Keynesismul i locul lui n gndirea economic

1.
2.
3.
4.

Paradigma keynesian
Mecanismul economic keynesian
Terapeutica keynesian
Doctrina ofertei contra-reaciei n timp la consecinele economice ale keynesismului

1. Paradigma keynesian
Principalele lucrri pe care le avem n vedere atunci cnd desprindem ideile mari ce
configureaz matricea keynesian sunt:
Tratat despre moned
Teoria general a folosirii de lucru, a dobnzii i banilor
Reforma monetar
n esen paradigma keynesian nseamn:
O nou atitudine fa de locul i rolul statului n economie;
O nou concepie despre echilibru;
O evideniere a rolului deosebit pe care l au n analiz i nu numai factorii psihosociologici;
O nclinaie pentru analiza la nivel macro;
O atitudine detaat fa de ideologie.

2. Mecanismul economic keynesian

Economia sufer de dou boli:
- o insuficien a cererii efective
- o lips acut de bani
cererea efectiv (Cef) = consum (c) + investiii (i)
[Cef=c+i]
venitul naional (y) = cererea efectiv (Cef)
venitul naional (y) = consum (c) + economisire (s)
[y=c+s]
economisire (s) = investiii (i) >> ecuaia fundamental de echilibru n modelul keynesian
c (nclinaia spre consum) f (y)
Cef
i (nclinaia spre investiii) depinde de eficacitatea marginal a capitalului
care este n funcie de situaia economic i perspectivele investiionale.
- rata dobnzii care este n funcie de
preferina pentru lichiditate i ca ntitatea de bani din economie.
Factorii subiectivi (mibiluri psihologice) determin indivizii s se abin de la
cheltuire, i mping spre consum>>imperialismul corpului social; setea de satisfacie.
Perspectiva investiional ansa ca investiia s aib un profit n viitor depinde de
stabilitatea politic
Preferina pentru lichiditate averea trebuie s aib i o component de lichiditate;
banii trebuie mereu investii.
Cantitatea de bani ansa creditului facil i ieftin.

3. Terapeutica keynesian
n conceperea terapeuticii sale Keynes pleac de la dou premise i constatri eseniale:
a) El se declar convins c obiectul economic i social pe care trebuie s-l aib n vedere i la
care trebuie s se raporteze orice politic economic este folosirea ct mai deplin a minii de
lucru. Aceasta reprezint pentru el o garanie a utilizrii efective i eficiente i a celorlalte
resurse. Folosirea forei de munc nu poate fi gndit la Keynes n afara principiului cererii
efective.
Eradicarea omajului nu-i putea gsi sori de izbnd dect n stimularea cererii efective n
ambele sale concepte, respectiv consum i investiii.
nclinaia
Consum

C=f(y)+factori subiectivi,obiectivi
Spre consum
Eficacitatea marginal a capitalului (e)

Cererea efectiv

nclinaia
Investiii

starea ec.

perspectivele invest.

Spre investiii
Rata dobnzii (d)
preferina pt. lichiditate

cantitatea de bani din ec.

mobilul tranzaciilor
mobilul precauiei
mobilul speculaiei
b) Filozoful liberal Keynes este nevoit s constate c trimitatea magic din paradigma liberal
clasic (o cretere economic susinut nsoit de stabilitatea preurilor i deplina folosire a
forei de munc) se dovedete n noile condiii de criz un scop puin realizabil. Astfel Keynes
se pronun pentru antrenarea i intervenia statului n viaa economic cu scopul principal de a
ajuta iniiativa privat de a controla forele oarbe ale pieei i de a lua decizii acolo unde
nimeni nu mai lua.
n ceea ce privete ari interveniei statale n lucrrile lui Keynes sunt exemplificate domenii
precum:
- producia n mas de locuine;
- dezvoltarea sistemului de transport, drumuri, etc.
Statului i revenea misiunea de a face politic economic activ pentru stimularea cererii
efective, recurgnd n acest sens la toate mijloacele posibile de intervenie :
- controlul emisiunii monetare ;
- controlul salariilor ;
- controlul impunerii ;
- controlul sistemului bancar.
Important pentru creterea gradului de ocupare era investiia. Keynes militeaz pentru
descurajarea economiilor i ncurajarea investiiilor. Sunt acceptate att investiii finanate din surse
proprii ct i din mprumuturi, att investiii publice ct i private. Dac investiiile sunt productive
sau nu, avea mai puin importan. Important era efectul de multiplicare i deci de creare de noi
locuri de munc.
Stimularea investiiilor se poate obine doar acionnd asupra celor doi factori importani de
influen, respectiv eficacitatea marginal a capitalului i rata dobnzii. Deoarece eficacitatea
marginal a capitalului este o variabil dependet, nu rezultat al derulrii mecanismului economic,
cel mai important mijloc pentru a crea un mediu propice investiiilor rmne la Keynes micorarea

ratei dobnzii. Altfel spus autoritile au puterea de a crea o cantitate sulimentar de moned care
s reduc preul mprumutului i s fac creditul facil.

4. Doctrina ofertei
Anii 70 au ntrit tot mai mult convingerea c nu exist o compensaie invers ntre inflaie
i omaj. C stimularea cererii efective printr-un flux n cretere de moned nu mai este o
soluie. Teoreticienii doctrinei ofertei au gsit tentant i salvatoare ntoarcerea la Say i la
ortodoxia liberal. Ei au socotit c principala for capabil s scoat economia din dilema
inflaiei i omaj este stimularea ofertei prin decorsetarea ei de barierele atatiste i n principal
fiscale. Promotorii noii orientri sunt: Arthur Zaffer, Craig Roberts, George Gilder.
Baza i suportul doctrinar al economiei ofertei sunt n esen liberale. Piaa i nu statul tiran
planificator sau statul providen asigur cel mai bine alocarea resurselor. Apelul cel mai
insistent este fcut de la Jean Baptiste Say. Este repus n drepturi ntreprinztorul. Gilder
consider c viitorul este al ntreprinderii, inovatoare i creatoare de locuri de munc. De
asemenea se consider c problema principal a economiei nu este cererea ci oferta.
Lund spre analiz efectele politicii fiscale asupra cererii i ofertei globale teoreticienii
doctrinei ofertei consider c reducerea impozitelor nu poate fi considerat inflaionist n
msura n care ea antreneaz o cretere n termenii reali ai ofertei.
Judecile sunt fcute prin prisma costurilor de oportunitate i a unor impozite cu rol
mediator i cu influen direct asupra raporturilor dintre preuri. Aceste judeci explic i
locgica curbelor Zaffer. Ideea de baz a acestor curbe este c o cretere a presiunii fiscale nu
antrenez n mod necesar o cretere a ncasrilor statului.
Totul depinde de context i de nivelul ca atare al fiscalitii. n esen ns impozitul este
descurajant pentru producie.
ncasri ale statului din impozite

M(maximum)
a

valori normale

valori excesive

50%

100%

Nivelul fiscalitii

Doctrina ofertei a fost doctrina mbriat de administraia Reagen la nceputul anilor 80.
n rezumat i n opoziie cu doctrina terapeutic keynesist, doctrina ofertei a nsemnat:
- stimularea produciei ca obiectiv strategic i nu a cererii. n condiiile n care emisiunea
monetar este un monopol al statului cererea este relativ uor de creat. Banii, indiferent de form,
odat ajuni n economie nseamn cerere potenial, mai greu de creat este producia (oferta).

- reducerea fiscalitii. Teoreticienii ofertei au ncercat s demonstreze c o reducere a

fiscalitii n anumite condiii face ca veniturile din impozite s creasc (prin mrimea bazei de
impozitare).
- reducerea cheltuielilor publice.
- asimilarea monetarismului n planul emisiunii monetare i a ratei dobnzii. Teoreticienii
ofertei pledeaz pentru ideea creterii moderate, constante i regulate a masei monetare n deplin
concordan cu ritmul creterii economice.
Se pronun pentru politica banilor scumpi, adic o dobnd foarte ridicat de pn la
24%, cu rolul de a-i scoate din competiie pe cei ineficieni, iar pe de alt parte cu rolul de a
concentra activitatea economic n zonele cu productivitate maxim.
Terapeutica keynesist
Combaterea omajului
Stimularea cererii
efective
(consum i investiii)
-reducerea ratei dobnzii
-creterea cheltuielilor publice
-creterea fiscalitii
-nglutarea salariilor

Doctrina ofertei
Reducerea inflaiei
Stimularea ofertei
-Creterea ratei dobnzii
-reducerea cheltuielilor publice
-reducerea fiscalitii

Scop
Cale
Mijloace

Evoluia liberalismului
S-a realizat n perioada postbelic n urmtoarele direcii:
- n plin keynesism ca o reacie la adresa acestuia dar i a totalitarismului fascist n formula
neoliberalismului.
- ntr-o form pur ultraliberal prin contribuia marilor economiti L. von Mises i F. Hayek.
- ca o replic la consecinele practice ale politicii keynesiene sub forma doctrinei ofertei.
- ca o reacie la fel de dur la adresa ecesului de stat n economie i a birocratismului improductiv
prin coala numit Public Choise.
- ca o necesitate a renvierii tradiiei unei monede active n formula monetarismului.
- simint nevoia extinderii principiului raionalitii economice dincolo de perimetrul strict al
economiei n formula colii anticipaiilor naionale i a teoriei capitalului uman.
- ca o ncercare de a mpca principiile liberalismului cu cele ale socialismului european n
formula economiei sociale de pia.

Neoliberalismul
Anii care au separat cele 2 rzboaie mondiale i cei imediat postbelici au schimbat peisajul
economic, social i politic al lumii. Crizele i depresiunile au devenit realiti. Concurena pur i
perfect a rmas o pur supoziie. Lumea a fost obligat i contient de faptul c btlia pe
teritoriul concurenei este imperfect. C se desfoar ntre fore inegale cu toate consecinele.
De asemenea lumea a luat act de valul puternic de naionalizri dintr-o mare parte a rilor
Europei. i apariia pe aceast cale a unui puternic sector public.
De constatat era i faptul c nu se mai punea n mod tranant problema alegerii ntre o
economie liber i una controlat. De fapt, problema era cea a gradului , ntinderii i modalitii
exercitrii controlului statal.
ntr-un asemenea mediu, plin de proiecte colectiviste n Est sau atatiste n Vest, de fascism
sau corporatism, vechea doctrin liberal a reacionat. Replica oficial a venit n 1938 cnd la Paris
s-a organizat Colectivul Zipmann i care a adunate conomiti de frunte.

Poziia afiat la acest colocviu a fost aceea a aprrii ideilor for a liberalismului clasic i
neooclasic. Sarcina principal, stabilit cu acea ocazie, a vizat aprarea ideii de ordine natural, a
individualismului economic, a proprietii private, a rolului pieei libere. Realizarea unui astfel de
obiectiv nsemna un examen lucid, n interior i o lupt drz pe multiple planuri, n exterior.
n baza examenului din interior s-a ajuns la dou concluzii: La prima se nscriu Hayek i
Mises. Ei triesc convingerea c marea depresiune din 29-33 nu se datoreaz unui exces de
liberalism , ci dimpotriv. Ali economiti precum Zipmann, Roke, Jerhardt, Enken,etc. consider c
dimpotriv fenomenul 29-33 s-a datorat exacerbrii virtuii pieei libere. Vor ca atare mai mult
stat, mai mult reglementare - Jaques Ruffar rentoarcerea la etalonul aur ca mijloc de stabilitate
monetar. n exterior era de luptat cu socialismul i corporatismul, n aceast direcie se angajeaz
Hayek i Mises. Mises scrie Socialismul pentru a demonstra c sistemul care fcea concuren
dinspre Rsrit era iraional, neputnd apela la calculul economic, iar Hayek scrie Drumul ctre
servitute, un pamflet radical antitotalitarist.
Rezultata acestor atitudini exprimate poart numele de neoliberalism.
n rezumat neoliberalismul reprezint o nou formulare a doctrinei liberale clasice i
neoclasice la care evoluia istoric a faptelor oblig. n ncercarea de adaptare i prevenire, scopul
iniial a rmas aprarea valorilor fundamentale ale liberalismului.
Pentru a conserva aceste valori liberalii au avut de dat o btlie pe multiple planuri. Din
aceast confruntare liberalismul a ieit mai mblnzit i mai obligat s accepte c:
- ordinea natural poate veni n conflict cu ordinea social atunci cnd se joac exclusiv cartea
laissez faire-ului;
- peisajul economic i social, mai ales evoluia lui nu mai gsete corespondent direct i explicaie
fidel n structurile teoretice ale liberalismului tradiional;
- inegalitile flagrante de avere i poziie social pun n discuie pacea social i ridic un semn
de ntrebare asupra finalului de drum parcurs cu trenul liberal;
- liberalismul nu mai deine o poziie de monopol, nici teoretic, nici faptic.
Realismul poziiilor adoptate nu s-a situat la aceeai amplitudine ci cu motivaii deosebitoare
de la o ar la alta i de la un economist la altul. Cu toate aceste aexist ceva comun n poziia
lor:intransigena fa de valorilesupreme ale liberalismului, credina n binefacerile pe care le-a adus
sistemul economic de pia, refuzul de a crede c anumite cerine n funcionarea acestuia duc
inevitabil la socialism.
Tot ntr-o not comun se nscriu i rabatul la dou rubrici:
- recunoaterea nevoii ca ordinea natural s fie dublat de o ordine juridic, n ali termeni mna
invizibil a lui A. Smith trebuie s aib dublura ei pmnteasc, cu scopul de a aduce un plus de
justiie social;
- neoliberalii admit o anumit doz de intervenie statal. Indiferent cum i n ce termeni scopul
este acelai, i anume: de a ajuta piaa acolo unde aceasta nu gsete soluii, pentru a evita privajele
de avere i poziia social.
Prin vocea neoliberalilor germani arhitectura noii societi n care statul trebuie s intervin
pentru a ajuta i nu a suplini piaa a cptat un nume: economie social de pia.

Liberalismul pur (ultraliberalismul)

Ludovic Mises
Teorii:Teoria monedei si a creditului, birocratia, actiunea umana , virtutea economiei de
paiata
-Misses este membru marcant a scolii austriece de economie.Deprecierea sau
dezvoltarea ec de piata este sistemul social al diviziunii muncii, bazat pe prorpetatea
privata si libertate individuala.Astfel ea apare ca un sistem cooperativ in care individul
se integreaza din propriul sau interes, fara a fi subiectul vreunui despot.Statul nu trebuie
sa intervina in actiunile specifice pietei.Rolul sau este sa protezeje viata, sanatatea si
proprietate privata a individului,sa creeze si sa mentita cadrul in care economia de piata
poate functiona in siguranta.
Cel mai bun guverm este cel care guverneaza cel mai putin.El nu accepta nici o forma de
interventie si nu crede in ec lipsa.
a)Virtuile de pia a economiei capitaliste
n opinia sa economia de pia este superioar oricrui alt mod de coordonare a activitii
economice, prin urmtoarele trsturi:
1. Capitalismul economie liber de pia, se sprijin pe proprietatea privat, care
indubitabil istoria a artat-o, este aductoare de civilizaie, n dublu sens, material i spiritual.
2. Economia de pia i propune ca scop nobil i realizabil suveranitatea consumatorului.
Faptul c n economia de pia consumatorul rmne n ultima instan i c de partea lui se afl
dreptul de veto, nu nseamn tiranie. Aceasta indic: productorul se distinge de consumator doar n
teorie i analiz. Aici, cei care pltesc salariile sunt diferii de cei care le ncaseaz. n practic ns,
orice consumator trebuie ntr-un fel sau altul s-i ctige banii pe care i cheltuie. Este un prilej
nimerit pentru Mises de a arta c evoluia faptelor contrazic teoria salriului lui Marx i c
ntreprinztorul capitalist nu e att de miop nct s nu vad i s nu neleag c furitorii bunurilor
sunt i consumatorii lor i ca atare salariul trebuie s asigure puterea de cumprare acoperitoare.
3. Capitalismul prin sistemul concurenei sociale i asigur proprii spioni, propriile surse de
inspiraie. Concurena n viziunea lui Mises, dorina fiecrui individ de a depi pe cellalt, dorina
productorului de a oferi bunuri sau servicii mai bune dect concurentul su, dorina cumprtorului
de a gsi prin alegere bunul cel mai potrivit normelor i n acelai timp cel mai ieftin.
Spre deosebire de concurena biologic, cea economic nu se soldeaz cu mori i rnii. Ea
stratific, l aeaz pe fiecare acolo unde i este locul i l oblig s-i foloseasc uneltele la care se
pricepe cel mai bine.
4. Economia de pia aeaz libertatea la baza edificiului economic i social. Aa cum
oamenii nu se nasc egali de la natur, tot aa, Mises este de prere c oamenii nu se nasc liberi. Cel
puin la start ei depind de cineva i c libertatea, atunci cnd exist, se manifest nti de toate ca
libertate economic.
5. Economia de pia face din profit i urmrirea acestuia de ctre ntreprinztor, fora
matrice perpetu. Interesant este c pentru Mises nu conteaz att dimensiunea contabil a
profitului, calculul post-factum al acestuia dup ce activitatea economic s-a ncheiat, dimpotriv
dup el, sursa profitului const n capacitatea unui ntreprinztor de a prevedea mai bine dect alii
ceea ce va fi cerut de ctre consumator. De aici plecnd, cocluzia lui dup care ntotdeauna vor
exista profituri i pierderi pentru c ntotdeauna vor exista diferene de apreciere i anticipaie. n
plus pentru el, motivaia profitului, eficiena n general, nu pot avea dect un sens social, n
accepiunea ntreprinztorul nu poate ctiga dect servindu-l pe consumator.
6. Economia de pia i asigur dinamica i valabilitatea printr-un permanent proces de
selecie. Piaa i face pe oameni bogai sau sraci; stabilete structura de avere i poziia social, dar,
important de reinut, nu o data, ci, pt totdeauna.

7. Economia de pia nu-l nstrineaz pe om. Nu are nimic misterios, necontrolabil sau
nepotrivit.
b)Critica totalitarismului,socialismului,intervenionismului i economiei mixte
Pe aceasta directie Misses se foloseste atat pt a demonstra raul in sine pe care il poate
provoca ideologia comunista cat si pt a releva odata in plus avantajele liberalismului.Mai e de
adaugat ca Misses era pus in postura de a oferi o replica unor economisti apartinatorii lumii libere
care are insa ideea ca ar fi posibila organizarea vietii economico-sociale dupa un plan central.
Pe acest subiect a scris 2 cri mari: Socialismul, Haosul planismului.
Din aceste cri, ca i din altele, rezult c socialismul nu poate fi dect experimentul unei
doctrine totalitare. Angajarea plenar a efortului uman pe o singur direcie, dup o pretins minte i
voin, omniscient i omnipotent, nu e posibil dect creznd n totalitarism.
Mai intai el incearca sa arate ca socialismul pretins democratic nu este si nu poate fi decat
experimentul unei doctrine totalitare.Suprimand fundamentul libertatii propritatea privata si
inlocuindo cu proprietatea colectiva, socialismul trasforma libertatea in servitute.
Iraionalitatea socialismului provine dup Mises, c nu poate face apel la calculul economic
monetar, singurul, crede el, raional.
Subclasarea socialismului este posibil dup Mises, i dintr-un alt punct de vedere, cel al
societii. n opinia lui, proprietatea colectivist atrage dup sine atitudini impersonale i
responsabile.
n ceea ce privete o a treia cale ntre socialism i capitalism, n economia mixt, poziia lui
Mises este clar: nu exist o a treia cale. Ea poate fi ori socialist, ori capitalist.
Tomaso Camponello Cetatea soarelui
James Buchanan Limitele libertii

Hayek i valorile liberale

A fost i a rmas un adept convins al liberalismului; ceea ce rezult din opera sa se poate
rezuma ntr-o ncercare de readaptare a liberalismului la cerinele secolului 20 i aceasta, nu numai
din punct de vedere economic, ci i social, politic, cultural. Readaptnd i generaliznd, Hayek
construiete; putem vorbi chiar n termenii constructorului unui liberalism original, pentru c:
- el i dorete o degajare i o detaare de formele impuse ale liberalismului ca i de
liberalismul cantonat pe un teritoriu dat, n principal de liberalismul continental; vrea o ntoarcere la
origini: aa se face c trimiterile sale nu sunt la liberalii contemporani, ci la fondatorii lui.
(Smith,Mill,Locke)
- Hayek este convins c liberalismul economic nu poate fi perceput n afara celui politic;
dincolo de moravuri, cultur, religie, filosofie,etic.
Deviza sa pare a fi ncadrabil sintagmei cu numele experiena fundamental a umanitii.
Dac e cu adevrat liber, el i creaz propria moralitate. Lsat s se manifeste liber, el singur i
creaz regului de bun practic, pe care le respect contient i neconstrns spre binele su i al
celorlali; regulile morale nu pot fi dect imperative i deci mpotriva libertii. Ideea c omul,
nainte de a fi un animal dotat cu raiune este un animal care creaz i respect reguli, este
fundamental la Hayek. De aici propunerea lui de a reduce presiunea asupra omului, presiune care
nu poate veni dect dinspre politic. O asemenea ipotez, el se angajeaz spre a detrona politicul i
a-i contesta autonomia.
Specificitatea i originalitatea liberalismului lui Hayek, rezult i din faptul c subiectul su
de analiz, individul, deopotriv punctul de plecare i de ntoarcere, nu mai reprezint o entitate

abstract, rupt din mediul social, egoist i rece, gata s se arunce n lupta de concuren, uitnd de
sentimente sau de ceea ce aciunea sa ar putea duna semenilor.
Dimpotriv, modelul su de analiz este un individ social. El este un om liber, necondus n
activitatea sa doar de egoism. Altruismul, n sensul unei anumite consideraii pentru altul, poate fi
un ghid la fel de important n ciuni.
Hayek este original prin ceea ce el nelege a fi ordinea social. Nu-l contrazice pe Smith,
care gndea c indivizii promovndu-i propriul interes ajut la stabilirea ordinii sociale, fr ca
acest rezultat s fac parte din inteniile lor. Consider ns c aceasta este doar una din sursele
ordinii, aceea nefabricat care nu se prezint de o manier concret, observabil, trebuind a fi
decalat pe calea intelectualului.
Este sursa principal care atribuie ordinii sociale caracterul de spontaneitate. Condiia
principal nu e i suficient. Pentru ca socialismul s existe trebuie ca printr-un proces de selecie s
apar anumite reguli care s oblige oamenii s se comporte de o manier astfel nct s fac viaa
social posibil.
Hayek las s se neleag c n afara elementului spontan, drept component de substan a
ordinii sociale, trebuie s admitem i elementul normativ. n ali termeni, pentru ca socialismul s
funcioneze, indivizii trebuie s accepte i s respecte i reguli care in de convenional i nu doar de
dorinele sau modelul specific n care ei neleg lumea.
Acestea sunt regulile de drept cu o origine deliberat i nu spontan. ntre cele dou
categorii nu exist nici o frontier trasat. Important este ca pe seama individului s fie lsat opera
de echilibru a tot ceea ce privete viaa i interesul su i nnumai acolo unde, prin caracter de mare
abstracie, dei esenial pentru el, necesitatea respectiv regulilor scap puterii lui de nelegere, se
poate veni cu normativul, pe calea legii fcut de oameni i pentru oameni.
Ar fi preferabil ca elementul normativ al crui corespondent n plan organizatoric este
guvernul s fie minim sau s lipseasc.
Aa ceva ar fi de conceput numai dac indivizii ar observa i ceea ce este neobservabil:
regulile generale care-i privesc pe toi dar nu n mod direct i pe fiecare n parte.
Cum istoria faptelor c aa ceva nu e posibil, marea societate nu exist dect sub forma
statului de drept. Nu poate nfiina dect dac un guvern i asum sarcina de a face s fie observate
i aplicate regulile abstracte, dar necesare i care scap fiecrui individ n parte. Autoritatea statului
trebuie s intervin ori de cte ori manifestarea concurenei este stnjenit i ori de cte ori ordinea
spontan nu poate conduce la armonie social. Dar, domnia statului trebuie s fie domnia legii; lege
care ea nsi trebuie s exprime esena uman.
Liberalismul lui Hayek este specific i prin concepia sa despre libertate; dup el libertatea
nu are un sens i un coninut abstract. Ea este o cucerire istoric i se manifest ca o ssituaie de
libertate i doar ntr-o lume civilizat. Drept consecin, orice plan pentru libertate are efecte
inverse. Experimentul socialist a demonstrat aceasta.

Economia social de pia

Urmrind evoluia liberalismului a crui final de drum poart numele de economie social
de pia, pe total putem afrima c:
1. Economia social de pia este n esen o economie conctruit dup principiile
liberalismului primenit i mblnzit n varianta neoliberal. Pstreaz valorile fundamentale ale
doctrinei liberale: proprietatea privat ca baz a sistemului instituional, suport principal al
interesului i prin el al progresului; libertatea de micare i aciune n formula liberei iniiative i
liberei ntreprinderi ca motor al dezvoltrii economice; profitul ca motivaie a oricrei activiti
economice, libera concuren, piaa ca instrument principal prin care toate prind via i care alturi
de proprietatea privat este cea de-a doua component de baz a sistemului instituional.
2. Din punct de vedere a filozofiei promovate, economia social de pia este o mixtur, un
amestec de liberalism, dirijism i socialism.
Prin esena acestui hibrid este procesul ridicat la rangul de principiu. Fr a subestima
individul se pleac de la premiza c progresul trebuie s fie n ultim instan al societii. Ca atare
bunstarea colectiv nu poate fi identificat cu suma bunstrilor individuale. Pentru a se realiza un
asemenea obiectiv trebuie intervenit pe terenul socialului i n principal al repartiiei. Altfel spus
printr-o decizie social (care nu poate s aparin dect autoritii publice) trebuie fcut ca ceea ce
este profitabil unora s devin ntr-o anumit msur profitabil i altora.
O redistribuire a veniturilor pentru a asigura justiia social (concept cheie al filozofiei
economice) nu este sinonim cu eficacitatea social. Soluia pentru o astfel de dilem a gsit-o
social democraia suedez care propune grefarea unui socialism n repartiie pe un capitalism n
producie. Aadar, mai mult justiie i egalitate ntre ntre membrii societii se vor a se realiza
printr-o schimbare a modului de repartiie. Schimbarea nseamn o puternic redistribuire a
veniturilor spre satisfacerea unor nrvoi individuale sau colective realizabile de stat pe calea unor
prelevri fiscale.
3. Din punct de vedere al mecanismelor economice la care face apel economia social
transcende ideologiei. Ea nu pune problema unei alternative radicale a unei rupturi ntre capitalism
i socialism. Ea pornete de la starea de fapt a unei realiti n care automatismele i mecanismele

corectoare ale economiei nu funcioneaz n orice condiie. Economia social de pia argumenteaz
n favoarea faptului c depirea unor dezechilibre care apar n economie necesit intervenia
statului. Plecnd de aici ea i propune s demonstreze c intervenia statului n economie nu
contravine legilor pieei aa cum susineau adepii laissez faire-ului absolut, cu o condiie ns:
statul trebuie s fie prezent dar s se manifeste cu minimum de mijloace. Mijloacele la rndul lor
trebuie s fie economice i nu birocratico-administrative.

M. Manoilescu i protecionismul manoleiscian

S-a nscut la Iai n 1981.
Lucrri reprezentative: rnism i democraie, Neoliberalism, Politica produciei naionale,
Cum putem renvia leul-aur?.
I. Revoluia metodologic
Contribuia care a fcut ca numele lui Manoilescu s fie cunoscut i citat de cei mai
autorizai specialiti teoreticieni i practicieni n schimburile internaionale ine de calificata i
argumentata critic pe care a administrat-o teoriei ricardiene a costurilor comparative.
Aceasta n principal pentru a oferi suport noii slae teorii a protecionismului.
Sistemul metodologic manoilescian debuteaz prin a aconsidera c fiecare ar este o
unitate distinct n comerul internaional, fcnd abstracie de diversitatea intereselor individuale
existente n interiorul fiecrei ri. Aadar, avantajat sau dezavantajat n relaiile de schimb cu
strintatea este deci naiunea (statul).
Manoilescu face distincie ntre ctigul individual i pentru individ ca i pentru o naiune
riteriul cluzitor este de a-l vinde scump i a cumpra ieftin. Chestiunea mbrac ns i nuane
particulare la nivel de individ problema const n a cumpra mai ieftin pentru a realiza cu un venit
dat o sum maxim de satisfacie, iar ntre activitatea lui de producie i ntre funcia lui de
cumprtor nu exist nicio relaie.
Altfel se petrec lucrurile la nivel de ar. Mai nti o ar i satisface o mare parte din
nevoile sale prin propria sa munc, schimbnd structura aparatului de producie ea poate s satisfac
o parte din ce n ce mai mare din nevoile ei i prin urmare s diminueze partea pe care nainte o
acoperea din importuri. Pe de alt parte mrfurile importate nu sunt pltite din sursa unui venit fix
ca n cazul fiecrui subiect economic. Mrfurile se pltesc cu alte mrfuri pe care tocmai ara le
produce. Cu alte cuvinte dac pentru individ problema cumprrii este una pur comercial, pentru
naiune important este capacitatea ei de a-i procura prin producie capacitatea de cumprare.
Problema ei este deci, n primul rnd una de producie i apoi una comercial.
O ipotez metodologic fundamental care i-a permis lui Manoilescu s rstoarne ntregul
sistem de judeci clasice i neoclasice cu privire la comerul internaional este calitatea muncii
reflectat n productivitate. El ajunge la concluzia c sub raportul productivitii, industria are o
superioritate intrinsec, iar agricultura o inferioritate intrinsec.

Critica socialismului
Pe aceasta directie Misses se foloseste atat pa a demonstra raul in sine pe care
il poate provoca ideologia comunista cat si pt a releva o data in plus avantajele
liberalismului.

Mai intai el incearca sa arate ca socialismul pretins democratic nu este si nu

poate fi decat experimentul unei doctrine totalitare.Suprimand fundamentul
libertatii,proprietatea privata si inlocuindo cu proprietatea colectiva, socialismul
transforma libertatea in servitute
In al doilea rand socialismul este irational pt ca nu poate face apel la calculul
economic monetar. Singurul rational si cu sansa comparabilitatii.Tentativa socialista
de a inlocui calculul monetar cu cel in unitati fizice cantitative ii apare periculos de
irationala si cu finalitati hilare.experienta din urss ia fost cunoscuta si a validat
sustinerile.
In al treilea rand subclasarea socialismului este posibila dupa misses si prin
faptul ca proprietatea colectivista creaza un context lipsit de emulatie si aduce dupa
sine atitudini impersonale si responsabile.
In ceea ce priveste perspectiva unei a 3 cai intre socialism si capitalism,
pozitia lui Misses este categorica de refuzat.el considera ca economia si societatea pot
fi ori capitaliste ori socialiste si ca singura care asimileaza fenomene si procese noi si
le asigura dinamice este economia libera de piata.

Monetarismul
Monetarismul este produsul prim si cel mai slefuit al scolii de la chicago.prima
incercare de definire al lui apartine lui karl Brunner care il surptinde prin 3 trasaturi
esentiale.
1.Imputurile monetare sunt determinate in variatiile productiei folosirii maiinii
de lucru si preturilor.
2.Evolutia masei monetare este indiciul cel mai sigur pt a masura impulsul
monetar.
3.Autoritatile monetare pot controla evolutia masei monetare in cursul
ciclurilor economice.Intrun cuvant potrivit acestei definitii moneda este totul sau
aproape totul in economie.
Reinoind traditia teoriei cantitative a banilor, monetarismul standard face din
moneda componenta de baza a economiei.
O asemenea pozitie nu a insemnat insa o subordonare a economiei reale , celei
marginale din potriva in conceptia lui friedman economia reala ramane factor prim iar
moneda reflectul acesteia.
Friedman accepta ca si Keynes interventia autoritatilor publice in domeniul
emisiunii monetare numai ca spre deosebire de Keynes Frdman nu mai imita statul si
banca centrala la a pune in functiune masina de bani dimpotriva il obliga la o politica
de emisiune temperata in raport strict cu ritmul cresterii economice respectiv 3-5 %
anual.
Ca sa ajunga sa prescrie o asemenea masura Fridman a trebuit sa rastoarne
logica Keynesiana.O face folosindu-se de inventiile sale metodologice:venit
permanent si anticipatii adaptive.Pornind de la nivelul permanent ataca functia

consumului si cea a preferintei pt lichiditate iar cu ajutorul anticipatiilor adaptive

combate teoria Keynesiana a inflatiei ca si cunoscuta dilema philips.
Urmarind rationamentul in problema venitului permanent este de retinut
distinctia pe care Fridman o face intre venitul monetar venit permanent si consum pe
termen scurt si aceeasi relatie pe termen lung.El este convins ca detinatorii de
moneda isi stabilesc planul de cheltuieli sau economic nu in functie de nivelul curent
al preturilor si veniturilor ci in functie de trendul evolutiei veniturilor pe o perioada
suficient de indelungata altfel spus de ceea ce s-ar putea numi venit permanent.
Comportamentul individual si colectiv in actul de consum nu se stabilesc insa
in functie de oscilatiile ciclice ale venitului real ci in functie de evolutia in
perspectiva a venitului.
Concluziile pe care Fridman si Ana Schreatle le trag dintr-un asemenea tip de
analiza.
1.Oscilatiile sezoniere ale veniturilor monetare influenteaza foarte putin
comportamentul in actul de consum.
2.Cea mai mare parte a consumului curent este inelastica la venitul real.Din
punctul acesta de vedere economia este mai stabila decat se crede iar statul nu are ce
cauta pe acest teren.
3.Daca o data cu cresterea venitului real pe termen lung referinta agenilor
economici de a detine o cantitate de moneda creste functia keynesiana a preferintei pt
lichiditate paleste ca importanta.
Altfel spus prin suplimentul de moneda nu se poate satisface foamea de
lichiditate pt ca dincolo de acest punct o emisiune excesiva sa conduca la reducerea
ratelor dobanzii.
1.Daca cererea de consum global este relativ stabila, exista toate motivele pt a
sustine ipoteza unei cereri de moneda relativ stabila.In felul acesta politica monetara
Keynesiana de actiune asupra ratei dobanzii spre influenta activitatea eco este pusa
sub semnul intrebarii.
Urmarindul rationamentul din perspectiva anticipatiilor adoptive constatam
cum fridman construieste o noua teorie a inflatiei si somajului opusa keynesismului
dar si cunoscutelor analizelor philips.Astfel el constata ca pe termen scurt lumea
poate fi pacalita.:agentii economici pot cadea prada iluziei monetare in semsul ca o
crestere a cantitatii de moneda poate stimula cheltuielile si pe calea institutiei
cresterea economica.Altfel admite ca pe termen scurt se poate lupta prin inflatie
impotriva somajului.Pe termen lung insa perspectiva se schimba aceasta pt ca mai
intai cresterea cheltuielilor determina cresterea veniturilor.Ceea ce reprezinta
cheltuiala pt un agent economic se traduce in venit pt un altul.Efectele scontate
asupra ratei dobanzii sunt nesemnificative.In al doilea rand cresterea masei monetare
conduce
potrivit
principiilor
cantitativismului
monetar
la
cresterea
preturilor.Cresterea preturilor declanseaza fenomenul anticipatiilor adoptive:o
crestere de pret sugereaza publicului ca o alta va veni in viitor.
Anticipand cresterea preturilor indivizii revendica salarii tot mai mari.Acest
lucru inseamna costuri incarcate si implicit preturi de vanzare tot mai mari.

Rezultatul final este deci o spirala infalationista.Daca la incput acceptarea unei

inflatii suplimentare determina a crestere a cererii si o reducere a somajului pe termen
lung salariile inflationiste incarca costurile si descurajeaza ocuparea.
Concluzie:Se revine la rata naturala de somaj dar cu pretul unei inflatii tot mai
mari.Pe termen lung nu exista ralatie intre inflatie si somaj.

Scoala drepturilor de proprietate

Cunoscuta si sub denumirea de scoala din virginia ea este asociata numelor
unor reputati economisti precum george stigler etc.
Intreaga constructie doctrinara a acestei scoli este realizata in deplina logica
liberala si ca o prelungire a teoriei capitalului uman.
Punctul de plecare il reprzinta luarea in calcul a timpului ca resursa rara si
irecuperabila.
Timpul trebuie folosit cu maximum de eficienta si prioritate in activitatile care
aduc maximum de satisfactie .Individu trebuie sa decida, decizia presupune o
informatie obtinerea si procesarea acesteia presupune un cost.
1.acesta este costul de tranzactie notiune folosita pt prima data de Ronald
Coase in lucrarea Natura firmei publicata in 1937.
Rationamentul este urmatorul eficienta maxima in alocarea resurselor nu o
poate face decat schimbul,piata presupune o prioritate a informatiei, iar informatia un
cost:cand este vorba de o marfa standardizata cunoscuta acest cost este neglijat.Cu cat
economia devine mai complexa,cu atat caracterul de noutate este mai
pronuntat,costurile cresc:in acest moment apare firma cu misiunea de a realiza costuri
tranzactionale minime.
Indeplinindusi aceasta functie, firma face ca piata sa fie mai eficienta si mai
operativa, dar nu oricum si oricand, ci doar in contextul proprietatii private si in
cadrul statutului de drept.
Schimbul si piata sunt eficace in alocarea resurselor doar daca exista drepturi
de prioritate clare si bine definite, iar cadrul in care se desfasoara schimbul voluntar
este unul nu anarhic ci unul al regulilor jocului, inteligent formulate si de comun
acord respectate.
Asa apare legea ca institutie a statului , care prin cadrul pe care il ofera permite
indivizilor obtinerea de costuri de tranzactionare cat mai mici.
Statul trebuie sa creieze cadrul necesar si sa faciliteze mecanismele economiei
de piata.
Din acest punct de vedere legea, statul si proprietatea privata apar ca fiind
rezultatul unui proces de rentabilitate sociala si de natura contractuala.
Proprietatea privata apare ca rezultatul evolutiei unui contrac social, conceput
pentru a reduce costurile.

Dupa opinia reprez acestei scoli, evolutia structurilor drepturilor de proprietate,

de la una haotica si colectivista la una individualista cu suport intr-o legislatie supla,
explica progresul societatii.
O firma particulara ofera garantie eficacitatii datorita maximei motivatii din
partea detinatorilor de capital, in timp ce firma publica este mai putin rentabila
deoarece nimeni nu este in mod individual prorprietarul rezultantei
Cea mai interesanta concluzie a acestor economisti vizeaza originea cresterii
eco.
Din punctul lor de vedere, acest fenomen inceput din sec 17 in tarile de jos s.a
bazat pe dotarea cu un sistem de institutii si de drepturi de prioritate moderne cu
deschidere capabile sa angajeze si sa motiveze, sa promovezi ideii noi, sa le difuzeze
rapid si sa contribuie la alocarea resurselor si a capitalului si amuncii spre activitatile
cele mai utile.Revolutia industriala initiata de tarile de jos si apoi de Anglia prefatata
de revolutia agricola care a avut la baza nasterea si evolutia proprietatii private.
Teoria drepturilor de proprietate are o semnificatie doctrinara aparte.Pe de alta
parte gaseste o explicatie inedita origii aparitieii insitutiilor fundamentale
moderne:Statul , legea si proprietatea privata (explicatie opusa celei de origine
marxista).Cu cat o economie este mai complexa, cu atat mai mult apelul la aceste
institutii este necesar.
Pe de alta parte aceasta scoala avertizeaza ca apelul la stat trebuie facut numai
in institutiile generatoare de costuri minime.
Interventionismul statal este impotriva logii cresterii economice.

Liberalismul americam
Milton Fridman si Scoala de la Chicago
Lureat al premilui Nobel pt economie.
Capitalism si libertate, libertate de alege, rolul politicii monetare, rolul monetar
in sua.
Revolutia lui metodologica:
Fridman si atitudinea fata de keynesism si keynes, inovatiile sale
metodologice.
Replica friedmaniana la adresa lui keynes este pana la urma una de interpretare
si inovare. Astfel, este stiut ca economistul keynes pusese pe seama anticipatiilor
intreprinzatorilor, evolutia cererii de investitii si tocmai miopia acestora in a aprecia
cererea industriala viitoare, explica la el echilibrul de subutilizare a fortei de munca.
Fridman preia ideea anticipatiilor si da o noua interpretare trimitand analiza la
comportamentul consumatorului.Aici Fridman constata ca legea psihologica
fundamentala keynesiana se verifica doar la nivel de individ si anume, cu cat venitul
acestuia creste cu atat partea destinata economiilor se consolideaza.
Judecata nu gaseste insa corespondent la nivel macro.La acest nivel Fridman
constata o mai mare stopilitate in ceea ce priveste evolutia intre consum si eco.In plus

crede in temeiul ceea ce poate fi numit comportamentul colectiv, nu poate fi

dentificat cu suma comportamentelor viitoare.Ramanand chiar la nivel individula
fridman constata ca inclinatia marginala spre consum spune ceva doar pe permen
scurt.
Pe termen lung fiecare isi are un plan de viata in sensul ca aticipeaza o
evolutie medie a veniturilor in functie de factorii ce tin de viata personala a climatului
economic si institutional general.
Intr-un asemenea cadru si in functie de nivelul si evolutia preturilor, fiecare
individ induce ceea ce are caracter de permanenta in venitul sau.
Ipoteza planurilor de viata individuale il conduce la a sustine ca eco este mai
putin supusa fluctuatiilor ciclice de cat se crede.Si ca in plus, aceasta revolutie poate
fi in linii mari anticipata.
Este suficient a asigura un etalon stabil prin indexarea generalizata a preturilor,
salariilor, ratelor dobanzii si altor variabile economice pentru a pune moneda la
adapost si a asigura o evolutie fireasca a economiei.
Comportamentul consumatorului nu este singurul domeniu asupra caruia
fridman extinde principiul anticipatiei de ....... , i se adauga si piata muncii.Acest fapt
ii permite sa combata concluziile desprinse din renumitele curbe fhilips si sa sustina
ca nu se poate lupta oricand si oricum prin inflatie impotriva somajului.Mai mult este
de parere ca adesea arma inflatiei folosita pentru a resorbi somajul are sanse de
reusita doar pe termen scurt.In timp ce pe termen lung are efecte contare, perverse
conducand la stagflatie.
Ideea forta pe care o sustine vizeaza existenta unei rate naturale a somajului,
compatibila cu orice ritm al inflatiei.Acest lucru poate fi explicat tocmai pe seama
anticipatiilor.Astfel, salariatii, dupa ce au fost angajati intr-o faza se boom eco
inflationist anticipand cresterea preturilor( de care sunt interesati intreprinzatorii)
solicita salarii nominale tot mai mari.
Faptul descurajeaza cererea de munca din parte intreprinzatorilor.In felul acesta
se revine la rata naturala a somajului dar totdeauna cu pretul unei inflatii mai
mari.Acesta est motivul pt care el impreuna cu Edmund Felphs, propun
industrializarea generalizata a veniturilor in raport cu preturilor, ca solutie cu sansa de
reusita impotriva inflatiei.

Teoria legilor publice din carte

J.A Schumpeter
O provocare pt stiinta si doctrina sec xx:
1.Teoria dinamicii economice:5 situatii in care poate aparea nuritatea dupa
Schumpeter.
a)fabricarea unui produs nou
b)introducerea unei noi metode de productie management nou
c)descoperirea si deschiderea unui debuseu nou o noua piata de deschidere.

d)cucerirea descoperirea unei noi surse de productie

e)crearea de monopol realizarea unui nou mod de organizare
Intreprinzatorul este personajul cheie in viata economica.El descopera ideile
noi inovatia.Inovatia are un caracter ciclic.