Bazine de colectare zona umeda construita cu evacuare prin vaporizare a apei uzate tratate - BAZIC

Deficitul de apă și secetele sunt din ce în ce mai frecvente și răspândite. Se așteaptă o deteriorare suplimentară a resurselor de apă, dacă
temperaturile continuă să crească ca urmare a schimbărilor climatice. Lipsa de apă este o condiție sezonieră, anuală sau multianuală de stres hidric. Apare
atunci când cererea de apă depășește frecvent capacitatea de alimentare durabilă a sistemului natural din bazinele hidrografice.

Dincolo de cantitatea de apă, o situație de deficit de apă poate apărea și din probleme acute de calitate a apei, atunci când poluarea (poluări difuze
sau punctuale) duc la o disponibilitate redusă de apă curată. Implementarea soluțiilor bazate pe natură la o scară mai mare ar crește rezistența la
schimbările climatice și ar contribui la mai multe obiective Green Deal si trebuie să joace un rol mai important în gestionarea utilizării terenurilor și
planificarea infrastructurii pentru a reduce costurile, a oferi servicii rezistente la climă și pentru a îmbunătăți conformitatea cu cerințele Directivei-cadru
privind apa, pentru o stare ecologică bună. Investițiile în soluții bazate pe natură trebuie să fie viabile pe termen lung, deoarece schimbările climatice
amplifică stresul asupra ecosistemelor.

Schimbările climatice amenință și calitatea apei. Schimbările climatice vor crește riscul de contaminare și poluare acută a apei dulci din cauza
debitelor scăzute ale râurilor, temperaturilor crescute ale apei, inundațiilor. Provocările adaptării sistemelor existente de apă uzată in functiune ,in
constructie si in faza de proiectare, la utilizarea viitoare a apei și la condițiile schimbărilor climatice sunt multiple . Sistemele mari de infrastructură sunt
de obicei construite și finanțate ca investiții pe termen lung. Multe stații de tratare a apelor uzate existente au fost construite pe baza ipotezei unei populații
în creștere și a ratelor istorice mai mari pe cap de locuitor de utilizare a apei. Reducerea utilizării apei pe termen lung afectează volumul de influența care
ajunge la stațiile de epurare a apelor uzate . Scăderea ratei consumului de apă poate duce la multe condiții schimbate care necesită acțiuni de adaptare,
inclusiv afluent mai concentrat și, pentru zonele cu populații stabile sau în scădere, debite mai mici de afluent. Seceta poate exacerba aceste efecte prin
reducerea infiltrației și a fluxului în sistemele de colectare, care sprijină fluxul de bază și asigură spălarea. Schimbările climatice vor aduce mulți ani cu
condiții mai calde și mai uscate, ceea ce va stimula probabil reducerea consumului de apă și reglementări suplimentare. Reducerea utilizării apei afecteaza
direct volumul de influent care ajunge la stațiile de tratare a apelor uzate . Infrastructura apelor uzate durează de obicei zeci de ani, iar majoritatea
sistemelor de tratare a apelor uzate existente au fost proiectate și construite într-un moment în care previziunile viitoare ale populației și ratele consumului
de apă erau semnificativ diferite de valorile actuale dar sunt construite si proiectate in prezent pe aceleasi false previziuni. În timp ce debitele de influență
sunt un factor semnificativ al efectelor potențiale, ele nu sunt singurul factor. Alți factori care influențează debitele influente includ instalarea de aparate și
accesorii cu debit redus, utilizarea apelor gri în interior și în exterior și reutilizarea apei.

Pentru planificarea adaptării pe termen lung, factorii de conservare a apei nu sunt luați în considerare împreună cu schimbările populației,
adoptarea de aparate eficiente din punct de vedere al apei. Multe sisteme de colectare sunt supraproiectate pentru debitele actuale. Creșterea timpului de
reținere a apelor uzate în sistemele de colectare, în special în liniile laterale din amonte, a dus la modificări în compoziția apei uzate afluente. Acestea duc
pentru statia de epurare la coroziune accelerate, care pot reduce durata de viață așteptată și integritatea țevilor, supapelor și a altor componente .De
asemenea crește consumul de energie electrică și de substanțe chimice. Nepotrivirile între debitele de influență și parametrii de debit de proiectare
provoacă provocări operaționale în sistemele de colectare, tratare și reutilizare. Incertitudinea în condițiile viitoare limitează oportunitățile de
adaptare. Sistemele de ape uzate sunt proiectate prin studii de inginerie detaliate care iau în considerare factorii specifici de debit și concentrație. Poate fi
dificil de prognozat condițiile de funcționare viitoare, iar proiectarea instalațiilor pentru a funcționa într-o serie de condiții poate fi foarte costisitoare.
 Marea majoritate a sistemelor individuale in Europa de est sunt fosele septice care sunt declarate bazine etanse vidanjabile, dar deversează apa in
sol fara a respecta criteriile prevazute in Standardul EN 12566-2 .
` Milioane de fose septice sunt comercializate, instalate si folosite. Sunt produse si comercializate sub acoperirea normativului SR EN 12566-1 si
declarate ca bazine etanse vidanjabile de proprietar, ca sa respecte avizul de mediu..
Sistemele individuale adecvate de colectare a apelor uzate recomandate de ghidurile Comisiei Europeane sunt în principal bazine de colectare sau alte tipuri de containere,
care sunt impermeabile, iar apele uzate sunt colectate prin vidanjare si transportate în mod regulat la o rețea de canalizare si microstațiile de epurare. Sunt acceptate doar bazinele etanș
vidanjabile și nu fosele septice care deversează apa in sol fara a respecta criteriile prevazute in Standardul EN 12566-2 .
De exemplu in Romania in coformitate cu raportul INSS populaţia conectată la sistemele de canalizare în anul 2022 a reprezentat 59,2% din
populaţia rezidentă .Populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a reprezentat 58,1% din populaţia . Daca la 1 ianuarie
2022 populaţia rezidentă a fost de 19 038 098 persoane inseamna ca populatia neracordata la canalizare este de 7 976 963 062. Daca pentru aprox 80% din
acestia respectiv 6 milioane cu 4,5 mc apa uzata pe luna este necesara vidanjarea, transportul si eliminarea apei uzate , lunar a 27 de milioane de mc de
apa uzata adica adica aproximativ 180 de mii de curse vidanja zilnic,cu costuri de vidanjare si transport si eliminare lunar de cel putin 2 miliarde de lei.
Se adauga poluarea , uzura drumurilor, disconfortul generat. Pe scurt la 3 curse vidanja pe zi vor circula zinic in Romania 90 de mii de vidanje.
Avand in vedere cele mentionate mai sus propunem o solutie pentru rezolvarea situatiei gospodariilor neracodate la canalizare in concordanta cu
cerintele legale din Romania dar si cu reglementarile europene la care nu este necesara vidanjarea si consumului de energie si substante chimice si care nu
implica costuri legate de vidanjare , transportul si eliminarea apei uzate vidanjate ,tehnologia BAZIC.
Tehnologia BAZIC , foloseste o zona umeda construita intr-un bazin etans si dispozitivul pentru evacuarea apelor uzate tratate de zonele umede
construite in atmosfera prin evapotranspiratie DAUZUC -asigura evacuarea apei uzate tratate numai in atmosfera si nu in emisari naturali, in sol sau pe sol
. Epurarea apei uzate intr-o zona umeda construită se bazează pe diverse procese complexe fizice, chimice și biologice din cadrul asocierii substrat,
macrofite și microorganisme. Aceasta depinde în principal de: conductivitatea hidraulică a substratului,- tipurile și numărul de microorganisme; furnizarea
de oxigen pentru microorganisme și condiţiile chimice ale substratului.
În zonele umede construite se aplică numeroase mecanisme pentru îmbunătățirea calității apei: decantarea particulelor în suspensie, filtrare și
precipitare chimică, transformare chimică, adsorbția și schimbul de ioni pe suprafețele plantelor, substratului și gunoi, descompunerea și transformarea și
absorbția poluanților și nutrienților de către microorganisme și plante și prădarea și moartea naturală a agenților patogeni.
Sistemele de tratare a zonelor umede sunt eficiente în tratarea organică a azotului, fosforului și, în plus, în scăderea concentrațiilor de metale grele,
substanțelor chimice organice și agenților patogeni.
Macrofitele care cresc în zonele umede construite au mai multe proprietăți în raport cu procesul de tratare. Asta face din plante o parte esențială a
proiectării zonelor umede construite.
Cele mai importante efecte ale macrofitelor în relație la procesul de tratament sunt efecte fizice. Rădăcinile oferă suprafața pentru microorganisme atașate
și rădăcină creșterea menține proprietățile hidraulice ale substratului.Învelișul de vegetație protejează suprafața de eroziune și umbrirea previne creșterea
algelor. Litierul oferă o izolație
strat pe suprafața zonei umede (în special pentru operare pe durata iernii).
La BAZIC in plus fata de zonele umede construite tradiționale se obține evacuarea apei epurate, numai prin vaporizare prin utilizarea si
amplificarea proceselor naturale precum: capilaritatea ,efectul de cos si evapotranspiratie fara: consum de energie si substante chimice.
.
1. Evapotranspirația
Pentru proiectarea unei zone umede construite BAZIC echipate cu dispozitiv pentru apele uzate din zonele umede construite DAUZUC pentru a asigura
evacuarea în atmosferă a întregii cantități de apă uzată fără deversare directă sau indirectă în emisarul natural, viteza de evapotranspirație este esențială.
Evapotranspirația. este un proces complex de transformare a apei în vapori printr-o serie de procese fizice (evaporare în cazul fazei lichide și sublimare în
cazul zăpezii și gheții) și biologice (transpirație). Transformarea apei în vapori are loc la suprafața terenului, în sol (la adâncimi mici) și în învelișul de
vegetație (natural sau cultivat).
Viteza de evapotranspirație depinde în mare măsură de factorii climatici, precum precipitațiile, temperatura și vântul, precum și de creșterea și înălțimea
plantelor din sistem și densitatea acestora.
Plantele joacă, de asemenea, un rol cheie în determinarea pierderii de apă într-o zona umeda construita.
Dintre numeroasele studii privind procesele de management al apei în zonele umede, doar câteva conțin o analiză detaliată a bilanțului hidric al zonelor
umede construite cu debit subteran.
O astfel de analiză efectuată într-o regiune apropiată geografic de România, în Ungaria, a fost făcută de
David Somfai, Erno Dittrich, Eva Salamon-Albert, Anita Dolgos-Kovacsó în 2015
Ei au măsurat evapotranspirația orară, zilnică și sezonieră a unei zone umede construite cu flux orizontal subteran timp de patru luni. Ei au
descoperit 16 zile în care nu au existat precipitații și nu au existat un flux de intrare sau de ieșire care afectează această zonă umedă construită, ceea ce
înseamnă că singurul efect asupra echilibrului de apă a fost evapotranspirația. În zilele investigate, 71,7-93,1% din cantitatea totală zilnică s-a evaporat în
timpul zilei indiferent de anotimp.
Aceste valori au fost de 229% și 150% vara și toamna. Ca urmare, procesele de sunt semnificative.
O analiză a proceselor de evapotranspirație într-un CW din România nu a fost efectuată până acum.
2. Capilaritate
Capilaritatea este capacitatea unui corp poros sau a unui tub de a atrage un lichid , care apare în situațiile în care forțele de adeziune intermoleculară dintre
lichid și solid sunt mai puternice decât forțele de coeziune intermoleculară din interiorul lichidului. Capilaritatea poate induce o mișcare ascendentă a apei,
spre deosebire de mișcarea descendentă indusă de gravitație. Capilaritatea este un ansamblu de fenomene datorate interacțiunilor dintre moleculele lichide
și solide de pe suprafața lor de separare. Forțele care apar în acest fenomen sunt tensiunea de coeziune, aderența și suprafața. De exemplu, se manifesta la
suprafata lichidului in contact cu solidele, care este extrem de mare in cazul apei deoarece fortele de aderenta dintre apa si recipientul care o contine sunt
mai mari decat fortele de coeziune dintre moleculele de apa. Valorile experimentale ale mărimii
înălţimile de ridicare capilară, date în literatura de specialitate pentru solurile detritice, au variaţii importante determinate de granulare, gradul de
neuniformitate şi porozitate; daca la pietris hc este de ordinul centimetrilor, la nisipurile fine atinge valori ce depasesc un metru, iar in domeniul argilelor
se pot inregistra valori de mai multi metri.
3.. Efectul coșului de fum
Efectul de coș provoacă o presiune peste atmosferică la nivelurile înalte ale unei incinte închise și o presiune sub atmosferică la nivelurile inferioare.
Exact ca într-un coș de fum, cu cât diferența de temperatură dintre interior și exterior este mai mare și cu cât coșul este mai înalt și mai lat, cu atât efectul
de coș este mai mare.
4. Dispozitiv de tratare a apelor uzate in zona umeda construita BAZIC cu deversare numai prin evapotranspiratie in atmosfera - DAUZUC
DAUZUC este un dispozitiv de tratare in zonele umede construite care permite evacuarea apelor uzate tratate numai prin vaporizare fara deversare
directa sau indirecta in emisarii naturali. Diferența de temperatură dintre aerul exterior și aerul din interior, diferența de suprafață și înălțime dintre tuburile
de absorbție a aerului și cele de evacuare, creează un „curent natural” de aer . Toate procesele mecanice și biologice sunt obținute prin utilizarea și
amplificarea proceselor naturale precum capilaritatea, evapotranspirația și efectul de coș. Încărcarea cu apă uzată urmată de absorbția prin capilaritate în
stratul de sol pompează aer și apă în statul de sol, crescând ratele de creștere a capilarelor și evapotranspirația.
4.1 Descriere
Dispozitivul este compus din rezervoare ventilate natural, cu tuburi filtrante distribuitoare care comunica
suprafața solului prin tuburi de absorbție și tuburi de evacuare a aerului, prin care aerul este absorbit, datorită efectului
„horn” natural. Tubul filtrului distribuitor are fante dreptunghiulare în partea inferioară a circumferinței,
întreruptă la bază, de o scurgere. Pentru a curăța stratul de pietriș de materialele care îl pot înfunda, acesta este prevăzut cu un dispozitiv de spălare și un
dispozitiv pentru extragerea apei după spălare. Utilajul se afla intr-o zona umeda construita, cu pat din pietriș, acoperit cu un filtru cu membrană
geotextilă, așezat sub un strat de pământ. Toate componentele sunt amplasate într-un bazin etanș din folie flexibilă (geomembrană).
4.2 Funcționare
Procesul este continuu și constă din:
1. Tratament mecanic în rezervor în care, atunci când apa uzată cade în rezervor, partea lichidă intră în tubul filtrului distribuitor prin fante, și curge pe
canalul de drenaj de la baza acestuia, distribuându-se uniform în stratul de pietriș, prin fantele situate în afara rezervorului. Se păstrează corpurile organice
mai mari decât lățimea fantelor
2. Tratarea biologică în rezervor, prin digestie, efectuată de microorganismele aerobe și anaerobe existente în apele uzate dar și migrate din stratul de sol
până la lichefierea totală sau parțială până la dimensiunea fantelor. În rezervor, digestia anaerobă a materialelor biodegradabile alternează cu digestia
aerobă, în funcție de variația debitului de apă uzată și de încărcarea zonei umede construite. Aerarea se realizeaza prin circulatia aerului intre tubul de
absorbtie si tubul de evacuare, dar si datorita debitului de apa care patrunde in rezervor din zona umeda construita cand ajunge la nivelul tubului filtrului
distribuitor. Acest aflux îmbogățește și conținutul de microorganisme aerobe, cu cele din zona umedă construită. Fecalele și hârtia sunt reținute în rezervor
până când sunt transformate în lichid prin biodigestie aerobă. Datorită turbulenței generate de variațiile periodice de nivel într-un spațiu cilindric de bază,
biodigestia este amplificată, timpul de lichefiere reducându-se la câteva zile. În rezervor, denitrificarea se efectuează în faza anaerobă pentru eliminarea
azotului gazos, după nitrificare în zona umedă construită și faza anoxică de eliminare a fosforului.
3 Tratament biologic în straturile de pietriș, geotextil și sol în care lichidul scurs prin fisurile din stratul de pietriș este purificat printr-un filtru biologic de
tip biofilm, care se formează în golurile dintre pietrele din stratul de pietriș și din stratul de sol. deasupra. Aici, digestia aerobă a materialelor
biodegradabile are loc de către biomediile staționare existente în pământ care, datorită debitului variabil al apei uzate și a variațiilor de nivel din multistrat,
este scufundată și aerată alternativ, de fiecare dată când nivelul tubul filtrant de distribuție este depășit, de către apa din interiorul rezervorului și ieșirea
acesteia în stratul de pietriș și retragerea ei datorită absorbției prin capilaritate de către stratul de sol. Aerarea în interiorul stratului de pietriș și în sol este
intensificată atât de convecția cauzată de mișcarea infiltrației apei prin mediul granular, cât și de difuzia aerului de la suprafață către stratul de material
granular, prin absorbție în medii poroase. Nitrificarea amoniului (oxidarea biologică) are loc și datorită bacteriilor chimioautotrofe, dar și denitrificarea la
baza acestuia, de către microorganisme aerobe când oxigenul dizolvat consumă azot oxidat în loc de oxigen, și de către microorganisme anaerobe. Acestea
transformă nitriții și nitrații în gaz, sub formă de dinazot (N2). Datorita incarcarii organice din sol si a aerarii permanente are loc si eliminarea fosforului.
Tot in substraturi au loc doua procese de filtrare si anume: filtrarea superficiala a apei tratate, prin care se indeparteaza suspensiile solide de dimensiuni
medii prin retinere in porii patului de pietris, pana la dizolvarea portionata in efluent.
4 Evacuarea apei tratate prin capilaritate și evapo-transpirație.
5. Note de proiectare zona umeda construita (ZUC), pentru instalarea DAUZUC
Există mai mulți parametri selectați pentru proiectarea ZUC , care depind de tipul de apă uzată și climă, suprafața, alimentarea cu oxigen și consumul de
oxigen, timpul de retenție, adâncimea apei, adâncimea substratului, capacitatate filtru rezervor, rata de încărcare hidraulică, rata de încărcare organică și
plante. Mecanismele de eliminare a contaminanților din ZUC sunt complexe și includ procese fizice, chimice și biologice între plante, substraturi și
microorganisme. Tratarea apelor uzate în ZUC se realizează prin multe procese, dintre care cele mai importante sunt decantarea sau filtrarea articolelor în,
filtrarea și precipitarea chimică de către substrat, transformarea chimică, adbsorbția, schimbul de ioni prin suprafețele plantei și substrat, descompunerea și
transformarea poluanti de catre microorganisme si plante, absorbtia si transformarea nutrientilor de catre microorganisme si plante si disparitia naturala a
agentilor patogeni.. 5.1
5.1. Proiectarea sistemului
Rezultatele performanţei de tratare au fost identificate ca fiind suficient de cuprinzătoare pentru a furniza date valide pentru evaluarea curentă la tubul de
intrare . Eşantionarea efluenţilor a fost efectuată 1n timpul perioadei de debit maxim . Rata de incă rcare hidraulică pentru perioada inter-eşantion a fost de
asemeneamă masurată cu ajutorul unui contor de doză magnetic (nr. doză x volumul dozei = sarcină hidraulică ) montat in camera de evacuare la intrare
de apa uzata menajera pentru 1 locuitor echivalent (LE) care conţine la 150 I; 60 g CBO5 , 8 g NH4-N , 70 g SS date utilizate in mod obişnuit de
proiectanţii sistemelor de tratare a apelor.. La expermentul din februarie 2019, s-a folosit o suprafaţă specifică de 3 m2 pe locuitor echivalent pe motive
de acceptabilitate comercială şi robusteţe operaţională . Rezultatele performanţei tratamentului au fost examinate in situ in locatii distribuite pe teritoriul
Romaniei.
5.2 Încercări efectuate cu sisteme naturale cu epurare terestră în zona umedă construită cu dispozitivul de evacuare a apelor uzate epurate de
zonele umede construite în atmosfera DAUZUC
În perioada 28.10.2019 - 25.10.2021, am efectuat experimente de evapotranspirație (ET) în România cu 25 de sisteme naturale cu epurare terestră în zona
umedă construită cu dispozitivul de evacuare a apelor uzate epurate din zonele umede construite în atmosfera DAUZUC :

Localitate Incepand cu data

Piscu 28/10/19

Pantelimon 09/11/19

Pantelimon 11/11/19

Pantelimon 27/01/20

Papa Leordeni 05/03/20

Tunari 11/07/20

Pascani 15/07/20

Mihai Bravu 20/07/20

Serdani 01/08/20

Domnesti 01/09/20

Jilava, 14/09/20

Provita de jos 07/09/20

Pantelimon 03/11/20

Cornetu 09/11/20

Domnesti 22/02/21

Piscu 06/03/21

Magurele 22/03/21

Bucureşti 22/04/21

Dascalu 11/05/21

Dascalu 12/07/21

Domnesti 20/07/21

Lipia 22/07/21

Pantelimon 08/08/21

Mihai Bravu 23/08/21

Afumati 14/09/21

Domnesti 25/10/21

5.3 Concluzii
Valorile zilnice ale evapotranspirației au susținut sarcinile hidraulice maxime, neraportând creșteri ale nivelului apei peste nivelul stratului de pietriș.