Realizarea Depozitului de Deșeuri in Comuna Pojorâta

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA
PROIECT
EVALUAREA IMPACTULUI
DE MEDIU
Coordonator: Putan Vasile

Student: Denisa Adriana Moldovan
HUNEDOAR
A 2021
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA
Coordonator: Putan Vasile

Student: Denisa Adriana Moldovan
HUNEDOAR
A 2021
UNIVERSITATEA POLITEHNICA
TIMISOARA FACULTATEA DE INGINERIE
1. Denumirea proiectului
Realizarea depozitului de deșeuri in comuna Pojorâta (Pasul

Mestecăniș), județul Suceava.
2. Titular
Primaria comunei Pojorâta, județul Suceava.
3. Descrierea proiectului
3.1. Localizarea proiectului

Amplasamentul Pojorâta este situat în partea central vestică a
judeţului, la 15 km vest de oraşul Câmpulung Moldovenesc. Este situat în
partea de sud a DN17 la o altitudine de circa 1100 m. Accesul se face
printr-un drum de pădure nepavat care începe de la pasul Pojorâta. La o
distanţă de 200 m în partea de sud a limitei amplasamentului, există un
tunel feroviar subteran.
Amplasamentul este situat lângă un vârf de munte, şi are o pantă

abruptă de 25 % în partea de est. În prezent amplasamentul este
înconjurat de o pădure. În aval există o vale mică a cursului superior al
râului Moldova şi unde există un mic râuleţ. Distanţa până la râul Moldova
este de 3 km. Există posibilitatea de a fi o barieră naturală foarte mică
până la apa subterană.
Distanţele faţă de zone locuite, zone naturale protejate, zone de
protecţie pentru apă, monumente culturale şi zone de agrement sunt mai
mari de 5 km.
3.2. Datele tehnice ale proiectului

Depozitul este prevazut pentru depozitarea deseurilor menajere
provenite de la intreaga populatie a comunei, respectiv 3109 locuitori
ocupand o suprafata de 15 ha. In urma studiilor hidrogeologice s-a stabilit
ca pe viitorul amplasament apa freatica este cantonata intr-un strat de
nisip
– pietris fiind marginita superior de un start de argila de 1,5 m. Stratul de
apa freatica se gaseste la adancimea de 6 m.
Descrierea lucrarilor
 Suprafata totala: 16 ha
 Suprafata de depozitare 12 ha
 Inaltimea totala: 23 m
 Durata de functionare: aprox. 30 ani

 Durata perioadei de monitorizare post inchidere : in functie de
stabilitatea depozitului dar nu mai putin de 30 de ani
 Clasificarea depozitului conform HG 162/2002 privind depozitarea
deseurilor: depozit de deseuri nepericuloase
 Categoriile de deseuri admise la depozitare conform art 6 (2) din HG
162/2002:
a) deseuri municipale
b) deseuri nepericuloase de orice alta origine care indeplinesc
criteriile de acceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite
in Anexa 3 din HG 162/2002 sau tipurile de deseuri prezentate
detaliat in lista cuprinsa in Ordinul MAPM 867/2002
c) deseurile periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate
sau vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor
mentionate la pct b) si care indeplinesc criteriile relevante de
acceptare. Aceste deseuri nu se depoziteaza in celule destinate
deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate.
Pentru realizarea noului depozit in scopul depozitarii deseurilor

nepericuloase de tip menajer colectate in conditii care sa asigure protectia
sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator vor fi dezvoltate urmatoarele
tipuri de lucrari de constructie şi instalaţii:
 Realizarea depozitului propriu-zis:
excavaţii pentru realizarea amprizei depozitului

pregatirea patului depozitului
amenajarea fundului depozitului, constand in:
depresionarea nivelului freatic prin drenare
hidroizolarea fundului si peretilor laterali
instalarea sistemului de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului
construirea digului de contur
 Constructiile anexa
b.1. Pe platforma tehnologica
cabina de poarta si cantarul bascula

instalatia de sortare deseuri
statia de spalare/ dezinfectie vehicule
pavilionul administrativ
gospodaria de apa
reteaua de canalizare
hala de intretinere/ reparatii utilaje/spălare autovehicule de transport
şi terasiere
gospodaria de carburanti
statia de epurare a apei uzate/staţie de pompare a apelor uzate la
staţia de epurare a apelor uzate menajere aferentă sistemului apă -
canal al municipiului Bacău;
platforma de compostare
drumuri si parcari
imprejmuire si perdea vegetala
b.2. Utilitati:
racordarea la reţeaua locală de energie electrică a S.C.Electrica

S.A,
gospodarie proprie de apa potabilă şi pentru nevoile tehnologice
formata din :
 put de adancime echipat cu pompa/racord la reţeaua existentă în
zonă pentru deservirea altor consumatori
 rezervor semiingropat de inmagazinare a apei
 statie de clorinare/daca este cazul
 retea de distributie cu statie de pompare
 zona de protectie sanitara
centrala termica pentru încălzirea spaţiilor de lucru şi pentru nevoi

gospodaresti
canalizare pentru apele reziduale si staţie de epurare proprie
In vederea abordarii integrate a masurilor necesare prevenirii, reducerii

si controlului impactului activitatilor desfasurate in proiect se vor respecta
urmatoarele măsuri generale, ele urmând a fi detaliate în cadrul proiectului
tehnic:
lucrarile se vor realiza in etape, conform proiectului, astfel ca impactul
generat sa aiba o amploare cat mai mica, si se vor efectua lucrari de
inchidere pe masura realizarii sarcinilor tehnologice;
pentru diminuarea impactului generat in timpul constructiei se va urmari:
 scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua

astfel durata de manifestare a efectelor negative
 utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si
demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati
 depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a
pamantului steril excavat
 optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat
sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut
 evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport
 folosirea unor utilaje si mijloace de transport silentioase.
crearea unor bariere de protectie prin:
 imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta

de constructie
 plantarea pe perimetrul imprejmuit, inca din faza de inceput a
constructiei, a perdelei vegetale de protectie
 insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a
zonelor libere de cladiri sau instalatii inca din timpul fazei de
constructie.
3.3. Justificarea necesităţii proiectului

Depozitul este necesar pentru depozitarea deseurilor menajere
provenite de la intreaga populatie a comunei, respectiv 3109 locuitori.
4. Protecţia calităţii apelor
4.1. Caracterizarea hidrologica a zonei

Principalul curs de apa din zona este raul Moldova. Albia râului este
în general unitară pe sectorul montan (până la Gura Humorului), cu trasee
mai mult sau mai puţin sinuoase (meandrate), cu maluri destul de înalte
(2- 4m), cu unele praguri şi repezişuri şi cu aluviuni grosiere (bolovănişuri
şi pietrişuri). În aval de confluenţa cu râul Sadova, în depresiunile
Câmpulung, Vama, Molid, Frasin şi Gura Humorului, albia majoră este mai
largă şi are 2 sau 3 trepte de terasă (1-2 m, 3-4 m, şi 5-7 m). În aval de
Gura Humorului cursul râului Moldova pătrunde în zona de podiş. Albia
majoră se lărgeşte mult şi partea ei mediană devine un pat de despletire
cu lăţimi de până la 1 km.
Există mai multe braţe despletite şi ostroave aflate într-o evoluţie
continuă, cu schimburi ale teraselor în plan sau ale formei şi dimensiunilor
ostroavelor, la care exploatarea intensivă a resurselor balastiere contribuie
din plin.
El curge pe o lungime de 237 km în direcția NV-SE și străbate
teritoriile a trei județe: Suceava, Iași și Neamț. Din lungimea sa, 150 km se
află pe teritoriul județului Suceava, unde bazinul său hidrografic ocupă
peste 35% din suprafața județului. În acest județ, râul străbate sectoare cu
pantă mai accentuată (Pojorâta, Prisaca) și sectoare unde panta scade la
mai puțin de 3 m/km, avand un debit mediu de 32 m³/s.
Calitatea apei :
Conc. medii Stare/potenţial

anuale ecologic apă râu
Curs de Secţiuni de NO -
Corp de apă 3
apă control PO43- Fcţ. de Fcţ. de
(mg
(mg P/l) nitraţi fosfaţi
NO3-/l)
Moldova (izv. – cf. Fundul Foarte Foarte
0,400 0,006
Sadova) Moldovei bună bună
Aval Gura Foarte
0,799 0,0047 Bună
Moldova (cf. Suha – Humorului bună
Moldova cf. Vier) Foarte
Baia 0,930 0,008 Bună
bună
Amonte C.
Moldova (cf. Sadova
Moldovenes 0,639 0,005 Bună Bună
– cf. Suha)
c
4.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare

sau emisarul;
În perioada de executie a depozitului de deseuri impactul

potenţial asupra apelor poate fi produs de materiale pierdute pe sol.
Acestea pot fi materiale de construcţie, pierderi de produse petroliere şi
ulei din vehiculele implicate în traficul din şantier. Ele pot fi preluate de
apele pluviale ce spală amplasamentul şi ajung apoi în ape de suprafaţă
sau, prin straturile de sol, în apa freatică.
Apele uzate de la toaletele ecologice ce vor fi instalate în organizările
de şantier, pot produce poluare în cazuri accidentale, în care nu ar fi
vidanjate şi spălate corect.
Alte surse de poluare a apei pot fi : stocarea și manipularea
necorespunzătoare a combustibililor, reparații neautorizate a utilajelor și
vehiculelor de transport, surse de praf din execuția propriu- zisă a
lucrărilor, depozitarea și manipularea necorespunzătoare a materialelor de
construcții.
În perioada de exploatare a depozitului de deseuri impactul

asupra apelor subterane și de suprafață este nesemnificativ, având în
vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevăzut în proiect.
Pot exista, totuși anumite surse ce pot afecta apele subterane și de

suprafață:
 Infiltrarea levigatului în sol si contaminarea apelor subterane cu

substante organice, datorită unor defecte prezente în sistemul de
etanșare al depozitului;
 Nerespectarea de catre angajați a normelor de protecție a muncii;
 Gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor menajere;
 Antrenarea deșeurilor de către vânt;
 Surse de praf de la straturile de pământ puse pe deșeuri, precum
si de la acoperirea depozitului;
 Emisiile rezultate de la utilajele folosite.
4.1.2. Impactul surselor de poluare asupra apei
In perioada de constructie si amenajare a depozitului si statiei de

sortare se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai
mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive. In faza de
constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de
suprafata sau freatice din zona.
In perioada de exploatare a depozitului schema de epurare selectiva

a apelor uzate rezultate sustine ideea unui impact minim asupra calitatii
apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului.
Proiectul prevede urmatoarele instalatii:
 statia de epurare a levigatului;

 statia de epurare ape uzate menajere si reziduale;
 separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe
platforma incintei.
In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi

descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de
epurare.
4.2. Protecţia aerului
4.2.1. Clima, vant, inghet, calitatea aerului
Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală

măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) si cu climă
continental – moderată (partea de vest).
Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S-V către N-E.
Temperaturile medii anuale sunt:
 climatul montan / sub 0°C pe munţii înalţi și 6 °C pe versantul estic al

Obcinei Mari;
 climatul extramontan / -7-8 °C.
Miscarea eoliană:
 în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de

orientarea formelor de relief;
 în podisul Sucevei vânturile predominante acţionează dinspre nord-vest
si se canalizează pe culoarele văilor Siret si Suceava.
Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului, ceea

ce demonstrează caracterul continental al climatului din zonă, cantitatea de
precipitaţii diminuându-se treptat de la vest la est, respectiv:
 1.200 mm în Călimani (cantitate anuală)

 550-600 mm în Valea Siretului.
Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie,
iar cele mai bogate în intervalul mai-iulie, când se realizează circa 45% din
cantitatea anuală de precipitaţii.
Calitatea aerului :
Concentrația medie anuală Unitate
Metal
VL, de
din 2010 2011 2012 2013 2014 VT măsură
PM10
Pb 0,0040 0,0036 0,0027 - - 0,5 g/m3
Cd 0,41 0,24 0,19 - - 5,0 ng/m3
As 0,23 0,21 0,20 - - 6,0 ng/m3
Ni 1,84 1,21 1,37 - - 20,0 ng/m3
Aşa cum rezultă din tabelul anterior, nu s-au depăşit valorile

limită/ţintă pentru protecţia sănătăţii umane, reglementate prin legea nr.
104/2011, la niciunul dintre indicatorii de calitate a aerului monitorizaţi
(PM10 – metale din pulberi in suspensie, O3 - ozon, NO2 – dioxid de azot,
SO2 – dioxid de sulf, CO – monoxid de carbon, C6H6 - benzen), prin
urmare populaţia urbană din judeţul Suceava nu este expusă la afectarea
sănătăţii datorită poluării aerului înconjurător.
4.2.2. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi;
În timpul perioadei de executie a obiectivelor proiectului, poluarea

atmosferei poate rezulta din:
֍ Emisiile de gaze arse rezultate în urma utilizării mijloacelor de
transport cât și a utilajelor de construcții;
֍ Particulele de praf, pulberi rezultate în urma construirii depozitului.
֍ Traficul greu, specific șantierului, determină diverse emisii de
substanțe poluante în atmosferă (NO2,CO,SO2 – caracteristice
carburantului motorină).
֍ Transportul materialelor de constructie, prefabricatelor,
echipamentelor;
֍ Transportul personalului.
Pentru perioada de exploatare sursele de poluare a aerului vor rezulta

din emisiile de poluanți în aer, constând în gazele de eșapament provenite
de la utilajele și mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul
deseurilor și mirosurile rezultate datorita deșeurilor , dar nu se

prognozează un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.
4.2.3. Impactul surselor de poluare asupra aerului
În perioada de construcţie sursele de poluare sunt lucrările de

excavare, manipularea materialelor de costrucţie, asfaltarea platformelor, a
ariilor de serviciu şi a drumurilor interioare din care se vor degaja pulberi şi
COV. Gazele de eşapament ale vehiculelor care aduc materiale de
construcţie şi ale echipamentelor în atmosferă CO, CO2, NOx, SO2, CH4,
aldehide, COV şi pulberile pot duce la degradarea calitatii aerului.
În urma depozitării deșeurilor apar mirosuri, însă acestea au un

impact minor advers, local pe termen scurt asupra factorului de mediu aer.
4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
4.3.1. Nivelul de zgomot al zonei
Zgomotul este "ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv dăunatoare,

rezultate din activităţile umane, inclusiv cele provocate de mijloacele de
transport, traficul rutier, feroviar şi cele provenite din amplasamentele
unde se desfăşoară activităţi industriale...”
Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul
produs de diferite instalații trebuie avute in vedere trei nivele :
 Zgomotul de sursă
 Zgomotul de câmp apropiat
 Zgomotul de câmp îndepărtat
În cazul zgomotului de sursa studiul fiecărui echipament se va face

separat și se presupune plasat în câmp liber.
Lwt = log ( dB)

Lwt - nivelul total de zgomot ;
Lwi – nivelul de zgomot la sursa « i » ;

n – numărul total de surse.
Nivelul de
Utilaje utilizate zgomot (dB) Numar
Excavator 105 2
Buldozer 120 1
Incărcător 107 2
Basculantă 103 3
Pompa de
beton 115 1
Cifa de beton 115 1
Macara 105 1
Compresor 115 1
Lwt(dB) = 122.758
În cazul zgomotului de câmp apropiat se ține seama de faptul că

fiecare utilaj este amplasat într-o ambianță ce poate sa îi schimbe
caracteristicile acustice. În acest caz interesează nivelul acustic obținut la
distanțe cuprinse de câțiva metri și câțiva zeci de metri de sursă pentru a
avea sens nivelul acustic trebuie însoțit de distanțe la care a fost măsurat.
Zgomotul de câmp îndepărtat - la câteva sute de metri față de sursă
depinde în mare măsură de factori externi suplimentari :
 factori meteo (direcția și viteza vântului, gradient de temperatură) ;
 absorbția undelor acustice de către sol
 absorbția în aer depinde de presiune, umiditate,temperatură
 topografia terenului ;
 vegetație.
4.3.2. Sursele de zgomot şi de vibraţii;

Poluarea fonica generată de depozitul de deseuri constă în:
☻ zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele si mijloacele de transport
auto angrenate în activităţile de execuţie a lucrărilor propuse;
☻ zgomotul şi vibraţiile produse de activităţile specifice de gestionare a
deşeurilor, inclusiv transportul, în perioada de operare.
4.3.3. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva

zgomotului şi vibraţiilor.
În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, se va încerca

neafectarea populaţiei şi biodiversităţii din zonă, de zgomotele specifice
acestor tipuri de activităţi, prin menţinerea utilajelor la regim normal de
funcţionare, fără a avea defecţiuni tehnice care ar cauza accidental unele
zgomote respectiv vibraţii nedorite, datorită unor funcţionări
necorespunzătoare.
Condiţiile specifice de lucru şi desfăşurarea şantierelor pe suprafeţe
restrânse, lucrările limitate de excavaţii şi construcţii face posibilă
intervenţia unui număr mic de utilaje, de capacitate mică şi medie. Astfel,
în perioada de construcţie efectele generatoare de impact rămân relativ
limitate. Zgomotul şi vibraţiile vor fi scăzute, producerea lor fiind
discontinuă, pe perioade de timp reduse, doar pe perioada execuţiei.
Măsurile menite să reducă zgomotul și implicit vibrațiile ce pot fi

provocate în perioada de exploatare a obiectivelor proiectelor, sunt :
întreținerea periodică a drumurilor de acces spre obiectivele

proiectului, pentru crearea condițiilor optime de circulație.
Planificarea activităților reprezintă un mijloc administrativ de a
controla expunerea la zgomot. O planificare privind amplasamentul
surselor generatoare de zgomot poate reduce impactul zgomotelor.
se recomanda lucrul numai în perioada de zi (6.00 -22.00),
respectându-se perioada de odihnă a locuitorilor din localitate.
când este posibil, sursele de zgomot pot fi înconjurate de stive, sau
alte materiale de construcții pentru a reduce expunerea receptorilor
la zgomot.
4.4. Protecţia solului şi a subsolului
4.4.1. Topografie zona, caracterizare sol, subsol; calitate
Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de

tipuri, datorită complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. La
altitudinile cele mai mari, solul este slab evoluat, cuprinzând mult material
scheletic. Solurile brune şi brun-acide cu un orizont de humus de grosimi

mici acoperă aproape în întregime zona munţilor flişului. Pe suprafeţele
calcaroase de pe masivul Rarău, precum şi insular în lungul Obcinei
Mestecănişului, se întâlnesc rendzine cu un orizont bogat în humus.
În regiunile de podiş, cu altitudini de 550-600 m, predomină solurile
podzolice brune. Solurile cenuşii, cu un orizont gros de humus, ocupă
areale importante pe interfluviul Suceava - Siret şi în Podişul Fălticenilor.
Suprafeţele structurale slab înclinate de la NV spre SE de municipiul
Suceava, precum şi Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importantă a
solurilor cernoziomice. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează
îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb
etc.
Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească
datorat diversităţii şi, în unele cazuri, abundenţei bogăţiei resurselor sale
naturale. Peste 52% din suprafaţa judeţului aparţine fondului forestier,
respectiv cca. 7% din suprafaţa ţării, în subsol se găsesc zăcăminte de
mangan, minereuri cuprifere, sulf, barită, sare, gaze naturale, ape
minerale, minereu uranifer, etc. iar cca. 42% din suprafaţă este
reprezentată de terenuri arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor
Siretului, Moldovei şi Sucevei.
Condiţiile social-istorice recente de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta
şi asupra industriei judeţului Suceava, care s-a reorganizat conform noilor
principii ale economiei de piaţă, fiind într-o dinamică susţinută. Ramurile
industriale reprezentative din judeţ sunt:
 industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa
fondului forestier;
 industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu
agricultura judeţului, pentru că se bazează în principal pe prelucrarea
produselor animaliere (lapte, carne);
 industrie uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje,
pielărie şi încălţăminte;
 industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile
comerciale care produc scule şi rulmenţi;
 industria minieră, reprezentată în judeţ prin exploatarea şi
prelucrarea minereurilor (minereuri cuprifere, polimetalice, de
mangan, uranifere, sare), industrie aflată în declin în ultimul deceniu.
Toate aceste activităţi au condus la afectarea calităţii solului prin:

 depozitarea de deşeuri lemnoase, deşeuri din industria minieră,
menajere;
 poluarea solului cu reziduuri şi deşeuri din industria alimentară şi
uşoară;
 poluarea cu scurgeri accidentale de produse petroliere, substanţe

chimice utilizate în fluxurile tehnologice;
 defrişări masive care au condus la apariţia - sau accentuarea -
fenomenelor de alunecare, eroziune, acidifiere etc.
Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare în perioada 2008-

2012 în judeţul Suceava este prezentată în tabelul de mai jos:
Anul
Factori de 2008 2009 2010 2011 2012
degradare Suprafaţa (ha)
Judeţul Suceava
Eroziune – de
59.958 59.211 59.864 60.214 59.114
suprafaţă
Eroziune –
1.678 1.685 1.718 1.769 1.652
în adâncime
Alunecări de
23.369 23.456 23.783 23.815 23.423
teren
Inundabilitate 52.215 52.416 52.136 52.079 52.051
Acidifiere 256.775 256.553 257.869 258.914 240.994
Compactare 30.254 31.216 31.856 31.933 31.455
Deficit
de 436.109 440.798 443.009 444.405 476.318
elemente
nutritive
Volum edafic
18.153 19.643 19.879 19.459 19.142
redus
Sărăturare - - - - -
Exces de
185.316 187.948 187.113 187.432 184.156
umiditate în
sol
Gleizare 43.783 44.112 44.023 44.268 43.956
Pseudogleizare 91.367 91.125 92.512 92.386 91.122
Seceta
- - - - -
periodică
Terenuri
139 139 139 139 175
nisipoase
Total
suprafeţe 1.199.116 1.208.302 1.213.762 1.216.813 1.223.558
degradate
4.4.2. Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape

freatice
Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului

sunt:
 depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje
care ar putea afecta calitatea acestuia;
 depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si
mijloacele de transport utilizate la constructia depozitului;
 pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de
pe amplasament;
 scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de
santier;
Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum

si scurgerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a
utilajelor sau mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de
igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.
In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a
solului sunt o sursa principala de afectare a calitatii solului. Noua folosinta
impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact
direct asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si
peisajului. Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si
depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi cu
eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat
pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe
amplasament. Aceste activitati vor determina:
֍ modificari in calitatea pamantului (rocilor) extras prin deranjarea
stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil);
֍ modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de
depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare
si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si
definitiv);
֍ modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a
circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri
tehnologice (impact direct si partial reversibil).
Pentru perioada de exploatare, sursele potentiale de poluare a solului

sunt:
a) Instalatiile din zona tehnica - Zona tehnica a amplasamentului este

astfel proiectata incat toate activitatile sa se desfasoare fie in spatii
inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise,
betonate. Sunt prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau
manevrarii autovehiculelor. In acest fel, posibilitatea poluarii solului
sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe
amplasament, este diminuata la maxim.
b) Instalatiile de canalizare- Sistemul de canalizare proiectat este de

tip divizor, existand retele distincte pentru apele uzate menajere,
tehnologice si pluviale. Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de
poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor fisuri ale peretilor
conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale
apelor uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.
c) Sistemul de colectare si tratare levigat - Statia de epurare si

bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului
si a subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti,
avand in vedere faptul ca lichidele pe care le contin sunt ape uzate,
respectiv levigat.
d) Zona de depozitare - Celulele de depozitare sunt astfel proiectate

incat straturile de impermeabilizare de la baza depozitului, sa asigure
pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a
scurgerilor de levigat in sol si subsol.
Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul

ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea
Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, in ceea ce priveste
constructia depozitului. Realizarea investitiei in stricta conformitate cu
prevederile proiectului, ar trebui sa asigure prevenirea in totalitate a
poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigat.
Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si subsolului, in
cazul aparitiei unor fisuri in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de
levigat.
4.4.3. Impactul surselor de poluare asupra solului şi a

subsolului.
I. Solul decopertat
Studiul de fezabilitate prevede ca lucrarile de decopertare sa fie
realizate astfel incat solul fertil de la suprafata sa fie depozitat separat de
argila, acesta fiind necesar la copertarea exterioara a digurilor de protectie
si a stratului superior de inchidere a depozitului neconform.
Solul fertil va fi depozitat intr-o zona conditionata de asigurarea unui
optim la depozitare si utilizare ulterioara. In conditiile respectarii termenilor
tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de
constructia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic) major
asupra solului si subsolului, nu vor avea totusi o influenta negativa asupra
mediului, decat local.
II. Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare
a solului, in etapa de construire a celulelor de depozitare, in timpul
exploatarii, cat si la inchiderea lor. Din perspectiva evaluarii impactului
insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele sunt
circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in
constructia depozitelor de deseuri.
Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa,
aceste lucrari sunt destinate protectiei mediului prin construirea unui
depozit de deseuri conform.
III. Impactul asupra retelei hidrologice

Constructia si exploatarea depozitului de deseuri menajere, desi va
dezvolta activitati limitrofe retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor
de depozitare, a bazinelor statiilor de epurare, sau chiar penetrante, prin
forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact semnificativ
asupra acesteia.
IV. Impactul transfrontiera

Luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de
frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de
mediu.
4.5. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
4.5.1. Flora si fauna caractersitica zonei;

i. Flora
In general, arealul se incadreaza intr-o zona caracterizata prin
vegetatie ruderală specifică pajiştilor.
ii. Fauna
Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozatoarelor:
popandaul, catelul pamantului, soarecele de stepa, soarecele de camp,
sobolanul de camp, harciogul, iepurele, iepurasul de vizuina, dihorul,
nevastuica, bursucul, vulpea, iar uneori, in apropierea zonelor forestiere,
caprioara, mistretul si chiar lupul.
Pasarile caracteristice silvostepei si stepei sunt: prepelita,
potarnichea, ciocarlia, fisa de camp, presura, sticletele, cinteza, graurul,
turturica, gugustiucul, pupaza, cucul, caneparul, porumbelul, maracinarul,
vrabia, randunica, lastunul, cioara.
Amfibienii sunt legati de un mediu acvatic sau mai umed si umbrit,
mai reprezentative fiind: broastele, buhaiul de balta.
4.5.2. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate

de proiect;
In vecinatatea amplasamentului studiat nu se afla specii sau habitate

protejate sau zone sensibile.
4.5.3. Impactul surselor de poluare asupra biodiversitatii
Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se

produce distrugerea totala a vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, a
cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect direct). De exemplu vor fi
distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de
comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara
cuiburi si va fi afectata noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate
deoarece pe langa distrugerea mediului lor natural, sunt distruse larvele si
ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive pentru

batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect
indirect negativ asupra lantului trofic respectiv.
Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea
deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor,
rozatoarelor si insectelor.
De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile
la praf, seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura
pana la inchiderea partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este
posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei
initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de
mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si
plantate cu arbusti.
Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot
aparea pe parcursul exploatarii depozitului sunt:
praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate
afecta:
zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza
animalele si pasarile;
compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora
si fauna;
caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna,
insecte si pasari(pentru hrana si adapost);
prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate
genera accidente;
Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu

caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia
totala a unora din speciile existente in zona.
Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care
fac zgomot, multe dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi
inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si
care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.). De
asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).
Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii
aerului si a conditiilor climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte
asupra biocenozelor. Astfel, compusi precum SO2 sau NO2, in contact cu
apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei ploilor acide. In
schimb, generarea de CO2 este favorabila procesului de fotosinteza.
Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al
deponeului ca si probabilitatea de a se depasi valorile recomandate drept
concentratii ghid pentru protectia plantelor si a culturilor din zona (pentru
mentinerea constanta a productiei agricole) este foarte mica.
Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit,

are afect de sera (ca si CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice
pentru speciile de plante si animale aceste gaze pot, prin sinergism cu alte
substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu influenta si
asupra componentelor biocenozelor locale.
4.6. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective

de interes public
4.6.1. Identificarea obiectivelor de interes public,
distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de
monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra
cărora există instituit un regim de restricţie, zone de
interes tradiţional etc.;
Amplasamentul Pojorâta este situat în partea central vestică a

judeţului, la 15 km vest de oraşul Câmpulung Moldovenesc. Este situat în
partea de sud a DN17 la o altitudine de circa 1100 m. Accesul se face
printr-un drum de pădure nepavat care începe de la pasul Pojorâta.
4.6.2. Impactul surselor de poluare asupra asezarilor

umane
In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren

in zona de amplasare a obiectivului, pentru depozite de materiale,
organizare de santier.
Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar
natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:
 zone in curs de excavare,
 drumuri de acces sau tehnologice,
 cladiri si instalatii in constructie
 oameni angrenati in diferite activitati
 utilaje de diferite dimensiuni si culori.
Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de

exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta
utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de constructie.
Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si

compostare se vor incadra in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile
planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile respective.
Dupa realizarea obiectivelor va disparea terenul agricol si, in peisaj, vor
aparea o serie de noi componente antropice:
 drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament;
 cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii.
Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va

exista un impact semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii
prevederilor proiectului.
4.7. Gospodărirea deşeurilor si a substantelor

periculoase generate pe amplasament
4.7.1. Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură

rezultate;
Gestionarea deșeurilor nepericuloase din perioada de execuție de va
desfășura astfel:
 Pământul excavat: surplusul de pământ rezultat din construcţia
platformelor de colectare şi a staţiilor de transfer va fi transportat în
zone aprobate de autorităţile locale, iar pământul excavat din cuveta
depozitelor de deşeuri şi a staţiei de sortare va fi folosit[ la digurile
de contur iar eventualul surplus va fi stocat în amplasament şi folosit
la acoperirea deşeurilor;
 Resturile de materiale de construcţie(piatră, materiale plastice), vor fi
colectate separat şi transportate la depozitul de deşeuri al zonei, iar
materialele reciclabile (de ex. resturi de cofraje de lemn, fier beton,
etc.) vor fi valorificate prin operatorii locali de reciclare;
Deșeurile periculoase rezultate în perioada de execuție sunt : uleiuri,

combustibili, vopseluri, lacuri, însă vor fi gestionate în modul următor :
carburanţii se vor stoca într-un rezervor subteran etanş, cu pereţi dubli,
autovehiculele fiind alimentate la staţia mobilă de carburant din incintă,
uleiurile se vor stoca în recipiente originale, într-un spaţiu special
amenajat, prevăzut cu cuve de retenţie.
Nr.c Deseu Cantitate Star Cod Cantitate Cantita Cantita

rt previziona e deseu valorifica te te
ta fizic ta elimina ramasa
a ta
1 Piatra 100 kg solid 01.04. 0 100 kg 0
08
2 Beton 500 kg solid 17.01. 0 500 kg 0
07
3 Lemn 600 kg solid 17.02. 0 600 kg 0
01
4 Materiale 200 kg solid 17.02. 0 200 kg 0
plastice 03
5 Pamant 500 kg solid 17.05. 0 500 kg 0
00
6 Combusti 50 l lichi 17.02. 0 50 l 0
bil d 01
7 Uleiuri 50 l lichi 18.01. 0 50 l 0
d 00
În condiţiile prezentate, impactul deşeurilor rezultate din construcţia

obiectivului de investiţii sau din operarea infrastructurii de management
integrat al deşeurilor din judeţul Suceava va fi nesemnificativ.
Estimare cantitate de deșeuri menajere generată de către în

perioada de exploatare:
- Numărul de muncitori este 50.
- Cantitatea de deșeuri generată de un muncitor într-o zi este
de aproximativ 0.35 kg/zi.
- Numărul zilelor muncitoare : 30 -8 = 22 zile muncitoare
- Cantitatea de deșeuri menajere generate de către toți muncitorii
: 50*0.35 = 17.5 kg/zi,muncitor de deșeuri menajere
- Intr-o luna : 17.5*22 = 385kg
- Debitul de apa asigurat pentru toti muncitorii în perioada de
execuție de 6 luni este de 385 *6 = 2310kg= 2.310 tone.
Deşeurile care vor rezulta din funcţionarea depozitului vor fi:

 deşeuri menajere, de la staţiile de transfer, staţia de sortare şi
depozite ;
 nămol de la staţiile de epurare a levigatului din incinta depozitelor

de deşeuri;
Deşeurile menajere sunt transportare la depozitul ecologic judeţean.
Deşeurile menajere rezultate din activitatea depozitelor şi a staţiei de
sortare, la fel ca şi reziduurile de sortare vor fi depuse direct în depozit.
Nămolul de la staţiile de epurare a levigatului, după ce va fi uscat şi
stabilizat va fi folosit ca material de acoperire în depozite.
Cantitatea estimată de deșeuri menajere colectate este de aproximativ
de 500.000 tone.
4.7.2. Modul de gospodărire a deşeurilor.
In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate

pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate
incheiate cu societati de profil. Cantitatile de deseuri rezultate din
activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu
cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi
gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil
recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.
Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

 deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in
timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate
acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor
municipale colectate si procesate impreuna cu acestea;
 *deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de
la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport,
vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri
special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in
colectarea si valorificarea/neutralizarea lor;
 *baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele
de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi
depozitate separat in containere inscriptionate si predate unor
unitati specializate;
 anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau
ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin
firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope
uzate;
 *ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a

autovehiculelor, prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere;
vor fi predate la societati specializate;
 *namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere
si a levigatului va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in
prealabil.
Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria
deseurilor periculoase.
Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile
(metale, uleiuri uzate, baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele
de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor
similare provenite din alte activitati economice.
Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse
petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, la fel ca materialele
similare provenite din alte activitati economice.
Deseurile nevalorificabile, dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit.
Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct
de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu
gestiunea deseurilor.
5. Prevederi pentru monitorizarea mediului
5.1. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor

de poluanţi în mediu
Pentru diminuarea impactului activitatilor din amplasament s-au luat

urmatoarele masuri:
 Factorul de mediu
apă Depozitarea deşeurilor

 asigurarea de pante de scurgere, închidere cu dig de contur
asigurarea sistemului de colectare si control a levigatului care este
colectat controlat şi menţinut în incintă;
 impermeabilizarea bazei şi a pereţilor (taluzurilor interioare) ale
depozitului cu un sistem de etanşare combinată;
 realizarea unui şanţ de gardă perimetral la baza taluzurilor exterioare

pentru colectarea apelor pluviale şi a evacuării acestora.
Întreţinerea utilajelor şi vehiculelor de transport

 asigurarea verificarii tehnice - prevenirea scurgerilor de carburanţi şi
lubrifianţi etc.;
 asigurarea de platforme betonate pentru schimbarea uleiului si scurgerii
carburantilor in vederea intretinerii;
 executarea reparaţiilor numai în atelier;
 colectarea apelor uzate provenite de la spălarea roţilor vehiculelor de
transport în bazinul colector de la faza de compostare;
 menţinerea în funcţiune numai a utilajelor, mijloacelor de transport cu
stare tehnica corespunzatoare.
Igienizarea platformelor tehnologice

 colectarea apelor de spalare, menajere si apele meteorice si
reutilizare la compost.
 Factorul de mediu aer
Măsuri caracteristice etapei de operare pe depozit:

stropirea materialului de acoperire
curăţarea platformelor de lucru, a drumurilor de acces
utilizarea de autovehicule şi de utilaje dotate cu motoare de tip
EURO III corespunzătoare.
Măsuri caracteristice etapei post-închidere:
☻ colectarea controlată a gazelor de depozit şi în arderea controlata;
☻ elaborarea unui program pentru monitorizarea poluanţilor atmosferici.
 Factorul de mediu
sol Măsuri operaţionale:

o optimizarea traseelor vehiculelor care transportă materiale de
construcţie;
o evitarea pierderilor de materiale din vehiculele de transport.
Bariere de protecţie:
 împrejmuirea incintei depozitului;
 plantarea perdelei de protecţie (arbori, arbuşti repede crescători şi
rezistenţi la poluare);
 refacerea morfologiei terenului şi a capacităţii productive;
 transportarea solului decopertat in zone special destinate;
 utilizarea materialelor de impermeabilizare şi drenare

corespunzatoare;
 depunerea stratului de sol vegetal pe depozit si înierbarea
depozitelor inchise.
Peisajul zonei
 asigurarea stratului de sol vegetal, cu grosimea de 15 cm;
 insamantarea gazon pe suprafetele ramase libere.
6. Lucrări de refacere a amplasamentului la

finalizarea investiţiei, în caz de
accidente
şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care
aceste informaţii sunt disponibile
In cazul inchiderii depozitului de deseuri ca urmare a incheierii

activitatii sau din alte motive, sistemul de acoperire trebuie sa realizeze o
izolare a masei deseurilor fata de apele pluviale si, in acelasi timp, in cazul
deseurilor biodegradabile, sa asigure o umiditate optima in interiorul masei
de deseuri, care sa favorizeze descompunerea materiei organice.
In ceea ce priveste gazul de depozit, sistemul de acoperire trebuie sa
asigure atat prevenirea patrunderii aerului in masa de deseuri, cat si
evacuarea controlata a gazului de fermentare printr-un sistem de conducte
si puturi.
Sistemul de acoperire a unui depozit de deseuri este format din:
 strat pentru acoperirea deseurilor (geotextil);
 strat pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit;
 strat de impermeabilizare (argila – geomembrana);
 strat pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale;
 strat de sol vegetal considerabil.
Peste aceste straturi se va planta vegetatie si gazon pentru a ajuta la

refacerea locatiei.
In plus, pentru asigurarea tuturor conditiilor pentru mentinerea stabilitatii

si integritatii stratului de acoperire, se va tine cont si de urmatoarele
aspecte:
posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate a deseurilor la limitele
dintre celule sau la contactul cu peretii depozitului, in special in cazul
depozitarii deseurilor comunale biodegradabile – se va proiecta
realizarea de grosimi suplimentare de material de acoperire sau de
margini neregulate pentru compensarea tasarilor prognozate;
necesitatea ca profilul final al depozitului sa respecte anumite conditii
referitoare la panta suprafetelor, in corelatie si cu natura deseurilor
depozitate, si la incadrarea in peisaj.
La baza taluzului, geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod corect,

pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a realiza o izolare
corespunzatoare a masei de deseuri.
Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa

efectueze monitorizarea post-inchidere, pe o perioada stabilita de catre
autoritatea de mediu competenta, minimum 30 de ani. Aceasta perioada
poate fi prelungita daca in cursul derularii programului de monitorizare se
constata ca depozitul nu este inca stabil si poate prezenta riscuri pentru
factorii de mediu si santatea umana.
Sistemul de monitoring post-inchidere cuprinde;

 determinarea caracteristicilor cantitative si calitative ale levigatului;
 determinarea caracteristicilor cantitative si calitative ale gazului de
depozit;
 inregistrarea datelor meteorologice;
 analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata;
 analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane;
 determinarea concentratiilor indicatorilor specifici in aerul ambiental
din zona de influenta a depozitului;
 determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol, in zona de
influenta a depozitului;
 urmarirea topografiei depozitului.
Utilizarea ulterioara a amplasamentului se va face tinand seama de

conditiile si restrictiile specifice impuse de existenta depozitului acoperit, in
functie de stabilitatea terenului si de gradul de risc pe care acesta il poate
prezenta pentru mediu si sanatatea umana.

Realizarea Depozitului de Deșeuri in Comuna Pojorâta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Realizarea Depozitului de Deșeuri in Comuna Pojorâta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA

Coordonator: Putan Vasile

Coordonator: Putan Vasile

Realizarea depozitului de deșeuri in comuna Pojorâta (Pasul

Primaria comunei Pojorâta, județul Suceava.

3.1. Localizarea proiectului

Amplasamentul este situat lângă un vârf de munte, şi are o pantă

3.2. Datele tehnice ale proiectului

 Durata de functionare: aprox. 30 ani

Pentru realizarea noului depozit in scopul depozitarii deseurilor

 Realizarea depozitului propriu-zis:

excavaţii pentru realizarea amprizei depozitului

b.1. Pe platforma tehnologica

cabina de poarta si cantarul bascula

racordarea la reţeaua locală de energie electrică a S.C.Electrica

centrala termica pentru încălzirea spaţiilor de lucru şi pentru nevoi

In vederea abordarii integrate a masurilor necesare prevenirii, reducerii

 scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua

crearea unor bariere de protectie prin:

 imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta

3.3. Justificarea necesităţii proiectului

4. Protecţia calităţii apelor

4.1. Caracterizarea hidrologica a zonei

Conc. medii Stare/potenţial

4.1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare

În perioada de executie a depozitului de deseuri impactul

În perioada de exploatare a depozitului de deseuri impactul

Pot exista, totuși anumite surse ce pot afecta apele subterane și de

 Infiltrarea levigatului în sol si contaminarea apelor subterane cu

4.1.2. Impactul surselor de poluare asupra apei

In perioada de constructie si amenajare a depozitului si statiei de

In perioada de exploatare a depozitului schema de epurare selectiva

Proiectul prevede urmatoarele instalatii:

 statia de epurare a levigatului;

In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi

4.2. Protecţia aerului

4.2.1. Clima, vant, inghet, calitatea aerului

Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală

Temperaturile medii anuale sunt:

 climatul montan / sub 0°C pe munţii înalţi și 6 °C pe versantul estic al

 în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de

Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului, ceea

 1.200 mm în Călimani (cantitate anuală)

Aşa cum rezultă din tabelul anterior, nu s-au depăşit valorile

4.2.2. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi;

În timpul perioadei de executie a obiectivelor proiectului, poluarea

Pentru perioada de exploatare sursele de poluare a aerului vor rezulta

deseurilor și mirosurile rezultate datorita deșeurilor , dar nu se

4.2.3. Impactul surselor de poluare asupra aerului

În perioada de construcţie sursele de poluare sunt lucrările de

În urma depozitării deșeurilor apar mirosuri, însă acestea au un

4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

4.3.1. Nivelul de zgomot al zonei

Zgomotul este "ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv dăunatoare,

În cazul zgomotului de sursa studiul fiecărui echipament se va face

Lwt = log ( dB)

Lwi – nivelul de zgomot la sursa « i » ;

În cazul zgomotului de câmp apropiat se ține seama de faptul că

4.3.2. Sursele de zgomot şi de vibraţii;

4.3.3. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva

În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, se va încerca

Măsurile menite să reducă zgomotul și implicit vibrațiile ce pot fi