LUCRARE DE DISERTAŢIE

EFECTUL MLAŞTINILOR ÎN COMBATEREA EUTROFIZĂRII LACURILOR

8. CONCLUZII

Multă vreme, zonele mlăştinoase erau considerate improprii pentru activităţi economice
productive şi făceau obiectul unor proiecte de desecare şi ameliorare, care să asigure aducerea lor în
circuitul productiv. În prezent, acest punct de vedere a fost modificat şi importanţa ecologică
deosebită a acestor zone a fost recunoscută. De aceea, în prezent, acţiuni cum sunt menţinerea şi
protecţia zonelor cu exces de umiditate sau restaurarea lor (adeseori prin revenirea la situaţia
anterioară executării lucrărilor de desecare) au devenit obiective majore ale acestei ramuri a
gospodăririi apelor. Există însă şi o interdependenţă cu apele subterane din vecinătate şi, în general,
cu mediul subteran limitrof al lacurilor şi bălţilor, care face obiectul preocupărilor gospodăririi
apelor stătătoare.
Pe de altă parte, vegetaţia din unele zonele umede, cum sunt diferite forme de stufăriş, au un
efect pozitiv asupra calităţii apelor lacurilor. Aceste plante extrag din apă unele substanţe poluante.
În multe zone de coastă, vegetaţia din zonele umede are un efect de protecţie a litoralului de efectele
negative ale mării sau oceanelor. Gospodărirea apelor are ca obiect şi crearea artificială a unor zone
umede pentru a genera pe cale naturală asemenea efecte.
Deoarece evacuarea apelor din zonele stătătoare se face mai mult prin evaporaţie şi
infiltraţii, în multe din aceste zone se constată o acumulare de substanţe, care nu mai pot fi
evacuate. De aceea, gospodărirea calităţii apelor în aceste ape capătă o importanţă deosebită. De
asemenea procesele biologice din apele stătătoare au o amploare mai mare decât în apele
curgătoare. Creşterea conţinutului de substanţe nutritive poate determina dezvoltarea excesivă a
anumitor alge sau altor plante acvatice, care la rândul lor influenţează întregul ecosistem acvatic şi
pot genera noi procese biologice. Gospodărirea calităţii apelor stătătoare are în vedere ansamblul de
lucrări şi de măsuri necesare pentru a menţine sub control aceste fenomene şi, dacă este posibil,
restaurarea corpurilor de apă şi revenirea la situaţiile anterioare deteriorării calităţii.
Mlaştinile reprezintă filtratori naturali, care contribuie la îmbunătăţirea calităţii apei
provenită din scurgerile de suprafaţă, în special din sistemele urbane şi terenurile agricole, prin
traparea poluanţilor. Este recunoscut însă faptul că mlaştinile, precum şi celelalte categorii de
ecosisteme ecologice, au o anumită capacitate de suport, implicit au o capacitate finită de asimilare
a nutrienţilor a căror supraretenţie conduce la alterarea structurii şi funcţiilor zonelor umede.

Capitolul 8 - Pagina - 71
 LUCRARE DE DISERTAŢIE
EFECTUL MLAŞTINILOR ÎN COMBATEREA EUTROFIZĂRII LACURILOR

Mlaştinile trapează sediment suspendat, nutrienţi, compuşi toxici (pesticide, metale grele),
bacterii patogene, viruşi etc. prin diferite tipuri de procese aerobe şi anaerobe: precipitare, adsorbţie,
absorbţie, schimb de ioni, nitrificare, denitrificare etc.
În ceea ce priveşte nutrienţii, aceştia sunt reţinuţi la nivelul zonelor umede în diferite
compartimente: ţesuturi vegetale, biomasa microorganismelor, detritus, sediment, apă interstiţială
etc.
Important de menţionat este faptul că zonele umede / mlaştinile pot fi atât zone tampon,
atunci când capacitatea lor de suport nu este depăşită, fiind eliberată o cantitate mai mică de
nutrienţi decât cea reţinută, şi pot fi zone sursă, atunci când este depaşită capacitatea de suport a
acestora, iar cantităţile de nutrienţi eliberate sunt mai mari decât cele reţinute.
Vegetaţia influenţează rata sedimentării particulelor cu nutrienţi, rata preluării de către
vegetaţie, precum şi rata eliberării nutrienţilor din sezoanele de toamnă şi iarnă. Biomasa vegetală şi
condiţiile sezoniere influenţează cantitatea de materie organică şi cantităţile de carbon din sediment,
precum şi concentraţia disponibilă de oxigen din sediment. Materia organică şi conţinutul de carbon
din sediment sunt supuse proceselor de preluare, transformare, mineralizare, denitrificare şi altor
procese fizico-chimice care au loc în sediment şi la interfaţa dintre sediment şi apă.
Activităţile umane determină degradarea zonelor umede prin modificarea calitativă şi
cantitativă a apei, a bilanţului hidrologic, creşterea intrărilor de poluanţi şi modifică mărimea
speciilor ca urmare a perturbărilor provocate şi a introducerii speciilor exotice (UCMP, 2004).

„Fără zone umede nu există apă"

Capitolul 8 - Pagina - 72
 LUCRARE DE DISERTAŢIE
EFECTUL MLAŞTINILOR ÎN COMBATEREA EUTROFIZĂRII LACURILOR

În contextul tematicii abordate, programul utilizat ne ajută atât în verificarea acurateţei şi

corectitudinii analizelor efectuate “in situ”, în laborator, ale calculelor privind modelarea procesului
de eutrofizare, cât şi la extinderea acestora pentru volume de apă mai mari, pentru diferite adâncimi.
Dintre modelele de calitatea apei cunoscute şi utilizate în domeniul gospodăririi apelor, doar
unele sunt reprezentative pentru studiul parametrilor de calitate a apei.
Acestea au fost selectate dintr-o multitudine de modele elaborate şi utilizate (unele chiar o
singură dată), criteriul constând în aplicarea lor într-o largă varietate de analize de gospodărire a
apelor, prezentând şi versiuni publice ale programelor disponibile pe loc.

Este extrem de important să se admită că modelele sau pachetele de programe oferă doar un
cadru pentru analize. Pentru a face operaţional orice model, se vor colecta date din teren, specifice
bazinelor hidrografice considerate, întreprinderilor industriale ori diferitelor scenarii de gospodărire
a apelor.

În concluzie, managerii trebuie să fie precauţi în legătură cu acceptarea elaborării şi aplicării

modelelor de calitate a apelor şi concreţi în ceea ce priveşte obiectivele de gospodărire a apelor, iar
aplicaţiile modelelor să susţină în mod evident aceste obiective.

Cu ajutorul programului SMS, am realizat un model conceptual al variaţiei concentraţiilor

de oxigen dizolvat, substanţă organică, NH4 şi P total în nodurile reţelei, pentru lacul de acumulare
luat ȋn studiu.

Capitolul 8 - Pagina - 73
 LUCRARE DE DISERTAŢIE
EFECTUL MLAŞTINILOR ÎN COMBATEREA EUTROFIZĂRII LACURILOR

Prin utilizarea programului “SMS”, am realizat un model conceptual al variaţiei

concentraţiilor celor patru indicatori luaţi în studiu, în nodurile reţelei create.
Programul utilizat ne ajută atât în verificarea acurateţei şi corectitudinii analizelor efectuate
“în situ”, în laborator, ale calculelor privind modelarea procesului de eutrofizare, cât şi la extinderea
acestora pentru volume de apă mai mari, pentru diferite adâncimi.
Rezultatele obţinute pentru cei patru indicatori aleşi corespund cercetărilor anterioare
efectuate asupra apei lacului Izvoru Muntelui – Bicaz susţin calculele matematice şi reprezentările
grafice ale acestora şi încadrează apa acumulării, din punct de vedere trofic, în categoria lacurilor
mezotrofe – oligotrofe.

Acest gen de programe şi modele pot constitui un ajutor incontestabil în cazul extinderii
cercetărilor pe alte lacuri de acumulare din Moldova sau oriunde în ţară, într-un cadru organizat,
prin înfiinţarea unui micro-centru experimental de studiere a acestui proces complex.

Capitolul 8 - Pagina - 74