BILANT de MEDIU NIVEL I

S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L.
STR. CALEA SLANICULUI, NR. 55, ONESTI, JUD. BACAU

TELEFON/FAX: 0234322293; 0744179174; E-mail:biginternational_9001@yahoo.com
J04/331/1996; COD FISCAL: RO 8289495;
CONT BANCAR: RO 04 BRMA 0042 0297 4490 0000, BANCA ROMANESCA S.A
BILANT DE MEDIU NIVEL I

PENTRU ACTIVITATEA
FABRICAREA BUTOAIELOR DIN FIBRA DE STICLA
BENEFICIAR : ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA

ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. inscris in Registrul National al
elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 50
Data elaborarii: Mai 2011
Acest document este proprietatea S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. i poate fi folosit n exclusivitate
pentru scopul n care este n mod specific furnizat, conform prevederilor contractuale i nu poate fi reprodus, copiat,
mprumutat sau ntrebuinat parial, direct sau indirect n alt scop, fr permisiunea prealabila a proprietarului, acordat
din
32
legal n scris, conform legislatiei n vigoare privind Pagina
drepturile1de
autor.
BILANT DE MEDIU NIVEL I PENTRU ACTIVITATEA FABRICAREA BUTOAIELOR DIN FIBRA DE STICLA
BENEFICIAR: ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA
ELABORATOR: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. ONESTI
CUPRINS
1.
2.
2.1
2.1.1
2.1.2
2.1.3
2.2
2.2.1
2.2.2
2.3
3.
3.1
3.2
4.
4.1
4.1.1
4.1.2
4.1.3
4.1.4
4.1.5
4.1.6
4.1.7
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
4.8
4.9
4.10
4.11
4.12
5.
5.1
5.2
5.3
6.
INTRODUCERE
IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE
Localizare i topografie
Date generale
Amplasarea
Topografia zonei
Geologie si hidrogeologia zonei
Geologia zonei
Hidrologia zonei
Date climatice
ISTORICUL AMPLASAMENTULUI I DEZVOLRII VIITOARE
Istoricul amplasamentului
Dezvoltri viitoare
ACTIVITI DESFURATE N CADRUL OBIECTIVULUI
Generalitati
Prezentarea general a profilului de activitate
Regimul de lucru
Personalul de exploatare
Bilanul de materiale
Dotri
Descrierea activitii desfurate
Surse de asigurare cu utiliti
Materiale de construcii
Stocarea materialelor
Emisii n atmosfer
Evacuri de ap
Producera i eliminarea deeurilor
Alimentarea cu energie electric
Substante si preparate periculoase
Securitatea si sanatatea in munca
Prevenirea i stingerea incendiilor
Zgomotul i vibraiile
Securitatea zonei
CALITATEA SOLULUI I A PNZEI FREATICE
Consideraii teoretice
Efecte poteniale ale activitii de pe amplasament
Efecte poteniale ale activitii nvecinate
CONCLUZII I RECOMANDRI
ANEXE
Pagina 2 din 32
3
5
5
5
5
6
7
7
8
8
9
9
9
10
10
10
10
10
10
13
14
17
17
17
18
20
20
21
21
24
25
26
26
27
27
28
28
29
1. INTRODUCERE
Bilanul de mediu reprezint un instrument de gestiune a unei societi,
constnd ntr-o evaluare sistematic, periodic i obiectiv a performanelor
sistemului de gestiune i echipamentelor industriale asupra mediului.
Bilanul de mediu este ntocmit n conformitate cu:
- Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/22.12.2005 privind
protectia mediului
- OUG nr. 195/22.12.2005 privind protectia mediului care transpune
Directiva Consiliului 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor
anumitor proiecte publice si private asupra mediului
- Ordinul nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a
activitatii cu impact semnificativ asupra mediului
- Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a
bilanurilor de mediu
- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementrii
privind evaluarea poluarii mediului
H.G. nr.699/12.06.2003 privind stabilirea unor msuri pentru reducerea
emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici n
anumite activiti i instalaii modificata si completata de HG
nr.1902/04.11.2004 care transpune Directiva Parlamentului European si
Consiliului 2001/81/CE de stabilire a plafoanelor de emisii nationale pentru
anumiti poluanti atmosferici
-
- H.G. nr.95/ 23.01.2003 privind controlul activitilor care prezint pericole

de accidente majore n care sunt implicate substane periculoase
- H.G. nr. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. nr.188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic
a apelor uzate care transpune Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 mai
1991 privind tratarea apei urbane menajere modificata de Directiva 98/15/ EC
Pagina 3 din 32
HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a

evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase care
transpune Directiva Consiliului 76/464/CEE din 4 mai 1976 privind poluarea
cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al
Comunitatii
- Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.
78/2000 privind regimul deseurilor
- OUG nr. 61/06.09.2006
pentru modificarea si completarea UG nr.
78/2000 privind regimul deseurilor
-
- H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
- H.G. nr. 621/23.06.2005 pentru amendarea H.G. nr. 899/10.06.2004
privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje care transpune
Directiva Parlamentului si a Consiliului European 94/62/CE din 20 decembrie
1994 privind ambalajele si deseurile de ambalaje
Bilanul de mediu nivel I reprezint procedura de a obine informaii
asupra cauzelor i consecintelor efectelor negative, anterioare asupra mediului
si const n identificarea surselor de informaii, culegere, analizarea i
interpretarea prin studii teoretice a informaiilor disponibile
Bilanul de mediu nivel I va identifica i cuantifica rspunderea pentru
starea mediului n zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili
asumarea unor obligaii sau acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor
legale, pentru refacerea calitii mediului.
Scopul bilantului de mediu este autorizarea din punct de vedere a
protectiei mediului a activitatii Fabricarea butoaielor din fibra de sticla
desfasurata de ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA
Pagina 4 din 32
2.
IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE
2.1. LOCALIZARE I TOPOGRAFIE

2.1.1 DATE GENERALE
Denumire: ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA
Adresa : sat Sohodor, nr. 286, comuna Horgesti, jud. Bacau
Telefon/Fax:
CUI :
0729388426
25509744 / 04.05.2009
ORC: F04 / 537 / 04.05.2009

Forma de proprietate: intreprindere individuala, cu capital
integral privat.
2.1.2 AMPLASAREA
In conformitate cu Planul de ncadrare n zon (anex), intreprinderea
individuala este amplasata in intravilanul satului Sohodor, comuna Horgesti,
jud. Bacau.
Comuna Horgesti se afla la sud de municipiului Bacau, la cca. 30 km
distanta de acesta.
Pagina 5 din 32
Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt:

- 4626 latitudine nordica
- 2704
longitudine estica
Conform Contract de comodat (anexa), ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE

INDIVIDUALA a luat in comodat un spatiu in suprafata de 200 mp in care se
desfasoara activitatea de fabricare butoaie din fibra de sticla .
In conformitate cu Planul de incadrare in zona (anexa), spatiul unde isi
desfasoara activitatea ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA are
urmtoarele vecinatati:
- Nord : teren arabil proprietate particulara
- Sud : teren arabil proprietate particulara
- Est : teren arabil proprietate particulara
- Vest : teren proprietate particulara si drum comunal
Accesul se realizeaza din drumul comunal ce se desprinde din soseaua
DJ 252 A.
2.1.3 TOPOGRAFIA ZONEI
Din punct de vedere topografic, comuna Horgeti este situat n partea
de vest a Colinelor Tutovei, pe rul Rctu.
Colinele Tutovei au evoluat pe un fundament ce aparine flancului sudic
al Platformei Moldoveneti i prii nord-vestice a Depresiunii Brladului. Peste
acestea se afl o cuvertur sedimentar, uniform, sarmato-pliocen. Ca
alctuire petrografic se constat prezena intercalaiilor de gresii i argile,
nisipuri, nisipuri argiloase, argile i marne, cinerite andezitice, prundiuri, luturi
loessoide. n ansamblu, relieful este monoton, fiind format dintr-o succesiune de
interfluvii paralele a cror altitudine scade de la nord spre sud.
ntre afluenii Siretului i cei ai Berheciului se afl Culmea Arinoasa i
mica depresiune Parincea. Culmile situate la est de valea Berheciului sunt din
ce n ce mai scurte; cea mai nalt fiind ntre Berheci i Zeletin unde n Dealul
Doroanu se ating 564 m. Odat cu altitudinile se reduce frecvena i
intensitatea proceselor de versant. Eroziunea torenial se manifest cu putere,
relieful se degradeaz, vile sunt mbtrnite prematur, mpotmolite, relieful
este puternic fragmentat
Relieful in zona se prezint ca o microdepresiune deluroas, cu inlimi
ce oscileaz ntre 200 - 500 m.
Pagina 6 din 32
Nr.
crt.
1.
Teritoriul
administrativ
Horgesti
Total
suprafa
n
administraie
5967
Muni
Depresiuni
montane
Dealuri i
podiuri
Depresiuni
intracolinare
Cmpie
lunc
ha
ha
ha
ha
ha
1193
20
4774
80
Vegetaia caracteristic este reprezentat prin pdurile de foioase ce

acoper dealurile, prin ntinse suprafee de puni i o bogat vegetaie de
es.
2.2 GEOLOGIA I HIDROGEOLOGIA ZONEI

2.2.1 GEOLOGIA ZONEI
Din punct de vedere geologic teritoriul comunei Horgesti este constituit
din depozite pliocene carpatice apartinand complexului sarmato-pliocen din
Colinele Tutovei i Podiul Central Moldovenesc
In zona, stratificaia terenului este n general uniform i cuprinde:
intercalaiilor de gresii i argile, nisipuri, nisipuri argiloase, argile i marne,
cinerite andezitice, prundiuri, luturi loessoide.
Stratificatia este omogena si uniforma in plan si pe verticala, ceea ce
permite ca terenul de pe amplasament sa fie incadrat in categoria terenuri
bune de fundare
Amplasamentul studiat este stabil, fiind exclus producerea alunecrilor
de teren sau a inundaiilor.
Terenul de amplasament permite fundarea constructiilor, presiunea pe
teren la cota fundatiilor fiind de 2 daN/cm 2, fr pericol de alunecare.
Zona de amplasament este ncadrat n izosesita 6, cu excepia unor
puncte din lungul liniei de dislocaie, unde micrile au fost mai intense
atingnd valoarea 7 pe scara Richter.
Conform Normativului P 100/1992, obiectivul aparine zonei seismice C
i se carcterizeaz printr-un coeficient de intensitate seismic K s = 0,2 pentru o
perioad de col Tc = 1,0 s.
In subsolul amplasamentului nu sunt identificate resurse minerale
extractibile.
Pagina 7 din 32
2.2.2 HIDROLOGIA ZONEI

In zon, reeaua hidrografic este format din rul Rctu, afluent de
dreapta al raului Siret, aflat la cca. 13 km de comuna Horgesti.
Raul Racatau se afla la o distanta de cca. 1500 m de amplasament, pe
directia est. Caracteristicile raului Racatau sunt prezentate in tabelul urmator:
Denumir
e curs
de ap
Lungime
pe
teritoriul
judeului
(km)
Lime
(m)
Adncime
(m)
Natura
fundului
Viteza
apei
(m/s)
nlimea
malurilor
(m)
Debit
min/max
(mc)
Natura
malului
Rctu
28.00
3.00
1.50
Lut i pietri
0.60
0.4-0.9
10.00/70.00
Pietros
Zona de amplasament a societatii nu este afectat de inundaii i nu este

n calea torentelor de apa.
Panza freatica se afla la o adancime de cca. 15 m.
2. 3 DATE CLIMATICE
Climatul Colinelor Tutovei i a sud-vestului Podiului Central
Moldovenesc se caracterizeaz prin ierni aspre cu viscole puternice, veri
clduroase i uneori secetoase ca urmare a ptrunderii cu uurin iarna i
vara a maselor de aer din sectorul nordic, estic, nord-vestic i nord-estic.
Amplitudinea termic absolut are valori mari, cantitatea de precipitaii este mai
redus, fapt ce imprim climatului un caracter continental de nuan excesiv.
Temperatura se caracterizeaz printr-un regim moderat al oscilaiilor
temperaturii aerului, prin amplitudini termice anuale cuprinse ntre 10 C
12 C. n ultimii ani s-au nregistrat veri secetoase cu temperaturi pn
la 38C, pe cnd iernile n general sunt rcoroase, ns cu dese
inversiuni de temperatur. n mod obinuit pe vi se localizeaz masa
de aer rece i umed, n timp ce ctre culmi i chiar pe culmi
predomin timp senin cu soare i temperaturi mai ridicate.
Umiditatea aerului, se caracterizeaz prin existena unui maxim n
perioada rece i un minim n perioada cald.
Umezeala relativa a aerului prezint i variaii, cu un maxim spre
diminea(orele 300 5 00) i un minim n timpul zilei.
Pagina 8 din 32
Umiditatea relativ medie anual n zona este situata ntre 80-90%.

Precipitaiile atmosferice, in medie nu depasesc 500 milimetri anual.
Nebulozitatea, in zona studiat este cuprins ntre 5 5,5 zecimi. In luna
ianuarie nebulozitate este destul de ridicat (6 7 zecimi), iar n luna iunie,
iulie destul de redus (3 3,7 zecimi). Numrul mediu anual al zilelor cu cer
acoperit este mic (cca. 90 110 zile)
Vnturile predominante sunt cele de la N, N-V si S. Viteza medie este
de cca. 2,8 3,6 m/s cu intensiti maxime ce pot depi 60 m/s n perioada de
iarn.
Ingheul, este specific anotimpului de iarn, atunci cnd temperatura
coboar frecvent sub 0C. Toamna i primvara ngheul se produce cu o
frecven mai redus. Frecvena medie a zilelor cu inghet cu T<0C este de
118,9 zile/an. In zona studiat, adncimea de nghe n raport cu suprafaa
terenului natural este de cca. 100 cm.
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARII VIITOARE

3.1
ISTORICUL AMPLASAMENTULUI
Folosinta initiala a terenului de amplasament a fost teren neproductiv

curti , constructii .
3.2
DEZVOLTRI VIITOARE
Fiind o intreprindere individuala nu sunt prevazute dezvoltari viitoare.
Pagina 9 din 32
4. ACTIVITATI DESFURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1 GENERALITTI
4.1.1 PREZENTAREA GENERAL A PROFILULUI DE ACTIVITATE
Activitatea principal desfurat de ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE
INDIVIDUALA conform Certificatului de inregistrare (anex) este :
Cod CAEN 2314 - Fabricarea fibrelor din sticla
4.1.2 REGIMUL DE LUCRU
Regimul de lucru este 8 h/zi, 6 zile/ sptmn, cu liber duminic si
srbtorile legale, in perioada iunie - octombrie.
4.1.3 PERSONALUL DE EXPLOATARE
In desfasurarea activitatii participa membrii familiei, formata din
3 persoane.
4.1.4 BILANUL DE MATERIALE
4.1.4.1 Prezentarea materiilor prime, materialelor si produselor obtinute
In cadrul intreprinderii individuale se confectioneaza butoaie din fibra de
sticla de diferite capacitati.
Materiile prime utilizate in procesul de confectionare a butoaielor sunt:
- stratimat (tesatura din fibra de sticla)
- rasina poliesterica bisfenolica: LERPOL TIX 3603
- intaritor pentru rasini poliesterice: AKPEROX A1
Materiale auxiliare utilizate in procesul de confectionare a butoaielor :
- ceara
- prezoane
Pagina 10 din 32
- piulite
Caracteristicile materiilor prime utilizate in procesul de fabricare butoaie
de fibra de sticla sunt prezentate mai jos:
Stratimat
Este o tesatura din fibra de sticla cu caracteristicile:
- greutate specifica
300 15 g/m2
- grosime
0,23 0,03 mm
Componenta de baza a fibrelor de sticla este dioxidul de siliciu in

amestec cu oxizi de calciu, bor, sodium, fier si aluminiu.
Tesatura din fibra de sticla este agentul de armare.
Rasina poliesterica bisfenolica - LERPOL TIX 3603
Proprietatile fizico chimice ale rasinii sunt:
- Aspect fizic
stare
lichid cremos
culoare
albastru
miros
caracteristic de stiren
- Punct de fierbere
146C
- Punct de topire
490C
- Punct de inflamabilitate
31C
- Solubilitate
nu este solubil in apa
- Vascozitate, 20C
400 mPa.s
- Densitate relative la 20C
1,05 g/cm3
Intaritor pentru rasini poliesterice - AKPEROX A1

Proprietatile fizico chimice ale intaritorului sunt:
- Aspect fizic
stare
lichid
Pagina 11 din 32
culoare
incolor, slab galbui
miros
caracteristic
- Densitate
1,149 g/cm3 in dimetilftalat la 20C
- Raportul densitatilor vapori/aer 3,05

- Temperatura de autoaprindere 88C
- Punct de inflamabilitate
45C
4.1.4.2 Bilantul de materiale

Materii prime
Pentru fabricarea butoaielor, materiile prime sunt utilizate in urmatoarele
proportii:
30,0%
68,6%
1,4%
Cantitatile de materii prime consumate in anul 2010 sunt:

1285 kg
2940 kg
60 kg
Produse finite
In anul 2010 s-au fabricat :
- butoaie din fibra de sticla
400 buc.
Pierderi
In procesul de fabricare, pierderile sunt intre 0,5 1% din cantitatea de
materii prime utilizate.
Pagina 12 din 32
4.1.5 DOTRI
Activitatea de productie se desfasoara in:
- hala, in suprafata de 119 mp
- sopron, in suprafata de 20 mp
- magazie pentru depozitare deseuri, in suprafata de 4 mp
Hala
Hala este compartimentata in :
- spatiu productie, in suprafata de 100 mp
- magazie chimicale, in suprafata de 8 mp
- magazie materiale, in suprafata de 11 mp
Sopron
Sub sopron se afla vasul cu apa pentru verificarea etanseitatii butoiului
din fibra de sticla, cu dimensiunile: L x l x H = 1,6 x 1,6 x 0,3 m
Dotarile necesare desfasurarii activitatii sunt:
- matrite mama si tata realizate din fibra de sticla de marimile
necesare confectionarii butoaielor cu capacitatea de 50; 100; 150; 200; 250;
300; 350; 400; 450; 500; 600; 700; 800; 900 si 1000 litri; 20 buc.
- matrite manloc, confectionate din OL
- polidisc
4 buc.
- bormasina
3 buc.
- trafalete
- pensule
- vas gradat din inox, cu capacitatea de 1,5 l pentru masurat rasina
poliesterica
- seringa 25 ml, pentru dozat intaritorul (peroxid de de metil etil cetona)
- galeti cu capacitatea de 5 l, din plastic pentru preparat amestecul de
rasina si intaritor
- compresor aer, cu caracteristicile: Pmotor = 0,8 kW; Presiune aer = 8 bar
Compresorul are in dotare un vas de presiune cu capacitatea de 25 litri.
Pagina 13 din 32
4.1.6 DESCRIEREA ACTIVITII DESFURATE

Activitatea desfasurata de ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA
este confectionarea butoaielor din fibra de sticla, cu capacitatea de la 50 litri
pana la 1000 litri, functie de cereri.
La baza fabricarii butoaielor din fibra de sticla sta realizarea unei
composite structurale stratificate din rasina poliesterica nesaturata (matricea
polimera) si tesatura din fibra de sticla (agentul de armare)
Metoda consta in aplicarea manuala succesiva a tesaturii din fibra de
sticla si a rasinii catalizate. Procedeul se remarca prin simplitatea tehnologiei si
costurile reduse ale mulajelor folosite.
Rasinile poliesterice nesaturate sunt larg utilizate la obtinerea materialului
composite.
Produsul industrial LERPOL TIX 3603 este o solutie stirenica a rasinii
poliesterice nesaturate.
Reticularea (intarirea) produsului industrial LERPOL TIX 3603 are loc prin
copolimerizarea stirenului (monomer reactiv) continut cu rasina poliesterica
nasaturata prin adaugarea initiatorului de reactie peroxidul de metiletilcetona..
Reactia nu starteaza in momentul adaugarii initiatorului, ci dupa un
interval de timp.
La fabricarea butoaielor, rasina poliesterica cu continut de stiren (LERPOL
TIX 3603 ) se amesteca cu initiatorul peroxidul de metiletilcetona in momentul
utilizarii.
Intervalul de timp de la amestecarea rasinii poliesterice cu initiatorul
peroxidul de metiletilcetona pana la declansarea reactiei de copolimerizare este
utilizat pentru aplicarea acestuia in straturi in scopul obtinerii butoiului.
Timpul de incepere a reactiei de intarire a amestecului este de 25 35
minute la temperatura de lucru. Pentru fiecare strat aplicat se prepara
cantitatea de amestec necesara.
Dupa aplicarea straturilor, timpul de intarire completa (finalizarea reactiei
de copolimerizare) a rasinii este de aproximativ o ora. Amestecul de rasina
poliesterice cu initiatorul peroxidul de metiletilcetona nu poate fi stocat intrucat
acesta se intareste (copolimerizeaza), astfel fabricantul are stabilit prcis reteta
de fabricatie cu cantitatile utilizate pentru fiecare tip de butoi fabricat.
In timpul procesului de fabricare a butoaielor, in atmosfera de lucru se
degaja stiren, dar avand in vedere ca stirenul are tensiunea de vapori de 4,53
mmHg la 20C si punctul de fierbere de 146C, cantitatea de vapori degajata in
mediul de lucru este relativ mica.
Butoiul din fibra de sticla se realizeaza manual, fiind format din
urmatoarele parti:
Pagina 14 din 32
manta superioara
manta inferioara
flansa cu gat
capac
Capac
Flansa cu gat
Manta superioara
Manta inferioara
Confectionare manta
In confectionarea mantalelor se utilizeaza matrite mama si tata
realizate din fibra de sticla, deoarece butoiul este realizat din doua mantale,
care apoi se lipesc.
- Matritele mama si tata curate se aseaza pe stativ, se ceruiesc in
strat subtire si neted folosind o laveta;
- In partea de sus a butoiului este prevazuta o gura de vizitare prin
aplicarea unei matrite din OL;
- Se masoara cantitatea de rasina poliesterica cu vasul garadat de inox
si se toarna in galeata de plastic, peste care se introduce cu seringa cantitatea
de intaritor (peroxid de metiletilcetona), conform retetei
- Se omogenizeaza rasina poliesterica cu intaritorul;
- Se aplica manual, cu trafaletul sau cu pensula un strat de amestec de
rasina poliesterica si intaritor;
- Se aplica stratimatul ( tesatura din fibra de sticla) continuu si uniform;
- Se aplica inca un strat de amestec rasina poliesterica si intaritor;
Pagina 15 din 32
- Se creeaza astfel 2 - 3 straturi de stratimat, functie de cerintele clientilor

pentru soliditatea butoiului;
- Se curata marginile matritelor, prin taiere cu cutitul;
- Se lasa la intarit o ora, sub sopron;
- Asperitatile constatate sunt indepartate cu polidiscul;
- Se scot partile butoiului (mantaua) din matritele mama si tata
Confectionare flansa cu gat
In confectionarea flansei cu gat se utilizeaza matrite din OL, pasii de
confectionare sunt identici cu pasii prezentati mai sus.
Pentru butoaiele de capacitate mica se confectioneaza flansa cu gat de
Dn 120 mm, iar pentru butoiele de capacitate mare se confectioneaza flanse
cu gat de Dn 160 mm.
Confectionare capac
Pentru confectionarea capacului se utilizeaza matrite din OL, pasii de
confectionare sunt identici cu pasii prezentati mai sus.
Se confectioneaza capace pentru flanse de Dn 120 mm si Dn 160 mm.
Confectionare butoi
- Se lipesc cele doua mantale ale butoiului, prin aplicare de doua straturi
de amestec rasina poliesterica cu intaritor si banda stratimat.
- Se lipeste flansa cu gat la gura de vizitare, prin aplicare de doua straturi
de amestec rasina poliesterica cu intaritor si banda stratimat.
- Se dau patru gauri la flansa cu gat si capac si se prinde capacul in
suruburi si piulite;
- Executarea gaura cu bormasina la partea de jos a butoiului si montare
mufa in care se va infileta ventil de scurgere sau canea.
- Se verifica butoiul la presiune, utilizand aer comprimat la presiunea de
1 bar ;
- Butoiul sub presiune se introduce partial in vasul cu apa si prin rotire se
constata daca sunt neetanseitati;
- Daca se constata neetanseitati, acestea vor fi remediate prin aplicare de
straturi de amestec rasina poliesterica cu intaritor si banda stratimat ;
- Se repeta verificarea;
Confectionarea butoaielor se realizeaza in spatiul de productie aferent
halei, la temperaturi cuprinse intre 18 si 30 C. Temperatura ambianta nu
trebuie sa fie mai mica de 18C, astfel confectionarea butoaielor se realizeaza
numai in perioada calda a anului: iunie octombrie .
Pagina 16 din 32
Butoaiele astfel confectionate sunt depozitate in aer liber, pe suporti de

lemn, pe platforma balastata.
Se valorifica la diferiti beneficiari la cerere sau in piete, targuri si
magazine.
4.1.7 SURSE DE ASIGURARE CU UTILITI
Utilitatile apa si curentul electric sunt asigurate de comodant, conform
Contractului de comodat (anexa).
4.2 MATERIALE DE CONSTRUCTIE

Din punct de vedere constructiv, hala de productie este realizata din placi
OSB pe structura de lemn si fundatie din beton, tamplarie din lemn si
pardoseala din beton. Invelitoare cladirii este realizata din tabla ondulata
zincata pe capriori si asteriala de lemn.
Sopronul este realizat pe structura din lemn cu invelitoare din tabla
ondulata pe asteriala de lemn.
Magazia pentru deseuri este realizata din placi OSB pe structura de lemn
si fundatie din beton, tamplarie din lemn si pardoseala din beton. Invelitoare
cladirii este realizata din tabla ondulata zincata pe capriori si asteriala de lemn.
Nu este prezent azbestul ca material de constructie.
4.3
STOCAREA MATERIALELOR
Materiile prime (rasina poliesterica si intaritorul peroxid de

metiletilcetona) sunt depozitate in magazia de chimicale in suprafata de 8 mp,
aferenta halei, prevazuta cu pardoseala betonata.
Magazia este prevazuta cu ventilatie naturala prin acoperis, cu instalatie
electrica in constructie EX. Magazia este in permanenta incuiata, cu acces
restrictiv.
Rasina poliesterica este aprovizionata in butoaie metalice, cu capacitatea
de 220 kg, etichetate conform normativelor in vigoare.
Intaritorul este aprovizionat in bidoane de plastic, cu capacitatea de 30 kg,
etichetate conform normativelor in vigoare.
Stratimatul sub forma de val, este ambalat in carton si este depozitat in
magazia de materiale.
Pagina 17 din 32
Ceara este aprovizionata in cutii de carton, cu masa de la 0,8 la 3 kg si

depozitata tot in magazia de materiale.
In cadrul magaziei este tinuta evidenta consumurilor si a stocurilor de
materii prime in Raportul de fabricatie.
Pentru fiecare tip de materie prima utilizata exista Fise cu date de
securitate
Materiile prime sunt aprovizionate in ritmul consumului.
Butoaiele din fibra de sticla confectionate sunt depozitate pe suporti de
lemn, in aer liber.
4.4
EMISII N ATMOSFER
4.4.1 SURSE DE EMISII

In activitatea de fabricare butoaie din fibra de sticla, se emit in atmosfera
compusi organici volatili (COV) numai prin surse difuze.
Compusii organici volatili sunt substante cu presiune de vapori suficient
de ridicata, mai mare de 0,013 kPa la temperatura de 20C, care au
longevitate si reactivitate suficienta cu atmosfera pentru a participa
la reactii fotochimice, fiind capabili de a interveni in fenomenele de
creeare a smogului, de distrugere a padurilor si de participare la
efectul de sera.
In procesul de productie se
urmatoarea compozitie:
- stiren
37 40%
- rasina
diferenta
utilizeaza rasina poliesterica care are
Stirenul este o substanta cu emisii de COV deoarece presiunea de vapori

este de 0,6 kPa la 20C. In atmosfera se degaja urme de stiren in timpul
realizarii straturilor successive de fabricare a butoiului. Dupa realizarea
straturilor si inceperea procesului de intarire a rasinii, stirenul intra in reactia de
copolimerizare cu rasina poliesterica si nu se mai degaja urme de stiren in
atmosfera.
Avand in vedere ca punctul de fierbere a stirenului este de 146C
(volatilitate mica), cantitatea de vapori degajata in mediul de lucru este scazuta.
In data de 09.09.2010, Directia de Sanatate Publica Bacau a efectuat
masuratori pentru noxa stiren, in timpul operatiei de pensulare a fibrelor de
sticla cu amestec de rasina poliesterica si intaritor, activitate ce se desfasura in
Pagina 18 din 32
hala de productie cu ventilatie naturala. S-au determinat doua masuratori,

rezultatele fiind prezentate in Buletin de determinari toxicologice in mediul de
munca nr. 71 (anexa). Continutul de stiren determinat in aerul din hala de
productie a fost de 7,70 mg/mc si 7,84 mg/mc, valori cu mult mai mici fata de
CMA admis de 150 mg/mc, conform HG 1218/2006.
Din analiza aerului din mediul de lucru rezulta ca emisiile de stiren in
timpul procesului de fabricare a butoaielor sunt nesemnificative.
Ca initiator al reactiei de copolimerizare, in procesul de productie se
utilizeaza AKPEROX - A1 (peroxid de metiletilcetona solutie in dimetilftalat),
care are compozitia:
- peroxid de metiletilcetona
50 %
- dimetilftalat
46 %
- peroxid de hidrogen (H2O2)
0,1%
- metiletilcetona
0,2%
Peroxidul de metiletilcetona nu are presiune de vapori si nu este
substanta cu emisii COV.
Dimetilftalatul are presiunea de vapori de 0,0008 kPa la 20C si nu este
substanta cu emisii COV.
Metiletilcetona are presiunea de vapori de 10 kPa la 20C fiind singura
substanta din compozitia AKPEROX A1 cu emisii de COV.
Cantitatea de metiletilcetona emisa in atmosfera este :
60 kg/an peroxid de metiletilcetona x 0,2% = 0,12 kg/an metiletilcetona
Avand in vedere ca se lucreaza 120 zile/an (perioada iunie octombrie),
emisia zilnica este de 0,001 kg, cantitate nesemnificativa.
In activitatea de fabricare butoaie de fibra de sticla, emisiile prin surse
difuze sunt nesemnificative si nu afecteaza populatia din zona.
4.4.2 DOTRI PENTRU PROTECTIA FACTORULUI DE MEDIU AER

Hala in care se fabrica butoiele din fibra de sticla este prevazuta cu
ventilatie naturala .
Pagina 19 din 32
4.5 EVACURI DE AP
In procesul de fabricare butoaie din fibra de sticla se utilizeaza apa
numai pentru proba de etanseitate a butoaielor.
Etanseitatea butoaielor de fibra de sticla se face prin scufundarea
butoiului intr-o haba metalica cu capacitatea de 0,8 mc. Haba este umpluta cu
apa la inceputul sezonului de lucru, din fantana familiei Andrei.
Nu se evacueaza ape uzate.
In procesul de fabricare butoaie din fibra de sticla participa numai
membrii familiei care utilizeaza dotarile igienico sanitare ale locuintei
alaturate halei de lucru.
4.6 PRODUCEREA SI ELIMINAREA DESEURILOR

Din activitatea de fabricare butoaie din fibra de sticla
urmtoarele tipuri i cantiti medii de deeuri:
- deeuri menajere
- deseuri de fibra de sticla
rezult anual
0,3 t/an
43 kg/an
Provenienta, depozitarea primar si destinatia deseurilor

deseuri menajere cod 200301, in procesul de fabricare butoaie din
fibra de sticla participa numai membrii familiei care platesc taxa de salubritate
la primarie, care se ocupa cu preluarea deseurilor menajere a localitatii.
deeuri din fibra de sticla - cod 170204* rezultate din operatia de
indepartare a asperitatilor si marginilor la fabricarea butoaielor. Sunt depozitate
temporar intr-un butoi metalic in magazia de colectare deseuri, de unde sunt
preluate de S.C. DEMECO S.R.L. conform Contractului de colectare, transport si
eliminare a deseurilor periculoase nr. 165/21.10.2009 (anexa)
Proveniena i gestionarea ambalajelor
In urma consumului de rasina poliesterica si a peroxidului de
metiletilcetona rezulta ambalaje metalice ( butoaie de 200 kg) si din plastic
(bidoane de 30 kg) care sunt returnate furnizorului, S.C. PAFS S.R.L. Bucuresti.
Pagina 20 din 32
4.7 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC. PROXIMITATEA CABLURILOR

DE TENSIUNE
Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua de alimentare a
casei de locuit apartinand familiei Andrei.
In proximitatea obiectivului nu sunt campuri electromagnetice care sa
perturbe activitatea.
4.8
SUBSTANTE SI PREPARATE PERICULOASE
Substantele chimice si preparatele periculoase orice element,

substan chimic pur, amestec de substane sau preparate care exist sub
form de materii prime, produse, produse secundare, reziduuri sau produse
intermediare, utilizat sau eliberat din orice activitate, indiferent daca este sau
nu produs intentionat si este sau nu plasat pe piata, cu proprietati care le fac
periculoase pentru sanatate, securitate in munca si/sau mediul inconjurator.
Conform HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor periculoase, substantele si preparatele periculoase in intelesul
prezentei hotarari sunt urmatoarele:
- substante si preparate explozive: substantele si preparatele solide, lichide,
pastoase sau gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului
din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de proba
determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau sub efectul caldurii
explodeaza cand sunt partial inchise;
- substante si preparate oxidante: substantele si preparatele care in contact cu
alte substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma;
- substante si preparate extrem de inflamabile: substantele si preparatele
chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scazut si cu un punct de
fierbere scazut, precum si substantele si preparatele gazoase care sunt
inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambiant;
- substante si preparate foarte inflamabile:
substantele si preparatele care pot sa se incalzeasca si apoi sa se
aprinda in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie;
Pagina 21 din 32
substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un

scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se
consume si dupa indepartarea sursei;
substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scazut;
substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed
emana gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase;
- substante si preparate inflamabile - substantele si preparatele lichide cu un
punct de aprindere scazut;
- substante si preparate foarte toxice - substantele si preparatele care prin
inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in cantitati foarte mici pot cauza
moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;
- substante si preparate toxice - substantele si preparatele care prin inhalare,
ingestie sau penetrare cutanata in cantitati reduse pot cauza moartea sau
afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;
- substante si preparate nocive - substantele si preparatele care prin inhalare,
ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori
acute ale sanatatii;
- substante si preparate corosive - substantele si preparatele care in contact
cu tesuturile vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma;
- substante si preparate iritante - substantele si preparatele necorosive care
prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza
o reactie inflamatorie;
- substante si preparate sensibilizante - substantele si preparatele care prin
inhalare sau penetrare cutanata pot da nastere unei reactii de
hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste
caracteristice;
- substante si preparate cancerigene - substantele si preparatele care prin
inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot determina aparitia afectiunilor
cancerigene ori pot creste incidenta acestora;
- substante si preparate mutagenice - substantele si preparatele care prin
inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare
sau pot creste frecventa acestora;
- substante si preparate toxice pentru reproducere: substantele si preparatele
care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste
Pagina 22 din 32
frecventa efectelor nocive nonereditare in progenitura sau pot dauna functiilor

ori capacitatilor reproductive masculine sau feminine;
- substante si preparate periculoase pentru mediul inconjurator - substantele si
preparatele care, introduse in mediul inconjurator, ar putea prezenta sau
prezinta un risc imediat ori intarziat pentru unul sau mai multe componente ale
mediului inconjurator.
In activitatea de fabricare butoie din fibra de sticla, substantele si
preparatele periculoase utilizate sunt prezentate in tabelul urmator:
Denumirea substanei sau a
preparatului chimic
LERPOL TIX 3603 Rasina
poliesterica bisfenolica
Clasificarea i etichetarea substanelor sau a preparatelor chimice

Clasificarea : Nociv (Xn);
Fraza de risc
R10 Inflamabil
R20 Nociv prin inhalare
R36/38 Iritant pentru ochi si pentru piele
Fraza de securitate
S 23 A nu se inhala vapori/aerosoli
S 26 In caz de contact cu ochii spalati imediat cu apa, din abundenta si
consultati medical
AKPEROX A1 Peroxid de
metiletilcetona
Clasificarea: Oxidant ( O ); Coroziv ( C ) ;

Fraza de risc
R7 Poate provoca incendii
R22 Nociv in caz de inghitire
R34 Provoca arsuri
Fraza de securitate
S3/7 - A se pstra ambalajul (recipientul) inchis ermetic, intr-un loc
racoros.
S 14 A se pastra departe de acizi, baze, substante organice usoe
oxidabile, compusi metalici
S36/37/39 Purtati echipament de protectie corespunzator, manusi si
masca de protectie pentru ochi
S 45 in caz de accident sau simptome de boala, consultati imediat
medical
S 50 A nu se amesteca cu agenti reducatori sau cu acceleratori
Pagina 23 din 32
Pentru fiecare tip de substanta utilizata, societatea detine Fise cu date

de securitate in care sunt specificate : clasificare, frazele de risc, frazele de
securitate, modul de depozitare, etc.
Substantele utilizate sunt aprovizionate astfel:
- rasina poliesterica este aprovizionata in butoaie metalice, cu
capacitatea de 220 kg, etichetate conform normativelor in vigoare.
- intaritorul ( peroxidul de metiletilcetona solutie in dimetilftalat ) este
aprovizionat in bidoane de plastic, cu capacitatea de 30 kg, etichetate conform
normativelor in vigoare.
Substantele aprovizionate sunt depozitate intr-o magazie special
amenajata in suprafata de 8 mp, avand pardoseala betonata, prevazuta cu
ventilatie naturala prin acoperis si cu instalatie electrica in constructie EX.
Magazia este in permanenta incuiata, cu acces restrictiv.
In cadrul magaziei este tinuta evidenta consumurilor si a stocurilor de
substante utilizate in Raportul de fabricatie.
Materiile prime sunt aprovizionate in ritmul consumului.
Pagina 24 din 32
4.9
SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
Securitatea i sntatea n munca reprezinta ansamblul de activiti

instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n
desfurarea procesului de munca, aprarea vieii, integritii fizice i psihice,
sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munca.
4.9.1. ORGANIZAREA ACTIVITILOR DE PREVENIRE I PROTECIE
Activitatea de securitate si sanatate in munca cat si masurile
organizatorice sunt stabilite de :
- Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
- H.G. nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006
ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA are incheiat Contract de
prestari servicii externe de securitate si sanatate in munca nr. 2 din 09.09.2010
(anexa) cu VELISAR MARIN PFA.
4.9.2 PREZENTAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE I MBOLNVIRI
PROFESIONALE
Factorii de risc si nivelul de risc specifice activitatii de fabricare butoie din
fibra de sticla sunt prezentate in documentatia Evaluare nivel de risc la
organizatia ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA realizata de VELISAR
MARIN PFA.
4.9.3 MSURI DE PREVENIRE SAU REDUCERE A RISCULUI DE ACCIDENTE I
MBOLNVIRI PROFESIONALE.
Masurile de prevenire si reducere a riscului sunt prezentate in
documentatia Evaluare nivel de risc la organizatia ANDREI
V. IONUT
INTREPRINDERE INDIVIDUALA realizata de VELISAR MARIN PFA.
In data de 09.09.2010, Directia de sanatate publica Bacau a efectuat
masuratori pentru noxa stiren, in timpul operatiei de pensulare a fibrelor de
sticla cu amestec de rasina poliesterica si intaritor, activitate ce se desfasura in
hala de productie cu ventilatie naturala. S-au realizat doua masuratori,
rezultatele fiind prezentate in Buletin de determinari toxicologice in mediul de
munca nr. 71 (anexa).
Media celor doua determinari efectuate pentru noxa stiren este de 7,77
mg/mc, valoare cu mult mai mica decat limita admisa de 150 mg/mc conform
H.G. 1218/2006
Pagina 25 din 32
4.10 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

4.10.1 MSURI DE PAZ MPOTRIVA INCENDIILOR
Sursele potentiale de aprindere in procesul de productie pot fi:
- scantei si vapori de solventi organici
- instalatii electrice generatoare de scantei electrice
- neglijenta personalului
- fumatul in zona de lucru
Masurile ce trebuiesc respectata pentru prevenirea si stingerea
incendiilor sunt:
- substantele utilizate sa fie depozitate in spatii corespunzatoare, inchise,
in care accesul personalului sa fie limitat;
- urmarirea ca ambalajele sa fie inchise etans, astfel incat sa nu se
acumuleze vapori de solventi in incapere;
- dotarea magaziei cu mijloace PSI specifice;
- recipientele cu peroxid de metiletilcetona trebuie ferite de lumina solara
si de orice sursa de aprindere posibila (tigari, chibrituri, suprafete metalice
incalzite, etc.);
- produsele susceptibile de a reactiona violent cu peroxidul de
metiletilcetona (acid sulfuric concentrate, alcooli, amine, naftenati metalici, acizi
organici si minerali, produse oxidabile, hartia, carpe, etc.)
trebuiesc
indepartate din incaperea de depozitare;
- interventia rapida in cazul unor inceputuri de incendiu astfel incat sa nu
existe posibilitatea extinderii acestora;
4.10.2 DOTARI SI MIJLOACE DE PRIMA INTERVENTIE
Hala de productie si magazia este prevazuta cu instalatie electrica in
constructie EX.
Hala de productie este dotata cu urmatoarele mijloace PSI de prima
interventie:
- stingatoare
2 buc.
- lada cu nisip
1 buc.
- lopeti
In magazia de chimicale sunt depozitate numai materiile prime ( rasina
poliesterica si intaritorul AKPEROX A1) utilizate in procesul de fabricare butoaie
din fibra de sticla. Materiile prime sunt aprovizionate in ritmul consumului.
Magazia este in permanenta incuiata, cu acces restrictiv.
Pagina 26 din 32
Apa necesar pentru stingerea unui eventual inceput de incendiu este

asigurat din reteaua de alimentare cu apa a familiei.
Alimentarea cu apa a familiei Andrei se face din fantana, prevazuta cu
hidrofor.
4.11 ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

Activitatea de fabricare butoaie din fibra de sticla nu este sursa de
zgomot si vibratii care sa afecteze zonele limitrofe sau zonele de locuit.
Intreprinderea individuala este situata la aproximativ 1 km distanta de
cea mai apropiata casa de locuit.
4.12 SECURITATEA ZONEI

ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA este amplasata in curtea
locuintei familiei Andrei, ce este imprejmuita pe toate laturile cu gard,
asigurandu-se in acelasi timp si paza obiectivelor.
Pagina 27 din 32
5.
CALITATEA SOLULUI SI A PNZEI FREATICE
5.1. EFECTE POTENTIALE ALE ACTIVITTII DE PE AMPLASAMENT

5.1.1 CONSIDERATII TEORETICE
Solul este un bogat, ns fragil ecosistem; el este definit ca fiind stratul
afnat, moale si friabil care se gseste la suprafata scoartei Pmntului si care
mpreun cu atmosfera nvecinat, constituie mediul de viat al plantelor.
Solul este cel de al treilea factor de mediu care trebuie protejat cu
aceeasi atentie ca si apa si aerul.
Intre factorii de mediu, solul are o important major, el constituind pe
de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta un mijloc
de rspuns dinamic la procesul de acumulare.
Modificrile care se produc n sol, ca urmare a impactului poluantilor,
se reflect asupra celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetatie ap animale
oameni. In functe de natura si intensitatea impactului si de nsusirele native
fizice si chimice ale solurilor, amploarea modificrilor este diferit.
Sursele de poluare a solului si subsolului sunt:
- surse de poluare interioare;
- surse de poluare exterioare
Surse de poluare interioare
Surse de poluare degradare interioare sunt:
- eroziunea solului este o consecint a actiunii apei, vntului,
schimbrilor fizice, chimice si biologice din sol.
Surse de poluare exterioar
Surse de poluare exterioar pot fi :
- emisiile de SO2, NO2 emisii ce sunt antrenate de ploi si dau nastere la
ploi acide (depuneri de acid ) care prejudiciaz n mod deosebit solul.
- reziduurile menajere si industriale (depozitarea necorespunztoare a
produselor, subproduselor si deseurilor ) rspndite n sol n mod neorganizat,
chiar eventual dup o prealabil compostare, pot aduce prejudicii solului,
apelor subterane si culturilor.
Pagina 28 din 32
5.1.2 EFECTE POTENTIALE DE PE AMPLASAMENT

Solul
Activitatea de fabricare butoaie din fibra de sticla se desfasoara
preponderent in hala de productie, ce are pardoseala betonata. Magazia de
chimicale este prevazuta cu pardoseala betonata.
Prin specificul activitatii nu exista posibilitatea impurificarii solului.
Din observatiile la fata locului nu s-au constatat zone afectate ale solului.
Resturile de straturi de fibra de sticla si amestec de rasina polimerica cu
intaritor rezultate de la finisarea butoaielor sunt colectate intr-un butoi metalic,
depozitat temporar in magazia de colectat deseuri si preluate de S.C. DEMECO
S.R.L. conform Contractului de colectare, transport si eliminare a deseurilor
periculoase nr. 165/21.10.2009 (anexa).
Butoaiele din fibra de sticla confectionate sunt depozitate in aer liber, pe
o suprafata balastata.
Panza freatica
In zona, panza freatica se afla la o adancime de cca. 15 m. Prin
specificul activitatii nu exista posibilitatea impurificarii panzei freatice
5.2 EFECTE POTENTIALE ALE ACTIVITTII NVECINATE

In vecinatatea perimetrului ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA ,
activitatile desfasurate sunt gospodaresti, in totalitate agricole.
Nu sunt efecte potentiale ale activitatilor invecinate.
Pagina 29 din 32
6.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Apa, aerul si solul, constituienti ai biosferei, sunt cunoscuti sub

denumirea de factori de mediu. In fiecare din acestia se dezvolt o flor si
faun specific care, pentru a putea supravietui, trebuie s i se asigure un
mediu ambiant curat si sntos.
Cunoasterea conditiilor de viat, din cadrul fiecrui factor de mediu,
conduce la o protectie eficient a mediului. Pentru aceasta ns, este necesar
s se cunoasc sursele de poluare, respectiv poluantii, care ar putea prejudicia
dezvoltarea vietii si apoi impactul lor asupra mediului.
Toate aceste cunostinte conduc, n final, la luarea de msuri de
prevenire si combatere a polurii factorilor de mediu.
6.1 REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMITATE SI CUANTIFICAREA ACESTORA

6.1.1 ASPECTE DE NECONFORMITATE
Factorul de mediu Aer
Nu s-au constatat neconformitati.
In activitatea de fabricare butoaie de fibra de sticla emisiile prin surse
difuze sunt nesemnificative si nu afecteaza populatia din zona.
Factorul de mediu Apa
In activitatea de fabricare butoaie de fibra de sticla nu se utilizeaza apa
decat pentru proba de etanseitate prin scufundare.
Factorul de mediu Sol i Subsol
Prin specificul activitatii nu exista posibilitatea impurificarii solului sau
panzei freatice.
Deseuri
Deseurile sunt colectate selectiv si eliminate de societati acreditate.
Pagina 30 din 32
6.1.2 MASURI
Nu sunt necesare masuri suplimentare de prevenire a poluarii aerului,
apei, solului si subsolului.
6.1.3 MONITORIZARI
- Se va tine evidenta cantitativa a substantelor utilizate in procesul de
fabricare, insotite de Fise cu date de securitate
- Se va tine evidenta cantitatii de deseuri rezultate din activitatea
desfasurata conform H.G. 856/2002.
6.2. REZUMATUL OBLIGATIILOR NECUANTIFICABILE SI / SAU AL OBLIGATIILOR
CONDITIONATE DE UN EVENIMENT VIITOR SI INCERT
Nu este cazul.
6.3 RECOMANDARI PENTRU STUDII URMATOARE PRIVIND RESPONSABILITATILE
NECUANTIFICABILE SI CONDITIONATE DE UN EVENIMENT VIITOR SI INCERT
Nu este cazul.
SURSE DE INFORMARE
La elaborarea documentatiei de fata, sursa de informare a fost culegerea
de date i relevee efectuate pe teren asupra obiectivului de ctre coordonatorul
proiectului ing. Biliboc tefan, documentele si informatiile puse la dispozitie de
ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA
Pagina 31 din 32
ANEXE
Pagina 32 din 32

BILANT de MEDIU NIVEL I - Activitatea Fab. Butoaie Fibra Sticle ANDREI v. IONUT Intreprindere Ind

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BILANT de MEDIU NIVEL I - Activitatea Fab. Butoaie Fibra Sticle ANDREI v. IONUT Intreprindere Ind

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L.

STR. CALEA SLANICULUI, NR. 55, ONESTI, JUD. BACAU

FABRICAREA BUTOAIELOR DIN FIBRA DE STICLA

BENEFICIAR : ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE INDIVIDUALA

- H.G. nr.95/ 23.01.2003 privind controlul activitilor care prezint pericole

HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a

- H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei

IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE

2.1. LOCALIZARE I TOPOGRAFIE

ORC: F04 / 537 / 04.05.2009

Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt:

Conform Contract de comodat (anexa), ANDREI V. IONUT INTREPRINDERE

Vegetaia caracteristic este reprezentat prin pdurile de foioase ce

2.2 GEOLOGIA I HIDROGEOLOGIA ZONEI

2.2.2 HIDROLOGIA ZONEI

Zona de amplasament a societatii nu este afectat de inundaii i nu este

Umiditatea relativ medie anual n zona este situata ntre 80-90%.

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARII VIITOARE

Folosinta initiala a terenului de amplasament a fost teren neproductiv

4. ACTIVITATI DESFURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

Componenta de baza a fibrelor de sticla este dioxidul de siliciu in

nu este solubil in apa

- Densitate relative la 20C

Intaritor pentru rasini poliesterice - AKPEROX A1

incolor, slab galbui

1,149 g/cm3 in dimetilftalat la 20C

- Raportul densitatilor vapori/aer 3,05

4.1.4.2 Bilantul de materiale

- rasina poliesterica bisfenolica: LERPOL TIX 3603

- intaritor pentru rasini poliesterice: AKPEROX A1

Cantitatile de materii prime consumate in anul 2010 sunt:

- rasina poliesterica bisfenolica: LERPOL TIX 3603

- intaritor pentru rasini poliesterice: AKPEROX A1

4.1.6 DESCRIEREA ACTIVITII DESFURATE

- Se creeaza astfel 2 - 3 straturi de stratimat, functie de cerintele clientilor

Butoaiele astfel confectionate sunt depozitate in aer liber, pe suporti de

4.2 MATERIALE DE CONSTRUCTIE

Materiile prime (rasina poliesterica si intaritorul peroxid de

Ceara este aprovizionata in cutii de carton, cu masa de la 0,8 la 3 kg si

4.4.1 SURSE DE EMISII

utilizeaza rasina poliesterica care are

Stirenul este o substanta cu emisii de COV deoarece presiunea de vapori

hala de productie cu ventilatie naturala. S-au determinat doua masuratori,

4.4.2 DOTRI PENTRU PROTECTIA FACTORULUI DE MEDIU AER

4.6 PRODUCEREA SI ELIMINAREA DESEURILOR

Provenienta, depozitarea primar si destinatia deseurilor

4.7 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC. PROXIMITATEA CABLURILOR

SUBSTANTE SI PREPARATE PERICULOASE

Substantele chimice si preparatele periculoase orice element,

substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un

frecventa efectelor nocive nonereditare in progenitura sau pot dauna functiilor

Clasificarea i etichetarea substanelor sau a preparatelor chimice

Clasificarea: Oxidant ( O ); Coroziv ( C ) ;

Pentru fiecare tip de substanta utilizata, societatea detine Fise cu date

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Securitatea i sntatea n munca reprezinta ansamblul de activiti

4.10 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Apa necesar pentru stingerea unui eventual inceput de incendiu este

4.11 ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

4.12 SECURITATEA ZONEI

CALITATEA SOLULUI SI A PNZEI FREATICE

5.1. EFECTE POTENTIALE ALE ACTIVITTII DE PE AMPLASAMENT