funclie de debitul masical emisiei (pe unitatede suprafaf5), prin: Qo

Acestn tabloui de supn

C= - ,-

M g"
z tu

(IV.1s)

Modele unoripr vedere a

In interiod cutiei,substanfele suntsupuse unorprocese instantanee de amestec. Astfel au loc varialii ale concentraliilor poluanliloratmosferici. Acestemodificdridepindde: emisiilede poluanli din interionrl cutiei, viteza de deplasare a maseide aer din cutie, poluanfii care ies din cutie9i disparitia unorspeciidatoratireactiilor chimice - FiguraIV.9. poate cutie O sdreprezinte: o pogiunede vale,o stradd sauun cartierdin mediulurban. DupEefectuarea tuturor simplificdrilorposibileale sistemuluide ecuafii,acesta se rezolv6 printr-ometodd numericd . Au fost dezvoltate mai multe modelenumerice. in funcfie de numdrulde procese fizice gi chimiceconsiderate, nivelul de complexitate in tratarea proceselor gi metodelenumerice pentrurezolvarea utilizate sistemului de ecualii.
de indftimea amestec

Aceste r varialia supraf4

Modele interacg poluan

Datelec pluscon

IV.3.2 AERUT

IV.3.2.

Municip Romdn genera, t solului. MinneE RomAn qi 250 k numar d repreze I iulie 1

Figura 1V.9. Modeldedifuzie,, cutie " o iulodelul ATDLM ( Attnospheric Turbulence andDffision Laboratory Model) ModelulATDLM esteun model de difuzie urband de tip ,,cutie",undein[lfimea cutiei este propo4ionalS aici cu parametrul de dispersie verticald o, qi nu cu lungimea de amestec. O alti diferenlX serefer6la dimensiunea Ax, caretrebuie s6fie mai redus6(mai micdde 10km).
taL

Capital metalur termo-e c[rbune de vede unui mic zonapri 2,7oCin anul 196 efectuat 1979) ei

doui nde :i (pe

Acest model uttlizeazdforma integralI a penei Gaussgi f:ateaz5sursade suprafaldca un tablou infinit de sursepunctualede debit masicde suprafa{d cunoscut.Efectelefiecirei surse de suprafaf6 suntin continuare pentruun receptordat. cumulate t ModeleEuleriene- discretizate

r/ .15) u loc ie de e ies

ModeleleEuleriene qi mai puternice - discretizate suntmai complexe qi necesitli impunerea unor ipoteze mai putin restrictive. Dar, ele suntin egal6mdsurd mai costisitoare din punctde vedere al calculului. Aceste modele rezolvdo aproximalie finitd de ecuafiide bansport a poluanfilor, contde finfurd variafiatemporal5gi spafialda parametrilor meteorologici, de emisii gi de caracteristicile suprafetei. Modelele divid regiunea de modelat inh-unmarenumfude celule,orizontale gi verticale, care interaclioneazd inte ele prin difuzie simulatd, qi sedimentarea adveclie particulelor de specii poluante.

zolvX

Datelede intare sunt similarecelor ale modelelorLagrange, dar aceste modelenecesitb ln plus condiliila limit6 gi condilii inifialepenfu cdmpulde concentra{ii. IV.3.2.METEOROLOGIA, CLIMATOLOGIA SI STAREA DE CALITATE A AERULUI tN mUmCrPrUL BUCURESTT IV.3.2.1. generali Prezentare Muricipiul Bucuregti se inscrieln categoria marilor aglomerdri urbane(0,8%din suprafala RomdnieiSi lA,60/o printr-un mediu puternicantropizat, din populaliat[rii), caracterizate generat de propriile dezvolt[ri gi carese constituie in sursede poluareale aerului,apei gi solului.Oragul estea$ezat la 44o24'49" Iatitudine nordicb(ca gi Belgradul, Bordeaux, Geneva, Minneapolis)qi 26o05'48"longitudineestici (ca gi Helsinki sau Joharnesburg), in sudul Romdniei la o distanli de 64 km nordde fluviul Dunarea, la 100km sudde CarpafiiOrientali, gi 250 km vest de MareaNeagr[. Conforrnrecensdmdntului din 1992,Bucuregtiul aveaun numarde 2067545locuitori, (pufin mai mult de 109'o din populafialErii) din ewe 49,7Y0 populalia reprelenta activd,Din datele oferitede Comisia Na{ional6 de Statisticd rezultdc6,la 1 iulie 1996Bucureptiul aveaopopula1iede2037278 locuitori. Capitala Rominiei reprezintd ceamai mareaglomerare variati (chimicd, urban[cu o industrie metalurgici,prelucrarea lemnului,construcliide magini,sticlIrie, ceramicd etc.); 5 centrale qi 50 de cenhaletermice;zonecu sisteme termo-electrice de incdlzireindividuale(folosind ctubune, lemn,gaze,combustibil lichid); trafic intens. ZonaoraguluiBucuregti estedin punct de vederemeteorologic specific[ climatuluic6mpieiBlrdganuluicu unelecaracteristici ale unui microclimat urban.Temperatura medieplurianuald a aeruluiestede 10,6oC,incadrdnd zonaprintrecelecu valori mai mari decat mediape tar5,cu valori medii lunarecuprinse intre 2,7 oCi\ ianuarie si 21,9 oCin iulie. Ceamai inaltdtemperaturtr medieanuali s-aimegistrat in anul 1963, de 13,1o gi analizele C pi ceamai mic6,in anul1875, de 8.3oC, Din observaliile joase efectuate, rezultdci municipiulBucuregti (1973,1977, areani altemativicu temperaturi (1976,1978,1980). qi ridicate 1979) Temperaftra maximi absolutd, dintr-un marede num6r

ce $1 erice

de0 este r altd

193

oC in luna august. Temperaturi maxime absolute mai mari de 30 oC (zile ani, a fost de 42 caniculare) apar in intervaiul mai - septembrie. tn lunile de iarnd, temperahrile maxime oC qi oC. TemperaturaminimE absolut4 inregistati in absolute sunt cuprinse inhe 14,5 19,3 oC, ultimii 50 ani a fost de -35 ln luna ianuarie. Valori ale temperaturii minime absolutemai oC mari de 0 s-au inregistrat in intervalul mai-august, cea mai mare temperaturd minimi absoluti fiind de 8,7 oC ln iunie. in general,varialiile de temperaturddintre noapte gi zi sunt de 34-35 oC, iarna gi de 20-30 oC, vara. in zona municipiului Bucuregti numdrul zilelor cu zile inghe! (temperaturiminime egale sau mai mici de 0 oC) sunt de 97,7. Cele mai numeroase cu tnglre! aparin ianuarie (27,5 zile), decembrie(22,5 zile) pi februarie (21,1 zile). in perioada mai-augustnu s-a inregistrat nici o zi cu inghel. Din punct de vedere ai cantitdlilor lunare de precipitalii, municipiul Bucuregti prezintd valori apropiatede media pe !ar[. Astfei, media plurianuah a cantitdlii de precipitalii este de 679 l/m'. Cele mai mari cantitlfi de precipitalii cad, in medie plurianuali, in luna decembrie- 131 l/mz - valoaremult mai mare dec6t in alte luni ale amrlui. Lunile cu cele mai mici cantitdti cle precipitalii sunt februarie gi septembrie(32llmz). Numtrrul lunar de zile cu precipitalii este,in medie plwianualE, de 10,7. Cele mai ploioase luni sunt mai pi iunie {13,3 zile gi respectiv 10,4 zile), iar cele mai secetoase octombrie (6,i zile) qi septembrie(6,9 zile). Ceala este unui din parametrii meteorologici care caracteizeazd clima unei zone date. in municipiul Bucuregti cazrxile de ceafd apar, in medie plurianualE, in 52,7 zile; cele mai (numdr mediu nurneroase zile cu ceal6 apdr6ndin perioadarece a anului; decembrie-februarie gi 12.4in decembrie), lunar de zile cu cea!6cupdns fuhe 8,6 in f'ebruarie In perioadacaldd a anului (mai - septembrie) numdrul mediu iunar al zilelor cu ceald este de 0,5 - 0,9 zile. Factorii meteorologici care caracteizeazd atet clima rnei zone analizate, cAt gi condiliile de dispersieale poluanlilor existenti in zona respectild sunt vdntul ca direcfie qi vitez[ 9i stratificareaaerului. in mruricipiul Bucureqti direcliile dominante ale r 6nnliui sunt cele tlin sectorul nord - estic (NE +i NNE cu frecven{e de apardie de 14,49'o qi respectir' 11,5o , inclusiv situaliile cu viteze ale vAntului mai mici de I m/s), urmate de cele din sectorul vest - sud -vest cu frecven{c anualede 9.5 - 10,5%,Pe directiile de vdnt, vitezeiemedii sunt mai mici de 3 m/s, cu exceplia celor din sectorulestic.Direcfia ENE esteinsolit6 de ceie nai mari viteze de vdnt (3,55 m/s), iar direcfia NNV de cele mai mici (1,39 m/s), Stratilicarea aerului este preponderentneutr6, situalie oarc aparc cu o frecvenf6 plurianuala de lil.5-1 9.irurmati de stratific[dle pulin instabile (28,94 %) gi foarte instabile (11,85 9'o).Cele mai siabe condilii de difrzie ale poluanlilor,ln specialpentru surselejoase lanivelul solului, sau penfi'ueracuErinecontrolate apar in cazurile in care stratificareaaerului este sta'rild ;i foarte stabil[, iar viteza vantului este egaldsau mai micd de I m/s. in zona municipiulul Bucuregtifrecvenlaunor astftl de cazuri estede 75,97yo,mai mare decdtin alte zone ale lirij. O masbde poluanli evacuati in atnosferi este supusdunui proces de dispersiecare determinf, concentralieide poluanli pe mdsuradepatarii de sursb.Diversele zone au posibilitnli scdderea diferite de dispersie, astfel incAt aceeagicantitate de noxe evacuatdin atmosferi ln condi{ii atingereaunor concenffalii la sol diferite de la o zondla alta, in funclie similare are earezr;/;tat gi orografice ale zcnei respective. caracteristicile atrnosferice de Direciia vdntului este elementul care determind direcfia de deplasare a masei de poluant. Concentralia poluanfilor este maxim[ pe a]ia vertului gi descregte substanlial odat6 cu depirtarea de ea. Valoarea concentraliei }a nivelul solului este, in anumite limite, invers

v^'l

efec

COn

polr

Un stru care

Pol asu

ditu

sup Buc moc corn cen pan

lnc ses ri.ttit aslg 9i ia

tem alte

nod cate de5 Ber

valc an.

Zon zi-)n cdli

Pen dist urba

orl

Rez fapt izoc

1v+

30 "C (zile rile maxime regishatiiin rbsolute mai rud minimd rtegi zi sunt d zilelor cu neroase zile in perioada :zintdvalori estede 679 mbrie - l3 I cantitdlide .tafiieste, in spectiv 10,4 rnedate.in e; cele mai u.mdr mediu ,ada caldd a - 0,9 zile. ondiliilede ;i vitezi gi oord- estic le cu viteze u frecvente cu excepfia m/s), i3,55 rent neutre, nrile pufin ditiuie ale :lu1solului, dntuluieste :l de cazuri : determin[ posibilit{i in condifii r-in functie le poluant. I odatl cu rite, invers

propo4ionalEcu valoarea vitezei vantului. in acelagitimp, o cregterea vitezei v6ntului are ca efect o scidere a inaltimii efective a penei de poluant gi in consecinli o creqtere a concentratiei. Astfel, existd o valoare criticf, a vitezei vAntului, specificd fiecdrei surse de poluare,pentru care se obline cea mai mare concentra{ie de poluanli. Un alt parametru determinant in difuzia poluaniilor este turbulenfa care este intim legati de structuraverticala a temperaturii aerului. Aceastadetermind stareade stabilitate a atmlsferei care, la rdndul ei, genereazA migcirile verticale ale aerului. Poluareaaerului are o influenfd hotdrdtoareatdt asupraregimului climatic al oragului c6t gi reducerii transparenfeiatmosfericesau cregteriiopacitagiiacesteiadatorarf,atsorbliei 111Pra ii difuziei radialiei solare de cStreparticulele materialeaflate in suspensie. Oragul Bucuregtieste supusfrecvent incidenlei precipitaliilor acide gi chiar foarte acide. Evolulia calitalii aerului in Bucuregti a prezentat, in,ultima perioadd de timp, o serie de particularit6li determinate de modificdrile importante ale surselor. Astfel, abandonarea in foarte mare masura a utilizarii combustibililor solizi pentru inc6lzirea rezidenliald proprie din unele cartiere (inclusiv centrale)9i inlocuirea cu gazele naturale a condusla diminuarea apreciabilEa polu6rii cu SO2. particule pi hidrocarburi aromaticepoliciclice. in ceea ce privegte emisiile industriale, regresul economic general a determinat diminutui sesizabile ale acestora.Pe de altd parte, creptereadeosebit de mure a intensitatii traficului rutier corelatl cu infrastructura existenti. cu mult depaqitd din punct de vedere a capaciialii de asigurare a fluenlei traficului, a condusla cregterea apreciabild a emisiilor de NOx, CO gi nU situafiilor critice de poluarein zona centralaa oragului.Zona centrald,ui'anO 9i la agravarea cea mai mare concentrarede cl6diri, strdzi inguste. largi bulevarde cdteva zone verzi. $i are o temperatura medieanualdde llo C. vdnt sub 2 mis. umiditatea de 3-6 %0, mai micd dec6tin alte zone gi cea mai lungd perioaddde vegetalie,de 220 zile f6rd ger. pe an. Zona mediani care cuprinde vecheazonb industriald cu mici iZbricu{e,g6ri (Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este definiti printr-un grad mare de poluare, zile cu cea1i, ploi abundente, cdtevazile insorite.ar,6ndo temperaturA medie anualdsub 11o C gi un volum de precipitagii de 600 mm pe an' Noua zond rezidenliald (Bdneasa,Floreasca,Tel. Pantelimon. Iialta Albi, Berceni,Drumul Taberei),are o temperaturd medie anualdde 10.5oC, cu v6nturi pulernice uoeori' cu un grad scdzut de poluare comparativ cu centrul. un grad de umiditate in jurul valorii de 779/o, cu liecvente aparilii ale ce1ii,gi un volum de precipitalii sub 550 - 600 mm pe an. Zonaperifericf,este influenfatl de constructiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafeleverzi gi mari zone industriale; aceastd zoni urbanb este in mare m[surd expusi vdntului, valurilor de cdlduri 9i de frig. dar cu contraste mici, o umiditate ridicita gi aer curat. Volumul precipitafiilorestesub 500 mm pe an. Pentru aprecierea nivelului de poluare de fond din Bucuregti este necesara vizualizarea distribuliilor spaliale a celor patru poluanli importanli gi reprezentativi pentru traficul rutier urban' Penffu aceasta s-au realizat simulEri numerice cu modele mezoscalare urbane (tio

oML).

Rezultatulacestorsimuidri este prezentatin Figurile IV.i0. a, b. c, d. Acesteareprezintl de fapt hd4ile de calitate ale aerului pentru municipiul Bucuregti, ce congin curbele de izoL:oncentratii pentrupoluanlii: CO, NO:. benzen $i ozon,

r9 5

{{
,i,:..,,ii''.i.:,

':

+'.

4
. '- t

:;rl;i
r ,.t !: ::r:":r:: ;:;.'.rli:"r

',',.I

'\i

i;ii
iii1;l
i-.'r:l'

'' ,
t

iilo

.. '..:l

.,,ii,

Figura Il'. I().a. Distribulia.tpaliatd a cdmpuluicon('erir,tritiormatime ore'e de CO fmg/mJJ infondul urban depoluare d,n iltctreii nivelul maxim de peste 22 mglmi - este prcjietibil in zona municipali central[ adiacentd B-dului Carol; - valori importantede peste20 mg/mr l. in ansamblul perimetrului urban cenrrai. cuprins intre P-!a Kogdlniceanugi pdn6la intersecfia vest- est B-duluiCarolcu 6.1-s 1[.r;iior- pe ciireclia 2. P-la Roman[p6ndla PialaUnirii - p.-,3r::;rirnord - sud 3, in zona nord-esticdintens circulatt a cap:niei. drntre P-ta Obor gi str,D-na Ghica. maximEzilnicd a mediilor pe 8 o:: :3:::. prote.iarea sand6lii umane este - concentralia de l0 mg/m' (cu o marjd de tolerarlt iescrescitoarepentru intervalul 2004raloare :a;-:'.i:3 Je l0 mg/mr - incepand 2007).urmAndca aceast6 cu anul gi pentruo perioad6 2007. Pragurile in:i:ic: Ceevaluare superior respeclrr de mediere de 8 ore suntde 7 gi respeit:'. n,'. -' -.g Concentraliile maxime orarede CO scadconstanlslre perileria Bucureqtiului.in condiliile in caretraficul rutier inreqistrazd valon ciescresc6toare. -

'

Fi a ' r.
'6"

'

Celen BAlce Obor.

Conce

196

'l*r-";
i)

riit, ,,O. *,
l t 'r '* " ;t

ng/mrJ

iiii

ii #.,
20[]i

:entralS eanugi
't

o,D-na ne este i 2004:u anul

ladd de

Celemai poluate zonedin Bucuregti suntceledin zonacentrala, de-alungul bulevardelor N. gi LC. Br6tianu, Bf,lcescu PiafaUniversit{ii,PialaUnirii" precum pi arealul din jurul pielei Obor,dupdcum urmeazd: 2l p,{m3- in zonaB-duluiBilcescu - aproape - cca' 18 pg/m' - in zonaP-1ei Obor,in condifiilein careconcentralia maxim6admis6 de Directivele UE gi reglsitAin legislafia rom6neascf, estede 5pg/m3. Concentraliile medii anuale de benzen scadcitre periferiaBucureqtiului, Conformmodel6rii nwnerica, doar locuitorii de la marginea capitaleigi din localitalilelimitrofe acesteia respird un aerin careconcentrafia de benzen oscileazd in jurul valorii maximeadmise.

itiilein

197

J S0o$.

conce\tra{iilor ntetlii cmuale deNO; JOgtm3l Figurultr'.10. c. Distribulia spaliutd a cdmprtlui din BucureSti infondulurbandepoluare in zonaurband centrald, extinsigi 60 pglmr - estepredictibil nivelulmaximde peste spre zona P-1ei Obor; gi pentru pg.,m' altezoneale suntestimate nivelurimediianuale de 50--s5 importante admisd UE gi concentralia m^aximd de Directivele capitalei. in condiliile in care regdsitd in legislalia romdneascd de40pg/m'. este

Dist urba

Nire (sea nu $

Vaii des
I

la valori Bucuregtiului, ajung6.ndu-se de NOzscadc6treperit'eria Concentratiile mediianuale inferioare limiteimaxime admise.

198

l\l-iisr ir:.i.

&T
E FE

}' t:jJ ,; -... fJ

-

i' I
I :]ilf,,,,
I

i r. l l ,

,efi

,--iTil l:'r. ..
b""

!g'm- j

Distribuliile spatiale qi temporale ale ozonuluidiferdfald de tofi ceilalfl poluanlispecific urbani.

insdgi ne ale

Nivelurile cele maimarialeconcentragiei de03 sunt prediclionate ia perit'eria Bucurestiului ,:progrt (seating valori deaproap^e.200 cTedepigesc de informurc,; SO lf ryg,Tr), u;;11.;; " nugipecel"dealertd"(240 pg/m3), potrivit regisratiei-rominerti .
Valorile concentralieide ozon inregistreazE sctrderispre centrul capitalei, deoarece se desfigoari urmdtorul ciclu dereacliichimice : o in zonele caracterizate prin valorimarialetraficului rutierexistd emisiiimportante de monoxid de azol (1riO)rezultatedirect in urma arderiior ce se desfSgoaragoara ia temperaturi inalte"in motoarele ceechipeazl autovehiculele. azot1NO)va reac{iona cu ozonul (O3)troposferic ' Y"TII*lde dioxid ai seva obfine oe azot (NUz). In concluzie,?n zonacentral6 va avealoc o reducere substanfialtr a concentrafiei de ozontroposferic, concomitent cu o cre$tere a concentraliei de dioxid oc azot.

UE si
i alori

199

SPRm ATiWOSFHRICI POtr..UANTILOR v. TRANSFHRUL INTARIORUL CIADIRITQR

V.1.MODELAREA TEORETICA A NIVELT'LUI DE POLUART, INTERIOR
v.1. 1. MODEL TEORETIC PENTRU TRANSFERULDE POLLTANTI ATMOSFERICI SPREINTERIORUL CLADIRILOR Consider[m cazul cel mai complex al unei incbperi cu recirculare a aerului interior, cu a de recirculare de aernou din exteriorqi aerinfiltrat (FiguraV.I .). AtAt instalalia introducere poluant. de filtre de beneficiazI aerului interior c6t gi cea de introducerea aerului exterior oamenilorreprezinti potenlialesursede interioaregi activitatea Mobilierul, echipamentele in considerare S. Suntluatede asemenea prin debitul se seama carora poluant de influenla line in interiorulinc[perii prin debitulR. pierderile depoluant

,r d ,r r -d

Prelu inter
r-

a
)r

qr -

dc,
)t

Penu
Concentralie Volum
\IJ -

AsG
N' dr Figura V.l. Schemamorielului teoretic

Aplit

unde Qr Qo ez Fo Fr Ci C; S R V

dv
m3/s m'/s mr/s kg/m3 tIlm3 kg/s kdt m' + ) ) + ) + ) t t ) Debit de aerrecirculat ; Debit de aernou ; Debit de aerinfiltrat l relinutdetjlr.rl de aernou ; de poluant Procentaj ; relinutde iil:ral de aerrecirculat de poluant Frocentaj in poluant: interioard Concenhalia in p.'.u-:t : exterioard Concentralia inten: : al swselor Debitdepoluant irteme: al pierdenlcr Debitdepoluant Volumulcamerei; Y

Dut

lnV

Dec {= p= !=

qi diferenlatntre aporturile in inc:p:re reprezintd de poluantcarese acumuleazi Cantitatea g.ir. : este fenomenul ii1]eaz6 ce debilan1 astfelecua{ia de poluant, pierderile
V
.1/u--,.'

= Aportlri

- Piercleri r,.,,,on, ro,,,or,

n rrff =Ie,c*ro * Qrc-',rp, *0,i, is1,-I(qo +q,* qrlc, *'Rl ; v =q,c,(r +q,c,(r - Fo) - 4) +q,c,* s - (;n *, ir4,': * ff

(v.l.i

'Fndhiirffi oderril bsdart ddnrr iolm ro'atii*irr,iiog aoar,aJwn'****!"i incrioaro.

rff=(tFo)q"c" * QzCo+ qrC, - FrqrC, -QoC, + S- R -1rCt-q,.C,

=F 8s (r - Fo)q, - 1qr-a,p,(r)+ +Qzyo+,s -.R

[-,\'/ .qr+ F rq n r* ],,

q:O =-{s,ft1-l$Foh" +q,F" +s- a} =+. Qo +4 rh+*&

& y [" /v/ .qr . Fr qnk I

ot:9) Flqr+82{c6;_ (r-%h,fg.F, *s-n1 =-qo+

kntru asimplifica ecuatria facem runtrtoarce notatie: ,y=g,p1-I(l- Foh,+qrv,+s- a.
+ qo + I1;qt + gz

,ily-=dct
dt dt

Astfel,ecuaf'a *T d! =_ttro + Fflt +'Qz * &Y AplictndnAodascparlriivariabilelor, ectafiadevine

-' i

N --qo+ftqr+n r, YY Dupa integrare modelul devin

,l

,;

l :..i

'.

ln v = - q o+ 4!I+82 /+lnK , Y modelului 'Deo&roh4ia esto:

ti ,

undc lnK esteconstanta de integrare.

,y =r-ntf1-t*
_qn+qq+qz t

V=e Y=K-e

' .e h f

_tto+.qEtqr,

201

1
se scdeastfel : la notafiainitialI, soluiiaecua{iei Revenind K'e -qo+Fflt+'t2t ^ / \ t(r-rrh,.qtlc,.s-R v -g(t)-! +qo+Fiqt+q7

YJ

f, 1

d
"l -l
-{

acsteia dc inlegfare.Pcntnr determinarya interioaredepindedeci de constanta Concenhatia .-,'] ' vom puneconditiainitiall: la t=0; C,=C,o . ; ' '.. K.e I$- rrh,. -qo+Il+q'!o ^ t'=C,.-"40*pr*d, qr9". s - n

-!

:
,{

(r- roh"+-grFr +s - n K =c,^'o +qo+Fqt+q,

devine: ecualiei Decisolugia
i -q4+ltqt+qz t

{ -{ -1 .l "t

. r,f'tF.: . * ={6-- [r- r,)q" - o,)0" lq,F,*s- nI n*F l of v rv / [(l qo+ Frqr+ q, J
Q o + F rq r+ qz L-' '

I vq

q q

*s-nI.;W' (r-ro)q, +q,F,(l)+s-r (,)= *{"^ cr Y' v f'| . - " -(r-roh,lq,F,

Q o+ \ % + Q z t l s +F r Q t +q 2 )

q
h q
H

Deci:

B q
t

q
li

cg

q sd
interioareparecomplicdi, totugi trebuieprecizitt Degiformaecuatieide calcul a concentraliei am consideratcI toti parametrisunt constanli,fi faptul c6 modelul este simplist, deoarece exterioar[, gi debitelede aer,gi nici filtrele nu se degradeaziin timp. Dac6am concenna$a concentralieiinterioare,atunci ci acegtiparameti ar fi variabili in timp, asemeni considera amplit' mai fi mult ar teoretic soluliaanalitictra modelului de la interior. nivelului depolrrare influenla filrelor asupra ce urmeaz[vom determina in ""t"

5 q
sl

vl ;

tr

fi F

242

;; i#ltrtr"

T'ILTRELOR DEAER ASUPRA CONCENTRATIEI TNTERIOARE

acesteia

Dorim sd apreciemde o manier6calitativd efectul filtelor de aer asupravarialiei ln timp a concentrafiei interioare.pentruaceasta amrezolvat*oaerJt"or"ti, lonsiaerana, - sursele interioare depoluantS nule, interioare - pierderile depoiuant R nule, - fluxul de aerrecirculat i (vol/ora), - l*"J de aerptoaspat 0.5(vol/ora), - fluxul de aerin_filtrat 0.1 qr,617orur; Aceastaanaliza constain varialiaconstantei filnelor de la 0 (nu refine delocpoluant)la I (retinetot poluantul)pdstrdnd tonttunri-i"rtrr.tr"r"Jili. orii";;* fiecarevatoarea constantei filtreror vom calculapentrumai murli p* a"-ir-p;;ffi de variatiein timp a concentrafiei interioare.Aceastaanarizava fi efectuatS in paku cazurt; - concentratia exterioarE vaiazddetip impursin+iatcoltooipi)ientru firtrul Fo, dalco:l-offp**if,ip*-rtr. pentrufiltrul Fr.

- concentrafia exterioard valazd,de tipimpuls F,, lyit4ii1i"oiii*',ii"*firrrul exterioari - concentrafia variaz|de tipsinusoi penrru filtrulFo. !a!C-o:I00ppir'iiloii*.rin, concentrafia exterioarb variazd detip sinusoi
in primul caz (Figurav'2), observ{mcEvaloarea finala (ecc) a concentrafiei interioare este constantS" deoarece exponenliala din -roestenul[. observ]mutatp"-grun, c6t gi in ecuafie, o varialie rinearda concentrafiei interioare mo.,ii" coi,;"#;?.,*o a camerei cr "" concentralia-i*;;;r;;"ate in tuncaie detimf.

$#flTtl;?"w.vafiazd
CT=
4o + 4 h + Qz

aj'nge p6nd la

(v.3)

1l

In al doileacaz (FiguraV.3), obsevdm innuenta.fla.ului Fr..Aret pe grafic c6t pi din ecuafia solufieimodeluluiteoreticcbserva.o a"penaenld hiperboli"au niu"fi,tui de poluare interior in funclie de constanta filtrului rr. riitrut'-r'1 influenleazacapacitatea de acumulare a poluanfului in incipere.deci modificagi constanta de timp u ,urirr"i, dupacum o arat6gi Ecualia XII.3. constanta de rimp vurazi de Ia cr = o iri+t to *iri,r, p"nt* FrI pan.ra cr : 0 are si 54 mtnute pentruF1=0,Decipentruo constantd a filtrului F1scdzutiseajunge de poluare mai iarziu.. ra1 i d" domeniut 1":9iT :91tt""t de valori finareale concentrafiei "arutprecedent interioare estemai larg,valoarea maxim.'fiind ir,*, a, ri.ccpp*. in al teilea caz (Figuraov.4),.coacentralia exterioardvni:az|sinusoidal, altfel spusmodelul matematic estediferit. ln cadrurecuafieidiferenfiare, a carei;;;;lu*. nu o vom detaria, solufia estede forma rermenurui riber al ecualiei,deci de f;;;-;i;ur"i<lald. Artfer spus, varialiasinusoidald a concenfraliei exterioare conduce lu o u*iu1i" ,inusoidaha concentrafiei interioare' concentrafia finald va ajungeintr-o starefinala in iare variaz| periodicin jwul valorii de 0.34ppm. Constanta de timpIste egala cu ceadin primul caz. in al patruleacaz (Fisur" interioaretot de tip .v l), se obfine o variatie a concentraliei sinusoidal in jurul varirii de ti aqp*.'conJr*ru de timp variaz|in tuncfie de constanta filtrului Fl, variind dela CT : 0 ore'SiI6 mfnie pentru Fr:/ p$ni la CT : 0 ore Si54 minute Fr:0. Pentru

anli, pi rc5 am atrincl

243

100 90
tn

+F0*0 F1.0.5CT=0r5 --+-F0.02 F1.05 CT.023 a F0{t,tl Fl'05 CTrO25

tl 1

1i

,l

70
F

1l

60
d

50
q)

c Q\=+!-!&s!32g" *
Qa+ F$t+ 42

Qo+ \Qt+ 42

'a
F

o Q

40 30 20 10 0 0 1 2 t 4 5 6 7 I I 10 t-r 12 13 14 15 16 17 lE 19 20 2t 22 23 24

(.)

Timp (ore) Fa, Figura Y.2: Varialiain timpa concentraliei interioareinfunctiede consl,anta/iltrului pentrucqzuluneivaria{ii a concentra[iei extefioare de tip ilnpulsinilial
100 90 EO 70 a80
+F0r0.5, F1r0) CTc054 +FO=OS Fii02 CT-O:3? F0.0.5 F1.0.4 CT4:28 +F04.5 F1=03 CT.0f3 +F0-0.5 F1-0,E CT.0J9 +F0=05 Fllf ', CT.0:16
t .6s npnn

.:
:Y

s0
c
q)

Eso o
o

6 ro
20 10 n o 1 2 3 4 5 6 7 I I 101112 13141516t71E 192021222t24

Timp (ore)
Figtira l'.J L'uriayia in timp a concentraliei interioare in func\ie de constantafihrului F1 pentru. cezui unei roriatii a concentralieiexterioqrede tip impuls ini\ial

Fi

20.1

,|50 140 130 'l2a 110 ..c-F0.0 Fl r0.5 C Tr0:2J +F0=0.2 F1=0,5 C T=0125 F0=0.4 Fl r0.5 C T:0:25 +F0:0.5 Fl r0.5 C Tr0l 2J -+-F0=0.6 Fl =0.5 C T=0;2i F1=0.5 C T.0;25 -.e.-F0sl

r 00 ^90 *eo
i

Een
cl

Hso
o4 0 30 20
tu

t23 2 1
.,j 4'^

5 7 u t :11.12131415161?1E 192021222324 r lmp (ore) Figura i'-4. Varialia tn timp a concentrqliei interiaare in fimcyie de constanta fittrului Fo, penlru cazul unei varialii a concentratiei exleriosre de tip sinusoidal 5
1 50 1 40 1 30 124 fi0 10 0 ^ 90
; I

1 2 3 4

;r"0Al
il|o:3? :T{:28 :T'0*3 rT{:19 T.O:18 --t--' | i
I

-+-F0=0.5
!--eF0=0.5 r s =uc

F1"0

C T=0:54

FIo0.2 F l !u'z C Tr0:32 ul .0:5/ Fl .0.6 C T!0:23 F1 r0.8 C To0:19 Fl E l C T:0:16

+-i-l

F0=0.5F1.0.4 CTr0:28
+F0-0.5 -+*F0=0.5 +F0-0.5

Fa o
:= 70
s

6 85 0 U40

Eso

30 2A 10 0 1 2 3 4 5 6 7 A 9 1A 11 12 13 14 ,t5 16 17 16 19 20 2t 22 ?3 24

Timp (ore) Figura 1r.5.: Varialiatn titnpa concentraliei interioare in.fttnclie de constantafiltruluiF1, pentrucazult.rnei varialii (t concefitratiei exterioare de tip sinusoidal

faptul ci filtrele contribuie esenlial la stabilirea nivelului de Aceste analizedemonstreazd proaspat de aerrecirculat, debitele poluare de la interiorpe lAngd 9i infiltrat. V.1.3.STUDIU EXPERIMENTAL lvlisurdtorile Modelul teoretic a fost verificat prin intermediulunor mEsudri experimentale. intr-o sal6de clasda gcolii primareMarcelin Berthlot situatdin au fost realizate experimentale in Fran{a intre28 Aprilie 1999qi 13 Mai 1999,gi au constat mdrii,in La Rochelle, apropierea gi exterioare in NO, NOz $i Ol. Dimensiurile interioare simultan6 a concentraliilor misurarea estesituatin interioare a concetrtraliilor s[lii sunt : 5m x 4m x 3m, iar punctulde prelevare V.6). mijloculclaseila 0.5msubplafonulfals (Figura EXTERIOR
Ferestre Xerox Camera Aparatede misurE

illilillilriil
INTERIOR

nilt',"fu,*-" ilil'n
ilililililil Lisa

S
w

fe

m experimentale sdlii de clasqundes-uarealizatmdsurdrile Figura V.6. Schema pe SA) bazdndu-se sunt de tipul AC:rv (Environnement de NOxA{OAtrOz Analizoarele SA) principiul chimiluminescenlei, iar cele de 03 sunt de tipul O: +rr"r(Environnment este pe principiul fotometrieiUV. Pasulde timp lntre dou6prelevdriconsecutive bazdndu-se temperatura in poluan{iau fost mdsurate concentrafiilor 15 minute.Simultancu mdsurarea $i unei tatiri mai umiditatea interioardcu captori TinyTag cu memorieintern6,In vederea numdrul de elevi din clasd la ambnunfitea fenomenului,au fost inregistratede asemenea qi numirul de fotocopii a ferestrelor intervalelor de deschidere de timp, durata fiecare moment la un anumitrnomentde timp. rcalizate pe care in NO la interior a oscilatintre 1 pi 2 Itgl*3.Datoritd valorilor scAzute Concenhalia de transferul sau pril'ind raportul I/O soncluzie putut nici o trage nu s-a le-aminregiskat, gi interioare in NOz 9i 03 au exterioare poluantexterior/interior. Dimpotrivi, concentraliile de la exteriorgi cea de la interior (Figura permisobservarea unui defazajinfie concentalia o exterioare in NOzdin 3 Mai 1999de la 17:00Hli corespunde V.7). Diminulrii concentraliei interioarede Ia 17:30H.in timpul deschideriiferestrei(10:00diminuarea concentraliei in NOz se interioarb concentra{ia pe datade 415199) l5:00H pe datede 3/5199,10:00-15:00 Variiafiile de l. apropiindu-se VO raportul apropie de valorile celei exterioare,astfel concentra]ia nu influenfeazd minute mai mic[ de 30 de durat[ exterioare in NOz cgncentrafiei pedatade 415199)' (19:l5Hpe datade 315199,00:30H la interior

m
Af

at

H 0 T pr

nl
}r

D r

e
a

br u

206

:lului de
50 * I
*No. E o a

N O2_ex t H O z _tnt XetEx C oF l r r

1 opened Wlndow Ol Fuptb

60

E,+o

ritorile ituatd in rnstat ln asiunile ;ituatin

- - .e qo

Eso

oo?-9
00

3z o
z

"o;E
o

zoz
10

Camera

y;l: 1 ggypARATrE iNrREREzuLrAruL M'DELUL rEORErrc cu VALORILE NCASUNATE EXPERIMEIVTET,

s a" a fu,'"-in mporta'ra f**1"i*'i"Jldn;;::, tr#fi' mirturLorite "uia"nra

o prima etapdeste cea.de a sdlii, adicdde identificarea coeficienliilor ecuafiei -descriere modeluiui corespunzrtori sdlii studiat.,c"t" at,ra filte Fo qi Fr,..r" iei debite de aerqs,q1qi qz' pierderileR 9i surseles intelne.de poluant.sala de ciasa stuolatdnu este ventilat[ mecanic' deci am considerat cd valorile Fo qi F1 sunt nule. cooria"rano c5 o recirculaxe a aeruluiesteposibil5prin intermediul holului ii al camerei uair..ni"ln careau fost amplasate aparatele de m6swd, am luat in considerare un raport de recircularede r, (shair qi Heitner'1974)' Am luat in considerare un debit de aer inhat prin intermediulferestrei de 0'5ach'dat fiind deschiderea foartemicd a ierestrei pi valorile."^rtate expelimental ale lui Trepte, (19s8)(1.2-r.Sach penrru carmeotian) pi EpA,-(1988) ros""ii. Neg'sindreferinfe privindsursele interne ln.I9,Noz qi o3 tainieriod shito, d;;i;; considerat ca fiind nule' Referitorla pierderileiileqgarg d; polua"! "- de referinfele inaica vaiori 1.5-2.5m3/m2h, (Muelter9i ar.. 1973)$i,2m3lm2h (shair gi l{eitner, 1974).Amales penrrupierderle de poluant la interiorulsdlii cleclas[ o valoare deZm,l-.t . Deoarece concenhalia exterioara nuva{tazdde o form6gepoatefi descrisa analitic,ci aleator, rezolvarea analiticda ecualieinu poatefi aplicat[pentruseriile de datemasurate. Dat fiind vartaliaaleatoare a concentrafi: apelamra o metoddn'merice de rezorvare ."o:!"r* a ecualieide bilant' Metoda. coeficienliilore gi F (tordache.rggii f"rr folosita pentrua exprimaconcentratia interioardla un anumii momentde timp in "funcfie de valoareasa anterioar[ actuald 9i clevaloarea gi anterioard a concentrafiei extlrioare"Metodapresupune o variafielinearda concentraliei exterioare in interiorul*ul pu, o"-tirip. Aceast6 metod6 se bazeazd pe o rezolvare analitiod penm n".ar" pusde timp. Rezultatul acestei metode constd h:::l"tr,yei ecuafiidiferenliale de tipur ryi+; r" scriesubforma(v.5) seamade findnd notaliile (V.6):

scopul acestui capitol estede a studiaaplicabilitatea modeluluiteoreticin cazulconcretal

se pe SA)
3 eJte ma gi i mai sa la copii

care ri de )3 au gura deo l:00)z se $ile rafia

207

ry

=-a'v(x) +c + b'z{x)
!- F

(v.4) (v.5)
5&

!,*t= E 'v,**'[(r - r)' z,+ ( l- F) ' 2,.,f+ 9'-( r )

E =e-o*t F =)#

(v.6)
I

Astfel fiind calculata concentralia in poluant la interiorul silii de clas5, valorile ei au fost comparatecu cele misurate (Figura V.8). Se observdca varia{ia concentraJieiinterioarein O: u.*"t"qt" variafia celei de la exterior, fiind defazat6 gi amortizatd fa16de aceasta.Valorile conceniraiiei interioare calculate cu ajutorul modelului ftzic, ptezentat ln prima pade a articoiului, sunt de acelagi ordin de mdrime cu cele misurate experimental 9i reprezentdo buna predicfie a concntraliei interioarein O3.

o r)

-d

oT\'
UU

,.,.,.t,....

'.,

"

:"

,',/\,.y-, . .....

i
.'1.r.A..,..............:...

I Ol Poluant

C)

:Y c)

'\i
d\.. l,"r

. I ,.,.....

'v'ul llt\

ll : \ 4 :
lll: ilt:
'' ''i:
l

Mo pre cei
NAfi

bU

''

40

.........i...

................L41

Vl, -

L)

fizi poi dif fos fer

Or Int. h45surat esfede 15minute) detimpconsecutivi lntredoipagi Pasdetimp.(Durata ale modelului tntrerezuliatul fizicssi valorilemdsurate Figura y.8. Comparalie in Os. interioqre concentraliei interioarein ot. fap de concentratia Din punct de vedere al defazajuluiconcentraliei suntmai interioare ale concentrafiei experimental exterioarlse observ[ c6 valorile mdsurate 215,225'240,250,280, timp pagii de (ex: teoritic modelul cu celecalculate decdt defazate cu cea de la exterior'ar[t6nd esteasemanatoare interioare 370, 410).Varialia concentraliei faetorii care astfel cd'principalasursdde poluareprovine de la exterior.deci dintre tofi arernediul o influen16 valoareaccncentralieiinierioarecea mai putemic[ influ-enleaz[ Eroarea a clddirii' urban ."t"rior, deci nivelul de poluarela exteriorpi pozilia in mediul concentraliei ale qi mdsurate calculate modelului teoretic, aAica diferenla intre valorije ce nu au fost luate in poluantqi a altor fenomene interne unor sr$se existenla atesta interioare, de bilan!' ecualiei in componenla in considerare (Figura qi au fost realizate asemAnAtoaxe 9i pentruspeciilepoluante:NO NOz Comparafii concentra{ia intre vsj. c" principal[ observaliese remarcaordinul de m6rime diferit, astfel pentrutoli poluanlii)qi valorilesalem6swate'punflndu-se (acelaqi calculatd interioard ale qi resorb{ie de adsorblie chimicd, atdt existen}a'f*om"n"io."de reactivltate in eviden{d specie fiecare pentru diferite inteme gi sursele fixe, cdt specieipoluantela suprafelele poluant6.

Fa fac de

A( co prt di

SU

V D

v
I; n r n r

ir n (

2C8

'.4)

oo

.6)

0.)

ei au fost oare in Or r Valorile la parte a lrezentil o

a) fJ r\

pas pur# ntreaoipagi#timp"or"""rr,.nT" detimp. b de1s*inutf FiguraV.9' Comparasie intrerezultatul modeluluifizic ale Sivalorilemdsurate
concentrafiei interioare in NOz. Modelul teoreticgeneralutilizat ln aceastietapda studiului nu prezintdinteresdatoritg predictiei pentrucazulunui gume poluant$i in anumite slabe condilii alemediuluiinteriorgi ceiui exteriorfaladeicamereistudiate. Modelul fizic astualpreziniadoubtipuri de aspecie eare nu au fostluatein considerare: fizice" gi "fenomene "fenomene accidentali". Fenominele fizice neglijategi careexercit5 o putemicl influenfl asupra valorii concentra{iei interioare in pe suprafelele ggJu-t sunt: adsorbfia perefilor.reactiile chimice ln interiorul camereiqi difuzia de poiuantin interiorulperefilor.Printrefenomenele accidentale al ciror efectnu a fostintrodus in modelulteoretic precizdm: apartfiasau disparilia soarelui. deschiderea ugii gi a ferestrelor, surse intememomentane depoluant qi graduld" ocupar"al camerei. Factoriice intervinin cadrulfenomenelor mai susenumerate suntclasabiliin dou6categorii: factoriexterioriclSdirii(depind de mediuiexterior) qi factoriinteriori(depind de tipul ctalirii, dematerialele de construcfii, deprocedurile de curdfire ale camerei). Acestprim studiuaratdP! de o parteaplicabilitatea modelelor teoretice in problema predicfiei concentraliei interioarein poluant, iar pe de cealalt6parte pune in eiideng importanla prediclieialtor factori in vederea minimizdrii erorii de prediigie: reactivitdfilchimiceaie diferitelor specii poluantein interiorul incdperii,a adsorblieigi resorblieipoluantuluipe suprafelele peretelui gi influenta marea fenomenelor qi de scurta accidentale durat6.

ile ncentratia suntmai 250, 290, r. ardtdnd torii care e mediul . Eroarea centrafiei fostluate

V.2.MONITORIZAREIN TIMP REAL A NIVELELOR DE POLUARE DE LA EXTERIORUL SI INTERIORUL CLADIRILOR

V.2.I.INTRODUCERE

3 figura Eentrafia -seastfel nblieale e specie

in ultimii ani s-auridicat numeroase problemelegatede calitateaaeruluiin mediul urban pestetot in lume,cu consecinle importante asupra s[nAtdliioamenilor. Procedura actuali de evaluare a risculuisanitar Ia careun individ esteexpusnecesit5 cunoa$terea cantitdliitotalede poluantinhalatd de-alungul unei zile. Aceasta implicd cunoa$terea cantitdfiide poluatde la interiorulfiecEruimediuin cares-aaflat individul,deci concentratiile de poluaniale acestor medii' FaptulcE?nmediul urbanse petrece, in medie,80-90%din zi la interiorulcladirilor (ASHRAE Fundanrentais F{andboqrk, 1993: Simoni and al. 1998) atrageatenfiaasupra

209

importanlei niveluluidepoluare de la interior.Acesta din urm6depinde in principalde ni'i'elul de poluarede Ia exteriorgi aceastirelalie,deqiestecunoscuti,a fost foartepufin studiati. Cercet5rile din cadrulproiectului francezcu caracter nafionalPRMEQUAL-PREDIT realirat in colaborare de citre LEPTABqi ATMO (Agentia Regional6 de Calitate a Aerului)seinscriu preocup[ri deoarece directin cadrulacestor trateazd studiul relaliei dintre nivelelede poluare de la interiorulgi exteriorulclEdirilorin 03 (ozon),NO2(bioxid de azot)qi PM (particule in praf)(Blondeau suspensie, et al, 2003;Iordache 2003). Prima fazi a proiectuluiconsti in stabilireaunei baze de date experimentale con{indnd inregistr6rile in timp real,ale concenfratiilor celortrei poluanlimentionafi la mai sussimultan exteriorulgi interiorul a opt gcoli din La Rochelle,Franfa.A douafazda proiectuluia constat tn dezvoltarea unui model numericde predictiea expuneriila interiorul sililor de clasa, pomindde la cunoaqterea qi de Ia permeabilitatea nivelului de poluareatmosferic clddirilor, mdsurat6 (Iordache in prealabil et al. 2003),tn acest articolvom prezenta pe scurtprimafazd proiect,mdsur6rile a acestui a nivelelorde poluarecu O3 pi NOzde la interiorulgi continue exteriorul clddirilor. in studiilede calitatea aeruluiinteriorregdsim trei tipuri de cl5diri: qcoli,birouri qi locuin{e (Cavallo et al. 1993;l,eaderer et al. 19841Kildeso et a]. 1998). Doultipuri de m6sur[risunt frecvent utilizate: tehnici pasive de egantionare (GST, Grab-Sampling Technique)qi monitorizare in timp real (RTM, RealTime Monitoring).Primametodd consti in prelevarea unorcantit6Ji qi anaiiza de aerdin mediilerespective, ln laborator, acestora in timp ce a doua metodd consti in analiza ln timp real a cantitdfiide aerprelevate pasde timp. Deqi la fiecare destulde precise, ieftine gi ugor de utilizat, toatetehnicileGTS sunt limitate din punctde vedere (Kishkovichet Joffe 1)97'1,1n al aplicabilitdtii timp ce tehnicileRTM furnizeazd date instantaneu asupracalitdlii aerului pi sunt mai avantajoase. Perioadele de mdsurdride o s[ptdmdnlin regimRTM suntsuficiente pentrustabiiirea factorilorce influenleazd nivelul de poluare (Billik et al. 1989; dela interior Gebef"uegi et al. 1993: Smedje et al. 1999), ln timp ce pentrustudiul transferuluide poluantde la exteriorla interior pi invilarea de modelede prediclie a nivelului de poluarede la interior sunt optime perioadede doud sEpt[mAai (Kukadia et at. 1996). Pasulde timp intre doudmdsuririconsecutive estede 5 min. (Kukadia et al. 1996 et al. 1993) saude 3 min (Berglund in ceea punctul 1982). ceprivegte de ; Cavallo prelevare a aeruiuide la interioro acestuia alegerea esteinfluenfat[de factoride ordintehnicAi social.Studiireferitoare la termo-aeraulica interioard arat[ de o manieri clar6existenla unui cdmpneomogen de temperafird,vitezda aeruluigi concentrafie ln poluant(Muller et Itenz 1998),Din aceleagi prelevarea considerente, de egantioane nu trebuie sd se efectueze ln apropierea surselorde poluare(Koene 1()92).Cea mai mare parte a studiilor de poiuare interioard se bazeazdpe ipoteza omogenitdlii concenhaliei poluantului la interiorul unei camere(Solm et Smail 1999;Leaderer et al. 1984).f,indnd cont de toate aceste aspecte, punctele depreievare a aeruluiintdlniteln diferitestudiisuntia 0,5m subplafon (lordache et peretiicamerei at,2000)sauldngd (LepelleyI 998). V.2.2.STUDIU EXPERIMENTAL Dintrediferitele tipuri de cl5diri ce puteau fi analizate, am optatpentrugcoliprimare, datoritd faptuluicd copiii sunt cei mai sensibiiila poluare.Am analizatgase gcoli din La Rochelle, gi alte doudgcoliin comunele Fran;a din imprejurimicaracterizate de permeabilitdli diferite. Permeabilitdlile acestorclddiri au fost mdsurate prin metodaugii faise, Mdsuratorile de 2t0

tr
a a a

t{

l\, p(

ca

M so
U Ai

ati

dir
A^ lu

co de

1VL SO

l\.t

Tr
iff

co

U. pfi

Pe

inr

Ar Pe mt
SC

eta

de

Co N( so

nirelul cudiati. realizat : inscriu poluare iculein

permeabilitate (lordache et al. 2003),ce nu fac obiectulacestui capitol,dezviluieo grupffea qcolilorpe trei categorii depermeabilitate : r Cl5dirietan$e ; gcolileLaleul, Lafond,Dor gi Vatin ; o Cl'diri permeabile : gcolileLavoisier,Saint-XanAl qi;r;;.", ; o Clddirifoartepermeabile : gcoala Descartes. Mdsurdrileprincipale ale acestuistudiu au constatin inregistrarea continu6 a nivelului de poluarede la interiorul gi exteriorul clddirilor, Astfel pentru fiecare gcoalaau fost realizate catedou6 campaniide.misurln tn rimp real de anotimpulde iamSgi respectivvar6' standul experimental "at"-rj "ile-;;; a fost construit rn:urur-aJaratelor de inregistrare a concenkafiilor in Or 9i NO29i pM. Mdsurdrile^eoncentratiei in 03 au fost realizatecu un anarizor03 41y fabricat de c6tre societatea francezd Environnement sA. utilizareu *ui ri"!u.;J;r penrruiffegistraxea at6t a concentratiilor interioarecat gi a celor.exterio"* pJ"it"-a"p[girea problemelor de lncertitudine a derivei de etalonarea aparatelor,*" *-n roli f"irruta de doud apaf,ate diferite' Eqantioanele de aerinterior gi exteriorsuntprelevate .o uluio*r tuburilor deteflon cu diarnetrude 6 mm, cunoscute ca fiin<l inerte din punct de vederecrrimic.pasul de timp intre doud inregistriri consecutive este <te r0 minuta dintrg-; 5 minute pentru il;"le miisurarea.go,ncentratie.i de la interior, iar urmdtoarele 5 minure pentru m5suraxea concenta$iei de la exterior. De fapt,perioada efectivd aep."tevarenu estedec6tde 3 minute, deoareceperiodl.gg golirea tuburilordeteflongi a analizorului de --aerulprelevat anterior cat gi perioada de stabilizare a temperatuiiaparatului estedez mi"rt". Mdsurarea concentrafiilor in Noz a fost realizatd cu un analizor AC srM, fabricatde aceeaqi societate, urmdnd acelaqi principiucain cazulC)3. Mdsurdrile concentra{iei in particulein suspensie au fost reaiizate cu analizoare de tip Dust Trak 1'108 fabricatde marcaGzuMM' Au fost utilizate simultandou6 analizoare pentru lnregistririleconcentraliiiorinterioare gi exterioare. Aparatele permit inregistrarea simultan a colcentrafiilora 15 tip'.iri de particule,diferiteprin mdrimea jor: diametru mai maredec6t 0.3,0.4,0.5,0.65, 0.9, 1, 1.6.2,3, 4, 5,7,5, 10, 15 gi 20 pm. pentru cd nu se cunoa$te provenienfa particuleiorde la inlerioml s[lilor de.ota#, o""i ripui-ii densitatea acestora, concentrafiile ?nregistrate la interiorulqi exteriorulcHdirilor r,itit-"*p.i-ut in (numtu de particule / litru) in loc de mai obignuita unitatede_mdsura (pg / m3). pasglde timp intredoul lnregistrdri consecutir.e ale fiecaruiaparat este de I minut. Analizoarele au fost calibrate gi etalonate lnaintegi dupnfiecarecampanie de experimente. Pentruozon ;i drorid de punctul de preievare a aerului de la interior se situeaziin _azot, maioritatea cazurilorta g,,s.1.sub3lafon, iar puctulde prelevare u u"*iui exteriorsesitueazd in apropierea faladeior clddirilor.Pentru particule p*"irt de prelevare-a aeruluide la interior se situeazd in apropierea peretilor (20-30cm dipartare),ul"ii"o*.i" fiind amplasate pe etajere saudulapuride la interiorulsalilorde clasa. La exierioapu"trl a, prelevare a aerului sesitueaza in apropierea fatadelor clddirilor,analizorul oeparticulenioa u*pt*ut intr-ocutie deproteclie aga!a.,i pe falada clddirii. coordonarea prelevdrilor de aerinteriorgi exteriorpentrumasurhrile concentrafiilor in 03 gi NOz a fost rea.lizau cu a-iutorul unei centrale de achizigie o" oui" ar tip sA32 produs6 de societatea AoIP' valoriie concentraliilor au fost stocatein timp-reat intr-un calculator.

nfindnd ultan la constat : clas6, dirilor, oa fazd iorul gi

xuinfe iri sunt 1ue) qi .evarea a doua r. Depi nct de A date id eo elul de imp ce eie de dmeni ukadia rul de hnic gi a unui . Renz lze in oiuare I unei pecte. che et

rtoriti rhelle, fente. ie de

2tl

in timp reai a celor dou6 analizoare Inregistrdriie de particuleau fost stocate in memoria calculatorului. Descdrcarea in figierelor conlinAndvalorile inregisfrate ale concentra{iilor diferili poluanfia fost realizatlabiala sfA4itulcelordou6sdptdmini de mdsur6. ale campaniei (Figura gi a coerenfei V.l0.). Verificarea buneifuncfiondri a tuturoraparatelor inregistririlora prin intermediulunui fost realizatd de la un calculatoramplasat in clddirealaboratoruiui modem detip GSM.

NO Noz
O3 P

Cutie ext.

Centrald achizilicde date S A 32A

n'."1t

I UP S

Legend6: ACrrv - analizor de concentra{ii de NOx cu elecirovand - analizorde concentrafii O: +ru de O: cu elec:rovan6 * micromanometru FCOrz diferen;ial - senzor de CO: SCO: UPS - proteciieia cddeii ;e iensi''ine

tt,

GI

pentru mor,itorizarea in timp real a nivelelorde Figura V.10. Schemd standexperimental poluareinterioard Siexterioard in PM, Os6i NOx, in dioxid de : concentraliile misurlri au fost inregistraiiqi alli parametri Simultanacestor pi carbonla exteriorgi la interior (ca indicatorai prezenlei copiilor in clas6),temperatura gi perioadele de deschidere a i-erestrelor, FiguraV.10. prezintdstandul umiditatea interioard experimental iar FiguraV.11. prezintd dulapulmobil in careau fost amplasate complet, dem[sur6. anaratele

ex ris po nir m,

Pr

co in co

2i2

moria ior in Esur4. rilor a . unui

,l I
i
;-l

Yil
i

'lI
_]
-l -a

_l
Figura v.l I. Dulap ntobir pentruampra.sarea aparateror de mdsurd V.2.3. REZUI,ATELE MASUR.ARILOR CONCENTRATIILORTNOTSI NOZ Graficeledir, Figurile V.l2-15 plezintdevoluliain timp a concentratiilor interioare qi exterioare de'a lungul a patrusesiuni de mdsurdri. Fdrdsdfie alarmant ciinpunctde vedere al riscului sanitar,valorile limitA ale medieiorarein 03 gi NO2 constituieiotugi un nivel de poluaresemnificativ.Rezultatele oblinutepentrufiecaredin cele opt gcoli permit situarea niveluluide poluareln O3masurat in La Rochelle printrevalorile ridicaieale concentraliilor m6surate in Franta. Pritnarerriarcd ce poatefi formulatdla prin:acitire a graficeloresterelativ6la diferenfa de comportament intre03 (Figurile V 12 pi v.l3) qi No: (Figurile v.14 gi v.l5). concentraliile in 03 rdmAn mult rnaiscdzute la interiorulclddirilordecht L exterior(FiguraV.12),in timp ce concentraJiiie interioarein NOz urmlrescdestulde fidel evolulia conientraliilorexterioare

de

id de ra gi mdul .asate

aeraulic cd transportul demonstreze tindes6. fizic, aceasta (FiguraV.15).Din punctde vedere la interiorulcl6dirilor.Regf,sim exterioroepeneteazd no-guur*"*[ singurfluxul de poluant de clidire : reactiilefizice lnhe poluanfiqi fizicelegate a altor fenomene deciefectulsuprapus depoluanli. diferite tipuri perefisaureacliilechimiceintre doud A doua remarcflprivegteraportul celor dou[ conoentraliiin Ol : raport de 0 pentru Pcoala de (FiguraV.12). In a douaperioadd Descartes Lafond(FiguraV-.13)9i de Yzpentruqcoala a fost a silii de clasdanalizatd Lafond,o fereastrd de misur6ri de la gcoala timp a "utop*i"i ceeace explici comportamentul interioareeu cel similar al concentratiei uitata descirisd, poluare interior de nivelele dintre a raportului dependenlE Aceastii Descartes. intdlnitla qcoala de azot. cazul oxizilor in nu clEdirii apaxe permeabilitatea gi exterior in funcfiede Laleul' ln NOz de la gcoala interioare esterelativdla vffixile concenhatiei Ultima remarcd ale ridicate Valorile (Figura V.l5). poluare la exterior de de nivelele ce depdqesc a centraleitermicea qcolii' perioadelor de firnclionare concenfaflilorinterioarecorespund esteresimfit ca o sursd sdlii de clasflanalizate, la subsol,ln apropierea amplasat Cazanul, de poluare. interioard

*]o .t' .*p o

to .^ o s.lo o" 28.os.2ooo 3o,os.2oooot.06,2ooo 03.06.?000 Qs.o6.2ooo o?.oE zooo

Figure V.12. Variapiaconcentraliei tn O: la ScoalaDescartesin timpul mdsurdrilor de vard

iigury Y.13. Variapiacancentraliei in Os la ScoaiaLafond in timpul mdsurdrilor de vard

i11

rl aeraulic , Regisim nluanfi qi

ru gcoala rioadi de at6 a fost rre cu cel re interior

:*o,"on', l';{f;',H,teie}' l"Y'll,

la Laleul, licate ale : a gcolii. :a o sursd de tn timpul mdsurdrilor tn NOzla gcoaladin St.Xardre conoentraliei Variasin iiglrri 1,.14.
tarnq

---1j

..ll:;il
"'::l

dcdrotN aps.tdc slulqrm*d{tff dc tcslec. mcI cldd

'l:l

:ll
-_tt ll
I|l
ttl

;gei*:i4"
. tl

*:o2.a,oeo

ort.rl2.2coo a*.o2.zo*di.o2.?oooi:

r2ao2iloqq

l{r1o?:zooa 16'02'2000

11.---l r de vard

'll

FW*

VJ t Vt Wi ii"*itiatiet

Laleu I ln timpul mdsurdrilorde iarnd tn NOzla Scoala

l --l
--l

interior 9i exterior se in cadrul studiilor relative la relalia dintre nivelurile de pol.uare celor niveluri de poluare. a doui raport de in termeni rezultatelor traducerea obignuiegte majordintre celedouS inc[ o datddiferenta (FiguraV.16.) prezintd rapoarte Valorile acestor in cazul ozonuluifa.tdde mult mai sc5zl$e speciidiferite de poluantiatmosferici:rapoarte cazuldioxiduluide azot, Valorile raportglui de concenha{ii interioari/exterioad in Ol variaz6 in funcfie de cladirilor: raportul vaiazd inte 0.35 qi 0.5 pentru cl[dirile < foarte permeabilitatea qi intre 0 gi 0.15 pentru intre 0.15 9i 0.35 pentruclddirile<permeabilen permeabile>, deoarece aratdfaptul ca importantd de ( este extrem observafie l. Aceast{ .taaitit" etan$e a clidirii, inhinsecd o caracteristic[ reprezinti ce neconfrolatE, ventilalia naturalaa influenleazitransferulde poluantde la exteriorc6treinteriorul clEdirii 9i in cele din_urml ocupanlilorla poluareain O:. in cazul poluantuluiNOz, valorile raporhrluide "*p*.r"u sunt aproximatil eglle cu 0'9 indiferent de caracteristice concentralii inierioarf,/extenioara de mssur6ride la scolile I/E ale campaniitror cladiriilor.Valorile rapoartelor permeabilitatea 'Esnandes, centraleitermicea funefionErii datoreazd se unitafii, Laleu pi Dor, smperioare cele doudniveluri intre relnfiei pentru studiul reprezentative nu sunt cl6dirilor, Acestecazuri poluare, de 215

-t I
I

i- -l
tl

lti TI
de vard

greug conce
interiorul cladirilor 6ste egal cu cel d6 la exterior.

lr Z :!f ' ;:!

'H o;*
F o'c .,ry
o,2 0
.o 0 ,6

ItrffiFfr xtfl-_ErH
EsEF
s$ Eg
tEGi!(!

O ac comp 26'A5 panic exls!3 parri ridica

iEsil[ffi;

Ee* #

EFEEgEssEEsi E * g t i E ErE E E F fr,E ! E

G6G6(g(EGIEN!E!g

Figur aces 1) oc
? i rl :r
'l \ te-

Figura V.16.Raportul concentraliilor medii interioare Si exterioare tn Oj Si NO2 inregistrute in Scoli tn limpul unor campanii de mdsurdri de doud sdptdmdni' incheiem acestparagraf referitor la mdsurdrile de poluarrfi gazogi cu cdtevaremasci.Valorile concentralieiinterioare in 03 reprezintd un raport din valorile inregistrate la exterior, in timp ce. in cazui NO2, cele doud niveluri de poluare sunt practic egale. Concentralia interioard in O3 este nul6 la interiorul cl[dirilor etan$e $i se apropie de vaioarea de la exterior pentru cl[dirile dil ce in ce mai permeabile. in cazul NO2, concntratia interioard reprezintd aproximativ 90% din valoarea de Ia exterior indiferent de permeabilitateaciidiriior la aer. Valoarea concenlra{ieiinterioare in NOz poate chiar depEgivaloriie iruegistrate la exterior in timpul perioadelorde funcJionarea centralei termice locale, gazelede arderefiind resimlite qi la interiorul ciddirilor ca o surs[ internd de poluare.

Aces zileie 3re l. Iipse parajr irrter: pct',r ceca

i^" "

nri n

p&aULTATELE MASURARILOR CONCENTRATIILORiN PM v .2.4. pentrutoate suntasemin6toare in suspensie de particule de varialiea concentrafiilor Prohlele in tinrpul doarprohleleinregistrate cu rol de exemplificare celeopt gcoli,astfelvom prezenta din timpui verii anului2000(FiguraV.17.). Descafies de ia qcoala campaniei de masurdri celor 15 a 15 seturi de concentraliicorespunzatoare Mdsuririle constauin inregistrarea multitudinea gi Dat fiind ia exterior. cdt inregistrate atAtla interior mirimi diferitede particule de particule, am ales trei tipuri de particule de informatii fumizate de analizoarele particule medii particule: particule fine (0.3-0.4pm), diferite a trei categorii de reprezenrative in simultan reprezentate profile fost (10-15pm). au Cele trei (1-1,6prm) 9i panicuiemari logaritmicd. reprezentare fblosind de diagram6 scara aceeagi grafice,constdin faptui cE clin sirnpiaanaliz[ a acestor rezultetd O pinz crser..atie. de 300 la concentrafii mici ajungdnd panic.-.te.: sunlcelede dimensiuni clle nai numeroase 150 numai de paniculele concentralii la mari ajung put'-,r::i lr ri::p ce de dimensiuni bOC (obiinutiprincdntdrirea pe filtreleaparatelor ilepuse partlilr,:. C.:l::::a ,i.::ii a particulelor

greutAtiifiltrelor la inceputul 9i Ia sfirgitul campaniilorde misurd) a aratat faptul cE concentraliile totalede particule, exprimate in (pgllitru)au fost inferioare limitelor admisibile recomandate : 0.26(mg /m') cavaloare mediepentru24h(ASHRA[], 1989). O a douaobservatie estereferitoare la variatiasimilar6a nivelului de poluareinterioard in comparatie cu cel de la exterior.SeobservX faptulcEpe perioade de timp de cdteva ore (ex : 2610512000 12h00-16h00:29/05/200A 08h00-12h00) nivelul de poluarede la interiorcu particulefine depdqegte de p6nd la doud ori valoareade la exterior, pun6ndin evidenld existenfa uneisursede poluareinterioare. Acestfenomen estedin ce in ce mai vizibil pentru particulelede dimensiunimari, concentralia interioarl ajung6ndde peste 50 de ori mai ridicatddecAt ceade la exterior.
a a

e,

FiguraV,17.prezintl pi inregistrdrile a trei paramefri ce suntsuspectibili cd ar puteajustifica acestfenomen: l) ocuparea salii (variabildcalitadve, binari, da-/nu), (variabild 2) deschiderea ferestrei calitativd, binarf,, dainu)gi (r'ariabil6 3) temperatura interioar6 cantitativ5, "C). Acestfenomen seproduce simultanaparifiei precumobserv6m celortrei parametri, in timpul zilelor de : 26/05/2000, 30105/2000, 02/0612000 Faptulcd acestfenomen nu 9i 06/06/2000. (cdndcre$te areloc qi in ziua de 27/0512000 interioar5, temperatura iar primii doi parametri lipsesc)sau in ziua de 3l/05/2000 (cAndferestrele iar primul qi al treilea sunt deschise, parametru lipsesc)duce la concluziac[ nici deschiderea ferestrelorqi nici temperatura interioar6 nu influenfeazlnivelul de poluarecu PM de la interior. in concluzienivelul de poluare pe cel de la exteriordoarin perioadele de la interior depiqegte de ocupare ale s[lii, ceeace se verific6pentruzilele de 2510512A00,0310620A0 cdnddoaracest 9i 05/06/2000 prim parametrul esteprezent, ultimii doi lipsind.

te

ile nP rn ru rta cr.

si

lle lul
-J.

l5
EZI

rle dii m

ca

00
-50 a

217

o C'
6 o o F o

N
d
\o

o
@

s
I

"".: \
d

o o o o
@ Y o (o

<i I

p
q) '!..

0 .D

o @

-q)

q)

,+\
.S

H
cc

o o 6 o o

.s 4
aq
U2 (R u t*

F:

I
I

o N

I I
irl
f'l'
I
I

o N

t\
:e

.:
ts N o w @ N o o o o N o o n N

l-I
I

a
N

I I I
I
---Jm-r

i l tt
I

N v a (oot\
:lf

o o

o C' o

3(n.r{u'rrsd) I Id

oo

(o c!

(cJ tt

N ( \IF

s
\o

in plus, analizacoeficienlilor de corelalie lnfre raportul nivelelor de poluare interioar6 gi exteriorf,VE (-) qi fiecaredinte acegtitrei paramehia artrtat inc6 o datdfaptul cd acestraport estecorelatcu ocuparea sdlii (exprimati prin concentratia interioardln COz) coeficientulde corelatie oblinutfiind de 0.75.Valorilecoeficientilor decorelatie dintreraportulVE 9i pe de o partedeschiderea fereshei, iar pe de cealaltdparte temperatura interioard au fost de 0.23 gi respectiv0.18 demonstrdnd lncd o dat[ faptul cE acepti ultimi doi factori nu influenfeazd raportulUE qi nici nivelul interior de poluarecu particuleln suspensie. Ffu6 a aduceo argumentare sigurd supectam totugi cd la baza acesteicresteri a nivelului interior de poluare cu particule, simultan cu ocupareasblii analizate, sQ[ fenomenul de repunere ln starede suspensie a particulelordepuse anterior. Transferulde particule in suspensie de la exterionrl clidirii spre interiorul acesteia,este prin raporful nivelurilor de poluare interior gi exterior (VE) tocmai datoritd reprezentat similitudinii cu o functie de transfernedefazatd. Acestraportpoatefi calculatin doudmoduri. Primul mod de calcul al aceshri raport consti tn calcululvalorilor acestuiraportpentrufiecare pas de timp (i) gi apoi medierea tuturor acestorvalori de-a lungul perioadeide timp de mdsurdride 15 zile, conlinAndaproximativn = lS(zi) * 24 (ofi{n) x 60 (min/ora) * 1 = 21600de pagidetimp : (pas.timp/min)

{ \

t
I

\ *
ii.

l!f
oc

= L :L - -

tvil, frfl,\
i= l \v

CV,7)

'i

.l
a

Fl

unde Cl (part/litru) Si Ce (partllitru) sunt concentra{iile de particule de la interiorul gi exteriorul respectiv clidirii. in realitate, concentrafia exterioar6 in particule de mari dimensiuni ajunge la valori foartemici (in special dupdperioade de ploaie,particulele fiind depuse) iar valorileinstantanee calculate ale raportuluiI/E devin infinit mari gi implicit valoarea finald a raporuluiL/Ece caracteizeazd intreagasecvenf6 de mdsur6.Astfel, pentru suplinireaacestuideficit, raportul LrE a fost gi exterioare calculat ca raportintre valorilemedii ale concenffatiilor interioare calculate de-a lungul secvenlei de mSsurare :
n

'9

Tfr-;'l /i\*'/1
,=r
t iL

T Ir';\
L\"' /t ' =l

f; fl D -" tntediu

'

--

cn,"diu tr1 t
. r=l
b

l7

(v.8)

ZGrl
,:i

a
fr

\ *\

Valorileraporhrlui pentru I/E corespurzdtoare fiecdreicampanii de misurdri au fost calculate toatedimensiunile departicule. gi deciasupra Dat fiind influenlaocupdriisdlii asupra niveluluiinteriorde poluare in particule pentruperioadele valoriiraportului I/E am calculat valorileacestui raportsepaxat detimp cdnd salade clasS nu esteocupat6 de perioadele FiguraV./8. de timp c6ndsalaa fost ocupat6. 2t9

prezinti, pentru fleca.re campaxie de mdswdri, variafia raporului IIE caiculat6 pentru perioadelede neocuparea sdlii de clasdanalizatein frurclie de dimensiunile particulelor. O prim6 observalie este referitoare la valoarea acestui raport : valoare medie a raportului I/E scadede la 0.75 pentru particulele de dimensiuni mici spre 0.3 pentru particule de dimensiuni mai mari de 20pm. A doua observalieconsti in asemdnarea valorilor raportului VE oblinute pentru diferiteie qcoli analizate. Se observEcd valorile raportului I/E sunt asem6natoare pentru fiecare gcoaldin gama de dimensiuni 0.3-3;lm in timp ce pentru particulele de dimensiuni mai mari (peste3pm) apar diferenle semnificativeintre vaiorile acestui raport oblinute la diferitele qcoli. Aceste diferente intre valorile raportului I/E corespunzator particulelor fine faf6 de cele oblinute pentru particulele de dimensiuni mari ar putea fi puse pe de o parte pe seama fenomeneloraeraulice ce acfioneazdin mod diferit asupracelor doud tipuri de particule iar pe de aitl parte pe seamaunor erori mai mari de caicul matematic rezultate in urma prelucrdrii unor valori mici ale concentratiilor exterioarein particule de dimensiuni mari.

panr polu

ulr a

fioi,1
rl

i,:j i*q l

j 4-Dor_iarna -s* Dor_vara I A Esanades_iarna ". Esnandes_vara i -.lFSt.Xandre_iarna +St.Xandre_vara *Valin_vara -.,i*Valin_iarna *'-* Descartes_vara O Descartes_iarna E Lafond_vara x Lavoisier_vara - - "Lavoisieliarna { Laleul_vara

? Irt .

Faptu valori

ocupa.. n

interic

o,
L ,-

't : ii d

si'

.r $ d d

!C g

ro

.r'.

? u). (0
d

' , ,.
:rji'lii

,!0^ ; !i,!:
F, t '

\,

ro e rj tti S .ql
.:hob "Ij

to

.t

nf;";n,;u,.r"u,,,.,r

FiguraV"18.
Calcului raporfului I/E a fost refbcut pentru Derioa::,: 1: .lcuparea salii de clasdanalizate. Figura V. 19 prezinlLvariaiia acestuiraportin funcrie c: iinensiunea particulei,dar calculat pentru perioadelede ocuparegi de neocuna:eale s61iianalizate.Cwba discontinu6 separat reprezintI valoarea rnedie a acestui t'aport penru saia ::eocupaE stabilitd pe baza valorilor prezentate in figura anterioard, iar zona vercie repiezi::d intervalul de incredere 950/ola interiorul cdruia aceastdvaloare poate varia. Unul din factorii ce pot justifica varialia raportul:,i: I E ia interiorul acestui interval poate fi penneabilitatea diferitd a qcolilor, asticl inlluerla :::-i-ui exterior asupramediului interior fiin<ivariabiiddela o qcoaldla alta. Ur: air lac;c': :. :-:::i int)uen1a puternic valoareaacestui raport I/E este chiar gradul de ocupaio al salil ii ::;.-.- :e activitate de la interior. in timpul perioadelor de ocuparea sdlii de clasdanalizate, nive.'--ie poiuareinterior depbgeqte valoarea sa de la exterior,ceeace denotdlaptul ca medir-r, e\:.:iL':'iru estesingurasurs6de poluarecu

Conc tecom din ra partic Valoa perioa anten

2:

particule in suspensie a ambianfei interioare. Contribulia mediuluiexteriorasupra nive]uluide poluare interioresteredusd in comparafie cu contribulia sursei depofu*r de la interior.
LL

uni Itru nal

10
lrterval de lncrcdcrc 95olo a wriatici Bporfului VE ln tjnput priqadolor de ocuDaren sdlii lnteml de incrcdere 95olo a wrialiei rapomlui I/E ln timpul pe.ioadelor de nmcuparc a srlii l mediu de-a hrngul porioadclor de ocup&.ca selii

- r .

'

, I/E mediu de.a lungui perioadclor de neocupare a saiii

uJc lr]1
t

2 1
U
N ?A

0, 45

0, 56

n 7?

0,90

{ 2n

1,80

2,50

T a ille de parti cul o (pm)

Figure v' l9' compararia raporturui I/E carcurqrpentru nerioadere de neocupareSi ocupare a sdtii cleitasd Faptul cd raportul i/E poate varia pe o plajb extrem de larg[ de valori in compara]ie cu valorile acestui raport ob{inute pentru perioadele de neocupare a sdlii (IE*rr ocupatu-2+-10*l/Esala.neocupata) (Figura V. 19) denotd importanla majord a acestui tip de surs5 interioardasupranivelului interior de poluare cu partiiule in'suspensie. Concludern acest capitol cu_cAtevaobsen'afii. Concentraliile in PM nu depdqescvalorile recomandatede ASHRAE, Concenffalia interioard cu particuie reprezinta aproximativ 0.75 din valorile de la extedor pentru particule de dimensiuni mai mici de i prm,in timp ce, in cazul particulelor de dimensiuni 20pm raportul ceior doud niveluri de poluare este de 0.4. .de Valoarea concentra{ieiinterioare poate ctiar depdgi valorile inregistratela exterior in timpul perioadelor ocupare a sdlilor datoritd repunerii in stare de susp"ensie particulelor a depuse anterior"Astfel, prezenla ocupanlilor esteresimlitd la interiorul rladirilor ca o surs6intema de at
4

tt

ia

fi
lr
il

221

v.3.PARAMETRIICEINTLUENTEAZATRANSFERULDEPOLUANT

cr'Anrnrt DELA EXTERIoi'ui spnr INTERToRUT'

V.3.l.INTRODUCERE

la parametrice influenleazatansferul de ozon de ln acestparagrafvom prezentadoi dintre de nivelurile dintre prin raportul exteriorul cl'dirilor spre interiorul acestor4 ,.pr.r.ntut analizali sunt nivelul de poluarede la interio*f- u1-"*t"riorul cl6dirilor'wgl' 1'*u*etrii influenlanivelului de Mui intai vom prezenta de ta exterior$;:;#iiil;";1ilili rroluare din alte ituOii a" cercetare,iar apoi poluare de la exterior'Jrrpa cum rezulti u9"*t"

lamasurdrile ln ."p.ri-"noiJfJaiii" r"i" n""rt.il", F-ranfa' mtsuratorile "up.nq9].*feritor faptul remarcat am cl[dirii interiorul
atenirr"rJo, J" p"f"-* a" fu.xttiio*l 9i experimentale qi nici deratad, u"ntitrrgin timp ce nici dioxidulde azot de ozonesteinfluen{at c6transferul in acestcapitol ne vom centfa particulelenu sunt influenfatede acestpaf,ametu,de aceea poluant. acestui or, iar conctwiile vorfi specifice ffi;;;il;il V.3.2.STUDIU BIBLIOGRAFIC Nuexistastudiicares6punlineviden!6.modulincareconcentraliaexterioardin03 numeroase dar exista h:l:*L spreambianla porir*tut"i atrnosferig transporrul influenleaza qi interioare' exterioare concentra{iilor ale ce il;;;;iiri*urtrit. srudiiexperimentate I/E' calculuiraportului in vederea studiiau fost f,olosite ale acestor experimentaie Rez.ultatele acestui Valorile cl6dirii' ou.t*por*f a" poiuuntspreinterio6 ca variabild (Figurav'20,). exterioard "uruo"li""*a "" n*"tie de concenhatia in giunc raportsunt."prr""ntut" exterioara'acicd cu concentratia consti in faptul c[ raportul IIE v"NiazFt Prima observalie De nivelul de noluareexterioar6' de transportui Or^.rr. variaUitin funclie de fenomenul de valorii varialia nu depindeo" uuto*"u de intrarein moiel' obiceiun model matematic model un avem caz ie ielire din model.Totugi,in acest intrareducandl" de "rri;6^;;ii transport ui pot"*tutui) care este diferit in fiurclie de matematic(pentru tenomenul axtenoaxa)' deintrarein model(concentrafla valoatea a raport'Modul de varia{ie' de varialiea acestui ?n analizamodului constd observafie A cloua (vol'lh-')' nu de schimburi de aer pe ord ranortului I/E este dif'erit firncfi" d" numarul douatendinledevarialie: t) O6servdm et al' pentrunu=0'6lvol'lh (Weschler exterioari concentralia cu descregte VE raportul pentrunu:3'4 (vol'rh-l) (Shair si Heitner exterioard lirLlh I/E creptecu concentralia et a]' 1989)' Weschler 1974; LiEestecuatil obsen[m c6 pantade variaiie in cadrulceleide-adouacategorii, -a-laportului in cazuL pe 016estemai mare' ajungtndu-se mai marecu cat nrmad deichimburi de aer 1e8e; et"al (weschier d5 deschise d;;i'ilit;;;" ferestrelor ':'nitill qi (interior "p'oniatg poluare de faptoi ca cele dou6niveluri Kirchneret ai. zooii. h;;;;;*"tr,ca de nivelul in rest exterioare' ale concentraliei exterior)suntdiferitedoarpentruvutoriutat"i" cel de la exterior' cu egal aproximatiY fiind ()3 clSdirilor de iu intJor.ir in poluare Franlapun in evidenli varialii similareale raportului M'sur'torile rcalizateinLa Rochelie, exterioar[' Il[, cu concentralia 222

r
E

;
I

rh

& &

& p F Fr
li h

1.0 0.9 0.8 0.7 :te6 I

1.0 irdHChrtlr?ll 0.9 -j t$t I il'ttrdrr) | 0.8 0.7

c0'0
80.5

1.0 0.9 0.6 0.7

T 0:6

rltfradrhr.dal. leAS

S o.+
0.3 0'., 0.1 ', 0.o 0 '- too

Ho.+
0.3 0.2 0.1 0.0

4
x/x /z x

-x4

- 80:5

Ho.+
0.3 '0.2 0.1 0'0 0 . 100 , 200. 300 Gco(ppD '

lffi,ffifrffiffi

ffiffi$g"trji;i#iilt#fl
l(x' 200 300 Ce6 {ppb) 1.0 0.9 0.8 0,7 e0'6 I0.5

Cr6 (ppb)

200 300

DJ t B

1.0 |TttbrErerffiJsagl 0.9 I na=8,z(\ouh) | 0.8 aa {'l o.7

A

I _l --1, *t"
4 (,.v

-j xKtrdr"cr"t.rJooTl Fetsbcd!|chtlc
I

e0.6

E
F li'

I o.s Ho.r
0.3 0.2 0.1

H o.l x
0.3 ( 0.2 0.1 0,0 1@ 290 300 Gcor (ppbl 100 200 300 Ces6ftpb)

r
t
l:
l7

F F
ib

o.o
0

H
F' DT

Figwa 1t.20.Profile de variafie a raportulal ntvehnllor depaluare lntqior/exteilor tn Qt tn frnclte de nivelal depolume de Ia exterlor, tn diferite sndii de cercetarc V33. MASURARI EXPERIMANTALE Mfsurerirc experimentale, au fost realizate ln opt qcoli din Ia Rochelle,Franf4 gi au fostdeja prczentatetn alt capitol. Astrel ln accstgapitol vom prezenta&a{. o.p,plUcrarea ddelor experimentale care str serveasc[scopului'acestui capitol, acela de a blclcgc fenome,lnrl de tansfer aI ozonului de la exterior spre interiorul clildirii. Dar de obigcl, valorile mEsurate, pestefenomenulde tansfer de poluan! gi efectulcompusal altoi fenomene refloctE, (rrnsede poluantde la interiorul cl[dirii sauschimbtrri alc permeabilitnfiifafadeiclidhii). , .. Dat fiind acestinconvenien! primul pasa fost acelade a inltrtura'valorilembrate ir t"rn f perioadelorde simultaneitatea diferitelor ftnocrcne. Asfel,, scctrcclelede m5sun6tori ile-la gcolile Dor, Lalou gi mdsurdtoriledin tinipul vcrii dc la Esnandoi au fost exchueitaiorite surselor mari de poluare de la interior cu NO2 ce conduo le dimin{ri fo4ate ale conoentafiilor tn 03. SecvenJa de mtrsurdtoridin timpul verii dc la gcoalaValin a fogt de' asetreneaexchsl datorit[ proastoi ftrncliorrari a ryaratelor'de mlsurl'ln tidpttt'ttitei ferestele sElilor:dc clasl sunt deechiscaleator, ceea ce coniluce la'brcgteri substanlialc

a i
b
I

F
H
b

h [n
i i
5

aer-pe ord. Astfbl nu lu6m in consiclerare aceasta pentru anafizir o*ur cana probabilr""i. i"*ro",. sunrinchise. "filtrare" a mdsurdtorilor ":r:{:lr.*:""ojr, Ultima constain eiiminarea mdsuratorilor oin timput perioadelor aerulinterior iesedin.cl6dir, c6nd noi fiil];;;r"f ae:nfruenia n'i*rurri de poruare asupra celuide la interior,decia perioalei"t exrerior a" ti*p int a in cl6dire. "ana""*ir"toii Profilelede varialie a raportului vE in funcgie.de concentrafia exterioara v'2.1') segrupeazd in ozon (Fisura aunatt"i cat"-e*ii * t", p.r*lu[i;;;"u ol#*uit fiind o caracterislicd rnrnnsecd a cr'dirii ce condilioneaza numirul de schimburi de aerpe o16.

lleeontrolateale numdrului de schimburi de

rn La Roche'e prezintSaceraqitip raportului de variafie a I similar *.u!*turtarii ,ir*aioiir#l*p"rimentare :-".lii Fj:jl.rr cercetatori. arealtor Astfer, pentT.cteoirite..u arJJJ.oetagpii,, ;d;;i'i/E-scade concentra{ia extenoard (similarm6sur6torilor lui Weschter et.at..19g9 "u in timp ce p.nt* i:O,Ouol./h), pentru clEdirile .,fourt" ;*Xft "permeabile"gi p"iqbil,e" *p"rtri- VB- creste cu concentratia (similarmrsurdtorilorjlui w;;.rt[; ur. r pss g shai*i'il"in". 1e74pentru nu=J",

MSsur'torile experimental e realizate

de varialiea raportuluiL estecu cucdt at6tmai mare permeabilitatea *"i ri.ii""i tri*ii* mari,ii*,r", i"r wesc,rrrer "1ij: pentru :!r erai.r98e nu=8,2vor'/h si Kircirner et a1.2001 pennucazurferestrelor deschise).

A douaobserva{ie consti in.faptul cd panta

JI

v.

Va

.t-

v.4
ST

S=

!tru lima ind lior

;l

v3.4. CONCLUZIE At6t alte studii exrerimentalc din litcratun c6t gi studiulrealizat r,r in evidenfi acerryi60T:l Rochelle pun in * apilJ ca rrans rut de poluuntde ra enterror sDrc -dde Ia exteriorsi de penneabilitateachdirii

r
Fa
E

Fc{

,'Tffiill,,',]ffi l.ffifol :ruF, - nlveru de poluarc

-

inevar,aea'Jiliurui a" p"i,i,J ai"il

t
ba lor Fa lce

v.4. ELEMET{TE A VALORILOR rp3r_c.ggur STATISTTC MASTIRATE EXPERIMENTAT v.4.t.NoTIUNT srATrsrlco DEBAZA
h acx Fgr#'f ne mounem.detatiereaacdtorva elemente vtE'r'rrr'ti statisticetol Erausuce folositoarrn raderea tratlrii unei bazede datl a" ""rorio,rrili"l'v'vc V.4.1.1. Medte Formulaclasicda mediei unei serii de valori xl; x2, .,. xn este:

na
F3-

Fe
f

he
I
i t.

il
H

. xrrd =j = xt 4 xz* "'* xr=ft

nn 'V.4.1,2, Eroarca medleabsolutl

(v.9)'

il
H
F'o ts
I

ilffi"|}ffr#H*H:lute

Deviation), aceasti variabita reprezinti o mediere aerorilor,

fl H I F
: !

.tn .t

(v.10)

Vadanfa .V.4.13.
ivarianta'notat[ cu "1 indi"a c6t de puternicvariaz[ pararnetrul x falr de vatoara samedie.

,, -

(x,- x,u)' + (r, - r-*), + ...+ (x, r,*), -

- *,*)' o,_Zu(r,
n

(v.il)

F
E.

F, fr r

V.4.1.4. Deviatiastondard srD indicI careesteeroarea acesteivarialii aparametnrrui x fa$ dc varoarea samedie.

r
F

,t= o = .,i-+t,(*, r^"0), / y n_Iui \..,- __med

ry . 1 2 )

v.4.2.COVARTANTA s$epffiillpetnt-a Notit$Oa dc&cnlua daefdd'pumirx 9i y vsriiuf,S m simli{hn. podn Et$im,cedo einultnvsiaet coidd Fre&ii.'Fomsh'eccatdutlioevfrimtsi este unnEtorea:
. .:'l , ,'1

oov=or,y

_ E[ft;-",-,).h-y*ql
n

(v.13)

Vari$r paramefuhiirx estecgall cu difbrr$sdinte vploarca." iogtr"tap; Si ralqq{grss medie(xrxnaL similar variatiapanmetnrluiy egtcOi'y*a). Sinulisilmca celor iloul varlffi pentnr o singurd mlsurltoare (r) esta rcprezcrrtatf&,FoduCul ce!g1 dgut va{idii (rg, xnd*furld. Covarianla,oa mtrsurE oo aaffisrzlaziffficg-scnil de'valod rqprezinil srrma prodrselor corcspunzaloare hsuror punctelor& nlsuri (l)" In cele din urm[ rezultatutestc mcdist, Dezavantajul covarianfcirzidl tr combinarca rnitaflor dc mlsurl c&kiunzi{gar i: ' " 'a':jcelordoiparanetri. Exemplude calcul:

226

V,4.3. COEFTCIENT DE CORELATIE Are rolul de a reutralizaunitetilede mdsurialecelordoi parameri,Formula decalculeste:

h IE o' ' ' P= '
or*

' =

6, .

=:--F-

v^*) *I,t x,-x,ul(r,-

6r.

,lo'',* Jor,,
* ","o)(:,,

J*l,rt

*,*o)' -,/jr,t, -!,"0\'

(v.14)

_ \sa "=

L(r,

^,!.a)

+r 6.
ba iste
EI

Exemplu decalcul:

xy - y mo d xmed
3, t 6

(x-xmed)' (y-ym ed) gC * (m g/m 3) 15,1 1

-6 ??

(x-xmed)^2 l y.ym ed )^ 2
qC^2

( s c ) { ms/m3) {sc} (rn grn 3)

1
u
I

16,0
qn

(m E /m 3)^ 2 14,3
2')
aa

-3
-2 4 u
I

1 .7 8
2, 78 0, 78

4
o
a

-5,56 -u,/6

4,0 1,C

0,6

-o.22 -2,22
1 ,2 2

0,00 -2,22
-2,44
-9,67

0,0
{n

00
4.9
.1 A

7 I

2
I
4

4,0
9,0 16,0

-3,22
' 4,42

10,4 ,

-8,89

4.9

x m ed
{oC}

vmed
{m olm 3l

ld

(sC'{msJm3}}
-50

r ().{

x t) - { }
oC^2

{ms/m 3l^2
47.56

x {}"{}

4 ,2 2 2 2 2

50.00 sq rt(X {)-(}}

sqrtiE 0'())
(m sJm3) 6,90

C o e fi c i e n t C o re l a ti e o s ' 0 ,9 3 6

qC
7 -f E

Coeficentul de corelalie este intotdeaunaintre' .-l gi +1 : I . Valori negative ale acestuiasimbolizeaztrcd simultan cu cre;tereaunui parametru,cel deal doilea parametruscade; 2. Daca coeficientul de corelltie este pozitiv, simbolizeazi faptul cI avem o varialie a celor doi parametriin aceladi sens(cresc sau descrescsimultan); Daca coeficientul de corelalie este aproximativ nul, atunci inseamndcb cei doi parametri nu sunt corela{i, adic6 : r Sau indiferent de tarialia unrri parametru al doilea tdmdne practic constant (puncteledin grafic sunr aliniate dupi o orizontali sau o verticald): . Ori. dimpotrii'E.punctele sunt dispersate qi pe orizontalSqi pe verticalE(situaiie rezultantd din combinalia unei alinieri verticale a punctelor ;i o aliniere orizontald):

)11

V.4.4.REGRESIE SIMPLA ITNU'NA intr-un anumit poluant in scopul este obfinereaunei prediclii asuprl valorii concentraliei o predicliea valorii comunicd se ni dacd incdt de valoareat"*p"*totii aerului,astfel functrie poluant' Penlru a in gi concentratiei valoarea prezice putem ffiera-turii de mAine s6 -temperaturd vom efectua determinaacest mic model matematicce leagd concentrafiade pentru temperatur6.fi simultan un set de vilori m6surate cfitevamisurdtori. SEpresupunem Noiam cu xm valorile m[surateale temperaturiiqi cu ym valorile in poluarrjt. concentralie (vezi valoriledin tabel cu celealetemperaturii' simultan in potuant misurateale concentrali"i un model ce leagd de-predictie, simplu un model lor grafic[). Cautam qi reprezentarea ln rnodel(x): intrare de variabila de linear6 manieri o de variatila de iefiredin modeliy) l=a*x+b unde a qi b suntcoeficienliimodelului. determinarea (y de x), presupune ce ieag6cei doi parametri modeluluimatematic tnvafarea coeficienti cei doi cd pentfu lnceput presupunem (a Sd ai modelului celoi doi coeficienli li7). acest folosind concentraliei valoarea bine prezice * d*" (Figura v.22). 1 cu sunt egali cu relalia: secalculeazS model1Astfei predicliaparametmluiy ,p:t*x+l tn fisyr.a estereprezentat in funcliedex (temperaturi) Modulde variafieal lui y (concentalia) model, Deci acest pentru concentratie. rndsurate valorile sub anata ca o dreapt6 al6turatl valoarea prezice corect nu deoarece bun este gi nu D=/, a:l de coehcienlii caracteizat model, anest ce caracteireazh (/). Cat estede pt.cir ur.st model? Parametrul concentraliei (root mean RMSE valori reale,estedat de variabila lui de valorilemdsurate, adic[ apropierea Relaliade calculeste: deviafieistandard. error),asemdndtor square
l-

(v,15.)

Dupa printn aprox

!.-

IF EI I I I
r
L-J

tr
I

RMSE=

:ta,-v,n)'

(v.16.)

in cazulnostru n:9, Folosindaceastiformuldarnobfinut vnde n estenumdrulde mdsurdtori, RMSE:8.8. altfel spus aproximeaz[ cel mai bine toatepunctelede mdsur6, $tim cd modelulde regresie modelul estedreaptace frece prir:tre puncte.Putemaproxima"dup6 ochi" c6 intersecfia pe careo cdutSm valoarea drepte, acestei noi, cu axavariabilei/ estecam),=8.Deci sdpunem pantaacestuia, coeficientului liber al modeluluib:B. Coeficientul a al modeiuluireprezint5 adicdpantadreptei.Tot "dup[ ochi" sEpuuema = 0.9. Exemplulpropusestereprezentat grafic in Figura V.23.

Totug predi prezin eroar

228

.t in torii ua
an 12

Punct I inltla
X6
4
I

25
,t.

dti rrile abel :agi

Ym {n

Yp

12
14

2 3 4
A

ly,-Yo)' 64 81 100

20 15 10 5 0

j y, = 1,100x,,,+ 9,167

o
fI
&
I I -!

4 5 6
I 6

10
15 16 18 2A
'17

25
81 81 100 121 4S

6
I

I I
IU

'f

- .-

-i

v
IaICA

24

10

:ien1i acest

deluluiy : I *x+ I e graficd a mo n d"pr izentar f"rg V. modeluluitrece adic[ dreapta modelulestemai bun de dataaceasta, Dupa cum se observ6 : micS' Deci nlai este 2.79 RMSE modelului prediclie a printre punate.Eroareade de bun6' destul fost ochio'a fdcutii"dup[ aproximarea

I -,'re ^i -l

Punct initiaI
xm
1
I

25 2U 15l
1 0lQ

.^..1.1

._
o

ioy m
o

vq
o o:

mean

Ym

Yp

10
12
14

z
?
I

4
6
!

10 15
16 18

b,ginut I spus sc!ia loarea xtuia. zentat

I o

20

8,9 9,8 10,7 1 1,6 12,5 13,4 14,3 15,2

,tA 1

(y -y p )" '

1 ,21 4,84 10,89 2,56 6,25 6,76 13,69 0,81

oo o

io

5i
0l
tl

23,04

02

468

10

y:0'9\+A graficda modelului Reprezentare Fig V.23' astfel .incdt Totugiirici acestmodelnu estecel mai bun ! Putemmodificacei doi parametri Tabelul'1 l0' 8 qi lntre b I'2 a intre 0'9 Si 9i predicfias6 fie mai bun[. Variem coeficentul pentrufiecarecuplu de coeficienli-a9i b' obsen'amc6 pt"ri"ia valorile variabilei RMSE (RMSE minim) esteoblinutpentrucazula=l.I si b:9.157' ,rour"uceamai mic6

229

i. Tahel 1". RMSE{o} I

A5

iu erorilor de
u. v
a

6 70 de modele de
1 075
.t{

ie lineard
4 R

v{
1.2 1.825
1,

N{
0.95 2,38 2.577 2,785 2.422 2.231 2.061 1.825 2 109 1,772 1 ,88 2,CI02 1. 8 4 8 1.75 1 ,S 8 2 1 .8 7 9 1 .773 1.707 1 ,7 6 5 1.726 1.732
I

(bl

9 .1 67 9 .2 5
u_3

10

1.05 2.201 1,918 1.735 1.703 1 693 1,686 't.783

1 125

2.12' 1.858 1.706 1 686 't.681

2.M5 1 688

1.977 1,918

1 . 8 0 7 1.766 1 . 7 3 5

1.681 1.686 1.688 1.703 1.682 1.694 1.717 1.694 1.712 1.742 1.783 1.824 1.875 1,935 2,003

1,175 1,&7 1.716 1.703 1,732 1.752 1.833 2.078

il
q

1,73 2 1.772 1.796

1 2.16

"q q

4 q

I sI

V'24')' reprezenta RMSEsepoate 9i grafic(Figura morlelului Eroarea

str pd

2.8 2"7 2,6

l,?

Rt 1 . 6 -1 , 7 E 1 , 9 -2 , 2 , 2 -2 , 3 il 2 , 5 : . 2 , 6

J 1 , 7 -1 , 8 t 2 -2 , 1 t rJ 2 , 3 -2 , 4 E 2 , 6 -2 , 7

t rI 1 , 8 -1 , 9 : w2 , 1 -2 , 2 ' . 2 , 4 -2 , 5 ; g l-2 , 7 -2 , 8 i

M M M
d

SC

2,4

RMS E (s )? : ?
4,1

2. 5

, ('

1,8 1,6
ro
F-

l,t

Tl c! a[

Figttra Y.21.Varialiaerotii motielultitle reg'esielineardfuncliede coefcienliimodelului a adicl coet-rcien{ii solufia" computerul ? Cumgiseqte problemele de regresie Cumserezol'rf, metodei o metodi de convergenFasemAnAtoare minim ? Se folosegte li O pr** RM:SE Newton: la aceastl tangenta - in pun.trl de pornireal calculului(a=0.9 Si b=0.8) se'calculeaz6 qi a b). axe, doud diferitedupl direcliilecelor 2D (ca2 rangenre suprafala pentnta 9i un pasde modificare {4,l')' adic& un pasdJmodificarea vectorului - Seconsidertr b, un pasde modificare Pentru gi de pasulconsiderat. tangentei ir a Sib in iuncliede valoarea - Semodific (a, &)' valori de cuplu nou adicd un punct. un nou - Seobline tang:nleil3.t:pt?fulai valoarea de func1ie pasul ln se modificd iteralie; o noua incepe - Se ::' la suprafaflesteminim6,f!ca.0' adicdorizorta.ld' atuncic6ndtangenta - heraliileseopresc /U'' demic[, de exemplu extrem subo valoare la 0, ci secoboard nu si ajunge De fapr. la ceconduc coeficienli a 9i 6 ai modelului' As:teisegisescralorilefinaleale coeficienfilor R\'ISE. ceasrainici eroare

F ir A
i!

q d q E F p

d s o !

__tu

v,4.s. ESTTMATORUL CELOR MAr Mrcr PATRATE (LSE) Nepunem problema, dececeamaibun6 prediclie areloc raRMsEminimgi nuatunci c6nd suma erorilor este minimd, sau nuatunci uao *q;;; is"" pi"r" rntr_adevar estima "aoa MAD ii.,

aitul.De cetrebuie saadunEm pit Ll" .i".ito, si ? Expricafia se bazeazdpe "t" unfundamelt ";&;;;i-.*"ror1o' important, glt9m de "'---'pianume peperpendicularitate, z caracteristic' a spafiiior geometrice ' alelui Euler.
sd presupunem cd ne afiaq spafiulde doui variabile(x,y). Am mdsurat ! celedou6variabile simultan de 9 ori i' exemprele^i.""",r"nt". out q*q" mai simpla exfrcalie geometricd, presupunem sE 9 cd nu efectuat decdt 3 mdsurdtori in loc de s. i*a ;;&irriTr,o, trei rnd.sur6lori: Misurarea l: yml = a*xm| "r b + errl: (v.17) Milsurarea 2: ym2 = q*xm| + b + err2: Misurarea3: ym3 : a*xm3 + b + err3: vndeerrl, err2 si err3 sunterorilefiecarei mdsurdtori. Scrierea vectoriald a acestui sistem detrei ecualiiesteurmetoarea :

c*".,i,,u,tril""ai,iryii'i:,ffi'"HitJil?Hffi ffXi"".i,T::""li,ffiti#"J

ffi'?"lid:n:#ffif::::ry1:"1'1.; n*'*

minim. ritusi moderur (dreapta)

ym = y p

ft) ymzl= 'l x mTl +6.1 I 1 l +l err 2| tl

(wr\

"*

( xrnr\

( errt\
(v . 1 8 )

\vnl 1

l-*s ) [rJl*,t)

Trei mlsurari diferite, trei cupruridiferite ale parametrilor x qi y, dar valorile .:ol:,:lund,lu coeficienfilor modelului sunt aceleapi, deoarece este de un acelagi model caresd fie aplicabil pentruceletrei mdsurfui. 'oiba ':; ' -'.. Fiecare dintreaceste trei mdsurdtori esteindependentd de cealalti,adicdo m6surrtoare nu este influen{atil demdsuratoarea anterioar[. tle exemplu. o*t r""J"'o.1in'p.rur*u m6soar6 acum Iqgc,vaputea sdmdsoare rruilne 20gc au"arrt. caldafara.Nu areo ine4ie termici gi nu va indical0'5gc in loc de 20gc cumarirebui.o prima mdsuratoare mr irrnu"nl.ura pe cea de-a doua' Aceastd independen;d intre diferitelemasuratori se traducein limbaj matematic prin nofiunea de ortogonalitate, adicdoriundea. f.un punctcareseplimb[ pe axa or valoarea sa dupd axa oy estetot nul6, deci cei doi pammetri ;, gi x ui'"*"riui punct imaginarsunt independenli' Aceastd independen![ nu pout. fi-uriguratd decat prin ortogonalitatea celordoud a'reor si oy' La fel 9i in cazulmisurdtbrilor, oricetar fi primamaruixtou."nu o va influenla pe a doua mdsurdtoare, ca qi cum cele dour mdsur[tori reprezint6 doui axe diferite perpendiculare unape cealaltE. sd revenira acuntin cazulproblemer noastre in carearncansiderat 3 mdsuratori, ctreci trei axe dif-erite, perpendiculare fiecare dintreeje o. .rl.lult, doud,deci uo rirt"* de axeortogonal, sau cum se mai nume.$te, spaliu euclidian. conform scrierii u".#ur* a mdsuratorilor. observ'dm eristenta a trei vectori: t",tircisurat Vectorul i ym ;

? aiil.si i
- /'

'

l:

y prezis: Yectorul Vectoruleroare:

yp = a\m+b*,|, compus dinh-ocombinalie linearb a 2 vectori: xm SiI err ;

Acr
EIOI

graficd(Figwa V.25.) a sistemului Reprezentarea celortei m6suriri (Ecuatia V.l8) prezintd faptul c[ atdt fiecare mdsurare(eeua{iacaracteristicl) se verificd pe axa corespunzltoare (Ecuatiile V.17.),c6t gi ecuatia vectoriald severific[ conformreprezentiirii in spatiu. Seobservlcd vectorulprezisestecompus prin adunarea celordoi vectorib gi ax. Seobsen'a faptulcEvectorulyp estediferit de vectorulym, iar eroarea dintrecei doi vectoriestetot un vectorin acest spafiual mlsur6rilor.Vectorulerori sedescompune ln celetrei coordonate, iar valoareasa numericd este conform teoremei lui Pitagoraradical din suma pdtratelor coordonatelor erorilor. Adicd eroareamodelului este radical din suma pdtratelorerorilor particulare alefiecdreimdsurdri in parte, adicdRMSE,

cotr sel inse este

Suprafafa din spatiul m6suririlorce conduce la suprafafta RMSE=fn(a,b) din fig. precedenti,

v.4
o 1l Figura V.25. Reprezentare spalialda sistemului celortrei mdsurdriindependente
y=aJ

Pot poli

sry = '[;rl';;];;f errl = yml-(axml+b)= ymtr-ypl

Si ir

,n =^furjl]fi-liuf gff = (vp-v*Y

calc

232

rt

Acum, inlelegdndc6 eroareaestede fapt un vector ln spatiu, sE ne punem acum problema erorii minime, deci care este eroarea minim6 (vectorul minim) pe care ll determind computerul in urma procedeuluiamintit in paragrafirlanterior? Pornim de la a infelegeunde se afl6 vectorul yp, Cum acestvector este o combinatielineard lntre vectorii xm gi l, doi vectori(FiguraV,26,).Astfel vectoruleroare miniml inseamnd cd seafl6 in planulacestor ym pe acest plan. din v6rfrrlvectorului este tocmaiperpendiculara

rd

ID

ar or
ni

ul
ce la (ab) L

geometicda erorii unuimodelde regresie(RMSE) Figura V.26.Explicasia V.4.6.MODELE DA REGRESIE NELINIARE de tip Pot fi regresii de tip regresie, modele nelineare de legbturd intredoi parametri Pot exista polinomde gradul2. 5axz+bx+c. ry.19.)

de modeluluiinsemnd determinarea coeficienlilora, b qi c. Exemplu $i in acestcazinvillarea polinomiale Y .27.)prezinlLcazuluneiregresii de gradul2, calcul(Figura

v
re izo I G r2 P o lin o n n i? la i1 e = + S,$?i33 xm2 Itu xm 4,7$75 -

Pr

7,5 c = 13,80
Xm ' ;#nn':; Yp

(y'-yp)'

i, o
12
I

1'

t0
1 2 ,.
74

',,2

,3 4 ,5,. 6
T

9,6 6,6 4,7

46 0,1 29,35
86,59

+ t 3.8fi2

110

to

4,0
4,4

r5

36,55 113,2

1.6:

1Q1,7 87,97 20,. 12,5 56,68 ll:7 17,5 0,221

5,9
8,6

{3,,

io ym
I {n

F d
I
I

Exemptu de model de regresie de tip polinamial de gradul 2 Figura 1r.27.

V.4.7, REGRESIE L{NIARA MUI.TIPLA in exemplele anterioare am presupusc6 concentraiia erteioard variazd funciie de un singur parametiu, de temperatur6. Dar in realitate s-ar .cul3a ca alreastasd nu depindd doar de Un posibil model ce ne ci qi d-eviteza vdntului gi eventualde iireciia acestuia. temperatur6, : ssie p3rane:l acegti de funclie concentrafiei permite caicuh-rl C = a * t* b * w + c * d v + d

(v.20.)

unde t. vv gi dv - parametri de intrare in noiel i:iependenli ce corespund ten'rperaturii, j"- iegire din model, dependent (de vitezei qi respectiv direcliei v6ntului; Ci - pa;ane;:-i - coeficienliimodelului' a.b,c,d rr I'ri'-rant: concentlaliei p*ur.tiii deintrare),ce corespunde ..aditiv,'' preii'f; ja aJ',1i efectul parametrului temperatura Acesta se nume$Ieun model de tip (a*t) cu efectul parametrului viteza a vdntului ii's ) ;i cu efectul parametrului direcfie a un model lir:a:. :ec,areleefectelefiecdrui parametruin v6niului (c*dv).'Este de asemenea partevaiazd iinear in funclie de parametnr: g =efect,+ffictu,+ffictu, C = f(t)+ g (w ) + h (d ,' ) unde .f' (t\= q * t+ m ' , g (w )= b * w + n ; h (d v )= c * d v + P deci C = q * t + b * w + ' c * ' d v +(m + n+ p) = a* I- r' ' ' '

- :* i " ' + d

V.4.8.REGRESIENELINIARA MULTIPLA cd De exemplu,s6 presupunem de tipul aditivenelineare. Pot existamodelemai complexe, variazd pdtratul dar ci temperaturii, de in funclie de_temperaturE" nu variazd concentrafia modeluls'ar scrie: in cazulacesta linearfuncfiede ceilalli tloi parametri.
g * d*dy * e, - 1a*f + b*t) * c*w

(v.2r.)

Modelul fiind definit prin cei cinci coeficienli (a"b,c,d,e)'

. m
lr

V.4.9,REGRESII MULTIFAZA mai multor din modelediferitecorespunzEtoare multifaz6suntregresiiconstituite Regresiile permeabilitAlii ale pentru valori mici parametrilor De exemplu de inhare. diferite a domenii

Ii

'0,

hiperboricr' *,;ffiffi"::trs*:ffiii#rft,tilru,*ll-#:xh;:11j;**1f'form6
tlE=1 Cext Cext 10.5*

fr

Perm< 0.5 Perm> 4.5

(v.22.)

n srngur doar de lel ce ne

20.) rraturii, dent(de delului. peratura ireclie a metruin

cazul matematicdin Figura V,28. Sunt date valorile oblinute in urma Si presupunem y funcliede parametrul a parametrului o varialieputemicd (xm Siym), Observbm m6sur6rilor x, decitrei parametrului pentru ale valori diferite x. Observlmtrei moduridiferitede variafie : astfel faze.Acestmodelcu trei fazesescrie

pentru 0<r<5 x+0.9 fyl= y=),fl=-0.9143r+13.357 pentru 5<r<10 pentru 10<x<15 lfi= 0,5429x-1,2857 15, 1 Ia valoarea de la valoatea x (temperatura) a parametrului in cazuluneivarialii continue poluant iqi in concentralia pini x:J, atunci cdnd continuu vaiazd parametnil 1,(concentrafia) nu seintdmpli caun parametru delay:6lay=9. Ori in realitate valoarea ichimb[ instantaneu fizic s[ aib6 modificdri brugteale valorii sale. Chiar dacdvaloarealui y definit[ intr-un domeniucoincidecu valoareasa din domeniulurmdtor (precumin cazul x=/0), totuqi unei situalii reale' nu corespunde sufer[ o modificarebrusci. Nici acesta acestuia. derivata reaie. pentru cazuri aplic[ri bune mai vederea unei imbundtSlitiin trebuie Metoda

23s

XM
I

2 3 4 5
A

ym xmed 1 ,5 3 ,5
aE
a

Aces poat
I I I
ta :l

5 ,5
EE

t14

|t

RE G RE S I E MUL T I F A Z A
= ).1

7 8
o

10 10 11 12 13 14 15

8 ,5 8 ,5 6 ,5 6 ,5 4 ,5 4 ,5 4 5 5 6 6 7

aE

i13 :.,| 2 t.l ,| la tl 0 ' I i I I 7

il I

y o 0,5429x' 1,2857'

A I

Tre't -S d -S
g

,o ^ '''"

5 4 3 2 1
U

Ace clus

l 0 1 2 3 4 5 6 7 I
_-r'.l _ - - I- - - - _ _---l I '1 - '_ _ l

'.i

--l

9 10111213141516

v.4
Act
mL:l

multipldlineard de modelderegresie Exemptu Figura V.28. v.4.10.MODELE DE TIP LOGICA VAGA (FUZZY LOGIC) o imbinare acestdeficit, adic6 s6 realizeze Modelelede tip logica vag6vin s6 suplineascA intrare' intre diferiteledomeniide definiliealevariabileide perfect6 prezisfi a lui y continein eains69i numaicd valoarea Celetrei modelediferiterimdn aceleaqi, de domeniul urmitor de apropie se x cdt cu qi o micd influenfa a domeniului urmator. primului' La limita influenla scazand creqte, urmator modelului cu at6t influenfa defini1ie, continuu$i lin mod in fape pe se cel|lalt pe model un de trr.rr"u dintrecele douddomenii (Figurav.29.). I, II, ... suntcontinue) de gradele (modificar.ile derivatelor

VJ E:

14 12 10 I 6

v.!
-ly-i -01143xt"fi.s.E7
V-*0$429x- 1.28!7

2.4
uJ F 1.5

z l! z

Tn

co ec{
dc

E 4 2a
az
II

T
31415

o-

.tn l! o
E

Dr
AF

-z

(}
nc

4
-d

Di dii

f-e
ir

- tu

Figtra V.29.Exemplude model logicdvagd

236

Acest lucru se realizeazdprin calculul lui y ca o medie ponderatda celor trei valori pe care le poate lua acesta(yl, y2,y3) (Ecualia V.23.).
,, !-_-_!-_______J_-__!_L

ulvT+ u2v2+ u3v3 pl+ p2+ p3

(v.23,)

undep, estegradulde apartenentb a unui punct.r la grupul i.

,2 8 571

2l

ponderile p1. Pescurt,suntdoui etape: Trebuie determinate grupurile puncte (teoria grupurilor (clustere)) bazatd pe funcfia de stabilesc de Se densitate; grupuri pebaza gradelede apartenenlIpi a unui punct la fiecaredinfre aceste - Sestabilesc grupurilorca funcfii gaussiene. descrierii de modul de definirea de tip RMSE dependentS Acestmodelprezinti la rdndullui o eroare clusterelor.

15 10 V.4,11.MODELE DE TIP NEURO-FUZZY parametriide definire ai clusterelor astfelinc6t sd Acestemodeleau ca scop sa coreateze urmdtoriipagi: Metodacuprinde modelului. minimizeze eroarea modeluluifuzzy ales. carespunzdtoare formeireleleineuronale - Identificarea parametrilor ln propagdrii inapoi erorii vederea modifictrrii metodei a Aplicarea clusterelor. fiecaruicluster. modelelor corespunzitoare - Recalcularea a modelului cu ceaprecedentE. dintrenouaeroare - Comparalia inapoi a erorii, bucla de calcul continu[ pdn6 c6nd - AplicareametodeipropagErii nesemnificatir,b. erorii modeluluidevine diminuarea

imbinare r ea insigi rmdtor de La limita nuu gi lin

V.5. MODELAREA TRANSFERULUIDE POLUANT DE LA EXTERIORUL SPREINTERIORUL CLADIRII MODELULUI V.5. I. DESCRIEREA
2.0 z ul z ,, , -" lu 8
o-

de raportui ca variabilS" Transferui de poluantde la exteriorspre interior estereprezentat gi exterioar6 Ci/Ce,notAndu-l mai scurtcu variabilallE. Alegerea interioard concentraliiior de poluant cu cel al uneifunclii ftansferului variabile s-afrcut pe principiulasemdndrii acestei de transfer. depinz6nd precedente, raportulI/E esteo functienelineard Dupdcum am vlzut in capitolele faladei clddirii. exterioarl in poluant qi permeabilitatea de doi parametri: concentrafia estecomplet exterioard modulde varialieal raportuluiI/E in funcfiede concentrafia Deoarece putemalegein vederea modelirii fie modelede tip diferit in funcfiede tipul permeabilitdlii regresiimultifaz[ sau de tip logicd vag6 (modeleexplicatein capitolulanterior).Deoarece in valori gsimodelular trebuisdfie continuu de hansferde poluantestecontinuu, f'enomenul qi derivate.

1. 0 H
o 0.5
E

z tt

primul tip de model (regresie multifazI) prezintE dezavantajul nerespectlrii continuitalii la limita de schimbare a tipului de permeabilitate. Acest dezavantaj.estesuplinit de cel de-al doilea tip de modele. Al doilea dezavantaj constd in faptul c6, dac6 datele experimentale lipsesc intr-o anumitii regiune modelul de regresienu poate fi stabilit, in timp de modelul de tip logicd vagd va putea fi folosit gi pentru a prezice in aceste zone unde iipsesc date experimentale, in cele din urmd modelul folosit se nume$teneuro-fuzzy,adicd este un model de logicd vag6 pestecare se folosegtescriereaneuronalda acestuiain vedereaminimizlrii erorii de predictrie. Modelul, a carui definilie este dat6 de mai mulfi coeficienli este inv5fat pe baza datelor experimentale. Cu acest model vom prezice transferul de poluant IiE, denumit 9i datd de ieqire, in funclie de concentralia exterioar6 qi de permeabilitate, denumite qi date de intrare' Suplimentarfat6 de valoareatransferului sunt indicate doui noi variabile : - precizia rezultatului gi - gradul de increderein rezultat gi in precizie. Precizia se ref'erdla dispersiavalorilor I/L pentru date de intrare similare. Aceastadispersiea raporlului I/E este datolatd altor parametri ce influenleazdvaloarca de ieqire a modelului, dar n* au fost luate in consideraren rnodel. Dat fiind cd aceastl dispersie in jurul vaiorii "ute medii are forma gausian6,atunci din punct de vedere cantitativ, precizia se va exprima prin limita de 95Yo a intervalului de incredere a raporlului I/E. Aceastd distan!6 este egald cu a dispersiei multiplicat4 cu 1.96 (Wannacott si Wannacott, 1990). Formula devia[ia steindard pentru deviatia standard,

1:

v,

E]

Tr
l

fal Ac
el

e\Ce ale

rJ!i-!:t,

rlErI , =-/ ';-i, 'Fl {i l E -m Y l= .17i:glr_ \l-l n' I

-rr tr,\itt-r r!!\ ^ t- / Jt =l

--;

I1 )

1/

(Y.24.),

Ca

1'e
55

formuld Dupacum observimprin aceastd pentrugrupuridepunclcclardefinite. Esteadaptata (Y.24), ce fumizeazd Ecuatia (2003)a schimbat erorilor.Iordache se facemediapdtratelor pentru mai muite grupe de punctej, intr-o medie ponderat[in scopul devialia standard logicdvagd,undeavemde a facesimultancu mai multegrupuride ei la modelarea adaptdrii graduluide apartenen[d suntegalecu valoarea Ponderile puncte a c6rordefinilieesteneclar5. (pi) al unuipuncti la cAte un grupdelluit neclar,f,. rnui grupdefinitvagestedefiniti : caracteristici standard Astfeldeviatia

de

.tr).

fo1 fo:

o t.i(t 1r-t 1E\=

''/-) *14o"'''"
*[-ru- (rte-rn\,

Fi let To pu pu
co
P\,

(v.2s.)

in fig

esteo mdsurda credibilitdlii pe care o puiem avea fa[d de vaioarea Gradulde incredere in rezuliatestemai mareacolo undeexistdmai multe gi a preciziei.inmederea transferului cu: secalculeazb Graduldeincreclct'o dateexperimentale.
a Bl t, mas i,r: )

Se
t!r

a"*
qttl q1 tr51

(v.26.).

238

ritii la i de-al :eniale elul de ;c date

Astfeltransferul depoluantestecaracterizat deurmEtoarele trei variabile: raportuluiVE, - predictia prezisd - distarfadintrevaloarea pAndlagS% din intervalulde incredere qi - credibilitateainaceast[predielie.

5 r'ag[ Cic!ie, datelor lati de intrare.

V.5.2.CARTOGRAFIEREATRANSFERULUIDE POLUANT EXTERIOR/INTERIOR

Transferul de poluantestecartografiat in funclie de concentrafia exterioariin poluantqi de permeabilitatea faladeiclSdirii.Pentru aceasta trebuie cunosculi acegti doi parametri. Mdsuritori de permeabilitate au fost efectuate pentrufiecareclidiri conform metodeiugii falsein vederea graduluide etangare determin6rii al faladelorclddirilor (Iordache, 2003b), Aceste m6surltoriau permisclasificarea clddirilorin funcfiede gradulde etangare, Acesta se exprimd prin debitul de aer infiltrat (Qtp, m'/h) datorat unei diferente de presiuni exterior/interior de 4Pa(diferenfa uzuali de presiune estede 4 Pa in cazulcladirilorreale,gi de 50 Pain cazulexperimentelor de laborator). Au fostinregistrate trei tipuri ce permeabilitali (Figura alefaladei V.30.a): (FP) (QtpF300m3/h1 - clidiri Foarte Permeabile : gcoala Descarres, (P) (Q*al50 m'/lt): qcolileSt.Xandre, - cdadiriPermeabile Lavoisierqi Esnandes (E) (Q*"=A m'/h) : gcolileLafond pe timp qi de var6 qi de iam6 qi - clidiri Etanpe Lavoisierdupdrenovarea fafadei(inlocuirea ferestrelor de lemn aflateintr-o starede degradare avansatd cu ferestre dubluvitraj). Cartografterea raportuluil/E a fost rcalizatLpebazamEsurdrilor din timpul noplii. atuncicdnd ferestrelesunt preponderent inchise. Procedura clasicd in vedereainv6{5rii de modele statistice esteaceea de a inv[fa nodelepe o anumitd bazdde dategi de a Le testape o altFbazlt de datediferitdde prima. In cazulnostrucelegapte gcoli (Descartes. St.Xandre, Lavoisierqi Esnandes, Lafondpe timp qi de vari gi de iam6 gi Lavoisierdup6renovarea faladei)au fost folositein vederea invetdriimodeiuluistatisticiar alte trei gcoli de permeabilitAti diferiteau fostfolositepentrutesraiea (prezentat modelului ln paragraful urmf,tor). Figura V.30.b prezintddistributia3D a punctelorde coordonate (date de intrare,date de iegire), adicd(concentralie permeabilitate, exterioard, transfer de poluant),sau(Ce,Q,tpo, I/D. punctein spaliuformeazd Toateaceste bazade datenecesare gruparea modeidrii,Seobservd puncteiorbazei de ciateln jurul celor trei valori de permeabilitate. Pentrucl[dirile etange punctelese grupeazd in jurul unei tendin{edescrescdtoare a raportului I/E in funcfie de concentratia exterioard (similar unei hiperbole).Pentru clidirile permeabileqi foarte permeabile punctele prezint6o tendinli crescbtoare. Modelul matematie reprezintd suprafafa in acestspaliu ce trece cel mai bine printretoate punctele, dupd cum estereprezentatE in figur6. Seobservide asemenea faptulcdpunctele nu suntgrupate pe aceastb suprafal5, ci dimpotrivd pentrufiecareciasdde permeabilitate avemo dispersie puncte.Altfel spus, a acestor degivom prezice valoareatransferuluipentru anumite coordonate {Ce, Qap), canform indllimii supiafelei modeluiuipentruaceste coordonate, totugiobservdm puteminregistra c[ in realitate gi valori fie mai scdzute, fie mai ridicate.Valoarea acestei pe verticald dispersiia punctelor este indicatd iocmaide primui coeficient (precizia). suplimentar 239

EI SIC A

lui. dar r aiorii ra prin ;ald cu oinuia

brmuia :rzeaz-d scopul p'.iri de erentd

5.)

a!oarea i niulte

5r

Foarte permeabile (FP)

t fr l

| 23 4 s 6 7 gg.u-E E 4
d6 J di ;

150 199 Qpt(ar,h) lafod

I alnqi

\
o

LavoisicR.

a. Cl asiJi carea clddirilor funclie b. Reprezentare predicliepentruozan 3D model depremeabilitate Figura V.30. Model statistic depredicliea transferului depoluant Obsen'6m de asemenea t'aptulcd pentruzona.dinacest spafiude concentra{ii ridicate(peste 40ppb) pi permeabilitdfi ridicate(peste 250 mt/h1avem foarteputinepunctein baza de date. Desi modelarea tip logicd vagd ne poate face o predicfiegi pentru aceasffi zon6, totugi $edibilitateavalorii preziseeste scdzut6. Acestaeste rolul celui de-au doilea parametru suplimentar (credibilitatea), al predic{iei de a indicazonele undenu suntem siguripe primele doui valoriprezise datoritE lipseibazeide datein acea zoni. V.5.2.1. Ozon Prinmodeiarea statistic[au fost g[site doui grupuridepuncte: ' primul, fiind situat in zona fapdelor etangegi concenfaliilor exterioaremedii ; coordonatel e centruluisunt (cqapa:S /h; eg.=)8pp61 m3 - al dcilea,fiind situatin zonafaladelor gi concentratiilor foartepermeabile exterioare medii.Coordonatele centruluisunt (cq+n6=2 92m3 /h; cc"x36ppb). Centrele ceiordoudgrupurisuntmarcate cu 'X" in FiguraV.31.c. Raportul IIE sediminueazd odatd cu cregterea concentrafiei pentruciddirileetanqe exterioare pentruceleialte douatipuri de clddiri (FiguraV.31.a).Dupdcum observdm 9i cregte raportul liEvariazdintre0.05gi 0.4.Precizia (FiguraV.3l,b)vaiazdintre0.18ti 0.4.Credibilitatea (FiguraV.31.c)fiind 90% pentruzonade concentrafii exterioare medii, gi sclz6ndspre10% cArre concentralii sub5ppbqi peste 60 ppb.

A \

R e
iI
It

210

a.Harta modelului

c. Hartacredibilitatii

-t

250

u0
2@ r50 t00 50 l0 20 30 40 50 0 t0 20 30 4A 50

2s0 200 r50 t00 50 0 I0 20 30 40 50

JI
--l I

zoo Q m
4 o 100 50 0

rso

-l I
-i

I -.1

I
I

I --1

>t-.*
=il

Ceor0pb) Cen $pb) Ceol (ppb) Figura V,3L Transferulozonuluide la exteriorla interlor : a) raportul I/8, b) precizia, c) gradulde fncredere v,5,2.2.Dioxid de azot Modele de prediclie a aceloragitrei parametri(valoareatransferului de poluant, precizia gi graduldelncredere) au fost inv[tategi pentru cazulpoluantului dioxid de azot. Au fost gdsitedou[ grupuri de puncte,ambelesituatela concenhatii exterioare scazute de NOz(sub15ppb): - primui,fiind situatin zonafaladelor etanpe; - al doilea,fiind situatin zonafaladelor foartepermeabile; Centrele celordoudgrupurisuntmarcate cu *X" pe grafic(FiguraV.32.c). Raponul I/E scadeodatdacu cre$terea concentratiei exterioare,indiferent de gradul de etan$eitate al faladei(FiguraV.32.a).TotugivalorileraportuluiVE penhufaladeeiange sunt cevamai ridicate decdtpentru canl fatpdelor permeabile sau foarte permeabile. Precizia modeluluiesteaproximalivaceeagi pentru lntregdomeniul de concentratii gi de permeabilitdli (FiguraV.32.b).Credibilitatea modeluluiestemai ridicatl pentruconcentra{ii exterioare in (sub15ppb). NO2scdzute a.Hafiamodelului b, Harta L96 x orrc
,t0 t0 t t00 .E.lto q r oo ,e

(peste e date. totr4i Imeffu rimele

c. Hartacredibilitatii
lt0 10t g d ri! too

nedii ; rioare
g rra ot, no

z=g
f0 t0 t0 a0

ts 0
l0 e0 Cgror ro ao tl(',b) to 60

elante portul litatea . 100/o

t!

r0

i0

40

J0

i0

Ce*,

tl <*tt

Cexo:tl'(rru

5n

al

Figura V.32. Transferuldioxidului de azotde la exterior la interior : a) raportul I/E, b) precizia, c) gradul de incredere

24t

in suspensie V.5.2.3. Particule (03-2A pfl au fost a fost mdsura1Jde particulea c6ror concentrafie Dintre dimensiunile pnn,0.8-I W, 2'3 pn. Madelede prediclie 0.3-0.4 reprezentative: trei categorii seleclionate au preciziagi gradulde incredere) (valoarea de poluant, transferului trei parametri a aceloragi Concluziisimilarese in suspensie. gi pentrucazulacestor trei tipuri de particule fost invdiate gi in cazultuturorcelortrei tipuri departicule' pot deduce de poluantde la exterior,indiferentde concentraiiei odatScu cresterea RaportulI/E soade (FiguraV'33.a) particulePM63aaur, primul de tip Pentru permeabilitdlii clEdirilor. valoarea cu concentralia linear descregte plan[, I/E raportul astfel este relativ modelului suprafapa in acelagitip de particule.Pentrucelelaltedoud mdriri de particulesuprafe{ele exterioard prezinti concavitdli(Figurile V.33.d 9i g). Dupa cum se poateobservavalorile rnodelelor valoare de poluantsuntin jurul a 0.7pentnrtoatetipurile de particule, aletransferului ma.xime pentru scizute. gi concentralii permeabile pentruclSdirilefoarte intAlnit[in special a. Hartamodelului
-i <fl
Yt c.)l

\'.5.
i csi

de i:

Fiet
f,,* CCir

inr

coI}
r rEi (! tr -_t

b. Harta1.96x oys
:i0 200

c. Hartacredibilitatii
lt0 tg0

rr0
:00

ritqq'i E

il 3.'.0
.91 o't*
OI 'ill F.l 50 o

3 tto
d ro!

b=tesa 'qq
;\' \\\

t\\\ \ \

3Ir d r oo
!,; 1i

!;

50 q

q' aq lteL
,t0lr

\, \

l8:
0

t Cg

Ce

rl (trro r rr I ,

t, l0 rh (,nO r ro .

d. Harta modeiului
trl
+
I

x orc e.Harta1.96

f. Hartacredibilitatii

* ' i: q

rro

,0 0 Tl oot t
vl El ()I 'l I rrr o Ioo io n
,oo tooo r,0! 2oo8 !too lo!o ll0rd4) Ce 500 r!0s tr00 l00l lJ00 !00!

lI
I tr| E c' too
,0

:
l

tr,

?1 ; /P/3/.

4ilJ

l t] ttt

(,*:
,0s r000 ttos rog8 lt0g !000 lh {l'd/I) Cg

Ce

rb(tnt)

1.96x otrc Ir. I-Iarta

!r0 zt0 20{ g q tto t00 t0

i. Hartacredibilitatii

c-,j

-+

100

l0.i g lro
'.. q

..ri s^ . .9 rlo ,): ': -':

::

q t

loo 70 0

:::

lel : i!---1;

aco

l [i Ce

ron

a!l ^

10t !00 rh {F.tr)

l!! Cg

:00

Jto lh urt4)

.00

.=;:: -: .' j 3 Traruferul ditxie ittlni de azot de ls exterior lq interior pentru 0.3-0.4pm, .1rn. b) precizia c) gradulde incredere pcntr,.r 0.3-0.4pm, : ::-:-- _1-, pentru 0'8-lpm' deincredere peitru0.8-lpm, f) gradul ':, : ::-:-- , !- -: e) nre:izia pentru 2-3pm delncredere i) gradul ':: r - - : :: -.:-l-l -:. r' :iec:zi-: - lri 2'-1um.

V.5.3. TESTAREA MODELELOR au fost :diciie ere) au ilare se rent de v '. 33. a ) :ntrafia afe[ele 'alorile ;aloare

DE TRANSFER DE POLUANT

Testareamodelelor a fost realizatd pe alte secvenlede mdsurf,decAtcele folosite in procesul de inr,4are a modelului. S-au ales secvenlelede mlsuri : - gcoalaValin (etangi E), secvenlade mdsur[ realizat5in timpul verii - gcoalaSt. Xandre (permeabilEP), secventade m6sur6 realizatdin timpul iemii, gi - Ecoala Descartes(foarte permeabil6FP), secvenlade mdsurd realizatd,intimpul iemii. Fiesaremodel de predicfie a fost testat, pentru fiecarc poluant. in acest capitol vom prezenta cu titlu de exemplu testareadoar a modelului de predicfie a ozonului. Modelele de predicfie fwnizeazA valoarea transferului de poluant, adici a raportului I/E, adicd a raportului de concenhalii interior gi exterior Ci/Ce. Astfel pentru a obfine concentratiainterioar[ de poluant va trebui ca si inmullim valoarearaportului VE cu valoareaconcentraliei exterioaremAsurate. In realitate prediclia concentrafiei interioare de poluant se va face in funclie de o prediclie a concentralieiexterioare. Figura V.34. prezint5 prediciia concentraliei interioare in ozon gi cei doi parametri suplimentari pentru cazul gcolii Valin caracterizatede o fafadi etangS, pe perioada secvenlei de m6surl pe timp de primavari-vard. Perioada secventeide mdsurd a clzut chiar in timpul vacan{ei gcolarede Paqte.astfel gcoala a fost inchisd,-ferestrelede asemenea, deci am putut folosi inheaga secvenfdin vedereatesttirii modelului. in graficul de mai sus sunt reprezentate concentratiileexterioard gi interioarS,iar aceastadin urmd esteprezentatl sub ambele forme : mdsurat[ 9i prezis6. Obsen'am valoarea concentraliei de ia exterior ajungdnd spre 55 ppb, iar cea de ia interior rdm6ndnciia un nivei scizut (maxim Ia 7 ppb). Aceasta indepencienfd intre cele dou6 niveiuri este datoratAtocmai unei bune etanfeitefi a faladei arAtendcd varia{ia de poluare de la exterior nu influenieazE. pe cea de ia interior. Valorile prezise ale concentrafiei interioaresunt de asemenea foarte scbzute.altfel spus,in acestcaz, modelul prezice cu succes niveiul de poluarede la interior. VALIN Poluant: o, Scoala:
---T-

trn ri
,l t l
iil

:ill '? j/ lI I ]|l

ri

=J I
I

' l, o ' iratii t,:il

t I tl - 1 Xl

il ll itf i
R50

i iJl

P/.1

/ 3.1 ;.,{
ar : : t

d n o trt
E . 30

I!-o o r
a Measurat Co (ppb

tst1r ll
I

Ezo ,Qro
t! t(

04n7/01 04nBt0l

04/29/01

0si0l/01

0v02/a1 l r. 0.8

1 i
I i

9,ro
i

0.6

==

___J

I I

ao4l27lol

E,Lt

pari n."u.

ot'

9tr Q

s4l28t0r 04t29/ar 04/30/01 05/01/01 a5t02l0l 05/03/01 Figura V.34. Testareamodelului de prediclie a transferului de ozon pentru cazul unei Scoli etanSe

05t04t01

modelului pe cel de-aldoileagraficobservlmo inverscorelalie intre.pe de o parteetoarea, 9i predicliei.De exemplupentru04/28/0i, unde preciziasa gi, pe de alta parte,credibilitatea ei ridicatd valorilorestela rAndul (4 ppb),dispersia modeluluiesteun pic mai ridicatE eroare corela]ie invers aceast6 (20 Observim %\ prediclie sc6zut[ este in (13 ppb),dar credibilitatea m6sur5' de secvente parcursul intregii pe pi se menfine credibilitate intreeroare Figura V.35. prezinti predic{ia concentrafieiinterioare in ozon 9i cei doi parametri de o faladi permeabilI,pe perioada gcolii St.Xandre caracterizate sullimentarip"ttt* "*oi de secvenfei cazulanteriot,perioada de Fafi pe timp de iarn6-primavar6. de m6sur4 secvenlei clasa la ferestrele de zilei in timpul gcoald. cd 2 de masura a cdzutintimpul semestrului $tiind o vom modelului testarea astfelpermeabilitatea, penttoaerisire, schimbAnd de curssedeschid fiind intreruptepe de noapte,iar graficelevor apdrea._ca realizadoar pentru perioadele rdmAnin perioadaAe l. in graficul superiorobservim cE degi concenfatiile exterioare (maxim 20 mai ridicate sunt mbsurate interioare concentratii plajade valoii 10-SOppb), aceeagi -datoilte interioard precedent. Concentratia permeabilitdfii mai ridicatedecAtin cazul ppb), pentru altfel spusmodeluls-aadaptat destulde fidel variafiaceleimdsurate, pi"iita urmdrepte (eroare de 10 maximd cresc gi modelului erorile Totuqi, mai mare. permeabilitate rtadiri "uin acestcaz observdm modelului9i o inverscorelaiieintre pe de o parteeroarea ppb). $i predicliei. precizia saqi pe de altdpartecredibilitatea
StXandre iarna Poluant: O3 $coala:
1n * 60 o 'trl Nlilsrrat Co (ppb) Misurut 9j (fp?l Prezis Ll (PPD)

lnca ;: coreia

R < n-

o 501
:= bu!

E -v . =
rlu

G+

aloa TI
6l{'

c ,^ +^ lU d

,s.. I

.:

.! 30 E2 0 ffto 0 03/30/0t
^15 -9 --,10 o
t

in cc auto-

\, o o a ,c
04/01/01 04/03/01 04/05/01 Timp
t

\o o\
o d

$ t
Jfl

\{axi: 0.8 0.6?=

,E! intl' ri i f-. r. .

0,4 0,2I
04/1 ilo1
oc!

inter

-.: 5

tLl

03/30/01

v.6

deozon depredicliea transferulzti modelului Figura v.35. Testares permeabile pentrucazuluneiScoli Figura v,36. prezintS predic{ia concenta}iei interioare in ozon qi cei doi parametri pe de o faladd foarte permeabild, caracterizate ,uplirn.nturi p"nttu .atul gcolii Descartes se va modelului testaxea caz in acest var[-toamnd. pe timp de de mAsuitr perioada secvenlei $i perioada de pe intrerupte fiind ca graficele apat iar perioadelJde noapte, pentr.r doar realiza plajbde in aceeaqi rdmAn exterioare c[ degiconcentraliiie obsewdm supeiior zi. in gral-r;ui (depdqesc 30 ppb)'datoriti suntmai ridicate interioare mdsurate concentralii ralc; i0-ci',ppb). destui prezisd urmareqte interioard cazconcentralia tou-. ridicaie. per-mea:iir:aiir $i in acest permeabilitate pentru cu clddiri s-aadaptat rnodelul de l,:el r =:::a ::.:i ::isurale.altfelspus
1t l

Pa.'la inter difen la il extea giob

An: i 200 nrds in r'.

rluipi unde iicatd ela{ie unetri ioada pide clasa ) vom {e pe .Anin im 20 rioar6 )ntru de 10 ilui pi

incd qi mai ridicatd. Erorile modeluiui ajung spre 20 ppb, $i in acest caz observdm o invers coreialie inue pe de o parte eroeJeamodelului gi precizia sa gi pe de altd parte credibilitatea predicfiei. DEscARTEs iarna Poluant: 03 $coalar
70 60

40 30 q) I 20 t0 U 0 04/05/00 04t06t00 04/04/00

i,it#$}ff[

E' l f u : ? 04/10/00 04/0e/00 oorofl,llo doetoaloo 04t07t00 04/06/00 04/05/00

0 04/13/00 04/rl/00 04112100

de ozon depredicliea transferlului modelului Figura v.36. Testareq permeabile pentrucazuluneiScolifoarte este dec6talte modelegdsitein literaturd, afirmdmcd modelulestemai general in concluzie permeabile, foarte permeabile sau qi pentru clSdiri 9i etan$e pentru gi cladiri auto-adaptabil scbzute. pentru concentra{ii poluant exterior de ridicate pentru concentralii 9i Maximul eroarii modelului este variabil funclie de nivelul de poluareinterior. Pentruo ce ar putea mai bundmodeiular trebui sX!in6 cont 9i de pe de o partealli paramehi precizie sau interiorlexterior, temperaturd (diferenta de influenla schimbui de aer cu exteriorul Ia poiuare de de surse posibilele parte de qi pe alti de exterior/interior) de presiune diferenla prezis. greu de inctr rtrmdn parametri suplimentari acest moment interior.Pentru

)
I

irot
-r

O lo.r
'= 'o.o .iE :0.4'E r UE
r flo1

LA POLUANTI v.6. EXPUNEREA

exterioar[sau de concentralie pdn6acums-adiscutatdespre la poluantin sensul expunerea ca fiind expunere, de noliuna corect mod in definim sd p*ugrui dorim in acest interioard. lor timpul petree tot nu ocupanfii Cum gi exterioard. de cea ilnterioard diferitdde concentralia sau interioaf,e deci concentra{iile Ia interiorul clldirilor, dar nici la exterioml acestora. nu reprezinti decAtexpuneride scur6 duratbia poluare.Prin urmareexpunerea exterioare globald sE{in6 contde orarulocupantilor trebuie St. Xandre,ziua de 30 martie Am alescazulconcretal mlsur6rilorde poluarede la gcoala Franla.in tirncfiede Rochelle, La poluare realizate,in de mbsurdri 2001,din cadrulsetuluide elevilor s'a impirfit orarul de clasl, sllii ia interiorul amplasat COz de captorului masurarile ma-sd. qi pauza de recrealii cu intercalate (Tabel V.1) curs de patru secvente in 245

rarnetri rild, pe d seva radade 'lajI de catoriti : Cestul ::,itate

TabelV.L Orar elevi

Dificd cunoq folosil

v.7.I

mcry gide
Traducerca concentraliilorde poluantln termenide sdnltatea elevilor sefaceprin intermediul concentrafiiln poluant.Asesteconce,ntafiimedii suntconcentafiile ce medieiorarea acestor expwrerea copiilor. caracterizrazJra Figura V.37. reprezint[ etapele ce conduc la estimareaexpunerii globale a elevilor gi lor in termenide sinitate. IntErvalcle orarealocatepentrucursuri suntreprezentate traducerea cu linie punctati ln parteade jos a grafieului. in timpul acestorperioade,elevii sunt expugi concentrafiei interioarein poluant iar ?nrestul timpului sunt supu$iconcentralieiexterioare locale(inaintede a ajungela Scoal6, in timpul recreafiilor,pauzeide la prdnzgi dup[ cursuri). lngrogatE. Expunerea copiilor la poluantesteindicat6pe figurd cu linie neagrd

aceas ; cuma

ln acs noliur cazutr

Y.1.1

Indicd specie decdt r

ft(:At -

"""" Ce mlsrretx Ci mrlslratl Ci nrezisl -

Mdialon exounerii

Exounere

Indicd conccl
t('Al '

tr
c) ()

tn

unde corBry

v.7.L

POLU

Dar cr multer calitd

.." 1 " "::i" nl- - =L. - .. O6:OO O7;OO @:OO O9:O0 ," - 3''( " " " ' 10 :00 1'1:OO {2:OO '13:OO . 14:O O 15:00 16:00

17:OO 18:00

Timpul (vined30 martie2001) globald a coplilor Figura Y.37.Expunerea globalda elevilor, taducereaei in termenide sln6tatese faceprin Astrel stabilitl expunerea pe ultima o16 (curba gri). Aceastnnoud serie de date se iutermediul mediei alunec6toare sit';adiiatre variatille coacentraliilorde la exteriorgi de la interior. reg6segte 246

v.7.4

Molts (Ecua maxim unit&

zunt supugiconstl-in Difioultf,flc asestuitip de calcul al expuruii gtobalo F tar.e clorii ale clldirii cu exactitatea orarului qi i concentafiilor interioarelin alte spafii ;;;;;

gatt*' ' ). gntpuri sanitefe',f+tin4,1$et demese, i"f"rrLa.tpti (sala . , A AT.BUWI IISERTOR v.?, LItpICr DE CALTTATE
': :t ,,1 ' i'i'r

,i:'

io

dc_potuarejtoJuri "aoitoiirtc'*t6d..!*s,,rnoit ii#l,Grefiiffi.ffi-r,ifrn6dd;"iabtr"iicaraqrarffizr"ryq:d:ol fipd'luat lntmgcEtrrea$attraffulpoate

;et;q,eqs.pt;sUGEF':fi;;,*i.dcnot*ttt' ;u.* .rlit*i sieoii a" potuant. I b t
t

- -'-' clldirii o" niveluldepolure ds]h,oc@nil saufurtotiorul

de lrdtce de calltatea yrullt! oa,fiin! o pafagraf dorirns[ lntoducemnofiunea ln acest dar $ pentru cazulunui singrnpoluant Jo-pfoU, po"ti n dcfinitl gi pentnr ;tfi;'ff ". maimultorPoltranli' cazul vJ.I. trIDICE Itfi CALITATE;A.AflfrUturt RELATIv LA ttN'rplUelYf l . ,,,

F F
ft I

F D

tl ry: concentratiei a aeruldiIs,il gstarPftzBntatchiarPrin valoarca IndisetCde'cdiAte mici mai fie s tebuie interioare concentaliei vEroarea ,iljl'ili"i** fp"r"ir:furiiil deOMS(1987)' admhistabiliE ualoltea de"at
Ir;r, =Ci poluantuldetip i' unde Ci cstbooncentrafialn

N.27.>

r
t
t

rezultati din lmp64irea Indicelede calitatea aenrlui poatsfi ep{mat^$ ca o valoarerelativd'

l""Jffi"i

lpil"r*

admis6: maxima laconcentatia sau iu o *ot.otufie-dereferinfi

(Y'28')

.' , .'..': Iut =CilCo

F
l
f

maxinii adrfsl uldc ct este concentratialn poh:antul de tip t; co este concenfialia poluanl aceluiagi corespura[toare

DE v.7.2,INDIcIDEcALITATEA AERItLtil RELATIvtA MAI MuI'i; sPnen . ,. POLUAI\ITI

oi rnai :unsingw Poluant nJ se glsegte par cuiril t"irtGe,tnt-o sn$tnitrzonadin spatiu de

ffidffili

fieclreispecii oerespuniitori a acrului calitate

indki multi mai avea vorlns'ma se sivonr ;friffitttf.ritsliet4e.icestonpoluante'

:
F

v.72.1
a aetttfui*frWti, aditivd a.efectelo.r calcululirr*itut * tvtolhavehggs)propune de poluanfi 9i valorile in -tir*t dintd=concentraliile aceste.specii (EcualiaV.29.) a rapoartelor lc,u estemai mare decat maxime admisibile pentm fiecare specieln parte, Dacn indicele ge de poltranliesteconsiderat fiin{'Ipiiculos. atunciarneJtecul unitatea,

247

Ci L..,=l 7 Cio

(v.2e.)

Unde Ci rcprezinthconcentraliain speciede poluant de tip I apa4inandamesteculuide in poluantul de tip i. poluanfi, iar Cis esteconcentratia maximbadmisibilE Dacdtoli poluantii au acelagiprag limit[ Co atunci indicelede calitatea aerului devine (Ecuafia buneln cazulmai multor poluanlice la rezultate conduce V.30.).Aceasta abordare producacelagi familie de poluanli.Metodaeste efectasupra omului gi provin dintr-oaceeagi (COV) rareori pentru volatili a c6rorconcentrafie mod curent compugii organici folositdin pragul valoare valoarea de 50mg/m3, careestedejade pestei00 ori mai mic6dec0t deptrgegte admisibil.

r,^,={lci

(v.30.)

dar Aceaste formule se bazeazlpe ipotezaaditivitnii efectelordiferitelor specii poluante, pierd qi igi aplicabilitatea. de calcul daci aceastd ipotez6 nu esteindeplinit[, atunci formulele o reac{ie chimici al c6reiefect sdgenereze c5 doi poluanliaflafi in contact Ne putemimagina sd sd fie superiorsumeiefectelorcelor doi poluantiluafi individual.Se poatede asernenea a efectelorcelor doi poluanli luali existe fenomenulinvers, adicd acela de neutralizare alte metodede individual,dar pare sI fie mai pufin probabil(Cook. 1987).Sunt necesare indice. caicula acestui

V .7.2.2. efectelor Cornpensarea Indicelel71sppregiltitde Laboratorulde Igiend a OraguluiParis (LIOP) esteun indicator punctual pebazaconcentratiilor apreciat in CO (Ccoln ppm),COz(Ccozln ppm) Sinumirul prin intermediul relafiei: 1993) totaldebacterii(NIB) (Creruevault, C,,, C,,,. NTB (v.31.) ".- .g + - 5 1000 1000 concentaliilora nu fi depigitede diferitelespeciipoluante, Valorilede la numitorcorespund prezentate de ASHRAE sau de IOMS; Acestevalori sunt diferite de limitele standardizate propusf, prin aceasta de Molhave.Cele dou6speciide indicelediferd de formulaanterioarA a de arderegi a graduiuide ocupare poluanfigazogiCO gi CO2rezultf,ln urma proceselor a fumului.Valorilede la numitorpot fi de iar NTB rezultd din gradulde perceptie camerelor, a zon6,O valoare in func{iede nivelul de calitatea aeruluidorit in acea asemenea schimbate a aerului, indicd o bund calitate indicelui Iltsp infetioard, valorii de 3
Lr'"" ,^ ^ = x*

un alt indice destinatintegrdriiin de electricitate din Franla(EDF) a dezvoltat Societatea de gi Gadeau, 1995).Acest indicefine seama programul de calcul CLIM2000 (l,ahetlec (CO, COz,NO2 gi formaldehid6) medii a patru speciipoluante concenffaliile 9i de valorile rapoarte: ce segEsesc la numitorul diferitelor lin:lila admisibile

(v.32.)

llE

v.29.) recului de

Penfu a evita compensalea intre diferitel concenkafii, ICLIM2000 ia in acelagitimp ,r valoarea: Irrrrrw=*-(**)

(v.33.)

lui devine nluanli ce ktoda este ;ie rareori nir pragul

Altfel spus,dacdexisti.cel-p*il ur poruant-pentnr carconcentrafiamedie c,*a depageEe valoarcasa limitd autorizati VRL, atttwi caliiateaaerului are o anumitjl vAoare.-Cefe aoJ pentru acelagi indice se folosesc simultan conductnd la doua rezultate diferite. PuP Amdndoutr rezultatelesunt interpretate dup6aceleagi reguli. Au fost definitc urmItoarelereguli pentu ajudecanivelul de caliate al aerului,:

/.30.) uante,dar abilitatea. u&eiefect meneasE mfi luafi nctodede

(l) dacE0 < Icuuzooo < I atunci calitratca aerului esteconsiderata ca fiind bun[; (pragurile limiti nu suntatinsein medie) (2) daeaI < Icuuzooo < 2 atunciaerulesteconsiderat ca fiind poluat; (pragurilesuntatinse gi chiarun pic dep6gire); (3) dacd 2 < Ictwzooa< 3 an:nci aerul este consideratca fiind periculos de poluat; (pragurilelimita suntdepdgite depestedou6ori). Acest indice de calitate a aerului reprezinttro medie a indicilor de calitatea a aerului individuali penfu fiecare poluant. Astfel acestindice poate fi apiicat gi pentru *"i *"ri" speciipoluante, dar sumarapoartelor seva lmp[rfi ta numerular pifu*1i pringi in calcul. V,7.2.3.Indlcele de calitatc a serulul folositin soft-ul BILGA Indicelede calitatea aerului stabilit semi-empiric utilizat in programulBILGA esteconstruit pomind de la valori concenta;iilor ponderate t hrni6e de timp gi de la valorile limita admisibilevRL -r$l_{: gi TRI pentru fiecarepoluantp prezent'in mediui analizat(coha", 1e94). vRL -YsJoarc mediea concenhafiei ce conduce la un Risc Limitat (mg/m3), I4Rr- valoare mediea concentratiei ce conduce la un Risc Important(mgim), Astfel pentru un local i la tin momentde timp l, indicele Is12eaestecalculat de maniera urmAtoare:

indicator i numdrul

31.) poluante. b IOMS; ,speciide rupare a rpot fi de valoarea

*rtuii ln nma de I valorile

= uaxltr.n, I ntu;,t t,t)l Qt, l,'"oa!* I (p, r,i)=I ., _lI'rr, "^, daea cp,"a syRI! (v.34.)

i7#;#
32.)

dacacP,^t2vRLP

unde valorilevRL EiVRI refinutsde cahecohassuntindicate in Tabelulv.2.

249

relinute-penffu indicele de calitate a aerului Tabel V.2. Yalori limitd ale expunerii la poluant

BILGA folositin sofr-ul

(org)

BTBLI

rt--otq

aYnrrnerii

VRL (me/m
/.{On
JU

VRI (me/m'

COz
1
I

12000
77 34 30 I

CO

8
')&

l5 11
U,4UU

NONO2

8
,4
I

0.16s
0.150
o 900 0,35U

0.330 r. 3 0 0
0.820 0.800 0.120

Soz

8
z+

0.330
0.060
U.TOU

I -24
I

o:

8 24

30 0.1 0.100

0.250 0.200
0.510

a aerului: mai multeclasede calitate defineqte vaiorilorindicelui/31167 Interpretarea excelentd' este ambianlei a atuncicJiiateasanitard - Dac6 laxc,a10, .Dac[isnce=0,atuncirisculsanitarinspa}iulstucliatesteneinsemnat' estelimitat' - naca 0 iiu,rcn " l, atuncirisculsanitar esteinacceptabil' sanitar < riscul atunci < - Dac[ 0 Iatrct 7, IndiceieprcpusdeCohasfoloseqtedoaracelpoluantu:{"i-concentralieesteceamai unadin valoriie I sanitard pentrua caticti-eizacalitatea importantA P.::,u::lo"ttn "yU]t"1ii asupraunui risc sanitar'ceeace este indicelealarmeaza estedepagita limita de expunere nu estedepigitf indiceleprezintd similar logicii de lnu"rtigui".'Oao6nici o valoareVRL a aerului' sanitard de a puteaptecilagradulde calitate avantajul $i lwtct nu indicii multigazlcuuzooo interesante, chiar dac[ prezinti o seriede caracteristici Molhave' de definit sensul in poluanli ou mai multi ,i |tiitafii evaluatori constituie ".rului combinate' sanitare efectelor problema nu abordeaz[ deoarece rrebuie medie.nu faptul ca concentraiia Ultimii doi indici de calitateai aerului sebazeazdpe in timp acceptabilh' fiind ca ne sa iuaecatb limit[ astfelincatarnbianla valoarea s[ dep[geasca qi. concentraiiile dintre conc,entra{ii ce teoriaaditivitalii efectelorspunec6 sumarapoarteloi ICAI descrisprin ecualia multigaz indicele Deci unitatea. limit6 nu trebuietU itpa$*ti6 timp restrictiv' gi in acelaqi un cri#JJ" upr."i"tr muli rnaisever V.2g.reprezinta

AC GIHi 1 # (USA):.{ ALEVA\N by M. S:: Andrei Da; deP surse . Angelescu F. Ardelean a Conserr Ardeleani Faculial ArdeieanF a Consen 148 ArdeleanF J (centra' ROIVI. Pa ArdeleanF a Consen 213 I Ardelea: a SIGPR i Ardelea.'. ASH R AE
ASH!--4,:
F eili .' -

(usA)

ASHRAE ( U SA" 3 0 .i 1 ASHR-{E Reftig: Bel, L, 3: Poggi.j statist: i Berglund Bergluri office i conse Poit',:: Bicaloa: BillickI i GasR.
Ill^4;,... anii-:i

Sezt..:: Bloniea; scho.'l Blonde:r v enti l : BlonCea

Polli:l de Prr' Bran F . Bran F.c Bran Fl.' Brorr I I lpgrrr _

:: i l

ffi&

./,1

'':.

:,t,