Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect IRD
CUPRINS
1. Depozitarea deseurilor
depozitarea deseurilor
8. Concluzii
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
1. Depozitarea deseurilor
Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor
prin depozitare pe sol sau in subteran,.
1. Tipuri de depozitare
1. Depozitarea controlata
Depozitarea controlata este folosita din ce in ce mai mult in lume si ramane inca sistemul
principal de depozitare si neutralizare de reziduuri menajere pana cand sistemele de prelucrare a
reziduurilor menajere, in scopul selectarii si valorificarii materialelor refolosibile si a energiei
potentiale, se vor dezvolta si vor castiga prioritate in aplicare, dar si atunci vor mai fi anumite
depozite pentru 'refuzuri' care apar chiar si in urma incinerarii ( cenusa) .
Pentru alegerea amplasamentului rampei de gunoi se va tine seama de urmatoarele conditii :
distanta fata de periferia centrelor populate - 1000 m;
pozitia rampei fata de vanturile dominante;
evitarea zonelor in care se pot produce inundatii .
In functie de tehnologia adoptata, realizarea rampelor de depozitare controlate, se pot utiliza
urmatoarele procedee:
rampe de depozitare controlate obisnuite (fara executarea unor prelucrari speciale ale
reziduurilor) ;
Inainte de inceperea depozitarii se decupeaza stratul vegetal, care sa fie folosit la acoperirea
finala a unui depozit mai vechi sau sa fie depozitat in apropiere pentru acoperirea finala a
depozitului . Aducerea reziduurilor si descarcarea pe teren, depozitul urmand sa ocupe o
suprafata mica, strict necesara pentru operatiile de imprastiere (repartizarea pe zone), eventual
compactate. Umplerea locului de depozitare prin inaintarea frontala sau inelara, fiecare nou strat
de reziduuri de 0,25 - 0,3 m urmand sa fie inceput din acelasi loc ca si precedentul.
Se vor efectua amenajarile indicate in studiul hidrogeologic privind protectia apelor
subterane si de suprafata si santuri de garda pentru protectia reziduurilor impotriva scurgerii
apelor meteorice care ar putea veni din amonte, de pe versanti si eventualele indiguiri ale rampei
de depozitare .
Suprafata de teren trebuie sa fie impartita in parcele de 1000 - 10000 mp. , in functie de
cantitatea zilnica de reziduuri care se depoziteaza..
Reziduurile trebuie sa fie depozitate in straturi de 1,5 - 2m. inaltime separate prin straturi
intermediare de material inert, in grosime de 0,2 - 0,3 m .
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Reziduurile sa fie descarcate cat mai aproape de locul de depozitare de unde sa fie imprastiate si
compactate cu buldozerul zilnic, atingand inaltimea de 1,5 m - 2 m , dupa care se acopera cu
material; inert, 0,2 - 0,3 m. Zilnic se va amenaja ca depozit o suprafata corespunzatoare inaltimii
de 1,5 - 2 m. strat de reziduuri .
Dupa depozitarea ultimului strat de reziduuri se face acoperirea finala cu un strat de pamant
vegetal de 0,6 - 1,2 m. grosime imprastiat si compactat cu aceleasi mijloace care sunt folosite
pentru reziduuri .
Rampele de depozitare ale reziduurilor trebuie sa fie imprejmuite cu garduri demontabile
care trebuie sa limiteze, de regula, suprafetele pe care se face depozitarea pe o perioada de 1 - 2
ani. Depozitul trebuie sa fie dotat cu tractoare pe senile echipate cu lama cu buldozer pentru
imprastiat si compactat zilnic. Pentru o buna exploatare a rampelor de depozitare controlate este
necesar sa se realizeze drumuri de acces corespunzatoare si grupuri de exploatare care sa
cuprinda: cantar bascula, remiza pentru tractoare, depozit pentru scule, depozit de carburant
pentru tractoare, grup sanitar cu spalator si WC, aparate de stins incendiile, depozit de nisip.
RAMPA ECOLOGICA CHIAJNA-RUDENI este prima si singura rampa ecologica de
depozitare a deseurilor municipale (menajere si industriale) din Municipiul Bucuresti, care detine
Autorizatie integrata de mediu (nr. 15/31.03.2006) si este incadrata in categoria "depozite de
deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi", cu o capacitate de depozitare totala de
4.500.000 mc.
drumul de acces exterior, de la soseaua principala de centura pana la depozit - are 2 benzi
de 3,5 metri si este betonat
imprejmuirea cu gard de 2 metri inaltime pentru prevenirea acccesului persoanelor straine
sau animalelor in incinta
paza la acest obiectiv este asigurata permanent cu personal specializat si cu monitorizare
si supraveghere video
platforme de cantarire a deseurilor :
este amenajata o cabina de control si doua platforme de cantarire : una la intrare si una la
iesire a autovehiculelor care transporta deseuri.
drumul interior de la intrarea in incinta la celula de depozitare, unde este amenajata o
platforma de descarcare betonata
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
utilaje pentru sistematizarea si compactarea deseurilor :
buldozer, incarcator frontal, compactor specializat.
sediu administrativ si utilitatile necesare :
apa curenta, incalzire, canalizare, energie electrica, vestiare, dusuri
platforma betonata in suprafata de 800 mp pentru parcare si spalare auto
spatiu de depozitare a materialului antiderapant (sare, nisip)
bazin de depozitare a irigatului (fractiunea lichida drenata din interiorul celulelor de
depozitare) si statia de tratare
echipament de presare/balotare a deseurilor sortate la locul de depozitare
Operatiunile descrise mai sus, realizandu-se in incinta Rampei Ecologice Chiajna, sunt aprobate
de catre autoritatile care gestioneaza.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Gropile de gunoi sunt o componenta vitala a oricarui sistem bine proiectat de
G.D.S.O.(Gospodarire a Deseurilor Solide Orasenesti). Ele sunt ultimul de depozitare a DSO
(Deseuri Solide Orasenesti) dupa ce au fost aplicate toate celelalte variante de GDSO. In multe
cazuri, groapa este ultima varianta aflata la dispozitie dupa colectarea DSO.
Depozit de deseuri
In figura prezentata mai sus putem observa un depozit traditional de deseuri care este
format din:
La baza:
-Stratul de argila cu permeabilitate specifica,
-Stratul de geomembrana ce permite izolarea depozitului si impermebilizarea
acestuia,
-Tevile de colectare a levigatului.
In interior avem tevi pentru colectarea gazului
La suprafata depozitul este izolat nisip, argila si in functie de zona, acesta poate fi
acoperit cu pamant fertil pentru a oferi un cadru cat mai natural posibil.
In afara de aceste aspecte trebuie asigurate urmatoarele utilitati:
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
alimentarea cu apa potabila,
alimentarea cu energie electrica,
conectarea la reteaua telefonica,
amenajarea spatiilor verzi cu rol peisagistic si de protectie.
Lucrari de terasamente pentru sectoarele de depozitare :
decoperta pe 0,70 m;
scarificarea, nivelarea si compactarea bazei depozitului;
asigurarea umpluturii de pamant cu grosimea de 1,5 - 2,5 m, necesara pentru a
asigura o distanta minima de 1,00 m fata de nivelul maxim al panzei freatice;
Deoarece practica a dovedit ca gropile mari de gunoi au impact indeosebit asupra apelor
freatice, tendinta actuala este aceea de revenire la gropile de dimensiuni mici. Se au in vedere
masuri de izolare a acestora cu straturi impermeabile, cu materiale sintetice si colectare
infiltratiilor. Se impune transportul infiltratului la statiile de epurare a apelor uzate si recircularea
ulterioara a apei in groapa de gunoi.
Amplasarea gropilor de gunoi trebuie sa tina cont pe de o parte de impactul pe care il
pot avea asupra asezarilor urbane situate in vecinatate (mirosul neplacut), iar de alta parte de
costul transportului de la locul de colectare.
Groapa de gunoi este varianta cea mai putin eficienta de recuperare a materialelor,
intrucat deseurile sunt de obicei bine amestecate in momentul sosirii acolo, iar costul
transportului materialului la groapa a fost deja asumat.
In orice caz, daca este de dorita compostarea la groapa si/sau este permisa activitatea
de culegere/pre-prelucrare a deseurilor,sortarea deseurilor trebuie sa aiba loc in zona din
apropierea portii, sau a celei de descarcare si nu langa celule de functiune. Aceasta reduce
riscurile create de utilajele pentru culegatori.
De asemenea, in acest fel se reduce cantitatea de material depus in groapa si se
prelungeste durata de serviciu a amenajarii.
Acolo unde culegerea deseurilor face parte din politica adoptata, procesul poate fi
gestionat cel mai bine prin acordarea de autorizatii pentru reducerea de materiale sau pentru
realizarea operatiilor de compostare la fata locului.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Acolo unde sunt folosite utilaje mecanice in exploatarea gropii, activitatea de culegere
a deseurilor trebuie restransa la amenajari separate pentru recuperarea materialelor reciclabile,
sau trebuie interzisa complet in amplasament.
Politica de recuperare a deseurilor trebuie stabilita in faza de proiectare a amenajarii,
astfel incit sa se poata asigura alternative pentru muncitorii care sunt dislocati si impiedicati sa-si
desfasoare activitatea de recuperare si sa se stabileasca proceduri de exploatare sigura a
operatiilor de la groapa de gunoi.
Datorita costurilor initiale scazute ale depozitelor deschise din cauza lipsei de
competente si utilaje, aceste amplasamente sunt obisnuite in tarile in curs de dezvoltare. Ele
comporta riscuri semnificative pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu, mai ales pe masura ce
compozitia deseurilor devine mai complexa in tarile in curs de dezvoltare.
Costurile de remediere ale acestor amplasamente pot depasi cu usurinta costurile lor
totale de investitii si exploatarea pe toata durata de serviciu. Apele subterane impurificate nu mai
pot fi readuse vreodata la starea lor initiala pentru a putea fi utilizate, iar alte efecte daunatoare
asupra mediului pot necesita decenii pentru a fi reduse.
Depozitele deschise atrag numeroase pasari care se hranesc din deseuri, aceste pasari
devenind vectori de boli mai importanti decit mustele si rozatoarele.
Practica depozitelor deschise de gunoaie constituie o dilema pentru orasele si
localitatile mai sarace si mai mici din tarile in curs de dezvoltare: neindoielnic aceasta metoda nu
este o practica sanatoasa.
Adeseori managerii sunt pusi in situatia sa inchida depozitele deschise si sa
construiasca gropi de gunoi amenajate. Amplasarea poate fi una dintre cele mai dificile actiuni in
realizarea gropii de gunoi.
Proiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori, dintre care cei
mai importanti sunt:
cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate se evalueaza in functie de
prognozele de dezvoltare a localitatilor;
caracteristicile amplasamentului in raport cu eficienta economica (dimensiuni, durata
de functionare, distanta de transport a deseurilor) si eficienta ecologica (cerinte legate de
protectia factorilor de mediu si a sanatatii umane) necesar a fi realizate;
posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului se evalueaza in functie
de natura deseurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitarii, planurile de
dezvoltarea pe termen lung etc.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Operarea in depozit
3.Descarcarea deseurilor se poate face direct in celulele de depozitare sau in buncare special
amenajate pt descarcare. La descarcare directa exista 2 variante:
a) intrarea masinilor in compartimentul propriu-zis pe o rampa de acces si descarcarea in depozit;
b) descarcarea pe benzi transportoare care trimit deseurile in depozit.
In cazul buncarului de orimire,deseurile pot trece fie prin instalatii de sortare care extrag partile
reciclabile,fie prin compactarea si asezarea deseurilor.
4.Operarea in compartimente consta in asezarea deseurile,compactarea acestora si acoperirea la
sfarsitul zilei cu un strat de pamant sau de material steril.
5.Varianta de depozitare in baloti
Avantaje:-o mai mare stabilitate;
-o manipulare mai usoara;
-un volum mai mare de depozitare pe aceeasi suprafata(o densitate mai mare).
Alegerea amplasamentului
Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei
analize pluricriteriale care cuprinde:
criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul de dispunere a
straturilor geologice; structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane; distanta fata de
cursurile de apa si alte ape de suprafata; starea de inundabilitate a zonei; folosinta terenului; clasa
de seismicitate; criterii legate de pericole de alunecare, tasare;
criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau alte
obiective; regimul precipitatiilor;
criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare (minimum 10 ani);
distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de
acces, utilitati etc.);
criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in peisaj;
accesul la amplasament; existenta unor arii protejate de orice natura; existenta in zona a unor
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective militare.
Continutul proiectului
Proiectul unui depozit de deseuri, indiferent de clasa din care face parte, trebuie sa
contina toate datele si informatiile necesare referitoare la fiecare etapa din ciclul de viata al
depozitului.
Echipamentul de cantarire
Echipamentele pentru verificarea deseurilor sunt amplasate intr-o zona special destinata
inspectiei, prelevarii de probe si laboratorului pentru analize.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Drumurile interioare
Amenajarea initiala a zonelor pentru depozitarea deseurilor cuprinde doua operatii de baza:
impermeabilizarea bazei si a marginilor depozitului;
realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului
Sistemul de impermeabilizare trebuie sa asigure atat etanseitatea intregului depozit, cat si:
stabilitate chimica si termica fata de deseurile depozitate si fata de solul de dedesubt
(inclusiv fata de umezeala si activitatea microorganismelor);
rezistenta mecanica la eforturile care apar in timpul constructiei si in timpul exploatarii;
rezistenta la fenomenele meteorologice (inlcusiv la inghet, la temperaturi ridicate si la
raze ultraviolete);
stabilitate dimensionala la variatiile de temperatura;
rezistenta la imbatranire, elasticitate suficienta si rezistenta la rupere.
Solutia de impermeabilizare trebuie sa tina seama de caracteristicile naturale ale
amplasamentului ales, si in mod special de conditiile geologice si hidrogeologice care formeaza
bariera geologica. Se considera ca bariera geologica indeplineste conditiile necesare pentru
impermeabilizare daca ea are urmatoarele caracteristici:
grosime 1 m, coeficient de permeabilitate (k) 10-7 m/s pentru depozitele de
deseuri inerte;
grosime 1 m, k 10-9 m/s pentru depozitele de deseuri nepericuloase;
grosime 5 m, k 10-9 m/s pentru depozitele de deseuri periculoase.
In cazul in care aceste conditii nu sunt indeplinite in mod natural, bariera geologica va fi
completata cu un strat de argila sau alt material natural cu proprietati echivalente.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat polimeric format din
geomembrana, geotextile si straturi de drenare, astfel incat impermeabilizarea cuvetei depozitului
va avea o structura de tipul celei prezentate in figura de mai jos.
In general, este necesara aplicarea unor metode de tratare pentru indepartarea urmatorilor
impurificatori:
compusi organici biodegradabili si nebiodegradabili;
compusi toxici organici sau anorganici;
amoniac si ioni nitrat;
sulfuri;
compusi volatili urat mirositori;
materii solide in suspensie.
Pot fi utilizate urmatoarele tehnici de tratare:
tratare biologica: anaeroba, aeroba, aeroba prelungita pentru eliminarea azotului
(nitrificare /
denitrificare); un sistem eficient si putin costisitor care poate servi ca faza de pretratare
inaintea deversarii in influentul unei statii de epurare orasenesti este lagunarea;
tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotatie-precipitare,
ultrafiltrare, evaporare.
In anumite cazuri, in functie de scopul urmarit, pot fi aplicate si alte procedee fizico-
chimice:
stripare cu aer pentru eliminarea amoniacului;
adsorbtie pe carbune activ pentru indepartarea urmelor de compusi organici;
osmoza inversa pentru eliminarea particulelor in suspensie sau coloidale, a azotului
amoniacal, a metalelor grele si a materiilor dizolvate.
IV)Calcule constructive: calculul fundatiei, calculul peretilor, etc. De calculat: puterea calorifica,
densitatea, umidit, supraf gratarului de ardere,volum de aer in exces,inaltimea cosului de fum
Aceste dotari sunt necesare pentru a asigura buna functionare a echipamentelor mobile utilizate
pentru operarea depozitului de deseuri.
buldozere pot fi dotate cu diferite tipuri de lame si senile profilate pentru deplasarea,
omogenizarea si compactarea deseurilor; sunt utilizate atat pentru depozitarea efectiva a
deseurilor, cat si pentru alte activitati de mentinere a bunei functionari a depozitului;
incarcatoare au avantajul ca pot circula si pe alte drumuri in afara celor din incinta
depozitului si sunt utilizate in general in depozite mici, in care predomina deseurile din
constructii;
compactoare cu role sunt utilizate pentru maruntirea si omogenizarea deseurilor,
reducerea spatiilor libere dintre acestea si realizarea unei suprafete relativ netede si stabile;
screpere sunt utilizate pentru excavarea si transportul materialului de acoperire;
excavatoare hidraulice sunt utilizate in principal la amenajarea depozitului, dar si in
cursul exploatarii, pentru amenajarea noilor zone de descarcare a deseurilor.
Constructiile sociale
Birourile administrative si constructiile sociale vor fi amplasate la distanta fata de zona
de acces si descarcare a vehiculelor ce transporta deseuri.
Nivelarea si compactarea
Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practica avand mai
multe avantaje:
creeaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari de deseuri in unitatea de volum;
reduce impactul determinat de imprastierea gunoaielor pe diferite suprafete, proliferarea
insectelor, a animalelor si pasarilor si aparitia incendiilor;
minimizeaza fenomenele de tasare pe termen scurt.
Deseurile sunt imprastiate omogen pe toata suprafata celulei de depozitare si apoi sunt
compactate.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
In cazul depozitarii deseurilor cu potential biodegradabil ridicat se va calcula un grad de
compactare optim, astfel incat densitatea stratului de deseuri sa nu impiedice procesele de
formare si evacuare a levigatului si a gazului de depozit. Datele de literatura sugereaza ca o
valoare a densitatii deseurilor compactate de 0,8 t/m3 este optima pentru desfasurarea normala a
proceselor de biodegradare in deseurile menajere. In cazul in care autorizatia de mediu a
depozitului prevede conditii de stabilizare accelerata, gradul de compactare va fi foarte redus sau
chiar zero, aplicandu-se alte metode pentru minimizarea proliferarii daunatorilor si a imprastierii
deseurilor.
Acoperirea zilnica
Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni
aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea
insectelor, a pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic. Acoperirea
zilnica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu temperatura si umiditate ridicate, aceste
conditii favorizand degajarea de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor.
Auto-monitorizarea tehnologica
Auto-monitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii de functionare
a tuturor componentelor unui depozit de deseuri: drumul de acces si drumurile din incinta,
impermeabilizarea, sistemele de colectare si evacuare a levigatului si a gazului de depozit, alte
dotari existente (sortare, compostare, incinerare). De asemenea, se va urmari gradul de tasare,
precum si stabilitatea depozitului. Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in
conditiile proiectate a tuturor echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea
riscurilor de accidente pentru mediu si sanatatea umana.
Conditiile pentru o tasare uniforma sunt de obicei realizate prin nivelarea si compactarea
deseurilor si prin asezarea corecta a straturilor de acoperire. Totusi, proiectantul depozitului
trebuie sa tina cont de posibilitatea aparitiei unor tasari diferentiate si sa stabileasca masuri de
prevenire, cum ar fi: grosimi suplimentare de material de acoperire pentru anularea tasarii
diferentiate sau pentru a permite indepartarea de material de acoperire daca tasarea nu atinge
cotele prognozate.
Auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de
influenta Auto-monitorizarea emisiilor, in faza de exploatare a unui depozit de deseuri, are ca
scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de
mediu, autorizatia de gospodarire a apelor etc.).
Valorile obtinute in urma masuratorilor vor fi comparate cu cele prevazute de normele legislative
in vigoare.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Valorile obtinute pentru fiecare factor de mediu vor fi comparate cu cele prevazute de
normele legislative in vigoare.
Figura 11. Schema sistemului de acoperire a unui depozit de deseuri Sol vegetal
La baza taluzului, geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod corect, pentru a face fata
la solicitarile mecanice si pentru a realiza o izolare corespunzatoare a masei de deseuri.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
CERINE GENERALE
pentru toate clasele de depozite de deeuri
1. Cerine generale la amplasarea i proiectarea unui depozit
1.1. Cerine generale pentru amplasarea unui depozit
1.1.1. Amplasarea unui depozit de deeuri se face inndu-se seama de planurile de urbanism
general i de planurile de urbanism zonal.
1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform urmtoarei scheme:
1.1.2.1. Faza preliminar
1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deeuri n urmtoarele zone:
a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru ap; excepiile sunt posibile
doar pentru depozite de tip c, dac din verificrile n fiecare caz rezult c amplasamentul este
corespunztor;
b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;
c) zone ce se constituie n arii naturale protejate i zone de protecie a elementelor patrimoniului
natural i cultural;
d) zone de protecie a surselor de ap potabil sau zone izolate temporar, prevzute n acest scop
de autoritile competente, zone cu izvoare de ap mineral sau termal cu scop terapeutic;
e) n excavaii din care nu este posibil evacuarea levigatului prin cdere liber n conductele de
evacuare plasate n afara zonei de depozitare;
f) zone portuare, zone libere.
1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ine seama de:
a) condiiile geologice, hidrogeologice, pedologice i geotehnice de pe amplasamentul
depozitului i n zonele imediat nvecinate;
b) poziionarea fa de zonele locuite existente sau planificate; distana de protecie fa de corpul
depozitului trebuie s fie de cel puin 1.000 m pentru depozitele de deeuri nepericuloase i
periculoase; construciile individuale vor fi luate n considerare separat;
c) poziionarea n zone seismice sau n zone active tectonic;
d) poziionarea n zone n care pot aprea alunecri de teren i cderi de pmnt n mod natural,
respectiv n care exist posibilitatea apariiei acestor fenomene n urma exploatrilor miniere n
subteran sau la suprafa.
1.1.2.1.3. Amploarea investigaiilor geologice, pedologice i hidrogeologice depinde de
condiiile specifice fiecrui amplasament i de clasa de depozit ce intenioneaz s se realizeze.
n fiecare caz se va avea grij s existe posibilitatea unei investigaii a terenului de fundare pn
la o adncime destul de mare.
1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie s aib stabilitatea necesar pentru a prelua sarcinile
rezultate din corpul depozitului, astfel nct s nu apar deteriorri ale sistemului de
impermeabilizare la baz i s nu fie periclitat stabilitatea corpului depozitului.
1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate:
a) se definete clasa de depozit care se intenioneaz a se realiza;
b) se identific i se inventariaz amplasamentele acceptate;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
c) se analizeaz amplasamentele, n funcie de clasa de depozit i de tipurile de deeuri ce vor fi
acceptate la depozitare, pe baza unei comparaii pluricriteriale;
d) amplasamentul considerat, n urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizrii
obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic n conformitate cu prevederile
legale n vigoare prin ntocmirea studiului de evaluare a impactului, dup care solicitantul va
parcurge etapele legale pentru obinerea acordului/acordului integrat de mediu;
e) autoritatea competent analizeaz Raportul la studiul de evaluare a impactului i a soluiei de
proiectare i stabilete, dup consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului n
funcie de care se ia decizia realizrii obiectivului.
1.1.4. Distanele minime de amplasare fa de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe
baza concentraiilor de poluani n atmosfer, estimate n cadrul unor studii de evaluare a
impactului asupra mediului i sntii.
1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
Criterii geologice, pedologice i hidrogeologice:
a) caracteristicile i dispunerea n adncime a straturilor geologice;
b) folosinele actuale ale terenurilor i clasa de fertilitate, evaluarea lor economic, financiar i
social pentru populaia din zon;
c) structura (caracteristici fizico-chimice i bacteriologice), adncimea i direcia de curgere a
apei subterane;
d) distana fa de cursurile de ap, fa de albiile minore i majore ale acestora, fa de apele
stttoare, fa de apele cu regim special i fa de sursele de alimentare cu ap;
e) starea de inundabilitate a zonei;
f) aportul de ap de pe versani la precipitaii.
Criterii climatice:
a) direcia dominant a vnturilor n raport cu aezrile umane sau cu alte obiective ce pot fi
afectate de emisii de poluani n atmosfer;
b) regimul precipitaiilor.
Criterii economice:
a) capacitatea depozitului i durata de exploatare;
b) distana pe care se efectueaz transportul deeurilor de la sursa de producere/colectare la locul
de depozitare;
c) necesitatea unor amenajri secundare pentru depozit (drumuri de acces, utiliti).
Criterii suplimentare:
a) vizibilitatea amplasamentului;
b) accesul la amplasament;
c) topografia terenului.
1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai n cazul n care caracteristicile amplasamentului din
punct de vedere al condiiilor menionate anterior sau al msurilor de remediere care trebuie luate
respect legislaia de mediu n vigoare.
1.2. Cerine generale la proiectarea i realizarea unui depozit
1.2.1. Proiectul depozitului trebuie s respecte urmtoarele:
a) dimensiunile depozitului trebuie s fie corelate cu volumul total de deeuri ce urmeaz a fi
acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
municipal ori zonal;
b) perioada de exploatare s fie de minimum 20 de ani.
1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie s prezinte:
a) natura i proveniena deeurilor care urmeaz s fie depozitate;
b) cantitile de deeuri care vor fi eliminate final prin depozitare;
c) tehnologiile de tratare a deeurilor nainte de depozitare i/sau n incinta depozitului;
d) modul de realizare a bazei depozitului, adic:
modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza i taluzurile interioare ale digurilor de
protecie);
modul de protecie a sistemului de impermeabilizare;
sistemul de drenare, colectare, epurare i evacuare a levigatului, apelor pluviale i a apelor
exfiltrate;
e) sistemul de colectare, nmagazinare i valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau
sistemul de ardere controlat a gazelor de depozit;
f) organizarea tehnic a depozitului, utilitile;
g) instruciunile de exploatare a depozitului;
h) procedura de nchidere a depozitului;
i) sistemul de control i de supraveghere a depozitului;
j) msurile de siguran n timpul exploatrii, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea i
combaterea exploziilor i planul de intervenie n caz de accidente sau avarii ntr-un depozit;
k) msuri pentru asigurarea condiiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecie;
l) msuri de protecie a muncii.
Soluia tehnologic care va fi adoptat este opiunea proiectantului, n limita prevederilor
prezentei hotrri i a cerinelor Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor, adoptat prin
Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 757/2004, acesta asumndu-i rspunderea
c depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu i pentru sntatea populaiei.
1.2.3. Dup atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizat acoperirea final cu continuarea
aciunii de captare a gazelor de depozit i a drenrii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
1.3. Cerine generale pentru impermeabilizarea depozitelor
1.3.1. n vederea proteciei solului i a apei subterane i de suprafa, baza, taluzurile interioare
ale digurilor de protecie i acoperiul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluiile de
impermeabilizare se stabilesc de ctre proiectant astfel nct depozitul s rspund cerinelor
prezentei hotrri, inclusiv ale anexelor.
1.3.2. Un depozit trebuie s fie amplasat i proiectat astfel nct s satisfac condiiile necesare
pentru a preveni poluarea solului, apei subterane i/sau de suprafa i a asigura colectarea
eficient a levigatului n conformitate cu seciunea 2.1 Controlul apei i gestiunea levigatului;
aceasta se realizeaz prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei
depozitului n timpul fazei de exploatare/active i prin combinarea unei bariere geologice cu o
impermeabilizare superioar n cursul fazei pasive/postnchidere.
1.3.3. Bariera geologic este creat de condiiile geologice i hidrogeologice de sub i din
vecintatea unui depozit i trebuie s confere o capacitate suficient de atenuare i prevenire a
unui potenial risc ecologic pentru sol i apa subteran.
Bariera geologic a bazei i taluzurilor depozitului va consta ntr-un strat mineral care satisface
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
cerinele de permeabilitate i grosime cu un efect combinat din punct de vedere al proteciei
solului, apei freatice i de suprafa cel puin echivalent cu cel rezultat din urmtoarele condiii:
depozit pentru deeuri periculoase: K 1,0 x 10^-9 m/s; grosime 5 m;
depozit pentru deeuri nepericuloase: K 1,0 x 10^-9 m/s; grosime 1 m;
depozit pentru deeuri inerte: K 1,0 x 10^-7 m/s; grosime 1 m.
1.3.4. Metoda folosit pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe
suprafaa analizat i pentru tot amplasamentul, trebuie s fie metod standardizat sau
recunoscut internaional.
1.3.5. Acolo unde bariera geologic nu satisface n mod natural condiiile menionate anterior, ea
poate fi completat n mod artificial i ntrit prin alte mijloace care s realizeze o protecie
echivalent.
O barier geologic construit nu trebuie s fie mai subire de 0,5 m (tabelul nr. 2.1).
1.3.6. n afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie s fie prevzut cu o
impermeabilizare artificial care ndeplinete cerinele de rezisten fizico-chimic i de
stabilitate n timp, corespunztoare condiiilor de etanare cerute, i cu un sistem etan de
colectare a levigatului pentru a se asigura c acumularea de levigat la baza depozitului se
menine la un nivel minim.
8. Concluzii
In trecut, gestionarea deseurilor nu era o problema bine pusa la punct in tara noastra.
Depozitele de deseuri, asa-numitele gropi de gunoi erau neacoperite, neizolate la baza. Asadar,
se permitea apelor pluviale sa raspandeasca poluantii din corpul depozitului de deseuri in terenul
natural si in ape, gazelor din masa deseurilor sa fie raspandite in atmosfera fara a fi filtrate,
respectiv deseurilor sa fie raspandite in afara locului de depozitare de catre vant sau animale.
Urmatorul pas a fost acela de a acoperi depozitele de deseuri cu un strat de suprafata
impermeabil si impenetrabil, astfel incat sa nu mai existe un contact nociv pe viitor intre deseuri
si mediul inconjurator. Gazele emanate de deseuri sunt colectate sau filtrate si eliberate in aer iar
apele pluviale sunt colectate de pe amplasament si deversate in mod controlat in apele naturale.
Urmand exemplul tarilor mai avansate, incepem sa construim impermeabilizari la baza,
inainte de depunerea deseurilor, astfel incat levigatul care curge din masa deseurilor sa nu mai
poata patrunde in teren, ci sa fie colectat si tratat. In completarea lucrarilor ingineresti, vin eroii
de zi cu zi care colecteaza separat deseurile si participia la actiunile de reciclare.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE