DIRECTIVA 75/442/CEEDIRECTIVA CADRU A

DESEURILOR

DIRECTIVA 75/442/CEE
DIRECTIVA CADRU A DESEURILOR

Transpusa

prin
Ordonanta
de
Urgenta a Guvernului nr.78/2000
privind regimul deseurilor aprobata
cu modificari si completari prin
Legea nr. 426/2001

DIRECTIVA 75/442/CEE
DIRECTIVA CADRU A DESEURILOR

SCOP
Definirea deseurilor
Desemnarea
autoritatii
nationale
competente pentru gestionarea deseurilor
Crearea unui cadru institutional pentru
gestionarea deseurilor
Elaborarea unui Plan National de Gestionare
a Deseurilor
Stabilirea unui sistem de reglementare in
domeniul gestionarii deseurilor.

DIRECTIVA 75/442/CEE
DIRECTIVA CADRU A DESEURILOR
Planul National de Gestionare a Deseurilor
cuprinde:

a) n mod obligatoriu, informaii referitoare la:

- tipurile, cantitile i originea deeurilor care urmeaz
s fie valorificate sau eliminate;
- msuri specifice pentru categorii speciale de deeuri;
- zone i instalaii de valorificare sau de eliminare a
deeurilor;
b) dup caz, informaii cu privire la:
- persoanele fizice i juridice autorizate s desfoare
activiti de gestionare a deeurilor;
- costurile estimative ale operaiunilor de valorificare i
eliminare a deeurilor;
- msuri pentru ncurajarea colectrii, valorificrii i
tratrii deeurilor.

DIRECTIVA 75/442/CEE
DIRECTIVA CADRU A DESEURILOR
Autoritatea

nationala
competenta
pentru
gestionarea deseurilor este Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor.
Planul National de Gestionare a Deseurilor a fost
aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 1470/2004,
publicat in Monitorul Oficial nr. 954/18.10.2004.
Procedura de reglementare pentru gestionarea
deseurilor este cuprinsa in Ordinul ministrului apelor
si protectiei mediului nr. 860/ 2002 (modificat si
completat prin Ord 210/2004) pentru aprobarea
Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i
de emitere a acordului de mediu si in Ordinul
ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.
876/2004 pentru aprobarea procedurilor de autorizare
a activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.

Directiva 1999/31/CE
privind depozitarea
deseurilor
Transpunere

HG 349/2005 privind

depozitarea deseurilor
(publicata in MO
394/10.mai.2005).

 Pentru operarea, monitorizarea,

controlul instalatiilor de incinerare

intra in vigoare la 26.02.2005
Normativul tehnic privind
depozitarea deseurilor aprobat
prin OM 757/2004 (publicat in
M.Of.86 bis/2005)

PERIOADE DE TRANZITIE DEPOZITE

INDUSTRIALE
pentru implementarea Directivei
1999/31/CE

Romania a obtinut

perioada de tranzitie de la
01.01.2007 pana la 31.12.2009 , pentru stocarea
temporara a deseurilor periculoase industriale , cu
respectarea tuturor cerintelor privind protectia mediului si
a sanatatii populatiei.

Romania a obtinut

perioada de tranzitie privind

interzicerea
depozitarii
deseurilor
lichide,
privind
interzicerea depozitarii deseurilor cu anumite proprietati
(corozive si oxidante) si privind prevenirea infiltrarii de
apa in depozitul de deseuri (numai apa de suprafata) de
maxim 7 ani, pana la 31.12.2013 pentru 23 de
depozite din industria energetica, chimica si metalurgie
si maxim 5 ani, pana la 31.12.2011 pentru 5 depozite
din industria miniera care se conformeaza sau sisteaza
activitatea

ELIMINAREA PRIN DEPOZITARE A

DESEURILOR PERICULOASE
Depozitarea este principala metoda de eliminare (cca
57%), aceasta cantitate incluzand deseurile depozitate si
stocate in vederea eliminarii;

Din cele 51 de depozite industriale pentru deseuri

periculoase (DIP) inventariate, 4 depozite sunt conforme
cu prevederile Directivei 1999/31/CE din punct de vedere
constructiv; Pentru acestea, in anul 2005, se va verifica
respectarea criteriilor de acceptare a deseurilor
depozitate;

Cele47 depozite pentru deseuri periculoase care nu sunt

conforme cu prevederile Directivei
depozitarea pana la termenul limita
ca reabilitarea amplasamentelor
urmatorii 1-3 ani.

1999/31/CE vor sista

31.12.2006, urmand
sa se realizeze in

CE SE PROPUNE PENTRU VIITOR

DEPOZITE INDUSTRIALE (1)
Prognoza de generare a deseurilor de productie arata o

scadere a acestora cu cca. 3%/an; este de asteptat ca

indicele de scadere al cantitatilor de deseuri periculoase
generate sa fie mai mare, pe masura ce vor fi implementate
tehnologii curate si se vor aplica principiile prevenirii,
reducerii si controlului integrat al poluarii;
La momentul actual, agentii economici care detin depozite
pentru deseuri periculoase depoziteaza uneori pe acelasi
amplasament, in amestec, atat deseuri periculoase, cat si
deseuri nepericuloase;
O parte din deseurile periculoase generate vor fi supuse
unor operatii de tratare/ denocivizare (coincinerare
/incinerare sau alte metode), in unele cazuri rezultand
deseuri cu caracter nepericulos, care vor putea fi depozitate
pe depozite conforme clasa b (in celule diferite fata de
deseurile menajere).

CE SE PROPUNE PENTRU VIITOR

DEPOZITE INDUSTRIALE (2)
Proprietarii/operatorii

depozitelor neconforme vor fi

obligati sa sisteze (inceteze) activitatea pe acele depozite.
Alternativa este ca deseurile respective sa fie tratate si
depozitate in depozite conforme ale unitatilor respective
sau trimise la terte persoane pentru tratarea si/sau
eliminarea lor adecvata.
Deseurile vor fi acceptate pe depozite doar daca vor
indeplini criteriile de acceptare la clasa de depozit
respectiva.
Constructia si operarea unor depozite de deseuri
periculoase este foarte costisitoare si, in consecinta, se va
impune implementarea conceptului de depozit zonal.
Acest concept va conduce la reducerea suprafetelor
ocupate de depozite si a numarului acestora, si va incuraja
dezvoltarea facilitatilor de reciclare, valorificare si tratare a
deseurilor periculoase si a statiilor de transfer pentru
optimizarea transportului deseurilor.

CE SE PROPUNE PENTRU VIITOR

DEPOZITE INDUSTRIALE (3)
Va fi necesara schimbarea abordarii eliminarii deseurilor
periculoase, astfel:
sistarea depozitarii pana la 31.12.2006 prin schimbarea
materiei prime care genera deseul periculos (sau aplicare
BAT);
sistarea depozitarii pana la 31.12.2006 prin schimbarea
/modernizarea tehnologiei (aplicare BAT);
renuntarea la realizarea produsului care genereaza
deseurile;
gasirea unor modalitati de valorificare, si inlocuirea
depozitarii permanente prin stocare temporara in vederea
valorificarii;
promovarea dezvoltarii instalatiilor specifice de tratare,
inclusiv tratarea fizico-chimica, si acolo unde deseul
devine nepericulos, depozitare pe depozite pentru deseuri
nepericuloase;
sistarea activitatii societatii.

CE SE PROPUNE PENTRU VIITOR

DEPOZITE INDUSTRIALE (4)
Pentru depozitarea deseurilor periculoase, va fi
necesara realizarea unei capacitati de depozitare de
cca
110.000
t/an
(unul
sau
mai
multe
amplasamente), in conformitate cu cerintele UE,
suplimentar fata de capacitatea de depozitare
conforma existenta (20.000 t/an) care va continua
activitatea si dupa 31.12.2006.

Investitiile

necesare pentru tratarea/eliminarea

deseurilor periculoase vor fi realizate de catre
agentii economici care genereaza deseurile sau, in
regim privat, unde facilitatile vor realiza aceste
operatii pentru terti contra cost.

DEPOZITE INDUSTRIALE (DIP, DINP, DII)

(Tabel centralizator)
Depozite

Depozite conforme (pentru deseuri periculoase,

nepericuloase si inerte) care continua activitatea pana la
epuizarea capacitatii

Numar depozite
16, din care :
- 4 DIP
- 11 DINP
- 1 DII

Depozite de deseuri industriale nepericuloase care se vor

conforma pana la 31.12.2009 si isi vor continua activitatea
pana la epuizarea capacitatii

Depozite de deseuri industriale periculoase neconforme

care
sisteaza depozitarea pana la 31.12.2006

47

Depozite de deseuri industriale nepericuloase si inerte,

neconforme, care sisteaza depozitarea pana la 31.12.2006

37, din care :

- 36 DINP
- 1 DII

Depozite de deseuri industriale nepericuloase neconforme

care sisteaza depozitarea in perioada 1.01.2007 - 16.07.2009

42

Depozite de deseuri industriale nepericuloase, neconforme,

pentru care se solicita perioada de tranzitie pentru
depozitarea deseurilor lichide

23

ELIMINAREA PRIN DEPOZITARE A

DESEURILOR INDUSTRIA EXTRACTIVA
PETROLIERA

OVM-S.N.P. PETROM S.A sector extractie are un total de 43 depozite

slam, din care, 16 depozite sunt construite respectand cerintele HG

nr. 162/2002, si 27 depozite neconforme constructiv, dar care in
general au fost amplasate in zone cu argila de peste 5 m astfel incat
pana in prezent nu s-au constatat infiltrari si/sau scurgeri exterioare.
Cele 27 depozite sunt mentinute in conservare pentru extragerea
deseului depozitat si tratarea acestuia si ecologizarea zonelor
respective.
Deseurile generate dupa 1.01.2007 vor fi valorificate, in functie de
optiunea detinatorului, in instalatiile proprii de recuperarea/ tratarea
produsului petrolier sau prin coincinerare, aceste cantitati fiind luate
deja in calcul la stabilirea capacitatilor necesare pentru eliminarea
deseurilor periculoase. O parte din batalurile existente, care din punct
de vedere constructiv sunt conforme se vor transforma in spatii de
stocare temporara in vederea valorificarii .

ELIMINAREA PRIN DEPOZITARE A

DESEURILOR

INDUSTRIA EXTRACTIVA A MINEREURILOR

Industria extractiva a minereurilor are in exploatare 21 de iazuri

de decantare. Acestea pot fi considerate conforme, ele fiind construite

si operate pe baza unor proiecte si norme specifice, acestea respectand
aproape in totalitate cerintele HG 162/2002 privind depozitarea
deseurilor.
Cele 21 de iazuri pe care se depoziteaza deseurile rezultate din
industria extractiva a minereurilor cad, pana la intrarea in vigoare a
Directivei privind deseurile din industria extractiva, sub incidenta
Directivei 1999/31/CE.
Pana la sfarsitul anului 2005 , se vor realiza evaluari de risc pentru
fiecare din cele 21 iazuri de decantare.
Se vor implementa BAT-urile pentru reducerea infiltrarii de apa in aceste
depozite (in acele cazuri cand aceste instalatii fac obiectul unei
autorizatii integrate de mediu, in conformitate cu cerintele Directivei
96/61/CE).
Sistarea depozitarii deseurilor in forma lichida in iazurile de decantare
existente se va face gradual, in urma incetarii activitatii miniere
aferente, la majoritatea companiilor miniere existente. Pentru 2 depozite
pe care se va continua activitatea se vor face investitiile necesare pentru
respectarea prevederilor Directivei 1999/31/CE si a noii Directive privind
gestiunea deseurilor din industria extractiva

ELIMINAREA PRIN DEPOZITARE A

DESEURILOR

INDUSTRIA EXTRACTIVA A CARBUNELUI

Depozitele de deseuri din industria extractiva a

carbunelui, care au fost realizate in baza unor proiecte, si

au prevazute lucrari de stabilizare, monitorizare si inchidere.
La momentul actual, au ramas in functiune numai haldele
de steril, iazurile de decantare (4 instalatii) schimbandu-si
functiunea ca urmare a modificarii tehnologiilor specifice.
Haldele de steril se incadreaza in categoria depozitelor
pentru
deseuri
inerte-nepericuloase;
sunt
depozite
conforme, iar la nivelul anului 2004 sunt inventariate 551
halde de steril, din care active 94, iar 457 in diferite faze
de inchidere, activitate gestionata de Agentia Nationala
pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de
Reconstructie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM).

PERIOADE DE TRANZITIE
pentru implementarea Directivei 1999/31/CE
DEPOZITE MUNICIPALE

Pentru conformare cu cerintele Uniunii Europene,

Romania a obtinut o perioada de tranzitie pentru
inchiderea etapizata a 101 depozite de deseuri
pana la 16 iulie 2017.
Pentru cele 251 depozite neconforme s-a elaborat
un grafic de inchidere etapizata pana in anul 2017.

DEPOZITE MUNICIPALE -SITUATIE

EXISTENTA (1)
Din cele 265 de depozite inventariate:
14 depozite de deseuri sunt conforme cu cerintele
Directivei 1999/31/CE, sau vor deveni conforme
pana la 31.12.2006 si isi vor continua functionarea
pana la epuizarea capacitatilor proiectate;
251 de depozite neconforme cu cerintele Directivei
1999/31/CE, care au sistat sau vor sista activitatea
de depozitare etapizat, dupa cum urmeaza:
11 depozite, pe care depozitarea a fost sistata in
anul 2003;
139 depozite vor sista depozitarea pana la 16
iulie 2009;
101 depozite vor sista depozitarea intre 16 iulie
2009 si 16 iulie 2017.

SITUATIE EXISTENTA (2)

Depozite conforme sau la un nivel ridicat de
conformare,
s-au construit la:
Arad, Brasov, Braila, Bucuresti-Chiajna, Buzau,
Constanta-Ovidiu,
Constanta-Costinesti,
Ialomita- Slobozia, Ilfov - Vidra, Ilfov - Glina,
Mures, Neamt, Prahova - Boldesti, Prahova Banesti, Prahova - Baicoi, Sibiu.
Acestea sunt conforme sau vor deveni conforme
pana la 31.12.2006 si isi vor continua
functionarea pana la epuizarea capacitatilor
proiectate.

CE SE PROPUNE PENTRU VIITOR

DEPOZITE MUNICIPALE(1)
Pe baza prognozei de generare si gestionare a deseurilor
nepericuloase prevazuta in PNGD, s-a stabilit ca este necesara
asigurarea capacitatilor de depozitare pentru urmatoarele tipuri
de deseuri nepericuloase:
deseuri municipale;
deseuri de productie nepericuloase care pot fi depozitate
impreuna cu deseurile municipale.
Pentru Romania sunt planificate realizarea a 65 de depozite
conforme din care:
50 de depozite cu o capacitate medie de 100000 t/an
(suprafata medie de 10 ha) din care 14 depozite au fost
deja construite;
15 depozite cu o capacitate medie de 50000 t/an
(suprafata medie de 5 ha), pentru asezarile izolate si cu
dificultati de transport, care vor asigura si capacitatea
necesara de depozitare pentru deseurile de productie
nepericuloase.

Directiva 2000/76/CE privind

incinerarea deseurilor
Transpunere

HG 128/2002 privind

incinerarea deseurilor,
modificata si completata de
HG 268/2005.

 Pentru operarea, monitorizarea, controlul

instalatiilor de incinerare intra in vigoare

la 26.02.2005 Normativul tehnic privind
incinerarea deseurilor aprobat prin OM
756/2004 (publicat in M.Of.86 bis/2005)

INSTALATII EXISTENTE (I)

INSTALATIILE DE INCINERARE PRIVATE
folosite pentru incinerarea deseurilor proprii

JUDET
LOCALITATE
PROPRIETAR
TIP INCINERATOR
ARGE
Piteti
SNP Petrom Ardere in vatra cu gaz
metan
Rafinaria Arpechim
Instalatie acrilonitril
ARGE
Piteti
SNPPetromArdere cu gaz metan in vatra
Rafinaria Arpechim
Instalatie acrilonitril
VLCEA Rmnicu Vlcea
SC OLTCHIM SA Atochem technology Franta
PRAHOVA
Brazi
SNP Petrom - Raf. Petrobrazi
H1A
PRAHOVA
Brazi
SNP Petrom - Raf. Petrobrazi
H1, H2
PRAHOVA
Brazi
SNP Petrom - Raf. Petrobrazi
Incinerator
rotativ (inchis
pt. modernizare)
NEAMT
Bucuresti

Com. Girov

SC KOBER SA

Proiect

IPROMED

In curs de autorizare - incinerator pentru eliminarea deseurilor proprii

la SNP PETROM SA sucursala COMPETROL Bucuresti - BANEASA cu
capacitatea de 300 Kg/h

INSTALATII EXISTENTE (2)

INSTALATIILE DE INCINERARE PRIVATE
CARE PRESTEAZA SERVICII DE INCINERAREA DESEURILOR
PENTRU TERTI
JUDET

LOCALITATE PROPRIETAR
TIP INCINERATOR/
capacitate
TIMIS
Timisoara
SC PRO AIR CLEAN SA ENERGOSPAR
0,075 t/h / 1,8 t/zi
SUCEAVA

Suceava

MONDECO

0,96 t/zi
CONSTANTA Constanta
ECOFIRE

MERI-FM

CALORIS
0,2 t/ h

In constructie: IF TEHNOLOGII Cluj Napoca - va fi dat in

functiune in 2005

INSTALATII EXISTENTE (3)

INSTALATIILE DE COINCINERARE DIN INDUSTRIA
CIMENTULUI

3 instalatii autorizate de co-incinerare a

deseurilor: Lafarge Romcim (Hoghiz si Medgidia)

si Holcim Romania (Campulung).
4 instalatii in diferite faze de autorizare care coincinereaza deseuri: Alesd de la Compania Holcim
Romania SA, Moldocim Bicaz, Casial Deva si
Romcif
Fieni de la Carpatcement-Heidelberg
Cement Group. Ele au inceput sa coincinereze in
cursul anului 2004 si sunt instalatii existente.

CONFORMAREA INSTALATIILOR
EXISTENTE LA CERINTELE DIRECTIVEI
Instalatiile de incinerare si co-incinerare vor respecta
2000/76/CE

toate cerintele Directivei nr. 2000/76/CE, transpuse

prin HG nr. 128/2002(modificata si completata de HG
268/2005) si a actelor subsecvente aprobate pentru
implementarea acestei Directive;

Toate instalatiile existente de incinerare si coincinerare a deseurilor, care intra sub incidenta
prevederilor Directivei 2000/76/CE, sunt obligate sa
prezinte spre aprobare autoritatilor competente
programe pentru conformare si sa se conformeze
acestei Directive pana la 31.12.2006;

Capacitatile de incinerare si co-incinerare vor acoperi

necesarul de capacitati conforme.

GENERAREA SI GESTIUNEA DESEURILOR

MEDICALE
Conform datelor ISP Bucuresti, institut aflat sub autoritatea
MS, a fost estimata o cantitate totala de deseuri medicale de
cca.64.000 t/an, din care, 45.000 t/an sunt deseuri asimilabile
cu cele menajere, iar 19.000 t/an sunt deseuri medicale
periculoase (12.000 t/an deseuri infectioase si 7.000 t/an
deseuri intepatoare taietoare)
Deseurile medicale periculoase reprezinta cca.30 % din
cantitatea totala de deseuri medicale generate.
Prin implementarea prevederilor OM 219/2002 (modificat si
completat de Ord 1029/2004 si Ord 997/2004) se estimeaza
o scadere a cantitatii de deseuri medicale periculoase in
Romania in perioada 2004-31.12.2006 datorita unei mai bune
gestionari a deseurilor la nivelul unitatilor medicale. Aceasta
descrestere se estimeaza a fi la cca 12.500 t/an pana in
2009.

INSTALATII EXISTENTE

346 de instalatii existente pentru tratarea

termica a
medicale;

deseurilor rezultate din activitati

Toate cele 346 de instalatii de tratare termica

a deseurilor medicale nu sunt in conformitate

cu Directiva 2000/76/CE. Aceste instalatii sunt
amplasate in unitati medicale si nu pot fi
retehnologizate pentru a respecta cerintele
Directivei.

PERIOADA DE TRANZITIE pentru

implementarea Directivei 2000/76/CE
Pana la 31.12.2006, 236 de instalatii de tratare termica a deseurilor
medicale periculoase se vor inchide etapizat ( 52 in 2004, 70 in 2005
si 114 in 2006, iar 110 instalatii de tratare termica a deseurilor
medicale periculoase se vor inchide in perioada 31.12.2006
31.12.2008.
Romania a obtinut o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie
2008 pentru inchiderea etapizata a 110 instalatii existente de
ardere a deseurilor periculoase rezultate din activitati medicale,
care se vor inchide dupa 31.12.2006, dupa cum urmeaza:

1 an, pana la 31.12.2007, pentru inchiderea a 52 de instalatii

existente de ardere a deseurilor periculoase din activitati medicale;
2 ani, pana la 31.12.2008, pentru inchiderea a 58 de instalatii
existente de ardere a deseurilor periculoase din activitati medicale

GESTIUNEA DESEURILOR MEDICALE PERICULOASE

PANA LA 31.12.2008

Anul

Transfer la instalatiile
de tratare termica
care nu se inchid (t)
Transfer la instalatiile
de sterilizare cu abur
sub presiune (t)

2004

6200

Transfer la instalatiile
900
de incinerare existente
(t)
Transfer la viitorul

2005

2006

2007

2008

6881

5289

5289

5289

1584

2376

2376

2376

4835

4835

4835

4835

13300

12500

12500

12500

2009
-

2376

4835

3000

incinerator cu cuptor
rotativ (t)
Total (t)

17100

10211

CAPACITATEA NECESARA DE INCINERARE A

DESEURILOR INDUSTRIALE PERICULOASE
S-a estimat ca din cantitatea totala de cca. 335.000 tone
(1)
care in prezent se depoziteaza, cca. 60.000 tone vor fi
stocate temporar, pana la 31.12.2009, cand se construieste
capacitatea de incinerare;

Capacitatea de incinerare va elimina urmatoarele cantitati

de
deseuri generate anual incepand cu 1.01.2007 :
20.000 tone deseuri tratate, rezultate din tratarea
(deshidratarea) unei cantitati de 60.000 t/an slamuri si
namoluri organice cu continut periculos, incepand cu
01.01.2007;
40.000 tone deseuri usor incinerabile pentru care
singura solutie identificata de eliminare este incinerarea,
incepand cu 01.01.2007.

CAPACITATEA NECESARA DE INCINERARE

A DESEURILOR INDUSTRIALE
PERICULOASE (2)
Avand in vedere abordarea strategica unitara pentru

gestiunea deseurilor periculoase, in conditiile socioeconomice ale Romaniei este necesara

construirea
unei capacitati de incinerare pana la 31.12.2008,
de cca 63.000 tone/ an, care va include:
o cantitate de deseuri industriale periculoase
incinerabile de cca 60.000 t/an care in prezent se
depoziteaza sau se stocheaza;
o cantitate de cca 3.000 t/an deseuri periculoase
rezultate din activitati medicale, care ar putea fi
incinerate
impreuna
cu
deseurile
industriale
periculoase. Aceasta cantitate nu va putea fi
acoperita de capacitatile existente de incinerare si de
sterilizare.

ELIMINAREA DESEURILOR MENAJERE

PRIN INCINERARE (1)

Compozitia si caracteristicile deseurilor menajere

din Romania (ex. umiditate de cca.50-60 % si
putere calorica mai mica de 8.400 kJ/kg), precum si
costurile mai ridicate ale acestei metode de
eliminare a deseurilor menajere nu permit
incinerarea in viitorul apropiat.

ELIMINAREA DESEURILOR MENAJERE

PRIN INCINERARE (2)
Metoda fezabila economic si social dupa anul 2017, ca

urmare a cresterii valorilor puterii calorifice si reducerii

valorilor pentru umiditate si substante organice.
Pasi posibili:
planificarea unei instalatii de incinerare in Bucuresti,
cu o capacitate mai mare de 150.000 t/an
(Bucuresti 2.000.000 locuitori, estimarea totala a
cantitatii produse 600 000 t/an, din care numai
150 000 t/an reprezinta deseuri menajere
incinerabile);
planificarea unor alte instalatii de incinerare in trei
mari orase cu o populatie de peste 300 000 de
locuitori, incluzand ariile invecinate

INSTALAIILE CARE NU INTRA SUB

INCIDENTA PREVEDERILOR HG 128/2002
PRIVIND INCINERAREA DESEURILOR
Eliminarea prin incinerare a cadavrelor de animale,

corpurilor intregi de animale si de asemenea subprodusele

de la animale care nu sunt destinate consumului uman nu
se supun prevederilor Directivei 2000/76 CE;
Incinerarea cadavrelor de animale (carcaselor) si a
subproduselor de la animale se realizeaza conform
Regulamentului 1774/2002/CE, transpus in legislatia
nationala prin Ordinul MAPAM nr. 723 din 29.09.2003
pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce
stabileste reguli de sanatate cu privire la
subprodusele de la animale ce nu sunt destinate
consumului uman
NU SE VA UTILIZA RETEAUA DE INCINERARE A DESEURILOR

VETERINARE PENTRU ELIMINAREA DESEURILOR MEDICALE SAU

INDUSTRIALE !

DIRECTIVA 94/62CE privind

ambalajele si deseurile de ambalaje
Scopul Directivei 94/62/CE este de a armoniza masurile
nationale privind managementul ambalajelor si deseurilor de
ambalaje in vederea prevenirii sau minimizarii impactului
asupra mediului.
Directiva urmareste, de asemenea, eliminarea barierelor in
calea liberei concurente pe piata unica europeana.
Directiva 94/62/EC stabileste masuri care au ca scop in
primul rand:
a) prevenirea producerii de deseuri de ambalaje,
b) cresterea gradului de reutilizare a ambalajelor;
c) cresterea gradului de reciclare a deseurilor de ambalaje;
d) cresterea gradului de valorificare a acestor deseuri.
Aceste masuri includ cerinte esentiale pentru materialele din
care sunt produse ambalajele si obiective pentru valorificarea
si reciclarea deseurilor de ambalaje.

DIRECTIVA 2004/12/CE care amendeaza

Directiva 94/62/CE

Are ca scop stabilirea obiectivelor de reciclare pentru

fiecare material deseu, luand in considerare evaluarea

ciclului de viata si analiza cost-beneficiu, care au indicat
diferente clare atat in costurile cat si in beneficiile reciclarii
diferitelor materiale de ambalaj, si realizarea unei coerente
a pietei interne pentru reciclarea acestor materiale.

LEGISLATIE

HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor

de ambalaje( publicata in MO 639 din 20 iulie 2005)

Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.

880 publicat in ianuarie 2005 privind procedura de raportare
a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje.
Conform prevederilor OM, raportarea datelor privind
ambalajele si deseurile de ambalaje se face de:
producatorii si importatorii de ambalaje, producatorii si
importatorii de produse ambalate -pentru datele privind
ambalajele;
consiliile locale si unitatile specializate care preiau direct de
la generatori deseurile de ambalaje in vederea valorificarii si
pentru datele privind deseurile de ambalaje.

ARGUMENTATIE PENTRU SUSTINEREA

PERIOADELOR DE TRANZITIE
NEGOCIATE DE ROMANIA
Directiva 94/62/CE prevede o perioada de cinci ani de la

transpunere si pana la atingerea efectiva a obiectivelor. Aceasta

perioada a fost aproape dublata pentru anumite tari cum este
Irlanda (importanta prin dimensiunea mediului rural) sau
Portugalia (nivelul scazut al consumului de ambalaje). Unele din
aceste caracteristici, cum ar fi ponderea populatiei din mediul
rural si nivelul scazut al consumului de ambalaje pot fi luate in
considerare si pentru Romania. De asemenea perioada solicitata
se bazeaza si pe crearea recenta a sistemelor de reciclare si
valorificare a ambalajelor.
Analiza evolutiei pietei deseurilor de ambalaje in anul 2003 indica
dezvoltarea activitatii de valorificare prin aparitia unor noi agenti
economici cu activitate de valorificare a deseurilor din circuitele
comerciale si industriale. Aceasta, corelata cu obligatia crescuta
a producatorilor de produse ambalate de realizare a obiectivelor
de reciclare pentru anii urmatori, impuse prin transpunerea
legislatiei europene, au condus la urmatoarele termene limita:

PERIOADE DE TRANZITIE
pna la 31 .12. 2006 pentru atingerea obiectivelor
globale de reciclare de 25%
individuale de 15% pentru sticla, 15% pentru
hartie/carton si 15% pentru metale
pana la 31 Decembrie 2008 pentru atingerea
obiectivelor de reciclare de
60% din greutate pentru hartie si carton
50% din greutate pentru metal

PERIOADE DE TRANZITIE
pna la 31.12.2011 pentru atingerea obiectivelor
globale de valorificare de 50%
individuale de reciclare de 15% pentru plastic, de 15 %
din greutate pentru lemn
pana la 31 Decembrie 2013 pentru atingerea obiectivului
global de
reciclare de 55%,
valorificare de 60%

individual de reciclare de

22,5 % din greutate pentru plastic, (considerandu-se numai

materialele reciclate in material plastic)
60% din greutate pentru sticla

COLECTARE SELECTIVA

Deseurile de ambalaje provin in proportie de circa 70 % de la

populatie, regasindu-se in deseurile menajere si 30 % de la
agentii economici.

Atingerea acestor obiective trebuie sa se bazeze pe o

evolutie foarte importanta a colectarii selective. Reusita

acesteia are la baza inainte de orice comportamentul fiecarui
cetatean iar eficienta investitiilor depinde de sensibilizarea
publicului larg referitor la necesitatea colectarii selective.
Toate exemplele europene ne arata ca sortarea la sursa este
o reusita, iar termenul de realizare depinde in mare masura
de gradul de cultura, de istoria si de obiceiurile fiecarei tari.

COLECTARE SELECTIVA
Implementarea colectarii selective se preconizeaza sa fie
abordata pe trei perioade:

2004 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare

populatie;
2007 2017: extinderea colectarii selective la nivel national;
2017 2022: implementarea colectarii selective in zone mai
dificile (locuinte colective, mediu rural dispersat, zone montane).
Aceste investitii se vor realiza prin trei tipuri de surse de
finantare: fonduri publice, fonduri de pre-aderare (ISPA) si fonduri
private.
In prezent, sunt aprobate patru proiecte finantate din fonduri de
pre-adereare si anume, pentru zonele Piatra Neamt si Ramnicu
Valcea, Teleorman, Dambovita, un proiect avand aplicatia ISPA
finalizata si transmisa la Bruxelles (Timisoara), iar pentru zonele
Galati, Iasi si Bacau sunt in curs de finalizare aplicatiile ISPA.

RESPONSABILITATI
Consiliile locale sunt responsabile de :
realizarea unor sisteme moderne de colectare, depozitare,
transport si prelucrare a deseurilor; amenajarea unor locuri
speciale de depozitare n fiecare localitate;
coordonarea serviciilor de salubrizare care cuprind activitati de
precolectare;
colectare, transport si depozitare a reziduurilor solide, precum si
preselectarea si organizarea reciclarii deseurilor .

Administratia publica locala, prin operatorii de salubrizare au

obligatia de a introduce deseurile de ambalaje, din deseurile
menajere colectate selectiv, intr-o schema, in vederea
valorificarii, prin intermediul unui agent economic autorizat.

REGULAMENTUL (CEE) nr. 259/93

privind supravegherea si controlul transportului de
deseuri
in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana
I. Obiectivele Regulamentului
Supravegherea si controlul transporturilor de deseuri destinate
eliminarii si valorificarii
Regulamentul include prevederi privind:
Transportul deseurilor in Statele Membre respectiv:
1.
Exportul deseurilor
2.
Importul deseurilor
3.
Tranzitul deseurilor

REGULAMENTUL (CEE) nr. 259/93

privind supravegherea si controlul transportului de deseuri
in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana

II. Principalele cerinte ale Regulamentului

Desemnarea autoritatilor competente responsabile

pentru implementarea Regulamentului

Supravegherea si controlul de catre autoritatile

competente, a transporturilor de deseuri, pe baza
notificarii

Implementarea procedurii de supraveghere si

control a transporturilor de deseuri pe baza de notificare

REGULAMENTUL (CEE) nr. 259/93

privind supravegherea si controlul transportului de deseuri
in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana

Implementarea procedurii de supraveghere si control

a transporturilor de deseuri in functie de categoria de
deseuri:
Regulamentul clasifica deseurile in raport cu
pericolul reprezentat de catre acestea respectiv:

deseuri de pe lista verde (deseuri nepericuloase),

deseuri de pe lista galbena (deseuri periculoase)
deseuri de pe lista rosie (deseuri foarte periculoase)
si de destinatia deseurilor:
-pentru eliminare sau
-valorificare.

REGULAMENTUL (CEE) nr. 259/93

privind supravegherea si controlul transportului de
deseuri
in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana
Perioade de tranzitie:
1. Romania solicita o perioada de tranzitie pana la 31
decembrie 2015, pentru notificarea catre autoritatile
competente a tuturor transporturilor catre Romania
de deseuri destinate valorificarii, prevazute in lista
verde a Regulamentului (CEE) 259/93

REGULAMENTUL (CEE) nr. 259/93

privind supravegherea si controlul transportului de deseuri
in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana

Perioade de tranzitie:
2. Romania solicita sa aiba posibilitatea sa obiecteze prin autoritatile
competente asupra transporturilor de deseuri pentru valorificare, prevazute
in lista verde (deseuri nepericuloase), lista galbbena (deseuri periculoase)
si lista rosie (deseuri foarte periculoase) ale Regulamentului si asupra
transporturilor de deseuri pentru valorificare, neprevazute in aceste liste
liste, transporturi destinate instalatiilor care beneficiaza de o derogare
temporara in baza urmatoarelor directive:
-Directiva IPPC (controlul integrat al poluarii)
-Directiva LCP( instalatii mari de ardere)
-Directiva privind incinerarea deseurilor,
pe toata perioada in care se aplica derogarea temporara instalatiei de
destinatie.

REGULAMENTUL (CEE) nr. 259/93

privind supravegherea si controlul transportului de
deseuri
in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana

Perioade de tranzitie:
3. Romania solicita posibilitatea sa obiecteze prin
autoritatile competente, la transporturile catre
Romania pentru valorificare, a anumitor deseurilor
periculoase (prevazute in lista galbena) si a tuturor
deseurilor foarte periculoase (prevazute in lista rosie)
Acesata perioada se poate prelungi pana in 2015 in
functie de rezultatul obtinut pana in 2011

REGULAMENTUL (CEE) nr. 259/93

privind supravegherea si controlul transportului de deseuri
in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana
Cadrul institutional existent care asigura controlul si supravegherea
transportului deseurilor se va imbunatati prin participarea:

-Agentia Nationala pentru Protectia Mediului ANPM

-Cele 8 Agentii Regionale pentru Protectia Mediului ARPM
In domeniul gestionarii deseurilor este prevazut sa fie recrutat personal
suplimentar la nivel national, regional si local, pana in anul 2006:
in 2004 -46 persoane (33 in cadrul APM, 8 in cadrul ARPM si 5 in
cadrul ANPM);
in 2005 -37 persoane (12 in cadrul APM, 8 in cadrul ARPM, 10 in
cadrul ANPM si 7 in
cadrul MMGA);
in 2006 -80 persoane (49 in cadrul APM, 3 in cadrul ARPM, 18 in
cadrul ANPM si 10 in cadrul MMGA).

REGULAMENTUL (CEE) nr. 259/93

privind supravegherea si controlul transportului de deseuri
in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana

Costuri:
Costurile pentru implementarea Regulamentului (CEE) 259/93/
privesc:
1. Costuri de personal:
o
Salarii (pana in 2007)- 80 000 Euro
o
Instruirea personalului (pana in 2007) 150 000 Euro
2. Costuri privind dotarea (pana in 2007) - (computere, imprimante,
fax-uri, telefoane, materiale informative, softuri pentru bazele de
date etc)- 100.000 Euro
Costuri totale (pana in 2007): 330 000 Euro.

Implementarea Directivei
2002/96/EC privind deseurile de
echipamente electrice si
electronice (DEEE) si a Directivei
2002/95/EC privind restrictiile
de folosire a anumitor substante
periculoase in echipamentele
electrice si electronice

Directiva 2002/96/EC privind

deseurile de echipamente
electrice
Obiectivele Directivei sunt:

- prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente

electrice si electronice si reutilizarea, reciclarea si
alte forme de valorificare ale acestor tipuri de
deseuri pentru a reduce in cea mai mare masura
cantitatea de deseuri eliminate;
- imbunatatirea performantei de mediu a tuturor
operatorilor implicati in ciclul de viata al
echipamentelor electrice si electronice
(producatori, distribuitori si consumatori) si in mod
special a agentilor economici direct implicati in
tratarea deseurilor de echipamente electrice si
electronice.

Directiva 2002/96/EC privind deseurile

de echipamente electrice si electronice
(DEEE)

Atingerea unor obiective de valorificare de 80%

din greutatea medie pe echipament si de 75%
valorificare materiala pentru:

Aparate de uz casnic de mari dimensiuni

Distribuitoare automate

Atingerea unor obiective de valorificare de 75%

din greutatea medie pe echipament si de 65%
valorificare materiala pentru:

Echipamente informatice si de telecomunicatii

Echipamente de larg consum

Directiva 2002/96/EC privind deseurile

de echipamente electrice si electronice
(DEEE)

Atingerea unor obiective de valorificare de

70% din greutatea medie pe echipament si de

50% valorificare materiala pentru:

Aparate de uz casnic de mici dimensiuni

Echipamente de iluminat
Unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor
industriale fixe de mari dimensiuni)
Jucarii, echipamente sportive si de agrement
Instrumente de supraveghere si control

Pentru lampile cu descarcare in gaz, rata

valorificarii materiale va fi de 80% din
greutate.

Directiva 2002/96/EC privind deseurile

de echipamente electrice si electronice
(DEEE)

Romania a obtinut:
- o perioada de tranzitie de 2 ani,
pana la 31.12.2008, pentru obiectivul
de colectare de minim 4 kg de deseuri
de echipamente electrice si
electronice/locuitor si an;
- o perioada de tranzitie de 2 ani,
pana la 31.12.2008, pentru obiectivele
de reciclare/valorificare.

Directiva 2002/96/EC privind deseurile

de echipamente electrice si electronice
(DEEE)

In procesul de implementare sunt

implicati:
- Producatorii, importatorii si distribuitorii de
echipamente electrice si electronice;
- Reciclatorii;
- Asociatiile profesionale ale producatorilor si
importatorilor de echipamente electrice si
electronice;
- Autoritatile competente (MMGA, GNM, MEC).

Directiva 2002/96/EC privind deseurile

de echipamente electrice si electronice
(DEEE)

Pentru sprijinirea implementarii acestei

-

directive au fost elaborate doua

proiecte de asistenta tehnica:
Sistemul de gestionare al deseurilor
de echipamente electrice si
electronice cu asistenta olandeza
Implementarea legislatiei de mediu
deseuri de echipamente electrice si
electronice Proiect PHARE

Directiva 2002/96/EC privind deseurile

de echipamente electrice si electronice
(DEEE)

Directiva 2002/96/EC este transpusa in

legislatia nationala prin HG 448/2005 privind

deseurile de echipamente electrice si
electronice (publicata in MO 491/10.iunie.2005)

Directiva 2002/95/EC privind restrictiile

de folosire a anumitor substante
periculoase in echipamentele electrice
si electronice

Scopul acestei directive este apropierea

legislatei Romaniei privind restrictiile
de folosire a substantelor periculoase in
echipamentele electrice si electronice
si aducerea unei contributii la protectia
sanatatii umane si la recuperarea si
eliminarea ecologica a deseurilor de
echipamente electrice si electronice.

Directiva 2002/95/EC privind restrictiile

de folosire a anumitor substante
periculoase in echipamentele electrice
si electronice

Directiva 2002/95/EC a fost transpusa in

legislatia nationala prin HG 992/2005 privind

limitarea utilizarii anumitor substante periculoase
in echipamentele electrice si electronice (publicata
in MO 822/12.09.2005)

DIRECTIVA 2000/53/CE
PRIVIND VEHICULELE
SCOASE DIN UZ

TRANSPUNERE
Directiva a fost transpusa prin Hotararea de
Guvern nr. 2406/2004, privind gestionarea
vehiculelor scoase din uz, publicata in
Monitorul Oficial nr. 32 din 11 ianuarie 2005.

Pentru preluarea integrala a cerintelor acestei

directive, s-au elaborat doua ordine de ministru care
se afla in circuit de avizare:
Ordin privind materialele si componentele vehiculelor
exceptate de la aplicarea art. 4 alin. (1) al HG nr.
2406/2004;
Ordin privind modelul si conditiile de emitere a certificatului
de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz.

PRINCIPALELE CERINTE ALE

DIRECTIVEI
Evitarea deseurilor inca din faza de

proiectare a vehiculelor
Colectarea gratuita, de la ultimul detinator,
a vehiculelor scoase din uz
Tratarea vehiculelor conform cerintelor
Uniunii Europene
Refolosire si valorificare a materialelor si
componentelor vehiculelor uzate
Instituirea de interdictii pentru plumb,
mercur, cadmiu si crom hexavalent.

SITUATIA ACTUALA
VEHICULE DIN CATEGORIA M1
STATISTICA DIN 10.03.2003
0-5 ani
19%
6-10 ani
20%
11-15 ani
18%
16-20 ani
19%
>20 ani
24%
TOTAL
2.629.469
100%
VEHICULE DIN CATEGORIA N1
STATISTICA DIN 10.03.2003
0-5 ani
38%
6-10 ani
36%
11-15 ani
12%
16-20 ani
9%
>20 ani
5%
TOTAL
307.013
100%

IMPLEMENTAREA
CERINTELOR DIRECTIVEI
1. FAZA PREGATITOARE PENTRU IMPLEMENTARE
Se va realiza un experiment pilot cu participarea agentilor
economici implicati in tratarea VSU, pentru evaluarea:
-costurilor pentru fiecare veriga a lantului de tratare/reciclare
-posibilitatilor tehnologice existente si necesarului de dotari la
statiile de colectare si dezmembrare;
-sistemului de transport al VSU;
-posibilitatilor de colaborare zonala pentru reciclarea unora
dintre materiale;
-sistemului de gestionare si trasabilitate a materialelor rezultate;
-proprietatilor materialelor reciclate provenite de la VSU si
analiza lor de catre componentisti si producatori reutilizatori
pentru a determina posibilitatile de reutilizare.

Acest experiment pilot va fi realizat in perioada 2004-2005.

FACTORI IMPLICATI IN PROCESUL

DE IMPLEMENTARE
Producatorii si importatorii de autovehicule;
Reciclatorii de autovehicule;
Agentii economici care dezmembreaza

vehicule;
Producatorii de piese de schimb pentru
autovehicule;
Asociatiile profesionale ale producatorilor si
importatorilor de autovehicule;
Autoritatile competente (Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor, Garda Nationala de Mediu,
Registrul Auto Roman, Ministerul Economiei si
Comertului)

COSTURI PENTRU
Costurile privind limitarea
IMPLEMENTARE

utilizarii metalelor
grele la fabricarea vehiculelor noi, precum si
cele
privind
cresterea
potentialului
de
reciclabilitate al vehiculelor vor fi suportate de
catre producatori.
S.C Automobile Dacia S.A a estimat aceste
costuri la 85 milioane Euro, iar S.C. ARO S.A.
a estimat un necesar de 40 de milioane Euro.
Costuri importante revin furnizorilor de
componente din industria orizontala.
La acestea se adauga costurile de tratare a VSU,
cu atingerea obiectivelor de reutilizare, reciclare
si valorificare energetica, costuri de aproximativ
250 Euro/vehicul (sursa ICIM).

Directiva 91/157/CEE

privind bateriile si acumulatorii

care contin anumite substante
periculoase

Directiva 93/86/CEE
Directiva 98/101/EC

de adaptare la progresul tehnic a

Directivei Consiliului 91/157/CEE
privind bateriile
si acumulatoarele care contin
anumite substante periculoase

Transpunere
HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si

acumulatorilor care contin substante periculoase

(publicata in MO 700/5.11.2001).

Scop
Valorificarea si eliminarea controlata a bateriilor si a
acumulatorilor uzati care contin substante periculoase
- organizarea eficace a colectarii separate;
- evitarea risipei de materii prime;
- este interzisa introducerea pe piata a bateriilor si
acumulatorilor care contin mai mult de 0,0005 % in
greutate mercur;
Initierea de programe pentru atingerea obiectivelor :
- reducerea cantitatii de baterii si acumulatori uzati din
deseurile menajere;
- eliminarea separata a bateriilor si acumulatorilor uzati

Directiva 96/59/CEE
privind eliminarea bifenililor si
trifenililor policlorurati ( PCB si PCT )

Transpunere

HG 291/2005 privind modificarea

Hotararii Guvernului nr. 173/2000

pentru reglementarea regimului
special privind gestiunea si controlul
bifenililor policlorurati si ale altor
compusi similari
(publicata in MO 330 /19 aprilie 2005).

Scop
Scopul acestei Directive:

- controlarea eliminarii PCB-urilor, decontaminarea sau

eliminarea echipamentului continand PCB-uri sau/si
eliminarea PCB-urilor folosite, in vederea lichidarii
lor;
- PCB-urile folosite sunt inlaturate si ca PCB-urile si
echipamentul ce contine PCB-uri, sunt
decontaminate sau inlaturate cat mai repede posibil;
- decontaminarea va fi efectuata cel tarziu la finele
lui 2010.
inventarele includ echipamente cu volume PCB mai
mari decat 5 dm(la condensatorii electrici, pragul
de 5 dm va fi inteles prin includerea tuturor
elementelor separate intr-un set combinat).

Implementare
detinatorii de echipamente cu PCB trebuie sa notifice

autoritatilor competente cantitatile ce le detin si orice

modificare in aceasta privinta.
autoritatile competente trebuie sa monitorizeze cantitatile
care au fost notificate
orice echipament ce constituie subiect de inventar trebuie
sa fie etichetat. Eticheta asemanatoare se aplica si pe
usile incaperilor unde se gasesc aceste echipamente.
pana in momentul in care acestia sunt decontaminati,
eliminati din activitate si/sau inlaturati, intretinerea
transformatorilor continand PCB-uri poate continua numai
daca obiectivul este asigurat ca PCB-urile pe care le contin
sunt conforme standardelor tehnice sau specificatiilor
privind calitatea dielectrica si dovedesc ca transformatorii
sunt in bune conditii de lucru si nu au scurgeri.

Directiva 75/439/CEE
privind eliminarea uleiurilor
reziduale

Transpunere
HG

662/2001
privind
gestionarea
uleiurilor uzate (Hotarare nr.441/2002
pentru modificarea si completarea HG
662/2001 si Hotarare nr.1159/2003
pentru modificarea HG 662/2001)

Scop si obiective
- protectia mediului impotriva efectelor nocive provocate

de evacuarea, depozitarea sau tratarea acestor uleiuri

- colectarea si eliminarea uleiurilor reziduale in conditii
de siguranta;
- eliminarea uleiurilor reziduale sa se faca prin reciclare;
Se interzice:
- evacuarea uleiurilor reziduale in apele de suprafata, in
sistemele de canalizare;
- depozitarea sau deversarea de uleiuri reziduale pe sol;
- prelucrarea de uleiuri reziduale care genereaza poluare
atmosferica