Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracteristici.
Introducere. Legislatie
Resurse: minerale, petrol, gaze natural, lemn, apa, sol.
Mediu:
deeu - orice substan sau orice obiect din categoriile stabilite n anexa nr. I B, pe care
deintorul le arunc, are intenia sau obligaia de a le arunca;
deeuri menajere - deeuri provenite din activiti casnice sau asimilabile cu acestea i
care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localiti;
deeuri asimilabile cu deeuri menajere - deeuri provenite din industrie, din comer,
din sectorul public sau administrativ, care prezint compoziie i proprieti similare cu deeurile
menajere i care sunt colectate, transportate, prelucrate i depozitate mpreun cu acestea;
deeuri periculoase - deeurile menionate la art. 181 alin. (1), care se ncadreaz la
categoriile sau tipurile generice de deeuri periculoase, prezentate n anexa nr. I C, i
constituenii acestor deeuri, prezentai n anexa nr. I D, constitueni care fac ca aceste deeuri s
fie periculoase atunci cnd au una sau mai multe dintre proprietile descrise n anexa nr. I E;
eliminare - orice operaiune prevzut n anexa nr. II A;
gestionare - colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor, inclusiv
supravegherea zonelor de depozitare dup nchiderea acestora;
operator - orice persoan fizic sau juridic nvestit cu atribuii i responsabiliti n
activiti autorizate n domeniul gestiunii deeurilor;
productor - orice persoan fizic, persoan fizic autorizat s desfoare activiti
independente sau persoan juridic din a crei activitate rezult deeuri (productor iniial) i/sau
care a efectuat operaiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaiuni care genereaz
schimbarea naturii ori a compoziiei acestor deeuri;
reutilizare - orice operaiune prin care ambalajul care a fost conceput i proiectat pentru
a realiza n cadrul ciclului su de via un numr minim de parcursuri sau rotaii este reumplut
sau reutilizat pentru acelai scop pentru care a fost conceput;
reciclare - operaiunea de reprelucrare ntr-un proces de producie a deeurilor pentru
scopul original sau pentru alte scopuri;
tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice i biologice care schimb caracteristicile
deeurilor, n scopul reducerii volumului i caracterului periculos al acestora, facilitnd
manipularea sau valorificarea lor;
valorificare - orice operaiune menionat n anexa nr. II B;
Anexa
nr
IB
Categorii de deeuri
1. reziduuri de producie sau de consum nespecificate la poziiile urmtoare;
4. materiale mprtiate sau distruse ntr-un accident, inclusiv orice material, echipament
etc., contaminat n urma accidentului;
5. materiale provenite de la construcii, demolri, amenajri n spaii construite etc.;
6. materiale contaminate sau impurificate n urma unei aciuni voluntare (de exemplu:
reziduuri de la operaiunile de curare, materiale de ambalare, containere etc.);
7. obiecte consumabile i pri ale acestora (de exemplu: baterii consumate, catalizatori
epuizai etc.);
8. substane devenite improprii utilizrii (de exemplu: acizi contaminai, solveni
contaminai, amestec de sruri epuizate etc.);
9. reziduuri de la procesele industriale (de exemplu: zguri, blazuri etc.);
10. reziduuri de la procesele de combatere a polurii (nmoluri de scruber, pulberi din
filtrele de desprfuire, filtre uzate etc.);
11. reziduuri de fabricaie/finisare (de exemplu: achii de la strunjire sau frezare etc.);
12. reziduuri de la extracia i prelucrarea materiilor prime (de exemplu: reziduurile de la
exploatrile miniere sau petroliere etc.);
13. materiale contaminate (de exemplu: uleiuri contaminate cu PCB etc.);
14. toate materialele, substanele sau produsele a cror utilizare este interzis de lege;
15. produse pe care deintorul nu le mai utilizeaz (de exemplu: reziduuri din
agricultur, menajere, din birouri, activiti comerciale etc.);
16. materiale, substane sau produse contaminate care rezult din aciunile de remediere a
solului;
17. toate materialele, substanele sau produsele incluse n categoriile de mai sus."
Tipul de deseu de prezinta una din proprietatile periculoase sau contine unul din
constituentii cuprinsi in lista compusilor cu proprietati periculoase
Nr.
II
8. tratament biologic nespecificat la alt punct din prezenta anex, din care rezult n final
compui sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricrei operaiuni enumerate la pct.
1-12;
9. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta anex, din care rezult n
final compui sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricrei operaiuni enumerate
la pct. 1-12 (de exemplu: evaporare, uscare, calcinare etc.);
10. incinerare pe sol;
11. incinerare pe mare;
12. stocare permanent (de exemplu, introducerea de containere cu deeuri ntr-o min);
13. amestecare, nainte de a se ncadra n oricare dintre operaiunile menionate la pct. 112;
14. reambalare nainte de a se ncadra n oricare dintre operaiunile menionate la pct. 113;
15. stocarea nainte de efectuarea oricrei operaiuni menionate la pct. 1-14, cu excepia
depozitrii temporare, naintea colectrii, pe zona de producere."
ANEXA
Nr.
II
12. schimb de deeuri ntre deintori, pentru a fi supuse uneia dintre operaiunile
menionate la pct. 1-11;
13. stocarea de deeuri n scopul de a fi supuse uneia dintre operaiunile menionate la
pct. 1-12, exclusiv depozitarea temporar naintea colectrii, n zona de producere."
Deseuri
Medicale
DESEURI = RESURSE
Valorificare!!!!
Valorificare materiala
Reciclare
Compostare
Valorificare termica
Incinerare
coincinerare
Depozitare
separarea compuilor din deeuri confer valoare dac acetia pot fi valorificai.
DAR...
costuri suplimentare
7
SUA :
8
Slide 33 exemplu
Caracteristici generale deseuri menajere nesortate/sortate
Proprietati fizice
Deseurile sortate pot avea o compozitie relativ bine definita (hartie, mase plastice,
metale) sau foarte complexa (DEEE, autovehicule scoase din uz) care necesita
dezmembrare inainte de reciclare
materialelor)
Umiditatea
10
in
proiectarea
depozitelor,
conversia
colectare/depozitare etc
Depinde de:
compoziie,
perioada i locul de colectare,
gradul de compactare
volumului
in
masa
la
Permeabilitatea deseurilor
Caracterizeaza capacitatea de transport a unui fluid printr-un strat poros, m/s
Val. Medie in depozite: 10-3 m/s
Importanta in proiectarea depozitelor, calculul levigatului format in depozit etc
Depinde de:
Fractia de goluri
12
Compozitie
umiditate ( pierdere la 105C timp de o or)
materii volatile (pierderea suplimentara de greutate pna la 950C)
cenua (reziduul rmas dup ardere)
crbune fix
Coninutul elementar (C, H, O, N, S)
Coninutul caloric
13
14
Valoarea pH-ului unei soluii obinute n urma contactrii unei probe mcinate de deeu
cu o soluie de KCl 0,1M n proporie de
1:5 n cazul probelor cu coninut redus n materii organice
1:10 la coninut mai mare n materii organice.
Compozitie complexa
Metale grele
Greu de separat
Depozitarea deseurilor
Reglementata de HOTRRE nr.349 din 21 aprilie 2005
privind depozitarea deeurilor
Depozitarea
DEPOZITAREA DESEURILOR = metoda de eliminare finala, se realizeaza in
DEPOZITE
Tratarea levigatului
Inchiderea depozitelor
Dizolvarea CO2 n ap duce la formarea unui levigat slab acid ce poate dizolva anumite
minerale
prin msuarea potentialului redox n deeuri poate fi monitorizat instalarea etapei a treia.
La un potential redox de 50 mV pn la 100 mV se reduc azotaii i sulfaii, iar ntre
150 mV i 300 mV are loc formarea metanului.
este iniiat prima etap a procesului de degradare anaerob cnd compuii organici cu
molecule mari (lipide, polizaharide, proteine, acizi nucleici) hidrolizeaz n compui cu
molecule mici.
17
se continu descompunerea moleculelor organice mari n molecule mai mici organice, dar
i hidrogen, amoniac, dioxid de carbon, acizi anorganici.
acidogenez.
18
etap lent
pH-ul levigatului se situeaz la valori neutre ntre 6,8 i 8 - metale grele dizolvate
precipit
producia de metan depinde tipul deeului, dar valoarea medie teoretica poate fi
considerata de 0,5 m3/kg deeu urban.
metanul poate difuzeaz prin sol i poate fi degradat de ctre bacteriile aerobe.
19
se mai descompune evantualul material biodegradabil adus cu apa infiltrat (cnd exist o
acoperire care s permit acesta, viteza fiind ns foarte redus datorit cantittilor mici de
nutrieni disponibile.
20
se realizeaza cnd se atinge o stare de relativ stabilitate din punct de vedere fizic, chimic
i biologic.
se atinge n general greu i se poate datora unor factori diveri, n special cei care
influenteaz timpul de stabilizare al materiei organice
Coninutul mare n carbon fa de azot (C:N > 120:1) poate inhiba activitatea
bacterian.
21
Depozitele de deseuri
Clase de depozite
folosina terenului;
clasa de seismicitate;
2) criterii climatice:
regimul precipitaiilor;
3) criterii economice:
22
accesul la amplasament;
existena n zon a unor aeroporturi, linii de nalt tensiune sau obiective militare.
Date generale pentru proiectare
- natura i proveniena deeurilor ce urmeaz a fi depozitate;
- cantitile de deeuri - corelat cu durata de funcionare i capacitatea maxim a
depozitului;
- tehnologiile de tratare a deeurilor nainte de depozitare i/sau n incinta depozitului,
dac este cazul.
Date pentru faza de construcie
- infrastructura depozitului, echipamentele i instalaiile componente, amplasarea acestora
n cadrul incintei, precum i cile de acces;
- asigurarea utilitilor;
- modul de realizare a bazei i a pereilor laterali ai depozitului -materiale folosite i
caracteristici tehnice ale acestora, incluznd stratul de impermeabilizare natural (grosime,
coeficient de permeabilitate, mod de realizare), straturile geosintetice (geomembrane, geotextile),
sistemul de drenare a levigatului;
- realizarea sistemului de colectare, tratare i eliminare a levigatului;
- realizarea sistemului de colectare i evacuare (eventual recuperare) a gazului de depozit.
Date pentru faza de exploatare
- procedura de acceptare a deeurilor la depozitare;
- modul de operare - cuprinznd metoda de depozitare utilizat, nivelarea i compactarea,
acoperirea zilnic, delimitarea zonelor de lucru, colectarea, tratarea i eliminarea levigatului,
colectarea i evacuarea gazului de depozit, necesarul de echipamente mobile i spaiile destinate
ntreinerii acestora, instruciuni privind depozitarea anumitor tipuri specifice de deeuri
(materiale pulverulente, obiecte voluminoase, deeuri foarte uoare, respectiv urt mirositoare);
23
- automonitorizarea tehnologic;
- automonitorizarea emisiilor i controlul calitii factorilor de mediu n zona de influen
a depozitului;
- msuri de siguran pentru prevenirea incendiilor i a exploziilor, inclusiv planul de
intervenie n caz de accidente sau avarii;
- msuri de protecie a muncii i pentru asigurarea condiiilor igienico-sanitare;
- sistemul de paz i supraveghere.
- cota final de depozitare;
- modul de realizare a acoperirii finale - materiale i caracteristici tehnice ale acestora,
inclusiv modul de evacuare a gazului de depozit;
- automonitorizarea emisiilor i controlul calitii factorilor de mediu n zona de influen
a depozitului;
- msuri de siguran pentru prevenirea incendiilor i a exploziilor, inclusiv planul de
intervenie n caz de accidente sau avarii;
- date privind posibilitile de reabilitare i utilizare ulterioar a terenului.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului i obinerea acordului de mediu
obinerea acordului de mediu este necesar pentru orice proiect public sau privat referitor
la o investiie nou sau la modificarea unei activiti/instalaii existente cu impact
semnificativ asupra mediului. (Legea Mediului )
CONSTRUIREA DEPOZITELOR DE DEEURI
Instalaii i echipamente fixe principale din componenta unui DD
- echipament de cntrire i echipament de recepie pentru cantitimici de deeuri;
- faciliti pentru verificarea deeurilor i laborator;
- drumuri interioare;
- zone pentru depozitarea deeurilor;
- instalaii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea ievacuarea gazului de
depozit;
- garaje, ateliere i spaii de parcare pentru utilaje;
- echipament pentru curarea roilor vehiculelor;
- birouri administrative i construcii sociale.
24
25
excavarea, pregatirea fundului gropii sau a unor sectiuni si stocarea pamntului excavat
evitnd expunerea acestuia precipitatiilor
instalarea n zona vadoas (zona dintre suprafata solului si nivelul superior al pnzei
freatice) a echipamentelor de monitorizare;
amplasarea, daca se asteapta ca emisiile de compusi organici volatili sa fie mari, unui
sistem de recuperare a gazului n santuri speciale;
construirea unui val de pamnt n dreptul directiei din care bat cel mai frecvent vnturile
pentru ca deseurile sa nu fie mprastiate de vnt.
Metoda de depozitare
n gropi excavate
la suprafata
26
27
la
b)
urmtoarelor
o
staie
la
de
epurare
proprie
staie
i
de
variante:
apoi
ntr-un
receptor
epurare
natural;
oreneasc;
structura solului,
nivelul aquiferului i de
regimul de precipitaii.
Stratul drenant const dintr-un strat de pietri cu diametrul granulelor ntre 16 i 32 mm.
Impermeabilizarea depozitelor
Alegerea sistemului de impermeabilizare
Bariera geologica
conditii necesare pentru impermeabilizare
daca NU
completare cu argila sau material natural cu proprietati echivalente
Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat polimeric format din
geomembran,
geotextile
straturi de drenare
29
geocompozite realizate din geomembran suport (HDPE) pe care se aplic aderent praf
de bentonit.
Alegerea tipului i a grosimii optime a geomembranei se face pentru fiecare caz, inndu-
geotextile neesute;
geotextile esute;
geotextile tricotate;
30
31
Caracteristicile sistemului de drenare a levigatului (pant, distan ntre conducte etc.) vor
fi stabilite de proiectant n fiecare caz, n funcie de condiiile specifice fiecrui
amplasament (relief, regimul precipitaiilor, tipul deeurilor depozitate).
imagine slide 61
32
33
Tratarea Levigatului
imagine slide 67
Tratarea lng depozit prin metode biologie i fizico- chimice i evacuarea apei n apele
de suprafa.
34
Procedee
Procedee biologice
fizice/fizico-chimice
chimice
Sedimentare/flotare
Neutralizare
Filtrare
Precipitare
Stabilizare
Stripare cu aer
Oxidare
n bazine
Stripare cu abur
aerate
Adsorbie
Filtre biologice
Schimb ionic
Lagune aerate
Ultrafiltrare
Nitrificare/denitrificare
Osmoz invers
Evaporare
35
36
Metanul
este exploziv n spaii nchise la concentraii ntre 5 i 15%. Daca concentraia depete
15% nu este suficient oxigen, dar exist totui pericolul;
37
Gazele sunt fie evacuate n atmosfer sau arse ntr-un arzator, fie utilizate n scopul
valorificarii energetice prin:
aducerea lor la calitatea gazului metan din reea (de la circa 4450 kcal/m3 la 8900
kcal/m3) i introducerea lui n sistemele de distribuie a gazului metan natural
generare de electricitate
imagine slide 79-80
COMPOSTAREA DESEURILOR MUNICIPALE ORGANICE
Deseurile care pot fi tratate biologic (compostate) sunt, in principal, urmatoarele :
Tratarea prin compostare a deseurilor este conditionata de tipul deseurilor si modul de colectare.
Colectarea selectiva este un proces prin care deseurile din materiale care au un potential de
reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de
reciclare.
Obiective
38
Colectarea selectiva a deseurilor din materiale reciclabile (sticla, hartie, cartoane, mase
plastice, metale)
Colectarea selectiva a fraciei uor biodegradabile din deseurile menajere sau biodeseurile
Colectarea selectiva a deseurilor depinde de:
contextul local : grad de dezvoltare economica, densitatea populatiei etc
natura si mrimea fluxului care trebuie tratat (partea reciclabila a ambalajelor
menajere, ziare magazine, partea biodegradabila a deseurilor menajere etc)
modalitatile de colectare
usa in usa
aport voluntar
39
compost proaspt
compost maturat
pmnt de compost
Printre etapele intermediare ale descompunerii se desfoar i procese cu caracter
lent degradabil
Zaharuri
Amidon, glicogen, pectin, acizi
grai, glicerol
Lipide, grsimi, fosfolipide
uor degradabile
Aminoacizi
Acizi nucleici
Proteine
Hemiceluloze, celuloz
Chitin
Lignoceluloze
n general rezistente
Lignin
Continutul unor resturi vegetale
Material
Paie de gru
Lemn de pin
Lemn de
Celuloz
Hemiceluloz
Lignin
36
26
39
44
44
40
14
28
20
mesteacn
Carbohidraii sunt polimeri ai monozaharidelor i sunt cel mai uor de degradat n reacii
de hidroliz n prezena enzimelor (amilaze).
Celuloza reprezint componentul de baz n alctuirea pereilor celulari al materialelor
lemnoase, fiind un polimer al glucozei cu mas molecular de circa 1000000 care este
descompus n prezena celulazelor.
Proteinele conin carbon, hidrogen, oxigen i azot, avnd concentraii mai mari n
semine, carne, piele, pr. Masa molecular este ntre 10000 i 1000000. Prin hidroliz proteinele
formeaz aminoacizi.
Lignina este al 3-lea biopolimer ca abundent n plante. Este un polimer cu masa
molecular ntre 10.000-1.000.000, cu o structur tridimensional neregulat care se descompune
n prezena fungilor.
Tabel. Timp de njumtire pentru diverse materiale compostabile la 50-60C
Timpul necesar pentru
Material
Deeuri mixte
Paie
10
Frunze de arar
46
Frunze de stejar
77
Dejecii de la psri/coceni de
14
42
porumb
Iarb/resturi de grdin,
frunze
Compoziia materialului supus descompunerii influeneaz viteza proceselor de
descompunere. Astfel ligninele, rinile, ceara se descompun greu, iar masele plastice clasice se
descompun n general foarte greu.
Prezenta substanelor toxice, ajunse accidental n deeurile municipale (vopsele, fenol,
tanani, etc.) sau prin intermediul nmolurilor provenite din staiile de epurare a apelor reziduale
oreneti, poate mpiedica activitatea microorganismelor. In acelai mod pot aciona i bazele
sau acizii care se pot afla n deeurile supuse compostrii.
Continutul in oxigen - Saturaia cu aer este determinanta pentru stabilirea domeniului n
care are loc compostarea (aerob sau anaerob). Procesele de degradare biologic se desfoar de
obicei simultan i cu ponderi diferite. Astfel, de exemplu, procesul de la suprafaa materialului se
poate desfura n domeniul aerob, n timp ce n pori, datorit consumrii oxigenului, au loc
transformri anaerobe. In procesul de compostare se consum cantiti relativ mari de oxigen:
ntre 1 i 4 kg de O2 la 1 kg de solide volatile biodegradabile. Cantitatea minim de oxigen
necesara meninerii condiiilor aerobe n masa compostat este de 5%.
Rsturnarea grmezilor sau ventilarea sunt necesare tocmai pentru asigurarea aprovizionrii cu
oxigen. Aerarea se poate face prin mai multe sisteme, conform procedeului de compostare
adaptat, astfel:
aerare simpla, prin rasturnarea gramezilor de compost, in cazul compostarii pe
platforme in aer liber.
introducerea aerului prin conducte perforate in cazul unor compostari in gramezi;
introducerea de aer rece sau cald in camerele de compostare;
prin realizarea unei usoare depresiuni in camera de compostare;
prin amestecarea continua cu ajutorul unor utilaje speciale.
Aceste sisteme pot fi combinate.
Descompunerea aeroba elibereaz o cantitate mult mai mare de cldur ceea ce permite
meninerea condiiilor termofile.
43
Atingerea unor temperaturi mari care ar putea cauza moartea microorganismelor se evit
printr-o aerare mai intens.
FIGURA 7.3.
Efectul compuilor periculoi asupra calitii compostului
nainte de compostare, deeurile ce urmeaz a fi supuse biodegradrii sunt mrunite i
sitate n scopul obinerii unor materiale cu suprafee specifice mari pentru creterea vitezei de
degradare. Compostarea aerob este procedeul cel mai des utilizat i fabricile care aplic acest
procedeu trebuie s aib n vedere:
controlul emisiilor.
Valorificarea deeurilor biodegradabile se poate desfura att prin procedee aerobe ct i
anaerobe. Procedeele anaerobe sunt mult mai complexe dect cele aerobe i sunt generatoare de
metan (valorificare energetic). Compostarea deeurilor se realizeaz prin procedee aerobe care,
n general sunt mai avantajoase din punct de vedere al modului de operare.
Granulaia si omogenitatea materialului joaca un rol important n compostare
influennd att viteza procesului ct si accesul aerului n interiorul materialului. O granulaie
mic asigur o suprafaa mare de atac microorganismelor. Omogenitatea materialului permite o
distribuie relativ uniform a nutrienilor sau a umiditii n material. Din aceste motive deeurile
45
raportul carbon / azot cuprins intre 20 - 30 in deseurile initiale, poate duce dupa
compostare la un raport de 10 - 15.
Sisteme de compostare
Sisteme deschise:
Grmezi rasturnate;
Grmezi statice:
o cu aspirare de aer;
o introducere forat de aer;
o ventilare alternativ;
Sisteme nchise:
49
deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi biodegrababile din industria alimentara
CERINTE CONSTRUCTIVE MINIME
O serie de factori tehnici, sociali, economici si politici trebuie luati in considerare la
zona de pretratare;
zona-tampon;
1
6,5
2
7,2
3
8,5
4
8,0
pH
52
5
7,4
6
7,2
7
7,1
8
7,1
Controlul temperaturii
Numar zile
Valoarea maxima
1-7
70
8 15
50
16 20
20
Peste 16
< 20
de temperatura (0C)
Evident pe durata exploatarii se pot obtine pentru fiecare statie de compostare in parte
indicatori specifici care trebuie urmariti (concentratia in oxigen, valoarea maxima admisibila
masurata a hidrogenului sulfurat care nu reprezinta trecerea la compostareaanaeroba etc) pentru a
se asigura obtinerea unui compost de buna calitate.
Chiar valorile teoretice prezentate in tabelele de mai sus pot fi modificate in exploatare in
functie de calitatea solicitata compostului.
8. VALORIFICAREA MATERIALELOR PROVENITE DIN COMPOSTARE
Materialele care pot fi valorificabile in cadrul unei statii de compostare sunt :
-
compostul.
Asigurarea calitatii compostului joaca un rol principal si influenteaza toate treptele de
Colectarea selectiva
Asigurarea calitatii poate fi utilizata pentru a trage concluziile asupra calitatii surselor de
separare si poate introduce masuri pentru imbunatatire.
Tehnologii de exploatare
Erorile din tehnologiile de exploatare pot fi identificate rapid prin controlul de calitate. In
sectorul sanitar controlul calitatiie garanteaza protectia muncitorilor.
Productia de compost
Cd
1
53
Cr
70
Cu
150
Hg
0,7
Ni
60
Pb Zn
120 500
Standarde de calitate
Tara
Belgia
Danemarca
Germania
Luxembourg
Olanda
ES (Cata.)
Suedia
Marea
Cd
1,5
0,4
1,5
1,5
1
2
1
Cr
70
100
100
50
100
100
Cu
90
1000
100
100
60
100
100
Britanie
EU
Germania
1,5
1,3
5,5
100 200
60 110
71,4 274
Hg
1
0,8
1
1
0,3
1
1
Ni
20
30
50
50
20
60
50
1
50
0,45 40
44,9
Pb
120
120
150
150
100
150
100
Zn
300
4000
400
400
200
400
300
150 400
130 400
513 1570
DEFINITII
Deseu orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa IB, din Legea 426/2001
pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor , pe
care detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;
Deseuri municipale mixte - deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care, din
cauza naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile indicate
in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, sub numarul 20 01
care sunt colectate separat la sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub numarul 20 02 din
aceeasi anexa.
Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere - deseuri rezultate din activitati comerciale,
magazine, activitati de servicii publice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit impreuna
sau in acelasi mod ca deseurile menajere in functie de tipul si cantitatea lor.
Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine vegetala provenind de pe suprafete folosite
la gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spatii verzi amplasate de-a lungul strazilor.
Bio-deseuri sunt deseuri biodegradabile solide. Biodeseurile sunt deseuri menajere contanand
deseuri alimentare, deseuri verzi sau menajere sau deseuri de gradina, hartie si cartoane.
Colectarea selectiva a biodeseurilor (in sistem U-U sau AP permite obtinerea unui material
valorificabil prin compostare si prodecerea unui material de calitate (compost). Si alte deseuri
pot fi colectare si compostate, de exemplu deseuri rezultate de la cantine, restaurante si complexe
54
comerciale. Prin extindere si namolurile rezultate din statiile de epurare care corespund unor
criterii de calitate stabilite, pot fi asimilate ca biodeseuri si valorificate dupa compostare.
Compostare
-
proces
de
descompunere
si
transformare
in
condiii
preponderent
aerobe
deseurilor este situat in imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt
produse deseurile.
Colectarea prin aport voluntar (AP) - este un mod de colectare a deseurilor in care containerul
de stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt
amplasate astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar
deseurile in prealabil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public,
fie in centre de colectare voluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele
pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaje pentru colectarea
plasticului.
Operator - orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i
s-a delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei.
Flux la nivelul colectarii selective, adica la intrarea in centrul de compostare
Fractiune la nivelul procesului de compostare, adica in interiorul centrului de compostare
Statie de compostare instalatie care permite efectuarea operatiunii de compostare si
conditionare biologica a deseurilor.
Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote
din surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol.
Valori limita de emisie - masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia si/sau
nivelul unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.
Refuz de compostare deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de compostare.
Unele refuzuri de compostare pot fi supuse unui tratament ulterior.
Reutilizare - orice operatie prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza
n cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau
reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput; (Legea 426/2001)
Reciclare - operatia de reprelucrare ntr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul
original sau pentru alte scopuri; (Legea 426/2001)
Tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile
deseurilor, n scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitnd
manipularea sau valorificarea lor; (Legea 426/2001)
56
Valorificare - orice operatie mentionata n anexa nr. II B din Legea 426/2001 pentru aprobarea
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.
57