SI Platforma Procesare Deseuri MICHAEL OIL FINAL

S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L.
PLOIESTI
_____________________________________________________________________________________________________
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
AMENAJARE INSTALATII DE INERTIZARE SI STABILIZARE DESEURI

PERICULOASE SI NEPERICULOASE
S.C. ECOWELL SOLUTIONS S.R.L.

Punct de lucru comuna BAICOI, judetul Prahova
I. DATE GENERALE
Denumirea obiectivului de investitii : Amenajare instalatii de ienertizare si stabilizare

deseuri periculoase si nepericuloase
Amplasamentul obiectivului si adresa : intravilanul comunei Baicoi, judetul Prahova, Str.
Valea lui Dan, nr. 10.
Proiectantul general al lucrarilor: S.C. ARGIF PROIECT S.R.L. Pitesti, str. Str. Armand
Calinescu, nr. 44
Beneficiarul lucrarilor/titularul proiectului/: S.C. ECOWELL SOLUTIONS S.R.L.,
Boldesti - Scaieni, Calea Unirii, Nr. 1C, Constructia C, Jud. Prahova.
Elaborator studiu impact: S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L. Ploiesti, str, Penes
Curcanu, nr.22, tel/fax: 0244/522675.
Durata etapei de functionare: min. 15 ani.
I.1. Descrierea proiectului si etapelor acestuia
Scopul si importanta obiectivului

Minimizarea cantitatii de deseuri si reducerea efectelor adverse generate de acestea sunt
aspecte prioritare pentru protectia mediului si a sanatatii populatiei. Obiectivul de investitii propune
diverse tehnologii de procesare, remediere si valorificare deseuri, care se inscriu in actele normative
care transpun directive individuale pentru gestionarea deseurilor. Proiectul propus respecta principiile
generale ale protectiei mediului, precautiei si durabilitatii, fezabilitatii tehnice si viabilitatii economice.
Obiectivele proiectului care ilustreaza utilitatea publica a investitiei sunt:
Transformarea deseurilor periculoase solide si semisolide in deseuri nepericuloase si/sau
inerte prin diverse procedee: bioremediere, inertizare, stabilizare, deshidratare, neutralizare.
Transformarea deseurilor periculoase lichide in deseuri nepericuloase prin tratare fizico-
chimica.
Crearea de locuri de munca.
Contribuie la realizarea obiectivelor referitoare la minimizarea deseurilor.
Amplasament
Activitile aferente proiectului se vor desfura pe un amplasament situat in imediata
vecinatate a celulelor aferente Depozitului de deseri nepericuloase apartinand S.C.VITALIA
SALUBRITATE PRAHOVA S.R.L, amplasament inchiriat de ctre titularul proiectului, de la
____________________________________________________________________________________
Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului 1
Incinta tratare deseuri S.C. ECOWELL SOLUTIONS S.R.L.
S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L. PLOIESTI
_____________________________________________________________________________________________________
proprietarul acestuia, S.C.VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA S.R.L., conform contractului de
inchiriere nr. 20/02.06.2014.
Mentionam ca pentru activitatea desfasurata in incinta din care face parte amplasamentul
analizat, in localitatea Baicoi, str. Valea lui Dan nr. 10, S.C.VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA S.R.L
poseda urmatoarele acte de reglementare
- Autorizatie Integrata de mediu nr. 2/23.08.2013
- Autorizatiei de Gospodarirea Apelor nr. 196/09.09.2014
Suprafaa total a terenului, amenajat ca platforma industriala, este de 10000 mp, din care
beneficiarul a inchiriat doar 4000 mp, iar activitaile viitoare se vor desfura numai pe suprafeele
precizate n planul ataat documentaiei (S= 464 mp).
Terenul in suprafata de 4000 mp este proprietate a societatii S.C. Vitalia Salubritate Prahova
si inchiriata de catre beneficiarul proiectului. Vecinatatile amplasamentului depozitului sunt:
- la Nord, est, sud - est: teren apartinand S.C. Vitalia Salubritate Prahova;
- la vest, sud, sud-vest: celula depozitare deseuri apartinand S.C. Vitalia Salubritate Prahova
Descrierea obiectivului
Platforma din care face parte amplasamentul analizat, este amenajata astfel:
- impermeabilizare cu urmatoarea stratificatie:
refuz de ciur
geotextil m> 200 g/mp
geomembrana g=1mm
teren natural - argila h>1,00 m
- diguri perimetrale cu h= 2m si o panta a taluzurilor interior si exterior de 1:2;
- baza platformei ste construita cu panta de 1% pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale
catre o basa colectoare cu V= 75 mc (5m x 5m x 3m);
- basa colectoare este etansata cu aceeasi stratificatie ca si baza platformei;
Pentru eliminarea riscurilor de infestare a solului in situatia unor scurgeri accidentale, zona de
lucru, in suprafata de 464 mp, betonata.
Apele colectate vor fi vidanjate periodic de ctre Vitalia Salubritate Prahova SRL, conform
condiiilor contractuale, n vederea epurrii la Staia de epurare aparinnd SC Vitalia Servicii pentru
Mediu-Tratarea Deseurilor SRL
Accesul principal si functional in incinta se face din drumul existent, betonat, intre vechea
rampa de deseuri municipale si depozitul VITALIA, prin amenajarea unui drum pietruit pana la
amplasamentul analizat.
Conform actelor de reglementare mentionate anterior, S.C. Vitalia Salubritate Prahova S.R.L.,
pentru incinta analizata poseda Autorizatiile de construire nr. 146/14.11.2011 si 101/09.07.2011.
Proiectul prevede amenajarea zonei existente in scopul tratarii deseurilor prin diverse
procedee. Lucrarile care se impun in acest scop sunt:
1. Amenajarea zonei de lucru astfel:
- amenajarea platformei existente prin montarea de placi din beton cu dimensiunea de 3m
x1mx0,18, cu respectarea pantei de 1%, pe suprafata de 464mp.
- amenajarea unei rigole pe doua laturi pentru colectarea apelor pluviale, din placi de beton, cu
adincimea de 0,30m si profil trapezoidal.
- construirea unui perete din beton cu H=0,70m pe celelate doua laturi;
- construirea unei base colectaoare, betonate, pentru apele pluviale cu V=5 mc
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
2. Amplasarea echipamentelor aferente instalatiei de stabilizare - inertizare.
Pe acest amplasament se va desfasura activitati de tratare pentru eliminarea sau valorificarea
deseurilor periculoase sau nepericuloase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi prin urmatoarele
metoda de stabilizare cu lianti minerali/hidraulici.
Stabilizarea deseurilor periculoase consta in imbunatatirea proprietatilor fizice, chimice si
mecanice ale deseului, incapsularea poluantilor si reducerea solubilitatii substantelor toxice
Deeurile periculoase i nepericuloase care vor fi procesate pe amplasament sunt de tipul:
reziduuri petroliere, slamuri din rezervoare, cenusa, zgura.
Cantitatile deseurilor procesate vor fluctua in functie de frecventa cu care se colecteaza si de
comenzile primite.
Conform declaratiei beneficiarului, capacitatea maxima de tratare a deseurilor periculoase
si nepericuloase este de 70 mc/ora
Confrom Legii 278/2013 privind emisiile industriale, anexa 1, activitatea care se va
desfasura in cadrul obiectivului propus se incadreaza la pc.5 Gestiunea deseurilor, astfel:
5.1. Eliminarea sau valorificarea deeurilor periculoase, cu o capacitate mai mare de
10 tone/zi implicand desfasurarea activitatii: tratarea fizico-chimica
5.3. Eliminarea deseurilor nepericuloase cu o capacitate de peste 50 to/zi implicand
desfasurarea activitatilor:
- pretratarea deseurilor pentru incinerare si coincinerare
- tratarea zgurii si a cenusii
Scopul lucrarilor de amenajare este acela de a facilita operatiunile de depozitare temporara, de
stabilizare si inertizare a deseurilor periculoase si nepriculoase.
Descrierea etapelor proiectului
Construire platforma instalatiei de stabilizare

Platforma de lucru va avea o suprafata de 464 mp, realizata prin montarea de placi din beton
cu dimensiunea de 3m x1m x0,18m, cu respectarea pantei de 2%, si va fi utilizata pentru amplasarea
echipamentelor folosite in procesul de stabilizare/inertizare a deseurilor.
Aceasta va fi dotata cu conexiune la utilitati apa/canalizare/energie electrica, va fi usor
accesibila prin intermediul drumurilor amenaje in incinta obiectivului,
Va fi prevazuta cu rigola pe doua laturi pentru colectarea apelor pluviale si eventualele
scurgeri lichide din deseurile procesare. Profilul rigolei va fi trapezoidal, va fi construita din placi de
beton si va avea adancimea de 0,30m.
Platforma de lucru va fi delimitata pe celelalte doua laturi prin pereti din beton cu inaltime de
0,7 m, creindu-se un zid de separare si protectie fata de restul platformei.
Amplasarea instalatie de inertizare/stabilizare
Instalatia de stabilizare/inertizare este compusa din:
- buncar de alimentare (L = 300cm, l = 250 cm)
- banda transportoare (L = 10 m)
- amestecator continuu PUGMILL cu motor si reductor (L = 350cm, l = 200 cm), capacitate 70
mc/ora
- 2 silozuri cu = 2,5m si V=50 mc/buc, dotate cu filtre, valve dozaj si snecuri transportoare.
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
- 3 habe metalice cu un volum de 30 mc fiecare, L = 600 m si l = 250 cm; habele vor vi
prevazute cu prelate cu care se vor acoperi deseurile pentru a aevita contactul acestora cu apa
din precipitatii.
- excavator
Pe suprafata de teren inchiriata beneficiarul va amplasa o a doua instalatie mobila de
stabilizare/inertizare (compusa din cuva alimentare, snec transportor, amestecator- capacitate 17
mc/h, 2 habe si 2 silozuri 30 mc fiecare), care va fi folosita doar la solicitarea unor beneficari
prin transportarea acesteia la locul unde este necesara tratarea prin stabilizare/inertizare a unor
deseuri.
Sistemul colectare a apelor pluviale este format din:
- Rigole betonate cu profil trapezoidal, pe doua laturi ale platformei vor fi dimensionate
pentru a putea prelua intreaga cantitate de ape de pe suprafata platformei, evitandu-se scurgerile de
ape posibil contaminate in zonele exterioare sau infiltrarea in panza freatica. Acestea vor conduce
apele catre un bazin colector cu volumul de 5mc, ce va fi vidanjat.
- apele pluviale colectate in basa se vor vidanja de catre Vitalia Salubritate Pahova conform
contractului si transportate la Statia de epurare apartinand S.C. Vitalia Servicii pentru mediu-
Tratare deseuri S.R.L.
Caracteristici tehnice si functionale ale echipamentelor si instalatiilor
Habe metalice: trei bucati, cu V=30mc fiecare. Sunt amplasate semiingropat, conform planului
anexat. Doua dintre ele sunt destinate stocarii deseurilor ce urmeaza sa fie tratate si una pentru
deseurile inertizate/stabilizate. Fiecare haba are dimensiunile urmatoare: 6,00m x 2,5m x 2m.
Buncar de alimentare metalic, cu dimensiuni 2,5 mx 2,2 m x 1,5m prevazut cu gratar detasabil
pentru retinerea eventualeleor corpuri straine.
Silozuri pentru stocare VAR si INERCEM. Sunt cilindrice cu fund conic, cu diametrul de 2,5m si
volum de 50mc, fixate cu piloni in suprafata betonata.
Banda transportoare este o banda de descarcare cu o latime de 1 m si o lungime de 10 metri,
conceputa pentru transportul deseurilor
Specificatiile benzii transportoare sunt:
o Sectiune cu role centrale placi metalice in unghi de 20;
o Actionare motor cu reductor SEW sau NORD;
o Inaltime pereti laterali aprox. 250 mm;
o Grosime pereti laterali si cadru: 3 mm - placa metalica;
o Banda cauciuc EP400/3 4:2, antiulei, neteda pana la 18 inclinare.
Amestecator tip PUGMILL 300 BT, orizontal, dublu ax, cu cutite tocatoare transportoare,
capacitatea de productie de aprox. 70 mc/ora.
1.2. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
---------------------------------------------------------------------------------------
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
---------------------------------------------------------------------------------------
Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizor
anuala anuala
---------------------------------------------------------------------------------------
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Petrol/pacura
Gaze naturale
Gaze petroliere lichefiate
Carbune
Cocs de furnal
Gaz de furnal
Gaze de rafinarie
Benzine
Energie electrica 17 MW
Energie termica
Motorina 21 tone Statii distributie
Biogaz
Altele
---------------------------------------------------------------------------------------
1.3. Informatii despre materiile prime si substantele/ preparatele chimice utilizate
Perioada de constructie si montaj

Substantele toxice si periculoase prezente pe amplasament in perioada de executie a
proiectului propus pot fi: combustibili, uleiuri si acid sulfuric de la bateriile de acumulatori. Pe
perioada de constructie pot fi generate deseuri care contin acest tip de substante.
Vehiculele si echipamentele vor fi aduse in cadrul amplasamentului in stare buna de
functionare, cu toate reviziile necesare si cu schimburile de ulei efectuate in unitati specializate. In
cazul operatiilor de intretinere a bateriilor de acumulatori se va urma aceeasi procedura.
Perioada de exploatare
Materiile prime care stau la baza procesului tehnologic ce urmeaza sa se desfasoare pe
amplasamentul analizat sunt deseuri acceptate in cadrul instalatiilor de tratare prin
inertizare/stabilizare, conform ANEXA 1 la prezenta documentatie si sunt clasificare cf. HG 856/2002
Anexa 2 astfel:
01. Deseuri de la explorarea miniera si a carierelor si de la tratarea fizica si chimica a
mineralelor
05. Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a
carbunilor
10.Deseuri din procesele termice
17.Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamnt excavat din amplasamente
contaminate)
19.Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de
la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial
In cadrul obiectivului se vor utiliza urmatoarele tipuri de preparate/substante chimice, pentru
fiecare activitate specifica.
4. Inertizare/stabilizare
- liant hidraulic de tip INERCEM procurat de la HOLCIM pe baza de comanda
- aditivi de tipul carbonat si hidroxid de calciu, sodiu (var, soda).
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Conform Fiselor tehnice de securitate (cf.Directivei 67/548/CEE-anexa I, D 91/155/CEE),
substantele cu componente periculoase sunt mentionate mai jos. Fisele tehnice de securitate sunt
anexate prezentei documentatii.
Denumirea Cod CAS Simbol Fraze risc

componenta periculoasa pericol
Oxid de calciu 1305-78-8 Xi R37, R38, R41
Lianti hidraulici - Xi R37/38, R41, R43
Aceste substante/preparate vor fi depozitate in ambalajele de la furnizor, pe paleti, in cadrul

depozitului apartinand S.C. VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA S.R.L conform Contractului de
inchiriere nr. 20/02.06.2014
1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitate
Considerate categorii aparte de poluanti care afecteaza mediul si implicit comunitatile umane,
poluantii de natura fizica si biologica pot genera efecte de poluare grave ireversibile, in cazul in care
prezenta acestora in mediu depaseste limitele de suportabilitate. Acestia constituie in primul rand
factori de stress, avand un potential poluator puternic.
Dat fiind ca pe amplasament nu se vor depozita si nici trata deseuri medicale sau namoluri de
statii de epurare ape menajere, nu exista posibilitatea contaminarii mediului cu germeni patogeni sau
aparitia vreunui impact de natura biologica. O categorie aparte de poluanti fizici o constituie insa
zgomotul si vibratiile in comunitatea umana si mai ales in zonele industriale.
Caracteristicile acustice sunt in stransa legatura cu tipul echipamentelor si cu caracteristicile de
functionare ale acestora, zgomotul inregistrat la cateva sute de metri de sursa depinzand intr-o mare
masura si de factori externi suplimentari, cum ar fi:
- topografia terenului;
- fenomene meteo, in special viteza si directia vantului, temperatura si gradientul de vant;
- absorbtia mai mult sau mai putin importanta a undelor acustice de catre sol;
- absorbtia in aer, care depinde de presiune, temperatura, umiditatea relativa si componenta
spectrala a zgomotului.
1.4.1 Perioada de executie
Surse de zgomot si vibratii
Pe toata perioada estimata a executiei, de cca. 1 luna, principalele surse de zgomot si vibratii
sunt:
- functionarea utilajelor si echipamentelor utilizate in constructie;
- traficul autovehiculelor.
Zgomotul in timpul perioadei de constructie difera de alte surse din urmatoarele motive:
- este cauzat de multe tipuri de echipamente;
- efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza scurt timp si se desfasoara ,
de regula, in perioada zilei.
Nivelele de zgomot asociate cu diferite utilaje sunt:
- manipularea materialelor care se face cu urmatoarele tipuri de utilaje: macara mobila,
basculanta, camion, incarcator frontal;
- utilaje stationare: generator, compresor;
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Puterea acustica caracteristica utilajelor si mijloacelor folosite la transport, descarcare,
excavare, rambleere si nivelare/compactare sunt expuse in tabelul de mai jos :
Utilajul/autovehiculul Putere acustica, dB
Basculanta 75-95
Excavator 80-93
Generator 73-85
Compresor 75-87
Nivelul de zgomot asociat etapelor constructiei sunt :

- fundare = 75-77 dB.
- excavare = 71-89 dB
Estimarea nivelului de zgomot in amplasament
Zgomotul echivalent dB(A)
Tipul lucrarii
I* II*
Fundatiile 77 77
Elevarea 84 72
Finisarea 89 74
I* - toate echipamentele pertinente prezente pe amplasament
II* - cerinte minime de echipament prezente pe amplasament
Activitatile de constructie ce se constituie in surse potentiale de poluare sonora si vibrationala,
vor fi limitate pe timpul perioadei de executie, asa cum s-a aratat mai sus, avand in vedere
amplasamentul obiectivului vecinatati nerezidentiale.
Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor
protejat.
Pentru calculul imisiilor de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite la
constructia obiectivului, conform prevederilor Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind
realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se poate utiliza urmatoarea relatie :
Lp = Lw 10*log(r2)-8 , in care :
Lp nivelul de zgomot ; Lw puterea acustica ; r distanta fata de sursa de zgomot.
In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul cumulat al utilajelor si foarte
rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz este influentat de mediul de propagare a
zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse si punctele de
masurare. In zona depozitului nu exista surse de zgomot care sa influenteze nivelul de zgomot din
amplasment.
In cazul in care se doreste determinarea nivelului de zgomot la cateva sute de metri fata de
surse, trebuie luate in considerare influentele externe: viteza si directia vantului, absorbtia aerului in
functie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografie, tip de
vegetatie.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus si pe baza relatiei mentionate anterior, se pot
determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite la executia
obiectivului, la diferite distante fata de surse:
Distanta fata Utilaj/mijloc de transport (dB)
de sursa Basculanta Camion
0 87 72
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
10 67 52
20 61 46
50 55 40
100 49 34
200 43 28
300 37 22
Pe baza datelor expuse se estimeaza ca, in conditii normale de functionare, nivelele de

zgomot in zona amplasamentului variaza intre 72-82 dB. De asemenea, se poate constata ca de
fiecare data cand se dubleaza distanta fata de sursa punctiforma de zgomot, nivelul de presiune
acustica scade cu 6 dB.
Conform prevederilor STAS 10009-88 Acustica urbana limite admisibile ale nivelului de
zgomot , valoarea la limita amplasamentului este de 65 dB la 2 m fata de acestea. Se observa astfel
ca aceasta conditie este indeplinita la distante mai mari de 20 m.
Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamenetele de mare tonaj, care in aceasta
situatie nu sunt utilizate.
Mentionam ca amplasamentul se afla in zona industriala, dar la cca. 240 m de cea Ferma
avicola, si la aprox. 500m de cea mai apropiata locuinta. In acelasi timp, activitatile se vor desfasura
in intrevalul orar 800-1800, cu respectarea programului de sfarsit de saptamana si a sarbatorilor
legale.
Masuri de reducere a zgomotului:
- executia lucrarilor se va realiza cu utilaje si echipamente moderne, prevazute cu sisteme de
atenuare a zgomotului;
- activitatile se vor desfasura in intrevalul orar 8 - 18, cu respectarea programului de sfarsit de
saptamana si a sarbatorilor legale;
- se va reduce viteza autovehiculelor grele in zona (viteza scazuta poate reduce nivelul de
zgomot cu pana la 5dB);
- se va adopta o conducerea preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza
mai putin zgomot decat frecventele schimbari de acceleratie si frana).
1.4.2. Perioada de exploatare

Sursele de zgomot si de vibratii
Zgomotul din timpul diverselor procedee de tratare deseuri care se vor desfasura pe
amplasament va fi constant, specific industrial.
In cazul obiectivului propus, cele mai importante surse de zgomot sunt :
Operatiile de manevrare a deseurilor;
Functionarea echipamentelor specifice pe platforma instalatiei de stabilizare;
Traficul desfasurat pentru aprovizionarea/manipularea deseurilor.
Nivel de zgomot
Sursele de zgomot mai sus mentionate vor fi prezente pe amplasament majoritar in camp
deschis, respectiv pe diversele platforme prevazute.
In acelasi timp, amplasamentul se afla in incinta depozitului de deseuri nepericuloase S.C.
VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA, ca urmare vecinatatile imediate sunt amenajari specifice. Ce
mai apropiata zona locuita este situata la cca. 500 m distanta de amplasament.
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Nivelul de zgomot produs de echipamentele utilizate si valoarea acestuia in apropierea
zonelor locuite, aflate la 500 m distanta sunt expuse mai jos.
Tipul Sursa de Nr. Poluare Poluare Poluare produsa Masuri de
poluarii poluare surse maxima de fond de activitate eliminare/
de permisa Pe zona Pe zone Pe zone reducere
poluare obiectivului de reziden-
protectie tiale
Amestecator 1 - max.65 dB - max.23 dB Nu este cazul
65 dB
Dozator lianti 1 ziua max. 45 dB - max.3 dB Nu este cazul
Zgomot -
Transportor 1 55 dB max. 73 dB max.30 dB
cu banda noaptea
Generator 1 - Max. 73 dB - max. 30 dB Nu este cazul
Conform literaturii de specialitate, nivelul de zgomot produs de trafic este:

In afara amplasamentului
- Vehicule: combinatie de automobile, autoutilitare, camioane si alte vehicule.
- Viteza: presupusa ca fiind 50 km/h
- Nivelul de zgomot: 57 dB (A) la 15 m Leqorar.
Pe amplasament
- Vehicule: combinatie de automobile, autoutilitare, camioane si alte vehicule
- Flux trafic: 6 autoturisme si autoutilitare, 5 camioane, 3 cisterne (valori medii saptamanale
ale traficului zilnic)
- Viteza: presupusa ca fiind 30 km/h
- Nivelul de zgomot: 51 dB (A) la 15 m Leqorar.
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Din punct de vedere al echipamentelor si utilajelor care vor fi achizionate, acestea sunt noi,
moderne, asigurand un nivel de zgomot la 1m distanta < 85dB(A) , cu o clasa de protectie IP55.
Echipamentele vor fi montate pe cadre/fundatii prevazute cu amortizoare de vibratii, astfel incat sa se
asigure o functionare silentioasa.
De asemenea, autospecialele pentru transportul deseurilor aflate in dotarea societatii sunt
autovehicule moderne, echipate cu sisteme de atenuare a zgomotului si
sunt verificate periodic, intretinerea lor si reviziile realizandu-se cu societati specializate.
In plus, caile de acces nou amenajate in incinta vor avea suprafete de rulare adecvate.
Accesul principal si functional in incinta se face pe drum existent prin incinta zona depozitului
VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA.
Fata de cele de mai sus, s-au considerat necesare urmatoarele recomandari pentru protectia
impotriva zgomotului si vibratiilor, astfel:
Operarea echipamentelor si instalatiilor trebuie sa se faca conform masurilor de buna
practica pentru controlul zgomotului Aceasta include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a
caror deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului.
Montarea utilajelor ce produc vibratii se va face pe suporti elastici;
Programarea activitilor n orele de zi;
Programarea transportului utilajelor, materialelor i deeurilor n orele de zi;
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Reducerea vitezei de circulaie pe drumurile publice a vehiculelor grele;
Diminuarea la minimum a nlimii de descrcare a materialelor/deseurilor;
Oprirea motoarelor utilajelor n perioadele n care nu sunt implicate n activitate;
Oprirea motoarelor vehiculelor n intervalele de timp n care se realizeaz descrcarea
materialelor/deseurilor;
Folosirea de utilaje cu capaciti de producie adaptate la volumele de lucrri necesar a fi
realizate, astfel nct acestea s aib asociate niveluri moderate de zgomot;
Programarea activitilor astfel nct s se evite creterea nivelurilor de zgomot prin
utilizarea simultan a mai multor echipamente care au asociate emisii sonore importante;
Verificarea periodic i ntreinerea corespunztoare a utilajelor, repararea imediat a
defeciunilor.
Monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei, pe directia principalelor surse de
zgomot, si adoptarea de masuri suplimentare acolo unde este cazul.
In oricare din etapele exploatarii obiectivului se va respecta:
- nivelul de zgomot echivalent continuu la limita incintelor industriale: max. 65 dB(A),
conform STAS 10009/1988;
- nivelul limita de 87 dB(A) in interiorul unitatilor functionale, conform Normelor generale de
protectia muncii-2002.
Prognozarea impactului
Executia lucrarilor se va realiza cu utilaje si echipamente moderne, care sunt prevazute cu
sisteme de atenuare a zgomotului. In acelasi timp, activitatile se vor desfasura in intrevalul orar 8 -
18, cu respectarea programului de sfarsit de saptamana si a sarbatorilor legale.
Orice sursa de zgomot va fi estompata prin design si izolare fonica, astfel ca zgomotul si
vibratiile provocate de echipamente sa nu fie resimtite in vecinatate.
In principiu, in spatiile tehnice nu exista echipamente cu emisii de zgomot care sa depaseasca
90 dBA.
In conditiile oferite de amplasament, se poate aprecia ca zgomotul si vibratiile care vor
fi generate in timpul lucrarilor de constructie vor avea un impact temporar, de scurta durata.
Impactul zgomotului si vibratiilor pe durata functionarii obiectivului are caracter redus,
acceptabil.
Protectia impotriva radiatiilor

Activitatea de tratare a deseurilor prin inertizare/stabilizare nu implica utilizarea/producerea de
substante si/sau preparate cu potential radioactiv.
In aceasta situatie, nu se impune investigarea surselor si efectelor si nici masuri de protectie in
acest sens.
1.5. Alternative studiate
Pe langa propunerea de amplasare descrisa pana acum, pentru obiectivul vizat a mai fost
studiat un amplasament cu o suprafata similara, situat adiacent la DJ100F, mai aproape de orasul
Baicoi.
Acest amplasament prezenta dezavantajul distantei mici fata de zona rezidentiala, cca. 200
m, existand posibilitatea producerii de disconfort fonic;
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
1.6. Informatii despre documentele/reglementarile existente
S.C. ECOWELL SOLUTIONS S.R.L. detine Adresa nr. 11798/14.06.2014 emisa de catre
Primaria Orasului Baicoi in care se specifica faptul ca nu este necesar obtinerea uei Autorizatii de
construire.
1.7. Informatii despre modul de conectare la infrastructura existenta
Accesul in zona de amplasament se realizeaza din drumul judetean DJ100F pe un drum

betonat pana la incinta depozitului de deseuri nepericuloase apartinand S.C. VITALIA
SALUBRITATE PRAHOVAS.R.L.
In incinta se utilizeaza drumurile si platformele interioare
Conexiunea la caile de acces
Din punct de vedere al specialitatii drumuri, construirea platformei de depozitare VITALIA, s-a
facut avand in vedere proiectarea lucrarilor necesare pentru executia drumurilor incadrate in
categoria drumurilor industriale si a unor platforme industriale. Drumurile cat si platformele industriale
au fost dimensionate cu structuri rutiere rigide.
Prin drumuri industriale se inteleg acele drumuri destinate satisfacerii necesitatilor de transport
ale unitatilor industriale.
Drumurile interioare asigura totodata si accesul autovehiculelor unitatilor de paza contra
incendiilor la toate obiectivele care prezinta pericol de incendiu. Drumurile interioare sunt in circuit
inchis, deservind cea mai mare a amenajarilor, prin trasee infundate ori in sistem mixt. Pe criterii de
ordin tehnologic, s-a stabilit o singura artera de intrare pe ampalsament.
Traseele drumurilor industriale exterioare sunt conditionate de procesul tehnologic. Alegerea
traseului optim s-a facut pe baza unui calcul de eficienta economica, tinand seama de valoarea
efortului de prima investitie in drum si de cheltuielile de exploatare si intretinere ale drumului si
autovehiculelor pe perioada de exploatare, adoptandu-se urmatoarele solutii:
Utilizarea drumurilor existente;
Proiectarea traseelor necesare exploatarii obiectivelor industriale pentru a satisface si
circulatia de santier.
Pentru asigurarea scurgerii si evacuarii rapide a apelor pluviale, platforma a fost proiectata cu
o panta care sa asigure evacuarea apelor spre rigolele propuse.
Racordarea la retele de utilitati
Energia electrica necesara functionarii obiectivului se va realiza prin racord la reteaua de
energie electrica interna apartinand S.C. VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA existenta conform
contractului de inchiriere.
Apa:
In procesul tehnologic de stabilizare/inertizare deseurilor nu se utilizeaza apa
Pe amplasament apa va fi utilizata in scop igienico-sanitar.
In scop administrativ se va inchiria si un birou din cladirea administrativa a depozitului VITALIA
SALUBRITATE PRAHOVA si se vor folosi grupurile sanitare existente.
Apa potabila pentru personal va fi asigurata cu recipienti si dozatoare.
Retele de canalizare
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Canalizarea menajera
Conform Contractului de inchiriere nr. 20/02.06.2014, Cap. V, pct. 5.1 d, S.C.VITALIA
SALUBRITATE PRAHOVA S.R.L., in calitate de Locator, furnizeaza utilitatile necesare pentru
exploatarea imobilului inclusiv preluarea apelor uzate menajere.
Canalizarea tehnologica - nu este cazul, nu sunt generate ape tehnologice
Canalizarea pluviala
Pe amplasamentul analizat nu exista o retea de canalizare pluviala. Apele meteorice care spala
suprafata sunt dirijate conform pantei terenului, spre rigola semiperimetrala si colectate in basa
colectoare cu volumul de 5 mc.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de productie

Inertizare si stabilizare
Inertizarea este procesul de reducere a mobilitatii poluantilor si prevenirea migrarii lor in
mediu. Aceasta tehnologie permite transformarea deseurilor petroliere sau a altor deseuri cu continut
de produse petroliere in materiale compozite valorificabile.
Stabilizarea cu lianti hidraulici combina fixarea chimica cu solidificarea, prin formarea
compusilor care fixeaza metalele grele (hidroxizi, carbonati), adsorbtia in matricea mineralelor si
conferirea starii fizice de bloc solid. Fixarea chimica se face cu reactivi de tipul aditivilor.
Metalele grele sunt imobilizate sub forma de precipitate, ceea ce constituie o premisa
favorabila privind reducerea emisiilor in mediu apos la nivel acceptabil pentru factorii de mediu, apa
si sol.
Procesul de inertizare consta in tratarea namolurilor cu lianti hidraulici de tip INERTCEM, var.
Tehnologia de inertizare/stabilizare sunt catalogate, inca din 1988 de Agentia Americana de
Protectia Mediului (EPA-USA), drept cele mai adecvate si disponibile, intre metodele de gestionare a
deseurilor.
Procesul tehnologic se desfasoara dupa urmatorul flux:
- Primirea camioanelor transportoare care consta in:
- inregistratrare masina transport
- verificare documentelor referitoare la deseurile transportate
- acceptarea sau respingerea transportului
- Descarcarea namolurilor in habe (cand este in surplus)
- Prelevarea si analizarea esantioanelor de deseuri pentru stabiirea proportiilor de amestecare
deseu/liant;
- Amestecare namoluri cu liantul hidraulic in proportiile rezultate in urma analizelor de
laborator;
- Descarcare material stabilizat in haba stocare temporara
- Determinari de laborator privind caracteristicile materialului rezultat
- Transportarea acestuia la depozitul de deseuri nepericuloase VITALIA Baicoi.
2.2. Activitati de dezafectare

Nu este cazul. Platforma este libera de constructiii.
3. DESEURI
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
3.1. Perioada de executie

Deseurile care vor rezulta in perioada de executie a lucrarilor propuse sunt:
Deseuri care pot fi incluse in categoria deseurilor de tip municipal: lemnul de la cofraje,
sticla si deseurile din material plastic (PVC.
Acestea vor fi colectate selectiv si depozitate temporar in spatii special amenajate in cadrul
organizarii de santier, in scopul eliminarii/valorificarii lor, conform prevederilor din Legea 211/2011
privind regimul deseurilor,.
Deseurile metalice rezultate din operatiile de debitare vor fi depozitate temporar in incinta si
vor fi valorificate ca deseuri reciclabile de catre firme autorizate.
Uleiuri uzate , filtre ulei, anvelope, acumulatori/baterii uzate - rezultate ca urmare a
efectuarii operatiilor de intretinere autovehiculelor si utilajelor. Acestea vor fi generate la sediul
societatilor contractante care realizeaza obiectivul si vor fi gestionate de catre acestia.
Deseuri menajere rezultate de la personalul executant; cantitatea de deseuri generate de
o persoana in timpul fazei de constructie va fi de: 0,2 kg/zi x 22 zile = 4,4 kg/luna. Constructia
obiectivului este estimata la o perioada totala de 1 luna. Astfel cantitatea de deseuri generate de o
persoana pe toata durata amenajarii obiectivului este 4,4 kg.
Cantitatea totala de deseuri va fi obtinuta prin multiplicarea valorii de mai sus cu numarul
persoanelor aflate pe amplasament pe durata derularii lucrarilor de constructie. Se poate estima un
numar mediu de 5 muncitori prezenti pe santier. Rezulta astfel o cantitate totala de deseuri ce se
poate estima la 22 kg.
Deseurile solide de tip municipal si cele menajere vor fi colectate in pubele, depozitate
temporar in zone special desemnate acestui scop si eliminate de pe amplasament in mod periodic,
conform prevederilor Ordinului Ministerului Sanatatii 536/1997.
Organizarea de santier va include facilitati pentru depozitarea controlata a tuturor tipurilor de
deseuri. De asemenea, va include toalete ecologice avand in vedere numarul persoanelor care isi vor
desfasura activitatea pe santier.
Este dificil de facut o estimare cantitativa privind aceste deseuri care vor fi generate, tehnicile
utilizate avand un rol foarte important in estimarea tipurilor si cantitatilor de deseuri.
Tipurile de deseuri generate pe perioada de constructie sunt prezentate in tabelul de mai
jos:
Nr. Tipul deseului Codul Starea Cod deseu Managementul deseurilor

crt. deseului periculos
Recuperare Eliminare
1 Deseuri municipale 200301 solid - X
(inclusiv menajere)
2 Deseuri metalice 160107 solid - X
3 Ulei uzat 130208* lichid H5 X
Filtre ulei 160107 solid H5 X
Acumulatori uzati/ 160601 solid H8 X
baterii uzate
Anvelope uzate 160103 solid - X
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
3.2. Perioada de exploatare
Obiectivul propus are ca obiect de activitate tratarea deseurilor prin tehnologia
inertizari/stabilizarii.
Deseurile care se vor trata pe amplasament sunt:
1. Inertizare/stabilizare
01 Deseuri rezultate de la exploatarea miniera si a carierelor si de la tratarea fizica si chimica a
mineralelor
01 03 deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor metalifere
- 01 03 04* reziduuri acide generate de la procesarea minereurilor cu sulfuri
- 01 03 05* alte reziduuri cu continut de substante periculoase
- 01 03 07* alte deseuri cu continut de substante periculoase de la procesarea fizica si chimica a
minereurilor metalifere
01 04 deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor nemetalifere
- 01 04 07* deseuri cu continut de substante periculoase de la procesarea, fizica si chimica a
minereurilor nemetalifere
01 05 noroaie de foraj si alte deseuri de la forare
01 05 04 deseuri si noroaie de foraj pe baza de apa dulce
01 05 05* deseuri si noroaie de foraj cu continut de uleiuri
01 05 06* noroaie de foraj si alte deseuri de forare cu continut de substante periculoase
01 05 07 noroaie de foraj si deseuri cu continut de baritina, altele decat cele specificate la
01 05 05 si 01 05 06
01 05 08 noroaie de foraj si deseuri cu continut de cloruri, altele decat cele specificate la 01 05 05 si
01 05 06
01 05 99 alte deseuri nespecificate
03 Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei, pastei de hrtie, hrtiei
si cartonului
03 01 deseuri de la procesarea lemnului si producerea placilor si mobilei
- 03 01 05 rumegus, talas, aschii, resturi de scndura si furnir altele decat cele specificate la 03 01
04*
05 Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor
05 01 deseuri de la rafinarea petrolului
05 01 02* slamuri de la desalinizare
05 01 03* slamuri din rezervoare
05 01 04* namoluri acide alchilice
05 01 05* reziduuri uleioase
05 01 06* namoluri uleioase de la operatiile de intretinere a instalatiilor si echipamentelor
05 01 07* gudroane acide
05 01 08* alte gudroane
05 01 09* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de substante periculoase
05 01 10 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 05 01 09
05 01 11* deseuri de la spalarea combustibililor cu baze
05 01 12* acizi cu continut de uleiuri
05 01 13 namoluri de la cazanul apei de alimentare
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
05 01 14 deseuri de la coloanele de racire
05 01 15* argile de filtrare epuizate
05 01 16 deseuri cu continut de sulf de la desulfurarea petrolului
05 01 17 bitum
05 06 deseuri de la tratarea pirolitica a carbunilor
05 06 01* gudroane acide
05 06 03* alte gudroane
05 06 04 deseuri de la coloanele de racire
05 07 deseuri de la purificarea si transportul gazelor naturale
05 07 01* deseuri cu continut de mercur
05 07 02 deseuri cu continut de sulf
10 Deseuri din procesele termice
- 10 01 01 cenusa de vatra, zgura si praf de cazan (cu exceptia prafului de cazan specificat la 10 01
04)
10 01 05 deseuri solide, pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere
10 01 18* deseuri de la spalarea gazelor cu continut de substante periculoase
10 01 19 deseuri de la spalarea gazelor, altele decat cele specificate la 10 01 05, 10 01 07 si 10 01 18
10 03 02 resturi de anozi
10 03 04* zguri de la topirea primara
10 03 05 deseuri de alumina
10 03 08* zguri saline de la topirea secundara
10 03 09* scorii negre de la topirea secundara
17 Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamnt excavat din amplasamente
contaminate)
17 05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deseuri de la dragare
17 05 03* pamant si pietre cu continut de substante periculoase
17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03
17 05 05* deseuri de la dragare cu continut de substante periculoase
17 05 06 deseuri de la dragare, altele decat cele specificate la 17 05 05
17 05 07* resturi de balast cu continut de substante periculoase
17 05 08 resturi de balast, altele decat cele specificate la 17 05 07
17 09 03* alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu continut de
substante periculoase
17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele specificate la 17 09 01,
17 09 02 si 17 09 03
19 Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de
la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial
19 01 05* turte de filtrare de la epurarea gazelor
19 01 06* deseuri lichide apoase de la epurarea gazelor si alte deseuri lichide apoase
19 01 07* deseuri solide de la epurarea gazelor
19 01 10* carbune activ epuizat de la epurarea gazelor de ardere
19 01 11* cenusi de ardere si zguri cu continut de substante periculoase
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
19 01 12 cenusi de ardere si zguri, altele decat cele mentionate la 19 01 11
19 01 13* cenusi zburatoare cu continut de substante periculoase
19 01 14 cenusi zburatoare, altele decat cele mentionate la 19 01 13
19 03 deseuri stabilizate/solidificate
19 03 04* deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate
19 03 05 deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04
19 03 06* deseuri incadrate ca periculoase, solidificate
19 03 07 deseuri solidificate, altele decat cele specificate la 19 03 06
19 08 deseuri nespecificate de la statiile de epurare a apelor reziduale
19 08 01 deseuri retinute pe site
19 08 02 deseuri de la deznisipatoare
19 08 05 namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti
19 08 11* namoluri cu continut de substante periculoase de la epurarea biologica a apelor reziduale
industriale
19 08 12 namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale, altele decat cele specificate
la 19 08 11
19 08 13* namoluri cu continut de substante periculoase provenite din alte procedee de epurare a
apelor reziduale industriale
19 08 14 namoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decat cele
specificate la 19 08 13
19 13 deseuri de la lucrari de remediere a solului si apelor subterane
19 13 01* deseuri solide de la remedierea solului cu continut de substante periculoase
19 13 02 deseuri solide de la remedierea solului, altele decat cele specificate la 19 13 01
19 13 03* namoluri de la remedierea solului cu continut de substante periculoase
19 13 04 namoluri de la remedierea solului, altele decat cele specificate la 19 13 03
19 13 05* namoluri de la remedierea apelor subterane cu continut de substante periculoase
19 13 06 namoluri de la remedierea apelor subterane, altele decat cele specificate la 19 13 05
19 13 07* deseuri lichide apoase si concentrate apoase de la remedierea apelor subterane cu continut
de substante periculoase
19 13 08 deseuri lichide apoase si concentrate apoase de la remedierea apelor subterane, altele
decat cele specificate la 19 13 07
Tipurile de deseuri si cantitatile ce urmeaza a fi generate pe perioada de functionare a

obiectivului propus sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Managementul
Tipul deseului/ Codul deseurilor
Starea Cantitati estimate
deseului Recupera
Eliminare
re
13 01 10*
13 01 11*
Uleiuri uzate 13 02 05* lichid 0,05 tone/an X
13 02 06*
13 02 08*
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Deseuri stabilzate, altele
decat cele specificate la 19 03 05 solid 180.000 tone/an X
19 03 04
Deseuri solidificate, altele
decat cele specificate la 19 03 07 solid 210.000 tone/an X
19 03 07
Materiale de protectie,
15 02 02* solid 0,050 to/an X
materiale absorbante
Deseuri municipale
20 03 01 solid 0,5 tone/an X
amestecate
Activitatile din care rezulta deseurile mai sus enumerate si modalitatea de gestionare sunt
urmatoarele:
1. Uleiuri uzate rezulta din activitatea de intretinere a echipamentelor si utilajelor si vor fi
predate catre societati autorizate in valorificarea lor.
2. Deseuri stabilzate- rezuta in urma procesului de stabilizare aplicat deseurilor tratate;
3. Deseuri solidificate- rezuta in urma procesului de solidificare aplicat deseurilor tratate. Vol fi
transportate si depozitate final in celulele pentru deseuri nepericuloase apartinand S.C. VITALIA
SALUBRITATE Prahova S.R.L. conform Contract nr. 21/01.09.2014 anexat.
5. Materiale de protectie si materiale absorbante constau in echipamente de protectie
(salopete, manusi, lavete) si rumegus sau spillsorb utilizat pentru indepartarea scurgerilor
accidentale; vor fi valorificate intern (rumegus si spilsorb) sau prin firme specializate (incinerare)
6. Deseurile municipale rezulta din activitatea igienico-sanitara a personalului si vor fi
eliminate prin societatea de salubritate din zona, pe baza contractului incheiat de catre S.C.
VITALIA SALUBRITATE Prahova S.R.L.
3.3. Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a

mediului
Codificarea activitatii, conform Legii nr. 211 din 25 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor,
anexelor 2 si 3 este:
- R13 - stocarea de deseuri n scopul de a fi supuse uneia dintre operatiunile mentionate la pct. 1-
12, exclusiv depozitarea temporara naintea colectarii, n zona de producere;
- D9 - tratare mecano-fizico-chimica, inaintea operatiunilor de eliminare ( tratament fizico-chimic
nespecificat la alt punct din prezenta anexa, din care rezulta in final compusi sau amestecuri care
sunt eliminate prin intermediul oricarei operatiuni enumerate la punctul 1-12, de exemplu: evaporare,
uscare, calcinare, etc.)
- D13 - amestecarea, inainte de a se incadra in oricare din operatiuniile mentionate la punctul 1-
12;
- D14 - reambalare inainte de a se incadra in oricare din operatiunile mentionate la punctul D1-
D13
- D15 - stocarea inainte de efectuarea oricarei operatiuni mentionate la D1-D14, cu exceptia
depozitarii temporare, inaintea colectarii, in zona de producere);
Colectarea deseurilor se face de la beneficiari, in baza documentelor intocmite anterior
(contract de prestari servicii; anexele conform HG 1061/2008).
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Transportul deseurilor se face respectand prevederile legale conform HG nr. 1061/2008
privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei.
Deseurile sunt transportate de la agentii economici generatori catre punctul de lucru analizat
prin:
- mijloace ADR daca sunt deseuri periculoase;
- mijloace de transport acoperite pentru a evita degradarea deseurilor in timpul transportului
sub actiunea agentilor atmosferici, imprastierea in atmosfera a particulelor de praf.
Pentru activitatea de transport, SC ECOWELL SOLUTIONS SRL dispune de :
- autoutilitare 3.5 tone;
- autotractoare;
- autocisterne, autovidanje, capacitate 10-24 to;
- semiremorci cu prelata, capacitate 16-24 tone;
- camioane 7,5 to.
De asemenea, transportul deseurilor se face si cu autospeciale inchiriate de la societati
autorizate, conform contractelor existente, societati care detin licenta de transport pentru efectuarea
acestor tipuri de transporturi.
Alimentarea cu combustibil a autospecialelor/autoutilitarelor se face de la statiile de
alimentare cu carburanti. La punctul de lucru nu se face gararea autoutilitarelor .
Manipularea si descarcarea deseurilor se face in spatiu de receptie, pe platforma amenajata.
Astfel se va evita poluarea solului prin scaparile si imprastierea acestora pe sol.
Se va face receptia cantitativa, calitativa si documentara a deseurilor si inscrierea deseurilor
in jurnalul de intrari.
Depozitarea se va face in asa fel incat sa fie posibil accesul permanent la oricare dintre
deseuri.
3.4. Depozitarea deseurilor

Depozitarea deseurilor se va face in temporar, in cele doua habe metalice de cate 30mc
fiecare, pana la intrarea in fluxul tehnologic de inertizare/stabilizare .
In functie de tipul lor, deseurile colectate sunt depozitate in habe separate,. Toate ambalajele
sunt etichetate corespunzator. Deseurile periculoase nu se vor depozita in aceaeasi haba.
4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A CESTUIA
4.1. Apa
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Elemente de geologie
Amplasamenul este situat in dealurile subcarpatice in care sunt prezente soluri brune, brune-
podzolite, brune acide, pseudorendzine, soluri negre de faneata la care se adauga soluri erodate (pe
versanti).
In cadrul zonei analizate solurile predominante sunt rendzinele, solurile brune, solurile
argiloiluviale brun roscate si soluri argiloiuluviale brun roscate, inclusiv podzolite slab.
Rendzinele care fac parte din clasa cernisolurilor sau a molisolurilor se formeaza in general pe
un substrat calcaros, intr-un climat umed sau semi-uscat, avand o fertilitate naturala mijlocie sau
buna, fiind caracterizate de vegetatie bogata ierboasa. Totodata, acestea se formeaza in conditiile
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
unui relief fragmentat, pe culmi inguste si versanti cu inclinare pronuntata, pe roci compacte sau chiar
si in zona calcarelor.
Solurile brun-roscate argiloiuluviale se intalnesc in zone cu relief deluros, de deal sau de
piemont (la altitudini cuprinse intre 150 - 800 m). Caracteristica principala a acestor tipuri de soluri o
reprezinta continutul de calciu sau materiale fero-magneziene. Solurile au aceasta culoare datorita
oxizilor de fier. Pe aceste tipuri de sol s-au format paduri de stejar, fag sau amestec.
Solurile brun-roscate argiloiluviale au in partea superioara o textura lutoasa, la nivelul
orizontului textura solului este fina (continut mare de argila). Notiunea de sol argiloiuluvial nu
reprezinta neaparat caracteristica de sol lutos, ci poate arata existenta unui orizont B argiloiuluvial
sau textural.
Solurile brun-roscate argiloiuluviale datorita materialului de solidificare bogat sau a continutului
de calciu au volumul si pH-ul cu valori ridicate.
Pentru stabilirea litologiei zonei aferente depozitului ecologic s-au efectuat 3 foraje.
Rezultatele forajelor au aratat dinspre suprafata spre panza freatica urmatoarele:
- un strat de argila prafoasa intalnit de la 0 m pana la peste 5m;
- un strat de nisip argilos
- zone cu pietris si bolovanis.
Nu au fost interceptatate infiltratii de ape subterane pana la 15 m adancime.
Din punct de vedere litologic, in forajele efectuate cu ocazia intocmirii studiilor necesare
construirii depozitului de deseuri nepericuloase VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA, au fost
interceptate depozite aluviale fine reprezentate prin argile, argile prafoase si nisipuri argiloase de
diferite culori (in general cafenii roscate) cu numeroase concretiuni calcaroase pana la adancimea de
7,50 m in F1 si 13.80 m in F3, iar sub acestea pietrisuri si bolovanisuri in masa nisipoasa pana la
adancimea de 15,00 m.
Zona seismica de calcul

Conform Normativului P100-1/2006, amplasamentul este situat in zona seismica B,
caracterizata de :
- coeficient seismic ks = 0,25 ;
- perioada de colt a spectrului de raspunsTc = 1 sec ;
- valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure IMR=100 ani : ag = 0,28 g.
Natura terenului
In forajele efectuate cu ocazia intocmirii studiilor necesare construirii depozitului de deseuri
nepericuloase VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA, au fost interceptate depozite aluviale fine
reprezentate prin argile, argile prafoase si nisipuri argiloase de diferite culori (in general cafenii
roscate) cu numeroase concretiuni calcaroase pana la adancimea de 7,50 m in F1 si 13.80 m in F3,
iar sub acestea pietrisuri si bolovanisuri in masa nisipoasa pana la adancimea de 15,00 m.
Resursele de apa
Perimetrul cercetat apartine conului aluvial Prahova-Teleajen, considerat a fi una dintre cele
mai bogate hidrostructuri ale Romaniei. Intreaga retea hidrografica este tributara raurilor Prahova si
Teleajen.
Reteaua hidrografica din zona amplasamentului este reprezentata de paraurile Valea lui Dan
si Dambu.
Paraul Dambu are un curs foarte sinuos si se varsa in Raul Teleajan in zona localitatii Rafov,
fiind amenajat hidrotehnic, deviat pentru a reduce debitul raului. Paraul lui Dan are curs temporar si
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
se varsa in raul Teleajan, nu este indiguit si are ca afluenti paraul Valea Voichitei si paraul Valea
Humei (ambele avand un curs temporar).
Corpurile de apa din cadrul zonei analizate sunt reprezentate de rauri meandrate, cu diferite
debite., principalul colector al paraurilor din aceasta fiind raul Teleajan, aflat la mai putin de 5 km de
depozitul ecologic de deseuri Vitalia.
Regimul de curgere a apelor pe Teleajen este ilustrat de urmatoarele valori ale debitelor
caracteristice inregistrate la postul hidrometric Moara Domneasca :
- debitul mediu multianual 9,35 mc/s ;
- debitul maxim cu probabilitatea de aparitie 5% 350 mc/s ;
1% 470 mc/s ;
- debitul minim cu probabilitatea de aparitie 80% 2,20 mc/s ;
95% 1,30 mc/s.
Apa subterana
Corpurile de apa subterana ce se suprapun zonei analizate sunt ROIL15.
Corpul de apa este reprezentata de Conul aluvial Prahova si are o suprafata de 658 kmp, pe un tip
poros .
Stratele acoperitoare ale zonei apei subterane ROIL15 au de la 1 m pana la 3 m grosime a

pachetului acoperitor.
Corpul de apa ROIL15 este dezvoltat in depozite aluviale poros-permeabile, de varsta
Cuaternara. Acest corp de apa este constituit dintr-un pachet de depozite poros-permeabile de cca
60 m grosime, de varsta holocen-pleistocen medie. Apele prezinta nivel liber sau ascensional, iar
corpul este de tip poros permeabil fiind cantonat in depozitele conului aluvionar, de varsta
cuaternara. Acviferul freatic este constituit dintr-o alternanta
de nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri cu structura incrucisata.
Regimul hidrodinamic zonal este caracterizat printr-o directie generala a curgerii subterane de
la NV catre SE, cu o panta hidraulica cu valori cuprinse intre 1-6%0, conductivitati hidraulice medii de
30-35 m/zi si porozitati efective ale stratelor permeabile de 20-25 %.
4.1.2. Alimentarea cu apa
Procedeele de stabilizare/inertizare deseuri care se vor desfasura pe amplasament nu implica
utilizarea apei in scop tehnologic.
Activitatile auxiliare care utilizeaza apa sunt:
- activitatile igienico-sanitare ale personalului
- apa potabila furnizata
- asigurarea apei de incendiu,
Datorita amplasarii obiectivului in aceeasi incinta cu Depozitul autorizat de deseuri Vitalia, apa
necesara desfasurarii activitatii, va fi preluata conform contactului de inchiriere, din sursa de
alimentare cu apa existenta pe amplasament, aferenta depozitului operat de catre S.C. VITALIA
SALUBRITATE PRAHOVA S.R.L.
S.C. VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA S.R.L. detine Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.
198/2014 conform careia societatea se alimenteaza cu apa in scop menajer,spalare roti
autorvehicule si rezerva de incendiu, din reteaua centralizata a orasului Baicoi administrata de S.C.
HIDRO PRAHOVA.
Asigurarea cu apa potabila - se realizeaza in recipienti imbuteliati (dozatoare) de la societati
specializate
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
1. Retele de canalizare
Canalizarea menajera rezultate din activiatea personalului care isi desfasoara activitatea pe
amplasament sunt evacuate in canalizarea menajera interioara apartinand Depozitului de deseuri
autorizat Vitalia, conform conditiilor contractuale.
Conform Autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 198/09.sept.2014 care reglementeaza
activitatea S.C. VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA S.R.L. apele uzate menajere sunt colectate in 2
bazine vidanjabile cu V= 20 mc fiecare. De aici apele uzate sunt vidanjate de catre S.C. Floricon
Salub S.R.L. in baza Contractului de prestari servicii nr. 104/30.04.2013;
De asemenea, conform aceluiasi act de regelementeare, a pa provenita de la platforma de
spalare a rotilor se descarca intr-unul din bazinele vidanjabile de 20mc;
Canalizarea tehnologica - nu este cazul, procesul tehnologic nu utilizeaza apa si deci nu
genereaza ape uzate tehnologice. Deoarece accesul pe amplasamentul analizat se face utilizand
amenajerile aferente depozitului ecologic VITALIA (cantarul si spalatorul de roti), se poate considera
ca ape uzate generate de activitate si apa de la spalare roti.
Canalizarea pluviala consta intr-o rigola semiperimetrala betonata cu profil trapezoidal si
adancimea de 0,30 m, care preia apele din precipitatii care spala platforma de lucru. Acestea pot
antrena atat pulberi cat si poluanti existenti in deseurile manipulate precum si eventualele scurgeri de
carburanti si ulei de la autivehiculele si echipamentele de lucru.
Rigola directioneaza aceste apepotential poluate intr-o basa colectoare de 5 mc care va fi
vidanjata la nevoie.
Mentionam ca suprafata de 4.000 mp inchiriata de catre SC ECOWELL SOLUTIONS SRL din
care doar 464 mp sunt amenajati pentru desfasurarea activitatii analizate, face parte din platforma in
suprafata totala de 10.000 mp (suprafata in baza 6.400 mp),
Toti cei 10 000 mp sunt impermeabilizati cu urmatoarea stratificatie:
Refuz de ciur
Geotextil m>200g/mp
Geomembrana g = 1mm
Teren natural argila h>1,00 m
Toata platforma este prevzut diguri perimetrale cu h = 2,0 m si o panta taluzurilor interior si
exterior de 1:2. Baza platformei este construita cu o panta de 2% in vederea colectarii apelor pluviale
intr-o basa colectoare cu un volum de cca. 75 mc. Basa colectoare este etansata cu aceiasi
stratificatie ca si baza platformei. Apele colectate vor fi vidanjate periodic de ctre Vitalia Salubritate
Prahova SRL, conform condiiilor contractuale, n vederea epurrii la Staia de epurare aparinnd
SC Vitalia Servicii pentru Mediu-Tratarea Deseurilor SRL .
4.1.3. Managementul apelor uzate

Perioada de executie
Sursele potentiale de poluare a apelor pe perioada de constructie sunt reprezentate de:
1. Tehnicile de constructie:
2. Folosirea, intretinerea si parcarea utilajelor si autovehiculelor;
3. Activitatea umana.
1. Tehnicile de constructie
Executarea lucrarilor de constructie reprezinta principala activitate care ar putea avea un
impact direct asupra apei subterane si, intr-o masura mai mica, asupra apei de suprafata (in principal
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
suspensii provenite de la excavarea solului).
2. Folosirea, intretinerea si depozitarea/parcarea utilajelor si autovehiculelor
Modalitatea de lucru, varsta vehiculelor si gradul de uzura reprezinta elemente care pot duce
la poluarea apelor pe durata executiei lucrarilor de constructie. Principalii poluanti sunt reprezentati
de combustibili si uleiuri uzate. Acestia pot afecta calitatea apei in urma unor activitati precum:
- repararea vehiculelor si schimbul de ulei pe amplasament, in alte zone decat cele special
amenajate in aceste scopuri;
- remobilizarea surselor antropice subterane de poluare, prin intermediul lucrarilor de
excavare;
- depozitarea de combustibili si/sau uleiuri in alte spatii decat cele special amenajate in acest
scop.
3. Activitatea umana
Prezenta muncitorilor pe amplasament are potentialul de a cauza poluarea apei datorita:
- generarii de deseuri de tip municipal care, in cazul in care sunt eliminate in mod
necorespunzator, pot duce la producerea de levigat; acesta afectand calitatea apei subterane;
- producerii de efluenti care, in cazul in care sunt deversati fara o tratare corespunzatoare pot
avea un impact negativ asupra apei subterane;
- deversarii necorespunzatoare a apelor uzate rezultate in urma activitatilor muncitorilor (grupuri
sanitare etc.).
Modul de evacuare
Activitatile igienico-sanitare ale personalului executant din amplasament se vor desfasura in
grupuri sanitare mobile, echipate cu toalete ecologice, care vor fi evacuate prin societati specializate
sau la toaletele din cadrul cladirii administrative a VITALIA SALUBRITATE conform conditiilor
contractuale
Deseurile generate pe amplasament in timpul lucrarilor de executie vor fi depozitate separat, pe
tipuri de deseuri, in recipienti corespunzatori si vor fi evacuate periodic prin societati specializate, in
functie de metoda adoptata (valorificare/eliminare).
Calitatea apelor uzate evacuate din zonele de lucru va respecta indicatorii prevazuti in
normativul NTPA 001/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in ape de
suprafata aprobat prin H.G. nr. 188/2002, modificata si completata de H.G. nr. 352/2005.
Surse potentiale de poluare a apelor pe perioada de exploatare sunt reprezentate de:
1. Activitatile de tratare deseuri prin metode nedeclarate, generatoare de ape tehnologice
uzate
2. Depozitari necorespunzatoare a deseurilor care sa produca scurgeri accidentale de efluenti
lichizi si spalarea deseurilor de catre apele din precipitatii.
3. Spalarea suprafetei incintei de catre apele din precipitatii, antrenand potentiali poluanti de
pe suprafetele carosabile.
Ape uzate evacuate
1. Ape uzate tehnologice, - nu este cazul
2. Ape uzate menajere provenite din activitatile igienico-sanitare ale personalului, cu
incarcatura specific menajera: materii organice, suspensii, detergenti, etc.
3. Ape pluviale care spala suprafata obiectivului, potential poluate cu suspensii, produse
petroliere, metale grele.
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
4. Apa de la spalare roti.
Retele de canalizare, instalatii de epurare sau de preepurare a apelor uzate

1. Retea ape uzate tehnologice
Nu este cazul - procesul nu genereaza ape uzate
2. Retea ape uzate menajere
Apele uzate menajere rezultate din activiatea personalului care isi desfasoara activitatea pe
amplasament sunt evacuate in canalizarea menajera interioara apartinand Depozitului de deseuri
autorizat Vitalia, conform conditiilor contractuale.
Conform Autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 198/09.sept.2014 care reglementeaza
activitatea S.C. VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA S.R.L. apele uzate menajere sunt colectate in 2
bazine vidanjabile cu V= 20 mc fiecare. De aici apele uzatesunt vidanjate de catre S.C. Floricon
Salub S.R.L. in baza Contractului de prestari servicii nr. 104/30.04.2013;
3. Retea ape pluviale
consta intr-o rigola semiperimetrala betonata cu profil trapezoidal si adancimea de 0,30 m,
care preia apele din precipitatii care spala platforma de lucru. Acestea pot antrena atat pulberi cat si
poluanti existenti in deseurile manipulate precum si eventualele scurgeri de carburanti si ulei de la
autivehiculele si echipamentele de lucru.
Rigola directioneaza aceste apepotential poluate intr-o basa colectoare de 5 mc care va fi
vidanjata la nevoie.
Mentionam ca suprafata de 4.000 mp inchiriata de catre SC ECOWELL SOLUTIONS SRL din
care doar 464 mp sunt amenajati pentru desfasurarea activitatii analizate, face parte din platforma in
suprafata totala de 10.000 mp (suprafata in baza 6.400 mp),
Toti cei 10 000 mp sunt impermeabilizati cu urmatoarea stratificatie:
Refuz de ciur
Geotextil m>200g/mp
Geomembrana g = 1mm
Toata platforma este prevzut diguri perimetrale cu h = 2,0 m si o panta taluzurilor interior si
exterior de 1:2. Baza platformei este construita cu o panta de 2% in vederea colectarii apelor pluviale
intr-o basa colectoare cu un volum de cca. 75 mc. Basa colectoare este etansata cu aceiasi
stratificatie ca si baza platformei. Apele colectate vor fi vidanjate periodic de ctre Vitalia Salubritate
Prahova SRL, conform condiiilor contractuale, n vederea epurrii la Staia de epurare aparinnd
SC Vitalia Servicii pentru Mediu-Tratarea Deseurilor SRL .
4. Apa de la spalare roti se descarca intr-unul din bazinele vidanjabile de 20mc apartinand S.C.
Vitalia Salubritate conform contractului
4.1.4. Prognozarea impactului

Apele uzate menajere sunt evacuate in 2 bazine vidanjabile.
Apele pluviale care spala platformele de tratare deseuri, cat si inteaga incinta, sunt dirijate prin
intermediul rigolei semiperimetrale in bazinul colector de 5 c.
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Tinand cont de cele mai sus mentionate, apreciem ca realizarea si functionarea
obiectivului implica un impact nesemnificativ asupra acestui factor de mediu, daca se
respecta parametrii constructivi si tehnologici.
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Recomandam respectarea urmatoarelor masuri:
- operatiile de intretinere ale vehiculelor (spalare, reparare, schimbare piese, schimb ulei,
alimentare cu combustibil etc.) sa se realizeze doar in locuri special amenajate (platforme betonate
prevazute cu decantoare pentru preluarea eventualelor pierderi) sau in unitati specializate;
- apele uzate provenite de la activitatile de gospodarire a muncitorilor, precum si de la cele de
intretinere a vehiculelor vor fi deversate doar prin respectarea cu strictete a limitelor stabilite;
- folosirea substantelor toxice, daca este necesara, se va face doar dupa obtinerea tuturor
aprobarilor avizelor necesare, in functie de caracteristicile acestora, inclusiv de conditiile de
depozitare si cu respectarea normelor de utilizare recomandate de catre producator;
- depozitarea substantelor toxice sau inflamabile se va face respectand cu strictete prevederile
legale specifice, in zone special amenajate pentru aceasta;
- stocarea si manevrarea materialelor, a solului si a altor substante se va realiza in asa fel
incat sa se evite generarea de levigat datorita contactului cu apele pluviale;
- folosirea toaletelor amenajate special de catre personalul aflat pe amplasament.
Pentru a se evita poluarea resurselor de apa, in timpul perioadei de exploatare se vor avea in
vedere urmatoarele recomandari:
- efectuarea de analize pentru apele vidanjate din bazinul colector de 5mc;
- instruirea corespunzatoare a personalului de intretinere pentru a se asigura respectarea
prevederilor procedurilor operationale de deversare a apelor uzate;
- verificarea periodica a rigoleloe de colectare a apelor pluviale si a retelei de alimentare cu apa
pentru a evita scurgerile.
4. 2. Aerul
4.2.1. Date generale despre clima zonei

Conditii de clima
Temperatura medie anual este de 10,5 C, iar valorile minime i maxime nregistrate n
secolul nostru au fost de -30 C la 25 ianuarie 1942 i respectiv de 43 C la 19 iulie 2007. n medie,
pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatur
moderat.
Amplasament zona climatic II, conform normativ SR 1907-1-1997, Q = -15C.
Regimul eolian
Localtatea Baicoi se afl sub influena predominant a vnturilor de nord-est (40 %) i de sud-
est (23 %), cu o vitez medie de 3,1 m/sec. n medie, sunt 11 zile pe an cu vnt cu vitez de peste
11 m/s i numai 2 zile cu vnt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferic este de 748,2 mm
Precipitatii
Cantitatea medie multianual de precipitaii este de 600 mm, cu 3040 mm n ianuarie i
88 mm n luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
305,3 mm. Pe an, sunt n medie 104 zile cu precipitaii lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131
cu cer noros i 122 cu cer acoperit.
4.2.2. Sursele de poluanti pentru aer

Sursele principale si poluantii atmosferici caracteristici perioadei de constructie vor fi
reprezentate de:
1. Manevrarea pamantului: excavatii, umpluturi, transport pamant, deseuri poluanti:
particule, gaze de esapament;
2. Functionarea echipamentelor si utilajelor motorizate - poluanti: NOx, S02, CO, particule cu
continut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COV;
Rata de emisie a acestor surse este dependenta de mai multi factori, si anume:
- tipul utilajelor folosite in constructie si combustibilul utilizat;
- starea tehnica a utilajelor si mijloacelor de transport;
- timpul si perioadele de functionare;
- durata de realizare a obiectivului;
- factorii climatici: precipitatii, temperatura, umiditate atmosferica, directia si viteza vantului,
inversiuni termice.
1. Emisiile provenite din lucrarile de manipulare si transport materiale sunt in principal
particulele minerale in suspensie, dar care sedimenteaza rapid chiar si intr-o atmosfera stabila. Se
estimeaza emisiile de praf de aproximativ 1kg/t (sursa AP42, asimilat cu extractia rocilor).
Emisile de praf din manipuIarea pamantului si a pietrisuIui, se regasesc in special sub forma
puIberilor sedimentabile pe amplasament. Din totaluI emisiilor se considera o valoare de 2,1 g/ s -
puIberi in suspensie.
2. Emisiile de poluanti din gazele de esapament sunt:
- oxiduI de carbon (cantitatea mai mare evacuata este la mersuI ralanti al motorului si in
momentul demarajelor);
- oxizi de azot respectiv mono si dioxiduI de azot;
- hidrocarburi aromatice (acestea contribuie la formarea poluarii fotochimice oxidante);
- suspensiile formate in special din particuIe de carbon care absorb o serie din gazele eliminate
(hiclrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice);
- dioxiduI de suIf, apare la motoarele DIESEL determinat de continutul de suIf al motorinei.
GraduI ridicat de uzura al motoarelor sau reglarile necorespunzatoare pot creste muIt
cantitatea de poluanti. Emisiile autovehicuIelor, constatate prin verificarile tehnice ale acestora se
supun in cea mai mare parte reglementarilor RegistruIui Auto Roman.
Pentru determinarea poluantilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de lucru
(buIdozere, excavatoare, etc.) s-au utilizat factorii de emisie indicati de metodologia CORINAIR
pentru autovehicule grele pe motorina si motoare stationare pe motorina, facandu-se o aproximare
globala pentru consumuI orar de motorina si energia consumata.
Poluanti de la autovehicule si rate de emisie :
Poluantul Rata de emisie (g/kg combustibil)
CO 18,6
NOx 36,1
COV 8,1
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Suspensii 2,9
S-a estimat consumul de combustibil in zona de lucru la 5 kg/ ora (0,227 kg/km x 22 km/h = 5
kg/h), pentru orele si perioadele de varf, cu opriri si porniri frecvente; din aceste calcule rezulta
emisiile principalilor poluanti. pentru o ora, prezentati in tabelul urmator :
Poluanti emisi in gazele de esapament:
Sursa/poluant NOx COV CO Particule
(g/h I g/s) (g/h I g/s) (g/hl /g/s) (g/h I g/s)
Gaze esapament 180,5/0,05 40,5/0,011 93,0/0,026 14,5/0,004
Se aproximeaza concentratia SOx = 0,0001 g/s (CORINAIR cap.8.9, reI 13.- 2 x continut S x
consum = 2 x 0,05 x 5 = 0,5g/h)
Emisii de poluanti de la motoarele DIESEL stationare:(CORINAIR tab. 3.4-1)
Poluantul Rata de emisie,
kg/kWh
NOx - necontrolat 0,0145
CO 0,0033
SOx 0,0073 (1,5% S)
CO2 0,705
PM 0,00042
TOC (ca CH4) 0,00042
S-a estimat puterea motoarelor utilajelor de lucru la 300kWh rezultand:

Poluanti si rate de emisie:
Poluantul Rata de emisie Rata de emisie
kg/h g/s
NOx - necontrolat 4,35 1,20
CO 0,99 0,275
SOx' 2,19 0,6
CO2 211,5 58,75
PM 0,126 0,035
TOC (ca 'CH4) 0,126 0,035
Toate aceste surse de emisie prezinta urmatoarele caracteristici:

- sunt surse joase, de suprafata, deschise;
- sunt surse reci - temperaturile de evacuare a emisiilor rezultate din activitatile descrise
variaza in jurul temperaturii mediului (nu sunt produse din procese cu temperaturi inalte);
- vitezele de evacuare a poluantilor sunt relativ scazute.
Emisiile liniare sunt cele provenite de la transportul in incinta, in perioada de functionare, fiind
surse mobile. Emisiile din manipulare, sunt surse stationare, nedirijate.
Functionarea acestora va fi intermitenta, in functie de programul de lucru (maximum 10 ore/zi,
6 zile/saptamana) si de graficul lucrarilor. Durata lucrarilor de constructie este estimata la 1 ani. Dupa
finalizarea lucrarilor de constructie, sursele mentionate mai sus vor disparea.
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
Documentul de referinta BAT pentru tratarea deseurilor industriale reflecta cerintele Articolului
16(2) al Directivei CE 96/61/EC (Directiva IPPC) si acopera activitatile descrise in Sectiunea 5 a
AnexeiI a Directivei IPPC numita managementul deseurilor.
Conform acestui document, principalele emisii in aer generate de practicile uzuale de
tratament al deseurilor sunt urmatoarele:
1. Pulberi, SO2, NOx, carbon organic, CO, clor, generate ca emisii din maruntirea si
amestecarea deseurilor solide
2. COV , generati majoritar ca emisii punctiforme din urmatoarele operatiuni;
- amestecul diverselor deseuri solide contaminate sau amestecul diverselor slamuri de produse
petroliere ;
3. Acizi organici volatili, generati ca emisii punctiforme si fugitive cauzate de stocarea si
manipularea deseurilor acide.
4. Emisii de particule diverse (in principal minerale) din manipularea deseurilor prafoase
5. Emisii de mirosuri din stocare, transfer si manipulare deseuri cu continut de substante
odorizante.
Conform aceluiasi document, principalul poluant al aerului in zona desfasurarii porceselor de
inertizare si stabilizare sunt pulberile in suspensie si cele sedimentabile, in principal praf si pulberi
minerale, avand la baza diversi silicati. Nivelul acestora depinde de retetele utilizate si de frecvanta
operatiunilor de manipulare.
4.2.3. Instalatii de epurare/filtrare efluenti gazosi

Procedeul de inertizare/stabilizare, se desfasoara in aer liber. Emisiile difuze generate de
operatiunile de manipulare si evacuare constau in principal in pulberi si eventuale mirosuri.
Tinand cont de faptul ca obiectivul este amplasat intr-o zona cu specific asemanator , iar cea
mai apropiata zona locuita se afla la cca. 500 m distanta, consideram ca nu sunt necesare masuri
suplimentare/instalatii de retinere/filtrare efluenti.

Analiza rezultatelor privind inventarele de emisii pune in evidenta urmatoarele:
- Emisiile de poluanti specifice perioadei de constructie vor fi relativ reduse.
- Emisiile difuze si fugitive de poluanti specifice perioadei de functionare se considera a fi
reduse si pot fi cuantificate eventual ca imisii la limita amplasamentului.
- Evaluarea surselor nedirijate (traficul de incinta) specifice perioadei de functionare nu se
poate realiza decat (similar constructiei) pe baza rezultatelor prognozei impactului asupra calitatii
aerului ambiental.
Deoarece toate sursele sunt nedirijate, evaluarea acestora nu se poate efectua conform
reglementarilor in vigoare. O varianta posibila este evaluarea impactului asupra calitatii aerului
produs de aceste surse prin modelare matematica pe baza diverselor determinari (emisii fugitive,
imisii), dupa punerea in functiune a obiectivului.
Analiza rezultatelor obtinute comparativ cu valorile limita pentru concentratiile de
poluanti in atmosfera prevazute de legislatia in vigoare pentru perioada de constructie a
obiectivului, cat si analiza datelor din literatura de specialitate (BAT, BREF) pentru
functionarea obiectivului pun in evidenta faptul ca nivelurile de concentratii in aerul ambiental
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
generate de constructia si functionarea obiectivului in afara limitelor perimetrului acestuia se
vor situa cel mai probabil sub valorile limita, indiferent de intervalul de mediere.
4.2.5. Masuri de diminuare a impactului

Masurile de reducere a emisiilor si a nivelurilor de poluare vor fi atat tehnice, cat si
operationale si vor consta in:
- folosirea de utilaje de constructie moderne, dotate cu motoare ale caror emisii sa respecte
legislatia in vigoare;
- reducerea vitezei de circulatie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul
materialelor;
- stropirea cu apa a pamantului excavat si a deseurilor de constructie depozitate temporar in
amplasament, in perioadele lipsite de precipitatii;
- diminuarea la minimum a inaltimii de descarcare a materialelor care pot genera emisii de
particule;
- utilizarea de betoane preparate in statii specializate, evitandu-se utilizarea de materiale de
constructie pulverulente in amplasament;
- curatarea rotilor vehiculelor la iesirea din santier pe drumurile publice;
- oprirea motoarelor utilajelor in perioadele in care nu sunt implicate in activitate;
- oprirea motoarelor vehiculelor in intervalele de timp in care se realizeaza descarcarea
materialelor.
Se apreciaza ca in perioada de constructie nivelurile concentratiilor de poluanti in perimetrele
cu receptori sensibili se vor situa sub valorile limita prevazute de legislatia in vigoare Legea
104/2011, STAS 12574/1987, OM nr. 756/1997modificat cu Legea 104/2011).
Masurile de reducere a emisiilor de poluanti si, in consecinta, a nivelurilor de poluare a aerului
ambiental se inscriu in categoria masurilor tehnice care tin de politica de mediu si procedurile
specifice sistemului de management de mediu, pe care societatea beneficiara intentioneaza sa il
implementeze (SR EN ISO 14001).
Tinand cont de toate acestea, nu se considera necesara adoptarea de masuri suplimentare de
protectie.
4.3. Solul
4.3.1. Date generale

Elemente de geologie
Amplasamenul este situat in dealurile subcarpatice in care sunt prezente soluri brune, brune-
podzolite, brune acide, pseudorendzine, soluri negre de faneata la care se adauga soluri erodate (pe
versanti).
In cadrul zonei analizate solurile predominante sunt rendzinele, solurile brune, solurile
argiloiluviale brun roscate si soluri argiloiuluviale brun roscate, inclusiv podzolite slab.
Rendzinele care fac parte din clasa cernisolurilor sau a molisolurilor se formeaza in general pe
un substrat calcaros, intr-un climat umed sau semi-uscat, avand o fertilitate naturala mijlocie sau
buna, fiind caracterizate de vegetatie bogata ierboasa. Totodata, acestea se formeaza in conditiile
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
unui relief fragmentat, pe culmi inguste si versanti cu inclinare pronuntata, pe roci compacte sau chiar
si in zona calcarelor.
Solurile brun-roscate argiloiuluviale se intalnesc in zone cu relief deluros, de deal sau de
piemont (la altitudini cuprinse intre 150 - 800 m). Caracteristica principala a acestor tipuri de soluri o
reprezinta continutul de calciu sau materiale fero-magneziene. Solurile au aceasta culoare datorita
oxizilor de fier. Pe aceste tipuri de sol s-au format paduri de stejar, fag sau amestec.
Solurile brun-roscate argiloiluviale au in partea superioara o textura lutoasa, la nivelul
orizontului textura solului este fina (continut mare de argila). Notiunea de sol argiloiuluvial nu
reprezinta neaparat caracteristica de sol lutos, ci poate arata existenta unui orizont B argiloiuluvial
sau textural.
Solurile brun-roscate argiloiuluviale datorita materialului de solidificare bogat sau a continutului
de calciu au volumul si pH-ul cu valori ridicate.
Pentru stabilirea litologiei zonei aferente depozitului ecologic s-au efectuat 3 foraje.
Rezultatele forajelor au aratat dinspre suprafata spre panza freatica urmatoarele:
- un strat de argila prafoasa intalnit de la 0 m pana la peste 5m;
- un strat de nisip argilos
- zone cu pietris si bolovanis.
Nu au fost interceptatate infiltratii de ape subterane pana la 15 m adancime.
Din punct de vedere litologic, in forajele efectuate cu ocazia intocmirii studiilor necesare
construirii depozitului de deseuri nepericuloase VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA, au fost
interceptate depozite aluviale fine reprezentate prin argile, argile prafoase si nisipuri argiloase de
diferite culori (in general cafenii roscate) cu numeroase concretiuni calcaroase pana la adancimea de
7,50 m in F1 si 13.80 m in F3, iar sub acestea pietrisuri si bolovanisuri in masa nisipoasa pana la
adancimea de 15,00 m.
Zona seismica de calcul

Conform Normativului P100-1/2006, amplasamentul este situat in zona seismica B,
caracterizata de :
- coeficient seismic ks = 0,28 ;
- perioada de colt a spectrului de raspunsTc = 1,6 sec ;
- valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure IMR=100 ani : ag = 0,28 g.
Natura terenului
In forajele efectuate cu ocazia intocmirii studiilor necesare construirii depozitului de deseuri
nepericuloase VITALIA SALUBRITATE PRAHOVA, au fost interceptate depozite aluviale fine
reprezentate prin argile, argile prafoase si nisipuri argiloase de diferite culori (in general cafenii
roscate) cu numeroase concretiuni calcaroase pana la adancimea de 7,50 m in F1 si 13.80 m in F3,
iar sub acestea pietrisuri si bolovanisuri in masa nisipoasa pana la adancimea de 15,00 m.
4.3.2. Sursele de poluare pentru sol

Etapa de executie
In aceasta perioada exista urmatoarele surse potentiale de poluarea a solului in zona
amplasamentului:
- inlaturarea solului prin lucrarile de excavatii si sapaturi;
- scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianti de la autocamioane si echipamentele mobile
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
rutiere si nerutiere folosite in constructia obiectivului;
- depozitare necorespunzatoare a deseurilor din constructii.
Etapa de exploatare
Prin modul de organizare a amplasamentului in scopul desfasurarii diverselor procedee de
tratare a deseurilor si prin dotarile prevazute in proiect, functionarea obiectivului analizat presupune
surse minime de poluare pentru sol, acestea fiind in general scurgeri/infiltratii accidentale produse de:
- Manipulare/transvazare necorespunzatoare;
- Defectiuni tehnice la echipamentele utilizate;
- Deteriorari/fisurari ale conductelor de canalizare;
- Deteriorari/fisurari ale platformelor betonate.
Pentru toate aceste situatii, se poate interveni in timp util si se pot evita orice poluari
accidentale ale solului pe amplasament.
Suplimentare, intreaga platforma este impermeabilizata astfel:
Refuz de ciur
Geotextil m>200g/mp
Geomembrana g = 1mm
Controlul proceselor tehnologice este supravegheat de personalul de specilaitate, care la
aparitia unei abateri de la valorile optime ale proceselor tehnologice iau msurile necesare sau
anunta factorii responsabili, pentru eliminarea pericolelor.
Pe baza informatiilor din teren se poate aprecia c activittile desfsurate pe amplasamentul
SC ECOWELL SOLUTIONS SRL au potential de contaminare minim pentru amplasamentul acestuia
si pentru zona din vecintate, deoarece in momentul aparitiei unei anomalii n functionare, care ar
putea afecta factorii de mediu, se intervine imediat n conformitate cu :
- Planul de prevenire si combatere a polurilor accidentale;
- Planul de intervenie n caz de avarie din cadrul instalatiilor.
Cresterea gradului de tratare/valorificare a deseurilor este considerat tehnica BAT pentru
protectia solului in aceasta activitate.
2.3.3. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului

Amplasamentul este organizat in mod unitar, in flux tehnologic compact, in care toate etapele
proceselor de tratare sunt organizate in zone de proces specifice. Acestea vor fi realizate conform
normativelor in vigoare pentru specificul activitatii desfasurate.
Masurile adoptate pentru protectia solului si subsolului sunt urmatoarele:
- proiectarea traseelor necesare exploatarii obiectivelor din cadrul intregii platforme destinate
depozitarii sitratarii deseurilor pentru a satisface si circulatia pe santier;
- drumurile industriale cat si platformele cu acces auto prezinta o structura din beton de
ciment rutier, utilizat la drumuri si platforme industriale pentru trafic greu si foarte greu.
- realizarea platformei din dale de beton armat, delimitata functional semiperimetral prin
perete din beton;
- asigurarea scurgerii si evacuarii rapide a apelor pluviale prin proiectarea platformei cu o
panta care sa asigure evacuarea apelor spre rigolele propuse;
- realizarea de rigole perimetrale de preluare a apelor pluviale la platforma de 10 000 mp din
care face parte obiectivul analizat ;
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
- realizarea sistemului divizor de canalizare ape uzate, ape pluviale, ape menajere, bazine
vidanjabile si fose septice vidanjabile
- caile de circulatie sunt prevazute cu borduri si rigole de colectare apa pluviale dirijate la
canalizarea specifica.
- Suplimentare, intreaga platforma este impermeabilizata astfel:
Refuz de ciur
Geotextil m>200g/mp
Geomembrana g = 1mm
Modul de gospodarire a deseurilor pe ampalsament este urmatorul :
- deseurile care urmeaza sa fie procesate in doua habe de cate 30mc montate semiingropat.
- deseurile stabilizate, care se vor transporta in depozitul VITALIA SALUBRITATE in alta
haba de 30mc.;
- anvelopele uzate sunt depozitate in containere metalice sau pe platforma betonata;
- deseurile metalice si nemetalice sunt depozitate in containere metalice sau pe platforma
betonata;
- deseurile nepericuloase reciclabile (metal, plastic, hartie, carton, componente), vor fi
predate catre societati autorizate in tratare/valorificare/eliminare;

Etapa de executie
Avand in vedere faptul ca se vor impune constructorului o serie de masuri de prevenire a
poluarilor accidentale, printre care amintim corecta si continua instruire a personalului propriu,
precum si folosirea de masini si utilaje cu revizii la zi, se poate prognoza ca nu vor fi probleme de
poluare datorate scurgerilor accidentale de carburanti/lubrifianti din aceste masini si utilaje.
De asemenea, in cadrul organizarii de santier, constructorul este obligat sa depoziteze
corespunzator atat materialele de constructie, cat si deseurile rezultate. Deseurile de tip menajer
generate de personalul constructorului vor fi colectate de compania locala de salubritate, pe baza de
contract si depozitate la un depozit zonal autorizat.
Etapa de exploatare
Dotarile si amenajarile pentru protectia solului prevazute prin proiect, precum si organizarea
amplasamentului in ansamblul sau in scopul optimizarii fluxurilor tehnologice nu conduc la emisii
directe de poluanti in sol.
Urmarind fluxul tehnologic, echipamentele si instalatiile conexe, au fost identificate ca posibile
surse de poluare pentru sol scurgeri accidentale de fluide, prin neetanseitati, imbinari defectuoase,
manipulari necorespunzatoare, etc. Aceste situatii pot fi remediate imediat, cu surse proprii.
Exista un potential minor pentru poluarea solului prin construirea si functionarea noului
obiectiv. Incinta este amplasata in zona industriala, astfel incat calitatea solului pe
amplasament este deja modificata de factorul antropic.
4.4. Geologia subsolului
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
In cazul de fata acest capitol nu se impune a fi analizat, obiectivul fiind amenajat suprateran.
Astfel, geologia zonei nu este afectata, nefiind executate excavari/derocari/constructii subterane.
In acelasi timp, respectarea masurilor prevazute pentru protectia solului si subsolului va
elimina posibilitatea producerii fenomenelor de eroziune, alunecari de teren, aparitia de zone umede.
Impactul functionarii obiectivului va fi practic nul asupra structurii geologice a
amplasamentului.
4.5. Biodiversitatea
Aceasta componeneta a mediului este slab reprezentata pe amplasament, amplasamentul

vizat fiind in zona industriala, unde factorul antropic a modificat deja mediul. In zona ampalsamentului
si in vecinatatea sa nu exista areale protejate din punct de vedere biotic si nici arii de protectie
speciala.
In acest context se poate aprecia ca nu exista impact asupra biodiversitatii zonei.
4.6. Peisajul
Peisajul zonei de amplasare a obiectivului este specific industrial, avand in jur si alte
amenajari de acest tip: celule de depozitare deseuri nepericuloase si fostul depozit de deseuri
urbane.
In acelasi timp, in vecinatatea acestei zone industriale nu exista zone rezidentiale, cea mai
apropiata fiind, la cca. 500 m distanta, urmata de localitatea Baicoi
Realizarea obiectivului propus nu afecteaza peisajul existent si nu schimba destinatia
terenului. Se poate considera chiar o influenta pozitiva intr-un peisaj industrial degradat, abandonat
si nefunctional.
Tinand cont de cele mai sus mentionate, se poate aprecia impactul asupra peisajului
zonei ca fiind in ansamblu pozitiv.
4.7. Mediul social si economic
Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si
a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, distanta minima sanitara recomandata intre
zonele protejate si depozitele controlate de reziduuri solide este de 1000 m. Aceasta conditie este
indeplinita fata de localitatea Baicoi, care se afla la 1500 m distanta fata de obievctiv.
Din punct de vedere social, prin crearea de 10 noi locuri de munca, impactul va fi unul pozitiv,
datorita caracterului multiplicator al acestui proiect in dezvoltarea economiei locale.
Avand in vedere specificul amplasamentului, localizarea si vecinatatile impactul este
pozitiv.
4.8. Conditii culturale si etnice
Realizarea obiectivului propus nu influenteaza in nici un mod conditiile culturale si

etnice ale zonei.
____________________________________________________________________________________
Comunicatiile
UMAN
Aspecte fiziologice
Aspecte psihologice
Modul de viata
ZGOMOT PEISAJ
Modul de utilizare
S.C. ECOWELL SOLUTIONS S.R.L. BOLDESTI - SCAIENI Punct de lucru com. Baicoi, jud. Prahova
Schimbarea destinatiei
Aspectul
Efecte asupra
Efecte fiziologice
Efecte asupra
Efecte psihologice
33
Plante acvatice
BIODIVERSITATE
Vegetatie terestra
Specii pe cale de
3. MATRICE DE EVALUARE A IMPACTULUI
Recolta agricola

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Fauna acvatica
Vanat mic
____________________________________________________________________________________
INCINTA TRATARE DESEURI
Pasari de prada
_____________________________________________________________________________________________________
Animale mari
Folosinta initiala
SOL
Pericole naturale
Eroziune
Coliformi totali
Viata acvatica
Compusi toxici
Nitrati, nitriti
Azot amoniacal
CCOCr KMn O4
APA
CBO5
Socuri de pH
Poluare termica
Suspensii
Radioactivitate
IMPACT SEMNIFICATIV
Produse petroliere
IMPACT NEGLIJABIL
Variatii de debit
Siguranta acviferului
IMPACT MEDIU
LIPSA IMPACT
Miros
Pulberi PM 10
COVNM
AER
Oxizi de carbom -
Metan - emisii
Legenda:
Oxisi de azot - emisii
Oxizi de sulf - emisii
Dispersie poluanti in aer
negativ
Impact
Impact
pozitiv
_____________________________________________________________________________________________________
6. MONITORIZAREA
In privinta monitorizarii proiectului aceasta se imparte in doua categorii:

Monitorizarea respectarii actelor de reglementare in timpul executiei;
Monitorizarea dupa punerea in functiune a obiectivului.
Etapa de executie - in timpul realizarii obiectivului trebuie urmarite:

1. Respectarea datelor din proiectul analizat;
2. Realizarea sapaturilor si a organizarii de santier in asa fel incat acestea sa nu se
constituie in surse de poluare majore in zona, cu incadrarea in parametrii de calitate admisi ai
factorilor de mediu in general si in special a celor privind zgomotul urban, disfunctionalitatile de
trafic, calitatea apelor evacuate in sistemele de canalizare in faza de santier, gestionarea
deseurilor.
3. Realizarea instalatiilor prevazute si dimensionarea corecta a celor care inca nu sunt
definitivate, pe baza unor proiecte tehnice de detaliu pentru fiecare specialitate care sa fie verificate
si autorizate in mod distinct.
Etapa de exploatare - dupa punerea in functiune a obiectivului trebuie urmarite:
1. Incadrarea in normele legale in vigoare a functionarii obiectivului si derularea procedurilor
de autorizare de functionare.
2. Calitatea efluentilor evacuati cu respectarea parametrilor de calitate, respectiv NTPA
002/2002 la fiecare vidanjare a bazinelor si foselor septice.
3. Se va urmari semestrial nivelul concentratiilor de: particule in suspensie, NOx, CO, SO2,
CO, NH3 ca imisii la limita incintei.
4. Gestionarea corecta a deseurilor, depozitarea, tratarea si eliminarea finala
corespunzatoare, cu raportarea catre APM Prahova conform legislatiei in vigoare (lunar).
5. Gestionarea corecta a deseurilor de ambalaje si raportarea catre APM Prahova conform
legislatiei in vigoare (anual).
6. Evidenta uleiurilor uzate si raportarea catre APM Prahova conform legislatiei in vigoare
(semestrial).
Detaliile privind programul de monitorizare vor fi stabilite impreuna cu autoritatea competenta
pentru protectia mediului.
7. SITUATII DE RISC
7.1. Managementul riscurilor industriale. Lista normativelor aplicabile

Lista actelor normative aplicabile pentru managementul riscurilor tehnice/tehnologice:
Deoarece realizarea obiectivului nu este reglementat de Autorizatie de construire, acte
normative aplicabile sunt:
-LEGEA 211/2011 privind regimul deseurilor
- Normativ privind limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la
evacuarea in receptorii naturali, NTPA - 001/2002;
- Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care
trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala
de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
7.2. Managementul riscurilor de incendiu. Lista actelor normative aplicabile
Nu este cazul
7.3. Managementul riscurilor de accidentare si mbolnaviri profesionale (securitatea si

sanatatea in munca). Lista actelor normative aplicabile
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei partea I, nr. 646/2006;
Norme generale de protectia muncii;
Regulamentul MLPAT 9/N/15 03 1993 privind protectia si igiene muncii in constructii
editie 1995;
Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la inaltime;
Ord. MMPS 255/1995 Normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala;
Normativele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin Ordinul MI
numarul 775/ 1998;
Ord. MLPAT 20/N/11 07 2004 normativ C300/1994;
Norme generale de protectie a muncii elaborate de MMPS si MS in 1996;
Legea nr. 5/1965 cu completarile ulterioare;
Norme republicane de protectie a muncii elaborate de MMPS si MS nr 34/1975 respectiv
6/1975;
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Sursele de informare utilizate pentru intocmirea prezentei documentatii au fost:

- investigarea si analizarea situatiei in teren;
- documente si informatii scrise puse la dispozitie de beneficiar;
- consultarea personalului calificat al societatii care realizeaza proiectarea de specialitate.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost intocmita pe baza documentelor puse la
dispozitie de catre beneficiar si proiectanti, precum si a experientei autorului in realizarea studiilor
de impact pentru constructii asemanatoare. Nu au fost incertitudini semnificative despre proiect si
efectele sale asupra mediului.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Din punct de vedere al impactului produs de realizarea si functionarea obiectivului, s-au

tras urmatoarele concluzii:
1. Zgomot si vibratii - in conditiile oferite de amplasament, se poate aprecia ca zgomotul si
vibratiile care vor fi generate in timpul lucrarilor de constructie si in timpul functionarii vor avea un
impact redus.
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
2. Apa - realizarea si functionarea obiectivului implica un impact nesemnificativ asupra
acestui factor de mediu, daca se respecta parametrii constructivi si tehnologici, precum si conditiile
de evacuare propuse.
3. Aer - nivelurile de concentratii in aerul ambiental generate de constructia si functionarea
obiectivului in afara limitelor perimetrului acestuia se vor situa sub valorile limita, indiferent de
intervalul de mediere.
4. Sol - exista un potential minor pentru poluarea solului prin construirea si functionarea
noului obiectiv, care este prevazut cu toate dotarile necesare protectiei solului. Incinta societatii este
platforma industriala, astfel incat calitatea solului pe amplasament este deja modificata de factorul
antropic.
5. Biodiversitate - realizarea si functionarea obiectivului nu vor avea impact asupra faunei si
florei in zona, slab reprezentata de specii ruderale si influentate de factorul antropic.
6. Peisajul - impactul asupra peisajului este minim, datorita prezentei altor obiective
industriale in zona si faptului ca obiectivul va fi inclus intr-un volum arhitectural estetic ce va
ascunde componentele tehnologice.
7. Asezari umane - avand in vedere specificul amplasamentului, localizarea si vecinatatile,
se estimeaza ca impactul asupra asezarilor umane va fi redus, acceptabil.
In conditii de realizare si functionare care sa respecte strict prescriptiile proiectului si

tehnologiei de exploatare, precum si recomandarile prezentului studiu, noul obiectiv va
aduce beneficii tehnice si economice prin reducerea cantitatilor de deseuri si nu va
prejudicia calitatea factorilor de mediu si a vietii comunitatilor din zona amplasamentului.
10. DOCUMENTE ANEXATE
Plan de incadrare in zona sc.1:5000

Plan de situatie sc.1:1000
Plan de situatie cu amplasarea obiectivelor si retele exterioare sc.1:200
S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L.

Ing. Iuliana Murasan
____________________________________________________________________________________

SI Platforma Procesare Deseuri MICHAEL OIL FINAL

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SI Platforma Procesare Deseuri MICHAEL OIL FINAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

AMENAJARE INSTALATII DE INERTIZARE SI STABILIZARE DESEURI

S.C. ECOWELL SOLUTIONS S.R.L.

Denumirea obiectivului de investitii : Amenajare instalatii de ienertizare si stabilizare

I.1. Descrierea proiectului si etapelor acestuia

Scopul si importanta obiectivului

Descrierea etapelor proiectului

Construire platforma instalatiei de stabilizare

Caracteristici tehnice si functionale ale echipamentelor si instalatiilor

1.2. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

1.3. Informatii despre materiile prime si substantele/ preparatele chimice utilizate

Perioada de constructie si montaj

Denumirea Cod CAS Simbol Fraze risc

Aceste substante/preparate vor fi depozitate in ambalajele de la furnizor, pe paleti, in cadrul

1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitate

Nivelul de zgomot asociat etapelor constructiei sunt :

Pe baza datelor expuse se estimeaza ca, in conditii normale de functionare, nivelele de

1.4.2. Perioada de exploatare

Conform literaturii de specialitate, nivelul de zgomot produs de trafic este:

Protectia impotriva radiatiilor

1.5. Alternative studiate

1.6. Informatii despre documentele/reglementarile existente

1.7. Informatii despre modul de conectare la infrastructura existenta

Accesul in zona de amplasament se realizeaza din drumul judetean DJ100F pe un drum

2.1. Procese tehnologice de productie

2.2. Activitati de dezafectare

3.1. Perioada de executie

Nr. Tipul deseului Codul Starea Cod deseu Managementul deseurilor

Tipurile de deseuri si cantitatile ce urmeaza a fi generate pe perioada de functionare a

3.3. Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a

3.4. Depozitarea deseurilor

4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A CESTUIA

4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Zona seismica de calcul

Stratele acoperitoare ale zonei apei subterane ROIL15 au de la 1 m pana la 3 m grosime a

4.1.3. Managementul apelor uzate

Retele de canalizare, instalatii de epurare sau de preepurare a apelor uzate

4.1.4. Prognozarea impactului

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

4.2.1. Date generale despre clima zonei

4.2.2. Sursele de poluanti pentru aer

S-a estimat puterea motoarelor utilajelor de lucru la 300kWh rezultand:

Toate aceste surse de emisie prezinta urmatoarele caracteristici:

4.2.3. Instalatii de epurare/filtrare efluenti gazosi

4.2.4. Prognozarea impactului

4.2.5. Masuri de diminuare a impactului

4.3.1. Date generale

Zona seismica de calcul

4.3.2. Sursele de poluare pentru sol

2.3.3. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului

2.3.4. Prognozarea impactului

4.4. Geologia subsolului

Aceasta componeneta a mediului este slab reprezentata pe amplasament, amplasamentul

4.7. Mediul social si economic

4.8. Conditii culturale si etnice

Realizarea obiectivului propus nu influenteaza in nici un mod conditiile culturale si

Incinta tratare deseuri S.C. ECOWELL SOLUTIONS S.R.L.

In privinta monitorizarii proiectului aceasta se imparte in doua categorii:

Etapa de executie - in timpul realizarii obiectivului trebuie urmarite:

7.1. Managementul riscurilor industriale. Lista normativelor aplicabile

7.2. Managementul riscurilor de incendiu. Lista actelor normative aplicabile

7.3. Managementul riscurilor de accidentare si mbolnaviri profesionale (securitatea si

Sursele de informare utilizate pentru intocmirea prezentei documentatii au fost: