SC

CEPROMIN

SA S.C. CEPROMIN S.A.

DEVA
Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul
Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax :
00 40 254 214663 ; E-mail : office@cepromin.ro; www.cepromin.ro

RAPORT

LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

Obiectivul investitional:

„ CONSTRUIRE CUPTOR DE VAR CU CAPACITATEA NOMINALA

DE 300 T/ZI”
In Localitatea componenta Barsesti, Tg-Jiu

Beneficiar:
S.C. SIMCOR VAR S.A.
Punct de lucru Tg-Jiu

3
 2010

LISTA DE SEMNATURI

Director ing. Auner Florica ________

ing. Moga Marinela ________

ing. Popa Lucia ________

ing. Barath Lucia ________

ing. Dud Olimpia ________

ing. Codrean Adrian ________

ing. Oncu Voicu ________

RESPONSABIL DE LUCRARE:
S.C. CEPROMIN S.A. DEVA, atestat pentru Studii de evaluare a
impactului asupra mediului R-EIM – 04-51/22.10.2008

CONSULTANT
Ing Adrian Iordanescu

4
 CUPRINS:

1. INFORMATII GENERALE................................................... 6
2. PROCESUL TEHNOLOGIC................................................ 44
3. DESEURI............................................................................. 57
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL
TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE ALE
ACESTORA........................................................................ 58
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR........................................... 70
6. MONITORIZAREA.............................................................. 74
7. SITUATII DE RISC.............................................................. 75
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR...................................... 76
CONCLUZII......................................................................... 76
Foaia finala …………………………………………………… 79

5
1. INFORMATII GENERALE

1.1 Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa

companiei titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de
contact.
S.C. Simcor Var S.A., este inregistrata la Registrul Comertului sub
numarul J20/579/2009, CUI: RO 13532689, cu sediul in Municipil Deva, str.
Santuhalm, nr 1, cod postal 330190, Judetul Hunedoara.
Reprezentant: Director General: ing. Florin Voinea
Persoana de contact: Director Punct de lucru Tg-Jiu: ing. Mazurencu
Mihai, Tel/Fax: 0253.214580, Mobil: 0742042423, e-mail:
m.mazurencu@macon.ro
Agentul economic, desfasoara in cadrul Punctului de lucru din Tg-Jiu,
Barsesti nr 137 B, activitate de producere a varului, cu 4 cuptoare tip
„Bicaz”. Pe liniile de productie tot in aceasta locatie, se produc si
subproduse derivate din var bulgari, si anume:
Var macinat
Var hidratat

1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a

impactului asupra mediului
Elaboratorul Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra Mediului,
pentru proiectul investitional este: S.C. CEPROMIN S.A. DEVA, str. 22
Decembrie nr.37 A, Jud. Hunedoara, tel/fax: 0254 214892/0254214663
Executantul lucrarii este abilitat sa intocmeasca documentatii de mediu,
prin urmatoarele autorizatii de atestare: elaborare Studii de evaluare a
impactului asupra mediului R-EIM – 04-51/22.10.2008; efectuare Bilanturi
de mediu R-BM-04-49/22.10.2008
Persoana de contact: Director Auner Florica, tel/fax: 0254214892 /
0254214663; e-mail: office@cepromin.ro
6
 1.3 Denumirea proiectului industrial si beneficiarul lucrarilor
 Denumirea proiectului industrial:
„ CONSTRUIREA CUPTOR DE VAR CU CAPACITATEA
NOMINALA DE 300 T/ZI”
In Localitate componenta Barsesti, nr 137B Tg-Jiu, judetul Gorj.
 Beneficiarul lucrarilor:
S.C SIMCOR VAR S.A. DEVA
Este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J20/579/2009, CUI: RO
13532689, cu sediul in Municipiul Deva, str. Santuhalm, nr.1, cod postal 330190, judetul
Hunedoara.
* Proiectantul general al lucrarilor investitionale este : S.C. IOREC.S.R.L
Cu sediul in Pucioasa, jud Dambovita, inmatriculata la Registrul Comertului Dambovita cu nr.
J15/1256/2007, CUI RO 22482563.
Valoarea estimata a lucrarilor este de 2.300.000 euro, din care pentru protectie si
refacerea mediului sunt alocate 150.000 euro.

1.4 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

(constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/post-
inchidere)
Acest Raport la Studiul de evaluare a Impactului Asupra Mediului a fost intocmit de
Expertul Evaluator de Mediu SC CEPROMIN SA DEVA, in urma solicitarii de catre titularul
proiectului S.C SIMCOR VAR S,A.
Scopul acestei documentatii a fost impus de inlocuirea a doua cuptoare de var din
totalul celor 6 din fabrica de la Tg-Jiu, prin construirea unui cuptor de var cu capacitatea
nominala de 300 t/zi, cuptor dezmembrat din Fabrica de var de la Medgidia, fabrica care si-a
inchis activitatea de productie in 2009.
Elaborarea prezentului studiu a plecat avand la baza datelor furnizate de beneficiar,
date cuprinse in „RAPORTUL DE AMPLASAMENT” elaborat de Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului Bucuresti, intocmit pentru activitatea
existenta in Fabrica din Tg-Jiu, aceea de producere a varului.
S.C SIMCOR VAR S.A, Punct de lucru Tg-Jiu, are ca profil de baza Activitatea de
producere a varului. Activitatea societatii este conform Codurilor CAEN( reglementata prin

7
Ordinul nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala- M.Of
nr 403/29.05.2008), Cod IPPC, Cod SNAP 0303, Cod NOSE – P104.11.
Obiectivul investitional „ Cuptor de var cu capacitatea nominala de 300 t/zi”, se va
executa in Localitatea componenta Barsesti, nr 137B, Municipiul Tg-Jiu, Judetul Gorj,
conform Certificatului de Urbanism nr. 356/09.05.2010 Emis de Primaria Tg-Jiu. Suprafata
pe care se vor desfasura lucrarile de construire este de: Ac=750 mp; Ad = 950 mp.
Conform Documentatiei de Urbanism, faza P.U.G., aprobata de Consiliul Local Tg-Jiu,
acest teren destinat proiectului industrial mai sus – amintit se afla in intravilanul Localitatii
Componenta Barsesti (Extras de Carte Funciara, Numar cadastral al bunului imobil:
(2609/3/2-2609/3/1/2)/3, proprietate exclusiva a S.C SIMCOR VAR S.A).
Prin P.U.Z., aceasta zona intravilana a localitatii componenta Barsesti ce apartine de
Municipiul Tg-Jiu este definita ca fiind zona exclusiv industriala.
S.C. SIMCOR Var S.A., doreste sa utilizeze aceasta suprafata de 759 mp pentru
amplasarea cuptorului de producere var, prin respectarea tuturor normelor legislative
aplicabile privitor la protectia mediului si factorului uman.
Perimetrul Fabricii de Var din Tg-Jiu, este situata in Localiatatea Componenta Barsesti,
la cca 4,5 km de centrul orasului Tg-Jiu, in partea nord-vestica a acestuia, si la cca 1 km de
drumul national 67 Tg-Jiu-Tismana.
Accesul in Fabrica este posibil prin drumul industrial situat in partea nordica, si care
apartine SC LAFARGE CIMENT Tg-Jiu.
Geografic, Localitatea Componenta Barsesti este amplasata in partea nord -vestica a
municipilui Tg-Jiu, localitate situata pe raul Jiu, avand la nord defileul Jiului. Din punct de
vedere geologic, Municipiul Tg-Jiu apartine structural unitatii subcarpatice – zona depresiunii
Getice, la nord fiind Carpatii Meridionali; altitudinea medie oscileaza intre 180-230m,
densitatea fragmentarii reliefului atingand valori medii.
Cel mai apropiat curs permanent de apa este paraul Calului, situat la 1,5 km, afluent al
raului Susita, in partea de N-E fata de amplasament, paraul Calului fiind emisarul in care sunt
evacuate apele uzate preepurate ale S.C. SIMCOR VAR Tg-Jiu. Calitatea apelor din paraul
Calului este supravegheata periodic de SGA Gorj, punctul de supraveghere este situat la
evacuarea apelor uzate.
Conform datelor geologice si hidrogeologice subsolul este constituit dintr-un strat de
argila cu grosimea de 140m, care constituie un ecran protector pentru apele suterane.
Proiectul industrial va fi dezvoltat si structurat pe cuptorul de var, cu grad ridicat de
specializare si automatizare, acesta fiind intercondiţionat cu liniile de productie existente in fabrica

8
asigurănd funcţionarea într-un tot unitar a entităţii investiţionale, prin cuplare la liniile de productie
existente in fabrica..
Conform planului de amplasament si delimitare a bunului, vecinatatile lui S.C. SIMCOR
VAR Punct de lucru Tg-Jiu, sunt:
 la sud S.C.LAFARGE CIMENT S.A.
 la vest S.C. LAFARGE CIMENT S.A.
 la est S.C. LAFARGE CIMENT S.A.
 la nord S.C.FIBRICIM S.A (societate cu activitatea intrerupta); tot la nord este drumul
industrial de acces in fabrica, proprietatea S.C. LAFARGE CIMENT S.A.
In cadrul amplasamentului din fabrica, cuptorul va avea urmatoarele vecinatati:
 la sud Cuptorul 4 existent
 la vest Silozurile de depozitare var bulgari
 la nord Hala de macinare var
 la est Platforma betonata complet cu drum de acces masini.
Prima casa se afla situata la cca 300m de obiectivul investitional.

►Date specifice ale investitiei – Situatia actuala, Etapa de pre-constructie:

Pentru activitatea de productie a varului, SC SIMCOR VAR S.A., Punct de lucru Tg-Jiu, detine
 Autorizatie Integrata de Mediu nr.31/07.05.2007, revizuita in 21.11.2008, emisa de ARPM
Craiova
 Autorizatie de gospodarire a apelor emisa de S.G.A.Gorj.nr 112/2006
 Autorizatie pentru detinerea si utilizarea de produse si substante toxice emisa de
Inspectoratul Teritorial de Munca al Jud. Gorj
 Autorizatie privind manipularea substantelor toxice, emis de Insp. Politie Gorj
Cateva date privind activitatea autorizata ce se desfasoara in prezent pe amplasamentul
unde se va construi cuptorul nou de 300 t/zi, in cadrul FABRICII DE VAR Tg-Jiu:
Fabrica este construita in anii 1960-1965, avand 6 cuptoare de var tip „Bicaz”, cu capacitati
de cate 100 t/zi, linie de macinare var si linie de hidratare var.
Cuptoarele 1,2,3 si 4 sunt in functiune, iar cuptoarele 5 si 6 sunt demolate. Fabrica este
alimentata cu calcar necesar producerii varului din cariera de calcar de la Suseni, care apartine
firmei S.C.Agregate si Betoane Lafarge. Calcarul sortul 70-160 mm, este transportat din cariera
Suseni situata la 16,5 km, cu mijloace auto.
Suprafata totala a Fabricii de var este de 36.067 mp, perimetrul fiind delimitat de vecini.

9
 Suprafata incintei tehnologice in ampriza careia urmeaza sa fie amplasat cuptorul de var
insumeaza o arie Ad = 950 mp, fara a fi necesara afectarea unor suprafete suplimentare de teren.
De fapt cuptorul se va construi pe fundatia cuptoarelor 5 si 6 care s-au demolat.
Intreg perimetrul pe care se va face constructia cuptorului este suprafata complet betonata,
respectiv:
Suprafata amplasament Tabelul 1
TIP SUPRAFATA ( mp )
Construita 6082
Destinata transportului, depozitatii temporare, 29.985
spatiu neutilizat

Constructiile din proiect sunt sistematizate in planul general al fabricii astfel incat sa asigure:
izolarea in spatiu, un flux tehnologic de procesare optim, specific activitatii de producere a varului
prin arderea calcarului in cuptoare verticale regenerative, respectarea distantelor dintre constructii
pentru realizarea cerintelor igienice si paza contra incendiilor, orientarea si adaptarea in teren,
eficienta tehnico-economica.
Fabrica de var are actualmente 60 de angajati, iar noua investitie nu necesita noi angajari.
Proiectul industrial se va realiza integral cu echipamente, utilaje şi instalaţii de ultima
generatie, care au fost transferate de la Fabrica de Var din Medgidia, fabrica cu cea mai
noua linie de productie pana in 1990; in plus, echipamentele noi de pe fluxul tehnologic, sunt
achiziţionate de la firme cu experienta in domeniu şi care operează de o lungă perioadă de
timp pe Piaţa Varului, fiind conform normelor U.E.
Pentru obtinerea varului, sunt necesare ca utilitati, gazul natural si energia electrica,
iar pentru consumul personalului angajat apa potabila.
Din statia de distributie si masura a gazului natural care apartine de SC TRANSGAZ
S.A prin conducta proprie gazul natural este adus in fabrica, fiind utilizat pentru producerea
varului pe cuptoarele 1-4 aflate in functiune. S.C. SIMCOR VAR are contract de furnizare cu
S.C. EONGAZ S.A. Energia electrica este furnizata din statia proprie de transformare de 20
KVA. Fabrica are contract de furnizare cu S.C ELCOMEX S.R.L. Pentru consumul propriu al
personalului angajat, fabrica este racordata la reteaua de apa potabila apartinand S.C.
APAREGIO S.A. cu care are contract de furnizare.
 Nu exista alte necesitati de conectare la infrastructura zonei.
 Etapa de pre-constructie cuprinde:
 realizarea studiilor de specialitate( studiu topografic al terenului-nivelment si planimetrie,
studiu geotehnic, etc.),

10
  obtinerea acordurilor si autorizatiilor necesare desfasurarii proiectului;
 finalizarea contractelor comerciale
 activitati de proiectare de detaliu, etc.

► Date specifice ale investitiei – Etapa de constructie (Pre-operationala)

Oportunitatea şi necesitatea Proiectului investiţional este determinată de necesitatea
unui cuptor modern, cu consumuri performante, iar pe de altă parte de faptul ca S.C.Simcor
Var S.A. a fost nevoita sa inchida Fabrica de Var de la Medgidia.
Acest lucru a impus necesitatea acoperirii capacitatii de productie, cat si satisfactia
clientilor, prin constructia acestui cuptor, demontat de la Medgidia, pe amplasamentul din Tg-
Jiu.
S.C Simcor Var Tg-Jiu, are deja cota de piata la ora actuala, cum ar fi:
- industria materialelor de construcţii (lianţi minerali, elemente de construcţie,
vopsele, sticlă, ceramică, materiale izolatoare, etc.);
- industria siderurgică şi de metalurgie neferoasă (la desulfurarea fontelor, la
rafinarea oţelurilor, cuprului, etc.);
- în domeniul protecţiei şi refacerii mediului mediului, cu implicaţii directe în zona
limitrofă:
- staţiile de tratarea a apelor uzate menajere,
- staţiile de neutralizare şi tratare a apelor de mină
- desulfurarea gazelor de ardere de la termocentrale, etc.
- constructia de autostrazi si drumuri.
Trebuie subliniat si aspectul uman al acestei investitii pentru zona respectiva, si
anume, faptul ca va creea o stabilitate a fortei de munca.
Pentru realizarea obiectivului investitional vor fi executate lucrari de constructie care
vor fi executate de un Antreprenor general, si de firme de specialitate pe fiecare domeniu
(gaze, electrica, automatizari, hidraulica, inzidire refractare). Beneficiarul, SC SIMCOR VAR
SA, va elabora un Plan propriu de securitate si sanatate in munca si Instructiuni de lucru,
bazat pe legislatia in vigoare (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 300/2006). Lucrarile,
organizarea in santier vor avea la baza proiectul general, avizele autoritatilor, si procedurilor
din Autorizatia integrata de mediu a fabricii.
Este de mentionat faptul ca lucrarile de constructie nu impiedica in nici un fel
functionarea in continuare a fabricii, productia de var pe cele 4 cuptoare se va desfasura
normal.

11
 Zona de constructie va fi delimitata corespunzator, se va situa pe platforma betonata
de langa cuptoarele 5 si 6 actuale. Zonele de lucru vor fi luminate si dupa caz vor fi ventilate
corespunzator.
Accesul in zona de lucru se va permite numai persoanelor implicate in lucrarile din
proiect si se va face prin spatii si trasee marcate corespunzator.
Lucrarile de constructie se vor desfasura conform Graficului de realizare al investitiei,
care a fost intocmit tinand cont de esalonarea lucrarilor conform fluxului de productie.
In faza de constructie a cuptorului, nu se utilizeaza gaz natural. Energia electrica
necesara lucrarilor de constructie si montaj, se va lua din prizele si cutiile locale existente in
fabrica, pe care beneficiarul le va pune la dispozitia prestatorului. In aceasta perioada,
personalul prestator va utiliza apa potabila pentru necesitati proprii, folosind amenajarile
existente in fabrica.
Categorii de lucrari de constructie:
1. Lucrari tehnologice:
a) lucrarile de fundatie cuptor;
b) montajul tronsoanelor metalice ale cuptorului;
c) montajul echipamentelor cuptorului;
d) lucrarile de constructie sala suflante si camera comanda;
e) montaj echipamente in sala suflantelor si camera comanda;
f) lucrarile de montaj instalatie hidraulica pe cuptor;
g) lucrarile de montaj echipamente electrice, automatizare cuptor;
h) lucrarile de montaj instalatie de gaze pe cuptor;
i) lucrarile de inzidire caramida refractara in cuptor;
j) lucrari de montaj flux alimentare calcar a cuptorului;
k) lucrari de montaj flux transport var la silozurile de depozitare existante;
2. Lucrari de conectare la reteaua de gaze din fabrica
3. Lucrari de conectare la reteaua de energie electrica din fabrica;
4. Probe, reglaje si rodaj echipamente

Planul de executie al proiectului;

Graficul de derulare a proiectului, este fixat la 16 luni, termenul de finalizare este iulie
2011. Sunt mai multe faze:
a) obtinerea avizelor necesare;
b) constructia; estimata sa dureze 12 luni;

12
 b1 faza de revizie si reparatii a echipamentelor cuptorului dezmembrat; estimat cca
4,5 luni;
b2 faza de executie echipamente noi; estimat cca 3 luni;
b3 faza de montaj structuri metalice cuptor; estimat cca 6 luni
b4 faza constructii civile; estimat cca 4 luni
b5 montaj echipemente electrice si automatizare; estimat cca 2,5 luni
b6 montaj echipamente pe cuptor, hidraulica; estimat cca 4,5 luni;
b7 montaj instalatie de gaz si ardere pe cuptor; estimat cca 2 luni;
b8 inzidire material refractar in cuptor; estimat cca 3 luni;
c) probe, rodaj echipamente; estimat 1 luna;
d) punere in functiune, atingere parametrii proiectati; estimat sa dureze 1 luna;
De remarcat ca unele dintre aceste faze de executie se suprapun, putand fi executate
in acelasi timp, fara a impiedica buna desfasurare a lucrarilor din proiect.
Dupa terminarea lucrarilor din cadrul proiectului de investitie, se vor efectua probele
tehnologice si rodajul echipamentelor. Anterior punerii in functiune se va solicita revizuirea
Autorizatiei integrate de mediu, pe care Fabrica de var o detine in prezent.
In faza de exploatare, se doreste ca investitia realizata sa fie una de durata si se vor
respecta cerintele impuse prin AIM.
Societatea va elabora un plan de management in cazul incetarii activitatii.
La incetarea activitatii de producere a varului, se vor lua masuri de refacere a mediului
afectat de activitatea desfasurata.

► Date specifice ale investitiei – Etapa Operationala:

În întreg ansamblul său Proiectul industrial a fost fundamentat ţinând cont de cele mai
bune procedee tehnice existente în industria producătoare de var, respectiv de liniile directoare
şi de punerea în practică a Directivei Consiliului 2008/1/EC a Parlamentului European si a
Consiluilui privind prevenirea si controlul integrat a poluarii ( IPPC ) in industria cimentului, varului.
Proiectul industrial va fi dezvoltat si structurat pe cuptorul de var, cu grad ridicat de
specializare si automatizare, acesta fiind intercondiţionat cu liniile de productie existente in fabrica
asigurănd funcţionarea într-un tot unitar a entităţii investiţionale, prin cuplare la liniile de productie
existente in fabrica. Echipamentele care formeaza linia de productie sunt echipamente noi de
ultima generatie de la firme de renume (Cimprogetti,SIMENS, Metso, etc), care opereaza de o
lunga perioada de timp pe Piata Comunitara( U.E.)
In faza operationala se desfasoara activitati industriale privind:

13
 1. Obtinerea calcarului
2. Stocarea si prelucrarea calcarului
3. Furnizarea combustibilului gazos
4. Calcinarea calcarului
5. Prelucrarea varului obtinut de la cuptor in produse derivate
6. Stocare, manipulare, transport var.
1. Materia prima - calcarul
Pregatirea materiei prime-stocare
Calcarul se obtine in cariera din Suseni; aici este pregatita materia prima pentru
calcinarea in cuptor, la fractia granulometrica ceruta de cuptorul de var, si anume, 40–70 mm
Calcarul are urmatoarele caracteristici chimice:
PC = 46,23%
CaCO3 > 97%
MgCO3 < 1,5%
SiO2 < 1%
Fe2O3 < 1%
Al2O3 < 0,3%
Umiditate < 1%
Calcarul este un mineral constituit din carbonat de calciu : CaCO3 = 96-98%
Mineralul este foarte curat, restul altor substante in compozitie este foarte redusa =
2,37%.
Calcarul se extrage din cariera, este prelucratat si depozitat in halda de stocare in
cariera.
Din cariera calcarul se incarca cu incarcator frontal in auto-basculante, transportat la
fabrica si depozitat in silozurile betonate existente.
2 Sectia alimentare cuptor
Calcarul sortul 40-70 mm, este stocat controlat în 2 silozuri din beton, existente in
fabrica. Calcarul este extras pe la partea inferioare a silozurilor cu extractoare metalice şi
trimis cu un transportor cu bandă la ciurul vibrator. Acesta realizează operaţiunea de clasare
volumetrică, respectiv are loc separarea şi îndepărtarea calcarului sub dimensiunile cerute la
cuptor.
Calcarul cu dimensiunile d < 40 mm, este evacuat cu o bandă transportoare şi se
valorifică ca atare, iar fractia d > 40 mm a ciurului este dirijat cu o bandă transportoare la
silozul de zi al cuptorului.

14
 Toate echipamentele sunt prevăzute cu dispozitive locale de captare şi combatere a
prafului industrial, respectiv interconectate la filtrele cu saci.
Secţia primară de alimentare şi depozitare include: extractoare metalice, transportoare
cu bandă (cu covor de cauciuc), ciur vibrator, filtru.
Puterea electrică instalată a secţiei primare este de 79,6 kW.
Capacitatea de transport şi alimentare orară este de 100 to calcar.
Consumul specific de energie electrică este de 0,8 - 1 kWh/to.
3. Combustibil pentru calcinare
Se utilizeaza gaz natural, livrat conform standardului de calitate si putere calorifica
Pcal = 8500 Kcal / Nmc
T° = 15°C
Presiune = 2,5 – 4 Bar; presiunea de lucru este de 3,5 bar.
Calcinarea se obtine prin arderea gazului in amestec cu aerul de combustie.
Echipamentul de furnizare a gazului in cuptor este livrat de Cimprogetti, fiind complet
automatizat si condus de PLC.
4. Calcinarea calcarului
Cuptorul vertical, regenerativ cu 3 cuve tip Maerz
Cuptorul utilizat este un cuptor vertical, regenerativ cu trei cuve, in flux paralel.
Capacitatea cuptorului este de 300t/zi.
Fluxul de material in cuptor cuprinde 3 faze importante:
a) Alimentarea cuptorului.
Cuptorul va fi alimentat cu fractia granulometrica 40 – 70 mm, in straturi succesive.
Calcarul este cantarit si prin fluxul de alimentare cu schip se introduce in cuptor.
Cantitatea de calcar care se introduce in cuptor, este programata ca si cantitatea de gaz
care se utilizeaza la ardere care este calculatata in functie de cantitatea de calcar care
se introduce in cuptor.
Secţia de producţie de bază este echipată cu un cuptor de var. Acesta include:
sistem de cântărire calcar şi skip pentru încărcare în cuptor - clapeţi, dispozitiv pentru
încărcare calcar în cuptor , trei cuve cu clapeţi şi mese, unitate aer combustie + răcire
compus din suflante şi valve reglare, instalaţie hidraulică (pompe, tanc ulei, conducte), filtre
cu saci, cărămidă refractară, izolare termică şi fonică la partea superioară a cuptorului,
echipamente electrice, motoare şi cutii locale, staţie de gaz cu lănci de ardere, suflantă aer
răcire lănci, instalaţie electrică cu PLC, automatizare .

15
 b) Arderea. Materialul inainteaza in cuptor, unde sufera transformarea chimica de
calcinare, pana ajunge la produsul final - Var bulgari.
Calcarul este calcinat la 10500C cu ajutorul gazului in amestec cu aerul de
combustie. Cantitatea de calcar, timpul de ardere, cat si cantitatea de gaz utilizata la
ardere, sunt calculate si in interdependenta.
c) Evacuarea varului. Varul se evacueaza din cuptor, prin extractie, si trimis la
depozitare printr-un flux de transport. Varul la evacuare are cca 60-80 0C, caldura din var
fiind recuperate de aerul de racire, si reintrodusa in cuptor.
La cuptor in zona de evacuare var, este montat un filtru cu saci, jet pulse, care asigura
desprafuirea in zona de descarcare var pe flux de transport.
Puterea instalata a sectiei de calcinare este de Pi = 965,4 kw. Consumul specific pe
cuptor este de 35 kwh/t var.
Descrierea procesului de obtinere a varului
a) Alimentarea cuptorului
Fractia granulometrica se extrage din silozurile de depozitare, este cantarita in buncar
cantar, descarcat in skip, iar cu ajutorul acestuia este transportat in cuptor. Alimentarea
cuptorului se face alternativ, in fiecare cuva dupa fiecare ciclu de ardere si regenerare
(preincalzire). Acest mod de alimentare asigura dispersia uniforma a caldurii in intreaga
masa de material.Intreg procesul este programat si automatizat.
b) Calcinare calcar
Reactia de calcinare este urmatoarea:
CaCO3  CaO + CO2
Pentru calcarul provenit din zăcământul Suseni, apartinand SC Lafarge Agregate si
Betoane, determinările efectuate la laboratorul propriu din fabrica, indică în principal
următoarele aspecte:
- efectul endoterm incape de la 850 0C, se elimină bioxidul de carbon prin
descompunerea partial a carbonatului de calciu, marcat prin prima etapă, de pierdere în
greutate pe curba gravimetrica.
- efectul endoterm de la 950 0C, pregnant, se continua eliminarea bioxidul de carbon
prin descompunerea carbonatului de calciu, marcat prin urmare de o etapă de pierdere în
greutate pe curba termogravimetrică. Se ajunge la o pierdere la calcinare in total de
45,58%, si o calcinare de 97,71%.
- In cuptorul vertical se va ajunge la o temperatura de 1050 0C, cand se va realiza o
calcinare de 100%, cu o pierdere la calcinare in total de 46,65%.
16
 Cuptorul de var, este unul vertical, prevăzut cu trei cuve. Cuptorul fiind tip Maerz,
demontat de la Fabrica de Var de la Medgidia, cuptor modernizat in 2007, automatizat, este
un cuptor de ultima generatie, si este bazat pe o tehnologie de recuperare a căldurii
regenerative.
Cuptorul are trei cuve, care lucrează alternativ prin ardere şi respectiv preîncălzire.
Combustia necesara calcinarii varului este asigurata de amestecul gaz si aer. Se va
utiliza gaz natural, conform standardului. In fiecare cuva are loc arderea calcarului intr-o
perioada de timp prestabil. Cantitatea de gaz natural utilizat de cuptor este de :
Q CH4 = 1423 Nm3/h.
Timpul de ardere este identic pentru cele trei cuve, intre 11 – 17 min (in functie de
productivitate) la un proces integral de calcinare.
Gazele de combustie la 1050 0C si CO2 din calcinare, impreuna cu aerul de racire trec
prin canalul de legatura in cuvele aflate in regenerare, unde calcarul este incalzit prin
transferul caldurii din gaze in mineral.
Procesul de calcinare prin arderea calcarului descris mai sus contine doua principii
cheie, care au loc in doua zone diferite in cuptor:
a) Zona de preincalzire, este zona de intrare a calcarului in cuptor si actioneaza ca un
regenerator, unde caldura acumulata in gaze este transferata calcarului; aici
temperatura ajunge la 8000C.
Reacţia chimică de decarbonatare, de fapt, are loc în mod alternativ în doua din cele
trei cuve care sunt conectate între ele. Când arderea se produce în prima cuvă care
acţionează în curent paralel cu aerul de combustie, calcarul proaspăt este preîncălzit în flux
contracurent în celelalte doua cuve, astfel recuperându-se căldura din gazul de ardere
înainte ca acesta să iasă din cuptor prin coş.
Părţile superioare ale celor trei cuve funcţionează ca regeneratoare: pe parcursul
primei etape, gazul de ardere preîncălzeşte calcarul, în timp ce, pe parcursul celei de-a doua
etape, aerul de ardere, introdus din partea superioară a cuvei, recuperează căldura
acumulată de calcar.
Procesul regenerativ de preîncălzire presupune un consum foarte scăzut şi permite
controlul total asupra schimbului de caldură, având ca rezultat o omogenitate optimă a
produsului. Circuitele de combustibil şi schimbul de căldură au fost optimizate în vederea
obţinerii unei reduceri semnificative de combustibil. Părţile componente ale cuptorului sunt
standardizate astfel încât să poată fi uşor de procurat.

17
 b) Zona de calcinare este zona de completare a fenomenului de calcinare pana la cca
10500C. Aceste conditii de reactie oferite de cuptorul regenerativ vertical cu trei cuve
asigura obtinerea unui var calcinat cu reactivitate mare, cu un continut rezidual scazut
de CaCO3.
Cuptorul functioneaza cu un nivel ridicat al excesului de aer, in cazul nostru, 30%.
Pentru cuptorul vertical cantitatea de aer combustie este de aproximativ 17.000 Nm 3 aer/ ora.
Aerul de combustie este asigurat de suflantele de combustie. Aerul de racire este 65% din
aerul de combustie.
Cantitatea necesara de aer racire este de 11.000 Nm 3 aer/ora.
Cuptorul regenerativ vertical functioneaza continuu.
c. Zona de evacuare este zona de unde varul se extrage din cuptor cu ajutorul unor
dispozitive de extractie, care sunt actionate hidraulic. Procesul de extractie este controlat si
in interdependenta cu nivelul materialului in cuptor, cu procesul de ardere, durata ciclului de
ardere.
Varul este descarcat prin ecluze, in timpul inversarilor ciclurilor de ardere, in buncar.
Extractorul vibrator extrage varul din buncar, care este golit in timpul arderii, descarcat
pe banda transportoare, in elevator cu cupe si trimis spre silozurile din beton, in numar de
sase, care exista in fabrica.
Atat silozurile cat si intreg fluxul de transport este desprafuit cu filtre cu saci jet puls.
Varul nestins care se obtine prin calcinarea calcarului, este un var calcic, incadrat de
STANDARD SR 459-1/2003, clasa var industrial, de constructii.
Este un var de foarte buna calitate, asa cum rezulta din comparatiile prezentate in
tabelul de mai jos.
Standard de calitate Tabelul 2
Caracteristica SR EN 196-2 VAR
SR EN 196-21 Laborator
[%] Varianta SR EN 459-2
CaO+MgO) total min 80 >90
MgO max 5 2
CO2*max <7 5
SO3 max <2 0,02

5. Prelucrarea varului nestins

Dupa calcinarea in cuptorul regenerativ, varul se depoziteaza in silozuri de stocare.
Varul este utilizat atat pentru producerea sortimentelor de var in sectiile de productie
proprii, dar poate fi si livrat direct la beneficiar.
18
 6. Stocarea si manipularea varului
6.1 Stocarea varul nestins
Varul nestins de la cuptor este stocat in silozuri, in conditii uscate. Silozurile sunt
acoperite, pentru a nu patrunde apa in interior. Silozurile sunt echipate cu filtre pentru
desprafuire si dispozitive de extractie si incarcare var.
Desprafuirea se face in toate punctele care creeaza praf, adica:
 Benzile de transport var,
 Elevatoare
 Descarcarea in silozuri si a interiorului silozurilor.
 Dispozitivele de extractie a varului din silozuri
 Dispozitivele de incarcare a varului in mijloace de transport.
 Sortare si transport calcar.

Nivele de consum
1. Consum de calcar
Materialul utilizat pentru obtinerea varului la Tg-Jiu, este calcarul produs in cariera
Lafarge Tg-Jiu. Cantitatea de calcar care se utilizeaza pentru a obtine o tona de var in
cuptorul vertical cu 3 cuve regenerative, tip Maerz, este de 1,78 to,
2. Consum de caldura
Cuptorul regenerativ cu trei cuve este un cuptor performant cu inalta eficienta in
utilizare atat a caldurii gazelor de ardere cat si a energiei electrice.
Pentru a obtine o tona de var, prin ardere in cuptor, se consuma o cantitate de caldura
de 3,98 Gj/to var.
A. Consumul de gaz natural
Definirea numerică a parametrilor de ardere în cuptor:
 producţia de var nestins = 300 to / zi;
 consumul specific cuptor = 900 +/- 50kCal / kg de var; 3,98 Gj/t
 puterea calorifică a gaz = 8.500 kCal / Nm3,
 exces aer de combustie = 30 %;
 greutate şarjă = 5.000 kg;
 raţie calcar / var = 1,78;
 producţie var / ciclu = 3,468;
 aer stoichiometric = Nm3 aer / Nm3 gaz = 9,5;

19
  Timpul de combustie ( T. CO )
CY (Ciclu / zi ) = ( 300.000 x1,78 )/5000 = 106,8 cicluri/zi
TCY ( timp ardere ) = ( 86400 sec/zi )/106,8 = 809 sec
T.CO = 809 – 56 = 753 sec.
Cantitate de gaz necesară pentru fiecare kg de var este de 900 kcal/kg; aceasta
cantitate este necesara pentru a obtine 1 kg de var, care se introduce în cuptor.
Q CH4 /C = ( 5000 kg/1,78 kg/kg x 900 kcal/kg )/8500 kcal/Nmc = 297,5 Nmc gaz/ciclu
Q CH4/Cy = 300 Nm3 CH4 / ciclu.
Cantitatea instantanee de CH4 trimisă în regulator într-o oră va fi:
Q CH4 = ( Q CH4 x 3600 sec ) /T.CO = 1.432 Nmc/h
Q CH4 = 1.435 Nm3 / h.
Cantitatea de gaz necesară pe lună / an
Q lună = Q oră x 24 (+ 20%) x 30 zile = 1. 239.840 Nm 3/luna
Q an = 14.878.100 Nm3
Fiind un cuptor performant, regenerativ, cu recuperare de caldura, consumul de
caldura pentru arderea calcarului este scazut, dovedind eficienta tehnologiei cuptorului
vertical tip Maerz.

Orarul de functionare a cuptorului va fi de tip „ foc continuu” :

3 schimburi x 8ore x 7 zile saptamana = 365 zile/an

3. Energia electrica
Cuptorul vertical de var nu este un consumator mare de energie, in comparatie cu alte
tipuri de cuptoare (exemplu cuptoarele existente la Tg-Jiu). Miscarea echipamentelor de pe
cuptor se face hidraulic.
Consumul specific de energie electrica este de 35 kwh/to var nestins.

4. Aer comprimat, instrumental se alimenteaza din reteaua existent in fabrica, care are
rezerva de capacitate pentru consumul suplimentar pentru cuptorul nou .

5. Apa industriala
Nu se consuma

Consumuri specific si cumulate de materii prime, materiale si energie Tabelul 3

20
Nr.crt Materii prime/Energie/Materiale Consumuri Consum mediu
specific medii pentru
109.500 t var/an
0 1 2 3
1 Calcar sortul 40-70 mm 1,78 t/t produs finit 194.910 t
2 Energie electrica 35 kwh/t 3.847 Mwh
3 Energie calorica 3,98 GJ/t 435.810 GJ
4 Apa industriala 0 0
5 Lubrefianti (ulei hydraulic) 0,005 litri/t 548 litri

Amplasamentul unde se va implemente Proiectul industrial „ Construire cuptor de var

cu capacitatea nominala de 300 t/zi” satisface din punct de vedere al constructiei si
exigentelor de mediu cerintele legate de:
- Existenta in cadrul incintei tehnologice Fabrica de var Tg-Jiu (sunt terenuri cu
categoria de folosinta exclusiv industriala, respectiv terenuri neproductive) a
spatiului destinat pentru realizarea obiectivului investitional fara a fi necesara
scoaterea din circuitul urban, agricol sau silvic a unor suprafete suplimentare de
teren;
- Amplasarea obiectivului industrial asigura imbunatatirea procentului de ocupare al
terenului (POT) – exprima raportul dintre suprafata ocupata la sol de constructii si
suprafata terenului construit si a coeficientului de utilizare al terenului ( CUT) –
exprina raportul dintre suprafata desfasurata a cladirilor si suprafata terenului
considerat;
- Proximitatea fata de cariera de calcar si incinta comuna cu instalatiile de
depozitare calcar, var, prin utilizarea sortului de calcar 40-70 mm, respectiv:
▪ reducerea consumului de combustibil auto, prin folosirea fractiei de calcar
40-70 de la cuptoarele Bicaz;
▪ folosirea in comun a utilitatilor, cladirilor adminidtrative, dotatilor igienico-
sanitare din fabrica;
▪ drum de acces in fabrica existent;
▪ sistem de colectare si evacuare controlata a apelor pluviale existent;
Procesul de productie a varului pe acest tip de cuptor fiind unul complet automatizat
permite sesizarea si aplicarea masurilor/procedurilor standard ce se impun pentru
contracararea situatiilor potentiale de risc, accident ecologic.
Din punc de vedere financiar lucrarile necesare acestui Proiect industrial sunt mult mai
reduse prin utilizare cuptorului dezmembrat de la Medgidia si daca realizarea acestora se
materializa pe un amplasament nou,
21
► Date specifice ale investitiei – Etapa Demontare/Dezafectare/Inchidere
La finalul duratei de viata a obiectivului industrial, dupa dezafectare, demolarea
constructiilor, instalatiile si echipamentelor tehnologice acestea vor fi evacuate integral din
amplasament, urmand a fi valorificate sau depuse in depozitul de deseuri industriale al
orasului Tg-Jiu.
Lucrarile prevazute la incetarea activitatii industriale vor cuprinde in general categorii
de lucrari de terasamente si de revegetalizare a terenului afectat. Sunt prevazute o serie de
lucrari specifice precum:
- modelarea suprafeţelor prin lucrări de nivelare manuală şi mecanică cu buldozerul,
pentru asigurarea scurgerii naturale a apelor provenite din precipitaţii, în scopul eliminării
băltirii acestora pe suprafeţele amenajate;
- umplerea gropilor cu pământ, inclusiv a golurilor rezultate din dezafectarea
platformelor şi fundaţiilor; materialul de debleu va fi împrăştiat în straturi de 20 cm, urmat de
compactarea fiecărui strat;
- împrăştiere sol fertil din depozitele de împrumut pe terenul amenajat, pe o înălţime
de 20 - 30 cm.;
- refertilizarea cu fertilator organic în următoarea proporţie: 50 tone / ha dintr-o sursă
locală;
- refertilizarea cu îngrăşăminte chimice de tip N:P:K, la o cantitate de circa 375
kg/hectar 40:40:40 (125 kg / ha N, 125 kg / ha P, 125 kg / ha K);
- plantare arbori din specia foioase / conifere (distanţa între arborii plantaţi pe acelaşi
aliniament va fi de 2,0 m, iar între aliniamente de 2,0 m). Arborii vor fi plantaţi în gropi cu
dimensiunea de 0,3 x 0,3 x 0,3 m, incluzând şi un fertilator organic în proporţie de 5,0
kg/groapă;
- udarea suprafeţei cu ajutorul furtunului din cisternă în 6 etape, la intervale de timp de
5 zile (volumul de apă pentru fiecare etapă va fi de circa 35 litri/m 2).

► Impactul prognozat de obiectivul investitional

22
 Fiind vorba in cadrul Proiectului industrial de constructia unui cuptor in fabrica, pe
fundatia a 2 cuptoare de generatie veche, cu platforma complet betonata, induce un impact
redus asupra factorilor de mediu sol.
Activitatea din amplasament nu va produce substante poluante remanente.
Impactul asupra mediului, in special pentru elementele aer, sol si asezari umane, este
posibil se fie indus nesemnificativ numai prin sinergismul activitatilor de transport calcar de la
cariera in fabrica cu masini auto, descarcare si depozitarea calcarului in silozuri,
Impactul prognozat vizeaza:
- poluare aer prin emisii punctiforme si fugitive (prin abateri de la VLE, VLE
conform BAT; tehnici care pot fi considerate BAT)
Problemele ecologice cheie în cazul procesului de producere a varului la Tg-Jiu sunt
legate de poluarea aerului (emisiile conţinând pulberi de praf sedimentabil (PM 10), respectiv
emisiile de CO2) şi consumul de energie. Faţă de aceste aspecte potenţial negative, s-a optat
pentru alegerea unui cuptor care funcţionează pe principiul energiei regenerative, respectiv
tot fluxul de fabricaţie ce intră în componenţa liniei de producţie primară şi auxiliara, este
dotat cu sisteme locale şi/sau centralizate de captare şi combatere a prafului industrial. Din
acest punct de vedere menţionăm faptul că instalaţiile de desprăfuire alese au fost
dimensionate astfel încât să asigure emisii cu pulberi de praf cu conţinuturi mai mici de 50
mg / Nmc aer.
- poluarea fonica (abateri de la nivelul acustic admis la limita zonei functionale a
incintei industriale si/sau de la valoarea maxima admisa, la exteriorul cladirii, masurat la 2m
de fatada acesteia);
- asezarile umane, aflate la cca. 300 metrii fata de intreg obiectivul industrial nu pot fi
afectate suplimentar prin constructia acestui cuptor, care inlocuieste in functionare 2
cuptoare vechi;
Asezarile umane pot fi afectate de: autospecialele care transporta materia prima in
fabrica, prin gazele de esapament (nu se respecta normele EURO4/5 ); emisii de praf (situatii
de seceta, intervenind prin stropirea periodica cu apa industriala a carosabilului ); emisii de
pulberi totale (provenite din activitatea antropica, dar si cauze naturale); vibratii datorate unui
trafic intens; si de pragul fonic depasit (autovehicule-alte echipamente ce nu corespund
normelor reglementate national si comunitar).
Prejudiciul adus mediului prin activitatea de fabricare a varului, trebuie evaluat prin
cele doua forme de interpretare a legislatiei comunitare implementata in legislatia nationala.

23
 1. Din Legea nr. 265/2006, ce abroga OUG 195/2005, privind protectia mediului, prin
prevederile art.6 si art.94. Dintre obligatiile de mediu ce revin persoanelor fizice si juridice se
mentioneaza printre altele:
- suportarea costului pentru repararea prejudiciului si inlaturarea urmarilor produse de
acesta;
- suportarea costurilor masurilor de prevenire;
2. Prin OUG nr. 68/2007 (aprobata de Legea nr. 19/2008) privind raspunderea de
mediu.
In amplasamentul de la Tg-Jiu, poluarea are un caracter difuz, iar raspunderea asupra
prejudiciului adus mediului are un caracter obiectiv, pentru ca preverde doar conditia stabilirii
unei legaturi de cauzalitate intre activitatea operatorului si prejudiciu. OUG 68/2007 pune
accent pe etapa de prevenire, raspunderea poluatorului fiind angajata chiar daca nu exista o
persoana care sa sufere un anumit prejudiciu.
Pe langa masurile si practicile de prevenire/minimizare a impactului asupra mediului,
prin programul de automonitorizare si de monitoring integrat impus de autoritatile de mediu,
garantiile financiare sau taxele aferente, titularul obiectivului industrial de la Tg-Jiu, are
obligatia legala de a informa in termen de 2 ore APM si Garga Nationala de Mediu, iminenta
unei situatii de prejudiciu.

► Masuri de diminuare a impactului asupra mediului.

Protectia mediului in cazul Proiectului industrial este conditionata de aplicarea
masurilor legale/reglamentate in efectuarea lucrarilor specific in perioadele de:
- pre-constructie
- constructie ( pre-operationala )
- operationala;
- incetarea activitatii

 In perioada de pre-constructie
Activitatile destinate acestei perioade vizeaza obtinerea certificatului de urbanism,
avizul primariei Municipiului Tg-Jiu, dezbaterile cu publicul interest privind oportunitatea,
neoportunitatea inverstitiei, studiul asupra achizitionarii de echipamenteagreate de UE,
studiul geotehnic, studiul topographic, studiul de evaluare a impactului asupra mediului
(SEIM), a raportului la SEIM, avize si acorduri ale autoritatilor competente.

24
  In perioada de constructie
In perioada de constructie, lucrarile vor fi executate de un Antreprenor general, si de
firme de specialitate pe fiecare domeniu (gaze, electrica, automatizari, hidraulica, inzidire
refractare). Beneficiarul, SC SIMCOR VAR SA, va elabora un Plan propriu de securitate si
sanatate in munca si Instructiuni de lucru, bazat pe legislatia in vigoare ( Legea 319/2006,
HG 1425/2006, HG 300/2006 ). Lucrarile, organizarea in santier vor avea la baza proiectul
general, avizele autoritatilor, si procedurilor din Autorizatia integrata de mediu a fabricii.
Este de mentionat faptul ca lucrarile de constructie nu impiedica in nici un fel
functionarea in continuare a fabricii, productia de var pe cele 4 cuptoare se va desfasura
normal. Principalele activitati ce pot induce un impact nesemnificativ sau redus asupra
elementelor de mediu sunt:
- Amenajarea suprafetei destinate amplasarii instalatiei tehnologice, pregatirea
platformei tehnologice, respective de arhitectonizare vertical si orizontala
(terasamente, nivelari, compactari, saparea gropilor pentru fundatii, etc,) se vor
executa cu utilaje corespunzatoare d.p.d.v a parametrilor constructive si
functionali. Zona pe care se amplaseaza cuptorul, este platform complet
betonata.
- Realizarea lucrarilor de cofrare si turnare a betoanelor simple si betoanelor
armate in fundatii, se vor realize urmarindu-se evitarea imprastierii materialelor
ce se pun in opera in zonele limitrofe, respectivprin amenajarea unor spatii de
depozitare temporara a materialelor, pe platforma betonata existent. In etapa de
constructie nu se foloseste sursa de apa. In imediata vecinatate a
amplasamentului nu sunt surse de apa de suprafata, iar panza freatica este la
adancime, iar faptul ca intreg amplasamentul este betonat elimina posibilitatile de
infestare.
- In perioada de constructie, echipele de muncitori care vor lucra la realizarea
lucrarilor, vor utiliza sursa de apa din incinta amplasamentului pentru uzul
menajer;
- zona de constructie va fi delimitata corespunzator, se va situa pe platforma
betonata de langa cuptoarele 5 si 6 actuale. Zonele de lucru vor fi luminate si
dupa caz vor fi ventilate corespunzator si cu materiale PSI;
- accesul in zona de lucru se va permite numai persoanelor implicate in lucrarile
din proiect si se va face prin spatii si trasee marcate corespunzator; spatiul
delimitat va fi cu paza;

25
 - Asigurarea alimentarii cu energie electrica a utilajelor si echipamentelor de lucru,
se va face sub supravegherea stricta a unor specialist atestati pentru astfel de
lucrari;
- Motajul utilajelor si echipamentelor in fluxul tehnologic proiectat se va face cu
utilaje de ridicat omologate si personal calificat pentru astfel de lucrari

► In perioada operationala
Specifice acestei perioade sunt activitatile ce vizeaza:
Procesul de obtinere a varului contine, in principiu, urmatoarele etape de baza:
a) Obtinerea calcarului; sortul 40-70mm, este adus cu transport auto din cariera SUSENI,
pe drumul industrial;
b) Stocarea si prelucrarea calcarului; descarcat prin bascularea din masini in buncarul de
primire, calcarul este dpozitat in 2 silozuri existente din cele 4; din aceste silozuri
calcarul este sortat si dus la cuptor; instalatiile merg in tandem cu filtrele de
desprafuire (2 buc );
c) Furnizarea combustibilului gazos; gazul natural, la debit si presiune necesara este
introdus in cuptor;
d) Calcinarea calcarului; se face arderea calcarului cu amestecul aer combustie-gaz
natural; instalatia de ardere si evacuare gaze de ardere merg in tandem cu filtrul de
desprafuire gaze arse;
e) Stocare var; varl se descarca din cuptor si transportat le flux de benzi transpotoare
existente la silozurile de depozitare existente in numar de 6; instalatia de transport
merge in tandem cu filtru de desprafuire;
f) Mentenanta instalatiilor destinate fabricarii varului ( cuptor, filter cu saci, benzi
transportoare, elevatoare, sortator vibrator, extractoare vibratoare, suflante, etc, );
g) Mentenanta sistemului de gospodarire a apelor pluvial;
h) Intretinerea cailor de acces tehnologice si a drumului de acces, inclusiv vara cand se
va evita antrenarea prafului, prin stropire cu apa industrial;
i) Depozitare controlata si semnalizata a deseurilorrezultate din fluxul de fabricatie si din
activitatea administrative-gospodareasca ( menajere, piese uzate feroase-neferoase,
lubrefianti uzati, etc..);
j) Automonitorizarea elementelor de mediu ( aer, sol, apa ) conform impunerilor din
autorizatii ( mediu si de gospodarire a apelor ) sau a altor agenti;

26
 k) Monitorizarea elementelor de mediu ( analize ale indicatorilor fizico=chimici,
bacteriologici si biologici, emisii, imisii de poluanti de laboratoare acreditate ).
Parametrii si frecventa anumitor indicatori vizati sunt stability de autoritatile
competente;
l) Gestionarea/evident deseurilor ( conform legislatiei in vigoare), vizand valorificarea
componentelor utile, calea de eliminare fiind ultima variant;
m) Intocmirea planurilor de urgent si capacitatea de raspuns, pentru prevenirea poluarii
accidentale;
n) Gestionarea durabila a resurselor natural, evitarea consumurilor inutile de materii
prime, material;
o) Asigurarea conditiilor legale de mediu si PSI ( depozitare, ambalare, etichetare );
p) Asigurarea cu material absorbant biodegradabil destinat poluarii accidentale;
q) Instruirea, evaluare permanenta a personalului operativ, pe tematici stabilite de Legea
265/2006;

► In perioada de incetare de activitate

Incetarea activitatii se va face la cererea titularului de activitate, dupa analiza si
decizia de acceptare a cererii inaintete la autoritatea teritoriala de protectia mediului. Acest
tip de lucrari au ca scop final readucerea terenului la starea initiala/aproximativ initial a
terenului amplasamentului..
Intreaga activitate se inchide conform uniu plan care face parte din proiectul de
inchidere.
Operatiile generale de inchidere constau in principal din:
- Dezafectarea instalatiilor dupa incetarea activitatii de exploatare si valorificarea
componentelor reciclabile
- Demolarea structurilor ridicate pe amplasament cu valorificarea componentelor
reciclabile;
- Asigurarea stabilitatii profilelor platformei tehnologice;
- Protectia calitatii elementelor de mediu;
- Dezafectarea depozitelor controlate de materii prime si material;
- Refacerea ecologica a terenurilor care au suportat degradari cu material de
umplutura;
- Fertilizarea solului si plantarea de perdele de arbori.
Perioada de urmarire postinchidere este stabilita de autoritatea pentru protectia mediului.

27
 1.5 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite
in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei
In vederea desfasurarii activitatii de „Construire cuptor de var cu capacitatea nominala de
300 t/zi”, sunt necesare urmatoarele materii prime, materiale si resurse energetice:
 Calcarul se obtine in cariera din Suseni ; aici este pregatita materia prima pentru
calcinarea in cuptor, la fractia granulometrica ceruta de cuptorul de var, si anume,
40 – 70 mm .
o Calcarul are urmatoarele caracteristici chimice:
PC = 46,23%
CaCO3 > 97%
MgCO3 < 1,5%
SiO2 < 1%
Fe2O3 < 1%
Al2O3 < 0,3%
Umiditate < 1%
 Mineralul este foarte curat, restul altor substante in compozitie este foarte redusa =
2,37%. Calcarul se extrage din cariera, este prelucratat si depozitat in halda de
stocare in cariera.
 energia electrica pentru alimentarea echipamentelor, ptovine din Statia TRAFO 20
KVA, echipata cu 2 transformatoare de 630 KVA si unul de 1600 kVA care se afla in
fabrica; noua instalatie va avea propria camera energetica si de forta, care va fi
alimentata din statia TRAFO.
 energia termica-gazului natural din statia de distributie si masura care apartine de
SC TRANSGAZ S.A prin conducta proprie gazul natural este adus in fabrica, fiind
utilizat in prezent pentru producerea varului pe cuptoarele 1-4 aflate in functiune;
 ulei hidraulic (H46 ), pentru instalatia hidraulica de pe cuptor;
 materiale refractare ( caramida magnezitica, silico-aluminoasa)
 alte materiale specifice – saci de filtrare, piese de schimb, lubrefianti pentru
reductoare, lagare, rulmenti etc..
In verderea desfasurarii activitatii de obtinere a varului cu cuptorul tip Maerz, sunt
necesare urmatoarele consumuri cumulate de resurse energetice – prezentate in
Tabelul nr.1

28
 Informatii privind productia si necesar resursele energ. Tabelul 4
Denumire resursa Cantitate Furnizor
anuala
Energie electrica din 3847 Mwh S.C ELCOMEX S.R.L
TRAFO 20 KVA
Gaz natural 435.810 GJ S.C EONGAZ S.A
Productia de var(365 zile 109.500 S.C SIMCOR VAR S.A
pe an)

Informatiile din Tabelul 4, coroborate cu prevederile Ordinului nr 860/2002 conduc la

concluzia ca obiectivul investitional se incadreaza in Anexa I.1 punctul 5.2 din normativul
mentionat, respectiv in lista activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun
evaluarii impactului asupra mediului ( EIM ) – Instalatii pentru producerea varului in alte
tipuri de cuptoare, nerotative, cu o capacitate de productie mai mare de 50 tone.zi.
De asemenea informatiile privind specificul si capacitatile de productie conduc la
incadrarea obiectivului investitional in ANEXA I, punctul 3.1 din OUG 152/2005, aprobata prin
Legea 84/2006, respectiv in categoriile de activitati industriale pentru care este obligatorie
obtinerea autorizatiei integrate de mediu – Instalatii pentru producerea varului in alte
tipuri de cuptoare, nerotative, cu capacitatea de productie mai mare de 50 tone/zi.

1.6 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele

chimice
In vederea desfasurarii activitatii de obtinere a varului sunt necesare consumuri
cumulate de materii prime si substante sau preparate chimice – prezentate centralizat in
Tabelul 5
Informatii despre materiile prime, substantele/ preparatele chimice
Tabelul 5
Denumirea Cantitatea Categoria de Periculozitatea Fraze de risc
anuala clasificare
Calcar Cantitatea anuala nepericuloase
concasat consumata
149.910 to
Ulei mineral 548 litrii; cca 100 Periculoase Toxic Cancerigen
litrii este stocata Nr. CEE=312-709- Xi,F45 Categ 3 R45
in magazie, in 6;EEC,No.1=93572-43-
butoaie tabla 1;Nr.CAS=297-474-6
HG 1408/2008;

29
R45 –TOXIC
Substantele clasificate drept cancerigene din categoria 3 sunt caracterizate prin simbolul
„ Xn” ( nociv ) si fraza de risc: 40. Suspectat de efect cancerigen – probe insuficiente.

1.7 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza

mediul, generati de activitatea propusa
 Surse de zgomot si vibratii
Sursele generatoare de zgomot si vibratii existente in amplasament si cele care se vor
construi induc un impact redus asupra mediului. Sursele sunt:
a) Depozitare si sortarea calcarului; basculare calcarului din masini in buncarul de
preluare, transportul cu benzile si depozitarea in silozuri; extractia calcarului cu
extractoare metalice, sortarea pe sortatorul vibrator, (S 3,6 mp), transportor cu banda,
depozitare in buncar tampon de 80 to;
b) Calcinarea varului; extractor vibrator 600x1000mm, incarcare schip, descarcare calcar
in buncarul cu 3 cai, alimentare cuptor cu calcar, extractor vibrator var din cuptor
600x1000mm.
Zgomotele sunt determinate de vibratiile intr-o gama foarte larga de frcvente. De
obicei sursele de zgomot sunt si surse de vibratii.Efectele zgomotului asupra omului sunt in
functie de intensitatea si de durata sa. Un factor al perceptiei este si modul de propagare a
undelor sonore, distanta receptorului fata de sursa, Nivelul de presiune acustica este
masurat si cuantificat de regula, cu ajutorul raportului presiunilor acustice, pe o scara care
reda nivelul sunetului in decibeli( dB ).
Deoarece auzul uman nu este la fel de sensibil pentru toate frecventele, se utilizeaza
o asa-numita retea de ponderare in frecventa A, al carui rol este de a corecta nivelele
acustice mesurate in functie de aceasta dependenta in functie de frecventa. Unitatile de
masura ale nivelelor acustice ponderate A se noteaza „dBA” sau „dB (A )”. Daca sunetul este
masurat pe parcursul unor intervale distincte de timp, se poate obtine o distributie statica a
nivelului acustic general pentru perioada respectiva. Desi scala ponderata A este utilizata
adesea pentru a cuantifica domeniul de reactie al oamenilor la nivele acustice asociate unor
evenimente disparate sau uniu cadru comunitar, gradul de disconfort sau alte efecte asociate
unor reactii fizice depind de cativa alti factori de perceptie, incluzand: nivelul acustic
ambiental (de fond), magnitudinea evenimentului sonor in raport cu fondul, durata
evenimentului sonor, numarul total de evenimente sonore si frecventa de repetare a
acestora, ora din zi la care se produce evenimentul sonor.
30
 Printre factorii care influenteaza modul de propagare a undelor sonore, se pot
mentiona: distanta receptorului fata de sursa, gradul de denivelare al terenului care desparte
receptorul de sursa, gradul de ocupare al terenului care desparte receptorul de sursa, cu
vegetatie arboricole sau agricola, starea atmosferica.
Poluarea sonura are o influenta negativa nu numai asupra activitatii omului afectandu-i
munca fizica si intelectuala in special, dar si asupra tuturor vietuitoarelor din regiunea
acoperita de zgomote.

Nivele de zgomote produse de diferite tipuri de activitati Tabelul 6

dB Sunet
0 Pragul inferior al auzului
10 Fosnetul frunzelor
12 Soapta
20-50 Conversatie discreta
50-65 Conversatie cu voce tare
65-70 Trafic pe strada circulata
65-90 Tren
75-80 Fabrica
90 Trafic intens
90-100 Tunet
110-140 Avion cu reactie la decolare
130 Pragul senzatiei dureroase

Nivelul energetic echivalent al sunetului( L eq ), este cel mai obisnuit perametru asociat
unor astfel de masuratori. Parametrul L eq metric este un descriptor numeric care reprezinta
nivelul acustic mediu pe o perioada de timp in care nivelele acustice reale sufera o anumita
variatie.

Consideratii privind vibratiile

Vibratiile reprezinta miscari oscilatorii caracteristice prin depasiri, viteze si acceleratii.
Masuratorile acestora sunt raportate mai ales la caracterul daunator asupra constructiilor sau
asupra mediilor solide.

Surse de zgomot si vibratii asociate perimetrului industrial

A. Constructia diferitelor componente industriale va necesita operarea pe termen
mediu (cca 12 luni), a unor utilaje grele incluzand autovehicole de transport si
automacara, necesare pentru urmatoarele activitati de constructie: excavare si
turnare fundatii, montarea echipamentelor si utilajelor.
31
 Prin functionarea acestor masini si utilaje de lucru pe un teren plan (asa cum este
incinta tehnologica) se vor produce emisii fonice de durata scurta ( ordinul a 10-15 minute )
cu intensitate de cca 55-60 dB(A) la distanta de 30m.
B. Traficul in afara amplasamentului industrial
Aprovizionare cu materiale de constructie, echipamente operationale si utilaje de
lucru va determina cresterea volumului de trafic pe drumurile locale, pe o perioada
redusa de timp de 30-45 zile. La trecerea unui autocamion, se va genera o emisie
fonica cu intensitatea de cca 38-40 dB(A) la 30m.
C. Activitati generate de lucrarile de constructie
Suplimentar fata de traficul auto asociat cu construirea cuptorului, vor exista de
asemenea, zgomote reduse provenite de la organizarea de santier, functionarea
uneltelor/echipamentelor de lucru mobile, etc.
Avand in vedre ca in toata perioada de construire, fabrica are activitate de productie,
aceste zgomote emise de echipamentele de lucru sunt reduse, practic nesesizate, aceste
tipologii de impact se suprapun peste cele generate de activitatea actuala de productie, care
sunt prezentate in cele ce urmeaza, respectiv in faza operationala.
Faza operationala
Sursele de zgomot sunt in special de tip stationar (descarcare calcar, transport pe
benzi la silozuri, statie de sortare volumetrica) sau mobile (autocamioane folosite la
transportulcalcarului ). Zgomotul asociat cu aceste activitati contribuie la fondul
acustic din incinta tehnologica si zonele invecinate fabricii.
Sursele de zgomot au diverse perioade de utilizare, program discontinuu, iar nivelul
perceput de populatia din zonele invecinate este la un nivel sub limita admisa 50 dB(A).
Liniile tehnologice de fabricare a varului, sunt deservite de utilje si echipamente ce va implica
printre altele puteri acustice instalate reduse. Conform estimarilor previzionate pentru noul
cuptor, in baza caracteristicilor constructive si functionale ale echipamentelor, nivelele de
zgomot potentiale sunt:
- Instalatia de calcinare: puterea acustica este de L 1 = 80 dB(A)
- Instalatia de sortare-desprafuire; puterea acustica este de L 1 = 60 dB(A)
- Cuptoarele existente Bicaz: puterea acustica este de 80 dB(A)
- Instalatia de macinare existenta: puterea acustica este de 85 dB(A)
Fondul de timp disponibil este de 10 ore.
Zgomotul apare la incarcare cuptorului cu calcar, dar zona este izolata fonic.

32
 Suflantele de combustie si racire sunt montate intr-o incapere speciala, care este
inchisa si izolata fonic. Evacuarea gazelor in atmosfera dupa trecerea prin filtru nu se face cu
zgomot. Statia de sortare si de alimentare cupror( schip ) sunt inchise in constructii cu pereti
fonoabsorbanti. Se considera ca situatia cea mai nefavorabila este cand functioneaza si
cuptoarele si linia de macinare existente in fabrica.
Zgomotul total produs prin legea compunerii logaritmice a zgomotului este:
L1= 10 x log[1085/10+1080/10] = 86,2 dB(A)
Nivelul de zgomot luat in considerare este L 1MAX = 86,2 dB(A); r1 = 1m
Nivelul de zgomot la limita receptorului protejat-zona de locuit ( prima casa): L 2, la r2 =
300m.
L2 = L1 +20xlog(r1/ r2 ) = 36,65 dB(A)
Comparatia nivelului de zgomot echivalent corespunzatoe unei perioade caracteristice
L2=36,65 dB(A), cu valorile admisibile L admis = 65 dB(A) conform STAS 10009-88( limite
incinte industriale ) si Ladmis = 50 dB(A) ziua( limita zona de locuit ), L admis = 40 dB(A) noaptea,
conform O.M. 536/1977( Ordinul Ministerului Sanatatii ) ne indica incadrarea in aceste limite.
Conform calculelor prezentate anterior se pot constata urmatoarele asopecte:
- Nivelul de zgomot se incadreaza conform STAS 10009-88, la limita incintei
- Nivelul de zgomot se incadreaza conform O.M 536/1997, la limite zone de
locuit atat ziua cat si noaptea;
- Nivelul de zgomot poate creea disconfort in cazul unui nivel maxim de
activitate cand functioneaza toate utilajele in incinta tehnologica;
- Noaptea nu se transporta calcar in fabrica, iar statia de sortare va lucra
minim posibil;
Datele anterioare privind sursele de zgomot si vibratii asociate amplasamentului
conduc la indentificarea urmatoarelor topologii de impact potential asupra mediului si
oamenilor aferent etapei operationale a obiectivului investitional:
- Impact permanent auditiv asupra personalului angajat (timp de lucru 8 ore/zi)
- Impact tranzitoriu, generator de disconfort la locuitorii care traverseaza
limitrof amplasamentul industrial;
Impact permanent auditiv asupra unei limite restranse ( 300m ), corespunzator unui
nivel de intensitate sonora de 36,65 dB(A) a zonelor imediat invecinate;
- Se pastreaza aceleasi tipologii de impact indentificate in faza de constructie,
cu amplificare extrem de redusa a efectelor generate de punerea in
functiune a cuptorului, respectiv:

33
 1. Linia tehnologica de producere var ( flux calcinare )
Zgomotul total produs prin legea compunerii logaritmice a zgomotului este:
L1= 10 x log[1085/10+1080/10] = 86,2 dB(A)
Situatiile critice cand toate utilajele functioneaza pot dura maxim 4 ore. Zgomotele
produse vor fi intermitente si pot fi cuprinse intre 60-80 dB(A). Nivelul de zgomot la limita
receptorului protejat( casa la 300m ), este de 36,65 dB(A).Conform normelor legale ne indica
incadrarea in aceste limite.
2. Statia de sortare volumetrica si liniile tehnologice cuptor nou si 2 cuptoare
existente
Zgomotul total produs prin legea compunerii logaritmice a zgomotului este:
L1 = 10 x log[1085/10+1080/10+1080/10+1080/10+ 10112/10] = 112,1 dB( A )
Nivelul de zgomot la limita receptorului protejat, L 2, la r2 = 300m
L2 = 112,1 – 20 x log300 = 112,1 – 49,55 = 62,55 dB
Capacitatea statiei de sortare asigura o functionare de max 6 ore pe zi atunci cand
zgomotele se suprapun.
Ajustant valoarea nivelului de zgomot echivalent (62,55 dB) cu factorii care
influenteaza modul de propagare generate de catre zona protejata (inchidere cu pereti
fonoabsorbanti, cladiri, zona cu arbori ), vom obtine un nivel de zgomot echivalent recalculat
de 37,53 dB
Comparatia nivelului de zgomot echivalent corectat corespunzatoeunei perioade
caracteristice L = 37,53 dB, cu valorile admise legal, conform STAS 10009-88, si
O.M.536/1997, ne indica incadrarea in aceste limite. Pentru incinte industriale, limita admisa
este de 65 dB iar pentru zone de locuit, limita admisa este de 50 dB ziua si 40 dB noaptea.
Faza de inchidere
Sursele de zgomot asociate fazei de inchidere si de refacere a mediului vor fi
urmatoarele:
- Vehicule si utilaje care actioneaza in interiorul amplasamentului industrial
- Lucrari de dezafectare/ demolare/ si refacerea mediului pe amplasamentul
de lucru;
- Traficul rutiel in afara amplasamentului.
Cu toate acestea, nivelul general al traficului rutier va fi in scadere semnificativa in
comparatie cu cel inregistrat in cele doua faze anterioare.
Mentiuni speciale

34
 - STAS 10009-88 contine valorile maxim admise pentru zgomot, la 65 dB(A),
la limita unui amplasament industrial;
- O.M 536/97, prevede limita maxima admisa in intervalul orar 6.00 a.m. si
10.00 p.m la 50 dB(A), si de 40 dB(A), in intervalul 10.00 p.m la 6.00 a.m.
pentru zonele rezidentiale; Trebuie mentionat ca pentru mediul rural nu
exista limitari impuse prin STAS 10009-88.

Dotari si masuri pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Strategia principala de diminuare a zgomotului si vibratiilor care pot afecta zonele
locuite este de a se asigura o zona tampon intre amplasament unde se desfasoara
activitatea industriala si locuitorii sonelor invecinate. Fabrica de var de la Tg-Jiu, care
desfasoara activitate de productie de peste 40 ani, a luat asemenea masuri continuu, prin
perdeaua de copaci plantati, maturi si tineri.
Pentru personalul angajat, odata cu inceperea lucrului in santier, managementul
zgomotului trebuie sa capete un caracter activ. Acesta poate fi privit ca un proces care poate
avea loc in 4 faze: evaluare, eliminare, combatere si revizuire a masurilor adoptate.Metodele
trebuie sa includa aplicarea celor mai bune tehnici disponibile si practici de management
pentru a minimaliza zgomotul la sursa. Se vor face monitorizari in punctele deja controlate in
fabrica, pentru a avea o baza de la care se pleaca.
Ca masuri care pot fi aplicate pentru diminuarea zgomotului, in faza de construcie si
operationala, mentionam:
- reglarea frecventei si vitezei de circulatie a autovehiculelor;
- reglarea programului de lucru pentru minimalizarea folosirii instalatiilor pe timp de
noapte;
- continuarea creerii unei bariere acustice si atenuatoare de zgomot prin arbori; arborii
care alcatuiesc perdelele de protectie reduc cu cca 10 dB(A) zgomotele pentru fiecare metru
de grosime al perdelelor in cazul in care perdeaua atinge starea de masiv. In acelasi timp,
efectul psihologic ( mascarea sursei de zgomot ) nu este de neglijat.
- evitarea impactului metal pe alt metal;
- efectuarea intretinerii preventive, pe masura ce piesele componente se uzeaza;
- izolarea, pe cat posibil a instalatiilor si echipamentelor de lucru (inchiderea tuturor
zonelor cu potential de producere a zgomotului, cu pereti fonoabsorbanti, si usile de acces in
permanenta inchise);

35
 - mentinerea tuturor utilajelor si instalatiilor in conditii de functionare normala si
dotarea acestora cu amortizoare de zgomot ( asa sunt dotate, suflantele, sortatorul )
- cuptorul si casa suflantelor s-au montat la distanta cea mai mare de locuinte ( pe
acelasi aliniament cu cuptoarele care exista).

SURSE SI PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

Activitatea de fabricare a varului in cadrul Fabricii de la Tg-Jiu, nu va genera surse de
radiatii
ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SI BIOLOGICA
Nu exista poluare de fond in cadrul fabricii de la Tg-Jiu. Activitatea din fabrica de var
nu va genera surse de poluare biologica.

Factor de mediu SOL

Platforma tehnologica a Fabriciide var din Tg-Jiu, este ocupata in prezent in mare
parte de constructii industriale ce adapostesc fluxurile de fabricare a varului bulgari si
asubproduselor din var. Cuptoarele 5 si 6 s-au demolat. Terenul pe care se va amplasa
cuptorul, este fundatia cuptoarelor demolare si platforma complet betonata existenta in
fabrica, in fata acestor cuptoare. Din informatiile puse la dispozitia evaluatorului de mediu de
catre titularul amplasamentului rezulta faptul ca, pe aceasta suprafata nu au avut loc situatii
de contaminare a solului cu produse petroliere, fabrica neavand depozite de produse
petroliere. In lipsa unei activitati industriale poluatoare se poate deduce faptul ca solul din
zona platformei tehnologice se incadreaza intre valorile normale agrochimice, deoarece in
prezent si in trecut nu au avut loc emisii de substante periculoare.
Singurele emisiide pulberi ce se depun pe sol si vegetatie sunt pulberile sedimentabile
generate de statia de descarcare calcar din masini. Caracterul chimic al acestora este inert
(CaCO3 ), se stie faptul ca CaCO3, este un amendament util pentru acciditatea solului.
Posibilitatea de poluare accidentala a solului si subsolului cu produse petroliere (ulei )
este foarte redusa. Platforma complet betonata a fabricii, sistemul de canalizare, epurare prin
statii de tratare arata ca sistemul de protejare a solului este pus la punct si monitorizat,
fabrica avand Autorizatie integrata de mediu.

Factor de mediu APA

36
 Fabrica de var Tg-Jiu, este situate in intravilanul Localitatii Componenta Barsesti, care
apartine de Municiliul Tg-Jiu, in zona cu destinatie industriala. Fabrica de var are Autorizatie
integrata de mediu, nr. 31/ 07.05.2007, revizuita in 21.11.2008, emisa de ARPM Craiova.
Constructia noului cuptor se va face in locul cuptoarelor 5 si 6 care s-au demolat, pe
fundatia acestora; zona este complet betonata.
Noua investitie nu utilizeaza apa in procesul de fabricatie.
Noua investitie va fi exploatata cu personalul angajat in fabrica, care utilizeaza apa
potabila pentru necesitatile fiziologice din sistemul existent.
In cadrul noii investitii nu avem ape uzate tehnologice.
Fabrica de var are retea de colectare, transport si statie proprie de epurare a apelor
menajere, rezultate din necesitatile fiziologice ale personalului angajat.
Apele meteorice, care rezulta din contactul apelor pluviale cu praful de calcar rezultat
din descarcarea din autobasculante a calcaruuli in bucarul de preluare, sunt inerte din punct
de vedere biochimic. Pot fi antrenate doar fractiuni de dimensiuni reduse ( praf ), care se
decanteaza pe distante relativ scurte si nu constituie factori de poluare ale apelor meteorice.
Apele meteorice care spala platforma betonata a fabricii de var, datorita compozitiei
calcarului, nu sunt poluate, nu afecteaza nici calitatea apelor subterane, nici calitatea apelor
de suprafata.
Fabrica detine retea de canale ( rigole ) colectoare, care adune de pe platforma
betonata aceste ape. Eventual ajung in emisarii naturali cantitati neinsemnate de nisip si praf,
care constituie mijloace de poluare naturale si nu produc deranjamente sistemului ecologic.
In concluzie nu exista posibilitatea infestarii apelor subterane, fiindca din desfasurarea
activitatii nu rezulta agenti poluanti.
Singura sursa potentiala de poluare a acviferelor este reprezentata de scurgerile
accidentale de lubrefianti. In cadrul amplasamentului sunt stocate materiale absorbante
pentru produse petroliere. Se va interveni promt si urgent, iar dupa utilizarea materialului
absorbant, acesta se va trata ca deseu periculos.
Pentru Fabrica de var s-a emis de catre Administratia Nationala „ Apele Romane”-
Directia Apelor Craiova Autorizatia de gospodarire a apelor nr.112/18.12.2006
Cel mai apropiat curs permanent de apa este paraul Calului, situat la 1,5 km, afluent al
raului Susita, in partea de N-E fata de amplasament, paraul Calului fiind emisarul in care sunt
evacuate apele uzate preepurate ale S.C. SIMCOR VAR Tg-Jiu. Calitatea apelor din paraul
Calului este supravegheata periodic de SGA Gorj, punctul de supraveghere este situat la
evacuarea apelor uzate.

37
 Factor de mediu AER
In faza de constructie a cuptorului, singura sursa de poluare a aerului o reprezinta
gazele de esapament ( emisii de noxe – figitive ) al masinilor care transporta utilaje pe santier
si macaralelor.
Gazele de esapament ale masinilor si utilajelor terasiere contin: oxid de carbon,
hidrocarburi nearse, funingine, dioxid de sulf, aldehide, si metale grele. Incadrarea se face cu
respectare Ordinului nr. 2133/2005 (Ordinul MTCT), Ordinul 462/1993 – Anexa 1(concentratii
de cadmiu, plumb). Utilajele din santier vor avea verificari I.T.P, iar valoarea emisiilor de gaze
se incadreaza in valorile limita si admise in circulatia rutiera.
In faza de exploatare, sursele de generare a poluantilor sunt stationare si mobile, fiind
determinate de urmatoarele activitati:
- Operatia de stocare a calcarului 40-70mm, adus din cariera Suseni, in
silozurile 3 si 4 existente in fabrica( capacitate stocare 1000 tone ).
- Operatiunea de prelucrare volumetrica a calcarului, in sorturile 0-40mm si
40-70mm, in tandem cu functionarea instalatiilor locale de combatere a
prafului industrial;
- Fabricarea varului prin calcinare in cuptor, in tamdem cu instalatiile locale de
combatere a prafului industrial;
- Depozitare controlata a varului in silozurile existente
- Mentenanta instalatiilor destinate sortarii calcarului si fabricarii varului;
Poluantii generati sunt de tip dirijat, cat si fugitiv (nedirijat).
Regimul eolian se caracterizeaza prin predominarea vanturilor dinspre N-NE ( 50% )
urmate de cele din directia S-SV ( 10% ) care bat cu viteze medii anuale de 2-2,5 m/s, cu maxime
ce depasesc 7 m/s in doar 1% din cazuri. Vitezele medii sunt cuprinse intre 1,1 si 3,3 m/s.
Stratificatia aerului este preponderent usor stabila. Practic, poluantii nu au viteza ascensionala
indusa dimanic sau termic, poluantii au tendinta de a fi transportati in sens invers zonei de locuit..
Emisiile nedirijate provin din:
a) Instalatia de fabricare a varului:
- Pulberi sedimentabile provenite din defectiuni in functionarea instalatiilor de
var
- Praf de la posibile eroziuni eoliene pe amplasament
- Pulberi sedimentabile si in suspensie provenite din operatiunile de descarcare
calcar in bucarul din fabrica;

38
 - Pulberi sedimentabile si in suspensie provenite din instalatia de sortare
volumetrica a calcarului, transport, stocare;
- Defectiuni in functionare ale instalatiilor de desprafuire;
- Gaze de combustie provenite de la cuptor, in special cand filtrele sunt
nefunctionale
b) Mijloace de transport
- Gaze de esapament ale autobasculantelor care transporta calcar
Emisiile dirijate provin din:
Surse stationare dirijate Tabelul 7
Denumirea sursei Poluanti Limita de emisie =
Prag de interventie
1 2 3
Cuptorul de calcinare Pulberi 50 mg/Nm3
( functionare cu gaze naturale ) Monoxid de carbon 500 mg/Nm3
Oxid de azot 350 mg/Nm3
Dioxid de sulf 300 mg/Nm3
Linia tehnologica de delozitare calcar pulberi 50 mg/Nm3
Linia tehnologica de sortare si alimentare pulberi 50 mg/Nm3
cuptor
Linia tehnologica de evacuare si pulberi 50 mg/Nm3
depozitare var

Lista filtrelor ptr. liniile tehnologice cuptor Tabelul 8

N Material Supratafata Debit aer Temperatura Nr
Nr. Aplicabilitate filtrant filtrare gaze Filtru
crt [m2] [Nm3/h] [oC] [Buc]
1 Cuptor gaze arse Sintetic; 1000 61.000 160 1
1 polyester
2 Sortare,calcar, Sintetic 28 1800 40 1
2 siloz marunt polyester
3 Depozitare calcar Sintetic 28 1800 40 1
3 zi polyester
4 Transport Sintetic 15 1800 40 Exista
4 var;locale polyester
5 Evacuare var Sintetic 220 3000 120 1
5 cuptor polyester

Nivel emisie Tabelul 9

Tehnica Aplicabilitate Nivel emisie Cost(x100000 euro)
39
 Rata Investitii Operare
productie mg/Nm3 Kg/to

BAT Inv BAT Inv

BAT Invest BAT Invest
Filtru Cuptor 109.500 <50 < 50 Max 0,3 – 1 0,3 0,5-1 1,0
sintetic Regenerativ < 0,2 0,049

Filtru Evacuare var 109.500 < 50 < 50 < 0,04 < 0,02 0,05- 0,05 0,1-
sintetic cuptor 0,13 - 0,3

Filtru Statie sortare 194,910 < 50 < 50 <0,75 < 0,48 0,08- 0,08 - 0,1-
sintetic calcar 0,45 1,0

Filtru Statie dozare 194.910 < 50 < 50 - - - 0,1 - 0,1-1,0

sintetic sarja
Filtru Buncar 50,000 <50 <50 - - 0,1 - 0,1-1,0
sintetic marunt

1.8 Descrierea principalelor alternetive studiate de titularul

proiectului si indicarea motivelor alegerii unuia dintre ele
Realizarea proiectului „Constructie cuptor de var cu capacitatea nominala de 300 t/zi”,
in Fabrica de var din Tg-Jiu, respectiv acestuia intr-un spatiu existent unde se desfasoara tot
activitate de producere de var si subproduse derivate din varul bulgari, a fost impus de
necesitatea inlocuirii a doua cuptoare de var din totalul celor 6 din fabrica de la Tg-Jiu, prin
construirea unui cuptor de var cu capacitatea nominala de 300 t/zi.
Faptul ca la Medgidia, fabrica care apartinea tot S.C SIMCOR VAR DEVA, si-a inchis
activitatea de productie in 2009, a determinat si alegerea solutiei de a dezmembra cuptorul
din aceasta locatie, si reamplasarea lui in noua locatie, avand la baza Proiectul initial ICPILA
1978.
Obiectivul investitional „ Cuptor de var cu capacitatea nominala de 300 t/zi”, se va
executa in Localitatea componenta Barsesti, nr 137B, Municipiul Tg-Jiu, Judetul Gorj.
Conform Documentatiei de Urbanism , faza P.U.G., aprobata de Consiliul Local Tg-
Jiu, acest teren destinat proiectului industrial mai sus – amintit se afla in intravilanul Localitatii
Componenta Barsesti; Numar cadastral al bunului imobil: (2609/3/2-2609/3/1/2)/3,
proprietate exclusiva a S.C SIMCOR VAR S.A.
Prin P.U.Z., aceasta zona intravilana a localitatii componenta Barsesti ce apartine de
Municipiul Tg-Jiu este definita ca fiind zona exclusiv industriala.

40
 S.C. SIMCOR Var S.A., doreste sa utilizeze aceasta suprafata de 759 mp pentru
amplasarea cuptorului de producere var, prin respectarea tuturor normelor legislative
aplicabile privitor la protectia mediului si factorului uman.
Perimetrul Fabricii de Var din Tg-Jiu, este situata in Localiatatea Componenta
Barsesti, la cca 4,5 km de centrul orasului Tg-Jiu, in partea vestica a acestuia, si la cca 1 km
de drumul national Tg-Jiu-Tismana.
Fabrica are acces prin drumul industrial situat in partea nordica, si defasoare pe
acesta toate operatiunile de transport materie prima din cariera, cat si produse finite.
Fabrica avand linii de productie pentru subproduse din var bulgari, spatii de primire,
descarcare materie prima, spatii de depozitare calcar, cat si spatii de depozitare preodus
finit, cuptorul nou se integreaza in acest sistem de productie functional, acesta fiind
intercondiţionat cu liniile de productie existente in fabrica asigurănd funcţionarea într-un tot
unitar a entităţii investiţionale, prin cuplare la liniile de productie existente in fabrica.
Geografic, Localitatea Componenta Barsesti este amplasata in partea nord vestica a
municipilui Tg-Jiu, localitate situata pe raul Jiu, avand la nord defileul Jiului.
Conform planului de amplasament si delimitare a bunului, vecinatatile lui S.C. SIMCOR
VAR Punct de lucru Tg-Jiu, sunt:
 la sud S.C.LAFARGE CIMENT S.A.
 la vest S.C. LAFARGE CIMENT S.A.
 la est S.C. LAFARGE CIMENT S.A.
 la nord S.C.FIBRICIM S.A (societate cu activitatea intrerupta); tot la nord este drumul
industrial de acces in fabrica, proprietatea S.C. LAFARGE CIMENT S.A.
Prima casa se afla situata la cca 300m de obiectivul investitional.
Caracteristicile zonei din punct de vedere seismic si climatic:
a) Seismicitatea – Conform P100/2006: aq = 0,12 g; accelerarea terenului Tc= 0,7 s- perioada
de control
b) Incarcarea din zapada: SO = 2kN/m2
c) Incarcarea data de vant; regimul eolian se caracterizeaza prin predominarea vanturilor
dinspre N-NE ( 50% )urmate de cele din directia S-SV( 10% ) care bat cu viteze medii
anuale de 2-2,5 m/s, cu maxime ce depasesc 7 m/s in doar 1% din cazuri. Vitezele medii
sunt cuprinse intre 1,1 si 3,3 m/s. Stratificatia aerului este preponderent usor stabila. PO =
0,4 kN/m2.
d) Categoria geotehnica este 2.

41
 e) Adancimea de inghet, conform STAS 6054/85 -0,85m ; agresivitaea apelor subterane
asupra betoanelor si metalolor la limita adancimii de fundare lipsesec apele subterane;
f) Incadrarea cladirilor in categorii si clase; Conform P100-1/2006 tab 4.3; clasa de importanta
si de expunere la cutremur = III ( yl =1 ).
Fabrica de var din Tg-Jiu este deja racordata la toate utilitatile necesare noii investitii:
statie de distributie si masura a gazului natural, conducta proprie prin care gazul
natural este adus in fabrica, Energia electrica este furnizata din statia proprie de
transformare de 20 KVA, reteaua de apa potabila, canalizare ale pluviale, canalizare
ape uzate industriale si menajere, cu statie proprie de epurare, cladiri industriale si
administrativ gaspadaresti, drumuri de acces, etc. Capacitatile echipamentelor care
compun sistemul de gaze si energie, asigura furnizarea si pentru noua investitie.
Fabrica are deja personal calificat care va deservi si noua linie de productie, nefiind
necesare noi angajari de personal.
g) Nu exista alte necesitati de conectare la infrastructura zonei.

Riscuri naturale si antropice

Riscurile naturale:
a) Cutremur: Constructiile si instalatiile tehnologice au fost cocepute sa faca fata
solicitarilor aparute in caz de cutremur
b) Inundatii: Avand in vedere asezarea obiectivului studiat, riscul de inundatii pe
amplasament este minim.
c) Seceta: nu exista riscuri potentiale datorate situatiilor de seceta.
d) Alunecari de teren; Nu s-au evidentiat astfel de efecte in zona amplasamentului.
Monumente ale naturii, valori ale parimoniului cultural si istoric, nu sunt situate pe o raza
de 1 km, fabrica fiind situata in zona industriala a orasului TG-Jiu, la cca 4 km de centul
acestuia.
In concluzie, constructia noului cuptor pe amplasamentul din fabrica de var, in locul unor
cuptoare mai vechi, satisface cerintele de instalare, existand in functionalitate urmatoarele:
- Infrastructura existenta in relatie de proximitate fata de proiectul investitional
(drumuri tehnologice, echipamente si utilaje, utilitati, amenajari administrativ-
gospodaresti);
- Suprafata platformei tehnologice existente satisface necesitatea de teren,
instalarii cuptorului nou.

42
 Din punct de vedere al efortului financiar investitional, varianta aleasa de reansamblare a
cuptorului de la Medgidia cat si lucrarile necesare pentru infrastructura, sunt mult mai reduse.
Alternativa zero
In cazul in care proiectul actual nu se pune in aplicare in amplasamentul de la Fabrica de
var Tg-Jiu, starea actuala a mediului ar ramane putin probabil neafectata de activitati atropice, dat
fiind faptul ca fabrica functioneaza cu linii de productie a varului existente, si activitaea va continua.
In acceptia evaluatorului de mediu datorita infrastructurii deja existente la Tg-Jiu, coroborata cu
natura activitatilor de producere a varului in derulare in prezent, este putin probabil ca acest cuptor
sa fie realizat in alta locatie.
Alternativa aleasa
Beneficiarul S.C. SIMCOR VAR DEVA S.A., opteaza pentru derularea proiectului
investitional pe amplasamentul de la Tg-Jiu, pe fundatia cuptoarelor 5 si 6, din urmatoarele
considerente:
a) Din punct de vedere al derularii procesului tehnologic de fabricare a varului bulgari,
aceasta alternativa satisface cerintele geotehnice, dar si de infrastructura existand
utilitati, platforma complet betonata, cladire administrativa, sisteme de preluare a apelor
pluviale, depozite de materii prime si materiale, mijloace de transport, depozite
organizate pe categorii de deseuri, dotari igienico-sanitare;
b) Proximitatea fata de cariera de calcar, unde existe instalatii de concasare-sortare
volumetrica pentru sortul 40-70mm necesar noului cuptor( exista chiar si stoc );
c) Drum de acces pentru auto, cu poarta cantar
d) Din punct de vedere al efortului financiar investitional lucrarile necesare pentru
infrastructura platformei industriale , sunt mult mai reduse.
e) Proiectul nu presupune ocupareaunor terenuri noi, eventual cu scoatere din circuit
agricol/silvic
f) Amplasarea obiectivului in fabrica de var asigura imbunatotirea procentului de ocupare
al terenului( POT )-exprima raportul dintre suprafata ocupata la sol se constructii si
supratata terenului construit si a coeficientului de utilizare al ternului( CUT ) – exprima
raportul dintre seprafata desfasurata a cladirilornsi suprafata terenului considerat.
g) O stabilitate a fortei de munca angajata in fabrica;

Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusa
Tabelul 10

43
Tipul Sursa de Nr surse Limina max Poluare Calculata Calculata Calculata Calculata pe Masuri de
poluarii poluare de admisa ptr de fond pe zona pe zona de pe zona zona elim/reducere a
poluare om si mediu obiectiv protectie rezidentiala, rezidentiala, poluarii
(conf lege) fara masuri masuri de
de reducere reducere
Zgomot Utilaje si 3 STAS Nu sunt Plantatii
mij 10009/88 65 necesare Copaci
transp dB-incinta 50 86,20 dB 56,65 dB 36,65 dB Inform
dB limita populatie
zona locuit
Praf Utilaje si 3 MAPPM 50mg/N , <40mg <50mg/ < 40mg/ Plantare
mij 462/93; m3 <50mg/N /Nm3 Nm3 Nm3 copaci,monitori
transp 50mg/Nm3 m3 zare despraf
umectare drum
Nu sunt necesare masuri suplimentare de reducere a poluarii prin emisii de praf
pentru linia de producere var, in conditiile in care acestea sunt echipate de la inceput cu
sisteme de colectare a prafului( filtre, ventilatoare, buncare de colectare praf)

2. PROCESUL TEHNOLOGIC
Descrierea procesului tehnologic, a tehnicii si echipamentelor necesare pentru
fabricarea varului bulgari
Proiectul industrial va fi dezvoltat si structurat pe cuptorul de var, cu grad ridicat de
specializare si automatizare, acesta fiind intercondiţionat cu liniile de productie existente in
fabrica asigurănd funcţionarea într-un tot unitar a entităţii investiţionale, prin cuplare la liniile
de productie existente in fabrica.

1. Sectia de pregatire a calcarului

Calcarul se obtine in cariera din Suseni; aici este pregatita materia prima pentru
calcinarea in cuptor, la fractia granulometrica ceruta de cuptorul de var, si anume, 40 – 70
mm
Calcarul este un mineral constituit din carbonat de calciu: CaCO 3 = 96-98%
Mineralul este foarte curat, restul altor substante in compozitie este foarte redusa =
2,37%. Calcarul se extrage din cariera, este prelucratat si depozitat in halda de stocare din
cariera.Din cariera calcarul se incarca cu incarcator frontal in auto-basculante, transportat la
fabrica si depozitat in silozuri betonate
Calcarul sortul 40-70 mm, este stocat controlat în 2 silozuri din beton, existente in
fabrica.
Calcarul este extras pe la partea inferioare a silozurilor cu extractoare metalice şi
trimis cu un transportor cu bandă la ciurul vibrator. Acesta realizează operaţiunea de clasare

44
volumetrică, respectiv are loc separarea şi îndepărtarea calcarului sub dimensiunile cerute la
cuptor.
Calcarul cu dimensiunile d < 40 mm, este evacuat cu o bandă transportoare şi se
valorifică ca atare, iar fractia d > 40 mm a ciurului este dirijat cu o bandă transportoare la
silozul de zi al cuptorului.
Toate echipamentele sunt prevăzute cu dispozitive locale de captare şi combatere a
prafului industrial, respectiv interconectate la filtrele cu saci.
Secţia primară de alimentare şi depozitare include: extractoare metalice, transportoare
cu bandă (cu covor de cauciuc), ciur vibrator, filtru.
Puterea electrică instalată a secţiei primare este de Pi = 85,6 kW.
Capacitatea de transport şi alimentare orară este de 100 to calcar.
Consumul specific de energie electrică este de 0,8 - 1 kWh/to.
Lista de echipamente a liniei tehnologice de preparare calcar Tabelul 11
Nr.crt DESCRIERE BUCATI Caracteristici Greutate
[t/buc]
1 Extractoare metalice 2 Pi = 4 kw 2
2 Transportor cu banda 1 L=31m; B=800 mm; 7
800mm Q=100
to/h;P=7,5kw

3 Ciur vibrator 1 1,2x3m;36m2 5

D=40mm;Q=150to
P = 22 kw
4 Transportor cu banda 1 L=5,8m;B=600mm; 1
Q=30 to/h;P=4kw
5 Elevator cu lant 1 H=13,6m;Q=35 4,5
t/h;P=5,5kw
6 Siloz calcar 0-40mm 1 Vt=108 8,5
mc;Vu=90mc;
Densit=1,5 t/mc
7 Inchizator cu sector 1 P=1 kw 0,9
5
8 Filtru cu saci 1 Q=3000 mc/h 1
9 Ventilator radial 1 Q=3150mc/h; 0,1
Pres 217mmCA;
P= 4kw
10 Incarcator telescopic 1 0,5
11 Transportor cu banda 1 L= 23
76,6m;B=800mm;
Q=100 to/h;P=22
kw
12 Siloz calcar 40-80mm 1 Vt=144 mc;Vu=120 25
45
 mc; dens=1,5 to/mc
13 Extractor vibrant 1 Q=100 3
to/h;B=800mm
L=4,2m;P=5,5kw
14 Filtru cu saci 1 Q=3000 mc/h 1
15 Ventilator radial 1 Q=3150mc/h; 0,1
Pres=217mmCA;
P= 4kw
16 Dozator celular pentru filtru 2 P= 1,1 kw 0,1
17 Constructii metalice de 2
sustinere pt protectie fonica
18 Inchidere fonica a zonei 2
19 Electromagnet 1 B=800mm;P=3kw 0,2

2. Sectia de calcinare a calcarului

Cuptorul Regenerativ cu 3 cuve tip Maerz
Cuptorul utilizat este un cuptor vertical, regenerativ cu trei cuve , in flux paralel.
Capacitatea cuptorului este de 300t/zi..
2.1 Fazele procesului tehnologic
Fluxul de material in cuptor cuprinde 3 faze importante:
a) Alimentarea cuptorului.
Cuptorul va fi alimentat cu fractia granulometrica 40 – 70 mm, in straturi succesive.
Calcarul este cantarit si prin fluxul de alimentare cu schip se introduce in cuptor. Cantitatea
de calcar care se introduce in cuptor, este programata ca si cantitatea de gaz care se
utilizeaza la ardere care este calculatata in functie de cantitatea de calcar care se introduce
in cuptor.
Secţia de producţie de bază este echipată cu un cuptor de var. Acesta include: sistem
de cântărire calcar şi skip pentru încărcare în cuptor - clapeţi, dispozitiv pentru încărcare
calcar în cuptor, trei cuve cu clapeţi şi mese, unitate aer combustie + răcire compus din
suflante şi valve reglare, instalaţie hidraulică (pompe, tanc ulei, conducte), filtre cu saci,
cărămidă refractară, izolare termică şi fonică la partea superioară a cuptorului, echipamente
electrice, motoare şi cutii locale, staţie de gaz cu lănci de ardere, suflantă aer răcire lănci,
instalaţie electrică cu PLC, automatizare.
b) Arderea. Materialul inainteaza in cuptor, unde sufera transformarea chimica de
calcinare, pana ajunge la produsul final, Var bulgari.
Calcarul este calcinat la 1050 oC cu ajutorul gazului in amestec cu aerul de
combustie.Cantitatea de calcar, timpul de ardere, cat si cantitatea de gaz utilizata la ardere,
sunt calculate si in interdependenta.
46
 c) Evacuarea varului. Varul se evacueaza din cuptor, prin extractie, si trimis la
depozitare printr-un flux de transport. Varul la evacuare are cca 60-80 oC, caldura din var
fiind recuperate de aerul de racire, si reintrodusa in cuptor.
La cuptor in zona de evacuare var, este montat un filtru cu saci, jet pulse, care
asigura desprafuirea in zona de descarcare var pe flux de transport.
Se utilizeaza gaz natural, livrat conform standardului de calitate si putere calorifica
Pcal = 8500 Kcal / Nmc, T° = 15°C, Presiune = 2,5 – 4 Bar; presiunea de lucru este
de 3,5 bar.
Calcinarea se obtine prin arderea gazului in amestec cu aerul de combustie.
Echipamentul de furnizare a gazului in cuptor este livrat de Cimprogetti, fiind complet
automatizat si condus de PLC.
2.2 Calcinare calcarului-proces
Cuptorul regenerativ cu trei cuve este un cuptor performant cu inalta eficienta in
utilizare atat a caldurii gazelor de ardere cat si a energiei electrice.
Pentru a obtine o tona de var, prin ardere in cuptor, se consuma o cantitate de caldura
de 3,98 Gj/to var.
A. Consumul de gaz natural
Definirea numerică a parametrilor de ardere în cuptor:
 producţia de var nestins = 300 to / zi;
 consumul specific cuptor = 900 +/- 50 kCal / kg de var;
 puterea calorifică a gaz = 8.500 kCal / Nm3;
 exces aer de combustie = 30 %;
 greutate şarjă = 5.000 kg;
 raţie calcar / var = 1,78;
 producţie var / ciclu = 3,468;
 timp de inversare = 56 sec;
 aer stoichiometric = Nm3 aer / Nm3 gaz = 9,5;
 Timpul de combustie ( T. CO )
CY (Ciclu / zi ) = ( 300.000 x1,78 )/5000 = 106,8 cicluri/zi
TCY ( timp ardere ) = ( 86400 sec/zi )/106,8 = 809 sec
T.CO = 809 – 56= 753 sec.
Cantitate de gaz necesară pentru fiecare kg de var este de 900 kcal/kg; aceasta
cantitate este necesara pentru a obtine 1 kg de var, care se introduce în cuptor.
Q CH4 /C = ( 5000 kg/1,78 kg/kg x 900 kcal/kg )/8500 kcal/Nmc = 297,5 Nmc gaz/ciclu
47
 Q CH4/Cy = 300 Nm3 CH4 / ciclu.
Cantitatea instantanee de CH4 trimisă în regulator într-o oră va fi:
Q CH4 = ( Q CH4 x 3600 sec ) /T.CO = 1.432 Nmc/h
Q CH4 = 1.435 Nm3 / h.
Cantitatea de gaz necesară pe lună / an
Q lună = Q oră x 24 (+ 20%) x 30 zile = 1. 239.840 Nm 3/luna
Q an = 14.878.100 Nm3

Energiea termica
Fiind un cuptor performant, regenerativ, cu recuperare de caldura, consumul de
caldura pentru arderea calcarului este scazut, dovedind eficienta tehnologiei cuptorului
vertical tip Maerz.

Consum de energie termica Tabelul 12

Denumire BAT Cuptor regenerative, 3 cuve Tg-Jiu
[MJ/tona var] [MJ/tona var]
Consum, specific energie 3.600 – 4.200 3.980
termica

Energia electrica
Cuptorul vertical de var nu este un consumator mare de energie, in comparatie cu
alte tipuri de cuptoare( exemplu cuptoarele existente la Tg-Jiu ). Miscarea echipamentelor de
pe cuptor se face hidraulic. Consumul specific de energie electrica este de 35 kwh/to var
nestins.

Consum energie electrica Tabelul 13

Denumire BAT Cuptor regenerative, 3 cuve Tg-Jiu
[KWh/tona var] [KWh/tona var]
Consum, specific 20 - 40 35
energie electrica

2.3 Descrierea procesului de obtinere a varului

a) Alimentarea cuptorului
Fractia granulometrica se extrage din silozurile de depozitare, este cantarita in buncar
cantar, descarcat in skip, iar cu ajutorul acestuia este transportat in cuptor. Alimentarea
cuptorului se face alternativ, in fiecare cuva dupa fiecare ciclu de ardere si

48
regenerare( preincalzire ).Acest mod de alimentare asigura dispersia uniforma a caldurii in
intreaga masa de material.Intreg procesul este programat si automatizat.
b) Calcinarea calcarului
Reactia de calcinare este urmatoarea:
CaCO3  CaO + CO2
Pentru calcarul provenit din zăcământul Suseni, apartinand SC Lafarge Agregate si
Betoane determinările efectuate la laboratorul propriu din fabrica, indică în principal
următoarele aspecte:
- efectul endoterm incape de la 850 0C, se elimină bioxidul de carbon prin
descompunerea partial a carbonatului de calciu, marcat prin prima etapă, de pierdere în
greutate pe curba gravimetrica.
- efectul endoterm de la 950 0C, pregnant, se continua eliminarea bioxidul de carbon
prin descompunerea carbonatului de calciu, marcat prin urmare de o etapă de pierdere în
greutate pe curba termogravimetrică. Se ajunge la o pierdere la calcinare in total de
45,58%, si o calcinare de 97,71%.
- In cuptorul vertical se va ajunge la o temperatura de 1050 oC , cand se va realiza o
calcinare de 100%, cu o pierdere la calcinare in total de 46,65%.
Cuptorul de var, este unul vertical, prevăzut cu trei cuve. Cuptorul fiind tip Maerz,
demontat de la Fabrica de Var de la Medgidia, cuptor modernizat in 2007, automatizat,
este un cuptor de ultima generatie, si este bazat pe o tehnologie de recuperare a căldurii
regenerative.
Cuptorul are trei cuve, care lucrează alternativ prin ardere şi respectiv preîncălzire.
Combustia necesara calcinarii varului este asigurata de amestecul gaz metan si aer.
Se va utiliza gaz natural, conform standardului. In fiecare cuva are loc arderea calcarului
intr-o perioada de timp prestabilit.
Q CH4 = 1423 Nm3/h
Timpul de ardere este identic pentru cele trei cuve, intre 11 – 17 min ( in functie de
productivitate) la un proces integral de calcinare.
Gazele de combustie la 1050°C si CO2 din calcinare, impreuna cu aerul de racire
trec prin canalul de legatura in cuvele aflate in regenerare, unde calcarul este incalzit prin
transferul caldurii din gaze in mineral.
Procesul de calcinare pin arderea calcaruuli descris mai sus contine doua principii
cheie, care au loc in doua zone diferite in cuptor:

49
 Zona de preincalzire, este zona de intrare a calcarului in cuptor si actioneaza ca un
regenerator, unde caldura acumulata in gaze este transferata calcarului; aici temperatura
ajunge la 800°C.
Reacţia chimică de decarbonatare, de fapt, are loc în mod alternativ în doua din cele
trei cuve care sunt conectate între ele. Când arderea se produce în prima cuvă care
acţionează în curent paralel cu aerul de combustie, calcarul proaspăt este preîncălzit în flux
contracurent în celelalte doua cuve, astfel recuperându-se căldura din gazul de ardere
înainte ca acesta să iasă din cuptor prin coş.
Părţile superioare ale celor trei cuve funcţionează ca regeneratoare: pe parcursul
primei etape, gazul de ardere preîncălzeşte calcarul, în timp ce, pe parcursul celei de-a doua
etape, aerul de ardere, introdus din partea superioară a cuvei, recuperează căldura
acumulată de calcar.
Procesul regenerativ de preîncălzire presupune un consum foarte scăzut şi permite
controlul total asupra schimbului de caldură, având ca rezultat o omogenitate optimă a
produsului. Circuitele de combustibil şi schimbul de căldură au fost optimizate în vederea
obţinerii unei reduceri semnificative de combustibil. Părţile componente ale cuptorului sunt
standardizate astfel încât să poată fi uşor de procurat.
Zona de calcinare este zona de completare a fenomenului de calcinare pana la cca
1050°C. Aceste conditii de reactie oferite de cuptorul regenerativ vertical cu trei cuve asigura
obtinerea unui var nestins cu reactivitate mare, care se produce, cu un continut residual
scazut de CaCO3.
Cuptorul functioneaza cu un nivel ridicat al excesului de aer, in cazul nostru, 30%.
Pentru cuptorul vertical cantitatea de aer combustie este de aproximativ 17.575 Nm3 aer/
ora. Aerul de combustie este asigurat de suflantele de combustie. Aerul de racire este 65%
din aerul de combustie.
Cantitatea necesara de aer racire este de 11.424 Nm3/ora.
Cuptorul regenerativ vertical functioneaza continuu; capacitatea de productie orara
este de 12,5 to var.
Zona de evacuarea; Varul se extrage din cuptor cu ajutorul unor dispozitive de
extractie, care sunt actionate hidraulic. Procesul de extractie este controlat si in
interdependenta cu nivelul materialului in cuptor, cu procesul de ardere, durata ciclului de
ardere.
Varul este descarcat prin ecluze, in timpul inversarilor ciclurilor de ardere, in buncar.

50
 Extractorul vibrator extrage varul din buncar, care este golit in timpul arderii,
descarcat pe banda transportoare, in elevator cu cupe si trimis spre silozuri din beton., in
numar de sase care exista in fabrica.
Atat silozurile cat si intreg fluxul de transport este desprafuit cu filtre cu saci jet puls.
Varul nestins care se obtine prin calcinarea calcarului, este un var calcic, incadrat de
STANDARD SR 459-1/2003, clasa var industrial, de constructii

Lista de echipamente aferente liniei tehnologice de calcinare Tabelul 14

Descriere Buc KW
CUPTORUL VERTICAL REGENERATIV C
Sistem de cantarire si skip pentru incarcare cuptor
1.Buncar cantarire 1
2. Structura de sustinere pentru buncar 1
3. Sistem de cantarire cu celule ( set ) 1
4. Structura metalica schip 1
5. Cupa schip 1
6. Troliul schipului 1 22 kw
7. Constructii metalice de sustinere pt protectie 1
fonica
8. Inchidere fonica a zonei 1
Incarcare cuptor cu dispozitiv SRT
1.Buncar alimentare cuptor cu 3 cai 1
2.Clapeti hidraulici 3
3.Cilindrii hidraulici 3
4.Conducte aerisire pentru echilibrare presiune 3
5.Piesa de legatura 3
6. Clapeti de incarcare cu cilindrii hidraulici 3
7.Indicatori de nivel 3
8. Constructii metalice de sustinere pt protectie 1
fonica 1
9.Inchidere fonica a zonei din partea superioara a
cuptorului. 1
10.Monosina pt.electropolan de intretinere 1 2,2
11.Electropalan de intretinere

51
Structura cuptor
1.Capac, calota cuptor
3
2.Structuri metalice de acces, scari
1
3.Postament cuptor din beton armat, structura metalica
1
4.Usa izolata fonic, filtru aer si amortizor zgomot la
1
cladire suflante ( set )

Grupul de extractie si descarcare

1
1.Rama support cuptor
3
2.Mese de extractie hidraulice
3
3.Buncare de colectare var
3
4.Ecluze hidraulice de descarcare
1
5.Buncar final var
1
6.Indicator de nivel buncar
1 2,2 kw;
7.Extractor vibrator 600x 1,200 mm
Unitate procesare aer ( racire si combustie )
1. Suflante rotative pentru aer combustie
Q=5.500Nmc/h; 400 mbar 1 90 kw;
Suflanta rotativa turatie variabila 4 4x75kw/buc;
Suflanta rotativa turatie fixa
2.Suflante rotative pt aer racire
Q= 5.000 Nmc/h; 300 mbar
Suflanta rotativa turatie variabila 1 90 kw;
Suflanta rotativa turatie fixa 2 2x75kw/buc;
3.Valve hidraulice si manuale, circuit procesare aer
1.Clapet hidraulic aer combustie
2. Clapet hidraulic aer racire
3. Valva/ventil by-pass 1
4. Valva motorizata reglare aer racire 1
5. Valva manuala reglare aer racire 3 2x0,37kw
6. Valva manuala reglare aer combustie 2
7 Sistem conducte procesare aer si evacuare gaz 2
8 Amortizor zgomot valve evacuare aer set

52
 9 Monosina pt. Electropolan de intretinere. 1
10 Electropolan de intretinere 5,5 kw

Instalatie hidraulica
1. Statie hidraulica, blocuri hidraulice complet 1 31 kw
asamblate, valve solenoide, regulatori flux ( set)
2. Cilindri hidraulici ( set ) 1 4,37 kw
3. Retea de distributie ( set ) 1
Filtru ptr. desprafuire gaze de ardere:
1. Filtru saci, tip jet-pulse,snek transportor valva 1 1,5 kw
rotativa de descarcare; suprafata de filtrare 0,55kw
2.Ventilator, aprox 61,000m3/h, 120oC, 200mm wg 1 132 kw;
Invelis refractare
1. Caramida magnezitice(set 1 -
2. Caramida aluminoasa set ) 1 -
3. Materiale aux
Izolare termica ( set ) 1 -
Lubrefianti ( set ) 1
STATIE GAS-METAN
Masurare combustibil, Unitate de reglare si inversiune, 1
pretestata
Sistem lanci ardere
 Lanci plus accesorii de fixare 60
 Furtune flexibile, valve si accesorii pt racordare 60
lanci la gaz natural si aer racire ( set )
Suflanta cu accesorii pt unitate racire lanci 1 37 kw;
2500 Nmc/h; 600 mbar
Unitate pilot incalzire cuptor – cu combustibil gazos 1 3 buc piloti
Conducte gaz, aer racire lanci, aer comprimat si alte 1
racorduri sistem ardere ( set )
SECTIUNEA
INSTALATIA ELECTRICA
1
Panou centru control motoare pt cuptor si sistem
ardere.
Panouri locale cuptor si sistem ardere 1 -
( set )
Panou pentru motoare , cu viteza variabila 2 -
Instrumente, aparate pentru ardere si cuptor (set) 1 -

53
 Panou control PLC ( set )
1

Statii control ( PC ) 1 -
Software automatizare ( set 1 -
Cabluri, canale de trecere si materiale electrice (set) 1 -
Sistem iluminat ( set ) 1 -
Sistem impamantare ( set ) 1 -
TOTAL PUTERE INSTALATA 860

4. Sectia depozitare var bulgari

Varul se extrage din cuptor cu ajutorul unor dispozitive de extractie, care sunt
actionate hidraulic. Procesul de extractie este controlat si in interdependenta cu nivelul
materialului in cuptor, cu procesul de ardere, durata ciclului de ardere.
Varul este descarcat prin ecluze, in timpul inversarilor ciclurilor de ardere, in buncar.
Extractorul vibrator extrage varul din buncar, care este golit in timpul arderii,
descarcat pe banda transportoare, in elevator cu cupe si trimis spre silozuri din beton, in
numar de sase care exista in fabrica. Intreg fluxul de transport este desprafuit cu filtru cu
saci, montat la iesirea varului din cuptor. Desprafuirea se face in toate punctele care creeaza
praf, adica:
 Benzile de transport var,
 Elevatoare
 Descarcarea in silozuri si a interiorului silozurilor.
 Dispozitivele de extractie a varului din silozuri
Varul este utilizat atat pentru producerea sortimentelor de var in sectiile de productie
proprii, dar poate fi si livrat direct la beneficiar.

Lista de echipamente linia de transport var Tabelul 15

Nr DESCRIERE BUCATI Caracteristici Greutate
crt To/buc
1 Transportor cu banda 1 L=8m; B=650 mm; 2
Q=25 to/h;P=4kw
2 Transportor cu banda 1 L=20m;B=800mm; 5
Q=30 to/h;P=7,5kw
3 Elevator cu lant 2 Pi=11 kw
4 Transportor cu banda 1 L=14,8m;B=650mm; 4
Q=50 to/h;P=7,5 kw
5 Transportor cu banda revers 1 L=30m;B=650mm; 7
54
 Q=50 to/h;P=7,5 kw
6 Dispozitiv cu clapet, 2 cai 4 1
7 Extractor vibrator 1 600x1000; P=2,2kw 0,5

TOTAL PUTERE INSTALATA 85,5 kw

Procesul de productie a varului fiind unul complet automatizat permite sesizarea si
aplicarea masurilor/procedurilor standard ce se impugn pentru contracararea situatiilor de
risc/accident ecologic.

Valorile limita ale parametrilor relevanti atinse prin tehnicile propuse

de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile
Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai
bune tehnici disponibile, sunt prezentate in tabelul 16

Valori limita parametrii Tabelul 16

Parametru Tehnici, Legislatia nationala Tehnici BAT Tehnici care
alternative (unitate de masura) (unitate de pot fi
propuse de titular masura) considerate
(unitate de masura) BAT
Consum de 3,98 GJ/tona var 3,6 – 4,2 GJ/t var 3,6 – 4,2 GJ/t var Cuptor
energie vertical
termica regenerativ
multicuva
Consum de 35 kwh/t var 20 – 40 kwh/t var 20-40 kwh/t var Cuptor
energie vertical
regenerativ
electrica
multicuva
Consum de 0
apa
Consum de 1,78 t calcar/t var 1,40 – 2,20 1,40 – 2,20 Cuptor
materie prima t calcar/ t var t calcar/t var vertical
regenerativ
multicuva
Emisii
poluanti
atmosferici:
< 50 mg/Nm3 aer 50 mg/Nm3 aer 30-50mg/Nm3 Filtre cu saci
-Praf
0,2–0,45 tCO2/tvar 0,2–0,45 tCO2/t Cuptor
industrial
< 0,5 g CO/Nm3 < 0,5 g CO/Nm3 < 0,5 g CO/Nm3 vertical
CO2
< 350 mgNOX/Nm3 200-500mgNOx/Nm3 200-500NOx/Nm3 regenerativ
CO
55
NOX < 300 mgSO2/Nm3 <400 mgNOx/Nm3 <400mgNOx/Nm3 multicuva
SO2
Emisii poluanti Nu sunt
in apa - - - evacuari in
emisari de
suprafata
Zgomot 36,65 dB( A ) 50 dB( A ) 40 dB( A ) Sisteme
antifonare
CO2generat 85.760 to din - - Cuptor
calcar vertical
21.097 to din gaz regenerativ
natural multicuva
Deseuri 2,4 3,0 - 4,2 2,0 – 2,5 Linie
generate kg calcar/t var kg calcar/t var kg calcar/t var tehnologica
var

3.DESEURI
Gestionarea deseurilor pentru Proiectul industrial de la Tg-Jiu se va face prin tehnicile
de reducere a acestora la sursa si de valorificare interna sau prin agenti autorizati, in
conformitate cu legislatia cadru si subsecventa de mediu, referitoare la fluxurile de deseuri
(Legea 27/2007 ce aproba OUG 78/2000, Legea 426/2001; OUG 61/2006; HG 235/2007).
Categoria de deseuri este de tip industrial (deseuri de calcar, refractare, metalice, de
cauciuc, sintetice, filtre ulei, ulei uzat) si de menajere (hartie, plastic etc). Aceste deseuri
puse in evidenta pe platforma tehnologica a liniilor de fabricare a varului, pot fi incadrate in
categoria inerte sau periculoase (lubrefianti).
Sursele de provenienta a acestor deseuri, sunt din:
 Fluxul tehnologic de fabricare a varului;
 Mentenanta instalatiilor destinate fabricarii varului;
 Activitati umane de pe amplasament, etc
Incadrare tip deseuri Tabelul 17
Denumire Cod Tip deseu Mod,de Eliminare/valorificare Cantitate
deseu deseu colectare,si Generata
stocare t/an
Deseu de 101301 inert Buncar, cap 90 Valorificare externa 19.500
calcar, fractia < mc Macinare filer
40 mm
Deseuri feroase 101304 nepericulos Platforma Valorificare externa 0,5
din activitatea betonata in

56
de mentenanta incinta fabrica
Caramida 161106 nepericulos Platforma Depozitare pe 10
refractara betonata in depozite de,deseuri
incinta fabrica nepericuloase
Deseu de 101399 nepericulos magazie Eliminare la depozitul 0,5
cauciuc uzat UEG (Contact)
(benzi
transportoare)
Deseuri 200399 nepericulos Container Depozitare finala in 0
menajere metallic V=6mc deposit municipal
autorizat
Deseuri textile 101399 nepericulos Depozitate Eliminare la depozitul 0,5
temporarin UEG(Contact
locspecial
Uleiuri 1302 periculos Se colecteaza Valorificare prin firme 0,5
minerale uzate 08 in butoaie spec specializate(contract)
Titularul se obliga sa respecte prevederile impuse de HG nr. 235/2007, privind gestionarea
uleiurilor uzate

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE
REDUCERE ALE ACESTORA

Impactul transfrontalier il poate reprezenta alterarea calitatii apelor de suprafata, s-au

emisiile de poluanti transfrontalieri.
Riscul ca activitatea din incinta platformei industriale de fabricare a varului sa produca
impact transfrontier este exclusa datorita amplasamentului ales si respectiv a dimensiunii
activitatii industriale proiectate sa se desfasoare in viitor.
Din amplasamentul industrial nu vor fi inregistrate deversari de ape uzate industriale
sau menajere in emisarii de suprafata sau subterani.
Concentratiile maxime ale poluantilor in imisie se inregistreaza doar in limita incintei
tehnologice si zona de influenta a surselor generatoare, respectiv se limiteaza la o distanta
maxima de 150m de zona generatoare (sub limita de 300m ).

57
 4.1 APA
Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Sistemul oro-hidrografic din zona face parte din bazinul Jiului (suprafata totala a
bazinului hidrografic este de 10.070 km 2). Jiul este principalul curs de apa din zona,
dreneaza toate paraurile, cu curs permanent sau temporar. Cel mai apropiat curs permanent
de apa este paraul Calului, situat la 1,5 km, afluent al raului Susita, in partea de N-E fata de
amplasament, paraul Calului fiind emisarul in care sunt evacuate apele uzate preepurate ale
S.C. SIMCOR VAR Tg-Jiu. Calitatea apelor din paraul Calului este supravegheata periodic
de SGA Gorj, punctul de supraveghere este situat la evacuarea apelor uzate.
Pe intreg fluxul de producere a varului, materia prima si produsul finit, nu vin in contact
cu apa meteorica. Praful, particulele fine ce pot fi antrenate, se decanteaza pe distante relativ
scurte si nu constituie factori de poluare ale apelor meteorice.
Pentru noua investitie nu se utilizeaza ape industriale in procesul tehnologic. In cadrul
amplasamentului se stocheaza material absorbant (tip SPIRLL SORB sau PEAT SORTB)
pentru interventie in caz de scurgere accidentala de lubrefianti (combustibil, uleiuri). Se va
interveni promt si urgent, iar dupa utilizarea materialului absorbant acesta se va trata ca
deseu periculos.
Fabrica are Autorizatie de gospodarire a apelor. Regimul apelor pe intreg
amplasamentul fabricii se incadreaza cerintelor reglementate prin autorizatia de gospodarire
a apelor, document valabil si pentru construirea unui cuptor nou pe fundatia cuptoarelor 5 si
6.
Avand in vedere modul de realizare al investitiei, si anume:
 Pe fundatia existenta a cuptoarelor 5 si 6, prin structura metalica
 Fabrica are complet betonat tot amplasamentul
 Nu aste necesara apa in procesul de fabricatie a varului bulgari;
 Nu se angajeaza personal muncitor
 Se utilizeaza aceleasi utilitati de apa, canal, rigole etc..
Breviarul de calcul din Autorizatia de gospodarire a apelor, pe care o are fabrica ramane
neschimbat.

Prognoza impactului si masuri de diminuare a impactului; Surse de poluare a

apelor de suprafata si subterane:
 Manipularea defectuoasa a produselor petroliere (uleiuri minerale)

58
  Colmatarea rigolelor, decantorului si a canalului colector cu suspensii minerale,
datorita neexecutarii la timp a lucrarilor de intretinere.
Masuri de diminuare a impactului
 Utilizarea de materiale biodegradabile, absorbante
 Decolmatarea periodica a rigolelor, bazinului decantor si canalului colector de apa
pluviala, chiar daca suspensiile minerale de calcar sunt inerte si nu induc impact
asupra florei si faunei acvatice din emisar;
 Vitanjare periodica a fosei septice;
 Monitorizarea apelor uzate conform cerintelor autorizate din autorizatia de gospodarire
a apelor;
 Respectarea legislatiei cadru si subsecventa privind apele ( Legea Apelor nr 107/1996
si HG 188/2002, HG 352/2005 ).

4.2 AERUL
Date generale
Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona
Clima este temperat continentala cu nuanta excesiva, cu veri calduroase si secetoase
si ierni friguroase, intrerupte uneori de invaziile de aer cald, dinspre Marea Mediterana.
Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului inregistreaza 10,2 0C in depresiune,
cu 190 de zile fara inghet. Temperatura pe muntii cu altitudine mijlocie este de 3 0C, si de
00C, sau sub, pe muntii inalti.
Cantitatea medie multianuala a precipitatiilor oscileaza in jurul valorii de 753 mm, cu
precipitatii neuniform repartizate.
Vanturile sunt influentate puternic de relief. Frecventa mai mare o au vanturile dinspre
nord, pe Valea Jiului; vitezele medii anuale in depresiuni sunt cuprinse intre 1,7 – 4,2 m/s.
Zona este situate in una dintre cele mai intinse depresiuni subcarpatice intracolinare,
care ii confera un climat linistit.

Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona,

surse de poluare dirijate si nedirijate.
Sursele de poluare a atmosferei din zona - Localitate componenta Barsesti, fac parte
din categoria surselor tipic satelor si comunelor si anume:
- Incalzire rezidentiala proprie;
- Incalzirea spatiilor institutionale si comerciale cu mijloace proprii;
59
 - Activitati industriale mici;
- Mici activitati private;
- Activitati agricole ( culturi vegetale, cresterea animalelor );
- Depozitare deseuri;

Sursele de poluare mobile a aerului, sunt reprezentate de traficul auto din zona,
precum si de activitatea de transport calcar din cariera Suseni, pe drumul industrial.
Aceste tipuri de activitati si tipuri de poluanti sunt prezentati in Tabelul 18.

Poluanti din activitatea de transport calcar si depozitare in silozuri Tabelul 18

Tip activitate Tipul de surse de Tip de Emisii de tip Estimari
poluare poluanti cantitative/masuri
de diminuare
Transport Emisii de gaz praf nedirijate Debit masic praf =
calcat auto esapament, praf 2,5 kg/h
sauprafata drum
Depozitare Emisii de gaz si praf nedirijate Debit masic praf =
calcar in praf din basculare 3,45 Kg/h
silozuri in buncar

Masuri de diminuare; instruire personal operativ privind normele de mediu,

mentenanta utilajelor si prevenirea poluarii accidentale, reducerea vitezei de deplasare a
autobasculantelor, umectarea periodica a drumului, monitorizare si ajustare trafic auto ( fara
transport noaptea)

Surse si poluanti generati

Prin proiectul industrial de constructie a cuptorului de var de 300 to/zi, evaluarea
surselor si poluantilor atmosferici se va face printr-o inventariere a acestora pe fazele de:
 Constructie ( pre-operationala )
 Exploatare ( operarionala )
 Incetare activitate
In faza de executie
Poluantii dirijati sunt de tip nedirijat si constau din emisii de praf ( pulberi sedimentabile ),
datorita urmatoarelor activitati:

60
 - Amenajarea suprafetei destinate amplasarii instalatiilor tehnologice, respectiv
lucrarile de arhitectonizare verticala si orizontala (sapare gropi pentru fundatie,
nivelari, compactari), se vor realiza cu utilaje corespunzatoare d.p.d.v a
parametrilor constructivi si functionali;
- Realizarea lucrarilor de cofrare si turnare a betoanelor simple si betoanelor
armate in fundatiile utilajelor se vor realiza urmarindu-se evitarea imprastierii
materialelor ce se pun in opera;
- Amenajarea spatiilor de depozitare temporara a materialelor intr-un mod adecvat
( eliminandu-se posibilitatea de antrenare a materialelor pulverulente de catre
curentii de aer );
- Montajul echipamentelor in fluxul tehnologic proiectat, se va face cu utilaje de
ridicat omologate si personal calificat pentru astfel de operatiuni;
In faza de exploatare
Sursele de generare a poluantilor sunt stationare si moile, fiind determinate de
urmatoarele activitati:
- Operatiunile de stocare a calcarului in fabrica;
- Operatia de sortare volumetrica a calcarului pentru cuptor, in tandem cu
functionarea instalatiilor locale de combatere a prafului industrial ce echipeaza
linia tehnologica de productie;
- Fabricarea varului bulgari, in tandem cu functionarea instalatiilor locale de
combatere a prafului industrial ce echipeaza linia tehnologica de productie;
- Depozitarea controlata a varului la silozurile de var existente, in tandem cu
functionarea instalatiilor locale de combatere a prafului industrial ce echipeaza
linia tehnologica de transport;
- Mentenanta instalatiilor destinate separarii volumetrice a calcarului si fabricarii
varului;
- Transportul materiei prime si a altor operatiuni de transport.
Poluantii generati sunt de tip dirijat, cat si nedirijati.
Emisiile nedirijate provin din:
1. INSTALATIA DE FABRICARE VAR BULGARI
- Pulberi sedimentabile provenite din defectiuni in functionarea instalatiilor de var;
- Praf de la posibile eroziuni eoliene pe amplasament;
- Gaze de combustie provenite de la cuptorul de calcinare, in special cand filtrele
de retentie sunt nefunctionale;

61
 - Gaze de esapament ale autobasculantelor care transporta materia prima,
materiale;
- Pulberi sedimentabile si in suspensie provenite din operatiunile de descarcare
calcar;
- Pulberi sedimentabile si in suspensie provenite din operatiunile de sortare
volumetrica, transport pe benzi, stocare calcar, var;
- Defectiuni in functionare ale instalatiilor de desprafuire.
Pentru diminuarea efectului sinergic al pulberilor sedimentale si in suspensie de pe
amplasament, s-a optat pentru:
- aplicarea tehnicii de obtinere a varului in mediu inchis;
- instalatiile de desprafuire sunt dimensionate sub valorile limita impuse de
tehnici BAT ( TABELUL 6 );
- umectarea zonelor deschise de manipulare si depozitare a materialelor
generatoare de praf;
- stropirea drumului de acces de cate ori coditiile de trafic intens sau atmosferice
o impun;
- respectarea graficelor de mentenanta a instalatiilor si prevenirea poluarilor
accidentale;
- instruirea personalului operativ privind normele de mediu;
- respectarea programului de monitoring al instalatiilor generatoare de pulberi,
impus de autoritatile de mediu;
- monitorizare si ajustarea traficului auto in amplasament;
Pe masura realizarii etapizate a acestor masuri calitatea aerului in imisie (limita incintei
industriale), se va urmarii si corecta prin modelarea matematica a distributiei poluantilor in
mediu ambiental.
Evaluarea nivelurilor de impurificare a atmosferei se realizeaza in raport cu
concentratiile maxime admisibile prevazute in legislatia in vigoare (Ord.462/93 – pentru emisii
de poluanti produsi de surse stationare; Ord 592/2002, STAS 12574/87 – imisii de poluanti –
praguri de calitate a aerului).

Surse stationare dirijate Tabelul 19

Denumirea sursei Poluanti Limita de emisei
Prag de interventie
1 2 3
Cuptorul de calcinare - pulberi 50 mg/Nm3

62
 ( functioneaza pe gaze naturale) - CO 500 mg/Nm3
- NO 350 mg/Nm3
- SO2 300 mg/Nm3
Linia tehnologica de alimentare si pulberi 50 mg/Nm3
depozitare calcar in silozuri
Linia tehnologica de sortare pulberi 50 mg/Nm3
volumetrica calcar pentru cuptor
Linia tehnologica de evacuare si pulberi 50 mg/Nm3
depozitare var la silozuri

In faza de inchidere
Incetarea activitatii se va face la cererea titularului de activitate, dupa analiza si decizia
de acceptare a cererii inaintate la autoritatea teritoriala pentru protectia mediului.
Acest tip de lucrari au ca scop final readucerea terenului la starea initiala/aproximativ
initiala ( Ordinul MMAPM nr. 756/1997 ).
Sursele de generare a poluantilor sunt reduse ca potential de impact asupra factorului
de mediu aer, fiind determinate de urmatoarele activitati:
- dezafectarea instalatiilor si valorificarea componentelor reciclabile;
- demolarea structurilor de pe amplasament cu valorificarea componentelor
reciclabile;
- refacerea ecologica a terenurilor care au suportat degradari (eroziune antropica
sau naturala) prin utilizarea materialelor de umplutura;
- fertilizarea solului si planterea de arbori;
Agentul economic este responsabil de intretinerea, supravegherea, monitorizarea si
controlul postinchidere al amplasamentului, conform autorizatiei de mediu.

Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei

Efectele poluarii asupra sanatatii populatiei, vegetatiei si constructiilor
Efectele poluarii asupra sanatatii umane.

1. Monoxidul de carbon; Studiile epidemiologice au pus in evidenta patru tipuri de

efecte asupra sanatatii asociate cu expunerile de monoxid de carbon ( in special
cele care produc niveluri de COHb sub 10% ): efecte cardiovasculare, efecte
neurocomportamentale, efecte asupra fibrinoluzei, efecte perinale.

63
 2. Bioxidul de sulf; Calea de patrundere un organism este tractul respirator. Efectele
atat la expunerea pe termen scurt ( 10 – 30 minute ), cat si la expunerea pe termen
mediu ( 24 ore ) si lung( an ) sunt legate de alterarea functiei respiratorii.
3. Bioxidul de azot; Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari in functia
respiratorie atat la subiecti normali, cat si la cei cu bronsita.
4. Particule in suspensie; In cazul acestui poluant se inscriu particule solide netoxice
(cazul calcarului) cu diametru sub 20 µm. Dintre acestea, cele cu diametre
micronice si submicronice patrund prin tractul respirator in plaman, unde se depun.
Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce
poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu
diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de schimb al gazelor in sange.
Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor
cardiorespiratorii.
In amplasamentul industrial al Fabricii de var din Tg-Jiu, sursele de poluare existente
si cele viitoare determinate de constructia cuptorului nou, sunt reprezentate in principal de
emisiile de praf. Avand in vedere amplasarea fabricii, directia vantului in depresiune, cat si
viteza medie a acestuia, se poate spune ca este o zona cu o ventilatie buna, Acest lucru
coroborat cu inaltimile efective reduse ale surselor de poluare ( practic poluantii nu au o
viteza ascensionala indusa dinamic sau termic ), poluantii au tendinta de a fi transportati de
curentii de aer existenti, in directia sudica, deci contrar asezarilor umane din Localitatea
componenta Barsesti.
In concluzie efectele poluarii cu praful generat de activitatea industriala asupra
sanatatii oamenilor din localitatea componenta Barsesti sunt reduse.

Efectele asupra vegetatiei

1.Bioxidul de sulf: Efectele fitotehnice ale SO2 sunt poternic influentate de abilitatea
plantei de a convertii SO 2 in forme relativ netoxice. In functie de cantitatea de SO 2
pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte biochimice si fiziologice
ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea ratei respiratorii,
schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelor si al apei si in activitatea
enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cresterii plantelor,
cresterea sensibilitatii la agenti patogeni si la conditii climatice excesive.
2. Oxizii de azot; Pana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic
asupra plantelor, contribuind la cresterea acestora. Totusi, s-a constatat ca in

64
 anumite cazuri creste sensibilitatea la atascul insectelor si la conditiile de
mediu( de exemplu la geruri ). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune
fitotoxica foarte clara. Marimea daunelor suferite de plante este functie de
concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei, factorii edafici, lumina
si umezeala. Simptomele se clasifica in „vizibile” si „ invizibile”. Cele invizibile
constau in reducerea fotosintezei si a transpiratiei. Cele vizibile apar numai la
concentratii mari si constau in cloroze si necroze.
3. Oxizii de azot in combinatie cu alti poluanti; Studiile au pus in evidenta efectul
sinergic al bioxidului de azot si al bioxidului de sulf, precum si al acestor doua gaze
cu ozonul. Bioxidul de carbon constituie dupa cum bine se cunoaste „ sursa de
hrana” in procesul de fotosinteza al plantelor. Efectul poluarii asupra vegetatiei de
catre sursele generatoare asociate activitatii industriale sunt reduse si nu depasesc
un perimetru conturat la o distanta mai mare de 300 m fata de entitatile de
suprafata.

4.3. SOLUL
Caracteristicile solurilor dominante in zona amplasamentului
Platforma fabricii de var din Tg-Jiu, este ocupa in prezent in mare parte de constructii
industriale ce adapostesc fluxul de fabricare a varului bulgari pe cuptoare tip Bicaz, si fluxuri
de preparare a subproduselor de var, respectiv var hidratat si var macunat.
In acest monemt, fabrica functioneaza cu 4 cuptoare de var tip Bicaz, o linie de
producere var hidratat si o linie de producere var macinat.
Prin modul de amenajare actual (nivelment si planimetrie) amplasamentul actual unde
se va monta cuptorul nou are o stabilitate generale asigurata.
Nu s-au semnalat fenomene geologice active sau fosile. Terenul satisface cerintele de
sol pentru acest gen de activitate industriala, care functioneaza de peste 40 ani pe acest
amplasament.

Modul de folosire al terenului

Fabrica are intreaga suprafata betonata, iar cuptorul nou se va construi in locul
cuptoarelor 5 si 6 care s-au demolat, pe fundatia acestora.

Surse de poluare a solului

Din informatiile puse la dispozitia evaluatorului de mediu de catre titularul de activitate
rezulta faptul ca, pe aceasta suprafata nu au fost intalnite situatii de contaminare accidentala
65
a terenului cu produse petroliere, fabrica nu are depozite de carburanti. In lipsa unei activitati
poluatoare anterioare se poate deduce faptul ca solul din zona platformei tehnologice, care
este complet betonat, se incadreaza intre valorile normale agrochimice, deoarece in trecut si
in prezent nu au avut loc emisii de substante periculoase.Singurele emisii ce se depun pe sol
si vegetatie sunt pulberile sedimentabile generate de linia tehnologice de producere a varului,
dar caracterul chimic al acestora este inert chimic ( CaCO 3), si reprezinta un amendament util
pentru corectarea aciditatii unor soluri.
Posibilitatea de poluare a solului si subsolului cu produse petroliere (lubrefianti-uleiuri),
este redusa, deoarece in zona nu au fost inregistrate situatii de scurgeri si/sau deversari
accidentale.
Climatul si activitatea industriala desfasurata continuu pe parcursul unui an
calendaristic conduc la o capacitate de autoepurare suficienta a elementului de mediu SOL.
Masuri de diminuare a poluarii solului
Avand in vedere ca platforma fabricii este complet betonata, iar cuptorul se
construieste pe fundatia cuptoarelor 5 si 6 demolate, masurile de diminuare a poluarii solului
in fazele de constructie si operationala au in vedere urmatoarele aspecte:
- amenajarea suprafetei destinate amplasarii instalatiilor tehnologice, respectiv
lucrarile de arhitectonizare verticala si orizontala (sapare gropi pentru fundatie,
nivelari, compactari), se vor realiza cu utilaje corespunzatoare d.p.d.v a
parametrilor constructivi si functionali;
- realizarea lucrarilor de cofrare si turnare a betoanelor simple si betoanelor
armate in fundatiile utilajelor se vor realiza urmarindu-se evitarea imprastierii
materialelor ce se pun in opera;
- amenajarea spatiilor de depozitare temporara a materialelor intr-un mod adecvat
( eliminandu-se posibilitatea de antrenare a materialelor pulverulente de catre
curentii de aer );
- Montajul echipamentelor in fluxul tehnologic proiectat, se va face cu utilaje de
ridicat omologate si personal calificat pentru astfel de operatiuni
- realizarea lucrarilor de intretinere si reparatii curente in spatii special amenajate,
care sunt in fabrica;
- utilizarea de materiale absorbante pentru situatii de poluare accidentale cu
produse petroliere ( uleiuri );
- instruirea si evaluarea periodica a personalului operativ ce deserveste
amplasamentul;

66
 - depozitarea controlata a varului bulgari, care se face pe fluxul existent in
silozurile existente;
- depozitarea controlata si valorificarea/eliminarea periodica a deseurilor;
- respectarea legislatiei cadru si subsecventa privind factorul de mediu si sol.
Titularul se obliga sa respecte prevederile impuse de HG nr. 235/2007 privind
gestionarea uleiurilor uzate.

4.3 GEOLOGIA SUBSOLULUI

Pe baza studiilor GEO si TOPO, puse la dispozitie de titularul proiectului, cat si a
expertizarii facute fundatiei existente a cuptoarelor 5 si 6, terenul pe care se construieste
noul cuptor, cu sarcina totala = 1650 to, mai mica decat sarcina totala a celor doua cuptoare
demolate ( 2.200 to ), prezinta caracteristicile fizico-mecanica si de capacitate portanta,
avand valori normale pentru rocile reprezentative.
Categoria geotehnica este 2. Intreg amplasamentul se incadreaza in zona seismica
de cutremur III ( yl = 1 ); Ks( ag) = 0,12g; accelerare terenului ( perioada de colt ) = 0,7 s;
Adancimea de inghet, conform STAS 6054/85, = -0,8m;
Agresivitatea apelor subterane = in limita adancimii de fundare lipsesc apele
subterane; nu sunt indicii privind agresivitatea asupra betoanelor si metalelor.

4.5 BIODIVERSITATEA
Impactul prognozar
La alegerea locatiei de construire a cuptorului in fabrica de la Tg-Jiu, s-a tinut cont:
- Amplasarea se face intr-o fabrica care are acest obiect de activitate,
producerea varului;
- Nu se produc modificari de categorii de folosinta a terenurilor;
- Nu se altereaza habitatele unor vietuitoare;
- Nu se produc influente asupra speciilor de plante sau animale cu importanta
economica;
Impactul noului cuptor asupra factorilor mediu (apa, aer, sol, peisaj, zgomot, vibratii,
radioactivitate), care conditioneaza aparitia si evolutia biodiversitatii in zona este redus
(pentru factorii de mediu: aer, zgomot, vibratii) sau nesemnificativ in unele cazuri ( apa, sol,
peisaj, fondul de reactivitate ).
In ceea ce priveste impactul prin functionarea cumulativa a activitatii cuptoarelor, se
apreciaza ca este de nivel redus si se manifesta datorita urmatoarelor aspecte:

67
 - Cresterea concentratiei de pulberi in aer in zona incintei fabricii, datorita
operatiilor de transport calcar, descarcare, depozitare, sortare volumetrica si
fabricare var;
- Cresterea concentratiei de pulberi in zona limitrofe cailor de acces (drum
industrial) prin transportul calcarului cu autibasculantele;
- Cresterea relativa a zgomotului prin cresterea cantitatii de calcar transportat,
descarcat si depozitat in fabrica;
Aceste forme de manifestare se regasesc intr-un perimetru conturat pana la o distanta
de cca 300 m de zona de amlasare in incinta a echipamentelor.
Plantele si animalele din zona nu li se modifica habitatul, fiind vorba de aceeasi
activitate desfasurata de peste 40 ani in zona respectiva.Deci putem spune ca prin
constructia noului cuptor, pentru zona limitrofa in care intreg habitatul si-a structurat „viata” in
ultimii 40 de ani in functie de aceasta activitate industriala, nu se produc modificari la:
- suprafetele biotopurilor de teren; nu se modifica alte terenuri, nu vor rezulta
poluanti de alte categorii, intensitatea impactului asupra biodiversitatii este
redusa;
- asupra fondului forestier; terenul utilizat este in incinta fabricii de var;
- nu se produc modificari sau disparitii de specii de plante;
- nu se produc alterarea speciilor si populatiilor de nevertebrate, reptile,
amfibii, pesti, mamifere, pasari;

Masuri de diminuare a impactului

Pentru a diminua influenta cumulativa a proiectului asupra zonei din imediata
vecinatate, se impune adoptarea tuturor masurilor de diminuare a impactului prevazute
pentru factorii de mediu ( sol, aer, apa, zgomot, vibratii ), respectiv in plus:
- evitarea functionarii necorespunzatoare a masinilor, utilajelor, echipamentelor
de lucru, poluarilor cu substante petroliere prin deversari accidentale si se va
adapta un regim de limitare a vitezei de circulatie in amlpasament dar si in zona
de intrare in fabrica pe drumul industrial;
- plantarea in continuare de arbori in fabrica, masura care este deja aplicata
contunuu;
- monitorizarea componentelor biodiversitatii pe toata durata de functionare a
proiectului, in punctele caracteristice fazelor de evolutie a proiectului
(constructie, operationala, inchidere, postinchidere);

68
 - intocmirea unui plan de management al biodiversitatii, cu surse de finantare si
responsabil din partea S.C. SIMCOR.VAR S.A.

4.6 PEISAJUL
N u este vorba de modificari ale peisajului, cuptorul fiind construit in incinta fabricii de
var, care este amplasata in zona cu destinatie industriala.

4.7. MEDIUL SOCIAL ECONOMIC, CONDITII CULTURALE SI ETNICE,

PATRIMINIUL CULTURAL
Constructia noului cuptor, determina un impact pozitiv din punct de vedere al:
- Stabilitatii fortei de munca care lucreaza deja in fabrica;
- Cresterea volumului investitiilor locale si a dinamicii acestuia, etc..
Obiectivul propus nu produce impact potential asupra conditiilor etnice si culturale sau
asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic si monumentelor istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1 ANALIZA MARIMII IMPACTULUI
Modul de integrare in mediu a noii capacitati de productie, Cuptorul de var de 300 t/zi,
in Fabrica de var din Tg-Jiu, se evalueaza prin aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de
calitate posibili sa reflecte starea de „sanatate” a factorilor de mediu analizati.
Calitatea factorilor de mediu caracterizati prin indicatori fizico-chimici, determinati prin
calcule, se incadreaza in raport cu limitele admise (standarde, tehnici BAT, sau acte de
reglementare ) obtin indici de poluare exprimati in procente.
Ip = ( Ccalculat/Cadmis ) x 100 [%]

Indicele obtinut reprezinta gradul de conformare a caltatii factorilor de mediu in limitele

reglementate, conform Ordinilui nr. 756/1997 „Reglementarile privind evaluarea poluarii
mediului”.
Astfel de defineste:
- Prag de alerta 70% din CMA
- Prag de interventie 100% din CMA
Pentru evaluarea cantitativa a impactului creat de activitatea propusa asupra mediului
se foloseste metoda profesorului Vladimir Rojanschi publicata in Revista „ Mediul

69
Inconjurator”, daca se incadreaza indicele de poluare maxim( Ipmax ) intr-o scara de bonitate
cu acordarea unor note care exprima apropierea, respectiv departarea de starea ideala a
mediului inconjuratoe evaluat.
Scara de bonitate se exprima prin note cuprinse in intervalul valoric de la 1 la 10.
Nota 10 reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana, iar nota 1,
reprezinta o solutie ireversibila si deosebit de grava deteriorare a factorilor de mediu
analizati.

Indicele de impact Tabelul 20

Nota de Valoarea Efectele asupra omului si mediului inconjurator
bonitate Ip/100
10 0 Mediul neafectat de activitatea umana;mediu natural
9 [0,0 – 0,2 ] Mediul afectat de activitatea umana.fara efecte cuantificabile
8 [0,2 – 0,7 ] Mediul este afectat in limite admise-nivel 1.Prag de alerta: cu
efecte potentiale
7 [ 0,7 – 1,1 ] Mediul este afectat in limite admise-nivel 2. Prag de interventie:cu
efecte semnificative
6 [ 1,1 – 2,0 ] Mediul este afectat in limite admise-nivel1. Efectele sunt
accentuate
5 [ 2,0 – 4,0 ] Mediul este afectat in limite admise-nivel 2. Efectele sunt nocive
4 [ 4,0 – 8,0 ] Mediul este afectat in limite admise-nivel 3. Efectele nocive sunt
accentuate.
3 [ 8,0 – 12,0 ] Mediul degradat nivel 1. Efectele sunt letale la durate medii de
expunere.
2 [ 12,0 – 20,0 ] Mediul degradat nivel 2. Efectele sunt letale la durate scurte de
expunere.
1 > 20,0 Mediul este impropriu formelor de viata.

Pentru simularea efectului sinergic a poluantilor, cu notele de bonitate obtinute se

construieste o diagrama.
Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata cu razele
egale intre ele avand valoarea a 10 unitati de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimand starea reala, se
obtine o figura geometrica neregulata cu o suprafata mai mica inscrisa in figura geometrica
regulata a starii ideale.
Indicele starii de poluare global a unui ecosistem ( I.P.G. ) rezulta din raportul intre
suprafata reprezentand starea ideala (Si ) si suprafata reprezentand starea reala ( Sr ).
I.P.G. = Si/Sr
70
 S-a stabilit o scara de evaluare pentru valorile IPG, din care rezulta impactul asupra
mediului, respectiv efectul activitatii atropice asupra factorilor de mediu.

Scara privind calitatea mediului Tabelul 21

IPG Efectul sinergic
<1 Mediul natural neafectat de activitatea umana
1÷2 Mediul supus efectului activitatii umane in limite admisibile
2÷3 Mediul supus efectului activitatii umane provocand stare de disconfort formelor
de viata
3÷4 Mediul afectat de actvitatea umana, provocand tulburari formelor de viata
4÷6 Mediul grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata
>6 Mediu degradat, impropriu formelor de viata

Impactul asupra factorului de mediu APA

Ip = C max estimat /CMANTPA002/2005

Impactul produs asupra factorului de mediu AER

Ip = Cmax /CMA

Impactul produs asupra factorului de mediu ZGOMOT

Ip = N.I.S.max /N.I.S.admis

1. Evaluarea cantitativa a impactului de mediu generat de Cuptorul de 300 t/zi,

fara asumarea efectului cumulativ cu celelalte activitati industriale desfasurate in prezent
in amplasament.
Simularea efectului poluantilor, generati prin activitatea de productie pe cuptorul de var
cu capacitatea nominala de 300 t/zi, se poate vedea in tabelul urmator cum influenteaza
puritatea mediului ( notati cu 10 ).
Efectul cuptor Tabelul 22
Nr DENUMIRE Valoare Valoare poluata
crt nepoluate (nota) cuptor ( nota )
1 Apa subterana 10 9
2 Apa de suprafata 10 9
3 Aer 10 8
4 Vegetatie 10 9
5 Fauna 10 9
6 Sol subsol 10 9
7 Asezari umane 10 9

71
 Notele de bonitate acordate pentru factorii de mediu – apreciate pe baza efectelor
prognozate asupra mediului, generate de activitatea obiectivului investitional ce urmeaza a
se realiza prezentati in tabel arata diferente mici.
Considerandu-se ca starea ideala ( Si ) are o valoare de 273, 64, starea reala viitoare
( Sr ) rezultata prin implementarea cuptorului de var va fi de 214,617.
Indicele de poluare globala va fi de:
IPG = Si / Sr = 1,27
Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia ca activitatea de
fabricare a varului cu noul cuptor la Tg-Jiu nu va avea un impact major asupra mediului,
indicele de poluare globala fiind de 1,27 ceea ce corespunde unui impact in limitele
admisibile.

1. Evaluarea cantitativa a impactului de mediu generat de Cuptorul de var de 300

t/zi, cu asumarea efectului cumulativ cu celelalte activitati industriale desfasurate in
prezent in fabrica ( producerea varului si subproduselor de var ).
Notele de bonitate acordate pentru factoriide mediu – apreciate pe baza efectelor
existente si prognozate asupra mediului, generate de activitatea investitionala ce urmeaza a
se realiza cumulativ cu activitatile existente sunt prezentate in figura 1.
Considerandu-se ca starea ideala ( Si ) are valoarea de 273,64, starea reala viitoare
(Sr) rezultata prin implementarea cuptorului de 300 t/zi va fi de 200,539.
Indicele de poluare globala IPG va fi de:
IPG = Si / Sr = 273,64 / 200,539 = 1,36
Efectul cumulativ Tabelul 23
Nr DENUMIRE Valoare Valoare poluata
crt nepoluate (nota) fabrica ( nota )
1 Apa subterana 10 9
2 Apa de suprafata 10 9
3 Aer 10 7
4 Vegetatie 10 9
5 Fauna 10 9
6 Sol subsol 10 9
7 Asezari umane 10 8

Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia ca activitatea de

fabricare a varului cu noul cuptor, cumulat cu activitatea de produvere var si subproduse deja
existenta in fabrica Tg-Jiu, nu vor avea un impact major asupra mediului, indicele de poluare
globala fiind de 1,36 ceea ce corespunde unui impact in limite admisibile.

72
 6. MONITORIZAREA
Monitorizarea de pe amplasamentul unde va functiona cuptorul de var implica doua
componente:
- Monitorizare tehnologica (asigurarea functionalitatii instalatiei automatizate,
respectarea programelor de mentenanta) conform unor proceduri operationale
proprii fabricii;
- Monitorizarea mediului, aici fiind incluse date de monitoring integrat impuse prin
actele de reglementare, prin care titularul de activitate automonitorizeaza si
monitorizeaza ( prin laboratoare acreditate ) anumiti indicatori fizico-chimici ce au
impact asupra mediului (ex. Imisii, emisii de pulberi si gaze rezultate din
combustia gazului si din descompunerea carbonatului de calciu, evaluarea
pragului fonic ).
- Indicatorii de analizat cat si frecventa, sunt stabiliti prin autorizatia de mediu pe
care fabrica o are si o aplica deja.

Locul si frecventa operatiilor de monitorizare

a) AER Tabelul 24
Nr.crt Punctul de emisie Parametrul Frecventa
monitorizat determinat
1 Cos evacuare gaze arse cuptor pulberi 1 data/luna
2. Cos evacuare filtru sortare pulberi 1 data/luna
3 Cos filtru statie alimentatre pulberi 1 data/luna
cuptor
4 Cos filtru evacuare var cuptor pulberi 1 data/luna
5 Cos evacuare gaze cuptor NOx si SOx 1 data/luna

Pentru noxe NOx, SOx, aparatul utilizat este tip TESTO 300M, iar pentru praf, se
utilizeaza Pompa de prelevare BRAVO H2 TCR TECORA, existente in Laboratorul fabricii.

b) Apa menajera Tabelul 25

CATEGORIA INDICATORI DE CALITATE FRECVENTA
APEI MONITORIZARII
Apa menajera Ph trimestrial
-“- Materii in suspensie -“-
-“- CBO3 -“-
-“- Reziduu filtrant la 105 grd C -“-
-“- Detergenti sintetici -“-
73
 -“- Fosfor total -“-
-“- Azot total -“-
-“- Azot amoniacal -“-
-“- Cloruri( Cl) -“-
-“- Consum chimic de oxygen( CCOCr) -“-
-“- Sulfati ( SO4) -“-

Monitorizarea apelor menajere,se va face , la iesirea din statia de epurare. Indicatorii

de calitate a apelor uzate menajere, vor respecta concentratiile impuse prin HG 188/2002,
completata si modificata prin HG 352/2005.
c) Sol
Se va monitoriza evolutia in timp a concentratiei urmatorilor indicatori de calitate a
solului din vecinatatea depozitului de calcar: pH, umiditate, C- organic total, (CO 3)2-, (SO4)2-,
azot total, fosfor total, o data la 2 ani. Analiza indicatorilor mentionati mai sus se face de un
laborator atestat, prin metode de analiza acreditatepentru fiecare parametru analizat. Se vor
respecta prevederile Ordinului Ministrului mediului, nr 184/1997.
Monitorizarea tehnologica este valabila inperioada de operare a instalatiei, cea de
mediu este valabila si in perioadele de inchidere si postinchidere a activitatii, in conformitate
cu prevederile legale in vigoare. Odata cu pornirea cuptorului de 300 t/zi, titularului ii revine
obligatia de a actualiza Autorizatia itegrata de mediu.si actualizarea Planului de Monotorizare
a Factorilor de Mediu.

7. SITUATII DE RISC
Riscurile naturale si antropice
Riscurile naturale:
a) Cutremur : constructiile si instalatiile tehnologice au fost cocepute sa faca fata
solicitarilor aparute in caz de cupremur.
b) Inundatii: avand in vedere asezarea obiectivului riscul de inundatii pe amplasament
este minim.
c) Seceta: nu exista riscuri potentiale datorate situatiilor de seceta.
d) Alunecari de teren: nu s-au evidentiat astfel de efecte in zona fabricii de var.
Riscuri antropice: pe suprafetele apropiate fabricii de var, depunerile de praf de calcar,
pot avea un efect minim asupra vegetatiei din areal.
Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale
In autorizatia integrata de mediu a fabricii exista un astfel de plan, care va fi reinoit.

74
 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Nu au fost prezentate dificultati majore in evaluarea impactului asupra mediului.

CONCLUZII
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Proiectul „Construire cuptor
de var cu capacitatea nominala de 300 t/zi” de la Fabrica de var din Tg-Jiu, analizeaza starea
actuale a factorilor de mediu, sursele de poluanti din activitati specifice in fazele de
constructie, operationala, inchidere, precum si impactul acestora asupra mediului, avand ca
baza situatia existenta in prezent ( activitatea de transport si depozitare calcar, sortare
volumetrica calcar, producere var si subproduse din var, depozitare var, activitatile
administrativ-gospogaresti ) si documentatiile tehnica existente ale acestor activitati si cele
ale noului obiectiv investitional.
Pe perioada de realizare a investitiei, in toate fazele de viata ale acestuia, impactul
produs de activitatea de producere a varului, care de fapt din punct de vedere al productiei
totale va fi la nivelul Capacitatii proiectate initial a fabricii din Tg-Jiu, adica de max 600 t/zi de
var, va fi un impact cantitativ total maxim la nivelul initial al fabricii, dar in realitate valoric mult
redus datorita tehnologiei superiore pe care o are noul cuptor, de regenerare energetica.
Impactul va fi in limite admisibile, de complexitate redusa, local, cu grade de
intensitate reduse sau nesemnificative, limitat in timp, dar si de durata lunga ( pe intreaga
perioada de viata a obiectivului ) asupra solului, aerului, apei, faunei si vegetatiei.
Principalele activitati generatoare de impact sunt cele specifice lucrarilor de realizare a
constructiilor, montajul utilajelor, depozitarii temporare a materialelor si echipamentelor,
transportului auto.
Principalul impact potential prognozat al liniei tehnologice de fabricare a varului este
determinat de emisiile de pulberi si gaze de combustie, respectiv gaze de la descompunerea
carbonatului de calciu si respectiv nivelul de intensitate fonica.
Studiul de impact a realizat de asemenea si o evaluare a impactului de mediu
cumulativ a activitatii existente coroborate cu constructia noului cuptor in fabrica, cu
prognozarea poluarii aerului cu pulberi, prognozarea nivelului de zgomot, impactul potential
asupra conditiilor de viata din zona datorita transportului auto al calcarului pe drumul
industrial, efectele proiectului asupra zonelor din imediata vecinatate.
In urma analizelor efectuate au fost facute propuneri pentru diminuarea efectelor
cumulative – determinate de activitatea existenta si cea viitoare, asupra factorilor de mediu

75
analizati, apa, aer, sol, biodiversitate, dar si asupra colectivitatii umane din Localitatea
Barsesti.
Analiza impactului asupra mediului conduce la concluzia ca realizarea obiectivului
investitional va duce la dezvoltatea economica a zonei, iar mentinerea calitatii factorilor de
mediu si a conditiilor de viata ale populatiei, impun respectarea, de catre beneficiar, a
masurilor de protectie recomandate in prezentul studiu, in vederea prevenirii unei poluari
viitoare pe amplasament si zona incojuratoare.
In intreg ansamblul sau Proiectul industrial a fost fundamentat tinand cont de cele mai
bune tehnici existente in industria producatoare de var, respectiv de liniile directoare si de
punerea in practica a Directivei 2008/1/EC a Parlamentului European si a Consiliului
privind prevenirea si controlul integrat a poluarii (IPPC) in industria cimentului,
varului.

Figura 1. Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

AER

76
SOL,
ASEZARI
FAUNA,
UMANE
VEGETATI
E

Nb AER = 7
APA
Nb S.F.V. = 9
Nb AS.UM = 8
Nb APA = 9

I.P.G. = S i / Sr = 1,36 activitatea analizata va afecta mediu in limite admisibile

FOAIA FINALĂ

77
 Lucrarea: RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI

pentru
„ CONSTRUIREA CUPTORULUI DE VAR CU CAPACITATEA
NOMINALA DE 300 T/ZI”
Localitate Barsesti, Tg-Jiu

Beneficiar:

S.C. SIMCOR VAR S.A.

Punct de lucru Tg-Jiu

78