Anexă Planul de Management Al Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului

Anexă
Planul de Management al Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului
2016-2020
1
CUPRINS
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT
1.1 Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale…………………….……….. 4
1.2 Scopul şi categoria ariilor protejate..………………………………………..………… 5
1.3 Baza legală pentru constituirea ariilor protejate………………………….………….... 7
1.3.1 Cadrul legal de elaborare a planului de management……………………..………... 9
1.4 Procesul elaborării planului de management………………………………..……….... 9
1.5 Procedura de implementare a planului……………………………………..…………..10
CAPITOLUL 2: DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE
2.1 Informaţii generale………………………………………………………..… ……….11
2.1.1 Localizare…………………………………………………………………...………..11
2.1.2 Proprietatea şi administrarea terenurilor…………………………………….……...21
2.1.3 Resursele pentru management şi infrastructura……………………………...………22
2.1.4 Limite şi zone………………..………………………………………………..……..22
2.2 Mediul fizic
2.2.1 Geologia……………………………………………………………………..………29
2.2.2 Relief şi geomorfologie............................................................................................ 33
2.2.3 Hidrologia…………………………………………………………………..……… 45
2.2.4 Clima …………………………………………………………… …………....……55
2.2.5 Soluri ………...…………………………………………………… …...……….... 59
2.2.6 Elementele de interes conservativ de tip abiotic……………………… ..…….……62
2.3 Mediul biotic
2.3.1 Flora şi vegetaţia ……………………………………..………………………. 66
2
2.3.1.1 Flora ……………………………………………………………………………... 66
2.3.1.2 Vegetaţia ………………………………………………………………………. 72
2.3.2 Fauna………………………………………………………………………….……….78
2.3.3 Habitatele din aria protejată …………………………………….……….................. 91
2.3.4 Peisaj………………………………………………………………………….….… 112
2.4 Informaţii Socio-economice şi Culturale în trecut
2.4.1 Arheologie şi istorie……………………………………………………...........…….116
2.4.2 Semnificaţia şi interesul istoric…………………………………………….............. 119
2.4.3 Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut………………………………...….. 119
2.5 Informaţii socio-economice şi culturale: Situaţia prezentă
2.5.1 Comunităţile locale………………………………………………………………….. 122
2.5.2 Factorii interesaţi…………………………………………………………………… 138
2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor……………………………………………………… 140
2.5.4 Desemnarea prezentă pentru conservare …………………………………….….….. 147
2.5.5 Utilizarea şi facilităţile pentru activităţi educative…………………………….……...148
2.5.6 Utilizarea şi facilităţile pentru turism/recreere………………………………… ….... 148
2.5.7 Utilizarea şi facilităţile pentru cercetare……………………………………….……...152
CAPITOLUL 3 EVALUAREA
3.1 Evaluarea pentru biodiversitate ……………………………………………...…….. ..152
3.2 Evaluare pentru peisaj …………………………………….……….………..……....... 155
CAPITOLUL 4 IMPLEMENTAREA
4.1 Scopul, temele şi obiectivele de management………………………………………….. 156
4.2 Planificarea în timp a acţiunilor……………………………………………………….. 160
4.3 Regulament ....................................................................................................................... 176
4.4 Resurse şi buget……………………………………………………………………....... 197
3
CAPITOLUL 5 Referinţe şi bibliografie……………………………………………..….. 200
CAPITOLUL 6 Anexe la planul de management ……………………………………… 205
LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR
APNSCC Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Carasului

CFR Societatea Căile Ferate Române SA
UAT Unitate Adnimistrativ Teritorială
DSCS / Direcţia Direcţia Silvică Caraş Severin
Silvică CS
ONG Organizaţie Non Guvernamentală
Ha / ha Hectare
RNP Regia Naţională a Pădurilor
UP Unitate de producţie
Ua Unitate amenajistică
Nr / nr Numar
AP Ariile protajate
Dl Deal
P Preşteră
T1 Trimestrul 1
T2 Trimestrul 2
T3 Trimestrul 3
T4 Trimestrul 4
IUCN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii
OM Ordin de ministru
OUG Ordonanţă de Urgenţă
MMAP Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
ABAB Administratia Bazinală de Apă Banat

GNM Garda Naţională de Mediu
SCI Sit Natura 2000
SPA Sit Natura 2000
ROSCI0226 Sit Natura 2000 Semenic Cheile Caraşului
ROSPA0086 Sit Natura 2000 Munţii Semenic Cheile Caraşului
4
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT
1.1 Scurtă descriere a planului de management.

Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului a fost înfiinţat în anul 1992 prin Decizia
Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Caraş Severin, pentru conservarea
biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea şi încurajarea turismului şi
pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale.
Siturile Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086-Muntii

Semenic-Cheile Carasului, suprapuse parţial cu Parcul Naţional Semenic-Cheile Carasului au
fost declarate situri de importanţă comunitară pentru conservarea speciilor, habitatelor si
păsărilor de interes comunitar de pe teritoriul acestuia.
Planul de management reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru toţi

proprietarii şi administratorii de terenuri şi activităţi din interiorul ariei protejate.
Acesta a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie

întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor principale ale Parcului Naţional Semenic-Cheile
Carasului, ale ROSCI0226 Semenic-Cheile Caraşului şi ROSPA0086-Muntii Semenic-Cheile
Carasului, respectiv conservarea biodiversităţii.
Măsurile prevăzute au ca prioritate respectarea obiectivelor de management rezultate din

categoria ariei naturale protejate, a legislaţiei naţionale, liniilor directoare a Uniunii
Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) privind managementul ariilor naturale
protejate şi directivelor europene. Măsurile iau în considerare priorităţile naţionale, condiţiile
economice, sociale şi culturale ale comunităţii locale, precum şi de particularităţile regionale şi
locale ale zonei.
Planul este structurat pe mai multe părţi, una generală privind structura şi aplicarea planului,
o parte ce descrie aria protejată cu toate componentele sale de interes, un capitol asupra scopului
şi obiectivelor, evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar, acţiunile propuse
pentru atingerea sau menţinerea stării de conservare favorabilă, monitorizarea acţiunilor.
Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru

administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe
teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau
administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în
vecinătatea ariei naturale protejate.
Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice

alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi
armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile prezentului planul de management.
5
1.2 Scopul şi categoria ariilor protejate
Scopul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului conform prevederilor art. 5, alin.
(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 49/2011, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014 şi
Legea nr. 73/2015, este: protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative de ecosisteme
pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub
aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic,
pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative,
recreative şi turistice.
În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate

numai de membrii comunităţilor din zona parcului naţional şi de persoanele care deţin terenuri în
interiorul parcului, activităţi tradiţionale reglementate prin planul de management.
Managementul Parcului Naţional Semenic-Cheile Carasului urmăreşte şi menţine interacţiunea
armonioasă a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând
păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor,
practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează

activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
În conformitate cu Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007

privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul ministrului mediului şi
pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile
1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, teritoriul
Parcului Naţional Semenic-Cheile Carasului este inclus în siturile Natura 2000, ROSCI0226
Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului, în contiunuarea
documentului acestea vor fi denumite arii naturale protejate.
Aceste situri includ întreg teritoriul parcului şi unele zone din imediata vecinătate a
acestuia.
Obiectivele generale ale ariilor protejate sunt:
I. Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemelor

terestre, subterane şi acvatice.
6
II. Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de
importanţă majoră pentru fauna şi flora sălbatică.
III. Protecţia zonelor sălbatice şi menţinerea proceselor ecologice naturale în zona de
protecţie strictă.
IV. Protecţia şi susţinerea proceselor ecologice naturale pentru resălbăticire în zona de
protecţie integrală.
V. Conservarea caracteristicilor naturale şi culturale în zona de conservare durabilă.
VI. Utilizarea infrastructurii publice de utilităţi şi mediu construit în zona de dezvoltare
durabilă.
VII. Dezvoltarea programelor de cercetare.
VIII. Managementul ariei protejate.
IX. Dezvoltarea programelor educative.
X. Marketingul ariei protejate.
XI. Dezvoltarea durabilă la standarde ridicate de eficienţă.
XII. Dezvoltarea turismului.
Tabelul 1
Ariile naturale protejate ???????
Tip rezervaţiei Tip rezervaţie Suprafaţa

Categoria de Conf. Hot. CJ
Cod Denumirea Conf. Dec. 8/1994* ha
arie protejată 499/1982* Conf.Legea
5/2000
I.1. Rezervaţie Peştera - - 1,1

Ştiinţifică, Răsuflătoarei
categoria I
IUCN, clasa A
O Parc Naţional, Semenic – - - 36.196,9

categoria II Cheile
IUCN Caraşului
2.289. Rezervaţie Peştera - speologică 0,1

Naturală, Popovăţ
categoria IV
7
5/2000
IUCN, clasa
2.282. Rezervaţie Cheile mixtă mixtă 3.028,3

Naturală, Caraşului
categoria IV
IUCN
2.285. Rezervaţie Cheile mixtă mixtă 517,0

Naturală, Gârliştei
categoria IV
IUCN
2.283. Rezervaţie Izvoarele mixtă mixtă 578,0

Naturală, Caraşului
categoria IV
IUCN
2.287. Rezervaţie Buhui- - mixtă 979,0

Naturală, Mărghitaş
categoria IV
IUCN
2.284. Rezervaţie Izvoarele mixtă forestieră 5.028,0

Naturală, Nerei
categoria IV
IUCN
2.286. Rezervaţie Bârzăviţa - forestieră 3.406,9

Naturală,
categoria IV
IUCN
IV.15. Rezervaţie Peştera - 15,0

Naturală, Exploratorii
categoria IV 85
IUCN
2.288. Rezervaţie Peştera Speologică/bios speologică 0,1

Naturală, Comarnic peologica
categoria IV
IUCN, clasa
C/B
8
5/2000
2.290. Rezervaţie Peştera Buhui speologică 0,1

Naturală,
categoria IV
IUCN, clasa
C/B
ROSCI Situl de Semenic – - - 37.730,0

0226 Importanţă Cheile
Comunitară Caraşului
ROSPA Aria de Munţii - - 36.196,9

0086 Protecţie Semenic -
Specială Cheile
Avifaunistică Caraşului
Notă: suprafeţele pot fi modificate prin acte normative specifice.
În zonele de suprapunere a ariilor naturale protejate de interes naţional cu ariile naturale protejate
de interes comunitar, se respectă necesităţile categoriei celei mai restrictive (categoria I, II, IV
IUCN) precum şi zonele de protecţie strictă şi protecţie integrală. Acestea sunt:
Rezervaţia Ştiinţifică Peştera Rasuflatoarei

 Categoria de management: Rezervatie Stiintifica – categoria I IUCN, zona protejată
administrata in principal pentru stiinta sau pentru protectia ariilor virgine.
 Categoria cavităţii: A , peşteră cu sectoare de valoare excepţională, care, prin interesul
ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional
şi internaţional.
 Categoria de interes: National
 Obiective de conservare: geomorfologie, paleontologie, habitate, specii.
 Obiective de management:
• Principal
• Conservarea ecosistemelor, speciilor (izolate sau grupări) şi/sau
caracteristicilor de geodiversitate, de valoare remarcabilă la nivel
regional, naţional sau global: aceste atribute au fost create în cea mai
mare parte sau în totalitate de către forţe non-antropice şi vor fi
degradate sau distruse în caz că sunt supuse vreunui impact uman,
oricât de superficial ar fi acesta.
9
• Secundar:
• Conservarea ecosistemelor, speciilor şi caracteristicilor de geodiversitate
într-o stare pe cât posibil neafectată de activităţi antropice recente.
• Ocrotirea unor exemple din mediu natural pentru studii ştiinţifice, monitorizare a
mediului şi educaţie, incluzând arii delimitate în care este exclusă orice formă de
acces ce poate fi evitată;
• Minimizarea deranjului printr-o atentă planificare şi implementare a activităţilor de
cercetare sau altor activităţi aprobate;
• Conservarea valorilor culturale şi spirituale asociate naturii.
Parcul National Semenic – Cheile Carasului

 Categoria de management: Parc National – categoria II IUCN, zona protejata administrata in
principal pentru protejarea ecosistemelor si turism.
 Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie.
Principal
• Protejarea biodiversităţii naturale alături de structura sa ecologică de bază

şi a proceselor de mediu pe care se sprijină, şi de a promova educaţia şi
recreerea3 .
Secundar
• De a gestiona aria cu scopul de a perpetua, într-o stare cât mai naturală

posibil, exemple reprezentative de regiuni fizicografice, comunităţi biotice,
resurse genetice şi procese naturale neafectate;
• De a menţine populaţii şi ansambluri de specii native viabile şi ecologic
funcţionale, în densităţi suficiente pentru a conserva integritatea ecosistemului şi
rezistenţa sa pe termen lung;
• De a contribui îndeosebi le conservarea speciilor cu teritorii întinse, a
proceselor ecologice regionale şi a rutelor de migraţie;
• De a gestiona utilizarea de către vizitatori în scop inspiraţional,
educaţional, cultural şi recreativ la un nivel care să nu cauzeze o degradare
biologică sau ecologică semnificativă a resurselor naturale;
• De a ţine seama de nevoile populaţilor indigene şi ale comunităţilor
locale, inclusiv privind utilizarea resurselor pentru subzistenţă, în măsura în care
aceasta nu va afecta negativ obiectivul primar de management;
• De a contribui la economiile locale prin turism.
10
Monument al Naturii Peştera Popovăţ
 Categoria de management: Monument al Naturii – categoria III IUCN, zona protejată
administrată în principal pentru conservarea aspectului natural specific.
 Categoria cavităţii: B, peşteră cu sectoare de importanţă naţională, care se disting prin
mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic.
 Obiective de conservare: geomorfologie, faună.
Principal
• Protejarea unor caracteristici naturale specifice remarcabile, precum şi a
biodiversităţii şi a habitatelor asociate acestora.
Secundar
• De a proteja biodiversitatea în cadrul peisajelor terestre şi marine care
altfel ar suferi modificări majore;
• De a proteja situri naturale specifice cu valori spirituale şi/sau culturale,
acolo unde acestea au şi valoare pentru biodiversitate.
• De a conserva valorile tradiţionale spirituale şi culturale ale sitului.
Rezervaţiile Naturale: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Buhui-Mărghitaş, Izvoarele

Caraşului, Izvoarele Nerei, Bârzăviţa.
 Categoria de management: Rezervatie Naturala – categoria IV IUCN, zona protejata
administrata in principal pentru conservare prin interventie manageriala.
 Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie, hidrologie.
Principal
• De a menţine, conserva şi reface populaţii de specii şi habitate;
Secundar
• De a proteja modelul de distribuţie a vegetaţiei şi alte caracteristici biologice,
prin metode de management tradiţionale.
• De a proteja fragmente de habitate ca elemente componente ale strategiilor de
conservare a peisajului terestru sau marin.
• De a dezvolta conştientizarea publică şi aprecierea speciilor şi/ sau habitatelor
respective. •
• De a oferi mijloace prin care locuitorii zonelor urbane să poată intra în
contact în mod regulat cu natura.
Rezervaţiile Naturale: Peştera Comarnic, Peştera Buhui, Peştera Exploratorii 85.

 Categoria de management: Rezervatie Naturala – categoria IV IUCN, zona protejata
administrata in principal pentru conservare prin interventie manageriala.
11
 Categoria cavităţii: C, peşteră cu sectoare de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia
lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potenţial turistic sau pentru
dimensiunile lor.
 Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie, hidrologie.
Principal
• De a menţine, conserva şi reface populaţii de specii şi habitate;

Secundar
• De a proteja modelul de distribuţie a vegetaţiei şi alte caracteristici biologice, prin

metode de management tradiţionale.
• De a proteja fragmente de habitate ca elemente componente ale strategiilor de
conservare a peisajului terestru sau marin.
• De a dezvolta conştientizarea publică şi aprecierea speciilor şi/ sau habitatelor
respective.
• De a oferi mijloace prin care locuitorii zonelor urbane să poată intra în contact în
mod regulat cu natura
Situl de Importanţă Comunitară Semenic – Cheile Caraşului

 Categoria de management: zonă protejată administrată pentru asigurarea stării favorabile de
conservare a habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară - Directiva 92/43/CEE.
 Categoria de interes: European
 Obiective de conservare: habitate, specii, elemente de peisaj.
 Obiective de management (conform Directivei 92/43/CEE)
o Asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei
sălbatice pe teritoriul european al Statelor Membre.
o Menţinerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabilă, a habitatelor
naturale, a speciilor din fauna şi flora salbatică de interes comunitar.
o Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de
importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică.
o Măsurile aplicate ţin seama de exigenţele economice, sociale şi culturale ca şi de
particularităţile regionale şi locale.
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică

 Categoria de management: zona protejata administrata pentru asigurarea starii favorabile de
conservare a speciilor de pasari, de importanta comunitara - Directiva 79/409/CEE.
12
 Categoria de interes: European
 Obiective de conservare: specii, oua, cuiburi, habitate.
o Protectia, gestionarea si reglementarea speciilor de pasari care traiesc in mod natural
in stare de sălbaticie pe teritoriul european al Statelor Membre.
o Protectia pasarilor cat si oualor, cuiburilor si habitatelor lor.
o Aplicarea masurilor necesare pentru conservarea, mentinerea sau refacerea unei
diversitati si a unei suprafete suficiente de habitat pentru toate speciile de pasari
vizate: crearea de zone de protectie; întretinerea si amenajarea, conforme
imperativelor ecologice a habitatului ce se afla in interiorul si exteriorul suprafetelor
de protectie; refacerea biotopurilor distruse; crearea biotopurilor.
o Aplicarea masurilor pentru a evita poluarea sau deteriorarea habitatului cat si
perturbarile care afecteaza pasarile, in zonele de protectie vizate si in afara acestora.
o Aplicarea masurilor necesare pentru mentinerea sau adaptarea tuturor speciilor de
pasari vizate, la un nivel care corespunde in mod special exigentelor ecologice,
stiintifice si culturale, tinandu-se seama de exigentele economice si recreationale.
1.3 Baza legală pentru constituirea ariilor protejate.

Hotărârea Consiliului de Miniştri 1625/1955 pentru declararea rezervaţiei mixte Cheile
Caraşului.
Ordinul Ministrului 2974/1973 privind declararea rezervaţiei forestiere Izvoarele Nerei.
Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Caraş Severin nr. 499/1982
pentru ocrotirea provizorie a Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului şi a rezervaţiilor
integrale Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Izvoarele Caraşului, Izvoarele Nerei, Peştera
Comarnic.
Ordinul Ministerului Apelor Pădurilor şi Mediului Înconjurător nr. 7/1990 pentru constituirea
parcurilor naţionale şi rezervaţiilor integrale în fondul forestier. Hotărârea Consiliului Judeţean
Caraş Severin 8/1994 privind zonele naturale protejate şi monumentele naturii.
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-
a – zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 152 din 12 aprilie 2000.
Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale
şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, publicată în Monitorul Oficial nr.
190 din 26.03.2003.
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 776/2007 privind declararea siturilor de
importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 şi 615 bis din 5 septembrie 2007.
13
Hotărârea nr.1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 739 din 31 octombrie 2007.
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului
de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 98 din 7 februarie 2008.
Hotărârea nr.971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007

privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 715 din 11
octombrie 2011.
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului
ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1.964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 846 din 29
noiembrie 2011.
Legea nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice.
Legea 149/2015 privind modificarea si completarea Legi vanatorii si a protectiei fondului

cinegetic nr.407/2006
1.3.1 Cadrul legal de elaborare a planului de management
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, rectificată, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Legea apelor nr. 107/1996,cu modificările şi completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 49/2011, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014 şi
Legea nr. 73/2015;
Legea 46/2008 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare.
1.4 Procesul elaborării planului de management

Planul de management al parcului naţional a fost elaborat în perioada 2000-2001 de către A.S.
Exploratorii în colaborare cu Agenţia pentru protecţia Mediului şi Direcţia Silvică Reşiţa. Planul
de management a fost realizat în cadrul proiectului Management Park implementat de AS
Exploratorii. Activităţile au constat în:
14
• Analiza modelelor planurilor de management din SUA, Canada şi România.Modelul
utilizat pentru elaborarea planului de management a fost al SUA.
• Inventarierea / evaluarea mediului abiotic, biotic şi antropic.
• Cartografierea elementelor inventariate
• Analiza şi prelucrarea datelor
• Stabilirea scopului, obiectivelor şi activităţilor
• Realizarea bugetului estimativ al activităţilor
• Prezentarea publică
Planul de management al Sitului de Importanţă Comunitară Semenic – Cheile Caraşului şi al

Sitului de Protecţie Avifaunistică Munţii Semenic a fost elaborat în perioada 2006-2007 de către
Bogdan Bădescu - Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului. Modelul utilizat
pentru elaborarea planului de management a fost cel elaborat în cadrul proiectului de Twinning
implementat de ministerele mediului din România, Franţa şi Polonia.Activităţile au constat în:
• Elaborarea modelului planurilor de management pentru siturile Natura 2000 din
România, Franţa şi Polonia.
• Cursuri de instruire pentru operatorii siturilor pilot.
• Inventarierea / evaluarea mediului abiotic, biotic şi antropic.
• Inventarierea impacturilor în teren.
• Cartografierea elementelor inventariate şi realizarea hărţilor tematice.
• Evaluarea impacturilor şi starea de conservare a habitatelor şi speciilor.
• Analiza prelucrarea şi interpretarea datelor.
• Stabilirea obiectivelor şi măsurilor de management.
• Realizarea bugetului estimativ al activităţilor.
• Publicarea şi distribuirea planului de management.
• Analiza planului de management de către Consiliului Ştiinţific.
• Consultarea publică a factorilor interesaţi.
Planul de management al parcului naţional a fost revizuit în perioada 2004-2009 de

cătreAdministraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului.Modelul utilizat pentru
elaborarea planului de management a fost Appleton.
Activităţile au constat în:
• Revizuirea descrierii mediului abiotic, biotic şi antropic şi renunţarea la o parte din
informaţii.
• Revizuirea scopului, obiectivelor şi activităţilor.
• Realizarea bugetului estimativ al activităţilor.
• Analiza şi stabilirea modificărilor necesare, de către RNP – Serviciul Arii Protejate.
• Consultarea publică a factorilor interesaţi.
Planul de management al parcului naţional a fost revizuit în perioada 2010-2011 de către

Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului prin serviciu externalizat, în cadrul
15
proiectului “Elaborarea strategiilor de conservare, a planurilor de monitorizare şi acţiunilor de
comunicare pentru Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului”. Modelul utilizat pentru
elaborarea planului de management a fost Appleton.
Activităţile au constat în:
• Includerea unor date de sinteză din Planul pentru paza si supravegherea ariei protejate.
• Includerea unor date de sinteză din Planul pentru Comunicare şi Interpretare a Naturii.
• Includerea unor date de sinteză din Planul pentru evaluarea si monitorizarea speciilor
comunitare.
• Includerea unor date de sinteză din Planul pentru evaluarea si monitorizarea habitatelor
comunitare.
• Includerea unor date de sinteză din Planul pentru evaluarea si monitorizarea surselor de
impact asupra habitatelor/specilor ţintă.
Planul de management al parcului naţional a fost revizuit în perioada 2015-2016 de către

Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului. Modelul utilizat pentru elaborarea
planului de management a fost Appleton. Activităţile au constat în:
• Transcrierea şi adaptarea conţinutului planului de management din structura SINCRON
în structura Appleton.
• Analiza şi avizarea planului de management de către Consiliului Ştiinţific.
• Analiza planului de management şi stabilirea modificărilor necesare, de către RNP –
Serviciul Arii Protejate.
Comisia Tehnico-Economică – secţiunea a III-a Arii Protejate (noiembrie 2015).
• Analiza planului de management al parcului naţional, stabilirea modificărilor necesare şi
realizarea unui plan de management integrat, de către RNP – Comisia Tehnico-
Economică – secţiunea a III-a Arii Protejate (decembrie 2015).
• Revizuirea integrală a planului de management.
Serviciul Arii Protejate.
• Analiza planului de management integrat al ariei protejate şi stabilirea modificărilor
necesare, de către RNP – Comisia Tehnico-Economică – secţiunea a III-a Arii Protejate
(2016). Se stabilesc activităţi şi se elimină măsuri şi reguli de management.
• Analiza în vederea avizării planului de management de către Consiliului Ştiinţific.
• Emiterea Deciziei etapei de încadrare pentru planul de management integrat.
• Analiza interministerială şi emiterea avizelor.
• Emiterea ordinului de ministru pentru planul de management integrat.
Planul descrie cu precădere evaluarea elementelor de biodiversitate, evaluarea impactului

antropic asupra ariei, stabilirea activităţilor, precum şi modalităţile de implicare a factoriilor
interesaţi şi a comunităţilor locale. Capitolele includ hărţi tematice şi interpretarea acestora.
16
O parte din informaţiile conţinute pentru mediul abiotic şi biotic sunt preluate din studiile
existente, realizate de cercetători, cadre universitare, ONG-uri. Informaţiile statistice au fost
furnizate de instituţiile abilitate.
Structura planului de management este conform modelelor existente în România, iar la baza
elaborării lui sunt următoarele considerente:
A. Planul de management al parcului naţional stabileşte măsuri de management pentru

protejarea ecosistemelor, conform clasificării IUCN şi a legislaţiei naţionale.
B. Se axează pe protecţia şi conservarea habitatelor şi a speciilor ţintă Natura 2000
C. Are măsuri specifice de acţiune.
D. Aplică întocmai cerinţele legislaţiei naţionale şi a directivelor UE.
1.5 Procedura de implementare şi valabilitatea planului de management.
Implementarea Planului de Management se va realiza în mod direct de către Administraţia

Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului, în parteneriat sau individual de către organizaţii
neguvernamentale, servicii publice, instituţii de cercetare, instituţii de învăţământ, agenţi
economici, administratori de situri similare, persoane fizice.
Activităţile vor fi supravegheate / monitorizate de APNSCC pentru a se asigura că acestea se

încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor parcului.
Responsabilitatea coordonării implementării prevederilor Planului de Management revine

Administraţiei Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului.
Planul de lucru anual se va elabora, având în vedere Planul de Management, resursele disponibile
şi situaţia curentă, cu avizarea Consiliului Ştiinţific, în trimestrul patru al anului premergător.
Activităţile din planul de lucru anual se implementează/organizează fie în mod direct de

administraţia parcului, fie prin implicarea unor parteneri firme/persoane specializate pe bază de
contract.
Planificarea activităţilor din planul de management este pentru o perioadă de cinci ani.
Implementarea planului de management se realizează şi prin aplicarea expresă a următoarelor

documente anexă ce detaliază anumite componente de management:
a) Planul pentru evaluarea şi monitorizarea speciilor comunitare de nevertebrate, vertebrate

acvatice, păsări, mamifere.
b) Planul pentru evaluarea şi monitorizarea habitatelor comunitare.
17
c) Planul pentru evaluarea si monitorizarea surselor de impact asupra habitatelor/speciilor
ţintă.
d) Planul pentru comunicare şi interpretarea naturii.
e) Planul pentru paza şi supravegherea ariei protejate.
CAPITOLUL 2: DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE
2.1 Informaţii generale
2.1.1 Localizare
Parcul naţional este situat în sud-vestul României, judeţul Caraş Severin şi cuprinde Unitatea
Administrativ-Teritorială Reşiţa, Caraşova, Goruia, Anina, Bozovici, Prigor, Teregova, Văliug.
Coordonatele geografice în centru parcului naţional sunt: latitudine N 45°8´07”; longitudine
E21°52´35”.
Harta încadrării în Unităţile Administrativ – Teritoriale este inclusă în Anexa nr. 1.
Tabelul 2
Date generale de localizare
Încadrare fizico-geografică şi Cuantificare Detalii

administrativ-teritorială
Poziţia geografică 1 Sud-vestul României
Carpaţii 1 Meridionali
Munţii 1 Banat
Masivul 2 Semenic, Aninei
Bioregiunea 1 Continentală
Etaj bioclimatic 2 Etaj montan de amestecuri

Etajul montan – premontan de fag
Regiunea istorică 1 Banat
Regiunea de dezvoltare 1 V
Judeţul 1 Caraş-Severin
Unitatea Administrativ- 8 Reşiţa, Caraşova, Goruia, Anina, Bozovici,
18
Încadrare fizico-geografică şi Cuantificare Detalii
administrativ-teritorială
Teritorială Prigor, Teregova, Văliug.
Puncte de acces în aria protejată. Există în prezent 124 de intrări în aria protejată
neexcluzând posibilitatea apariţiei unor noi drumuri de pământ sau cărări. Aceste intrări sunt
situate pe următoarele drumuri şi poteci:
A. Drumuri naţionale 4.
B. Drumuri judeţene 9.
C. Drumuri comunale 3.
D. Drumuri forestiere 21.
E. Drumuri de pământ 60.
F. Trasee turistice 12.
G. Poteci 15.
Tabelul 3
Intrări în aria protejată
Unitate
Nr. Categoria Cod Administrativ-
Teritorială
1 Drum naţional DN58 Caraşova
2 Drum naţional DN58 Anina
3 Drum naţional DN57B Bozovici
1 Drum judeţean DJ582C Resita
2 Drum judeţean DJ582F Anina
3 Drum judeţean DJ582E Văliug
4 Drum judeţean DJ582 Văliug
8 Drum judeţean DJ582D Văliug
1 Drum comunal DC97 Carasova
19
Unitate
Teritorială
2 Drum comunal DP9 Anina
3 Drum comunal DC94 Valiug
1 Drum forestier FE 19 Sodol Reşiţa
2 Drum forestier Vârcane Caraşova
3 Drum forestier FE37 Anina
4 Drum forestier FE24 Anina
5 Drum forestier Miniş Bozovici
6 Drum forestier FE14 Bozovici
7 Drum forestier FE01 Prigor
11 Drum forestier FE039 Teregova
14 Drum forestier FE037 Văliug
1 Drum de pământ - Reşiţa
2 Drum de pământ - Caraşova
3 Drum de pământ - Goruia
4 Drum de pământ - Anina
5 Drum de pământ - Bozovici
20
Unitate
Teritorială
6 Drum de pământ - Prigor
7 Drum de pământ - Teregova
8 Drum de pământ - Văliug
1 Traseu turistic punct albastru Reşiţa
2 Traseu turistic bandă albastră Reşiţa
3 Traseu turistic triunghi roşu Caraşova
4 Traseu turistic triunghi albastru Caraşova
5 Traseu turistic cruce galbena Caraşova
6 Traseu turistic punct roşu Goruia
7 Traseu turistic punct roşu Anina
8 Traseu turistic bandă albastră Bozovici
9 Traseu turistic bandă roşie Prigor
10 Traseu turistic punct albastru Teregova
11 Traseu turistic punct albastru Văliug
12 Traseu turistic punct albastru Văliug
1 Poteci - Reşiţa
2 Poteci - Caraşova
3 Poteci - Anina
4 Poteci - Prigor
5 Poteci - Teregova
21
Căi de acces în interiorul ariei protejate. În prezent există 11 drumuri publice şi 78
drumuri forestiere care pot asigura accesul cu mijloace auto în majoritatea zonelor. Starea
drumurilor este nesatisfăcătoare şi necesită lucrări de întreţinere şi reparaţii. De asemenea, există
9 trasee turistice practicabile. Traseele turistice nu sunt omologate.
Tabelul 4
Căi de acces în aria protejată
Lungime
Cod Descriere OS / UP UAT
km
DN58 Caransebeş-Reşiţa-Anina Reşiţa, Reşiţa, 13

Caraşova,
Anina Anina
DJ 582 Reşiţa(DN58)-Cuptoare-Gărâna-Brebu Reşiţa, Reşiţa, 5,1

Nou-Slatina Timiş (DJ582) Văliug, Văliug,
Teregova Brebu Nou
DJ582C Reşiţa (DJ582)-Anina (DN 58) Reşiţa, Anina Reşiţa, 20

Caraşova,
Anina
DJ 582D Văliug-Crivaia-Vila Klaus Văliug Văliug 8
DJ 582E Prislop (DJ 582 km 30+300)-Staţiunea Văliug Văliug 9

Semenic
DC 97 DN 58-Iabalcea-DJ 582C Reşiţa Caraşova 2
DC 94 DJ 582 (Văliug)-Telescaun Văliug Văliug 1
DP 9 Vila Klaus-Cârneală-Lacu Buhui-Maial- Văliug, Anina 2,5

Anina Anina
FE19 Sodol 1+2 Reşiţa, UP X Reşiţa 6,3
FE20 Sodol I Reşiţa, UP Caraşova 2,3

VII
FE21 Sodol II Reşiţa, UP IX Caraşova 2,8
FE26 Izvorul Iancului Reşiţa, UP X Caraşova 0,4
FE29 Topliţa Reşiţa, UP X Caraşova 2,1
FE32 Seredneac II Reşiţa, UP X Caraşova 0,6
22
Lungime
km
FE33 Seredneac I Reşiţa, UP X Caraşova 1,1
FE34 Ponicva Reşiţa, UP X Caraşova 1,1
FE35 Răşpiţel Reşiţa, UP X Caraşova 3,7
FE36 Anina-Valiug Reşiţa, UP X Caraşova 6,5
FE37 Jervan Reşiţa, UP X Caraşova 0,9
FE38 Sereneac Reşiţa, UP XI Caraşova 2,0
FE39 Ramificaţie Sereneac Reşiţa UP XI Caraşova 0,3
- Caraşova-Poiana Vârcane Reşiţa UP XI Caraşova 5,3
FE23 Padina Seacă Anina, UP Anina 2,7

VII
FE24 Maial-La Cuptor Anina, UP Anina 3,5

VII
FE37 Maial-Izvarniţă Anina, UP Anina 1,4

VII
FE38 Borna 18-Baraj Marghitaş Anina, UP Anina 3,3

VIII
FE39 Borna 22-borna 23 Anina, UP Anina 0,7

VIII
FE40 Hotar UP IX –Borna 15,36-Cereşnaia- Anina UP Anina 4,8

Pârâul Caraşului VIII; X
FE41 Borna 32-33 Anina, UP Anina 1,0

VIII
FE42 Borna 2-borna 11 Anina, UP Anina 0,8

VIII
FE43 Pârâul Buhui-Aval baraj Anina, UP IX Anina 2,1
FE44 Pârâul Romanovăţ Anina, UP IX Anina 1,2
FE45 Buhui-Clocitoare Anina, UP IX Anina 1,8
FE46 Pârâul Glăvan Anina, UP IX Anina 1,6
23
Lungime
km
FE47 Lac-Deal Predilcova Anina, UP IX Anina 3,2
FE48 Dealul Frumos Anina, UP IX Anina 1,8
FE49 Coasta Maial Anina, UP IX Anina 1,4
FE50 Buhui-Cârneala Anina, UP IX Anina 2,7
FE51 Cârneala racolare Anina, UP X Anina 0,8
FE52 La Poneasca Anina, UP X Anina 0,8
FE53 Domănenţu Anina, UP X Anina 3,2
FE54 Şeaua Cuptoare-Romanovăţ-Cracul Anina, UP Anina 11,1

Rusului VIII,X
FE55 Pârâul Caraşului Anina, UP X Anina 4,6
FE14 Poneasca-Blaj-Poiana Negru Bozovici, UP Bozovici 20,4

III
FE15 Versant stâng-contur lac Bozovici, UP Bozovici 4,8

III
FE16 Puşcaşu Mare Bozovici, UP Bozovici 5,4

III
FE17 Cuşec Bozovici, UP Bozovici 2,0

III
FE42 Puşcaşu Mic Bozovici, UP Bozovici 2,0

III
FE01 Coşava Mare Nera, UP II; Prigor 9,2

III
FE09 Drum de coastă Puciosul Nera UP II Prigor 2,5
FE10 Valea Nergăniţa Nera, UP III Prigor 3,3
FE11 Flămânda Nera, UP III Prigor 2,0
FE12 Ramificaţie Flămânda Nera UP III Prigor 0,6
DE01 Drum industrial canal de apă Nera UP II Prigor 9,2
24
Lungime
km
FE04 Hârţu-Gozna Văliug UP I Văliug 1,8
FE05 Gozna-Staţie Teleferic Văliug UP I Văliug 1,3
FE06 Valea Bârzavei –copii arsi –Izv. Văliug, UP Văliug 12.1

Bârzavei-Crivaia II; III; IV
FE09 Valea Seacă Văliug, UP Văliug 0,6

III
FE10 Molidu Văliug, UP Văliug 2,0

III
FE11 Gruniul Bun Văiug, UP III Văliug 2,4
FE12 Gruniul bun-Ogaşul Pietrosul Văliug, UP Văliug 0,4

III
FE13 Alibegu drept Văliug, UP Văliug 0,8

III
FE14 Alibegu stâng Valiug, UP Văliug 1,2

III
FE15 Berzăviţa-OS Nera Văliug, UP Văliug 6,5

IV
FE16 Berzăviţa-Og.Băile Mari-Răisteag Văliug, UP Văliug 8,3

II; III; IV
FE17 Alibeg-Vulturu Văliug, UP Văliug 5,8

III
FE18 Berzăviţa-Anina Văliug, UP Văliug 0,6

IV
FE19 Valea Putnata Văliug, UP V Văliug 0,7
FE20 Putnata-Afluent Văliug, UP Văliug 0,5

V
FE21 Pârâul Klauss Văliug, UP V Văliug 0,8
FE22 Ogaşul Beţii Văliug, UP V Văliug 1,8
FE23 Crivaia Mare Văliug, UP Văliug 2,2
25
Lungime
km
VI
FE24 Brătianu Văliug, UP Văliug 1,5

VI
FE25 Pârâul de la canton Văliug, UP Văliug 0,4

VI
FE26 Crivaia Mică Văliug, UP Văliug 1,4

VI
FE27 Valea Caprelor Văliug, UP Văliug 0,4

VI
FE36 Baraj Trei Ape Văliug, UP Teregova 1,2

IX
FE37 Semenic-Păroasa-Prislop Văliug UP Teregova 11,6

IX; X; XII
FE38 Furtunii-Sana-Cireş Văliug, UP Teregova 3,4

IX
FE39 Drum de coastă Semenic-Murgila- Văliug, UP Teregova 8,0

Potloc IX; X; XI
FE40 Pârâul Judecătorului Văliug, UP Teregova 2,0

XI
FE41 Molidu Mic Văliug, UP Teregova 2,6

XII
FE42 Molidu Văliug, UP Teregova 1,6

XII
FE46 La Ferigă Văliug, UP Teregova 3,1

XI; XII
FE47 Murgila Văliug, UP X Teregova 1,2
FE48 Vârful Grindeşti Văliug, UP Văliug 2,0

VI
FE49 Drum de coastă Berzăviţa Văliug, UP Văliug 1,8

IV
26
Drumurile de pământ au fost realizate pentru favorizarea accesului la terenurile agricole
(proprietate privată), păşunile comunale (domeniul public) şi în pădurile de stat (domeniul
public). Aceste drumuri nu fac parte dintr-un inventar al primăriilor, ele fiind evidenţiate parţial
doar pe hărţile topografice şi cadastrale. Drumurile agricole au o densitate ridicată în unitatea
administrativ-teritorială Caraşova atât pentru accesul la anumite tarlale cât şi între rândurile de
parcele. Drumurile situate în pădure au fost construite până în 1940 pentru transportul lemnului
cu căruţa şi sunt cu fundament de piatră, iar după 1940 reţeaua de drumuri de exploatare s-a
dezvoltat extrem de tare ca urmare a circulaţiei TAF-urilor.
Traseele turistice au o lungime de 102,7 km şi sunt constituite predominant pe poteci, drumuri de

pământ şi drumuri de exploatare forestieră. Marcajele traseelor sunt aplicate în mare parte pe
arbori sau stânci.
Tabelul 5
Trasee turistice
Lungime
Cod Descriere Marcaj UAT
(km)
1 Lacul Secu- Borlovenii Vechi Bandă roşie Teregova, Prigor 20,0
2 Reşiţa-Coronini Bandă albastră Reşiţa, Caraşova, 35,5

Anina
3 Comarnic-Semenic Cruce roşie Caraşova, Văliug 10,7
4 Caraşova-Gârlişte Cruce galbenă Caraşova, Goruia 1,0
5 Dl. Certej-Şaua-Cioaca Mare Cruce albastră Reşiţa 1,3
6 Crucea Iabalcei-Prolaz Triunghi roşu Caraşova 3,0
7 Caraşova-Comarnic Triunghi albastru Caraşova 9,2
8 Anina-Gârlişte Punct roşu Anina, Caraşova, 9,5

Goruia
9 Cuptoare-Semenic Punct albastru Reşiţa, Văliug 12,5
Potecile au o densitate mare în apropierea localităţilor ca urmare a deplasării oamenilor către

terenurile agricole şi la pădure. În zonele cu păşunat intens s-au format o serie de poteci în urma
deplasării animalelor spre apă pe Valea Gârlişte, Paşac, Şereniac, Valea Buhui, Semenic. O altă
categorie de poteci o reprezintă cele construite - săpate în stâncă şi consolidate cu ziduri de
piatră, în sectoarele:
27
A. Caraşova – Ţolosu.
B. Tunelul Cheia – Caraş – Comarnic.
C. Comarnic – Socolovăţ.
D. Cârneală – Izvoarele Caraşului.
E. Dealul Trei Movile.
Potecile din masivul Semenic au o densitate redusă şi sunt caracterizate de lungime mare,
urmărirea culmilor şi asigurarea legăturii între aşezări umane / sălaşe / cantoane.
2.1.2 Proprietatea şi administrarea terenurilor
Tabelul 6
Situaţia juridică a terenurilor
Suprafaţa Procent din

Domeniu
ha suprafaţă %
Domeniul Public domeniul public al statului 30.721 85
domeniul public al UAT 2.226 6
Total domeniul public 32.947 91
Proprietate Privată proprietatea privată a persoanelor fizice 3.172 9
proprietatea privată a persoanelor 0 0
juridice
Total proprietate privată 3.172 9
28
Tabelul 7
Administratorii de terenuri
Perioada Suprafaţă
Nr. Adminstrator /Gestionar Detalii
Adm/Gest totală ha
1. RNP Romsilva – DS Caraş Nelimitat 30.721 Pădure inclusă în fondul
Severin forestier naţional
2. Administraţia Bazinală de Nelimitat 119km Corpurile de apă componente

Apă - Sistemul de bazinelor hidrologice până la
Gospodărire a Apelor nivelul VI.
3. Primăria Caraşova, Nelimitat 2.226 Păşune şi Pădure

Văliug, Prigor, Anina,
Reşiţa
4. Consiliul Judeţean Nelimitat 40 Drumuri judeţene
5. Grupul CEZ Nelimitat 20 Amenajări hidrotehnice
2.1.3 Resursele pentru management şi infrastructura
Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului este filială a Regiei Naţionale a
Pădurilor – Romsilva şi administrează Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului în baza
contractului încheiat cu autoritatea centrală de mediu. Este coordonată de Serviciul Arii Protejate
din cadrul RNP. Sediul Administraţiei Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului este în
clădirea Direcţiei Silvice Caraş – Severin, str. Petru Maior, nr.69A, Reşiţa, Caraş – Severin.
În conformitate cu prevederile HG 230/2003 pentru buna desfăşurare a activităţii

Administraţia Parcului National Semenic-Cheile Carasului ar trebui sa dispună de un număr de
17 persoane (11 ag. de teren + 6 pers. TESA). În prezent administraţia parcului are un număr de
14 persoane (8 ag. de teren + 6 pers. TESA).
În baza contractului de administrare nr. 5212/08.10.2014, bugetul minim alocat este de

550.000 lei/an.
Coordonarea metodologică este asigurată de autoritatea centrală de mediu.
În proprietatea ariei protejate nu există componente de infrastructură.
APNSCC deţine autoturisme, echipamente de birou, echipamente de teren şi echipamente

individuale de protecţia muncii.
29
2.1.4 Limite şi zonare
Limitele parcului naţional urmăresc formele naturale de relief, elementele construite şi limitele
administrative. Localizarea geografică: Lat. N 45°8´7”; Long. E21°52´35”
La sud, Parcul Naţional se învecinează cu Situl de Importanţă Comunitară, cod RO SCI 0031 şi
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică, cod RO SPA 0020, Cheile Nerei – Beuşniţa.
Limitele Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului au fost stabilite prin HG nr.
230/04.03.2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor
naturale şi constituirea administraţiilor acestora.
Tabelul 8
Ariile protejate cu care se învecinează parcul naţional
Vecinătăţi
Limita
Judeţul UAT Cod Denumire
Sudică Caraş Bozovici E Parcul Naţional Cheile Nerei –

Severin Beuşniţa
ROSCI0031 Situl de Importanţă Comunitară

Cheile Nerei – Beuşniţa
ROSPA0020 Aria de Protecţie Specială

Avifaunistică Cheile Nerei – Beuşniţa
Vestică Caraş Anina E Parcul Naţional Cheile Nerei –

Severin Beuşniţa
ROSCI0031 Situl de Importanţă Comunitară

Cheile Nerei – Beuşniţa
ROSPA0020 Aria de Protecţie Specială

Avifaunistică Cheile Nerei – Beuşniţa
Zonarea internă a parcului naţional s-a fundamentat în baza O.M 552/2003 si Legea 5 /2000,
ariile protejate existente, zonele de conservare specială şi a următoarelor principii:
A. Obiectivele primare se aplică pe minim 75% din suprafaţa parcului naţional, IUCN.
B. Crearea unei zone centrale pentru asigurarea eficientă a conservării ecosistemelor prin
procese naturale, speciilor, zonelor de sălbăticie şi cvasivirgine.
30
C. Eliminarea fragmentării zonelor de importanţă majoră desemnate legal sau propuse în
studiile de fundamentare anterioare cu privire la rezervaţiile integrale, rezervaţiile naturale,
rezervaţiile ştiinţifice şi zonele de conservare specială.
D. Perimetrul format din zona cu protecţie strictă şi integrală are ca obiective:
a. Funcţionarea în stare naturală, fără intervenţie umană a ecosistemelor terestre,
acvatice şi subterane.
b. Activităţile de cercetare, educaţie şi turism cu intensitate redusă.
E. Perimetrul format din zona de conservare durabilă şi zona de dezvoltare durabilă are ca
obiective:
a. Funcţionarea în stare semi-naturală, cu intervenţie umană redusă a ecosistemelor
terestre, acvatice şi subterane.
b. Activităţi de cercetare, educaţie şi turism cu intensitate medie sau mare.
c. Construcţii incluse în intravilanele existente la data stabilirii limitelor parcului
naţional (2003) sau construcţii care servesc scopului PN, conform legii.
Harta zonării interne este inclusă în Anexa nr. 2.
Tabelul 9
Tipuri de zone
Nr. Zona Sub-zona
1 Zonă cu protecţie strictă -
Zonă de protecţie integrală -
2 Zonă de conservare durabilă Primul rând de parcele întregi din domeniul forestier
Construcţii existente
Zonă de dezvoltare durabilă -
Tabelul 10
Suprafeţele şi ponderea zonării interne
Nr. Suprafaţa Pădure ha Pajişte şi alte

Zona %
totală ha terenuri ha
1 Zonă cu protecţie strictă 5.206,41 18,06 5.099,7 106,71
31
Nr. Suprafaţa Pădure ha Pajişte şi alte
Zona %
totală ha terenuri ha
2 Zonă de protecţie integrală 9.912,06 32,58 8.630,03 1.282,03
3 Zonă de conservare durabilă 20.321,80 49,97 16846,40 3.475,41
4 Zonă de dezvoltare durabilă 1992,5 0,39 1992,5
Suprafaţa parcului naţional 36.225,0 ha
Suprafeţele au fost calculate în GIS utilizând hărţi topografice 1:25.000 ediţia 1974 şi nu au la
bază măsurători topografice în teren.
Tabelul 11
Zona de protecție strictă
Nr. Ocol Silvic Unitate de productie Unitateamenajistica

1 O.S Nera U.P.II Nergana 19,20,24,25,28,29,31-33,52-143
2 U.P III Nerganita 6-32 , 38-63
3 O.S Resita U.P XI Ravniste 26-29,32,34-36
4 U.P IX Carasova 66-69
Tabelul 12
Zona de protecție integrală
Nr. Ocol Silvic Unitate de productie Unitate amenajistica

1 U.P V Celnic 28-30,41-49,72,73
2 U.P VII Marghitas 13-18
3 U.P VIII Ciresnaia 7-9,12-15
4 Anina U.P IX Buhui 1-12,22-24,26,27,29-31
5 U.P X Izv.Carasului 14-56,59
6 Oravita U.P III Jitin 13-15,18-22
7 U.P IX Carasova 50-65,70
8 Resita U.P X Comarnic 1-4,8,23,25,40,41-44,60-66,89,91-
116
9 U.P XI Ravniste 1-25,30,31,33,33,37-40
10 U.P III Baile 1-58
11 Valiug U.P IV Barzavita 1-54
12 U.P V Fata Betii 1-31
13 Nera U.P III Nerganita 33-37
32
Tabelul 13
Zona de conservare durabilă
Unitate amenajistica
Primul rand de Alteparceeleincluse in
Nr Ocol Silvic Unitate de parceleintregilimitrofezo zona de
. productie nelor de protective conservaredurabila
strictasauintegrala
1 U.P VII Resita 20-23, 26,28,31 5-19,
24,25,27,29,30,32-38
2 U.P IX 47,48 46
Resita Carasova
3 U.P X 5,7,9-11,22,26,32,39,45- 6,10-21, 27-31,34-38,
Comarnic 49, 59, 68,69,72, 76,81, 49-58,70-75, 77-80,
86-88, 90 83,84
4 PrimariaCarasova U.P I 21,22,25,28 1-5, 7-20,23,24,26, 27-
PrimariaCaras 30
ova
5 PrimariaCarasova U.P VIII 1 103
Ciresnaia
Amenajamentulpad U.P VII - 24, 102
urii de Marghitas
folosintaforestiera U.P V Celnic - 32, 101
a U.P X Izv. - 61,62
PrimarieiCarasova Carasului
6 U.P. I Cuca - 55-84

Gozna
7 Valiug U.P II 30-33, 39-41, 51-55 1-29, 34-38, 42-50
Bolnovat
8 U.P VI Crivaia 3,4,19-21,31,32, 34-36 1,2,5-18, 22-30,33
9 U.P IX Trei - 27,33,34,37-46
Ape
10 U.P XI 4-6, 8-13, 18-20 1-3,7,14-17, 21-34
Semenic
11 U.P XII - 1-44
Molidu
12 Bozovici U.P III 17-20, 35,36,41- 1-16,21-34,37-40,46-
Poneasca 45,55,57,58,59,60,62,63 54,56,61,64-108
13 Nera U.P.II Nergana 9-11,15- 1-8,12-
18,21,21,23,26,27,30,34- 14,19,20,22,24,25,28,29
33
38,40-51 ,31-33,39
14 U.P III 3,4,5,64 -
Nerganita
15 U.P V Celnic 27, 31, 39, 40 25, 26, 33-38
U.P VI Anina 1, 3, 4, 8, 9 2, 7
U.P VII 2-5, 19, 21 1, 6-12, 20, 22, 25-27
Anina Marghitas
U.P VIII 2-6 , 10, 11, 16-20 -
Ciresnaia
U.P IX Buhui 13-15, 20,21, 25, 28, 16 – 19
U.P X Izv. 1,2, 4, 5 , 9, 10, 12, 13, 3, 6-8, 11
Carasului 57, 58, 60
Nota 1: reprezintă exclusiv parcelele din fondul forestier
Nota 2: Suprafaţa calculată utilizând GIS, diferă de suprafaţa stabilită prin lege sau suprafeţele
parcelelor silvice calculate prin metode planimetrice anterioare.
Vecinătatea ariei protejate

Vecinătatea parcului naţional în conformitate cu legislaţia în vigoare este reprezentată de
unităţile administrativ – teritoriale: Reşiţa, Caraşova, Goruia, Anina, Bozovici, Prigor, Teregova,
Brebu Nou, Văliug.
Vecinătatea din proximitatea parcului naţional trasată pe harta anexată, a fost stabilită pe baza
studiilor hidrogeologice şi a următoarelor ameninţări, în conformitate cu prevederile directivei
europene şi legislaţia naţională:
A. Poluarea apei
a. Riscul poluării corpurilor de apă de suprafaţă din surse situate în afara PN
b. Riscul poluării corpurilor de apă subterană în zonele carstice din surse situate în afara
PN.
B. Poluarea aerului şi solului
a. Riscul poluării aerului şi solului din surse situate în afara PN
C. Poluare fonică
a. Riscul poluării fonice din surse situate în afara PN
D. Fragmentarea continuităţii structurii habitatelor de pădure.
Harta vecinătăţii din proximitate este inclusă în Anexa nr. 3.
34
Tabelul 14
Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
Suprafaţă
Nr. Denumirea Ariei Categoria IUCN conform legii
5/2000 ha
1 Peştera Răsuflatoarei Rezervaţie Ştiinţifică, I IUCN 1,1
2 Peştera Popovăţ Rezervaţie Naturală, IV IUCN 0,1
3 Cheile Caraşului Rezervaţie Naturală, IV IUCN 3.028,3
4 Cheile Gârliştei Rezervaţie Naturală, IV IUCN 517,0
5 Buhui-Mărghitaş Rezervaţie Naturală, IV IUCN 979,0
6 Izvoarele Caraşului Rezervaţie Naturală, IV IUCN 578,0
7 Izvoarele Nerei Rezervaţie Naturală, IV IUCN 5.028,0
8 Bârzăviţa Rezervaţie Naturală, IV IUCN 3.406,9
9 Peştera Comarnic Rezervaţie Naturală, IV IUCN 0,1
10 Peştera Buhui Rezervaţie Naturală, IV IUCN 0,1
11 Peştera Exploratorii 85 Rezervaţie Naturală, IV IUCN 15,0
2.2 Mediul fizic
2.2.1 Geologia
Structura geologică a părţii vestice din Carpaţii Meridionali are la bază încălecarea Pânzei Getice
peste Autohtonul Danubian. Perimetrul de referinţă este caracterizat în partea vestică de rocile
sedimentare ale sinclinalului Reşiţa – Moldova Nouă şi în partea estică de rocile magmatice şi
metamorfice.
Petrografia
Munţii Semenic sunt formaţi din şisturi cristaline intens metamorfozate, predominând cele
mezometamorfice, iar cele epimetamorfice existând cu totul limitat în partea centrală a regiunii.
Şisturile cristaline mezometamorfice aparţin seriei de Sebeş-Lotru, denumită regional seria de
Timiş, iar cele epimetamorfice, seriei de Miniş. Rocile eruptive, aparţin domeniului getic si celui
35
danubian, sunt reprezentate prin granitoidele sinorogene de Poneasca şi Lindenfeld – Buchin
întâlnite şi în perimetrele vârfurilor Semenic, Piatra Goznei, Piatra Nedeea şi prin corpurile mai
mici de granodiorite şi tonalite de la Slatina – Timiş, vârsta lor fiind paleogenă.
Cristalinul getic din Masivul Semenic se caracterizează prin cute mari, drepte şi relativ simetrice,
desfăşurate paralel cu direcţia catenei muntoase.
Munţii Aninei sunt formaţi din şisturi cristaline peste care sunt dispuse discordant rocile
sedimentare (calcare, marne, gresii) ce formează sinclinoriul Reşiţa - Moldova Nouă, puternic
cutat şi tectonizat. Sinclinoriul reprezintă cea mai mare suprafaţă calcaroasă compactă din
România având cca. 800 km2. La est de această structură, cu o suprafaţă de cca. 10 km2 este
sinclinalul Izvoarele Caraşului.
Formaţiunile geologice sunt constituite din roci magmatice, metamorfice şi sedimentare,

aparţinând domeniilor getic şi danubian, parautohtonului de Severin şi depresiunilor
posttectonice. De-a lungul unei linii care trece pe la est de Caransebeş – Turnu Ruieni –
Armeniş – Teregova – Luncaviţa, geticul încalecă spre est domeniul danubian. Mai jos sunt
prezentate succint rocile sedimentare, importante pentru dezvoltarea carstului şi peşterilor
(Bucur, 1997 ).
Formaţiunea de Reşiţa (Carbonifer)
1.Membrul de Doman. Această unitate reprezintă un complex brecios-conglomeratic gros de 100

- 300 m. În partea inferioară este format doar din brecii grosiere. Acestea trec progresiv în
alternanţe de conglomerate şi brecii cu elemente tot mai mărunte spre partea superioară. Nu au o
stratificaţie evidentă. Elementele sunt formate exclusiv din şisturi cristaline şi sunt prinse într-o
matrice fină provenind de asemenea din roci cristaline.
2.Membrul de Lupacu Bătrân. Acest membru reprezintă complexul conglomeratic-grezos, gros

de 200 - 400 m. În partea inferioară predomină bancurile mai groase de conglomerate şi brecii cu
elemente de dimensiuni medii, cu intercalaţii subţiri de microconglomerate, gresii grosiere şi
argile grezoase. În partea superioară predomină gresiile silicoase sau calcaroase, în bancuri
metrice, cu intercalaţii decimetrice de conglomerate, microconglomerate, argile grezoase cu
resturi de flora, argile cărbunoase şi strate de cărbune.
3.Membrul de Lupac reprezintă complexul grezo-argilos, gros de 150-300 m. Partea inferioară

este predominant grezoasă, pe cand cea superioară este predominant argiloasă, cu sferolite
feruginoase. În cadrul acestei succesiuni este cuprins şi complexul cărbunos.
Formatiunea de Şteierdorf cu trei membrii:
1.Membrul Conglomeratic de Budinic (Hettangian pro parte) este reprezentat prin rudite, arenite,
lutite, cu intercalaţii de şisturi cărbunoase şi cărbuni cu macrofloră: Zamites schmiedelii,
Nilsonia orientalis, Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus şi microfloră: Cyathidites
36
minor, Dictyophyllidites harrisi, Vitreisporites pallidus, Lycopodiacidites regulatus,
Osmundacidites wellannii.
2.Membrul Grezos de Valea Terezea (Hettangian pro parte-Sinemurian) este reprezentat prin
rudite, arenite, lutite, cu intercalaţii de şisturi cărbunoase şi cărbuni cu macrofloră (Zamites
schmiedelii, Nilsonia orientalis, Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus, etc.) şi microfloră
(Cyathidites minor, Dictyophyllidites harrisi, Vitreisporites pallidus, Lycopodiacidites regulatus,
Osmundacidites wellannii, etc.)
3.Membrul Argilitic de Uteriş (Pliensbachian) este alcătuit din argilite bituminoase cu rare resturi
de macroflora şi cu o relativ bogată asociaţie de microfloră, specii semnificative pentru varstă
(prin debutul lor în Pliensbachian) fiind Foveosporites multifoveolatus, Callia-llasporites
dampieri, Perinopollenites elatoides.
Formaţiunea Marnelor de Dealul Zanei (Toarcian - Callovian inferior) - marne cu lumasele de

lamellibrachiate (frecvente corbule mici) cu Pseudogrammoceras cf. quadratum, Grammoceras
fallaciosum şi Hildoceras bifrons (Toarcian), marne şi marnocalcare cu Leioceras opalinum,
Ludwigia murchisonae, Graphoceras concavum (Aalenian), Gervillia lance-olata, Ostrea
acuminata (Bajocean), Bositra buchi, Delecticeras delectum şi Clydoniceras discus (Bathonian),
marnocalcare cu concretiuni de calcare grezoase cu Macrocephallites macro-cephallus
(Callovian inferior).
Formaţiunea Calcarelor de Gumpina (Callovian mediu) - calcare grezoase silicioase, în bază cu

un nivel cu elipsoizi de silice, cu Reineckeia anceps.
Formaţiunea Marnocalcarelor de Tămaşa (Callovian superior-Oxfordian inferior) –

marnocalcare grezoase cu Kosmoceras duncani, K. spinosum, K. gr. ornatum, Euaspidoceras
perar-matum şi Arisphinctes plicatilis.
Formaţiunea Calcarelor de Valea Aninei (Oxfordian superior -Kimmeridgian inferior) – calcare

cu interstratificaţii silicoase cu Colomisphaera fibrata.
Formaţiunea Calcarelor de Brădet (Kimmeridgian superior – Tithonian inferior) – calcare

nodulare cu Aspidoceras acanthicum, Physodo-ceras cyclotum, Subplanitoides contuguus,
Virgatosimoceras rothpletzi etc., Carpistomiosphaera malmica. Tithonianul superior – este
inclus în partea inferioara a Calcarelor de Marila – calcare micritice cu Crassicollaria.
Formaţiunea Calcarelor de Marila (Berriasian inferior şi mediu) – calcare micritice cu

Pseudosubplanites grandis, Spiticeras (Negreliceras) paranegreli, Calpionella alpina şi
C.elliptica. În partea terminală prezintă o alternanţă de calcare şi marne cu Fauriella cf. boissieri,
F. latecostata şi Berriasella callisto, sau intercalaţii de calcare şi marne cu Fauriella cf.
boissieri, F. latecostata şi Berriasella callisto, sau intercalaţii de calcare alodapice cu
Protopeneroplis ultragranulata.
37
Formaţiunea Marnelor de Crivina, (Berriasian superior - Valanginian su-perior pro parte) –
marne şi marnocalcare cu o bogată asociaţie de amoniţi dintre care cei mai importanţi sunt
Thurmanniceras pertransiens, Th. Thurmanni, Bochianites neocomiensis, Kilianella
roubaudiana şi Saynoceras verrucosum. În partea de vest a zonei (Ilidia) Marnele de Crivina
conţin intercalaţii de calcare alodapice cu Feurtillia frequens şi Macroporella praturloni. Vârsta
demonstrată de amoniţi este susţinută şi de asociaţia de calpionellide: Calpionellopsis simplex, C.
oblonga şi Calpionellites darderi.
Formaţiunea Calcarelor de Plopa, (Valanginian superior pro parte – Aptian), cu doi membri:
1.Membrul Calcarelor de Valea Lindinei, (Valanginian superior pro parte-Hauterivian) – micrite

şi pelmicrite cu frecvente accidente silicoase cu amoniţi (Olcostephamus astierianus, O. cf.
filosus, O.cf. scissus şi Acanthodiscus radiatus), foraminifere hemipelagice (Montsalevia
salevensis, Haplophragmoides joukowskyi, Spirilina italica) şi calcisfere (Cadosină fusca
cieszynica, Stomiosphaera achinata). Sunt depozite cu caractere asemănătoare celor depuse în
zona de taluz şi la baza acestuia, ce fac trecerea spre depozitele de platformă carbonatică ale
Barremian-Aptianului.
2.Membrul Calcarelor de Valea Nerei (Barremian inferior) - calcare în bancuri masive,

predominant bio-acumulate, uneori cu corali, hidrozoare / stromatoporoidee rare şi pachiodonte,
cu o bogata asociaţie de foraminifere şi alge calcaroase, dintre care mai importante biostratigrafic
sunt: Paracoskinolina? Jourdanensis, Cribe-llopsis thieuloyi, Paleodictyoconus cuvillieri,
Similiclypeina paucicalcarea, Salpingoporella genevensis S. muehlbergii şi S. melitae.
Formaţiunea Calcarelor de Valea Minişului (Barremian superior-Gargasian) - calcare bio –

acumulate cu intercalaţii marnoase, cu Toucasia carinata, T. compresa, Requienia cf.
gryphoides, Cladocoropsis cretacica, Salenia prestensis, Heteraster oblongus, Terebratula sella,
Trochonerita mammaeformis şi o bogată ascociaţie de foramifere şi alge calcaroase. Dintre
foramifere, cu importanţă deosebită sunt orbitolinidele: Paracoskinolina maynci,
Paleodictyoconus arabicus, Palorbi-tolina lenticularis, Praeorbitolina cormyi, Orbitolina
(Mesorbitolina) gr. parva-minuta O.(M) subconcava şi O.(M.) texana, la care se adaugă
Neotrocholina friburghensis. Dintre alge, Heteroporella Tominae are o repartiţie restransă doar
la această entitate litostratigrafică.
Calcarele de Valea Nerei şi Calcarele de Valea Minişului sunt depozite de platformă carbonatică
ce alcătuiesc în ansamblu un un sistem biosedimentar urgonian.
Formaţiunea Gresiei de Gura Golumbului, (Clansayesian superior – Albian) - gresii glauconitice
cu intercalaţii subţiri de argile grezoase şi rare bancuri de calcare grezoase, cu amoniţi:
Hypacanthoplites cf. multispinatus, Douvilleiceras mamma-latum, Hoplites aff. Escragnolensis,
H. cf. Radimnei, Albianul apare într-un facies calcaros grezos (Formaţiunea Calcarului gresos de
Radimna) cu Paraphyllum primaevum.
38
Sedimentarul neozoic stă transgresiv peste unităţile tectonice formate anterior şi este reprezentat
printr-o gamă largă de formaţiuni - argile, marne, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, etc.
Ponţianul se află situat pe marginile zonelor depresionale, depăşind transgresiv toate celelalte
depozite neogene, fiind constituit din argile şi argile nisipoase.
Cuaternarul este prezent la periferia masivului, în sectoarele depresionare, pe sectoare de

versanţi, unele interfluvii joase şi în cadrul văilor: pleistocenul inferior, alcătuit din pietrişuri,
nisipuri şi argile, ce formează complexul stratelor de Cândeşti; pleistocenul mediu reprezentat
prin depozite loessoide, iar pleistocenul superior prin pietrişuri nisipuri şi argile roşcate.
Holocenul inferior este reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri clădind, mai ales, prima şi a doua
terasă a râurilor, în timp ce holocenul superior constituie majoritatea aluviu-nilor luncilor şi
albiilor minore.
Tectonica
Structura geologică complexă s-a realizat în decursul ciclurilor tectonice prebaicalian, baicalian,
hercinic şi alpin. În ciclul tectonomagmatic au fost cutate şi metamorfozate şisturile cristaline din
estul regiunii. Ciclului tectonomagmatic baicalian îi aparţine la vest şi sud cristalinul proterozoic
superior de Locva cu o structură anticlinală mai importantă, situată în zona mediană şi cîteva
structuri secundare paralele. Mişcările hercinice sunt puse în evidenţă de transgresiunea
Carboniferului şi lipsa Permianului care pledează pentru existenţa unei perioade de exondare la
sfârşitul acestor mişcări. Începutul mişcărilor alpine este legat de transgresiunea Liasicului şi
cele din timpul Jurasicului, Oxfordianului, Albianului.
Efectul acestor mişcări a imprimat depozitelor sedimentare o structură foarte complexă,

exprimată prin linii de dislocaţie cu plane de încălecare şi prin cute aplecate sau cu un flanc
laminat. Faliile şi cutele cu amploare regională sunt: Sinclinalul valea Domanului-Ilidia, Falia
Polom, Anticlinalul Polom, Sinclinalul Brădet-Moldova Nouă, Falia Valea Anina, Anticlinalul
Anina, Falia Celnic, Falia Colonovăţ, Falia Prolaz, Sinclinalul Buhui, Falia Cereşnaia, Falia
Comarnic, Sinclinalul Colonovăţ - Moldoviţa, Anticlinalul Comarnic - Pleşiva.
2.2.2 Relief şi geomorfologie
Forme de relief
Perimetrul de referinţă face parte din Munţii Aninei – zona vestică şi Munţii Semenic – zona
estică. Relieful este de deal şi de munte, străbătut de numeroase văi care îl fragmentează.
Altitudinea minimă este de 190 m în valea Caraşului iar altitudinea maximă este de 1.446,9 m în
Vârful Gozna.
Principalele vârfuri în masivul Semenic sunt: Vârful Păroasa Mare 1268,0 m, Tâlva Nergăniţa
Mare 1.363,5 m, Nergăniţa Mică 1.220,7 m, Flămânda 1.024,0m, Vârful Gozna 1.446,9 m,
39
Vârful Semenicului 1.446,4 m, Piatra Nedeii 1.436,7 m, Dealul Căpăţâna 1.330,7m, Cracu Lung
1.244,1 m, culmea Mare 1.193,5 m, Dealul Scaloaiei 918,5 m.
Principalele vârfuri în masivul Aninei, sunt: Dealul Piatra Albă 752,5 m, culmea Certej 955,3 m,
Vârful Poiana Beţii 866,7 m, Culmea Răşpiţel 888,2 m, Dealul Jervan 871,5 m, Poiana Rusului
1023,0 m, Cracu Ferigii 905,7 m, Dealul Segran 743,0 m, Dealul Gabrova 772,6 m, Cioaca cu
Apă 595,1 m, Navesu Mare 668,0 m, covelişte 753,9 m, Culmea Cereşnaia 771, 5 m, Culmea
Şestului 751,2 m, La Mese 823,5 m, Dealul Trei Movile 926,9 m, Dealul Zabăl 685,8 m, Vârful
Muchii sau Paşac 592,3 m, Dealul Socolovăţ 783,2 m, Dealul Straja 715,6 m, Colonovăţul Mic
778,6 m, Dealul Colonovăţ 812,0 m, Dealul Frumos 832,2 m, Dealul Zabăl 561,3 m, Dealul
Dobrâvârc 596,3 m, La Păulă 654,3 m, Dealul Moghiliţa 651,0 m, Tâlva Lupului 692,5 m,
Dealul Mociur 686,0 m, Dealul Golaş 495,1 m, Dealul Moghila 680,8 m.
În structura de ansamblu a perimetrului de referinţă, se distinge înclinarea generală de la est -

masivul Semenic la vest – munţii Aninei iar aliniamentul culmilor principale de la nord-nord est
la sud-sudvest.
O notă specifică o imprimă peisajului geografic pantele, cu valori de 1-10º în cuprinsul

suprafeţelor de nivelare, 15-35º în cadrul versanţilor şi mai mari de 40º pe abrupturile
petrografice.
Acolo unde eroziunea a intervenit cu intensitate pronunţată şi continuă, s-au desfăşurat procese
de ierarhizare şi organizare a reţelei hidrografice. Relieful structural este clar reprezentat prin
forme de detaliu şi în peisajul geomorfologic.
Complexitatea genezei şi evoluţiei reliefului Masivelor Anina - Semenic rezidă din numeroase
modificări cantitative şi calitative, a căror rezultantă o constituie peisajul geomorfologic actual.
Trăsăturile tectonice şi structurale au dat acestei regiuni forma unui masiv flancat mai pronunţat
spre est şi mai lent spre vest, unde denivelările prin abrupturi individualizează inegal şi
concentric, dar cu înclinări diferite pe direcţii.
Harta unităţilor de relief în anexa nr. 4 a planului de management.
Tabelul 15
Procentul de ocupare al unităţilor montane
Nr. Unitate de relief Procent ocupare
1 Munţii Semenicului 35%
2 Munţii Aninei 65%
40
Tabelul 16
Extremele altitudinale
Nr. Altitudine Metri
1 Minim 200
2 Mediu 823
3 Maxim 1.446
Tabelul 17
Distribuţia spaţială a treptelor hipsometrice
Nr. Treapta hipsometrică Procent de ocupare
1 200-500 15
2 500-1000 60
3 1000-1500 25
Expoziţia versanţilor
Cea mai mare parte a versanţilor prezintă o expoziţie cu componentă nordică în timp ce
expoziţiile sudice au o pondere de circa 38%.
Tabelul 18
Ponderea expoziţiei versanţilor
Nr Expoziţia Pondere expoziţie
1 N 10
2 NE 3
3 E 6
4 SE 27
5 S 8
41
Nr Expoziţia Pondere expoziţie
6 SV 3
7 V 5
8 NV 38
Pantele
În Munţii Aninei, platourile carstice au pante reduse între 0-10 grade iar versanţii cheilor au
pante accentuate cuprinse între 50 şi 90 de grade
În Munţii Semenicului, suprafeţele de nivelare au pante cuprinse între 0-10 grade iar versanţii au
pante de până la 50 grade.
Geomorfologia diferă în funcţie de factorul petrografic, structural şi tectonic al fiecărei zone,

însă se poate face o diferenţiere generală având în vedere că Munţii Semenicului sunt formaţi din
şisturi cristaline şi roci eruptive, iar Munţii Aninei din roci carbonatice. În aceste roci carbonatice
s-a dezvoltat o carstificare pronunţată, atât la nivelul solului cât şi în subteran spre deosebire de
zona unde rocile impermeabile au permis o modelare mai redusă.
Harta geomorfologică în anexa nr. 6 a planului de management.
Morfologia terestră
Morfologia Munţilor Semenic este caracterizată de suprafaţa de nivelare Semenic situată la

altitudinea medie de 1.400 m de unde coboară culmi principale pe direcţia NNE-SSV şi culmi
secundare pe direcţia NNV-SSE ajungând la altitudini cuprinse între 360 m şi 850 m. Platoul
montan este delimitat de vârfurile: Semenic 1446 m, Gozna 1446 m, Piatra Nedeii 1436 m.
Reţeaua hidrografică principală este orientată pe aceleaşi direcţii ale structurii NNE-SSV şi este
formată din râul Bârzava, pârâul Nera, pârâul Nergăniţa, pârâul Poneasca, pârâul Semenicului.
Formele morfologice întâlnite sunt: microdepresiuni nivale, ogaşe de torent, râpe de obârşie,
rigole, martori de eroziune, aglomerări de pietre.
Morfologia Munţilor Aninei este caracterizată de prezenţa unor culmi şi văi longitudinale,
conforme cu structura geologică, orientate NNV – SSE. Cele mai importante culmi situate una în
prelungirea celeilalte la altitudinea medie de 900 m, sunt: Culmea Certej, Culmea Răşpiţel,
Culmea Puşcaşul Mare, Culmea Cracul Ferigii. Din această culme formată pe şisturi cristaline,
altitudinea coboară spre vest, fiind caracteristic relieful carstic. Principalele dealuri sunt Dl.
Cuptoare 666 m, Dl. Gabrova 772 m, Dl. Covelişte 753 m, Dl. Trei Movile 923 m, Dl. Paşac 583
m, Dl. Socolovăţ 783 m, Dl. Straja 715 m, Dl. Moghila 680 m şi se continuă cu platouri carstice
42
cu energie mare de relief în care s-au format câmpuri de lapiezuri, doline, văi de doline, avene:
Sodol, Cârnopole, Zabăl, Cioploaia, Ravniştea Mică, Ravniştea Mare, Cireşnaia, Colonovăţ,
Cârneală. Aceste platouri sunt străbătute de chei şi văi carstice active sau temporar active: Cheile
Caraşului, Cheile Gârliştei, Valea Sodol, Valea Comarnic, Valea Raicovacea, Valea Şereniac,
Valea Buhui, Valea Jejniţa, Valea Mare.
Principalele forme exocarstice, de mari dimensiuni şi întinderi sunt:
a) Chei: Cheile Caraşului 19 Km lungime, Cheile Gârliştei 9 km lungime.

b) Văi carstice: Şereniac, Raicovacea, Buhui, Comarnic, Râul Mare, Sodol.
c) Cascade: Raicovacea, Peştera Cioploaia, Peştera Izvor, Ţolosu, Socolovăţ, Covelişte.
d) Platouri de doline (doline izolate, văi de doline, uvale): Sodol, Cârnopole, Ravniştea Mică,
Ravniştea Mare, Cireşnaia, Maial.
e) Câmpuri de lapiezuri: Dl. Gabrova, Cioaca Mare, Zaglavac, Socolovăţ, Navesul Mare.
f) Pereţi calcaroşi: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Sodol, Izvoarele Caraşului, Buhui.
g) Ponoare: Valea Sodol, Raicovacea, Iabalcea, Colonovăţ, Cârneală.
h) Izbucuri: Sodol, Capul Baci, Nuci, Peştera Izvor, Peştera Ţolosu, Racoviţă, Ponicova,
Ferecul Brazilor, Izbucul Caraşului.
i) Sisteme hidrocarstice: Raicovacea – Şereniac - P. de după Cârşă, P. Drăgoina - P. Gaura
Turcului, Poiana Gropii, P. Ţolosu, P. Exploratorii - P. Racoviţă, P. Comarnic, P. Popovăţ,
Colonovăţ - P. Buhui, Cârneală - Izbucul Caraşului, Cârneală - Ferecul Brazilor
j) Depuneri de travertin: Sodol, Izbucul Caraşului, Valea Buhui.
Munţii Aninei, în zona nordică a Sinclinoriului Reşiţa – Moldova Nouă, sunt dezvoltate
majoritatea formelor exocarstice rezultate în urma proceselor complexe de excavare şi umplere.
Caracteristica formelor de relief o constituie platourile calcaroase cu doline, uvale, câmpuri de
lapiezuri, străbătute de văi active cu versanţi abrupţi la baza cărora sunt numeroase peşteri şi
izvoare cu debite medii de 50 l/s.
Formele depresionare
Lapiezurile ocupă mari suprafeţe pe versanţi şi platouri în zone împădurite şi neîmpădurite.
Dolinele sunt prezente pe mari suprafeţe, cu excepţia zonei Gârlişte. În restul teritoriului
predomină văile de doline care pot ajunge la 2,5 km lungime. Văile principale sunt dezvoltate
transversal pe structura calcaroasă, iar spre ea converg văile oarbe şi văile în fund de sac. Văile
transversale şi cele în fund de sac au în versanţi numeroase izvoare în schimb ce văile oarbe sunt
caracterizate de curgeri ale apelor temporare, cu numeroase pierderi de tip ponor sau sorb.
43
Tafonii sunt izolaţi, prezenţi în sectorul nordic şi sudic al Semenicului. Microdepresiunile nivale
sunt rare, răspândite pe culmi şi platouri ce ocupă suprafeţe mici. Văile necarstice sunt
constituite dintr-o reţea amplă radiculară de ogaşe, râpe şi rigole situate în jurul masivului central
Semenic.
Tabelul 19
Formele de relief negative
Forma Tipul Locul Munţii
Lapiezuri izolate Caneluri Sodol, Dl. Groapa Iepii, Dl. Cârnopole, Dl. Aninei
Golaş.
Lapiezuri izolate Cameniţe Dl. Pinului, Dl. Naveşu Mare Aninei
Lapiezuri izolate Lapiezuri Dl. Ursului, Dl. Colonovăţ. Aninei

cavernoase
Lapiezuri izolate Lapiezuri Dl. Cornişu Mare, Dl. Padina Seacă, Dl. Aninei
rotunjite Cioaca cu Apă, Platoul Iabalcea, D.
Cioploaia, Dl. Repciun, Dl. Tâlva Lupului,
Dl. Cireşnaia, Dl. Moşneagului
Câmp de Lapiezuri Dl. Cuptoare, Dl. Zabăl, Dl. Deseleac, Dl. Aninei
lapiezuri cavernoase Ravnişte, Dl. Moghila
Câmp de Lapiezuri Dl. Piatra Albă, Dl. Padina Gropii, Dl. Aninei
lapiezuri Cârnopole, Dl. Zaglavac, Dl. Bucitina, Dl.
rotunjite Moghila, Dl. Cracu Ferigii.
Câmp de Lapiezuri de Dl. Cioaca Mare Aninei

lapiezuri diaclază
Câmp de Lapiezuri Dl. Pinului, Dl. Cioaca Mare, Aninei

lapiezuri aşchioase
Dl. Corniş, Dl. Gabrova, Dl. Socolovaţ, Dl.
Covelişte.
Doline izolate Prăbuşire Dl. Cioaca Mare, Dl. Cioploaia Aninei
Doline izolate Conice sau Dl. Piatra Albă, Dl. Pinului, Dl. Cioaca Aninei
asimetrice Mare, Dl. Gabrova,
Dl. Cârnopole, Dl. Paşac, Dl. Socolovăţ, Dl.
Moghila, Dl. Ravniştea Mică, Dl. Ravniştea
mare, Dl. Naveşu Mare, Dl. Mărghitaş, Dl.
Cireşnaia, Dl. Colonovaţ, Dl. Moşneagului
44
Văi de doline Conice sau Dl. Piatra Albă, Dl. Pinului, Dl. Cioaca Aninei
asimetrice Mare, Dl. Gabrova, Dl. Cărnopole, Dl.
Paşac, Dl. Socolovaţ, Dl. Moghila, Dl.
Ravniştea mica, Dl. Ravniştea mare, Dl.
Navesu Mare, Dl. Mărghitaş, Dl. Cireşnaia,
Dl. Colonovăţ, Dl. Moşneagului
Uvale Conice Dl. Cuptoare, Dl. Groapa Iepii, Dl. Stocic, Aninei
Dl. Colonovaţu mic, Dl. Colonovaţu Mare,
Dl. Cireşnaia
Chei Transvrsale Cheile Caraşului, Comarnic, Buhui, Cheile Aninei

Gârlişte
Văi Oarbe Poiana Gropii, Romanovăţ, Ponicova, Aninei

Popovăţ, Roşu, Cârneală
Văi În fund de Izv. Caraşului, P. Buhui, Aninei

sac
Tafonii izolaţi Alveole Vf. Semenicului - Og. Gărânei, Vf. Gozna – Semenic
Og. Dignacea,
Rotunda, Capu Muntelui – Cracu Pietros.
Culme Microdepresi Păroasa, Rotunda Semenic

uni nivale
Platou Circuri Nera, Nergăniţa Semenic
Văi Ogaşe de Og. Gozna, Og. Băile Mici, Semenic

torent
Văi Râpe de Og. Zănoaga, Og. Vadu Rău, Og. Grădişte Semenic
obârşie
Văi Rigole Dl. Păroasa, Dl. Tâlva, Dl. Dignacea, Cracu Semenic
Pietros, Cracu Prinţului, Culmea Mică
Formele orizontale
Carstoplenele sunt forme rare ce pot fi întâlnite doar în trei locuri pe suprafeţe restrânse.
Suprafeţele de nivelare ocupă suprafeţe de până la 15 kmp şi sunt structurate pe trei trepte
altitudinale.
45
Tabelul 20
Formele de relief orizontale
Forme asociate
Forma Locul Munţii
Negative Pozitive
Carstoplene Doline conice Lapiezuri Colonovaţ Aninei

rotunjite sau
îngropate
Carstoplene Doline conice Lapiezuri Cereşnaia Aninei

rotunjite sau
îngropate
Carstoplene Doline conice Lapiezuri Ravniştea Mare Aninei

rotunjite sau
îngropate
Suprafeţe de Alveole, circuri Martori de Semenic Semenic

nivelare eroziune,
aglomerări de
pietre
Suprafeţe de - - Nergana Semenic

nivelare
Suprafeţe de - - Tomnacica-Cîrja Semenic

nivelare
Formele de relief pozitive
Formele pozitive de tip pereţi calcaroşi sunt situate de regulă în versanţii văilor Caraş, Gârlişte,
Buhui dar pot fi şi izolate în versanţii cu declivitate mare a unor dealuri.
Formele de dezagregare se întâlnesc doar pe principalele vârfuri situate la altitudinea medie de

1.400 m şi sunt caracteristice golului montan Semenic.
Formele de acumulare şi solifluxiune sunt prezente grupat, pe suprafeţe relativ mici, în suprafaţa
de nivelare Semenic.
46
Tabelul 21
Formele de relief pozitive
Pereţi verticali Izolaţi Dl. Cuptoare Aninei
Pereţi verticali Izolaţi V. Râul Mare Aninei
Pereţi verticali Izolaţi Dl. Piatra Albă Aninei
Pereţi verticali Izolaţi Dl. Pinului Aninei
Pereţi verticali Izolaţi Dl. Padina Seacă Aninei
Pereţi verticali Izolaţi Cleanţul Comarnic Aninei
Pereţi verticali Izolaţi Jervani Aninei
Piloni Izolaţi Dl. Socolovaţ Aninei
Pereţi verticali Grupaţi Cheile Caraşului Aninei
Pereţi verticali Grupaţi Cheile Gârliştei Aninei
Cueste Izolată Vf. Semenic, Piatra Nedeii Semenic
Martori de Izolată Vf. Tâlva, Vf. Păroasa, Vf. Semenic, Vf. Semenic
eroziune Gozna, Vf. Piatra Nedeii, Tâlva Prinţului
Aglomerări de Grupat Vf. Semenic Semenic

pietre
Aglomerări de Grupat Vf. Gozna Semenic

pietre
Aglomerări de Izolat Băile Semenic

pietre
Muşuroaie Grupat Culmea Mică Semenic

înierbate
Alunecări de Izolat Vf. Păroasa Semenic

teren
47
Morfologia subterană
În perimetrul de referinţă din totalul de peste 800 de cavităţi, 17 peşteri şi 2 avene au o
dezvoltare mai mare de 500m.
Harta endocarstului în anexa nr. 7 a planului de management.
Morfologia cavităţilor are două caracteristici majore.
Peşteri de mici dimensiuni situate în versanţii văilor şi avene cu adâncimi mici situate în zonele
de platouri: Sodol, Cheile Caraşului, Valea Comarnic, Platoul Cârnopole, Platoul Cârneală,
Cheile Gârliştei.
Peşteri şi avene mari cu pasaje inactive şi active, ce reprezintă sisteme carstice complexe, au în
componenţă galerii, puţuri, hornuri, săli unele de mari dimensiuni. Sectoarele galeriilor active cu
forme de eroziune şi coroziune alternează cu cele fosile cu depozite aluvionare şi speleoteme de
mari dimensiuni : P. Gaura Turcului, P. Liliecilor, P. de sub Cetate, P. Ţolosu, P. Comarnic, P.
Exploratorii 85, P. Buhui, P. din Valea Seacă, P. cu Apă din Cheile Gârliştei, P. Vidra, P. de la
Găuri, P. nr. 3 de la Cârneală, Av. din Poiana Gropii, Av. Albastru, Av. Cioaca Mare, Av. din
Dolină.
Din punct de vedere al dezvoltării galeriilor, se disting trei clase de cavităţi:

a) Cavităţi mici cu dezvoltare între 5 şi 50 m, în procent de aproximativ 70 %.
b) Cavităţi medii cu dezvoltare între 50 şi 500 m în procent de aproximativ 25 %.
c) Cavităţi mari cu dezvoltare > 500 m în procent de aproximativ 5 %.
În cele 9 bazine carstice, au fost inventariate 803 cavităţi, din care 75% sunt peşteri şi 25%
avene.
Tabelul 22
Centralizatorul cavităţilor naturale – Habitatul 8310 Cavităţi închise publicului
Bazinul speologic / hidrografic Total cavităţi Peşteri Avene
2233 Valea Miniş 3 3 0
2236 Gârlişte 84 77 7
2237 Buhui – Luca 103 89 14
2238 Versantul stâng al Cheilor Caraşului 146 123 23
2240 Versantul drept al Cheilor Caraşului 148 136 12
2241 Platoul Iabalcei 28 3 25
48
Bazinul speologic / hidrografic Total cavităţi Peşteri Avene
2243 Comarnic – Topliţa 99 85 14
2246 Râul Mare 190 58 132
2247 Nermet 2 0 2
Total 803 574 229
Caracterizarea cavităţilor
Etajare morfo – climatică a carstului:

a) Montan - jos împădurit, caracteristic Munţilor Aninei şi Domanului.
Poziţionarea reţelelor în unitatea de relief:
a) Culme: Cioaca Mare.
b) Platou: Sodol, Iabalcea, Cârno Polie, Ravniştea, Mărghitaş, Cârneală.
c) Versant: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Valea Comarnic, Valea Buhui, Valea Râu Mare
şi Izvoarele Caraşului.
d) Vale: Sodol, Comarnic, Buhui, Raicovacea, Valea Mare, Cârneală.
Altitudine
a) Absolută între 190 m Peştera Izvorul Sfânta Maria şi 890 m Avenul Cioaca Mare.
b) Relativă între 0 m Peştera Vidra şi 250 m Avenul Morţii.
Litologie
a) Roci carbonatice masive sau stratificate, biogene - calcare, dolomite, travertine: Avenul de la
Padina Seacă.
b) Roci carbonatice detritice cimentate -conglomerate, gresii: Avenul Ponorul Piatra Albă.
Sedimente
a) Autohtone reprezentate de calcare, gresii, conglomerate: Peştera Lungă.
b) Alohtone reprezentate de şisturi cristaline, şisturi cărbunoase: Peştera Gaura Turcului.
Morfometrie
a) Dezvoltare maximă 6.201 m: Peştera Comarnic.
b) Denivelare maximă – 247 m: Avenul din Poiana Gropii.
c) Extensie maximă 1.620 m: P. Ţolosu.
49
Tipul reţelei
a) Galerii unice.
b) Galerii verticale: Av. din Dolină.
c) Galerii detritice: P. de după Cârşă.
d) Galerii labirintice: Av. 8 Martie.
e) Galerii ortogonale: P. Ramonei.
Hidrologie
a) Cavităţi active: Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei.
b) Cavităţi inactive temporar: P. Liliecilor.
c) Cavităţi inactive: P. Cuptorul Porcului.
Sistem hidrogeologic
a) Unare: Peştera Lungă.
b) Binare: Peştera Popovăţ.
Debite subterane
a) maxim 1.100 l/s: Peştera Buhui.
Climă
Temperatura între 6,5°C la Av. Cioaca Mare şi 11°C la Peştera Galaţiului.
Tipologie gol
a) Cavităţi în calcare, comune, cu dimensiuni modeste: Peştera Nopţii.
b) Cavităţi de dimensiuni medii, în calcare sau de dimensiuni mici în alte roci: Avenul Cioaca
Mare.
c) Cavităţi de dimensiuni mari în orice rocă: Peştera Popovăţ.
d) Reţele complexe, semnificative pentru geneza carstului, mari labirinte freatice, galerii, puţuri
sau săli de mari dimensiuni: Peştera Exploratorii 85.
Morfologia golului
a) Fără forme deosebite de eroziune sau coroziune: Peştera Descendentă.

b) Forme de eroziune şi coroziune bine dezvoltate, importante prin dimensiune şi semnificaţie
speleogenetică: Peştera de la Capul Baciului.
c) Forme de excavare remarcabile prin dimensiune, frecvenţă şi varietate: Peştera din Valea
Seacă.
50
d) Forme de eroziune sau coroziune semnificative pentru interpretarea unei regiuni mai vaste:
Peştera Comarnic.
Speleotemele
a) Fără speleoteme: Peştera Hotel Grotă.
b) Speleoteme rare şi comune ca geneză, formă şi dimensiuni: Peştera de la Haldină.
c) Speleoteme comune, dar abundente: Peştera Ţapului.
d) Speleoteme comune, abundente şi variate, uneori de mari dimensiuni, formând ansambluri
armonioase, cu valoare peisagistică: Peştera Frumoasă.
e) Speleoteme remarcabile, rare, cristalictite, formaţiuni de aragonit şi alte minerale sau de
dimensiuni foarte mari: Peştera Răsuflătoarei.
Umplutura
a) Fără depozit notabil: Avenul din Grădină.
b) Depozite cu o semnificaţie strict speleogenetică şi cu grosime mare: Peştera din Valea
Topliţei.
c) Depozite variate şi interesante, depuneri de minerale rare, posibile depozite paleontologice şi
dovezi de locuire: Peştera 2 Mai.
d) Depozite ce permit cercetări de microstratigrafie, paleontologie, arheologie, manifestări de
artă preistorică, urme persistente ale trecerii omului primitiv: Peştera Omului.
Mineralogia şi vârsta speleotemelor
Din punct de vedere mineralogic, principalele grupe de minerale sunt: carbonaţii - calcit, oxizii
şi hidroxizii şi fosfaţii. Din punct de vedere morfologic, până în prezent au fost identificate:
monocristale - izometrice şi agregate cristaline - stalactiforme, stalagmitiforme, crustale,
sferulitiforme, pulverulente, vermiculariforme. Nu există date disponibile cu privire la vârsta
speleotemelor.
Evoluţia carstului şi a peşterilor
Relieful carstic, consecinţă directă a complexului de procese fizice şi chimice, care apar la
interfeţele aer - rocă - exocarst, saturat-nesaturat şi chiar în interiorul zonei saturate - endocarst
prezintă toată gama de fenomene aflate în diferite faze ale evoluţiei. Astfel, linia de evoluţie
regresivă vale activă-ponoare-vale seacă-vale de doline este prezent în cvasitotalitatea
perimetrului cu roci solubile. În zonele de platou şi culmi se întâlnesc frecvent avenele şi
51
peşterile fosile cu excepţia zonelor unde la contactul calcar-şisturi cristaline s-au format reţele
mari funcţionale şi în prezent. În principalele văi Caraş, Buhui, Gârlişte, Sodol există o serie de
peşteri subfosile/active accesibile şi inaccesibile în diferite stadii evolutive.
2.2.3 Hidrologia
Ape de suprafaţă
Sursa principală de apă o constituie masivul Semenic, de unde izvorăsc râurile Timiş,
Bârzava şi Nera, toate cu debite considerabile pe tot parcursul anului. Din Munţii Aninei
izvorăşte râul Caraşul.
Harta hidrologică-hidrogeologică în anexa nr. 8 a planului de management.
Bazinul Hidrografic Timiş
Cele mai reprezentative râuri sunt Timişul, Bistra, Bârzava şi Moraviţa. Reţeaua hidrografică
este formată din 150 cursuri de apă, cu o lungime totală de 2434 km şi o densitate de 0,33
km/km2. Suprafaţa bazinului este de 7310 km2. Traseul urmărit de râul Timiş, prezintă un
coeficient de sinuozitate de 2,50 şi o pantă medie de 5‰, cu un substrat al albiei format din
bolovăniş, pietriş, nisip şi mâl.
Râul Timiş, afluent de ordinul I al Dunarii, izvorăşte de pe versantul nord-estic al Munţilor

Semenic, de sub Vârful Semenic 1.446 m, de la altitudinea de 1.400 m. În perimetrul de
referinţă, principalele cursuri de apă sunt pâraiele Grădişte 4,5 km, Molidu 4,5 km şi Semenic
8,4 km. O parte din aceste debite sunt transferate prin canalul artificial Murgilă, în bazinul
hidrografic Bârzava.
Râul Bârzava izvorăşte din munţii Semenic de la altitudinea de 1.190 m, are o lungime de 154
km iar suprafata totală a bazinului de receptie este de 1.202 km2. Prezintă o pantă medie de 7 ‰
şi un coeficient de sinuozitate medie de 1,50. În cursul său superior cuprins în aria protejată,
Bârzava are o lungime de 12 km şi afluenţi principali pâraiele Coşului, Bârzăviţa, Păroasa de sus,
Păroasa de jos, Alibeg, Pietrosu, Izvorul Molidului, Klauss, Dignecea, Beţii, Luţă, Crumpiri,
Crivaia, Crivaia Mică, Crivaia Mare, Gozna, Grindeşti şi Râul Mare. Toate au debite mari şi
permanente la care se adaugă un aport suplimentar de apă provenit din captarea artificială a
bazinului Nera şi Timiş.
Bazinul Hidrografic Nera
52
Cele mai reprezentative râuri sunt Nera şi Miniş. Cele 36 de cursuri de apă au o lungime totală a
reţelei hidrografice de 574 km. Suprafaţa bazinului de recepţie este de 1.380 km2, densitatea
medie a reţelei hidrografice este 0,42 km/km2. Râul Nera prezintă o pantă medie de 8‰. şi un
coeficient de sinuozitate de 2,7 ‰, cu un substrat al albiei format din bolovăniş, pietris, nisip şi
mâl.
Râul Nera izvorăşte din sudul Munţilor Semenic, de sub vârful Gozna 1.446 m, la altitudinea de
1.410 m dintr-un important habitat de turbă. Râul Nera are o lungime de 13 km în aria protejată
iar principalii afluenţi sunt Nergăniţa, Coşava şi Poneasca. O parte din debitul râului Nera este
transferat printr-o captare artificială în bazinul hidrografic Bârzava.
Bazinul Hidrografic Caraş.
Cele mai reprezentative râuri sunt Caraş având o lungime de 79 km pe teritoriul românesc,
Buhui, Gârlişte, Nermed, Dognecea, Jitin, Ciornovăţ, Lişava, Ciclova, Vicinic. Reţeaua
hidrografică se compune din 31 de cursuri de apă ce însumează 502 km lungime totală, cu o
suprafaţă de 1.280 km2. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,39 km/km2, cu o pantă medie de
8‰ şi un coeficient de sinuozitate de 2,07.
Caraşul izvorăşte din zona nordică a Munţilor Aninei la altitudinea de 600 m, sub platoul
Carstic Cârneală cu o altitudine medie de 800 m. Râul Caraş are o lungime de 50 km în situl
Semenic – Cheile Caraşului din care 22 km în zona carstică, formând, Cheile Caraşului pe o
lungime de 19 km. În zona montană/carstică principalii afluenţi sunt Buhui, Comarnic, Şereniac
şi Gârlişte.
În masivul Anina datorită rocilor carbonatice, reţeaua hidrografică este dezorganizată la

suprafaţă şi bine organizată în subteran, caracteristice fiind debitele variabile cu extreme largi.
Tabelul 23
Parametri hidrologici ai râurilor la ieşirea din parcul naţional
Secţiunea Debit minim mc/s Debit minim mc/s Debit minim mc/s
Caraş (Caraşova) 0,268 2,070 92,20
Gârlişte (Gărlişte) 0,180 0,908 46,80
Bârzava (Crivaia) 0,130 0,926 24,00
Nera (Pătaş) 0,390 1,740 8,74
53
Tabelul 24
Principalii afluenţii ai râurilor
Afluent stânga Q l/s Caracter Afluent dreapta Q l/s Caracter
Bazinul râului Bârzava
Og. 2 Permanent Og. 2 Permanent
Og. Rasoliţei 3 Permanent Og. Bârzaviţa 20 Permanent
Og. Beţii 5 Permanent Og. 5 Permanent
Og. Crivaia Mare 15 Permanent Og. 2 Permanent
Og. Certej 15 Permanent Og. 1 Permanent
Og. Grindeşti 10 Permanent Og. Alibeg 10 Permanent
- - Permanent Og. 3 Permanent
- - Permanent Og. Băile Mici 20 Permanent
- - Permanent Og. Băile Mari 20 Permanent
- - Permanent Og. Dignacea 15 Permanent
- - Permanent Og. Bolnovăţ 15 Permanent
- - Permanent Og. Gozna 25 Permanent
- - Permanent Og. Văliug 10 Permanent
Bazinul Râul Mare (Bârzava)
- - - Og. Sodol 5 Perm/temp
Bazinul râul Caraş
V. Buhui 150 Permanent V. Izvor 10 Permanent
Og. Razdolie - Temporar V. Izvor 10 Permanent
V. Raicovacea 1 Temporar V. Izvorul Mare 25 Permanent
- - - Og. Rusului 20 Permanent
- - - Og. Moş Alexe 20 Permanent
54
- - - Og. Grădeţ 1 - Temporar
- - - Og. Grădeţ 2 5 Permanent
- - - Og. Naves 10 Permanent
- - - Pr. Comarnic 150 Temporar
- - - Og. Padina - Temporar
Bazinul pârâul Şereniac (Caraş)
V. Budinic 1 Permanent Og. Prislop - Temporar
Bazinul pârâul Gârlişte (Caraş)
Og. Schluht 45 Permanent Pr. Celnicu Mare 5 Permanent
V. Mare 20 Permanent Og. Vieru Mare - Temporar
- - - Og. Vieru Mic - Temporar
- - - Pr. Celnicu Mic 2 Permanent
- - - V. Jejnita 5 Permanent
Bazinul râul Timiş
- - - Og. Grădişte 20 Permanent
- - - Og. Molidu Mare 40 Permanent
- - - Og. Demel 10 Permanent
- - - V. Semenic 80 Permanent
Bazinul râul Nera
Og. Poiana Mare 25 Permanent Og. Begului 25 Permanent
V. Nerganiţa 100 Permanent V. Coşava 50 Permanent
Bazinul râul Poneasca (Miniş)
Og. Cracu Lung 20 Permanent Og. Puşcaşului 15 Permanent
Og. Mare 10 Permanent Og. Ferigii 10 Permanent
Og. Alibeg 25 Permanent Moşneagului 30 Permanent
55
Og Scaloaiei 10 Permanent - - -
Lacuri
În interiorul parcului există 3 lacuri artificiale din care unul subteran situat în Peştera Buhui,
toate cu volume mici de apă. În vecinătatea parcului, în zona nordică au fost construite două
baraje respectiv Gozna şi Trei Ape în vederea asigurării cu apă necesară Municipiului Reşiţa.
Tabelul 25
Lacurile antropice din parc
Volum Suprafaţă Anul

Numele Râul UAT
mil mc ha
Buhui Buhui Anina 0,500 9,008 1908
Peştera Buhui Buhui Anina 0,00000096 0,070 188
4
Mărghitaş Buhui Anina 0,200 4,000 1940
Tabelul 26
Lacuri antropice în vecinătatea parcului
Volum Suprafaţă Anul

Numele Râul UAT
mil mc ha
Gozna Bârzava Văliug 11,997 66,2 1953
Trei Ape Timiş Brebu Nou 6,340 52,6 1970
Ape subterane
Acviferul carstic face parte din Corpul de Apă Subterană ROBA11 al Sinclinoriului Reşiţa
Moldova Nouă. Circulaţia apei subterane se realizează prin roci cu permeabilitate fisurală şi
galeriile peşterilor în regim vados şi înecat, evidenţiată prin numeroase ponoare, izvoare şi
drenaje demonstrate sau presupuse.
Principale caracteristici ale sistemelor şi zonelor carstice:
a) În cadrul perimetrului de dezvoltare a acestui acvifer au fost identificate şase areale cu o
bună organizare carstică şi anume: Caraşova, Certeje-Buhui, Izbucul Caraşului, platoul
Brădet, Ponicova-Comarnic şi Sodol-Baciului la care se adaugă sectorul median al văii
Gârlişte pe care se realizează un aport considerabil de debite, Iurkiewicz, 1996.
56
b) Valorile debitelor minime pentru majoritatea surselor identificate se încadrează în intervalul
1–30l/s.
c) Valorile debitelor maxime pentru majoritatea surselor identificate se încadrează în intervalul
50-1300l/s.
d) Indicele de variabilitate Qmax/Qmin are valori cuprinse între 20-100l/s.
e) Viteza de tranzit rezultată pe baza marcărilor cu trasori are valori cuprinse între 3,3 –
183m/h.
Funcţie de debitele la sursă, drenajele corespund la două modele de curgere ce pot fi
caracterizate prin:
a) Rezerve reduse şi o capacitate de regularizare slabă - Izvorul Caraşului. Aceste sisteme
carstice asigură o curgere cu nivel liber prin galerii de mari dimensiuni.
b) Rezerve medii şi o capacitate de regularizare mai mare - Izvorul Lazarovăţ. Aceste sisteme
carstice asigură o curgere cu nivel liber si uneori sub presiune prin galerii de dimensiuni
medii, uneori obturate de aluviuni.
Gradul de organizare a golurilor carstice este avansat, ceea ce conferă perimetrului de
referinţă foarte bune proprietăţi transmisive reflectată prin curgere rapidă a apei în carst şi în
general reduse proprietăţi capacitive reflectată pe termen lung prin acumularea unor rezeve
reduse de apă subterană.
Tipologia ponoarelor, izvoarelor şi drenajelor
Alimentarea drenajelor subterane este de două tipuri:
a) Autogenic – numai de pe roci carstice prin infiltraţiile apei de percolaţie: Peştera cu Apă din
Cheile Gârliştei.
b) Mixt: autogenic si alogenic - infiltraţiile apei de percolaţie şi infiltrarea cursurilor de apă de
la suprafaţă formate pe terenuri necarstice: Peştera Exploratorii 85.
Caracterul de curgere a apei este:
a) Permanent, alimentat din zona profundă a hidrostructurii sau de un curs permanent de la
suprafaţă: Peştera Buhui.
b) Temporar, alimentat din zona vadoasă a hidrostructurii sau de un curs temporar de la
suprafaţă: Peştera Cioploaia.
Infiltrarea cursurilor de apă permanente şi temporare se realizează prin:
57
a) Pierderi punctuale prin cavităţi: Peştera Olenica; ponoare: Pârâul Izvarniţa şi sorburi: Pârâul
Comarnic.
b) Pierderi difuze, în aluviunile din talvegul văilor pe distanţa a zeci de metri: Pârâul Sodolul
Sec.
Localizarea zonelor de infiltrare a cursurilor de apă este condiţionată din punct de vedere
petrografic de:
a) Contactul rocilor solubile de calcar sau gresie calcaroasă cu rocile impermeabile: Avenul din
Poiana Gropii.
b) Prezenţa rocilor solubile pe văile afluente râului care determină nivelul de bază local: Pârâul
Comarnic.
Drenajele subterane sunt de două tipuri:
a) Convergente – mai multe trasee de apă subterană se descarcă într-o singură sursă: Izvorul
Caraşului din Pârâul Cârneală, Pârâul Izvorul Roşu şi Ogaşul cu Raci.
b) Divergente – un singur traseu de apă subterană se descarcă în mai multe surse: Peştera
Olenica în Peştera de sub Cetate II şi Peştera Izvorul de la Nuci.
Din punct de vedere al mărimii şi accesibilităţii galeriilor active, distingem:
a) Reţele insurgente - accesibile în zona de subteranizare a apei: Peştera de la Ponorul
Drăgoina.
b) Reţele exurgente - accesibile în zona de ieşire a apei la suprafaţă: Peştera cu Apă de la Găuri.
c) Reţele accesibile între insurgenţă şi resurgenţă: Peştera Buhui, Peştera Comarnic.
Din punct de vedere morfologic, cel mai lung drenaj demonstrate este de 4 km şi cea mai
mare diferenţă de nivel de -244m în peşterile Olenica-Izvorul cu Nuci. Cel mai mare drenaj
presupus are o lungime de 6,1 km şi 460 m denivelare de la Avenul din Poiana Gropii la Avenul
cu Bucluc.
Sursele de apă (izbucurile) sunt influenţate de patru factori geo-morfologici care acţionează
conjugat sau independent:
a) Tectonic – fisuri, falii: Izvorul Lazarovăţ, Izvorul Ceafarovăţ.
b) Litologic – contactul rocilor permeabile cu rocile impermeabile: Izvorul Sodol.
c) Structural – înclinarea stratelor de calcar, înclinarea axului de sinclinal: Izvorul Caraşului.
d) Nivelul local de eroziune/drenaj: Izvorul Racoviţă.
58
Tabelul 27
Izvoare importante din punct de vedere al debitului
Nr. Izvorul carstic Debitul l/s
1. Sodol 10-12
2. Lazarovăţ 19
3. Ceafarovăţ 16
4. Maria 15-20
5. de sub Viaduct 50-60
6. Izvorul Mare de la Grohotiş 100
7. Trei Izvoare 50
8. Ferecu Brazilor 28-30
9. Izvorul Caraşului 100
10. Avenul cu Bucluc 30
11. Izvorul Cerveniaia 10
12. Peştera Comarnic 65
13. Comarnic 5-10
14. Certeje 60
15. Buhui 80
16. Slucht 45
17. aval confl. Jejeniţa 10
18. Periş 5-10
19. Valea Mare 15
Tabelul 28
Drenaje subterane evidenţiate
Q Q H Dist T Vit
Nr Ponor Sursa
(l/s) (l/s) (m) (km) (h) (m/h)
1 Pârâul Şereniac 1,5 Izvorul Captat 2,5 145 1,8 192 9,4
59
Q Q H Dist T Vit
Nr Ponor Sursa
(l/s) (l/s) (m) (km) (h) (m/h)
2 Pârâul Budiniac 0,8 Izvorul Şereniac 1,5 70 0,87 264 3,3
3 Ogaşul Iazomnic 0,1 Izvorul Maria 3,0 75 0,5 144 3,5
4 Peştera Comarnic 9,0 Comarnic 9,0 20 1,8 12 150,0
5 Ponor Popovăţ 1,0 Peştera Popovăţ 1,0 95 0,7 27 28,0
6 Pârâu Comarnic 80,0 Izvorul Peştera Racoviţă 40,0 26 0,6 20 30,0
7 Peştera Exploratorii 27,0 Izvorul Peştera Racoviţă 34,0 36 0,7 17 42,0
8 Pârâu Buhui 25,0 Peştera Buhui 25,0 10 2,5 18 139,0
9 Pârâu Izvarniţa 1,0 Peştera Buhui 8,0 40 0,8 10 80,0
10 Pârâu Certej 8,0 Izvorul Certej 12,0 15 0,55 3 183,0
11 Canton Cârneală 15,0 Izvorul Caraşului 250,0 107 0,8 62 12,0
12 Izvorul Roşu 14,0 Izvorul Caraşului 250,0 107 0,6 17 35,0
13 Ogaşul cu Raci 1,0 Izvorul Caraşului 250,0 132 1,3 72 18,0
Captări, alimentari cu apă

În tabelul „Aducţiuni” este prezentată situaţia existentă în evidenţele firmei Cez si cele
identificate în teren privind captarea unor ape de suprafata, conducte de transport a apei pentru
uz industrial sau menajer.
In tabelul “surse captate” sunt prezentate caracteristicile captarilor punctuale ale surselor de apa.
Tabelul 29
Captări de apă subterană
Debit
Denumirea Ponor Utilizare
sursa l/s
Izv. Baciului 1
Izv. Baciului 2 3-30 V.Sodol Apă potabilă Reşiţa
Izv. Sodol
60
Debit
Denumirea Ponor Utilizare
sursa l/s
Izv. Cârneală 0,1 - Apă potabilă Cantonul Cărneală
Izv. Culmea Cârneală 1 - Apă potabilă Cereşnaia
Izv. Nera 10 - Apă potabilă Semenic
P. Buhui 5-80 V. Buhui Apă potabilă Anina
Tabelul 30
Aducţiuni
Q L Tunele Conducte refulare Conducte forţate

Denumirea
L/s Km
Denumire L Denumire L Ø Denumire L Ø
P. Buhui - Anina 5-80 1,3 Buhui 1,3 - - - - - -
Izv. – Cereşnaia 1 2,2 - - - - - - - -
Izv. Nera 5 0,3 - - - - - - - -
Zănoaga 120 5,0 - - - - - - - -
Murgilă – Cireşu - 2350 23,3 - - Cireş I 1,1 0,7 Semenic I 2,8 0,7
Semenic
- - - - - Cireş II 1,1 0,6 - - -
Nera - Bârzăviţa 1750 6,6 Maria 0,8 - - - - - -
- Nera 1,0 - - - - - -
Gozna 500 9,8 - - - - - -
Tabelul 31
Bazinele hidrografice
Ordin Suprafaţa totală a Pondere în

Nr. Nume bazin Cod bazin
bazin bazinului, mp arie %
1 Secu V_2.38.c... 3 8477427,36 20
61
2 Sodol V_2.38.1... 3 24057304,56 50
3 Comarnic V_3.2.... 2 16773353,80 100
4 Caraş V_3..... 1 256700682,28 20
5 Gârlişte V_3.3.... 2 50787809,12 50
6 Buhui V_3.1.... 2 37291083,32 100
7 Poneasca VI_1.7.1... 3 46385435,54 90
8 Coşava VI_1.2.... 2 24319666,70 60
9 Nera VI_1..... 1 402551663,34 10
10 Nergăniţa VI_1.1.... 2 26159890,58 95
11 Semenic V_2.2.... 2 27122450,76 35
12 Timiş V_2..... 1 1159789274,21 3
13 Gozna V_2.38.a... 3 11067988,10 85
14 Bârzava V_2.38.... 2 774331989,75 8
2.2.4 Clima
Perimetrul de referinţă se încadrează în climatul temperat-continental moderat, subtipul

bănăţean, cu nuanţe submediteraneene.
Subtipul climatic bănăţean este caracterizat prin circulaţia maselor de aer atlantic şi prin
frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean. Circulaţia maselor de aer umed din vest şi
sud-vest este caracteristică întregului an. Acest cadru climatic general conduce la un regim
termic moderat, cantităţi medii de precipitaţii ceva mai ridicate decât în alte zone ale ţării la
altitudini similare, perioade destul de dese de încălzire în timpul iernii şi primăveri relativ
timpurii.
Regionarea climatică
Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului are un relief foarte variat cu altitudini cuprinse între
200m în Cheile Caraşului şi 1.447 m în Vf. Piatra Gozna, Masivul Semenic, cuprinzând
următoarele etaje climatice:
62
a) climatul montan - climatul de munte 1.000 - 1.400 m – caracteristic Masivului Semenic în
zona ce depăşeşte altitudinea de 1.000 m; temperaturi medii anuale cuprinse între 6 şi 4 °C
funcţie de altitudine, cantităţi de precipitaţii cuprinse între 800 - 1.000 mm/an, uneori
1.200mm/an, chiar 1.400 mm/an în cazul Semenicului, cu vânturi vestice. Numărul mediu al
zilelor cu ninsoare este de 30 – 90, iar stratul de zăpadă se menţine în medie circa 60 – 160
de zile pe an, în funcţie de altitudine.
b) climatul de dealuri - climatul de dealuri joase 200 – 500 m şi înalte 500 - 800 m –
caracteristic Munţilor Aninei pe toată suprafaţa cuprinsă în parc; temperaturi medii anuale
între 10 şi 8 ºC la 200 – 500 m şi 8 şi 6 ºC la 500 - 800 m, cantităţi de precipitaţii cuprinse
între 600 – 800 mm/an la 200 – 500 m şi 800 – 1.000 mm/an la 500 – 800 m.
Regimul termic
Statistic, iulie este luna cea mai caldă a anului iar luna cea mai rece este ianuarie. Temperaturile
medii anuale sunt cuprinse între 40C – în sectorul înalt al Masivului Semenic şi 100C – în zona
joasă a Cheilor Caraşului.
Tabelul 32
Distribuţia altitudinală a temperaturilor medii lunare
Temperatura medie lunară în 0C, pe trepte altitudinale

Luna
200-400m 400-600m 600-900m 900-1.100m 1.100-1.400m
Ianuarie 0 1 -1 -2 -3 -4 -4 -6 -5 -8
Februarie 0 1 -1 -2 -3 -4 -4 -6 -5 -8
Martie 2 4 1 3 0 -2 -2 -4 -3 -5
Aprilie 6 8 5 7 4 6 3 5 2 3
Mai 8 10 7 9 4 6 4 6 3 5
Iunie 12 14 11 13 8 10 6 8 5 7
Iulie 18 20 17 19 14 16 12 14 10 12
August 20 22 19 21 16 18 14 16 12 14
Septembrie 15 16 14 15 9 11 9 11 8 10
Octombrie 11 12 10 11 8 9 6 8 4 6
63
Temperatura medie lunară în 0C, pe trepte altitudinale
Luna
200-400m 400-600m 600-900m 900-1.100m 1.100-1.400m
Noiembrie 5 6 4 5 2 3 1 2 0 1
Decembrie 1 2 0 1 -1 -2 -2 -4 -3 -5
Regimul pluviometric
În general cantităţile cele mai abundente de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, iar
perioadele secetoase apar de regulă în intervalele ianuarie – februarie şi septembrie – noiembrie.
Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 1.400mm/an în zona înaltă a Masivului
Semenic şi 800mm/an pe platourilor carstice şi în zona Cheilor Caraşului şi Gârliştei.
Din cauza versanţilor expuşi influenţei vânturilor vestice umede, în general cantităţile medii de
precipitaţii depăşesc pe cele înregistrate în alte locuri din ţară situate la altitudini similare; acest
lucru se observă mai cu seamă în zona Masivului Semenic şi a zonelor de obârşie ale văilor
Timişului, Bârzavei, Nerei şi ceva mai puţin la obârşia Caraşului.
Numărul de zile pe an în care se înregistrează precipitaţii este de aproximativ 140 – 160 de zile.
Numărul mediu al zilelor pe an cu ninsoare este de 30 – 90, iar stratul de zăpadă se menţine în
medie circa 60 – 160 de zile pe an, în funcţie de altitudine.
Tabelul 33
Distribuţia altitudinală a precipitaţiilor medii lunare
Cantităţile medii lunare de precipitaţii în mm/mp

Luna 200-600m 600-900m 900-1.400m
Ianuarie 50 – 80 60 – 80 80 – 100
Februarie 40 – 80 60 – 80 80 – 100
Martie 50 – 80 60 – 80 80 – 100
Aprilie 60 – 80 80 – 100 80 – 100
Mai 70 – 100 110 – 130 120 – 140
Iunie 100 – 140 130 – 160 140 – 160
Iulie 60 – 100 110 – 150 120 – 160
August 80 – 100 90 – 110 100 – 120
64
Cantităţile medii lunare de precipitaţii în mm/mp
Luna 200-600m 600-900m 900-1.400m
Septembrie 50 – 80 70 – 90 80 – 100
Octombrie 60 – 80 70 – 90 80 – 100
Noiembrie 50 – 90 70 – 90 80 – 100
Decembrie 60 - 90 80 – 100 80 – 100
Regimul eolian
În cea mai mare parte a teritoriului parcului vântul bate circa 75% din an, putând ajunge până la
circa 88% din an în zonele înalte ale Masivului Semenic. Pe un fond dominat de circulaţia
vestică, direcţia vântului este influenţată de relieful accidentat al parcului. În zona înaltă a
Semenicului predomină vânturile de sud şi sud-vest şi cele de nord şi nord-vest, cu viteze medii
de circa 10m/s, în zonele mai joase se face simţită influenţa reliefului viteza medie a vântului
atingând doar 2m/s, în general predomină tot vânturile vestice şi uneori din sud-est.
În condiţii de cer senin, deseori pe versanţi şi pe văi apar brize de munte şi vale.
Vânturile locale predominante sunt Austrul şi Coşava. Austrul este un vânt vestic, uscat şi
cald pe timpul verii, iar în perioada de iarnă este însoţit de geruri şi e lipsit de precipitaţii. Coşava
este un vânt foarte intens cu caracter de fohn, cald şi uscat, bate în general din sud-est şi uneori
din est, îşi face simţită prezenţa mai rar, în general doar în partea de sud-vest a parcului.
Topoclima
În peşteri şi avene temperaturile şi umiditatea variază funcţie de mai mulţi factori care pot
acţiona conjugat: altitudinea, condiţiile climatice de la exterior, dimensiunile cavităţii, hidrologia
reţelei.
a) Temperatura apei funcţie de tipul hidrologic şi anotimp este între 0-10ºC.

b) Temperatura aerului şi solului variază între 6,5 şi 12°C funcţie de altitudine şi
profunzimea cavităţii.
c) Umiditatea relativă variază între 70 - 100% UR.
d) Curenţii de aer sunt unidirecţionali şi bidirecţionali cu sensul de circulaţie funcţie de
anotimp şi morfologie.
65
2.2.5 Soluri
Din punct de vedere al condiţiilor edafice, parcul naţional şi zonele limitrofe cuprind
urmatoarele clase de sol, tipuri şi subtipuri de sol, redate în tabelul de mai jos.
Harta pedologică în anexa nr. 9 a planului de management.
Tabelul 34
Tipurile de soluri
Clasa Tipul Codul Descriere
Molisoluri Rendzine RZls/2 Rendzine litice şi roci compacte la zi;

argiloase; fără schelet.
Cambisoluri Soluri roşii TR Soluri roşii; argiloase; fără schelet.
TR1 Soluri roşii şi rendzine; lutoase; fără

schelet.
Sol brun acid BO Soluri brune acide lutonisipoase fără

schelet.
BO/8 Soluri brune acide si soluri brune

feriiluviale; lutonisipoase, fără schelet.
BO/9 Soluri brune acide, soluri brune

feriiluviale si litosoluri; lutonisipoase,
fără schelet.
BO/10 Soluri brune acide şi litosoluri,

lutonisipose, fără schelet.
Spodosoluri Soluri brune PB/3 Soluri brune feriiluviale si podzoluri

feriiluviale brune; lutonisipoase; fără schelet.
PB/4 Soluri brune feriiluviale si podzoluri

brune si litosoluri; lutonisipoase; fără
schelet.
Soluri Protosoluri AA/1 Protosoluri aluviale si soluri aluviale;

neevoluate aluviale lutonisipoase, lutoase, fără schelet.
trunchiate sau
desfundate Stâncărie Z Stâncărie; turbă; fără schelet.
Soluri organice Soluri turboase TB/d/1 Soluri turboase, districe si turbe

oligotrofe; lutonisipoase; fără schelet.
66
Sedimentele din peşteră
Granulometria particulelor de sediment variază funcţie de tipul hidrologic, aportul de apă de

pe depozitele alohtone şi lungimea cursului. În cavităţile cu cursuri de apă autohtonă sunt:
pietrişuri, psefite, psamite, siltite, felite. În cavităţile cu cursuri de apă alohtonă sunt: galeţi,
pietrişuri, psefite, psamite, siltite, felite. Cavităţile cu intrări descendente au în zona intrării sol
provenit din exterior. În majoritatea cavităţilor fosile şi subfosile gradul de rulare este ridicat iar
depozitele sunt mobile în albii şi stabilizate sau cimentate în galeriile laterale, terase, colmataje.
Din punct de vedere al provenienţei sedimentelor ele sunt autohtone ce conţin calcare,
marnocalcare, marne cu excepţia cavităţilor din tabelul de mai jos unde sedimentele sunt
alohtone:
Tabelul 35
Sedimentele din cavităţile naturale
Petrografia
Cod Denumirea cavităţii Tipul rocii
rocii
2237/1 P. Cârneală Metamorfic Micaşisturi
2237/4 P. Buhui Metamorfic Micaşisturi
2237/7 P. de la Izvarniţă Sedimentar Conglomerate, gresii
2237/88 P. Descendentă Metamorfic Micaşisturi
2238/5 P. de după Cârşă Metamorfic Micaşisturi
2238/18 P. Ciopliaia Metamorfic Micaşisturi
2238/19 P. din Albia Raicovacea Metamorfic Micaşisturi
2238/20 P. Raicovacea Metamorfic Micaşisturi
2238/21 Av. Raicovacea Metamorfic Micaşisturi
2240/1 P. Cerbului Metamorfic Micaşisturi
2240/2 P. Popovăţ Metamorfic Micaşisturi
2240/3 P. de la Gura Comarnicului Metamorfic Micaşisturi
2240/4 P. Racoviţă Metamorfic Micaşisturi
67
Petrografia
Cod Denumirea cavităţii Tipul rocii
rocii
2240/12 P. Ţolosu Metamorfic Micaşisturi
2240/19 P. de sub Cetate II Metamorfic Micaşisturi
2240/20 P. Liliecilor Metamorfic Micaşisturi
2240/146 P. Izvorul de la Nuci Metamorfic Micaşisturi
2241/20 P. Ponorul mic din V. Iabalcea Sedimentar Conglomerate, gresii
2243/1 P. din Valea Topliţei Sedimentar Argile, conglomerate, gresii
2243/3 P. Comarnic Metamorfic Micaşisturi
2243/5 P. Romanovăţ Metamorfic Micaşisturi
2243/10 Av. Prieteniei Metamorfic Micaşisturi
2243/14 Av. Nr. 1 de la Insurgenţă Metamorfic Micaşisturi
2243/54 P. Gaura cu Nisip Metamorfic Micaşisturi
2243/82 P. Romanovăţ nr. 1 Metamorfic Micaşisturi
2243/85 P. Exploratorii 85 Metamorfic Micaşisturi
2246/1 Av. Din Poiana Gropii Metamorfic Micaşisturi
2246/8 P. cu Musculiţe Metamorfic Micaşisturi
2246/11 P. Gaura Turcului Metamorfic Micaşisturi
2246/17 P. Ponorul Drăgoina Sedimentar Argile, conglomerate, gresii
2246/19 P. cu Musculiţe 2 Metamorfic Micaşisturi
2246/21 P. Ponor din Valea Sodol Metamorfic Micaşisturi
2246/60 Av Bizonului Metamorfic Micaşisturi
68
2.2.6 Elemente de interes conservativ de tip abiotic
Tabelul 36
Tipurile geomorfologice deosebite de natură carstică care necesită protecţie specială
Valoare
Tipul Denumirea Locul
conservativă
Văi carstice Valea Sodol Confluenţa Ogaşul Ţigăncii-Sodol - Mare

Izvorul Sodol
Văi carstice Valea Caraşului Izvorul Caraşului – Navesul Mare Medie
Văi carstice Cheile Caraşului Navesul Mare – Caraşova Mare
Văi carstice Valea Buhui Lacul Buhui – Confluenţa Buhui- Mare

Caraş
Văi carstice Valea Ponicovei Izvoare – Peştera Comarnic / Ponor Medie

Popovăţ
Văi carstice Valea Comarnic Comarnic – confluenţa Comarnic - Mare

Caraş
Văi carstice Valea Topliţei Izvor – confluenţa Topliţa -Comarnic Medie
Văi carstice Valea Raicovacea Pod drum – confluenţă Raicovacea- Mare

Caraş
Văi carstice Valea Şereniac Izvoare – Caraşova Medie
Văi carstice Cheile Gârliştei Anina – Confluenţă Gârlişte-Valea Mare

Mare
Văi carstice Jejniţa Confluenţă valea Moghiliţa – Mare

confluenţă Jejniţa-Gârlişte
Văi carstice Celnicu Mic Confluenţă valea Covelişte – Mare

confluenţă valea Celnicu Mic-
Gârlişte
Văi carstice Celnicu Mare Anina – confluenţa celnicu Mare- Mare

Gârlişte
Platouri carstice Sodol Dl. Pinului, Piatra Albă, cantonul Mare

Pin, Cioaca Mare, Padina Goală,
cu doline, văi de Segran, Gabrova, Padina Seacă.
doline & altele
69
Valoare
conservativă
Platouri carstice Platoul Iabalcei Dl. Cârnopole, Cioaca cu Apă, Mare

Graguia, Groapa Iepii
cu doline, văi de
doline & altele
Platouri carstice Ravniştea Mare Dl. Covelişte, Poiana Ravniştea Mare

Mare.
cu doline, văi de
doline & altele
Platouri carstice Cârneală Cârneală, Cracu Ferigii, Poiana Mare

Moşneagului, La Mese, Domăneanţ,
cu doline, văi de Hunca Porcului
doline & altele
Platouri carstice Cireşnaia Cireşnaia, Culmea Şesului, Cuptor, Mare

Lupărie
cu doline, văi de
doline & altele
Câmpuri de Sodol Dl. Pinului, Piatra Albă, cantonul Mare

lapiezuri Pin, Cioaca Mare, Padina Goală,
Segran, Gabrova, Padina Seacă.
Câmpuri de Ravniştea Mare Dl. Covelişte, Ravniştea Mare. Mare

lapiezuri
Câmpuri de Cioploaia Dl. Cioploaia Mare

lapiezuri
Câmpuri de Socolovăţ Dl. Socolovăţ Mare

lapiezuri
Câmpuri de Zaglavac Dl. Zaglavac Mare

lapiezuri
Câmpuri de Şereniac Dl. Şereniac Mare

lapiezuri
Câmpuri de Naves Dl. Navesu Mare, Navesu Mic Mare

lapiezuri
Câmpuri de Buhui Culmea Urşilor Mare

lapiezuri
Ponoare Drăgoina Poiana Bichii Mare
70
Valoare
conservativă
Ponoare Poiana Gropii Poiana Gropii-Dl. Pinului Mare
Ponoare Romanovăţ Romanovăţ Mare
Ponoare Ponicova Poiana Ponicova – Popovăţ Mare
Ponoare Raicovacea Valea Raicovacea Mare
Ponoare Comarnic Valea Comarnic Mare
Ponoare Cârneală Cârneală - Hunca Porcului Mare
Ponoare Şereniac Valea Şereniac Medie
Ponoare Jejniţa Valea Jejniţa Medie
Ponoare Izvarniţa Poiana Izvarniţa Mică
Izvoare Sodol Valea Sodol Medie
Izvoare Izvorul Mare de Cheile Caraşului Mare

la Grohotiş
Izvoare Trei Izvoare Cheile Caraşului Mare
Izvoare Ferecu Brazilor Valea Caraşului Medie
Izvoare Izvorul Caraşului Valea Caraşului Mare
Izvoare Avenul cu Bucluc Cheile Caraşului Medie
Izvoare Peştera Comarnic Comarnic Medie
Izvoare Certeje Valea Buhui Mare
Izvoare Buhui Valea Buhui Mare
Izvoare Slucht Valea Gârliştei Medie
Izvoare Valea Mare Valea Gârliştei Medie
Travertin Izbucul Caraşului Valea Caraş şi versantul drept Mare
Travertin Buhui Valea Buhui Mare
Travertin Socolovăţ Valea Caraş, versantul stâng la Tunel Mare
Cascade Ţolosu Valea Ţolosu înainte de confluenţa cu Mare
71
Valoare
conservativă
Caraş
Cascade Ţolosu aval Cheile Caraşului, versantul drept Mare
Cascade Cioploaia Dl. Cioploaia, versantul stâng Caraş Medie
Cascade Socolovăţ Dl. Socolovăţ, versantul stâng Mare

amonte de confluenţa Comarnic –
Caraş
Pereţi calcaroşi Cheile Caraşului Navesul Mare – Caraşova ambii Mare

versanţi
Pereţi calcaroşi Valea Caraşului Izvoarele Caraşului – confluenţa Medie

Valea Mare-Caraş
Peşteri Zona Sodol Avenul din Poiana Gropii, Avenul Mare

Cioaca Mare, Peştera Gaura Turcului
Peşteri Zona Cheile Peştera de după Cîrşe, Peştera Mare
Caraşului Cioploaia, Peştera Popovăţ, Peştera
Ţolosu, Peştera de Sub Cetate II,
Peştera Liliecilor, Peştera
Răsuflătoare, Peştera Ramonei,
Peştera Comarnic, Peştera
Exploratorii 85, Peştera 2 Mai
Peşteri Zona Cheile P. Racoviţă, P. Cuptorul Porcului, P. Medie
Caraşului Ybex, P. Ţapului, P. Omului, P. Speo
Sport 77, P. Frumoasă.
Peşteri Zona Buhui- Peştera Buhui, Peştera din Valea Mare
Cârneală Seacă
Peşteri Zona Cheile Peştera cu Apă din Cheile Gîrlişte, Mare

Gârliştei Peştera Vidra, Peştera cu Apă de la
Găuri
Principalele areale în care procesele de carstificare sunt bine dezvoltate, se găsesc în: bazinul văii
Sodol, Caraş, Buhui, Gârlişte. În aceste zone din punct de vedere al habitatelor şi speciilor
N2000 influenţate de carst, se remarcă:
a) 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică

b) 8310 Cavităţi închise publicului
c) 7220* Izvoare petrifiante cu depunere de travertin
72
2.3 Mediul biotic
2.3.1 Flora şi vegetaţia
2.3.1.1Flora
Condiţiile deosebit de variate din zona Munţilor Banatului au determinat instalarea unei
flore bogate în specii atât din punctul de vedere al plantelor inferioare, dar mai ales din punctul
de vedere al speciilor de cormofite, care au fost şi sunt cel mai bine cercetate.
O caracteristică esenţială pentru această zonă, reflectată în structura florei şi vegetaţiei este
existenţa a numeroase specii termofile de origine mediteraneeană, balcanică, balcano-ilirică,
balcanico-panonică şi moesică. Aceste elemente se reflectă şi în structura formaţiilor forestiere
subxerofile şi xero-termofile precum şi în compoziţia pajiştilor colinare xerofile care reprezintă o
caracteristică aparte în acest teritoriu.
Din punct de vedere fitogeografic flora este alcătuită în principal din elemente eurasiatice
(33,33 %) care formează fondul general al florei din regiunea temperat europeană. La acestea se
adaugă cu procente ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %).
Diversitate floristică întâlnită pe o suprafaţă relativ restrânsă cum este cea a ariei protejate,
se datoreşte complexităţii factorilor staţionali, condiţionată de variaţia accentuată a reliefului
carstic precum şi a aşezării acestui teritoriu la răscrucea unor valuri succesive de migraţie
floristică având origini diferite fitogeografice.
Plantele inferioare au fost studiate puţin până în prezent, sunt reprezentate de un număr de
270 Taxoni aparţinând micofitelor şi 18 taxoni aparţinând grupului lichenilor.
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de 1277 de specii,
răspândite în diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinţă al ariei protejate.
Abundenţa mare a speciilor saxicole este urmare a prezenţei prin excelenţă a reliefului carstic
care dă nota caracteristică ariei protejate.
La obârşia văii Caraşului se află o zonă interesantă din punct de vedere geologic, geografic
şi floristic. Aici pe câteva platouri calcaroase, doline şi mici bazine se întâlnesc brădete pure cu
floră acidofilă şi brădete cu fag ce se remarcă prin bogăţia ferigilor şi a orhideelor.
Unele fitocenoze reprezintă vestigii ale vegetaţiei submediteraneene ajunsă în Banat în

perioada postglaciară.
După ultima glaciaţiune, favorizate fiind de climatul uscat şi cald numeroase specii din
Peninsula Balcanică au migrat spre nord şi au ajuns pe calcarele din Munţii Aninei unde
întâlnind specii păstrate din timpul glaciaţiunilor au constituit fitocenoze complexe, bogate în
elemente meridionale. Aşa se explică existenşa pe acelaşi abrupt alături de specii
73
submediteraneene ca Ceterach officinarum, Dianthus kitaibelii, Sesleria filifolia, Cephalaria
laevigata, Allium moschatum, Teucrium montanum ssp., Arabis turrita, a speciilor dacice Seseli
rigidum, Draba lasiocarpa, Alyssum petraeum, Athamantha hungarica, Sempervivum schlehanii.
Analiza areal-geografică a florei arată predominarea elementului european, eurasiatic şi a

celui central european. Elementul continental pontic-panonic este reprezentat printr-un procent
mic de specii întâlnind-se mai ales pajiştile xerofile şi tufărişurile xerotermofile pe locul
pădurilor de cer, gârniţă şi gorun. Elementul boreal şi cel alpin este reprezentat prin câteva specii
din Rezervaţia Naturală Izvoarele Caraşului.
Nuanţa caracteristică a florei este dată de numărul mare al speciilor mediteraneene,

balcanice, pontic-mediteraneene, balcano-moesice şi balcano-ilirice.
Cea mai bogată în elemente sudice este Rezervaţia Naturală Cheile Caraşului (123 specii),
urmată de Cheile Gârliştei (110 specii). Rezervaţia Izvoarele Caraşului datorită predominării
brădetelor şi a brădetelor cu fag are o floră săracă în elemente meridionale (23 specii).
Dintre speciile meridionale cele mai numeroase se întâlnesc în tufărişurile xerotermofile de

tipul şibliacurilor şi în vegetaţia stâncăriilor însorite sau semi-umbrite din zona Cheilor Caraşului
şi Gârliştei. Specii rare întâlnite sunt: Lihnis coronaria, Petrorhagia saxifraga, Cardamine
graeca, Arabis recta, A. Turrita, Helianthemum canum, Sedum hispanicum, Galim purpureum,
Silene flavescens, Dianthus kitaibelii, Saturja kitaibelii, Sesleria filifolia, Cephalateria
laevigata.
Pajiştile xerofile şi cele xero-mezofile instalate pe locul pădurilor defrişate se remarcă prin
dominarea unor specii ca Stipa eriocaulis, Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Agrostis tenuis.
Pădurile subxerofile de cer, gărniţă şi gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au
păstrat elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum
purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lihnis coronaria, Ruscus aculeatus.
Cea mai mare extindere o au pădurile de fag care ocupă peste 80% din suprafaţa parcului.
Platoul Munţiilor Semenic plin de izvoare, roca cristalină, precipitaţiile abundente sunt
condiţii potrivite pentru formarea tinoavelor (mlaştinilor). Sunt prezente 7 grupe principale de
mlaştini , cele mai apropiate de tipul tinovului oligotrof, sunt masate pe culmea lipsită de pădure
a Muntelui Semenic.
Suprafaţa totală a mlaştinilor din Semenic este de aproximativ 34 ha.
Vegetaţia acestora este alcătuită din : specii de Sphagnum sp. , Carex pauciflora,
Deschampsia flxuosa, Carex echinata, Molinia caerula, Potentilla erecta, Nardus sticta,
Vaccinium vitis-ideea, Vaccinium myrtillus, Geum rivale, Veronica officinalis, Homogyna
alpina, Gallium palustre, Cardamine amara, Tymus sp., Stellaria sp.. Turbăriile sunt “muzee”-
74
”documente vii” extrem de preţioase pentru reconstrucţia arealelor floristice, permiţând concluzii
biogeografice şi în special fitogeografice de mare interes.
Turba în special cea acidă şi aseptică de Sphagnum,conservă perfect organele vegetale căzute pe
fundul mlaştinii.
Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei este situată pe versantul sudic al Semenicului, în bazinul
superior al Nerei. Vegetaţia forestieră este construită apropape în întregime din făgete seculare
pure, cu structură plurienă şi consistenţă plină.
Sunt făgete unice în Europa, de o mare bogăţie biologică genotipică estetică şi mediogenă, cu
atât mai importante cu cât prin raritate, fiind puţinele făgete care s-au mai păstrat în stare virgină.
Ele stau mărturie pentru trecutul nostru paleobotanic, ca o punte de legătură între preglaciar şi
postglaciar.
Tabelul 37
Specii de plante superioare de importanţă pentru aria protejată - după lista roşie a
plantelor superioare din România (Oltean, Negrean et al. 1994).
Nr. Taxon Familia
1 Abies alba Miller Pinaceae
2 Allium moschatum L. Alliaceae
3 Alopecurus pratensis L. Laguriformis (Schur)Tzvelev Poaceae
4 Alyssum montanum gmelinii(Jordan) Hegi&Schmid Brasicaceae
5 Anacamptis pyramidalis (L.)Rich. Orchidaceae
6 Anthemis tinctoria L. ssp. fussii (Griseb) Beldie Asteraceae
7 Campanula crassipes Heuffel Campanulaceae
8 Campanula grossekii Heuffel Campanulaceae
9 Campanula lingulata W. Et. K. Campanulaceae
10 Carex atrata L. Ssp. aterrima Celak Cyperaceae
11 Carlina acanthifolia All. (C. utzaka) Asteraceae
12 Centaurea atropurpurea W. Et K. Asteraceae
13 Centaurea calvescens Pancic Asteraceae
14 Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch Orchidaceae
75
Nr. Taxon Familia
15 Cephalanthera rubra (L) Richard Orchidaceae
16 Cephalaria laevigata (W et K.) Schrader Dipsacaceae
17 Cerastium banaticum (Rochel) Heuffel ssp.banaticum Caryophyllaceae
18 Ceterach officinarum D.C. Polipodiaceae
19 Coronilla emerus L. ssp.emeroides Hayek Fabaceae
20 Corydalis solida (L.) Swarty Papaveraceae
21 Crocus flavus Weston. Iridaceae
22 Cytisus procumbens Sprengel Fabaceae
23 Dactylorhiza incarnata (L.) Soo Orchidaceae
24 Dactyloriza maculata (L) Soo Orchidaceae
25 Dactyloriza sambucina (L) Soo Orchidaceae
26 Dianthus trifasciculatus Kitt. Caryophyllaceae
27 Dianthus giganteus ssp. banaticus Heuffel Caryophyllaceae
28 Dryopteris cristata (L) A. Gray Aspidiaceae
29 Echinops banaticus Rochel ex Schrader Asteraceae
30 Epilobium nutans L. Onagraceae
31 Epipactis palustris (L) Crantz Orchidaceae
32 Filipendula ulmaria L. Smejkal Rosaceae
33 Fritillaria meleagris L. Liliaceae
34 Galanthus nivalis L. Amaryllidaceae
35 Genista pilosa L. Fabaceae
36 Gymnadenia conopsea (L) R.Br. Orchidaceae
37 Hepatica transsilvanica Fuss Ranunculaceae
38 Hieracium borbasii Uechtr. Compositae
39 Homogine silvestris Cass Compositae
76
Nr. Taxon Familia
40 Iris reichenbachii Iridaceae
41 Jovibarba heuffelii (Schott) Crassulaceae
42 Juncus filiformis L. Juncaceae
43 Knautia drymeia Heuff. Dipsacaceae
44 Lactuca viminea (L) J&C Asteraceae
45 Lilium jankae A.Kerner Liliaceae
46 Linum uninerve (Rochel) Jav Linaceae
47 Lunaria annua L. s.l. Brasicaceae
48 Luzula pallescens Swartz Juncaceae
49 Melica ciliata L.ssp. taurica Tyvelev Poaceae
50 Menyanthes trifoliata L. Menyanthaceae
51 Moenchia mantica (L.)Bartl Caryophyllaceae
52 Neottia nidus-avis (L)Rich. Orchidaceae
53 Onosoma arenaria W et. K. Boraginaceae
54 Ophris scolopax ssp. Cornuta Orchidaceae
55 Orchis coriophora L. Orchidaceae
56 Orchis laxiflora Lam. Ssp. Elegans (Heuffel) Soo Orchidaceae
57 Orchis militaris L. Orchidaceae
58 Orchis papilonaceae L. Orchidaceae
59 Orchis morio L. Ssp. morio Orchidaceae
60 Orchis pallens L. Orchidaceae
61 Orchis purpurea Hudson Orchidaceae
62 Orchis ustulata L. Orchidaceae
63 Peu cedanum longifolium Waldst.& Kit Apiaceae
64 Peucedanum rochelianum Heuffel Apiaceae
77
Nr. Taxon Familia
65 Pinus sylvestis L. Pinaceae
66 Poa laxa Haenke Gramineae
67 Primula auricula L.ssp.serratifolia (Rochel) Primulaceae
68 Ranunculus flabellifolius Heuffel ex Reichenb Ranunculaceae
69 Ranunculus reptans L. Ranunculaceae
70 Rosa micrantha Borrer ex Sm Rosaceae
71 Ruscus aculeatus L. Liliaceae
72 Ruscus hipoglossum L Liliaceae
73 Satureja kitaibelii(Wierzb.)P.W.Ball Lamiaceae
74 Sedum cepaea Crassulaceae
75 Seseli gracile Waldst. & Kit Apiaceae
76 Sesleria filifolia Hoppe Poaceae
77 Silene flavescens W.et. K Caryophyllaceae
78 Silene multifolia Caryophyllaceae
79 Sorbus borbasii Jav. Rosaceae
80 Taxus baccata L. Taxaceae
81 Thymus glabrescens Willd. Lamiaceae
82 Thymus comosus Heuffel ex. Griseb Labiatae
83 Vaccinium oxycoccos L. Ericaceae
2.3.1.2 Vegetaţia
a) Analiza vegetaţiei
1. Asplenio – Ceterachetum Vivies 1964
Prezintă un caracter sudic, mediteranean-balcanic, fiind identificată la noi în ţară de I. Resmeriţă

şi col. (1969) din Defileul Dunării. Fitocenozele acestei asociaţii apar atât în locuri mai umbrite
cât şi în cele deschise, cuprinzând un număr considerabil de elemente mediteraneene, central-
78
mediteraneene şi balcan-dacice. Specificitatea fitocenozelor din Banat, descrise ca variantă
regională, banaticum E. Schneider et al. 1970, este dată de prezenţa unui număr apreciabil de
specii diferenţiate dacice şi daco-balcanice ca: Dianthus kitaibelii, Campanula grossekii, Sesleli
gracile, Jurinea macrocalathia, Alyssum petraeum, Asperula capitata. Cenozele de acest tip
prezente în aria protejată sunt mai sărace în specii sudice, în schimb speciile caracteristice
pajiştilor de stâncării calcaroase sunt mult mai abundente.
2. Ctenidion – Polypodietum Jko et Pec. 1963
Vegetează pe pante abrupte şi umbrite cu expoziţie nordică unde umiditatea aerului se

menţine ridicată tot timpul anului iar temperatura din timpul verii este mai scăzută. Solul
acumulat între fisurile stâncilor se prezintă cu o reacţie slab alcalină. Dintre speciile mai frecvent
întâlnite în aceste cenoze amintim: Ctenidium molluscum, Poa nemoralis şi Polypodium
interjectum. Topoclimatul acestor fitocezone asigurat de vecinătatea pădurii de fag determină
instalarea în cadrul asociaţiei a numeroase briofite.
3. Sedo hispanici – Poetum nemoralis Pop et Hodişan 1985
Această fitocenoză se instalează pe pereţii calcaroşi umezi şi umbriţi, ceea ce explică

instalarea a numeroase specii mezofile sau mezo-higrofile. În cadrul acestor fitocenoze se
remarcă numărul apreciabil de specii caracteristice aleanţei Moehringion muscosae ca: Poa
nemoralis, Moehringia muscosa, Geranium robertianum, digitalia grandiflora, selaginella
helvetica. Microclimatul umed şi umbrirea pronunţată a acestor cenoze limitrofe pădurii
favorizează dezvoltarea unor elemente montane la altitudini joase ca: Phyllitis scolopendrium,
Selaginella helvetica, valeriana officinalis.
4. Galietum eretici Pop et Hodişan 1964
Vegetează pe grohotişuri calcaroase, însorite, la altitudini mici, între 190 – 360 m. Datorită
grohotişului semimobil şi a insolaţiei puternice, gradul de acoperire al vegetaţiei este destul de
mic (5 – 25%), fitocenozele fiind sărace în specii şi caracterizându-se prin lipsa unor specii
mezofile prezente pe grohotişurile din Transilvania ca: Phegoptetis dryopteris, Moehringia
muscosa, Atragene alpina, Festuca rubra, Campanula persicifolia, Chrysanthemum
leucanthemum, etc. Specii cu frecvenţă mare în fitocenozele din grohotişuri sunt: Galium
erectum, Sedum hispanicum, Erysimum pannonicum şi Tragus racemosus.
5. Diantho petraei – Seslerietum rigidae Pop et Hodişan 1985
Optimul ecologic al asociaţiei este oferit de climatul xeroterm al perioadelor interglaciare şi

pe perioada xerotermă postglaciară ceea ce a determinat extinderea arealului său la sud de
Dunăre. Varietatea condiţiilor microclimatice din apropierea pădurilor de fag a determinat
deosebirea a două variante: una mezofilă de stăncării semiumbrite şi umbrite cu: Polypodium
interjectum, Geranium robertianum, Moehringia muscosa, Campanula rapunculoides, etc. Şi
79
una mezo-xerofilă de pe pante însorite şi semiumbrite cu: Asplenium ruta-muraria, A.
Trichomanes, Ceterah officinarum, Origanum vulgare, Libanotis montana, Syringa vulgaris.
6. Seslerietum filifoliae Zolyomi 1939
Este o asociaţie primară care se instalează pe pereţii calcaroşi. Datorită marii înclinări a
pantelor, suprafaţa acoperită de vegetaţie este doar de 15- 40 %, cu toate acestea cenozele sunt
bogate în specii. În staţiunile mai umbrite apar Polypodium interjectum, poa nemoralis,
Geranium macrorrhizum, care indică o creştere a umidităţii solului şi atmosferice, ceea ce
determină o trecere treptată de la asociaţia tipică spre cea de Sedo hispanici – Poetum nemoralis.
Dintre speciile cu frecvenţă mai semnificativă amintim: Centaurea atropurpurea,

Cephalaria laevigata, Sedum hispanicum, Ceterah officinarum, Halianthemum nummularium,
Satureja kitaibelii, Alyssum petraeum, etc.
7. Erysimo comati – Stipetum eriocallis E. Schneider et al. 1970
Asociaţia este o variantă, în munţii Banatului, a celei de Stipetum pulcherrimae,

caracterizată printr-um procent ridicat al elementelor sudice. Cenozele domină pantele însorite şi
coamele dealurilor, la altitudini de 180 şi 320 m. Solul este superficial, bogat în pietriş calcaros,
roca mamă aflându-se adeseori la suprafaţă. Asociaţia este dominată de elemente xerofile
caracteristice clasei Festuco-Brometea şi alianţei Bromo-Festucion pallentis.
8. Melicetum flavescentis banaticum Zolyomi 1939
Cenozele asociaţiei se înfiripează pe pantele calcaroase, însorite, ale dealurilor. Pe pantele

mai domoale aceste pajişti sunt înlocuite de cele dominante de Festuca valesiaca, în schimb pe
pereţii calcaroşi şi abrupţi se instalează fitocenozele dominante de Sesleria filifolia. În cenozele
din teritoriul ariei protejate, Melica ciliata var. Flavescens este totdeauna dominantă, iar Phleum
montanum este destul de sporadică. Majoritatea speciilor însoţitoare aparţin spectrului pajiştilor
stepizate.
9. Festucetum valesiacae-rupicolae Csuros et Kovacs 1962
Aceste pajişti dominante de Festuca valesiaca şi Festuca rupicola prezintă o largă

răspândire în silvostepa bănăţeană. Asociaţia ocupă pantele însorite şi coastele pietroase cu
expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică. Solul este superficial, destul de puternic rodat, roca
mamă apărând de multe ori la suprafaţă. Din această cauză acoperirea vegetaţiei variază între 50
– 90 %. În cadrul asociaţiei domină elementele xerofile şi xeromezofile ale alianţei Festucion
rupicolae ca: Carex halleriana, Dorycnium herbaceum, Hieracium hoppeanum, Lathyrus
sphaericus, Orlaya grandiflora, Verbascum speciosum etc.
Pajiştile de Festuca rupicola şi Festuca valesiaca sunt folosite ca paşuni, cu productivitate

mică, cele mai multe dintre acestea fiind destul de degradate.
80
10. Chrysopogonetum grylli Soo 1939
Cenozele dominante de Chrysopogon gryllus ocupă pantele însorite ale dealurilor aflate la
altitudini cuprinse între 340 – 360 m. Vegetează pe soluri puţin afânate, calde şi uscate cu un pH
slab acid. La altitudini mici în structura lor floristică se remarcă prezenţa speciilor xerofile şi
xero-mezofile. Odată cu creşterea altitudinii numărul acestora scade, locul acestora fiind luat de
cele mezofile ce indică trecerea spre asociaţia Festuco-Agrostetum.
11. Festucetum pratensis Soo 1938
Staţiunile ocupate de fitocenozele dominate de Festuca pratensis prezintă soluri umede,

apa freatică aflându-se la mică adâncime. Speciile higrofile sunt destul de numeroase, cele mai
frecvente fiind Juncusconpressus, Carex vulpina, Orchis elegans, Galium palustre, Agrostis
stolonifera şi Lysimachia vulgaris. Speciile mezo-higrofile sunt cele mai numeroase, mezofilele
sunt mai slab reprezentate, iar xerofilele lipsesc cu desăvârşire în cadrul fitocenozelor de Festuca
pratensis.
12. Aremonio – Fagetum Boşcaiu (1971) in Resmeriţă 1972
Grupează făgetele montane cantonate pe soluri eutrofe, dominate de Fagus silvatica.

Speciile însoţitoare, la altitudini mai mici sunt Carpinus betulus, Tilia plathyphyllos. Corylus
colurna şi Ulmus montana lipsesc din aceste fitocenoze. În stratul herbaceu, Dentria glandulosa
este destul de rară, în schimb speciile sudice Festuca drymeia şi Aremonia agrimonioides au o
prezenţă locală semnificativă. Speciile dominante sau codominante ale sinuziei ierboase sunt:
Asaraum europaeum, Actaea spicata, Dryopteris filis-mas, D. Austriaca, Geranium robertianum,
Hepatica nobilis, Isopyrum thalictroides, Salvia glutinosa, Symphytum nodosum, etc.
13. Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1063
Este o asociaţie intrazonală, cu o largă răspândire în văile umede din regiunile montane,
instalându-se pe pante calcaroase, abrupte, cu expoziţie vestică sau nord-vestică. Stratul
arborescent al acestor cenoze este caracteristic prin prezenţa speciei Corylus colurna. Asociaţia
este cantonată între 200 şi 650 m în subetajele pădurilor mezofile de gorun şi fag. Se instalează
pe pante umbrite sau semiumbrite, puternic înclinate. Roca mamă este întotdeauna calcarul, care
adeseori apare la suprafaţă formând grohotişuri şi bolovănişuri compacte. Solul de tip rendzinic
acoperă în parte calcarele sau se formează în fisurile acestora. El se prezintă superficial, dar
bogat în humus, cu troficitate ridicată şi cu reacţie neutră sau slab acidă.
Stratul arborescent este dominat de Fraxinus excelsior, însă pe alocuri Carpinus betulus,
Fagus silvatica, Tilia tomentosa, Corylus colurna devin codominante sau chiar dominante.
Stratul ierbos este bogat în specii. Existenţa bolovănişurilor de calcar determină prezenţa unor
microstaţiuni ce permit instalarea pe suprafeţe restrânse a unor specii cu cerinţe ecologice
diferite. În aceste fitocenoze sunt înglobate atât elementele termofile cu origine mai veche:
81
Ceterach officinarum, Corylus colurna, Ruscus aculeatus, R. hypoglossum, fie că le-au obligat să
se refugieze pe cleanţurile şi stâncile calcaroase însorite: Fraxinus ornus, Syringa vulgaris,
Cotinus coggigrya, Carpinus orientalis, etc.
14. Geranio macrrhizo – Fagetum (Borza 1933) Soo 1964
Făgetele de surducuri, în condiţii de xericitate mai accentuată, oferită de grohotişurile

calcaroase sunt dominate în stratul arborescent de Fagus taurica şi Corylus colurna. Stratul
ierbos este caracterizat prin lipsa speciilor dacice şi prin prezenţa frecventă a celor sudice cum
sunt: Geranium macrorrhizum, Aremonia agrimonioides, Melittis melisophyllum, Primula
columnae, Helleborus odorus.
15. Carpino – Fagetum Paucă 1941
Asociaţie zonală cu răspândire între 200 şi 750 m in teritoriul Parcului Naţional Semenic –
Cheile Caraşului, ocupând pantele domoale, platourile şi vegetând pe expoziţii diferite.
Substratul este constituit adesea din calcare mezozoice pe care s-au dezvoltat soluri rendzinice de
grosimi diferite. Solul prezintă un conţinut în humus de 6 – 8 % prezentând o troficitate ridicată
sau mijlocie. Stratul arborescent al acestor arborete este dominat de Fagus silvaticaşi Carpinus
betulus, în general în raporturi de codominanţă. La altitudini mai mici este frecvent Fagus
taurica şi Fagus silvatica var. moesica, iar odată cu creşterea altitudinii devine dominantă
exclusivă Fagus silvatica var. vulgaris.
Stratul arbuştilor este în general slab diferenţiat, majoritatea arbuştilor întâlnindu-se la

marginea fitocenozelor arborescente sau pe pante mai stâncoase. Dintre arbuşti mai frecvente
sunt speciile: Cornus mas, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Staphylea
pinnata, etc.
Fenofaza vernală este dominată de: Helleborus odorus, Galanthus nivalis şi Primula
acaulis. Fenofaza estivală este caracterizată prin prezenţa următoarelor specii: Aconitum anthora,
Asperula odorata, A. taurina, Lilium martagon, Geranium robertianum, Melitis melisophyllum,
Neotia nidus avis, Ranunculus auricomus, R. flabellifolius, Sanicula europaea, Salvia glutinosa.
16. Melampyro bihariensi – Carpinetum Soo 1964
Pădurile mezofile de gorun şi carpen ocupă în teritoriul ariei protejate mici suprafeţe.
Acestea sunt instalate pe pante mai domoale, pe platouri şi pe culmile rotunjite ale unor dealuri a
căror înălţime nu trece de 300 – 500 m. Vegetează pe substrat calcaros mezozoic pe care s-au
format soluri rendzinice a căror grosime diferă în funcţie de înclinarea pantelor. Conţinutul în
humus al orizontului superior al solului este mare, troficitatea ridicată iar reacţia slab acidă sau
neutră.
Speciile cu constanţă ridicată din cadrul acestor arborete sunt Carpinus betulus, Crataegus
monogyna, Campanula trachelium, Lathyrus vernus, Polygonatum odoratum, Primula
82
officinalis, Sanicula europaea, Stellaria holostea, Vicia sylvatica, Melampyrum bihariense,
Hepatica nobilis, Galium schultesii, Euphorbia amygdaloides, Aposeris foetida, Aegopodium
podagraria. Se constată lipsa unor specii caracteristice fitocenozelor din Transilvania ca:
Lathyrus transsilvanicus şi Helleborus purpurascens. În schimb, sunt prezente câteva specii
ilirice ca: Asperula taurina, Lathyrus venetus, Ruscus aculeatus, Vinca minor.
17. Hieracio transilvannico – Luzulo – Fagetum Vida 1963
Făgetele de pe solurile oligotrofe sunt destul de frecvente fiind instalate pe substraturi

predominant calcaroase pe care s-au format soluri eutrofe sau mezotrofe. Asociaţia este
intrazonală fiind distribuită în subetajul gârniţetelor şi ceretelor unde se instalează pe pante
umbrite şi până în etajul făgetelor mezofile distribuie pe soluri eutrofe.
Stratul arborescent, cu o consistenţă de 0,1 – 0,8 este format din Fagus silvatica şi
Quercus paetraea.. La altitudini mici alături de speciile amintite cresc Quercus cerris, Q.
frainetto şi Carpinus betulus. Stratul arbuştilor este slab reprezentat, iar cel ierbos este format
din Cytisus nigricans, Deschampsia flexuosa, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus, etc. În
multe cenoze se distinge şi un strat al briofitelor bine dezvoltat, cele mai frecvente specii fiind
Leucobryum glaucum şi Polytrichum formosum.
In funcţie de troficitatea solului se disting două variante: Myrtilletosum Soo 1962 ce se

instalează pe soluri puternic acide şi Luzuletosum Soo 1962 mai slab acide ca reacţie a solului,
dar mult mai bogate în specii componente.
18. Asplenio – Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959
Se întâlneşte în staţiuni xerofite populând pantele cu înclinare mare vegetând totdeauna pe

substrat calcaros. Solul scheletic este format numai pe poliţele şi în fisurile stâncilor, din care
cauză aceste cenoze sunt deschise. În stratul arbustiv, înalt de 1,5 – 3 m domină Syringa vulgaris
însoţită de Fraxinus ornus, Cotinus coggygria, Carpinus orientalis, Cotoneaster tomentosa,
Crataegus monogyna. Startul ierbos este caracterizat prin prezenţa unor specii sudice ca
Ceterach officinarum, Scabiosa banatica, Echinops banaticus, Dianthus banaticus, Asperulla
tenella, precum şi numeroase specii de stâncării calcaroase ca Carex humilis, Asplenium
trichomanes, Asplenium ruta-muraria, Centaurea atropurpurea, Tunica saxifraga, Draba
lasiocarpa, Helianthemum canum, etc. Importanţa acestor fitocenoze rezidă şi în faptul că
acestea cantonează şi o serie de specii rare ca: Asperulla tenella, Ferula heuffelli, Satureja
kitaibelii, Dianthus kitaibelii, etc.
19. Syringo – Carpinetum orientalis Jakucs 1959
Tufărişurile xeroterme de Carpinus oriebtalis, instalate în locul pădurilor defrişate se

instalează pe dealurile mai joase şi mijlocii la altitudini cuprinse între 160 – 550 m. Substratul pe
83
care se dezvoltă aceste tufărişuri este format din calcare mezozoice, iar solul superficial,
scheletic este protorendzinic.
Dintre speciile frecvente amintim: Inula conyza, Echinops banaticus, Calamintha acinos,
Teucrium chamaedrys, Ceterach officinarum. În stratul arbustiv domină de regulă Carpinus
orientalis, iar în unele staţiuni mai însorite se întâlnesc Syringa vulgaris şi Fraxinus ornus ca
specii codominante. In stratul ierbos se întâlnesc o serie de specii sudice ca: Oryzopsis virescens,
Echinops banaticus, Ruscus aculeatus, Ceterach officinarum, Achilea crithmifolia, etc., care
măresc interesul ştiinţific pentru conservarea acestor fitocenoze.
20. Tilio argentaeae – Quercetum paetraeae – cerris Soo 1957
A fost identificată sub forma unor cenoze netipice, vegetând pe pante însorite, calcaroase,
pe soluri profunde, greu permeabile, cu drenaj insuficient. Aceste soluri sunt caracterizate printr-
un regim de umiditate puternic alternant cu stagnări de apă la suprafaţă în timpul sezonului
vernal, urmate de perioade mai lungi de uscăciune în cel estival.
Arboretul este alcătuit din populaţii hibride de Quercus paetraea şi Q. dalechampii însoţite
de Q. cerris şi Tilia tomentosa. Stratul arbuştilor, mai puţin închegat, este dominat de: Fraxinus
ornus, Cornus mas, Cotoneaster tomentosa, Evonimus verrucosus, etc. Stratul ierbos este
caracterizat prin prezenţa a numeroase mezofile şi xeromezofile dintre care mai frecvente sunt:
Galium schultesii, Geum urbanum, Lathyris vernis, Lychnis coronaria, Glechoma hirsuta, Poa
nemoralis, Veronica chamaedrys, multe dintre acestea diferenţiid numeroase faciesuri.
21. Atropetum bella-donnae (Br. – Bl. 1930) Tx. 1931 emend. 1950
Se instalează pe soluri neutre sau slab alcaline, la altitudini între 200 – 650 m, mai ales în
locul făgeto-cărpinetelor sau al gorunetelor. Speciile mai frecvente din aceste buruienişuri sunt:
Atropa bella-donna, Sambucus ebulus, Cirsium vulgare, Verbascum thaspiforme, V. thapsus,
Galeposis tetrahit, etc. Din stratul ierbos al pădurii se păstrează puţine elemente ca: Salvia
glutinosa, Mycelis muralis, Galium schultesii, Glechoma hirsuta, etc.
22. Senecioni – Chamaenerietum Tx. 1937 emend. 1950 corr. Soo 1961
Se instalează pe soluri moderat până la puternic acide în locul pădurilor defrişate. Speciile
caracteristice Chamaenerion angustifolium, Senecio sylvaticus, Gnaphalium sylvaticum sunt
însoţite mai frecvente de Calamagostris arundinacea, Digitalis grandiflora, Poa nemoralis,
Rumex sanguineus, Epilobium montanum, Hypericum perforatum, Veronica chamaedrys,
Origanum vulgare, Geum urbanum, Polygala vulgaris, etc.
23. Epilobio – Salicetum capreae (Schreiter 1955) Oberd. 1957

Aceste cenoze ce înlocuiesc treptat pe cele de Senecioni -Chamaenerietum pregătesc
terenul pentru instalarea făgetelor pe soluri slab până la moderat acide. Cenozele se prezintă
bistratificat, în stratul arbuştilor dominând de cele mai multe ori Salix capraea, iar în cel ierbos
alături de speciile comune asociaţiei Senecioni - Chamaenerietum reapar unele plante nemorale.
84
La umbra arbuştilor cresc puieţi de Fagus silvatica, Carpinus betulus, Sorbus torminalis care vor
reface pădurile mezofile din regiune.
2.3.2 Fauna
Aria protejată are o valoare zoogeografică deosebită deoarece în cadrul acestuia se

întâlnesc elemente faunistice venite din diferite regiuni ale lumii. Totodată, pe teritoriul acestei
arii se găsesc elemente faunistice cu o evoluţie aparte, datorită orogenezei carpatice şi
perturbaţiilor climatice cuaternare. Acest amestec de apartenenţă, origine şi vechime atât de
diferite ale elementelor faunistice regăsite în perimetrul de referinţă scot în evidenţă zooistoria
unor specii sau a unor comunităţi întregi ale căror dovezi le găsim păstrate încă, poate, numai în
anumite staţiuni sau pe întreg perimetrul de referinţă.
Pe teritoriul de referinţă al ariei protejate multitudinea de elemente carstice dezvoltate aici

a permis migrarea unor populaţii în subteran şi dezvoltarea lor ulterioară în acest mediu. Pe lângă
speciile caracteristice acestui mediu (troglobiontele) la nivelul mediului subteran (fie el subteran
profund sau subteran superficial) se mai pot întâlni şi specii caracteristice mediilor epigeu şi
edafic dar care în anumite condiţii sau în anumite perioade ale ciclului lor de dezvoltare intră în
peşteri.
În urma studiului faunistic realizat, cât şi din informaţiile bibliografice referitoare la zona
de referinţă a zonei protejate s-a putut observa o diversitate faunistică importantă în ceea ce
priveşte numărul de specii (671 – din care 509 de specii sunt nevertebrate şi 162 sunt vertebrate)
cât şi valenta ecologică a acestora.
Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt
endemice.
Herilla ziegleri dacica (Gasteropoda) este o specie strict protejată în conformitate cu

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul nr 57 / 20 iunie 2007 cu modificările şi
completăriile ulterioare, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale a florei şi faunei sălbatice. Totodată, această specie are importanţă paleogeografică
deosebită deoarece este un relict terţiar, ea supravieţuind glaciaţiei. Aceasta este o specie
endemică pentru Banat şi a fost întâlnită şi în 14 peşteri de pe teritoriul ariei protejate.
De asemenea pe teritoriul ariei protejate a fost identificat (pe zona obârşiei pârâului
Gozna din Munţii Semenicului) şi ortopterul Zubovskia banatica, specie relictă terţiar-neogenă .
Speciile întâlnite la nivelul domeniului subteran (în acest caz fiind studiate numai
peşterile) au valenţe ecologice diferite. Astfel 9 specii sunt troglobionte, 95 sunt troglofile şi
subtroglofile şi 104 specii sunt trogloxene. La 68 de specii nu se cunoaşte încă categoria
ecologică din care fac parte.
85
Dintre speciile de nevertebrate identificate în peşterile din zona protejată, endemice
pentru acest nucleu carstic sunt chilopodul Lithobius (Thracolithobius) dacicus, diplopodul
Bulgarosoma ocellatum şi coleopterul Duvalius (Duvaliotes) milleri. Lithobius (Thracolithobius)
dacicus este unul din puţinele specii veritabil troglobionte, oarbe din ţara noastră. Araneidul
Troglohyphantes herculanus este cunoscut şi din alte zone din afara perimetrului parcului.
Comparând fauna subterană identificată în perimetrul parcului şi cea din Banat cu cea din
alte regiuni carstice ale ţării remarcăm că această zonă este foarte bogată ca densitate de indivizi
şi mai ales ca diversitate de forme. Printre principalele cauze care au determinat acest fapt putem
considera: vechimea uscatului; continuitatea paleogeografică şi ecologică cu regiunile din sud
de-a lungul diferitelor perioade; întinderea calcarelor şi puternica lor carstificare; precum şi
succesiunea de condiţii climatice care au favorizat pătrunderea în subteran a strămoşilor
troglobiontelor.
În mediul epigeu şi edafic de pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 671 specii
dintre care 509 specii de nevertebrate şi 162 specii de vertebrate.
Sudul Banatului, unde se află şi aria protejată, a permis, de-a lungul timpului, pătrunderea şi
adăpostirea unei faune de nevertebrate cu pregnant caracter mediteranean. Aceste specii
mediteraneene, cunoscute a fi mai termofile, au găsit condiţii propice în prezenţa reliefului
calcaros şi însorit. Pe de altă parte, această zonă a fost o zonă refugială în timpul glaciaţiunilor,
în care au supravieţuit specii relicte terţiare cum sunt gasteropodele Amphimelania holardi
(endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemică pentru Banat, ortopterul Zubovskia
banatica (specie endemică pentru România). Cele mai multe specii sunt europene în sens larg (
274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central europene sau eurosiberiene, specii în
general higrofile, propri pădurilor de foioase în cazul faunei terestre). O pondere destul de mare
o au speciile palearctice (40 de specii) şi cele holarctice (36 de specii) şi de asemenea cele
mediteraneene (20 de specii). Deşi în nunăr mic speciile mediteraneene ne arată influenţa
climatului mediteraneam asupra zonei de referinţă şi a posibilităţilor de colonizare de la sud spre
nord sub influenţa condiţiilor climatice şi a reliefului din această zonă.
Gasteropodele sunt reprezentate de 48 de specii (grupate în 14 familii) dintre care 17

specii sunt endemice printre care numărându-se şi specii rare cum sunt Vitrea diaphana,
Zenobiella umbrosa. Din totalul speciilor de gasteropode 6 specii sunt endemice pentru Banat şi
1 specie este endemică pentru regiunea Banat – Oltenia. Se mai poate face o constatare
interesantă asupra zoocenozei de gasteropode a râului Caraş. Aceasta cuprinde speciile
prosobranchiate Amphimelania holandri, Fagotia esperi, Fagotia acicularis şi pulmonatul
Ancylus fluviatilis. Amphimelania holandri prin toate subspeciile sale se constituie într-o
interesantă specie care geografic se întâlneşte în afară de Caraş şi Nera doar în Sava şi Drava
(Iugoslavia).
86
Fauna de Aranee este de remarcat faptul că se compune, aproape în totalitate, din forme
caracteristice pentru păduri umede, ce aparţin tipului ecologic ombro-higrofil, cu valenţă
ecologică moesică. De asemenea se remarcă o preponderenţă a formelor submontane şi montane:
Pelecopsis elongata, Leptyphantes leprosus.
Pseudoscorpionii reprezentaţi prin cele 7 specii identificate pe teritoriul de referinţă sunt specii
edafobionte, frecvente în păduri cu 3 specii endemice (1 specie endemică pentru regiunea Banat
– Oltenia Neobisium (N.) blothroides).
Opilionidele, isopodele, diplopodele, chilopodele şi colembolele cuprind specii

edafobionte, întâlnite în păduri din zone submontane şi montane. Ephemeropterele, plecopterele,
heteropterele, homopterele şi himenopterele deşi mai puţin studiate în perimetrul ariei protejate
ele nu sunt mai puţin importante în caracterizarea zonei.
Ortopterele reprezintă un grup destul de bine reprezentat în perimetrul parcului evidenţiindu-se la

nivelul acestui grup o heterogenitate marcantă, fapt ce dovedeşte o puternică influenţă a faunei
estice şi sudice. Ca elemente interesante ce reţin atenţia amintim speciile endemice Odontopisma
mantana şi Zubovskia banatica, apoi Saga pedo ca specie rară.
În ce priveste fauna de vertebrate, condiţiile geomorfologice şi climatice au permis unui

număr de 162 de specii să găsească condiţii prielnice de viaţă şi reproducere.
Un deosebit interes faunistic îl prezintă reţeaua hidrografică de pe teritoriul ariei protejate. Astfel
Caraşul (cu afluenţii săi cei mai importanţi Buhui şi Gârlişte) precum şi Nera (prezentă pe
teritoriul parcului cu zona sa superioară de la izvoare) sunt principalele ape din zonă. Caraşul
izvorăşte dintr-o zonă calcaroasă fiind la început un râu torentos, păstrându-şi acest caracter până
la chei. Nera izvorăşte, în schimb,dintr-un loc situat în golul alpin al Semenicului, sursa de
alimentare fiind mlaştinile de turbă, în cursul său superior fiind un pârâu de munte cu un curs nu
prea rapid.
Cele două râuri sau afluenţii lor au fost supuse unor lucrări cu caracter hidrotehnic. Astfel
o parte din izvoarele Nerei au fost captate şi conduse în Bârzava, s-au creat pe pârâul Buhui,
afluent al Caraşului, lacurile de baraj Buhui şi Mărghitaş. De specificat că aceste lacuri se
încadrează peisagistic şi ecologic în cadrul natural existent, în sensul că nu sunt afectate
condiţiile de reofilie în amonte şi aval, şi mai ales nu este afectată calitatea apelor. În schimb pe
Caraş, construcţia podului ce traversează râul şi amenajarea păstrăvăriei din comuna Caraşova a
determinat amenajarea la ieşirea din rezervaţie a unor baraje de retenţie a apei pentru protecţia
podului şi aprovizionarea păstrăvăriei. Amenajarea barajelor are ca urmare creşterea nivelului
râului în timpul viiturilor făcând inaccesibilă intrarea în rezervaţie datorită inundării sectorului
inferior al potecii. De asemenea, barajul are ca urmare stagnarea apei în sectorul inferior al
cheilor şi depunerea deversiunilor care sunt colonizate în timpul verii de buruienişuri higrofile şi
treptat de tufişuri de Salix purpurea. De asemenea, se impune o observaţie asupra calităţii apei
râului Gârlişte care este râul cu gradul cel mai mare de poluare din parc, poluarea făcându-se
87
prin deversarea apelor reziduale ale oraşului Anina. Aceasta are un efect distructiv asupra
sectorului cuprins între localităţile Anina şi Gîrlişte.
Un element interesant prezent în apele zonei ariei protejate este reprezentat de specia
Aspro zingel (fusar). Interesul pentru populaţia prezentă în Nera constă în existenţa unor mari
deosebiri între ea şi populaţiile speciei prezente în alte râuri din ţără şi nu numai.
Amfibienii sunt remarcaţi prin prezenţa unor specii europene Triturus cristatus cristatus
şi Bombina variegata protejate pe plan mondial prin convenţiile de mediu ratificate şi de
România .
Specii de reptile, sunt specii protejate prin diferite convenţii naţionale şi internaţionale, acestea
sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis şi Vipera ammodytes ammodytes.
Deoarece România, şi implicit zona ariei protejate, se află aşezată între regiunile boreale
şi tropicale, prin România trec unele dintre cele mai importante drumuri de migraţie ale
păsărilor, toamna spre sud (pasajul de toamnă) şi primăvara spre nord (pasajul de primăvară).
Din punct de vedere zoogeografic, migraţiile au atât o însemnatate istorică (ajutându-ne să
înţelegem traseele de deplasare ale păsărilor în pliocen şi glaciar sau locul genezei lor) cât şi una
cenotică, întrucât îmbogăţesc spectrul faunistic al unei regiuni într-o anumită perioadă a anului.
În desfăşurarea acestui fenomen biologic, aria protejată reprezintă locul de odihnă şi hrană, dar şi
refugiul pentru cuibăritul a numeroase specii migratoare. La nivelul acestui parc se pot întâlni
specii de păsări care vin şi pleacă pe drumul panono-bulgar (care traversează ţara între
Ciuperceni - Cazanele Dunării – Cheile Nerei – Cheile Caraşului – Satchinez).
De asemenea, pe teritoriul ariei protejate există colonii sau exemplare izolate de lilieci.
Conform legislaţiei în vigoare atât pe plan mondial cât şi în România aceste specii sunt protejate.
O parte din speciile întâlnite în zona de referinţă au colonii de hibernare sau maturitate în peşteri.
Propunem şi pe această cale protejarea teritoriului în care aceste colonii se află cât şi a întregului
areal al parcului ştiindu-se faptul că liliecii se hrănesc în afara peşterilor cu diferite specii de
nevertebrate care intră în componenţa faunei ariei protejate.
Fauna de mamifere mari este reprezentată de: râs – Lynx lynx, lup – Canis lupus, urs –
Ursus arctos, căpriorul – Capreolus capreolus, porc mistreţ –Sus scrofa şi cerbul comun –
Cervus elaphus.
88
Tabelul 38
Nevertebrate
Cadrul legal de protecţie

Specia Legea 49/2011 Directiva Directiva
Berna
Anexa Anexa 92/43 79/409
3 4
*Austropotamobius torrentium X
Carabus variolosus X
1088 Cerambyx cerdo X X
1083 Lucanus cervus X X
1089 Morimus funereus X X
1087* Rosalia alpina X X
*Nymphalis vaualbum X
1060 Lycaena dispar X X
1061 Maculinea nausithous X X
1078 Callimorpha quadripunctaria X X
Isophya costata X
Odontopodisma rubripes X
Chilostoma banaticum X
Theodoxus transversalis X
1032Unio crassus X X
Zubovskya banatica X
Odontpodisma montana X
Saga pedo X
Holandrina holandri X
Herilla ziegleri dacica X
Tabelul 39
89
Ihtiofauna

Berna
3 4
Supraclasa Pisces
Ordinul Cypriniformes
Familia Cyprinidae
Alburnoides bipunctatus (Block) X
Barbus meridionalis petenyi Heckel X
Gobio albipinnatus vladykovi Fang 1943 X
Gobio kessleri banaticus Banarescu 1953 X X X
Leucaspius delineatus delineatus X

(Hackel)
Familia Cobitidae
Cobitis taenia L. 1758 X X
Cobitis elongata Heckel et Kner 1858 X X
Sabanajewia aurata balcanica X X

Karaman1922
Familia Cottidae
Cottus gobio L. 1758 X
Tabelul 40
Herpetofauna

Berna

3 4
Clasa Batrachia
90
Berna
3 4
Ordinul Urodela
Familia Salamandridae
Salamandra salamandra (L.) 1758 X X
Triturus alpestris (L) 1768) X X X
Triturus cristatus (Laur) 1768 X X X X
Triturus vulgaris (L) 1758 X X
Ordinul Anura
Familia Discoglossidae
Bombina variegata (L) 1758 X X X X
Familia Bufonidae
Bufo viridis Laur 1768 X X X
Bufo bufo X X
Familia Hylidae
Hyla arborea (L) 1758 X X X X
Familia Ranidae
Rana ridibunda Pallas 1771 X X
Rana dalmatina (Bonaparte) 1839 X X X
Rana temporaria L. 1758 X X X
Clasa Reptilia
Ordinul Sauria
Familia Lacertidae
Lacerta viridis (Laur) 1768 X X X
Lacerta agilis L. 1758 X X X
Zootoca vivipara X X
91
Berna
3 4
Podarcis muralis X X
Familia Scincidae
Ablepharus kitaibeli X X
Familia Anguidae
Anguis fragilis L. X X
Familia Colubridae
Natrix tessellata (Laur) 1768 X X X
Elaphe longissima (Laur) 1768 X X X
Coronella austriaca Laur 1768 X X X
Familia Viperidae
Vipera ammodytes (L) 1758 X X X X
Vipera berus(L) 1758 X X
Tabelul 41
Avifauna

Berna

3 4
Clasa Aves
Ordinul Falconiformes
Familia Aquilidae
Aquila chrysaetos (L) 1758 X X X X
Aquila pomarina Brehm 1831 X X X X
Hieraetus pennatus (Gmel) 1788 X
92
Berna
3 4
Pernis apivorus (L) 1758 X
Circaetus gallicus (Gmel) 1788 X X
Familia Falconidae
Falco subbuteo L. 1758 X X X
Falco columbarius Hartert 1912 X X X
Falco vespertinus L. 1766 X X X
Ordinul Strigiformes
Familia Strigidae
Bubo bubo (L) 1758 X X X
Otus scops (L.) 1758 X X
Athene noctua X X
Strix aluco X X
Strix uralensis Pall. 1771 X X
Ordinul Apodiformes
Familia Apodidae
Apus apus X X
Apus melba X X
Ordinul Piciformes
Familia Picidae
Picus canus Gmel 1788 X X
Dendrocopus major L. 1758 X X X
Dendrocopos syriacus (Hempr et Bibr) X X X X

1833
Dendrocopos leucotos (Bechst) 1802 X X X X
93
Berna
3 4
Dendrocopos minor (Hart) 1916 X X
Dendrocopos medius (L) 1758 X X X
Familia Hirudinidae
Hirundo rustica L. 1758 X X
Hirundo daurica L. 1758 X X
Riparia riparia L. X
Familia Corvidae
Corvus corax L. 1758 X X
Corvus monedula L. 1758 X
Familia Paridae
Parus major L. 1758 X X X
Parus palustris L. 1758 X X X
Parus montanus L. 1758 X X X
Familia Sittidae
Sitta neumayeri X
Familia Certhidae
Tichodroma murareia (L) 1766 X X
Familia Troglodytidae
Troglodytes troglodytes L. 1758 X X X
Familia Sylviidae
Sylvia atricapilla (L) 1758 X X X
Sylvia communis Lath 1787 X X X
94
Berna
3 4
Familia Turdidae
Turdus phimelos Brehm 1831 X X
Turdus merula L. 1758 X X
Monticola saxatilis (L) 1758 X X
Oenanthe oenanthe L. 1758 X X
Phoenicurus ochruros (L) 1758 X X
Erithacus rubecula (L) 1758 X X
Familia Laniidae
Lanius minor Gmel 1788 X X
Lanius senator L. 1758 X X
Lanius collurio L: 1766 X X
Familia Emberizidae X
Emberiza citrinella L. 1758 X X X
Emberiza cirlus L. 1766 X X
Emberiza hortulana L. 1758 X X X
Emberiza cia L. 1766 X X X X
Familia Fringillidae + Ploceidae
Carduelis carduelis X X X
Carduelis cannabina L. 1758 X X X
Fringilla coelebs L. 1758 X X X
95
Tabelul 42
Mamifere

Specia L49/2011 Directiva Directiva
Berna
3 4
Clasa Mammalia
Supraord. Carnivora
Ord. Fissipedes
Familia Canidae
Canis lupus L X X X
Familia Ursidae
Ursus arctos L. X X X X
Familia Mustelidae
Martes foina (Erxleben) X
Martes martes (L) X
Mele meles (L) X
Mustela putorius
Mustela nivalis X
Familia Felidae
Lynx lynx (L) X X X
Felis sylvestris Schreber X X X
Ord. Artiodactyla
Familia Cervidae
Cervus elaphus L. X
Capreolus capreolus (L.) X
96
Berna
3 4
Ord. Lagomorpho
Familia Leporidae
Lepus europaeus Pallas X
Ord. Rodentia
Familia Sciuridae
Sciurus vulgaris L. X
Ord. Insectivora
Familia Soricidae
Sorex araneus L. X
Ord. Chiroptera
Familia Rhinolophidae
Rhilophus ferrum – equinum Schreber X X X X
Rhinolophus hipposideros Bechstein. X X X X
Rhinolophus mehely Matschie X X X X
Rhinolophus euryale Blasius X X X X
Rhinolophus blasii Petres X X X X
Familia Vesperilionidae
Myotis myotis Borkhausen X X X X
Myotis oxygnatus Monticelli X X X X
Myotis bechsteinii Kuhl X X X X
Myotis capaccinii Bonaparte X X X X
Myotis emarginatus Geoffroy X X X X
Myotis mystacinus Kuhl. X X X X
Miniopterus schreibersi Kuhl. X X X X
97
Berna
3 4
Plecotus austriacus Fisher X X X
Barbastella barbastellus Schreber X X X X
Eptesicus nilssoni Keyserl X X X X
Pipistrellus pipistrellus Schreber X X X
Notă:
a) Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
b) Anexa 3: specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor
speciale de conservare şi ariilor de protectie specială avifaunistică.
c) Anexa 4: specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă.
d) Berna: Convenţia de la Berna (conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din
Europa).
e) D 92/ 43 EEC – Directiva Consiliului Europei referitoare la conservarea habitatelor naturale
şi a florei şi faunei sălbatice.
f) D 79 / 409 EEC – Directiva Consiliului Europei privind păsările sălbatice.
2.3.3 Habitatele din aria protejată
Tabelul 43
Clasificarea europeană a habitatelor Natura 2000
Cod EU Denumirea tipului de habitat
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane
4060 Tufărişuri alpine şi boreale
5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase
6110 * Comuniti rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi
98
Cod EU Denumirea tipului de habitat
6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)
6210 * Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco

Brometalia)
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae)
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la

cel montan alpin
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
7110 * Turbrii active
7120 Turbării degradate capabile de regenerare natural
7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel
alpin (Thlaspietea rotundifolii)
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase
8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis
9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupţi, grohotişuri şi ravene
91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9150 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen
91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
99
Tabelul 44
Clasificarea naţională şi corespondenţa cu alte clasificări
Cod
Cod RO Cod EU Denumirea tipului de habitat
Pal. Hab.
3413 6210 34.3162 Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi

Cleistogene serotina
3609 6230* 36.3172 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică Nardus stricta şi Viola
declinata
3710 6410 37.312 Pajişti dacice de Molinia caerulea
3711 6410 37.312 Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea
3716 6510 37.263 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca

pratensis şi Alopercurus pratensis
3802 6510 38.233 Pajişti daco-getice de Arhenatherum elatius
3803 6510 38.2323 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca

rubra
5101 7110* 51.11 Turbări sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu

Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum
5405 7230 54.253 Mlastini sud-est carpatice, eutrofe cu Carex flava si

Eriophorum latifolium
5417 7220* 54.1221 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron

Commutatum şi C. filicinium
5419 7220* 54.1226 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu

Doronicum carpaticum, Saxifrafa aizoides,
Chrysosplenium alpinum şi Achillea schurii
6106 8120 61.2425 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi bolovănişuri

calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp.
Calcicolum, Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoides
6114 8160* 61.312 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau

grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi
Thymus comosus
3410 8210 36.439 Pajişti daco-balcanice de Sesleria filifolia
6206 8210 62 Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi

cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga
100
Cod
Pal. Hab.
cuneifolia şi Valeriana sambucifolia
6207 8210 62 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu

Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii
6216 8210 62.1A22 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterah

officinarum şi Draba lasiocarpa
6217 8210 62.1A22 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene -

axifrage ssp.Asplenium ruta-muraria şi Asplenium
trichomanes ssp. quadrivalens
6218 8210 62.153 Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase
cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria
6222 8210 62.1A22 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu

Campanula crassipes
6405 8310 64.715 Peşteri
4102 9110 42.1323 Păduri sud-est carpatice Picea abies, Fagus sylvatica şi
Abies alba cu Hieracium rotundatum
4105 9110 41.1D54 Păduri sud-est carpatice de Fagus sylvatica şi Abies alba
cu Festuca drymeia
cu Hieracium rotundatum
cu Vaccinium myrtillus
4110 9110 41.1D54 Păduri sud-est carpatice de Fagus sylvatica cu Festuca

drymeia
4118 9130 41.1D224 Păduri dacice de Fagus sylvatica şi Carpinus betulus cu

Dentaria bulbifera
4119 9130 41.1D221 Păduri dacice de Fagus sylvatica şi Carpinus Betulus cu

Carex pilosa
4112 91K0 41.1D51 Păduri balcanice de Fagus Sylvatica cu Aremonia

agrimonioides
4113 91K0 41.1D53 Păduri balcanice de Fagus sylvatica cu Helleborus odorus
101
Cod
Pal. Hab.
4114 91K0 41.1D55 Păduri balcanice mixte de Fagus sylvatica cu Ruscus

aculeatus
4115 91K0 41.4643 Păduri balcanice de Fagus sylvatica cu Geranium

macrorrhizum
Habitatele din aria protejate
Habitatele naturale din perimetrul ariei protejate cuprind: habitate terestre, acvatice şi subterane
în stare naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici abiotice şi biotice.
Ca urmare a diversităţii formelor de relief şi a particularităţilor climatului temperat continental

cu pronunţate influenţe de climat mediteraneean se înregistrează un număr însemnat de tipuri de
habitate naturale terestre caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor, habitate de pădure, habitate de
stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci.
Tabelul 45
Lista categoriilor de habitate şi ponderea acestora
Suprafaţa
Nr. Cod Denumirea ecosistemelor
(ha) (%)
1 1 Terestru 35.757 99
2 2 Subteran, exclusiv perimetrul carstic 16.253 45
3 3 Acvatic, inclusiv acviferul carstic 16.614 46
Habitatele terestre
Habitatele terestre includ ecosistemele forestiere 88%, de pajişti şi tufărişurile 8%, stâncării şi
grohotişuri 1%. O caracteristică esenţială pentru acest tip de ecosistem, reflectată în structura
florei şi vegetaţiei, este existenţa a numeroase specii termofile de origine mediteraneeană,
balcanică, balcano-ilirică, balcanico-panonică şi moesică. Aceste elemente se reflectă şi în
structura comunităţilor forestiere subxerofile şi xero-termofile precum şi în compoziţia pajiştilor
colinare xerofile care reprezintă o componenta aparte.
102
Cea mai mare extindere o au pădurile de fag care ocupă peste 80% din suprafaţa ariei protejate.
Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei este situată pe versantul sudic al Semenicului, în bazinul
superior al Nerei. Vegetaţia forestieră este constituita apropape în întregime din făgete seculare
pure, cu structură plurienă şi consistenţă plină.
Sunt făgete unice în Europa, de o mare bogăţie genotipică, estetică şi mediogenă, cu atât mai
importante cu cât sunt puţinele făgete care s-au mai păstrat în stare naturală. Ele stau mărturie
pentru trecutul paleobotanic, ca o punte de legătură între preglaciar şi postglaciar.
Pădurile subxerofile de cer, gărniţă şi gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au
păstrat elemente meridionale precum Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-
coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lihnis coronaria, Ruscus aculeatus.
La obârşia văii Caraşului se află o zonă interesantă din punct de vedere geologic, geografic şi
floristic. Aici pe câteva platouri calcaroase, doline şi mici bazine se întâlnesc brădete pure cu
floră acidofilă şi brădete cu fag ce se remarcă prin bogăţia ferigilor şi a orhideelor.
Pajiştile xerofile şi cele xero-mezofile instalate pe locul pădurilor defrişate se remarcă prin
dominarea unor specii ca Stipa eriocaulis, Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Agrostis tenuis.
Speciile meridionale cele mai numeroase se întâlnesc în tufărişurile xerotermofile de tipul

şibliacurilor şi în vegetaţia stâncăriilor însorite sau semi-umbrite din zona Cheilor Caraşului şi
Gârliştei. Specii rare întâlnite sunt: Lihnis coronaria, Petrorhagia saxifraga, Cardamine graeca,
Arabis recta, A. turrita, Helianthemum canum, Sedum hispanicum, Galim purpureum, Silene
flavescens, Dianthus kitaibelii, Saturja kitaibelii, Sesleria filifolia, Cephalateria laevigata.
Pe teritoriul acestei arii protejate se găsesc elemente faunistice cu o evoluţie aparte, datorită
orogenezei carpatice şi perturbaţiilor climatice cuaternare. Acest amestec de apartenenţă, origine
şi vechime atât de diferite ale elementelor faunistice regăsite în perimetrul de referinţă scot în
evidenţă zooistoria unor specii sau a unor comunităţi ale căror dovezi le găsim păstrate încă,
poate, numai în anumite perimetre.
Harta habitatelor terestre în anexa nr. 5 a planului de management.
Habitatele acvatice
Ecosistemele acvatice includ izvoarele, râurile, pâraiele, lacurile naturale şi antropice,

acumulările de apă subterană, turbăriile, ocupând cca. 1% din suprafata ariei. Un deosebit interes
îl prezintă reţeaua hidrografică de pe teritoriul parcului. Astfel Caraşul - cu afluenţii săi cei mai
importanţi Buhui şi Gârlişte - precum şi Nera - prezentă pe teritoriul parcului cu zona sa
superioară de la izvoare - sunt principalele ape din zonă. Caraşul izvorăşte dintr-o zonă
calcaroasă fiind la început un râu cu caracter torential, păstrându-şi acest caracter până în
sectorul de chei. Nera izvorăşte, în schimb, dintr-un loc situat în golul alpin al Semenicului, sursa
103
de alimentare fiind mlaştinile de turbă, în cursul său superior fiind un pârâu de munte cu un curs
putin rapid.
Cele două râuri sau afluenţii lor au fost supuse unor lucrări cu caracter hidrotehnic. Astfel o parte
din izvoarele Nerei au fost captate şi conduse în Bârzava, creandu-se pe pârâul Buhui - afluent al
Caraşului - lacurile de baraj Buhui şi Mărghitaş. De specificat că aceste lacuri se încadrează
peisagistic şi ecologic în cadrul natural existent, în sensul că nu sunt afectate condiţiile de
reofilie în amonte şi aval, şi mai ales nu este afectată calitatea apelor. În schimb pe Caraş,
construcţia podului ce traversează râul şi amenajarea păstrăvăriei din comuna Caraşova a
determinat amenajarea la ieşirea din rezervaţie a unor baraje de retenţie a apei pentru protecţia
podului şi aprovizionarea păstrăvăriei. Amenajarea barajelor are ca urmare creşterea nivelului
râului în timpul viiturilor făcând inaccesibilă intrarea în rezervaţie datorită inundării sectorului
inferior al potecii.
De asemenea, barajul determină stagnarea apei în sectorul inferior al cheilor şi depunerea

deversiunilor care sunt colonizate în timpul verii de buruienişuri higrofile şi treptat de tufişuri de
Salix purpurea. De asemenea, se impune o observaţie asupra calităţii apei râului Gârlişte care
este râul cu gradul cel mai mare de poluare din parc, poluarea făcându-se prin deversarea apelor
reziduale ale oraşului Anina. Aceasta are un efect distructiv asupra sectorului cuprins între
localităţile Anina şi Gîrlişte.
Platoul Munţiilor Semenic plin de izvoare, cu roci cristaline si precipitaţii abundente asigura
condiţii pentru formarea tinoavelor - mlaştinilor. Sunt prezente 7 grupe principale de mlaştini,
cele mai apropiate de tipul tinovului oligotrof fiind comasate pe culmea lipsită de pădure a
Muntelui Semenic.
Suprafaţa totală a mlaştinilor din Semenic este de aproximativ 34 ha. Vegetaţia acestora este
alcătuită din specii de: Sphagnum sp., Carex pauciflora, Deschampsia fluxosa, Carex echinata,
Molinia caerula, Potentilla erecta, Nardus sticta, Vaccinium vitis-ideea, Vaccinium myrtillus,
Geum rivale, Veronica officinalis, Homogyna alpina, Gallium palustre, Cardamine amara,
Tymus sp., Stellaria sp. Turbăriile sunt “muzee”-”documente vii” extrem de preţioase pentru
reconstrucţia arealelor floristice, permiţând concluzii biogeografice şi în special fitogeografice de
mare interes.
Turba în special cea acidă şi aseptică de Sphagnum conservă perfect organele vegetale căzute pe
fundul mlaştinii.
De asemenea pe teritoriul ariei protejate a fost identificat - in zona obârşiei pârâului Gozna din
Munţii Semenicului - şi ortopterul Zubovskia banatica, specie relictă terţiar-neogenă .
104
Habitatele subterane
Pe teritoriul ariei protejate multitudinea de elemente carstice a permis migrarea unor populaţii în
subteran şi dezvoltarea lor ulterioară în acest mediu.
Harta habitatelor subterane în anexa nr. 12 a planului de management.
Tipuri de habitate
Tabelul 45
Date generale şi specifice ale tipurilor de habitate terestre
Nr Atribut Descriere
1. Clasificarea tipului de 1 Ecosistem terestru

ecosistem
2. Denumire ecosistem Ecosisteme terestre de pădure.
3. Habitatele Natura 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

2000
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-
Fagion
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus
excelsior
91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen
91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-
Carpiniori)
4. Tipuri ecosistem Ecosisteme de pădure
5. Asociaţii vegetale Aremonio – Fagetum Boşcaiu (1971) in Resmeriţă 1972

Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1063
Geranio macrrhizo – Fagetum
Carpino – Fagetum Paucă 1941
Melampyro bihariensi – Carpinetum Soo 1964
Hieracio transilvannico – Luzulo – Fagetum Vida 1963
105
Tilio argentaeae – Quercetum paetraeae – cerris Soo 1957
6. Descrierea generală a Habitatele reprezentate de păduri de foioase predominant

tipului de habitate Fagus sylvatica, la altitudine mai mare în amestec cu Abies
alba, Picea abies. Areal: Munţii Semenic, Munţii Aninei,
văile Timiş, Nera, Bârzava, Caraşului, Poneasca.
Habitatul este reprezentat de făgete xero-termofile, pe strat
calcaros, deseori cu strat subţire de sol în general pe coaste
abrupte.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale.
Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din Quercus
petraea ssp. petraea, Tilia cordata, Fraxinus excelsior, Acer
pseudoplatanus, Prunus avium, Ulmus glabra, la altitudini
mai mari cu participare însemnată a Fagus sylvatica ssp.
sylvatica, iar în etajul inferior Carpinus betulus, Sorbus
torminalis, Acer campestre.
7. Specii caracteristice Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, Picea abies, Abies alba,
Quercus cerris, Q. frainetto, Quercus petraea, Cerasus
avium, Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, U. minor.
Stratul arbuştilor, cu dezvoltare variabilă, în funcţie de
acoperirea realizată de arboret, este compus din Corylus
avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus,
Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus
nigra,stratul ierbos reprezentat de , Polytrichum formosum,
deseori şi Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa,
Pteridium aquilinum, Athyrium filix-femina, Digitalis
grandiflora, Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia, Galium
odoratum, Galium schultesii,, Luzula luzuloides, Oxalis
acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica
officinalis, Lunaria rediviva, Athyrium filix-femina, Circaea
lutetiana, Cystopteris fragilis, Dentaria glandulosa,
Dryopteris filix-mas, Geranium robertianum, Helleborus
purpurascens, Impatiens nolitangere, Lamium galebdolon,
Mercurialis perennis, Moehringia muscosa, Polystichum
setiferum, Primula columnae, Sanicula europaea, Senecio
neumorensis Salvia glutinosa, Silene heuffeli, Stellaria
nemorum, Stachys sylvatica, Bromus benekenii,Carex
digitata, C.montana, si C.alba, Sessleria albicans,
Brachypodium pinnatum , Cephalanthera spp., Neottia
nidus-avis, Epipactis leptochila, E. Microphylla
106
Animalia: Salamandra salamandra, Bombina variegata,

Bufo viridis, Bufo bufo, Rana ridibunda Pallas, Rana
dalmatina, Rana temporaria, Aquila chrysaetos, Aquila
pomarina, Pernis apivorus, Bubo bubo, Picus canus,
Dendrocopus major, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos
leucotos, Dendrocopos minor, Dendrocopos medius, Corvus
corax, Parus major, Turdus merula, Lanius minor, Emberiza
hortulana, Canis lupus, Ursus arctos, Mele meles, Martes
foina, Lynx lynx, Felis sylvestris, Cervus elaphus, Capreolus
capreolus, Sciurus vulgaris, Rhilophus ferrum – equinum,
Rhinolophus mehely, Rhinolophus euryale, Rhinolophus
blasii, Myotis myotis, Myotis oxygnatus, Myotis bechsteinii,
Myotis capaccinii, Myotis emarginatus, Myotis mystacinus,
Miniopterus schreibersi, Plecotus austriacus, Barbastella
barbastellus, Eptesicus nilssoni, Pipistrellus pipistrellus.
8. Arealul tipului de Toată Europa

habitat
9. Distribuţia în Habitatul prezent în toţi Carpaţii Româneşti, în etajul

Romania nemoral, regiunea montană şi regiunea de dealuri, pe
substrat calcaros şi şisturi cristaline.
Tabelul 46
Date specifice habitatului de pădure
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1. Clasificarea tipului Habitatul de pădure

de habitat
2. Distribuţia tipului Da
de habitat
3. Distribuţia tipului Areal: Munţii Semenic, Munţii Aninei, văile Timiş, Nera,
de habitat Bârzava, Caraşului, Poneasca. Este ecosistemul dominant în sit.
4. Statutul de prezenţă Dominant
5. Statutul de prezenţă Naturală
6. Suprafaţa tipului de 28.585 ha

habitat
107
Tabelul 47
Date generale ale habitatatelor terestre de pajişti şi tufărişuri
1. Clasificarea tipului Habitate terestre de pajişti şi tufărişuri
de habitat
2. Denumire habitate Habitate terestre de pajişti şi tufărişuri
3. Habitatele Natura 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau

2000 păşuni calcaroase
6110 * Comuniti rupicole calcifile sau pajişti bazifite din
Alysso-Sedion albi
6190 Pajişti de stâncării Stipo-Festucetalia pallentis
6210 * Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tuf ărişuri pe
substrat calcaros Festuco Brometalia
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau
argiloase Molinion caeruleae
6510 Pajişti de altitudine joasă Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis
4. Asociaţii vegetale Asplenio – Ceterachetum Vivies 1964

Ctenidion – Polypodietum Jko et Pec. 1963
Diantho petraei – Seslerietum rigidae Pop et Hodişan 1985
Erysimo comati – Stipetum eriocallis E. Schneider et al. 1970
Melicetum flavescentis banaticum Zolyomi 1939
Festucetum valesiacae-rupicolae Csuros et Kovacs 1962
Chrysopogonetum grylli Soo 1939
Asplenio – Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959
Syringo – Carpinetum orientalis Jakucs 1959
Atropetum bella-donnae (Br. – Bl. 1930) Tx. 1931 emend.
1950
Senecioni – Chamaenerietum Tx. 1937 emend. 1950 corr. Soo
1961
108
Epilobio – Salicetum capreae (Schreiter 1955) Oberd. 1957
5. Descrierea generală Cuprinde tufărişuri pitice, târâtoare, caracteristice etajelor de

a tipului de habitate vegetaţie montan superior, subalpin şi alpin inferior, formând
mozaicuri de vegetaţie.
Habitat dominat de Juniperus communis, asociat cu speciile
genurilor Crataegus şi Rosa precum şi Prunus spinosa. In
general acest habitat corespunde unor faze de succesiune a
următoarelor tipuri de vegetaţie: păşuni mezofile sau xerofile
de tip Festuco-Brometea şi Elyno-Sesleretea, pe substrat
calcaros şi sărace în nutrienţi, păşunate sau nepăşunate şi
pajişti de tip Calluno vulgaris – Ulicetea minoris
6. Specii caracteristice Habitatul de tufărişuri - Rhododendron myrtifolium - Rh.

kotschy, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Juniperus
sibirica, Juniperus communis, Campanula abietina,
Campanula serrata, Potentilla ternata, Pinus cembra,
Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor,
Picea abies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella
hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Lonicera
caerulea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa,
Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium
annotinum, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula
luzuloides, Geum montanum, Dicranum scoparium,
Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum, Crataegus
spp., Rosa spp., Prunus spinosa.
Ecosistemul de pajişti - Dianthus superbus, Selinum
carviflorum, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula
salicina, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, , Viola
persiciflora, V. palustris, Galium uliginosum, Luzula
multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum,
Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex
palescens, Bromus inermis, Campanula glomerata, Carlina
vulgaris, Centaurea scabiosa, Dianthus carthusianorum,
Eryngium campestre, Koeleria pyramidata, Leontodon
hispidus, Medicago sativa ssp. Falcata, Ophrys apifera, O.
insectifera, Orchis mascula, O. militaris, O. morio, O.
purpurea, O.ustulata, Polygala como, Primula veris,
Sanguisorba minor, Scabiosa columbaria, Veronica prostrata,
Veronica teucrium.
Plantele caracteristice pajistilor de tip Xerobromion sunt
Bromus erectus, Fumana procumbens, Globularia elongata.
109
Animalia: Carabus variolosus, Isophya costata, Lycaena

dispar, Maculinea nausithous, Morimus funereus, Nymphalis
vaualbum, Odontopisma mantana, Zubovskia banatica, Saga
pedo, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix tessellata,
Coronella austriaca, Vipera ammodytes, Pernis apivorus,
Picus canus, Hirundo rustica, Parus major, Troglodytes
troglodytes, Turdus merula, Lanius minor, Emberiza
hortulana, Canis lupus, Ursus arctos, Martes martes,
Capreolus capreolus, Cervus elaphus , Lepus europaeus,
Sciurus vulgaris, Sorex araneus.
7. Arealul tipului de Habitat prezent în toţi Carpaţii româneşti, în zonele alpine,

habitat montane, colinare şi câmpie.
8. Distribuţia în Carpaţii Orientali (Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei,

Romania Munţii Călimani, Munţii Bistriţei, Munţii Piatra Mare),
Carpaţii Meridionali
(Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Sebeşului,
Munţii Retezat, Munţii Făgăraş, Munţii Parâng, Munţii Iezer
Păpuşa, Căpaţânii, Valea Olteţului, Ţarcu, Godeanu, Cernei,
Munţii Semenic),Subcarpaţii Meridionali, Podişuul
Mehedinţi, Defileul Dunării.
Tabelul 48
Date specifice habitatelor de pajişti şi tufărişuri
1. Clasificarea tipului Habitate de pajişti şi tufărişuri
de habitate
2. Distribuţia tipului Habitatul de tufarişuri subalpine - Există pe o suprafaţă redusă

de habitate de circa 200 ha în golul montan Semenic.
Habitatul de tufărişuri cu Juniperus - Platourile calcaroase
Cârnopole, Moghila, Dealul Golaş, Zaglavac, Ravniştea Mică,
Ravniştea Mare, Izvarniţa din bazinul Caraşului, Buhui şi
Gârlişte.
Habitatul de pajişti în zona de deal şi munte pe suprafeţele
calcaroase din Munţii Aninei (Sodol, Caraş, Buhui), Platoul
110
Iabalcea şi dealul Moghila.
3. Statutul de prezenţă Mediu răspândit

habitat
Tabelul 49
Date generale ale habitatelor de stâncării şi grohotişuri
1. Clasificarea tipului Habitate terestre stâncării şi grohotişuri
de habitate
2. Denumire habitate Habitate terestre - stâncării şi grohotişuri
3. Habitatele Natura 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul

2000 montan până în cel alpin
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci
calcaroase
9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupţi, grohotişuri
şi ravene
4. Asociaţii vegetale Ctenidion – Polypodietum Jko et Pec. 1963

Sedo hispanici – Poetum nemoralis Pop et Hodişan 1985
Galietum eretici Pop et Hodişan 1964
Diantho petraei – Seslerietum rigidae Pop et Hodişan 1985
Seslerietum filifoliae Zolyomi 1939
Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1063
Geranio macrrhizo – Fagetum (Borza 1933) Soo 1964
Asplenio – Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959
5. Descrierea generală Habitatele de stâncărie. Reprezentat de comunităţi vegetale ale

a tipului de habitat ordinelor Potentilletalia caulescentis şi Asplenietalia
glandulosi, prezente în fisuri ale stâncilor calcaroase. Acest
111
habitat formează mozaicuri de medii de viaţă împreună cu

comunitaţi de tip Xerobrometea, grohotişuri şi lespezi
calcaroase.
Habitatul de grhotiş - Asociaţiile specifice habitatului sunt
Drabion hoppeanae (pe grohotiş cu şisturi calcaroase),
Thlaspion rotundifoliin (pe grohotişuri calcaroase)
6. Specii caracteristice Habitatul de stâncărie - Asplenium petrarchae, Asplenium

trichomanes, , Melica minuta, Hieracium stelligerum, Erodium
petraeum şi ferigi prezente în zonele umbroase ale etajelor
supre-mediterane Polypodium cambricum, Saxifraga
corbariensis, Asplenium jahandiezii, Asplenium sagittatum,
Pteris cretica, Asplenium trichomanes, Asperula hirsuta,
Androsace cylindrica, Asplenium celtibericum, Saxifraga
media, S. longifolia, S. aretioides, Potentilla alchimilloides, P.
nivalis, Ptilotrichum pyrenaicum, Saxifraga callosae ssp.
lingulata, Primula marginata, Potentilla saxifraga, Silene
campanula.
Habitatul de grohotiş - Draba hoppeana, Artemisia genipi,
Campanula cenisia, Saxifraga biflora, Herniaria alpina,
Tristeum spicatum ssp. Ovatipaniculatum, Thalspi
rotundifolium, Papaver rhaeticum, Galium villarsi, Berardia
subacaulis, Viola cenisia, Arabis alpina; Gypsophila repens,
Valeriana montana, Leontodon hyoseroides.
Animalia: Carabus variolosus, Lacerta viridis, Lacerta agilis,
Vipera ammodytes,
Vipera berus, Hirundo rustica, Troglodytes troglodytes,
Melens melens.
7. Arealul tipului de Habitatul terestru de stâncărie - Valea Sodol, Cheile Caraşului,

habitat Cheile Gârlişte, Valea Poneasca.
Habitatul terestru de grohotiş - Valea Sodol, Cheile Caraşului,
Cheile Gârlişte, Valea Poneasca - baza pereţilor calcaroşi,
versanţi abrupţi cu stâncării.
8. Distribuţia în Carpaţii româneşti, etajul alpin şi subalpin, predominant pe

Romania substrat calcaros.
112
Tabelul 50
Date specifice ale habitatelor de stâncării şi grohotişuri
1. Clasificarea tipului Habitatele terestre de stâncării şi grohotişuri

de habitat
2. Distribuţia tipului de Da
habitat
3. Distribuţia tipului de Acest tip de habitat are distributie discontinuă, întalnit pe

habitat pereţi calcaroşi şi versanţi abrupţi.
Grohotişurile sunt prezente la baza pereţiilor calcaroşi şi
pereţii stâncăriilor.
4. Statutul de prezenţă Restrâns
6. Suprafaţa tipului de 278 ha

habitat
Tabelul 51
Date generale ale habitatului acvatic
1. Clasificarea tipului de Habitat acvatic
habitat
2. Denumire habitat Habitat acvatic – izvoare, râuri, pâruri, lacuri naturale şi

antropice, acumulări de apă subterană, izvoare cu depunere
de travertin, turbării.
3. Habitatele Natura 7110* Turbrii active

2000
7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin
(Cratoneurion)
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane
113
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul

râurilor montane
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau
argiloase (Molinion caeruleae)
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la
nivelul câmpiilor, până la cel montan alpin
7120 Turbării degradate capabile de regenerare natural
7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante
(nefixate de substrat)
4. Asociaţii vegetale Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1063

Eriophoro vaginati –Sphagnetum recurvi Hueck 1925
Carici dacicae – Plantaginetum gentianoidis Boºcaiu et al.
1972
Sphagno – Caricetum rostratae Steffen 1931
Sphagno – Caricetum rostratae Steffen 1931
Carici echinatae –Sphagnetum Soó (1934)
Junco-Caricetum fuscae Tx. (1937) 1952
Philonotido – Calthetum laetae (Krajina 1933) Coldea
1991
Cratoneuretum filicino – commutati (Kuhn 1937)
Oberd.1977
Doronico carpatici –Saxifragetum aizoidis Coldea (1986)
Chrysosplenio –Cardaminetum amarae Maas 1959
5. Descrierea generală a În lungul cursurilor râurilor Nera, Bârzava, Caraş, Buhui,

tipului de habitat Gârlişte, Poneasca sunt răspandite desişuri sau tufărişuri
înalte de Salix spp., Hippophaë rhamnoides, Alnus spp.,
Betula spp.
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile prezente
Munţii Semenic în golul montan şi valea Nerei. Poiana
Ponicova
Habitatul de turbării prezent în golul montan al masivul
Semenic, predominant în bazinul văii Nera şi suprafeţe
114
reduse în bazinul Bârzavei.

Izvoare petrifiante cu formare de travertin - valea Râul
Mare, Cheile Caraşului, Buhui, Izvorul Caraşului, Cheile
Gârliştei.
6. Specii caracteristice Habitatele acvatice (izvoare, râuri, pâruri, lacuri naturale şi

antropice)- Chondrilla chondrilloides, Calamagostris
pseudophragmites, Erucastrum nasturtiifolium, Gypsophila
repens, Dryas octopetala, Aethionema saxatile, Epilobium
dodnaei, Erigeron acris, Trifolium palescens, Leontodon
berinii, Buphthalmum salicifolium, Euphorbia cyparissias,
Fumana procumbens, Agrostis gigantea, Anthyllis
vulneraria, Campanula cochleariifolia, Hieracium
piloselloides, Calamagrostis pseudophragmites, Conyza
canadensis, Pritzelago alpina şi lăstari de Salix elaeagnos,
Salix purpurea, Salix daphnoides şi Myricaria germanica,
Ligustrum vulgare, Berberis vulgaris, Rubus caesius,
Crataegus monogyna,Cornus sanguinea, Clematis vitalba,
Rosa canina, Carex digitata, Fraxinus excelsior (juv.),
Carpinus betulus (juv.),Campanula sibirica, Teucrium
chamaedrys, Agrimonia eupatoria, Salvia nemorosa,
Pimpinella saxifraga, Asperula cynachica,Galium verum,
Thymus pulegioides, Bupleurum falcatum, Euphorbia
seguieriana,Convolvulus persicus, Gypsophila trichotoma,
Teucrium scordium, Dianthus polymorphus.
Aconitum lycoctonum, A.napellus, Geranium sylvaticum,
Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Peucedanum
ostruthium, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora,
Calamagrostis arundinacea,Cirsium helenioides,Aconitum
tauricum, Saxifraga heucherifolia.
Ecosistemul de turbarii şi mlaştini: Carex nigrassp. dacica,
Plantago gentianoides, Eriophorum scheuchzeri, Carex
rostrata, Carex
Echinata, Agrostis canina, Aulacomnium palustre,
Sphagnum
recurvum, Sphagnum teres, Sphagnum subsecundum,
Polytrichum strictum, Polytrichum commune, Comarum
palustre, Eriophorum angustifolium, Calliergon
stramineum, Dactylorhiza maculata, Dactylorhiza
cordigera, Pseudorchis frivaldii, Carex rostrata,
Pedicularis limnogena, Stellaria uliginosa, Cardamine
115
amara,
Drepanocladus fluitans, Carex canescens, Agrostis canina,
Juncus filiformis, Sphagnum subsecundum, Menyanthes
trifoliata, Calliergon stramineum, Stellaria palustris,
Veronica scutellata, Dicranum bonjeanii,Carex
magellanica, Comarum palustre, Juncus alpinus, Juncus
articulatus, Pedicularis sceptrum-carolinum, Calla
palustris, Pedicularis palustris.
Izvoare petrifiante cu formare de travertin Cratoneuron
commutatum, Chrysosplenium alpinum, Cochlearia
pyrenaica. Arabis soyeri, Cochlearis pyrenaica, Pinguicula
vulgaris, Saxifraga aizoides şi muşchi aparţinând speciilor
Catoscopium nigritum, Cratoneuron commutatum -inclusiv
varietatea falcatum, Cratoneuron filicinum, Eucladium
verticillatum, Gymnostomum recurvirostrum.
Silene pusilla, Pinguicula vulgaris, Saxifraga stellaris,
Caltha laeta, Chrysosplenium alternifolium, Cardamine
amara, Saxifraga aizoides, Epilobium nutans, Epilobium
alsinifolium, Bryum pseudotriquetrum, Philonotis calcarea,
Deschampsia caespitosa, Crepis paludosa, Chaerophyllum
hirsutum, Stellaria nemorum, Viola biflora.
Animalia: Unio crassus, Austropotamobius torrentium,
Alburnoides bipunctatus, Barbus meridionalis, Gobio
albipinnatus, Gobio kessleri banaticus, Cobitis elongata,
Cottus gobio, Salamandra salamandra, Triturus alpestris,
Triturus cristatus,
Triturus vulgaris, Hyla arborea.
7. Arealul tipului de Zona aplină, montana şi colinară.

habitat
8. Distribuţia în Romania Habitatele acvatice: Cursuri de apă dulce cu regim montan

având un maxim de debit în cursul verii.
Ecosisteme de turbării şi mlaştini.
Carpaţii Orientali: Munţii Rodnei, Munţii Bistriţei, Munţii
Rarãu, Munţii Cãlimani, Munţii Gurghiu, Depresiunea
Giurgeului, Defileul Mureşului, Lacul Negru (Jud.
Vrancea). Carpaţii Meridionali:
Dumbrãviţa, Munţii Retezat, Munţii Ţarcu, Munţii
Godeanu. Carpaţii Occidentali: Munţii Bihor, Depresiunea
116
Trascãului; în regiunea montanã şi etajul subalpin.

Izvoare petrifiante cu formare de travertin văi carstice, văi
de recul, versanţi de vale.
Tabelul 52
Date specifice tipului habitat acvatic
1. Clasificarea tipului de Habitat acvatic
habitat
2. Distribuţia tipului de Da
habitat
3. Distribuţia tipului de De-a lungul cursurilor râurilor Nera, Bârzava, Caraş, Buhui,
habitat Gârlişte, Poneasca.
Turbarii şi mlaştini: În golul montan al masivul Semenic,
predominant în bazinul văii Nera şi suprafeţe reduse în
bazinul Bârzavei.
Izvoare petrifiante cu formare de travertin - valea Râul Mare,
Cheile Caraşului, Buhui, Izvorul Caraşului, Cheile Gârliştei.
4. Statutul de prezenţă Izolat
6. Suprafaţa tipului de 85 ha (exclusiv ape de suprafaţă)

habitat
Tabelul 53
Habitatul subteran
1. Clasificarea tipului Habitat subteran
de habitat
2. Denumire habitat Habitat subteran
117
3. Habitatele Natura 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

2000
4. Asociaţii vegetale -
5. Descrierea generală a Cavităţi naturale cu dezvoltare a galeriilor mai mare de 5 m,

tipului de habitat accesibile omului, goluri naturale orizontale sau verticale
dispuse dendritic, ortogonal, labirintic.
6. Specii caracteristice Flora subterană este reprezentată de procariotele din regnul

Monera - bacterii şi eucariotele din regnurile: Fungi -
reprezentat de ciuperci, Protista - reprezentat de alge şi Plante -
reprezentat de muşchi sunt incomparabil mai puţin diversificate
decât eucariotele din regnul Animalia.
Specii caracteristice habitatului sunt: muşchi de ex.
Schistostega pennata, alge în special covorul de alge de la
intrarea în peşteri. Iar animalele caracteristice acestui tip de
habitat aparţin speciilor cavernicole endemice adaptate la
condiţiile din subteran. Fauna tipică include şi formele relicte
din mediul subteran ale speciilor de suprafaţă, în general fiind
formată din neveertebratele terestre cavernicole majoritatea
coleoptere îndeosebi specii aparţinând familiilor Bathysciinae
şi Trechinae, cavernicole cu răspândire limitată. Spectrul
nevertebratelor acvatice cavernicole este formată din specii
endemice, dominante fiind crustaceele Isopoda, Amphipoda,
Syncarida, Copepoda si include multe asa-numite „fosile vii”.
Moluşte acvatice mai ales specii din familia Hydrobiidae sunt
de asemenea prezente. În ceea ce priveşte vertebratele, habitatul
oferă condiţii propice pentru hibernarea majorităţii speciilor de
lilieci din Europa mai multe specii pot trăi în aceeaşi peşteră.
Prezenţa bacteriilor este certă dar puţin studiată.
Specii caracteristice: Lithobius - Thracolithobiu) dacicus,
Bulgarosoma ocellatum, Duvalius - Duvaliotes milleri,
Troglohyphantes herculanus, Austropotamobius torrentium,
Rhilophus ferrumequinum, Rhinolophus mehely, Rhinolophus
euryale, Rhinolophus blasii, Myotis myotis, Myotis oxygnatus,
Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus,
Myotis mystacinus, Miniopterus schreibersi, Plecotus
austriacus, Barbastella barbastellus, Eptesicus nilssoni,
Pipistrellus pipistrellus.
7. Arealul tipului de Predominant pe substrat calcaros.

habitat
118
8. Distribuţia în Carpaţii Orientali, Carpaţii

Romania
Meridionali, Carpaþii Occidentale, Dobrogea Movile.
9. Distribuţia în parc Valea Râul Mare, Cheile Caraşului, Cheile Gârlişte, Valea
Poneasca.
10. Statutul de prezenţă Izolat

habitat
2.3.4 Peisajul
Peisajul de suprafaţă
Peisajul din aria protejată şi zona limitrofă este un peisaj natural ce conţine zone antropizate,
zone renaturalizate şi zone degradate. Tipurile majore de peisaj sunt reprezentate de păduri pe
85% din suprafaţă şi pajişti calcaroase străbătute de văi carstice şi chei. Ca urmare a morfologiei
şi petrografiei regiunii există două peisaje majore caracteristice parcului naţional
corespunzătoare Munţilor Semenic - roci metamorfice – şisturi cristaline şi Munţilor Aninei -
roci sedimentare – calcare.
Munţii Semenicului sunt caracterizaţi de un platou cu numeroase izvoare şi turbării active din
golul montan Semenic situat la altitudinea medie de 1.400 m de unde coboară culmi împădurite
cu fag şi brad şi văi cu apă permanentă. Zona sudică a muntelui reprezintă un martor al naturii
nealterate de intervenţia umană prin existenţa unei suprafeţe de peste 5000 ha de pădure virgină
de fag străbătută de o singură potecă. Zona nordică şi vestică este caracterizată de păduri de fag
în amestec cu bradul care au fost şi sunt exploatate silvic, fapt pentru care peisajul este alterat.
Tot în această zonă există o reţea de canale ce colectează apa pâraielor de versant. Lucrarea
hidrotehnică are o valoare tehnică şi cultural-istorică. În zona nordică a munţilor Semenic,
limitrof parcului sunt 2 lacuri antropice pe malul cărora sunt numeroase construcţii destinate
agrementului, unităţi de cazare, servire a mesei, case de vacanţă private.
Din punct de vedere geomorfologic principalele caracteristici ale peisajului sunt:
a) Văi principale cu afluenţi numeroşi de tip ogaşe de torent, râpă de obârşie, rigole: Valea
Bârzava, Valea Poneasca, Valea Nera, Valea Grădişte;
119
b) Stâncării şi acumulări de pietre: golul montan Semenic - Vîrful Semenic, Gozna, Piatra
Nedeii, Culmea Nergana, Tâlva Prinţului, Tâlva, Păroasa.
c) Abrupturi, cueste: Vîrful Semenic, Piatra Nedeii.
Din punct de vedere al vegetaţiei principalele caracteristici ale peisajului sunt:
a) Păduri tinere cu vârsta medie a arborilor de 30 ani: Valea Poneasca, Coşava;

b) Păduri de foioase - preponderent fag - în amestec cu răşinoase - brad introdus artificial cu
vârsta medie a arborilor de 100 ani: Valea Bârzavei;
c) Păduri virgine de făgete cu vârsta medie peste 350 ani: Valea Nera, Nergăniţa.
d) Păşuni: Poiana Beţii, golul montan Semenic, Poiana Mare, Poiana Brăian;
e) Turbării active: golul montan Semenic, Poiana Begului.
Din punct de vedere antropic, se disting următoarele influenţe ale peisajului:
a) Zone cu construcţii din lemn şi piatră – stâne - în teritorii neâmpădurite: golul montan
Semenic;
b) Zone construite – intravilan - în parc: Staţiunea Semenic;
c) Zone construite - intravilan în vecinătatea parcului: Crivaia, Văliug;
d) Lacuri antropice în vecinătatea parcului: Gozna, Trei Ape;
e) Reţele electrice în zona: Crivaia-Păstrăvărie şi Crivaia Semenic; reţea dezafectată: Staţiunea
Semenic - Capul Muntelui;
f) Drumuri publice: Prislop-Staţiunea Semenic - asfaltat, Valea Bârzava - neasfaltate;
g) Drumuri forestiere: valea Bârzava, versantul nordic şi vestic al muntelui şi drumuri rezultate
în urma exploatărilor silvice în numeroase zone;
Munţii Aninei sunt caracterizaţi de platouri cu doline lapiezuri şi avene, fragmentate de chei
şi văi cu versanţi abrupţi în care sunt numeroase peşteri. Zona vestică este caracterizată de Cheile
Gârliştei cu versanţi împăduriţi, înconjuraţi de platouri cu energie mare de relief şi dealuri cu
păşuni şi păşuni împădurite. În versanţii cheilor sunt dezvoltate peşteri în majoritate de mici
dimensiuni dar care pot ajunge până la 1 km - Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei.
Zona centrală, sudică şi estică este străbătută de Cheile Caraşului şi cheile adiacente ale unor
afluenţi - Buhui, Comarnic. Caracteristicile acestui perimetru sunt: pereţi calcaroşi, versanţi cu
vegetaţie chasmofitică, grohotişuri, peşteri în versanţi - maxim 6.500m lungime Peştera Buhui şi
avene în platourile cu doline şi lapiezuri - maxim -86 m denivelare Avenul de la Padina Seacă,
zone împădurite cu fag ce alternează cu păşuni şi fâneţe nefolosite sau plantaţii de pruni. În
120
apropierea localităţii Iabalcea, suprafeţe mici sunt cultivate cu porumb. Zona nordică,
împădurită, este caracterizată de o mare densitate de văi de doline şi văi seci în care se dezvoltă
avene - cel mai adânc aven din Banat, Avenul din Poiana Gropii – 247m denivelare.
Din punct de vedere geomorfologic principalele caracteristici ale peisajului sunt:
a) Chei şi văi adâncite cu pereţi calcaroşi, grohotişuri, izvoare, cascade, depuneri de travertin şi
peşteri, în zonele: Valea Caraşului, Buhui, Gârlişte, Sodol;
b) Platouri calcaroase neîmpădurite cu doline, văi de doline, lapiezuri şi câmpuri de lapiezuri:
Dl. Cârnopole, Zaglavac, Groapa Iepii, Gavevici, Repciun, Golaş, Râvnişte, Covelişte,
Moghila;
c) Platouri calcaroase împădurite cu doline, văi de doline, lapiezuri şi câmpuri de lapiezuri: Dl.
Pinului, Cioaca Mare, Gabrova, Cioaca cu Apă, Putnata, Navesu Mare, Covelişte, Socolovăţ,
Cireşnaia, Cârneală, Colonovăţ;
d) Zone cu densitate mare de văi oarbe la contactul litologic calcar-şist cristalin: Platoul
Cârneală, Ponicova, Dl. Piatra Albă, Poiana Gropii, Sumbrac;
Din punct de vedere al vegetaţiei principalele caracteristici ale peisajului sunt:
a) Suprafeţe întinse cu păduri de foioase - preponderent fag şi răşinoase - brad introdus artificial
ce se regăsesc pe tot cuprinsul parcului, în văi şi platouri. Vârsta arborilor în anumite zone
depăşeşte 130 ani: platoul Cârneală, Buhui, Mărghitaş, Socolovăţ, Comarnic, Valea
Bârzavei;
b) Păşuni cu tufărişuri, ienupăr, împăduriri naturale în pâlcuri: Dl. Cârnopole, P-na Topliţa, P-
na Vârcane, Dl. Covelişte, Dl. Straja, Dl. Moghila;
c) Fâneţe şi păşuni: Cioaca cu Apă, Sumbrac, Paşac, Dl. Golaş, Mărghitaş, Dl. Cuptoare.
Din punct de vedere antropic, se disting următoarele influenţe ale peisajului:
a) Zone cu construcţii din lemn şi piatră – sălaşe - în teritorii neâmpădurite: Platoul Iabalcea,
Dl. Paşac, Dl. Gavevici, obârşia văii Raicovacea, Dl. Livada Moghila, Dl. Moghila, Dl.
Straja ;
b) Zone cu aglomerări de construcţii şi gospodării permanente: zona la sud-est de Iabalcea;
c) Lacuri antropice de suprafaţă: Buhui, Mărghitaş;
d) Lacuri antropice subterane: Pestera Buhui;
e) Reţele electrice în zona vestică între Cheile Caraşului şi Cheile Gârliştei;
121
f) Drumuri publice: Caraşova-Anina -asfaltat, Valea Mare, Comarnic, Navesul Mare, Buhui -
neasfaltate;
g) Drumuri silvice: Valea Sodol, Cioaca Mare, Topliţa, Comarnic, Izvorul Mare, Cârneală şi
drumuri rezultate în urma exploatărilor silvice în numeroase zone;
h) Terasamente de cale ferată forestieră: Valea Gârlişte - funcţională, Valea Caraşului, Buhui,
Sodol - dezafectate.
Peisajul subteran
Peisajul subteran natural, cu excepţia câtorva peşteri şi avene, este puţin alterat. Alterarea
peisajului constă în degradarea unor depozite speogenetice precum sedimente, formaţiuni şi
grafiti pe pereţi. Degradarea majoră a cavităţilor este determinată de activitatea ilegală a
căutătorilor de comori, colecţionarii sau traficanţii de fosile şi speleoteme.
Peisajele caracteristice siturilor sunt:
a) Peşteri fosile situate în versanţii văilor, cu dezvoltări între 5 şi 50 m, galerii în general de

dimensiuni reduse, cu rare forme de acumulare şi sedimentare ;
b) Peşteri fosile situate în versanţii văilor sau în partea superioară a dealurilor, cu dezvoltări
între 50 şi 800 m, galerii în general de dimensiuni mari, cu frecvente forme de acumulare şi
sedimentare. Aici se distig formele de precipitare chimica care formează ansambluri de
formaţiuni - stalactite, stalagmite, coloane, planşee, cruste parietale, gururi, P. Gaura Pârşului
de la Capul Baciului, P. 2 Mai, P. Cuptorul Porcului, P. Descendentă, P. Strategică, P. nr. 7
din Dealul Cioploaia, P. Galaţiului;
c) Peşteri cu pasaje fosile, subfosile şi active, descendente care reprezintă componente ale
sistemelor carstice, având dezvoltări de peste 1.000m şi denivelări de 50-100m. Sunt situate
în zonele de descărcare a principalelor acvifere carstice sau în zonele de subteranizare a unor
debite la contactul litologic calcar-şist cristalin Valea Sodol, Valea Caraşului, Valea Gârlişte.
Aceste sisteme carstice complexe au în componenţă galerii, puţuri, hornuri, săli din care
unele de mari dimensiuni. Sectoarele galeriilor active cu forme de eroziune şi coroziune
alternează cu cele fosile cu depozite aluvionare şi speleoteme de mari dimensiuni (P. Gaura
Turcului, P. Liliecilor, P. de sub Cetate, P. Ţolosu, P. Comarnic, P. Exploratorii 85, P. Buhui,
P. din Valea Seacă, P. c u Apă din Cheile Gârliştei, P. Vidra, P. de la Găuri, P. nr. 3 de la
Cârneală;
122
d) Avene fosile situate în platourile carstice, în zone cu doline, cu denivelări de până la 50 m cu
1-3 puţuri cu puţine depozite speogenetice;
e) Avene fosile situate în platourile carstice sau versanţii dealurilor/văilor cu denivelări de până
la 150 m cu depozite speogenetice de dimensiuni mici sau medii Av. Cioaca Mare, Av. din
Dolină, Av. de la Padina Seacă, Av. Dibaci;
f) Avene cu pasaje fosile, subfosile şi active, care reprezintă componente ale sistemelor
carstice, având dezvoltări de 100-1.000m şi denivelări de 50-241m. Sunt situate în zonele de
subteranizare a unor debite la contactul litologic calcar-şist cristalin - Dealul Pinului,
Cârneală. Aceste sisteme carstice complexe au în componenţă puţuri, galerii descendente,
hornuri, săli unele de mari dimensiuni. Sectoarele galeriilor active cu forme de eroziune şi
coroziune alternează cu cele fosile cu depozite aluvionare şi speleoteme de mici dimensiuni -
Av. din Poiana Gropii, Av. Albastru.
2.4 Informaţii Socio-economice şi Culturale în trecut
2.4.1 Arheologie şi istorie
Au fost inventariate 25 de situri culturale dintre care 5 aparţin patrimoniului cultural naţional.
Majoritatea reprezintă descoperiri arheologice în peşteri. Siturile arheologice de suprafaţă sunt
clasificate dar se află într-o stare avansată de degradare. Cel mai important sit este reprezentat de
Cetatea Caraş situată în apropierea localităţii Caraşova.
Siturile din vecinătatea parcului sunt mult mai numeroase şi sunt localizate în intravilanele
localităţilor.
Tabelul 54
Siturile arheologice
Cod Denumire Situl Perioada UAT
CS-I-s- P. Ţapului. Fragmente ceramice. Epoca bronzului; Caraşova

B-10840 Hallstatt; Dacic,
Loc de cult din perioada epoca modernă
dacică.
XVIII-XIX.
Artefacte.
123
CS-I-s- Cetatea Caraş sau Fragmente de zid, 1200 Caraşova

B-10808 Grat. şanţuri de apărare,
rezervor de apă, fundaţii 1323
de construcţii. 1552
Prima atestare; cetatea
regală Castra Regalis –
comitatul regal de
Caraş. Cetatea Castrum
de Crassou; una dintre
cele 13 cetăţi din
Comitat. Este cucerită
de Turci, apoi decade.
CS-II-a- Porţiunea de cale Terasament, tunele, 1848 - 1863 Anina

A- ferată Oraviţa- viaducte.
10949.02 Anina.
CS-II-a- Ansamblul de mori Ziduri şi fundaţii. sec. XX Gârlişte

B-11116 din Gârlişte.
CS-II-m- Vila Klauss. Clădiri. 1808-1853 Văliug

B-11224
CS-II-a- Ansamblul Canale, tunele, 1901 - 1959 Văliug

A-11225 amenajărilor viaducte, clădiri.
hidroenergetice
Văliug.
- P. Gaura Turcului Zid la intrare. sec. XVI Reşiţa

2246/11.
- P. Gaura Pârşului. Fragmente ceramice. Coţofeni, neolitic, Reşişa

epoca bronzului,
dacic, prefeudal IV-
VIII, feudal târziu
- Piatră Albă Tezaur monetar şi urme Sec. XIV-XVII Reşiţa

de prelucrare a fierului
- Terasament CFF Terasament,tunele, 1880-1900 Reşiţa,

viaducte Caraşova
Anina
- P. Popovăţ Unelte din oase de urs Paleolitic Caraşova
- P. Cerbului Unelte din oase de urs Paleolitic, cultura Caraşova
124
Piese de cuarţit Coţofeni

Fragmente ceramice
Oase cu urme de
prelucrare
- P. Racoviţă Fragmente ceramice Hallstatian târziu, Caraşova

feudal târziu
XVII-XVIII, dacic
- P. Cuptorul Fragmente ceramice Feudal târziu XVI- Caraşova

Porcului XVII, coţofeni,
Vatră de foc feudal
Verigă de fier
Fragmente ceramice
Corn de cerb prelucrat
- P. cu Oase Fragmente ceramice Cultură Coţofeni Caraşova

Aşchie de silex Hallstat, feudal XV-
XVI, Modern
Fragmente ceramice
- P. cu Put Fragmente ceramice feudalismul mijlociu Caraşova

XIV-XV, prefeudal
VIII
- P. Cuptorul Ciumei Fragmente ceramice Feudal, modern Caraşova

atipice
- P. Lunga Fragment ceramic Feudal, modern Caraşova
- P. Liliecilor Fragment ceramic Cris starcevo, Caraşova

neolitic, Coţofeni II
- P. 2 Mai Fragmente ceramice Feudal, modern Caraşova
- P. de la Socolovăţ Fragmente ceramice Feudal, modern Caraşova
- P. nr 1 Socolovăţ Fragmente ceramice Feudal, modern Caraşova
- P. Fugarilor Fragmente ceramice Preistoric atipic, Caraşova

feudal, modern
125
- P. Vraşka Silex Paleoliticul superior, Caraşova

preistoric, feudal
Fragmente ceramice târziu
- P. Mărghitaş Fragmente ceramice Coţofeni Anina
2.4.2 Semnificaţia şi interesul istoric
Interesul istoric din punct de vedere al prezenţei omului este în zona Cheile Caraşului unde sunt
situate situri din perioada paleolitic şi perioadele ulterioare.
Cetatea Grat simbolizează prezenţa dominaţiilor succesive austro - ungare şi turceşti.
Zonele Piatra Albă şi Cârneală simbolizează activitatea haiducilor şi perioada “ascunderii
comorilor” în zonele sălbatice.
Zona Semenic simbolizează dezvoltarea activităţilor de exploatare forestieră, transportul de lemn
şi infrastructura hidrotehnică începută în perioada dominaţiei austro-ungare. Toată infrastructura
şi exploatarea forestieră iniţială este legată de dezvoltarea activităţii siderurgice din Reşiţa,
centru industrial important la nivel naţional şi regional.
2.4.3 Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut
În urma cercetărilor arheologice întreprinse a putut fi determinat doar un tip de utilizare a

peşterilor din zona Parcului Naţional Semenic - Cheile Craşuluia. Este vorba despre peştera
locuinţă.
Cele mai răspândite tipuri de locuire a peşterilor din zona mai sus amintită sunt locuirea
sezonieră şi locuirea temporară, locuiri impuse de diferitele ocupaţii umane: creşterea
ovicaprinelor şi a bovinelor, respectiv vânătoare.
Practicarea păstoritului a impus folosirea peşterilor ca adăpost pentru sezonul rece, când locuirea
de suprafaţă, de pe platouri, era prea expusă capriciilor naturii datorită vântului puternic, zăpadă
sau chiar animale sălbatice. În aceste cazuri peşterile erau amenajate, realizându-se un spaţiu
propice locuirii umane prin ridicarea unor paravane protectoare (acoperite cu nuiele sau piei de
animale), vetre pentru foc etc. Se presupune că la intrarea în peşteră, într-un ţarc, erau ţinute
animalele în vreme ce tot în peşteră se depozita şi hrana necesară atât omului cât şi animalelor.
În ce priveşte peşterile cu urme de locuiri temporare, acestea reprezintă aproximativ 80% dintre
peşterile cu urme de locuire. Adăposturile temporare pot fi puse mai ales în legătură cu
incursiunile de vânătore.
126
Mai trebuie subliniat faptul că peşterile cu urme de locuire sunt semnalate doar în sectorul
mijlociu al Cheilor Caraşului, lipsind pe parcursul cheilor unde nici mijloacele de subzistenţă nu
puteau fi procurate.
Din analiza datelor istorice şi a materialelor cartografice disponibile rezultă că majoritatea

suprafeţelor încadrate acum în parcul naţional, au fost împădurite şi neexploatate până în jurul
anului 1.750. Impactul uman şi modificarea vegetaţiei a apărut în zona Caraşova probabil după
anul 1.500 iar în restul perimetrului după anul 1.770.
Terenurile neîmpădurite din zona platoului Iabalcei au fost folosite ca fâneţe, păşuni sau terenuri
cultivate. Din studii mai vechi se observă cultura cânepii pe terenuri vaste, a cerealelor, cu
precădere a porumbului, grâului, orzului, terenul fiind propice acestor culturi. De asemenea, o
importantă suprafaţă a fost cultivată cu pomi fructiferi. Printre animalele crescute se găsesc
ovinele, taurinele şi păsările de curte. Activitatea agricolă a avut o dezvoltare în ultimii 200 de
ani cu o tendinţă majoră de regres în ultimii 50 de ani fapt care a determinat parţial renaturarea
zonei.
Terenurile împădurite au început să fie exploatate sistematic în urma realizării primelor

amenajamente de către Societatea de Căi Ferate Austriece.
Zonarea funcţională a pădurilor a cunoscut modificări în timp, în funcţie de cerinţele economice

şi sociale din perioadele respective şi funcţie de modificările prevederilor normative.
Până în anul 1855 pădurile au aparţinut statului austriac şi apoi Societăţii de Căi Ferate Austriece
- STEG, predecesoarea fostei societăţi UDR. După anul 1920 pădurile STEG au trecut în
proprietatea societăţii UDR care le-a administrat până în anul 1948, când prin noua constituţie
toate pădurile au trecut în patrimoniul statului român. Restul suprafeţelor a fost proprietatea
Comunităţii de Avere cu sediul în Caransebeş.
Gestionarea pădurilor s-a făcut pe bază de amenajamente, aplicându-se regimul codrului regulat
şi regimul codru cu ciclu de producţie de 80 de ani şi 100 de ani.
Pentru transportul materialului lemnos, societatea UDR a construit o amplă reţea de cantoane,
drumuri forestiere şi căi ferate forestiere - CFF, canale cu apă, care se menţin parţial şi în
prezent.
Tabelul 55
Atestarea documentară a aşezărilor umane
Anul atestării
Localitate Detalii cu privire la înfiinţarea comunităţii
documentare
Anina, în trecut 1773 Colonizarea cu 94 de persoane din Viena pentru
127
Anul atestării
documentare
Steierdorf exploatarea pădurii şi a cărbunelui.
Bozovici 1484 Numele localităţi provine de la familia Bohovici care a

fost proprietară în Severin în secolul XV.
Carasova, în 1333 Colonizarea cu croaţi – teritoriul Bosniei de astăzi pentru

trecut apărarea Banatului de invadatorii Bulgari şi Otomani.
Karaševo
Iabalcea 1564 Locuitori veniţi probabil din Caraşova.
Goruia, în trecut 1437 Nu sunt date disponibile.

Korvia
Gârlişte 1535 Nu sunt date disponibile.
Gărâna, în trecut 1827 Colonizarea germanilor din Pădurea Bavareză şi din

Boemia de sud înfiinţând aşezarea Wolfsberg
Wolfsberg
Brebu Nou, în 1828 Colonizarea germanilor din Boemia de sud înfiinţând

trecut aşezarea Weidental.
Weidental
Teregova, în 1447 Localitatea Thwreguba este donată de către Iancu de

trecut Hunedoara, familiei Temesely.
Thwreguba
Văliug, în trecut 1720 Colonizări succesive, în 1720 cu români din Oltenia, în

1793 familii de germani originari din Austria de Jos, în
Franzdorf 1807 familii de cehi şi slovaci, specializaţi în tăierea
lemnelor.
Resiţa, în trecut 1673 Colonizări succesive, în 1673 cu români din Oltenia,

1771 cu muncitori de la Bocşa ca urmare a mutării
Reszinitza furnalelor.
Secu 1795 Colonizări cu mineri din Austria - provincia Steiermark,

dar şi din Cehia - regiunea Zips, Slovacia, Ungaria şi
Italia,
Cuptoare, în 1554 O mică comunitate existentă în primii ani ai ocupaţiei

trecut turceşti. Posibil ca înfiinţarea comunităţii să fie de la
128
Anul atestării
documentare
Kuptor şi începutul sec XIII.

Mala Petyka
Doman 1370 Nu sunt date disponibile.
Ticvaniu Mare, 1437 O mică comunitate din care ulterior s-au format două
în trecut localităţi
Ticvaniu,
Dikvan şi Mali
Dikvan.
Activitatile de subzistenta desfasurate in trecut.
UAT Activitatea Impactul activității

Reșița Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite
Modificarea compoziției floristice
Agricultură Modificare compoziție floristică
Producere var Degradarea formelor geomorfologice
Carașova Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite
Reducerea habitatului de Juniperus
Cosit Reducerea habitatelor de tufărișuri
Agricultură Modificare compoziție floristică
Pomicultură Reducerea suprafețelor împădurite
Producere var Degradarea formelor geomorfologice
Producere Modificări geomorfologice
mangal Tăierea arborilor
Goruia Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite
Anina Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite
Producere Modificări geomorfologice
mangal Tăierea arborilor
Bozovici - -
Prigor Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite
129
Teregova Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite
Văliug Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite
Cosit Reducerea habitatelor de tufărișuri
Plutărit Modificarea regimului hidric
Ticvaniu Agricultură Modificare compoziție floristică
Mare
2.5 Informaţii socio-economice şi culturale: Situaţia prezentă
2.5.1 Comunităţile locale
Aria protejată se suprapune parţial peste 9 unităţi administrativ - teritoriale. O mare parte din
aceste terenuri sunt proprietate de stat administrate de Romsilva şi o pondere redusă este
reprezentată de terenuri ale primăriilor şi terenuri private.
Cea mai mare densitate a populaţiei este în UAT Reşiţa cu 426 loc./kmp dar impactul asupra
parcului naţional este extrem de redus în schimb o mare presiune datorită diverselor activităţi
agricole este în UAT Caraşova deşi densitatea populaţiei este de 23 loc./kmp.
Din punct de vedere al suprafeţei, UAT Caraşova deţine o suprafaţă aproape dublă faţă de
celelalte UAT-uri şi tot odată cea mai mare densitate de valori naturale fapt care conferă
localităţilor Caraşova şi Iabalcea o importanţă deosebită. Acest perimetru include terenuri
agricole, partial abandonate. Există o tendinţă de restrângere a activităţilor tradiţionale de
păşunat şi exploatat fâneţele precum şi abandonarea sălaşelor.
UAT Anina şi Goruia deţin importante resurse cultural-istorice şi peisagistice care pot fi un
centru de atracţie turistică şi educativă.
UAT Prigor şi Văliug deţin păduri naturale deosebit de valoroase, cea mai mare suprafaţă de
pădure cvasivirgină din Europa, ce poate constitui un obiectiv de marcă, în jurul căruia să se
gândească dezvoltarea turistică şi economică.
UAT Reşiţa este cea mai dezvoltată din punct de vedere socio-economic iar dezvoltarea nu se
bazează pe exploatarea resurselor naturale din parcul naţional, fiind un exemplu de urmat şi
pentru celelalte localităţi.
UAT Ticvaniu Mare deţine un tronson din Râul Caraş important pentru conservare şi activităţi
recreative.
130
Pe lângă activităţile agricole, activitatea cu mare impact pe tot cuprinsul parcului rămâne
silvicultura şi nu are legătură directă cu dezvoltarea sau asigurarea de beneficii pentru
comunităţile locale.
Tabelul 56
Lista unităţilor administrativ – teritoriale
Suprafaţa Suprafaţa în Suprafaţa de Densitatea

Procent totala PNSCC intravilan
UAT populaţiei
din UAT
Kmp Kmp ha loc/kmp
Carasova 68 141,45 98,59 0,0 23
Valiug 59 98,38 58,29 45,0 10
Anina 34 145,53 50,71 82,9 63
Bozovici 23 195,79 43,91 14,5 17
Prigor 22 301,37 66,39 20,0 10
Teregova 8 331,21 24,96 0,0 13
Resita 8 197,65 15,36 0,0 426
Goruia 4 62,16 2,76 0,0 15
Total 100 1473,54 360,97 162,4 -
Populația din ariile protejate și zona limitrofă, are statistic peste 100.000 de persoane. Din punct
de vedere al gradului de proximitate față de ariile protejate, 86% din populație, din 6 localități se
află la o distanță relativ mare de 5-15km. Celelalte localități sunt situate lâng ariile protejate,
dețin intravilane sau mici aglomerări de construcții agricole.
Tabelul 57
Populaţia din aria protejată şi zona limitrofă
Nr. personae
UAT Localitatea Grad de proximitate
rezidente
Reşiţa Municipiul Reşiţa şi 73.282 Redus

cartierele Doman,
131
Nr. personae
UAT Localitatea Grad de proximitate
rezidente
Cuptoare, Secu
Caraşova Comuna Caraşova şi 3.110 Ridicat

satul Iabalcea
Goruia Comuna Goruia şi satul 790 Ridicat

Gârlişte
Anina Oraşul Anina 7.485 Ridicat
Bozovici Comuna Bozovici 2.924 Redus
Prigor Satul Borlovenii Vechi şi 2.577 Redus

Borlovenii Noi
Mehadica Comuna Mehadica 870 Redus
Luncaviţa Comuna Luncaviţa şi 2.613 Redus

satul Verendin
Teregova Comuna Teregova 3.981 Redus
Brebu Nou Comuna Brebu Nou şi 119 Ridicat

satul Gărâna
Văliug Comuna Văliug şi 741 Ridicat

staţiunea Crivaia
Ticvaniu Ticvaniu Mare 1.984 Ridicat

Mare
Total - 100.476 -
Populația relativ stabilă este de 80% în mediul urban și cca. 20% în mediul rural. Cifrele
sunt relative pentru că în ultimii ani se înregistrează atât în mediul rural cât și cel urban deplasări
masive ale forței de muncă spre alte țări conform comunicărilor verbale ale reprezentanților
comunităților.
132
Tabelul 58
Structura populaţiei pe sexe, bărbaţi şi femei
Populaţia stabilă
UAT Total Bărbaţi Femei
73.282 35.111 38.171

Oraş Reşiţa
Oraş Anina 7.485 3.719 3.766
Total urban 80.767 38.830 41.937
Bozovici 2.924 1.396 1.528
Caraşova 3.110 1.529 1.581
Goruia 790 398 392
Prigor 2.577 1.284 1.293
Teregova 3.981 1.932 2.049
Văliug 741 369 372
Ticvaniu Mare 1.984 1.000 984
Total rural 16.107 7.908 8.199
TOTAL 96.874 46.738 50.136
Grupa de vârstă 21-45 de ani are ponderea cea mai semnificativă în structura populației
rezidente însă reprezintă și grupa cu potențialul cel mai mare de mobilitate spre centre
universitare sau locuri de muncă situate în alte localități.
Tabelul 59
Structura populaţiei pe grupe de vârstă
Bărbaţi Femei
UAT
0-20 21-45 46-70 71-85 0-20 21-45 46-70 71-85
Reşiţa 11.051 16.526 11.324 1.616 10.457 17.760 12.514 2.778
133
Anina 1.445 1.797 1.128 140 1.453 1.691 1.225 288
Bozovici 414 542 506 144 353 523 580 259
Carasova 421 585 507 123 383 534 557 150
Goruia 89 151 155 70 80 103 187 116
Prigor 344 502 499 126 335 439 553 180
Teregova 514 770 640 181 558 720 732 273
Valiug 127 196 149 21 120 169 142 58
Total 14.405 21.069 14.908 2.421 13.739 21.939 16.490 4.102
Dinamica populației are un trend negativ de cca. 25% la nivelul tuturor comunităților din
jurul ariilor protejate pe o perioada de 20 de ani. La nivel de unitate administrativ-teritorială sunt
scăderi și de peste 30% a populației în anumite cazuri precum Văliug. Dinamica este influențată
temporar și de migrarea populației în alte țări din Europa, migrare ce ajunge și la 40-50% în
cazul unității administrativ-teritoriale Carașova.
Tabelul 60
Dinamica populaţiei
UAT 1990 2000 2008 Trend
Resita 110.902 93.253 84.107 Scădere
Anina 12.992 10.535 8.964 Scădere
Bozovici 3.877 3.351 3.405 Scădere
Carasova 3.691 3.315 3.161 Scădere
Goruia 1.060 931 892 Scădere
Prigor 3.404 3.090 2.725 Scădere
Teregova 5.140 4.708 4.248 Scădere
Valiug 1.503 927 972 Scădere
Total 142.569 120.110 108.474
134
Alături de populația stabilă de naționalitate română care are o pondere de 95% sunt 14
etni: Maghiari, Rromi, Ucrainiei, Germani, Ruși Lipoveni, Turci, Sârbi, Slovaci, Bulgari, Croați,
Evrei, Cehi, Italieni și alte etni.
Tabelul 61
Populaţia stabilă după etnie, secţiunea 1
Ucraineni
Maghiari
Lipoveni
Români
Germani
Rromi
Sârbi
Turci
UAT
Rusi
Reşiţa 74.584 3.034 1.729 445 2.696 20 10 580
Anina 7.992 200 82 29 763 0 1 22
Bozovici 3.144 18 84 4 13 0 0 2
Caraşova 144 12 146 0 16 0 0 16
Goruia 885 2 39 0 7 0 0 0
Prigor 2.899 2 72 1 1 0 0 1
Teregova 4.325 4 55 0 2 0 0 0
Văliug 881 10 0 8 80 0 0 1
Total 94.854 3.282 2.207 487 3.578 20 11 622
Tabelul 62
Populaţia stabilă după etnie, secţiunea 2
Alte etnii
Nedeclarat
Italieni
Bulgari
Croaţi
Slovaci
Cehi
Evrei
UAT
Reşiţa 102 27 535 37 140 19 58 4
Anina 5 3 13 1 33 2 11 6
Bozovici 0 0 0 0 54 0 1 1
Caraşova 0 1 2.758 0 1 0 162 4
135
Goruia 0 0 17 0 0 0 1 0
Prigor 0 0 0 0 2 0 0 0
Teregova 0 0 1 0 0 0 1 0
Văliug 1 0 1 0 0 0 0 0
Total 108 31 3.325 38 230 21 234 15
Din punct de vedere al religiei, peste 90% din populație sunt Ortodocși urmați de Romano-catolici
cu cca. 1%. Religiile Greco-catolică, Reformată, Evanghelică de Confesiune augustana,
Evanghelică lutherană, Unitariană, Armeană, Creștină de rit vechi, Baptistă, Penticostală,
Adventistă de ziua a şaptea, Creştină după evanghelie, Evanghelică, Musulmană, Mozaică, ocupă
o pondere de 9%.
Tabelul 63
Populaţia stabilă după religie, secţiunea 1
Confesiune augustana
Creştină de rit vechi

Romano-catolică
Evanghelică de
Greco-catolică
Evanghelică
Unitariană
Reformată
Armeană
Ortodoxă
lutherană
Baptistă
UAT
Resita 70.861 6.514 986 1.089 55 41 10 0 42 1.788
Anina 6.825 1.252 50 54 9 14 0 0 11 276
Bozovici 2.991 86 3 8 0 2 0 0 0 178
Carasova 236 3.017 2 2 0 0 0 0 0 0
Goruia 890 19 1 1 0 0 0 0 0 1
Prigor 2.825 5 1 1 0 0 0 0 0 141
Teregova 4.177 15 1 5 0 0 0 0 0 136
Valiug 890 84 1 5 0 0 1 0 0 0
Ticvaniu
Mare 1.586 12 120 0 0 0 0 0 0 39
Total 91.281 11.112 1.165 1.165 64 57 11 0 53 2.559
136
Tabelul 64
Populaţia stabilă după religie, secţiunea 2
Adventistă de ziua
Creştină după
Nedeclarată
Fără religie
Altă religie
Musulmană
Evanghelică
evanghelie
Penticostală
a şaptea
Mozaică
UAT
Atei
Resita 1.784 187 44 53 7 41 266 90 80 88
Anina 559 25 29 23 0 1 9 9 3 18
Bozovici 29 3 10 0 2 0 1 0 0 8
Carasova 2 0 0 0 1 0 0 0 0 0
Goruia 36 0 0 0 0 0 3 0 0 0
Prigor 0 3 0 0 0 0 1 0 0 1
Teregova 18 1 5 0 0 0 26 2 2 0
Valiug 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
Ticvaniu
Mare 91 0 0 0 0 0 0 3 0 0
Total 2.519 219 88 76 10 42 306 101 86 115
Populația activă în zona ariilor protejate ocupă o pondere de 40% iar populația inactivă o
pondere de 60%. Din cei 60% populație inactivă, un procent important desfășoară activități
economice sau sociale în alte țări.
137
Tabelul 65
Populaţia activă, ocupată şi inactivă
Populaţie Populaţia Populaţia Populaţia

Localitate
total activă ocupată inactivă
Reşiţa 84.025 34.921 30.744 49.105
Anina 9.167 3.136 2.449 6.031
Caraşova 3.260 872 694 2.388
Goruia 951 258 228 693
Bozovici 3.321 1.081 917 2.240
Prigor 2.978 1.214 1.094 1.764
Teregova 4.388 1.475 1.342 2.913
Văliug 982 376 333 606
Total 109.072 43.333 37.801 65.740
Populația cu studii superioare este de 7.091 persoane, cu studii liceale de 25.242 și fără
școală de 3.826. Ponderea cea mai mare o ocupă populația cu studii medii fiind de 25%.
Tabelul 66
Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite, secţiunea 1
Studii
Studii Studii
UAT profesionale şi Fără şcoala Şcoala nedecl.
gimnaziale primare
de ucenici
12.243 17.725 11.250 2.441 54

Oraş Reşiţa
Oraş Anina 1080 2665 1.617 328 0
Bozovici 306 981 670 210 0
Brebu Nou 12 27 12 3 0
Caraşova 424 1.195 971 154 3
138
UAT Studii Studii Studii Fără şcoala Şcoala nedecl.
profesionale şi gimnaziale primare
Goruia 86 410 234 25 0
Prigor 272 1.129 841 123 1
Teregova 351 1.750 1.066 214 1
Văliug 209 273 149 48 0
Ticvaniu Mare 92 598 400 280 141
TOTAL 15.075 26.753 17.210 3.826 200
Tabelul 67
Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite, secţiunea 2
Studii sup. de Studii sup. de Studii postliceale

UAT Studii liceale
lungă durata scurtă durata şi de maiştri
6.525 1.294 3.758 21.561

Oraş Reşiţa
Oraş Anina 201 39 360 1725
Bozovici 151 17 96 578
Brebu Nou 3 1 2 22
Caraşova 18 1 4 175
Goruia 18 0 20 77
Prigor 27 5 24 269
Teregova 64 3 31 415
Văliug 27 3 8 175
Ticvaniu Mare 57 55 13 245
TOTAL 7.091 1.418 4.316 25.242
139
Activităţile economice
Principalele activităţi economice sunt silvicultura şi turismul. Agricultura are o importanţă
secundară, în special prin agricultura de subzistenţă.
Tabelul 68
Sectoare economice dominante
UAT Localitatea Sectoare economice dominante
Reşiţa Cartierul Cuptoare Servicii
Reşiţa Cartierul Secu Servicii
Reşiţa Municipiul Reşiţa Producţie, servicii
Reşiţa Cartierul Doman Servicii
Caraşova Comuna Caraşova Servicii
Caraşova Satul Iabalcea Servicii
Goruia Satul Gârlişte Servicii
Anina Oraşul Anina Producţie, servicii
Bozovici Comuna Bozovici Producţie, servicii
Prigor Satul Borlovenii Vechi Servicii
Prigor Satul Borlovenii Noi Servicii
Mehadica Comuna Mehadica Servicii
Luncaviţa Satul Verendin Servicii
Luncaviţa Comuna Luncaviţa Servicii
Teregova Comuna Teregova Servicii
Brebu Nou Comuna Brebu Nou Servicii
Brebu Nou Satul Gărâna Servicii
Văliug Staţiunea Crivaia Servicii
Văliug Comuna Văliug Producţie, servicii
Ticvaniu Mare Ticvaniu Mare Servicii
140
Tabelul 69
Numărul de salariaţii
Au fost inventariate 65 de zone agricole cu UAT Număr mediu salariaţi
terenuri cultivate, pomicultură, fâneţe şi păşuni, ce
totalizează peste 2000 de parcele cu o suprafaţă totală de Reşiţa 23.402
cca. 3.200 ha. sursa registrul agricol, carte funciară, hărţi
Anina 641
topografice. Sub 30% din aceste terenuri sunt exploatate
agricol în prezent iar tendinţa este de scădere a Caraşova 144
suprafeţelor utilizate. Excepţie fac lucrările subvenţionate
de întreţinere a păşunilor care se extind anual ca suprafaţă Goruia 58
deşi utilizarea lor de către crescătorii de animale nu
Bozovici 483
justifică acest demers.
Prigor 151
Teregova 241
Văliug 90
Total 25.210
Tabelul 70
Activităţi agricole
UAT Zona agricolă Activitatea Intensitate
Reşiţa Capul Baci Fâneţe Scăzută
Caraşova Platoul Iabalcea Agricultură, Creştere animale, Fâneţe Ridicată
Caraşova Dl. Cârni Pole Pomicultură, crestere animale Ridicată
Caraşova Dl. Groapa Iepii Crestere animale, fâneţe Scăzută
Caraşova Poiana Sumbrac Fâneţe Scăzută
Caraşova Poiana Comarnic Fâneţe Scăzută
Caraşova Dl. Zaglavac Pomicultură Ridicată
Caraşova Dl. Bucitu Pomicultură Scăzută
Caraşova Dl. Zabăl Pomicultură Medie
141
UAT Zona agricolă Activitatea Intensitate
Caraşova Valea Raicovacea Pomicultură Scăzută
Caraşova Valea Budineac Pomicultură Scăzută
Caraşova Dl. Repciun Pomicultură Scăzută
Caraşova Dl. Golaş Pomicultură Scăzută
Caraşova Valea Jejniţa Pomicultură Scăzută
Caraşova Dl. Mărghitaş Pomicultură; creşterea animalelor Medie
Caraşova P-na Moghila Mare Creşterea animalelor Ridicată
Caraşova P-na Ţeria Agricultură, creşterea animalelor, fâneţe Ridicată
Caraşova Dl. Ravnişte Creşterea animalelor Ridicată
Caraşova Dl. Golaş Creşterea animalelor Medie
Caraşova Dl Straja Creşterea animalelor Medie
Caraşova Dl. Covelişte Creşterea animalelor Medie
Bozovici Dealu Zabăl Creşterea animalelor Scăzută
Prigor Platoul Semenic Creşterea animalelor Medie
Teregova Platoul Semenic Creşterea animalelor Medie
Văliug Platoul Semenic Creşterea animalelor Medie
Văliug Dl. Poiana Beţi Creşterea animalelor Scăzută
Tabelul 71
Zone cu construcţii agricole (sălaşe, grajdiuri)
Zona internă a
UAT Zona / locul Număr clădiri
PNSCC
Reşiţa Capu Baciului 3 4
Caraşova Dl Pasac Vest 3 1
Caraşova - Iabalcea Platoul Iabalcea 3 32
Caraşova - Iabalcea Cioaca cu Apă 3 1
142
Zona internă a
UAT Zona / locul Număr clădiri
PNSCC
Caraşova – Iabalcea P-na Prolaz 3 4
Caraşova - Iabalcea P-na Ţeria 2 3
Caraşova Dl. Zabal 3 24
Caraşova P-na Vircane 3 4
Caraşova V. Raicovacea 3 10
Caraşova V. Sereniac 3 5
Caraşova Dl Dobrivirf 3 6
Caraşova Dl. Curiaciţa 3 3
Caraşova Dl. Vainov 3 10
Caraşova P-na Râvniştea Mare Sud 3 9
Caraşova Dl. Straja 3 14
Caraşova V. Jejniţa 3 7
Caraşova Livada Maghila 3 4
Teregova Semenic 3 1
Total 142
Activităţile silvice
Sunt 23 de Unităţi de Producţie ce fac parte din fondul forestier naţional administrat de RNP
Romsilva. Câteva parcele din aceste unităţi din zona Reşiţa şi Caraşova aparţin celor două
primării. Încadrarea suprafeţelor de pădure în tipuri funcţionale de producţie sau protecţie este
realizată prin amenajamentele silvice ale fiecărui UP. Pentru paza, supravegherea şi desfăşurarea
activităţilor specifice silviculturii, există 20 de cantoane silvice din care permanent sunt folosite
cca. 20%.
Suprafeţe de teren forestier parcurse de tăieri progresive, succesive, grădinărite, de conservare,

igienă şi accidentale cu excepţia celor care sunt incluse în zona internă a PNSCC 1 şi 2 la finalul
anului 2012.
143
Tabelul 72
Zonele cu activităţi silvice
Unitatea Suprafaţa totală

Unitate de Unităţi
Administrativ - Ocol Silvic
Producţie amenajistice (ha)
Teritorială
Reşiţa Reşiţa VII Reşiţa 5 - 38 1.271,3
Reşiţa, Caraşova Reşiţa IX Caraşova 46-48,50-70 676,2
Caraşova Reşiţa X Comarnic 1 - 116 3.616,9
Caraşova Reşiţa XI Râvnişte 1 - 51 1.180,5
Goruia, Caraşova Oraviţa III Jitin 13-15,18-22 220,4
Anina, Caraşova Anina V Celnic 20-49, 72, 73 901,1
Anina Anina VI Anina 1 - 4, 7 - 9 256,1
Anina Anina VII Mărghitaş 1 - 24 730,3
Anina Anina VIII Cireşnaia 1 - 20 725,4
Anina Anina IX Buhui 1 - 31 1.011,8
Anina Anina X Izv.Caraşului 1 - 62 1.903,9
Bozovici Bozovici III Poneasca 1 - 108 4.243,3
Prigor Nera II Nergana 1 - 143 4.088,9
Prigor Nera III Nergăniţa 3 - 64 2.125,7
Văliug Văliug I Cuca Gozna 55-60, 62-84 837,3
Văliug Văliug II Bolnovăţ 1 - 55 1.106,8
Văliug Văliug III Băile 1 - 58 1.185,4
Văliug Văliug IV Bârzăviţa 1 - 54 890,3
Văliug Văliug V Faţa Beţii 1 - 31 620,0
Văliug Văliug VI Crivaia 1 - 36 765,5
Teregova Văliug IX Trie Ape 34 - 46 281,8
Teregova Văliug XI Semenic 1 - 34 925,1
144
Unitatea Suprafaţa totală
Unitate de Unităţi
Administrativ - Ocol Silvic
Producţie amenajistice (ha)
Teritorială
Teregova Văliug XII Molidul 1 - 44 1.157,7
Total 30.721,7
Activitati de turism.
Principalele capacități de cazare sunt în nordul ariilor protejate, la Reșița, Văliug, Crivaia,
Semenic, Brebu Nou și Gărâna. În aceste zone numărul turiștilor cazați / an depășește 97%.
Dintre celelalte unități administrativ-teritoriale o creștere notabilă se înregistrează în Bozovici și
Anina.
Tabelul 73
Indicatorii de turism
Unitaţi de Turisti cazaţi / an Înoptări

UAT
cazare - număr număr număr
Reşiţa 9 15.239 32.474
Anina 2 0 0
Caraşova 1 0 0
Goruia 0 0 0
Bozovici 1 348 2.340
Prigor 1 0 0
Teregova 2 253 1.955
Văliug 10 4.204 10.104
Ticvaniu Mare 0 0 0
Total 26 20.044 46.873
Activitățile de transport public
Principalele servicii de transport sunt asigurate cu autobuze și microbuze pe rutele Reșița,

Carașova, Anina, Bozovici; Reșița, Goruia, Ticvaniu Mare; Reșița, Văliug.
Autogări sunt în localitățile Reșița și Bozovici iar gări CFR în Reșița și Anina.
145
Cel mai apropiat aeroport este situat în localitatea Timișoara.
Tabelul 74
Serviciile de transport public
Mijloace
Transport
Autogară
Legături Legături Localități de
Localitatea
Gară
local
CFR autogări deservite transport
în comun
Reșița 2 Caransebeș 1 Caransebeș Carașova 3 Autobuz

Timișoara Timișoara Anina Taximetru
Bozovici Bozovici
Văliug
Anina 1 Oravița 0 - - 1 Autobuz
Bozovici 0 - 1 Reșița Prigor 1 Autobuz
Carașova 0 - 0 - - 1 Microbuz
Prigor 0 - 0 - - 0 -
Teregova 1 Caransebeș 0 - - 1 Autobuz

Băile
Herculane
Văliug 0 - 0 - - 1 Microbuz
Goruia 0 - 0 - - 1 Autobuz
Ticvaniu 0 - 0 - - 1 Autobuz
Mare
Total 4 - 2 - - 10 -
Aeroport internaţional Timişoara (până la Reşiţa 100 km)
146
2.5.2 Factorii interesaţi
Tabelul 75
Factorii interesați și aria de interes a acestora
Denumire factor
Nr. Tip Aria de interes
interesat
Oraşul Reşiţa Administraţie Administrarea UAT şi reprezentarea

1 publică comunităţii locale
Oraşul Anina Administraţie Administrarea UAT şi reprezentarea
Comuna Bozovici Administraţie Administrarea UAT şi reprezentarea
Comuna Caraşova Administraţie Administrarea UAT şi reprezentarea
Comuna Goruia Administraţie Administrarea UAT şi reprezentarea
Comuna Prigor Administraţie Administrarea UAT şi reprezentarea
Comuna Teregova Administraţie Administrarea UAT şi reprezentarea
Comuna Valiug Administraţie Administrarea UAT şi reprezentarea
Consiliul Judeţean Caraş Administraţie Administrarea drumurilor judeţene,
Severin - publică Reglementarea urbanistică în context
judeţeană zonal şi judeţean, dezvoltarea
9 Direcţia Generală teritorială, asigurarea salvării în zona
Urbanism şi Dezvoltare montană
Teritorială
Consiliul Judeţean Caraş Administraţie Salvare în zona montană.

Severin – Serviciul Public publică
10 Salvamont judeţeană
11 Agenţia pentru Protecţia Instituţie Reglementarea activităţilor din punct de
147
Nr. Denumire factor Tip Aria de interes
interesat
Mediului Caraş Severin deconcentrată vedere al mediului
Garda Naţională de Instituţie

Controlul activităţilor din punct de
12 Mediu – Comisariatul deconcentrată
vedere al protecţiei mediului
Judeţean Caraş-Severin
Instituţie Controlul activităţilor din punct de
13 Garda Forestieră deconcentrată vedere silvic.
Agenţia de Plăţi şi Instituţie Reglementarea, finanţarea şi controlul

14 deconcentrată
Intervenţie în Agricultură măsurilor în agricultură.
Instituţie
15 Jandarmeria Română deconcentrată Supraveghere şi intervenţie.
Administraţia Bazinală de Agent

Apă Banat - Sistemul de economic Administrarea corpurilor de apă de
16 suprafaţă şi subterană
Gospodărire a Apelor
Caraş Severin
Agent Administrarea fondului forestier
RNP Romsilva - Direcţia
economic naţional şi exploatarea pădurii –
17 Silvică CS
silvicultură
Agent
18 Grupul CEZ Exploatarea sistemului hidroenergetic
economic
Agent
S.C MIRFOR S.R.L Exploatare masa lemnoasa
economic
Agent
S.C BAXSAUFOR S.R.L Exploatare masa lemnoasa
economic
Agent
S.C IONE&CRIS S.R.L Exploatare masa lemnoasa
economic
S.C ENEA CHEILE Agent

NEREI S.R.L economic Exploatare masa lemnoasa
Agent
S.C RAZUSTOM S.R.L Exploatare masa lemnoasa
economic
S.C SILVANI GEORGE Agent

S.R.L economic Exploatare masa lemnoasa
Agent
S.C MOUNTAIN S.R.L Exploatare masa lemnoasa
economic
Agent
S.C COS&NIC S.R.L Exploatare masa lemnoasa
economic
148
Nr. Denumire factor Tip Aria de interes
interesat
S.C VILELLA INTER Agent
S.RL economic Exploatare masa lemnoasa
S.C SILVA OVICRIS Agent

Agent
S.C BIG PROD S.R.L Exploatare masa lemnoasa
economic
S.C TDL BRADET Agent

Agent Exploatare masa lemnoasa

S.C OTE PLAST economic
S.C COLCEAR SERV Agent

COM S.R.L economic Exploatare masa lemnoasa
S.C ALEX&CARMINA Agent

Universitatea Eftimie Unitate de Protecţia mediului natural şi cultural;

19 Murgu învăţământ turism.
Asociaţia Speologică ONG Managementul eficient al ariei
20 Exploratorii protejate, cercetarea ecosistemului
subteran, turism.
Asociaţia Operatorilor de ONG
21 Turism Banatul Montan Dezvoltarea turismului
ONG Conservarea naturii; Dezvoltarea

22 Asociaţia Euroland Banat
turismului
Asociaţia BikeAttack ONG

23 Dezvoltarea cicloturismului
Reşiţa
Asociaţia Rangerilor din ONG Asigurarea protecţiei şi supravegherii

24 eficiente
România
Instituţie Coordonarea şi derularea activităţilor de
25 Inspectoratul Şcolar CS deconcentrată învăţământ.
149
2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor
Tabelul 76
Caracterizarea generală a Unităţilor Administrativ – Teritoriale
Zone cu valoare naturală

Zona Zona defavorizată ridicată
UAT montană de condiţii Pajişti cu înaltă Practici
defavorizată naturale specifice valoare agricole
naturală tradiţionale
Reşiţa X - - -
Anina X - X X
Bozovici X - X X
Caraşova X - X X
Goruia - X X X
Prigor X - X X
Teregova X - X X
Văliug X - X X
Ticvaniu Mare - - - X
Tabelul 77
Situaţia suprafeţelor neagricole pe deţinători (UM=ha)
Suprafaţă neagricolă Proprietatea
Localitatea Păduri şi
Total vegetaţie Consiliul local Privată
forestieră
Reşiţa 4.216 3.625 173 1.037
Anina 13.641 12.223 181 205
Bozovici 12.263 11.485 456 718
Brebu Nou 282 98 0 0
Caraşova 7.110 6.543 137 650
150
Suprafaţă neagricolă Proprietatea
Localitatea Păduri şi
Total vegetaţie Consiliul local Privată
forestieră
Prigor 22.451 22.075 947 1.213
Teregova 19.110 18.553 579 1.243
Văliug 8.792 6.544 431 100
Goruia 1.367 1.273 122 424
Ticvaniu Mare 55 0 0 0
Total 89.287 82.419 3.026 5.590
Unităţile de producţie agricolă
Au fost inventariate 65 de zone agricole cu terenuri cultivate, pomicultură, fâneţe şi păşuni, ce

totalizează peste 2000 de parcele cu o suprafaţă totală de cca. 3.200 ha. sursa registrul agricol,
carte funciară, hărţi topografice. Sub 30% din aceste terenuri sunt exploatate agricol în prezent
iar tendinţa este de scădere a suprafeţelor utilizate. Excepţie fac lucrările subvenţionate de
întreţinere a păşunilor care se extind anual ca suprafaţă deşi utilizarea lor de către crescătorii de
animale nu justifică acest demers.
Tabelul 78
Zonele de producţie agricolă
Unitate de Nr. Parcele Suprafaţa totală

UAT Localitatea
Producţie agricole Ha
Reşiţa Reşiţa Cârşa 1 120
Reşiţa Reşiţa Capul Baci 100 55
Reşiţa Reşiţa Râu Mare 25 15
Caraşova Caraşova Ravniştea Mare 1 380
Caraşova Caraşova Mărghitaş 1 172
Caraşova Caraşova Cârno Pole 1 100
Caraşova Caraşova Balaban 72 65
151
UAT Localitatea
Caraşova Caraşova Barcacea 15 10
Caraşova Caraşova Bogdanova 5 2
Caraşova Caraşova Breg 4 2
Caraşova Caraşova Buhui 163 134
Caraşova Caraşova Cerneaviţa 21 12
Caraşova Caraşova Chicer 74 55
Caraşova Caraşova Coniorăţ 4 2
Caraşova Caraşova Covelişte 10 8
Caraşova Caraşova Crai Moghila 275 215
Caraşova Caraşova Craişte 59 41
Caraşova Caraşova Del 12 10
Caraşova Caraşova Deseleac 4 3
Caraşova Caraşova Gabreneac 19 13
Caraşova Caraşova Gelug 13 7
Caraşova Caraşova Ianiciov 14 8
Caraşova Caraşova Iazovnic 18 8
Caraşova Caraşova Iasinovăţ 27 18
Caraşova Caraşova Mărghitaş 3 2
Caraşova Caraşova Moghila 138 108
Caraşova Caraşova Moghiliţa 95 75
Caraşova Caraşova Paşac 46 36
Caraşova Caraşova Pinet 13 4
Caraşova Caraşova Polie 6 2
Caraşova Caraşova Ponicova 59 43
152
UAT Localitatea
Caraşova Caraşova Prolaz 24 19
Caraşova Caraşova Ravnişte 4 4
Caraşova Caraşova Răpciun 32 16
Caraşova Caraşova Straja 15 12
Caraşova Caraşova Ţeria 16 17
Caraşova Caraşova Ţerovo 7 5
Caraşova Caraşova Vârcane 18 15
Caraşova Caraşova Veliştag 18 13
Caraşova Caraşova Voinov 117 64
Caraşova Caraşova Zabăl 52 42
Caraşova Caraşova Zăpoda 6 4
Caraşova Iabalcea Bregstudenaţ 56 45
Caraşova Iabalcea Bogdana 10 4
Caraşova Iabalcea Certej 17 11
Caraşova Iabalcea Chicer 8 4
Caraşova Iabalcea Cioaca 54 40
Caraşova Iabalcea Comarnic 19 42
Caraşova Iabalcea Craişte 15 15
Caraşova Iabalcea După Cioacă 10 9
Caraşova Iabalcea Graguia 5 4
Caraşova Iabalcea Groapa Iepii 5 2
Caraşova Iabalcea Ponicova 40 25
Caraşova Iabalcea Naves 6 4
Caraşova Iabalcea Ravnişte 43 30
153
UAT Localitatea
Caraşova Iabalcea Sumbrac 37 17
Anina Anina Mărghitaş 1 16
Anina Anina Pomet 1 10
Anina Anina Isvarna 1 100
Prigor Prigor Semenic 1 400
Teregova Teregova Semenic 1 70
Văliug Văliug Semenic 1 271
Văliug Văliug P-na Molidu 30 15
Văliug Văliug P-na Beţii 1 45
Văliug Văliug P-na Brăian 50 57
Total 2.019 3.172
Unităţile de producţie forestieră

Sunt 23 de Unităţi de Producţie ce fac parte din fondul forestier naţional administrat de RNP
Romsilva. Câteva parcele din aceste unităţi în zona Reşiţa şi Caraşova aparţin celor două
primării. Încadrarea suprafeţelor de pădure în tipuri funcţionale de producţie sau protecţie este
realizată prin amenajamentele silvice ale fiecărui U.P. Pentru paza, supravegherea şi desfăşurarea
activităţilor specifice silviculturii există 20 de cantoane silvice din care permanent sunt folosite
cca. 20%.
Tabelul 79
Zonele de producţie silvică
Suprafaţa
Unitate de Unitate totală
UAT Ocol Silvic
Producţie amenajistică
Ha
Reşiţa Reşiţa VII Reşiţa 5 - 38 1.271,3
Reşiţa, Caraşova Reşiţa IX Caraşova 46-48,50-70 676,2
Caraşova Reşiţa X Comarnic 1 - 116 3.616,9
154
Suprafaţa
Unitate de Unitate totală
UAT Ocol Silvic
Producţie amenajistică
Ha
Caraşova Reşiţa XI Râvnişte 1 - 51 1.180,5
Goruia, Caraşova Oraviţa III Jitin 13-15,18-22 220,4
Anina, Caraşova Anina V Celnic 20-49, 72, 73 901,1
Anina Anina VI Anina 1 - 4, 7 - 9 256,1
Anina Anina VII Mărghitaş 1 - 24 730,3
Anina Anina VIII Cireşnaia 1 - 20 725,4
Anina Anina IX Buhui 1 - 31 1.011,8
Anina Anina X Izv.Caraşului 1 - 62 1.903,9
Bozovici Bozovici III Poneasca 1 - 108 4.243,3
Prigor Nera II Nergana 1 - 143 4.088,9
Prigor Nera III Nergăniţa 3 - 64 2.125,7
Văliug Văliug I Cuca Gozna 55-60, 62-84 837,3
Văliug Văliug II Bolnovăţ 1 - 55 1.106,8
Văliug Văliug III Băile 1 - 58 1.185,4
Văliug Văliug IV Bârzăviţa 1 - 54 890,3
Văliug Văliug V Faţa Beţii 1 - 31 620,0
Văliug Văliug VI Crivaia 1 - 36 765,5
Teregova Văliug IX Trie Ape 34 - 46 281,8
Teregova Văliug XI Semenic 1 - 34 925,1
Teregova Văliug XII Molidul 1 - 44 1.157,7
Total 30.721,7
În perimetrul de referinţă s-au identificat un număr de 14 categorii de folosinţă a terenurilor.

Ponderea cea mai mare a utilizării terenului în sit este reprezentată de pădurile de foioase 67,7%
urmată de păşunile mixte cu o pondere de 17,1%. Valoarea diversităţii pentru tipurile de
155
categorii de acoperire a terenului relevă o diversitate medie a categoriilor de utilizare a
terenurilor. Dominanţa netă a categoriei de acoperire a terenurilor o reprezentată pădurile de
foioase.
Harta utilizării terenului în anexa nr. 13 a planului de management, conform analizei CORINE
Land Cover.
Tabelul 80
Utilizarea terenurilor CORINE Land Cover
Nr. Suprafaţa
Cod Denumire
crt. ha %
1 112 Zone urbane discontinue 0,1651 0,0003
2 121 Zone Urbane 23,6956 0,0561
3 131 Extracţia calcarului – carieră inactivă 40,8409 0,0967
4 222 Pomi fructiferi 438,4543 1,0385
5 231 Pajişti 1.748,0909 4,1405
6 243 Teren agricol şi fâneţe 10,5399 0,0249
7 311 Păduri de foioase 28.585,8963 67,7082
8 312 Păduri de răşinoase 1.554,7418 3,6825
9 313 Păduri mixte (foioase & răşinoase) 7.221,0700 17,1037
10 321 Fâneţe naturală 794,6721 1,8822
11 324 Pajişti cu arbuşti de tranziţie spre pădure. 1.436,9877 3,4036
12 332 Stâncării şi grohotişuri 278,2860 0,6591
13 412 Turbării 77,0599 0,1825
14 512 Zonă inundabilă 8,7110 0,0206
2.5.4 Desemnarea prezentă pentru conservare
Există trei tipuri de zone de protecţie şi conservare:
A. Zone naturale protejate de interes naţional şi european: rezervaţii naturale, SCI, SPA, PN
156
B. Zone protejate ale patrimoniului cultural naţional: situri arheologice, fotificaţii.
C. Zone de protecţie sanitară şi hidrogeologică: captări de apă.
2.5.5 Utilizare şi facilităţi pentru activităţi educative
Nu există dotări special dedicate activităţilor educative. Taberele şcolare Vila Klaus, Cireşnaia,
Poneasca au fost închise.
Programele educative sunt pe termen scurt în cadrul proiectelor administraţiei sau ale ONG-urilor.
Activităţile educative sunt permanente organizate de administraţie sau unităţi de învăţământ. Activităţile
se desfăşoară foarte rar în parcul naţional dar cu o frecvenţă mare în şcolile din localităţile limitrofe şi
constau în explicarea proceselor naturale, necesităţile de conservare, impacturi.
2.5.6 Utilizare şi facilităţi pentru turism/recreere
Există 12 zone în care se desfăşoară activităţi turistice din care 10 sunt în interiorul parcului
naţional şi 2 zone în vecinătate. Activitate cu intensitate ridicată există în Cheile Caraşului vara
şi în Semenic iarna. În zonele Trei Ape, Brebu, Gărâna, Crivaia sunt activităţi cu intensitate
ridicată tot timpul anului.
Tabelul 81
Utilizarea turistică
Unitatea Localizare
Nr. Zona turistică Activitatea Administrativ în raport Intensitate
- Teritorială cu AP
1 Drumeţie, Interior Medie

Zona Sodol Speoturism; Reşiţa
Alpinism
2 Drumeţie; Interior Ridicată

Agrement;
Cheile Caraşului Caraşova
Speoturism;
Alpinism
3 Drumeţie; Interior Medie

Zona Comarnic Agrement; Caraşova
Speoturism;
4 Cheile Buhuiului Drumeţie; Anina, Interior Scăzută
157
Unitatea Localizare
Nr. Zona turistică Activitatea Administrativ în raport Intensitate
Speoturism. Caraşova
5 Izbucul Caraşului Drumeţie Caraşova Interior Scăzută
6 Anina, Interior Scăzută

Drumeţie;
Cheile Gârliştei Caraşova,
Speoturism
Goruia
7 Zona Mărghitaş Agrement Anina Interior Medie
8 Agrement; Interior Mare

Zona Buhui Anina
Speoturism
9 Izvoarele Nerei Drumeţie Prigor Interior Scăzută
10 Trei Ape, Brebu, Brebu Nou, Exterior Ridicată

Agrement
Gărâna Teregova
11 Staţiunea Schi; Săniuş; Interior Ridicată

Văliug
Semenic Snowmobil
12 Crivaia Agrement Văliug Exterior Ridicată
Tabelul 82
Unităţi de cazare şi de servire a mesei
Unitatea Localizare
Nr. Zona turistică Unitatea Administrativ în raport Intensitate
1 Sodol Pensiunea Dănuţ Reşiţa Exterior Redusă
2 Cheile Caraşului Pensiune Trei Mori Caraşova Exterior Ridicată
3 Pensiunea Exterior Redusă

Cheile Caraşului Caraşova
PerlaCaraşului
4 Mărghitaş Hotel Mărghitaş Caraşova Interior Redusă
5 Mărghitaş Pensiunea Erika Anina Interior Redusă
6 Buhui Hotel Steierdorf Anina Exterior Redusă
158
Unitatea Localizare
7 Cabana Silvică Anina Interior Redusă

Buhui
Buhui
8 Trei Ape Bungalowl Perla Brebu Nou Exterior Redusă

Trei Ape
9 Trei Ape Motel Perla Trei Ape Brebu Nou Exterior Medie
10 Trei Ape Pensiune Briza Brebu Nou Exterior Medie

Muntelui
11 Trei Ape Pensiune Diana Brebu Nou Exterior Medie
12 Trei Ape Pensiune Gărâna Brebu Nou Exterior Medie
13 Trei Ape Pensiune Paula Brebu Nou Exterior Medie
14 Trei Ape Pensiune Brebu Nou Exterior Ridicată

agroturistică
Gotschana
15 Trei Ape Pensiune Brebu Nou Exterior Ridicată

agroturistică La
Răscruce
16 Trei Ape Pensiune Brebu Nou Exterior Redusă

agroturistică
Volfberg
17 Trei Ape Popas turistic Brebu Nou Exterior Redusă

Austria
18 Trei Ape Pensiune agroturistică Brebu Nou Exterior Medie

Lupo
19 Semenic Cabana Andra Văliug Interior Ridicată
20 Semenic Cabana Centrală Văliug Interior Redusă
21 Semenic Hotel pentru tineret Văliug Interior Medie

Duşan & Fiul
22 Semenic Complex Vile Birta Văliug Interior Redusă

Grup
23 Semenic Hotel Gozna Văliug Interior Redusă
159
Unitatea Localizare
24 Semenic Cabana Îmbunătăţiri Văliug Interior Redusă

funciare
25 Semenic Cabana Morala Văliug Interior Redusă

Construct
26 Semenic Cabana Recons Văliug Interior Redusă
27 Semenic Cabana CSM Reşiţa Văliug Interior Redusă
28 Semenic Cabana Silvică Văliug Interior Medie

Semenic
29 Crivaia Hotel Rândunica Văliug Exterior Ridicată
30 Crivaia Pensiune Terasa Văliug Exterior Medie

Semenic
31 Crivaia Pensiune Văliug Exterior Medie

agroturistică Casa
Hubertus
32 Crivaia Vila Avocaţilor Văliug Exterior Ridicată
33 Crivaia Pensiune UCMR Văliug Exterior Medie
34 Crivaia Pensiune CSR Văliug Exterior Medie
35 Crivaia Cabana Văliug Exterior Redusă

Hidroconstrucţia
36 Crivaia Cabana Crivaia Văliug Exterior Medie
Vizitatorii în scop recreativ
 După domiciliu
• Din România: marile oraşe - Timişoara, Bucureşti, zona vestică a României.
• Din alte ţări:
o De naţionalitate Română: Germania, Ungaria, Italia.
o Din diferite ţări: preponderent Europa.
 După tipul de grup
160
• De muncă: colegi de şcoală, colegi de serviciu, familii.
• Politic: nediferenţiat.
• Religios: preponderent Ortodox şi Baptist.
• Recreativ: elevi, studenţi.
 După studii
• Studii medii: 60%.
• Studii superioare: 40%.
 După factorii demografici
• Grupa de vârstă: 15-30 de ani, 60%; 31-60 de ani, 30%; peste 60 de ani, 10%.
• Nivelul de instruire: 70% studii medii, 30% studii superioare.
• Ocupaţia: nivele de execuţie 95%, nivel de conducere 5%.
• Distribuţia după sex: 50% femei, 50% bărbaţi.
• Mărimea familiei: 2 persoane în medie.
• Domiciliu: 20% rural, 80% urban.
• Zona geografică de domiciliu: Reşiţa, Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Franţa,
Belgia, Anglia.
• Nivelul veniturilor: medii.
 După factorii psihologici
• Percepţia: cadrul natural propice recreerii.
• Personalitatea: comportamentul este distinctiv în comparaţie cu al majorităţii cetăţenilor.
• Motivaţia: natură cvasisălbatică, linişte, aventură, experienţă personală.
2.5.7 Utilizare şi facilităţi pentru cercetare
Nu există dotări pentru cercetare.
Majoritatea cercetărilor sunt realizate în domeniul speologiei, hidrogeologiei şi arheologiei.
3. Evaluarea
3.1 Evaluarea pentru biodiversitate
161
Informaţii cu privire la biodiversitatea ariei protejate există, dar sunt studii vechi cu numeroase
goluri, care trebuiesc completate. Sunt necesare studii de inventariere şi cartare a biodiversităţii
pentru a identifica zonele care necesită măsuri de protecţie.
În prezent au fost identificate ameninţări la nivelul habitatelor (păşuni, turbări) şi a speciilor de

plante (orhidee), animale (lilieci, vipere pentru colectarea veninului).
Efectele păşunatului cu vite mari şi ovine sunt evidente în zona golului montan Semenic.
Suprapăşunatul produce:
• Exces de elemente fertilizante de natură organică (azot şi potasiu).
• Schimbarea pH-ului solului.
• Compactarea solului.
• Apariţia şi răspăndirea buruienilor de târlă cum ar fii:
Urzica (Urtica dioica), şteviile (Rumex sp.), strigoaia (Veratum album), feriga (Pteridum
aquilinum), brănduşa de toamnă (Colchicum autumnale) şi alte plante nevaloroase sau toxice.
• Rărirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor.
• Degradarea peisajului montan.
• Degradarea habitatelor de turbărie.
• Focare de boli (necrobaciloză) şi dăunători pentru plante şi animale.
Incendierea anuală a păşunilor din zonele Dl. Zaglavac, Dl. Paşac, Dl. Groapa Iepii, Dl.
Cioploaia, Dl. Zabăl, Dl. Repciun are următoarele efecte:
• Influenţează puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologică, productivitatea

biologică, modificând structura şi însuşirile solului.
• În afară de plante sunt distruse bacteriile din sol, râme, insecte, rozătoare (se distruge
microfauna).
• Se distruge stratul de humus.
• Solul se acoperă cu o crustă tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor.
• Se schimbă pH-ul solului.
• Solul este invadat de ferigă ( specie toxică / provoacă hematuria)
162
Câinii de la stâne (nu au jujee) sunt într-un număr mare ceea ce constituie o amenintare pentru
fauna sălbatică.
Fenomenul de uscare anormală a arborilor de brad este rezultatul acţiunii îndelungate a unor
factori ce determină slăbirea proceselor fiziologice ale acestora.
În raport cu starea de infestare şi vătămare a arboretelor afectate de uscare, lucrările de

reconstrucţie ecologică se impun cu necesitate.
Populaţiile de carnivore şi ierbivore mari sunt într-o stare bună de conservare după evaluările
făcute de către ocoalele silvice de pe raza parcului.
Datorită existenţei unei variaţii mari de relief cât şi a climatului temperat continental cu
pronunţate influenţe de climat mediteraneean, se înregistrează un număr însemnat de tipuri de
habitate naturale terestre, caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor, habitate de pădure,habitate de
turbării şi mlaştini, habitate de stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci.
Importanţa habitatele acvatice, în special cele de mici dimensiuni, în ceea ce priveşte

conservarea speciilor de amfibieni este esenţială ca spaţiu de desfăşurare al reproducerii şi
dezvoltării larvelor.
Starea acestor habitate este bună au fost observate şi numeroase probleme legate de colectarea
ilegală a broaştelor roşi pentru consumul de pulpe, intensificarea traficului stradal în unele zone,
alterarea şi dispariţia unor habitate. Aceste habitate sunt foarte fragile şi sunt în pericol de
dispariţie datorită exploatării de masă lemnoasă, depozitării de reziduri şi lucrări efectuate la
reţeaua de drumuri forestiere.
Zone de importanţă pentru conservarea habitatelor amfibienilor:
• Coada Lacului Trei Ape pe Valea Semenic
• Coada Lacului Trei Ape pe valea dinspre localitatea Gărâna
• Bălţile situate în apropierea drumului, înaintea localităţii Iabalcea
• Bălţile situate în apropierea drumului, pe valea Bârzavei, între staţiune Crivaia şi Vila
Klauss
• Coada Lacului Buhui
• Balta situată la confluenţa râului Poneasca cu râul Miniş
• Balta situată pe valea Caraşului, în sectorul de chei, în depresiunea Prolaz, Coada Lacului
Mărghitaş.
163
3.2 Evaluare pentru peisaj
Datorită rocilor solubile existente pe o suprafaţă de aproximativ 50%, Parcul Naţional

Semenic – Cheile Caraşului se distinge faţă de alte arii prin efectele proceselor de carstificare şi
generare a unor habitate de excepţie.
Exocarstul este caracterizat prin forme de mari dimensiuni şi întindere:
• Chei: Cheile Caraşului 19 Km lungime, Cheile Gârliştei 9 km lungime,
• Văi carstice: Şereniac, Raicovacea, Buhui, Comarnic, Râul Mare, Sodol,
• Cascade: Raicovacea, Peştera Cioploaia, Peştera Izvor, Ţolosu, Socolovăţ, Covelişte.
• Platouri de doline (doline izolate, văi de doline, uvale): Sodol, Cârnopole, Ravniştea
Mică, Ravniştea Mare, Cireşnaia, Maial.
• Câmpuri de lapiezuri: Dl. Gabrova, Cioaca Mare, Zaglavac, Socolovăţ, Navesul Mare
• Pereţi calcaroşi: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Sodol, Izvoarele Caraşului, Buhui
• Ponoare: Valea Sodol, Raicovacea, Iabalcea, Colonovăţ, Cârneală.
• Izbucuri: Sodol, Capul Baci, Nuci, Peştera Izvor, Peştera Ţolosu, Racoviţă, Ponicova,
Ferecul Brazilor, Izbucul Caraşului.
• Sisteme hidrocarstice: Raicovacea-Şereniac-P. de după Cârşă, P. Drăgoina-P. Gaura

Turcului, Poiana Gropii, P. Ţolosu, P. Exploratorii-P. Racoviţă, P. Comarnic, P. Popovăţ,
Colonovăţ-P. Buhui, Cârneală-Izbucul Caraşului, Cârneală-Ferecul Brazilor
• Depuneri de travertin: Sodol, Izbucul Caraşului, Valea Buhui
Endocarstul este caracterizat de 290 peşteri, 180 avene, unele făcând parte din
principalele sisteme carstice ale regiunii Banat în curs de explorare. Cele mai mari cavităţ sunt
Peştera Buhui (6.500m dezvoltare) şi Avenul din Poiana Gropii (-236 m denivelare).
Aceste elemente, asociate cu flora şi fauna zonei, sălbăticia unor perimetre, au creat un
peisaj deosebit, atractiv pentru vizitatori şi cercetători.
164
3.3 Lista presiunilor actuale cu impact asupra ariei naturale protejate
Tabelul 83
Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate
Cod Parametru Cod Numele activitatii
A Agricultura
A.1 Presiune actuală A02.01 agricultură intensivă
A.2 Presiune actuală A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
A.3 Presiune actuală A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii
A.4 Presiune actuală A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor
A.5 Presiune actuală A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor
A.6 Presiune actuală A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor
A.7 Presiune actuală creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără

A05 păşunat)
A.8 Presiune actuală îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau

A10.01 tufișurilor
B Silvicultură
A.9 Presiune actuală B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi)
A.10 Presiune actuală B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi)
A.11 Presiune actuală B02.02 curăţarea pădurii
A.12 Presiune actuală B02.03 îndepărtarea lăstărișului

A.13 Presiune actuală B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare
A.14 Presiune actuală B02.06 decojirea scoarţei copacului
A.15 Presiune actuală exploatare forestieră fără replantare sau refaceree

B03 naturală
A.16 Presiune actuală folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor

B04 (în pădure)
A.17 Presiune actuală B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită
D Reţele de comunicaţii
165
A.18 Presiune actuală D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism
A.19 Presiune actuală D01.02 drumuri, autostrăzi
A.20 Presiune actuală D01.03 parcuri auto și parcări
A.21 Presiune actuală D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
A.22 Presiune actuală D01.05 poduri, viaducte
A.23 Presiune actuală D01.06 tunele
A.24 Presiune actuală D02.01 linii electrice și de telefonie
A.25 Presiune actuală D02.01.01 linii electrice și de telefon suspendate
A.26 Presiune actuală D02.01.02 linii electrice și de telefon subterane/scufundate
A.27 Presiune actuală D02.02 conducte
A.28 Presiune actuală D02.03 piloni și antene de comunicare
Urbanizare, dezvoltare rezidenţială și

E comercială
A.29 Presiune actuală E01.01 urbanizare continua
A.30 Presiune actuală E01.02 urbanizare discontinua
A.31 Presiune actuală E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse)
A.32 Presiune actuală E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe
A.33 Presiune actuală E02.02 depozite industriale

A.34 Presiune actuală E02.03 alte zone industriale/comerciale
A.35 Presiune actuală depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite

E03.01 din baze de agrement
A.36 Presiune actuală E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive)
A.37 Presiune actuală E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj
A.38 Presiune actuală E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj
Folosirea resurselor biologice, altele decât

F agricultura și silvicultura
A.39 Presiune actuală F01.01 piscicultură intensivă, intensificată
166
A.40 Presiune actuală F03.02.01 colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni…)
A.41 Presiune actuală F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj
A.42 Presiune actuală F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc)
A.43 Presiune actuală F05.03 pescuit prin otrăvire
A.44 Presiune actuală F05.04 braconaj
G Intruziuni și dezechilibre umane

A.45 Presiune actuală G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
A.46 Presiune actuală conducerea în afara drumului a vehiculelor

G01.03.02 motorizate
A.47 Presiune actuală G01.04.01 alpinism şi alpinism
A.48 Presiune actuală G01.04.02 speologie
A.59 Presiune actuală G01.04.03 vizite de agrement în peșteri
A.50 Presiune actuală G01.05 planorism, delta plan, parapantă, balon
A.51 Presiune actuală G01.06 ski in afara pârtiilor
A.52 Presiune actuală G01.08 alte activitati sportive si recreative in aer liber
A.53 Presiune actuală G02.02 complex de ski
A.54 Presiune actuală G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote
A.55 Presiune actuală G02.09 observatoare ale faunei sălbatice

A.56 Presiune actuală G04.02 Utilităţi militare abandonate
A.57 Presiune actuală G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor
A.58 Presiune actuală G05.09 garduri, îngrădiri
H Poluare
A.59 Presiune actuală poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de
H01.05 activităţi agricole şi forestiere
A.60 Presiune actuală poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de

transport și de infrastructura fără conectare la
H01.06 canalizare / maşini de măturat străzi
167
A.61 Presiune actuală poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de
H01.08 apa de canalizare menajeră şi de ape uzate
A.62 Presiune actuală poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din

H02.02 zone în care sunt depozitate deșeuri
A.63 Presiune actuală poluarea difuză a apelor subterane cauzată de

A.64 Presiune actuală poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-

H02.07 canalizare
A.65 Presiune actuală poluarea difuză a apelor subterane cauzată de

H02.08 terenurile urbane
J Modificări ale sistemului natural

A.66 Presiune actuală J01.01 incendii
A.67 Presiune actuală captări de apă de suprafaţă pentru fermele

J02.06.05 piscicole
A.68 Presiune actuală J02.06.06 captări de apă de suprafaţă pentru hidro-centrale
A.69 Presiune actuală captări de apă de suprafaţă pentru transferul de

J02.06.09 apă
A.70 Presiune actuală captări de apă subterană pentru alimentarea

J02.07.02 publică cu apă
A.71 Presiune actuală reducerea sau pierderea de caracteristici specifice

J03.01 de habitat
A.72 Presiune actuală reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv cadavre,

J03.01.01 rămășiţe)
A.73 Presiune actuală reducerea conectivităţii de habitat, din cauze

J03.02 antropice
168
3.3 Lista ameninţărilor viitoare cu impact potenţial asupra ariei naturale protejate
Tabelul 84
Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate
A Agricultura
B.1 Ameninţare viitoare A02.01 agricultură intensivă
B.2 Ameninţare viitoare A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
B.3 Ameninţare viitoare A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii
B.4 Ameninţare viitoare A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor
B.5 Ameninţare viitoare A04.02.01 pășunatul ne-intensiv al vacilor
B.6 Ameninţare viitoare A04.02.02 pășunatul ne-intensiv al oilor
B.7 Ameninţare viitoare A05 creşterea animalelor (fără păşunat)
B.8 Ameninţare viitoare îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau

A10.01 tufișurilor
B Silvicultură
B.9 Ameninţare viitoare B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi)
B.10 Ameninţare viitoare B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi)
B.11 Ameninţare viitoare B02.02 curăţarea pădurii
B.12 Ameninţare viitoare B02.03 îndepărtarea lăstărișului
B.13 Ameninţare viitoare îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de

B02.04 uscare
B.14 Ameninţare viitoare B02.06 decojirea scoarţei copacului
B.15 Ameninţare viitoare exploatare forestieră fără replantare sau

B03 refacere naturală
B.16 Ameninţare viitoare folosirea biocidelor, hormonilor și

B04 chimicalelor (în pădure)
B.17 Ameninţare viitoare B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită
D Reţele de comunicaţii
169
B.18 Ameninţare viitoare D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism
B.19 Ameninţare viitoare D01.02 drumuri, autostrăzi
B.20 Ameninţare viitoare D01.03 parcuri auto și parcări
B.21 Ameninţare viitoare D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
B.22 Ameninţare viitoare D01.05 poduri, viaducte
B.23 Ameninţare viitoare D01.06 tunele
B.24 Ameninţare viitoare D02.01 linii electrice și de telefonie
B.25 Ameninţare viitoare D02.01.01 linii electrice și de telefon suspendate
B.26 Ameninţare viitoare linii electrice și de telefon

D02.01.02 subterane/scufundate
B.27 Ameninţare viitoare D02.02 conducte
B.28 Ameninţare viitoare D02.03 piloni și antene de comunicare
Urbanizare, dezvoltare rezidenţială și

E comercială
B.29 Ameninţare viitoare E01.01 urbanizare continua
B.30 Ameninţare viitoare E01.02 urbanizare discontinua
B.31 Ameninţare viitoare E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse)
B.32 Ameninţare viitoare E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe
B.33 Ameninţare viitoare E02.02 depozite industriale
B.34 Ameninţare viitoare E02.03 alte zone industriale/comerciale
B.35 Ameninţare viitoare depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri

E03.01 provenite din baze de agrement
B.36 Ameninţare viitoare E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive)
B.37 Ameninţare viitoare E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj
B.38 Ameninţare viitoare E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj
Folosirea resurselor biologice, altele decât

F agricultura și silvicultura
170
B.39 Ameninţare viitoare F01.01 piscicultură intensivă, intensificată
B.40 Ameninţare viitoare colectare de animale

F03.02.01 (insecte,reptile,amfibieni…)
B.41 Ameninţare viitoare F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj
B.42 Ameninţare viitoare colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure

F04.02 etc)
B.43 Ameninţare viitoare F05.03 pescuit prin otrăvire
B.44 Ameninţare viitoare F05.04 braconaj
G Intruziuni și dezechilibre umane

B.45 Ameninţare viitoare G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
B.46 Ameninţare viitoare conducerea în afara drumului a vehiculelor

G01.03.02 motorizate
B.47 Ameninţare viitoare G01.04.01 alpinism şi alpinism
B.48 Ameninţare viitoare G01.04.02 speologie
B.59 Ameninţare viitoare G01.04.03 vizite de agrement în peșteri
B.50 Ameninţare viitoare G01.05 planorism, delta plan, parapantă, balon
B.51 Ameninţare viitoare G01.06 ski in afara pârtiilor
B.52 Ameninţare viitoare G01.08 alte activitati sportive si recreative in aer liber
B.53 Ameninţare viitoare G02.02 complex de ski
B.54 Ameninţare viitoare locuri de campare si zone de parcare pentru

G02.08 rulote
B.55 Ameninţare viitoare G02.09 observatoare ale faunei sălbatice
B.56 Ameninţare viitoare G04.02 Utilităţi militare abandonate
B.57 Ameninţare viitoare G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor
B.58 Ameninţare viitoare G05.09 garduri, îngrădiri
H Poluare
B.59 Ameninţare viitoare poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată
H01.05 de activităţi agricole şi forestiere
171
B.60 Ameninţare viitoare poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată
de transport și de infrastructura fără conectare
H01.06 la canalizare / maşini de măturat străzi
B.61 Ameninţare viitoare poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată

H01.08 de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate
B.62 Ameninţare viitoare poluării apelor subterane cu scurgeri

provenite din zone în care sunt depozitate
H02.02 deșeuri
B.63 Ameninţare viitoare poluarea difuză a apelor subterane cauzată de

H02.07 non-canalizare

H02.08 terenurile urbane
J Modificări ale sistemului natural

B.66 Ameninţare viitoare J01.01 incendii
B.67 Ameninţare viitoare captări de apă de suprafaţă pentru fermele

J02.06.05 piscicole
B.68 Ameninţare viitoare captări de apă de suprafaţă pentru hidro-

J02.06.06 centrale
B.69 Ameninţare viitoare captări de apă de suprafaţă pentru transferul

J02.06.09 de apă
B.70 Ameninţare viitoare captări de apă subterană pentru alimentarea

J02.07.02 publică cu apă
B.71 Ameninţare viitoare reducerea sau pierderea de caracteristici

J03.01 specifice de habitat
B.72 Ameninţare viitoare reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv

J03.01.01 cadavre, rămășiţe)
B.73 Ameninţare viitoare reducerea conectivităţii de habitat, din cauze

J03.02 antropice
Principalii factori de ameninţare:
172
• Colectarea fosilelor în peşteri: Rezervaţia Naturală P. Buhui, Rezervaţia Ştiinţifică P.
Răsuflătoarei, P. 2 Mai.
• Degradarea speleotemelor şi grafiti pe pereţi în peşterile: P. de după Cârşă, P. Liliecilor,

P. De sub Cetate II, P. Racoviţă,
• Vânătoarea ilegală în zonele: Valea Semenic-Murgilă, Valea Bârzavei, Comarnic-

Topliţa, Sodol, Cârneală
• Pescuitul ilegal cu precădere în zonele: Caraş (sector confluenţa Caraş/Buhui - Caraşova)
• Culegera unor specii de flora şi faună (orhidee, liliac, lalea pestriţă, colectare viperelor
pentru venin, uciderea speciilor de lilieci)
• Exploatarea silvică a pădurilor situate pe calcare cu sol superficial
• Păstoritul în zonele: Dl. Cârnopole
• Arderea anuală a păşunilor: Dl. Zaglavac, Dl. Paşac, Dl. Groapa Iepii, Dl. Cioploaia, Dl.
Zabăl, Dl. Repciun
• Turismul necontrolat din Cheile Caraşului-Comarnic
• Construcţii în intravilane existente: Semenic, Crivaia, Anina-Oraşul Nou, Poiana

Mărghitaş, Lacul Mărghitaş, Cireşnaia.
• Construcţii în extravilane: Platoul Semenic, Valea Bârzava, Mărghitaş.
• Construcţii ilegale în zonele fără vegetaţie forestieră: UAT Caraşova, Anina
• Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane care intră în parc: Pârâul Gârlişte,
• Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane în interiorul parcului: Pârâul Buhui, Râul Nera
• Căutarea ilegală a “comorilor” în zonele: Cârneală, Piatra Albă.
173
CAPITOLUL 4 IMPLEMENTAREA
4.1 Scopul, temele şi obiectivele de management
Scopul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului este protejarea mediului natural, a
ecosistemelor, peisajului şi valorilor cultural-istorice pentru generaţiile viitoare, ştiinţă, educaţie,
turism.
Teme, obiective generale şi specifice
Tema: A. Biodiversitate şi peisaj
I. Obiectivul general: Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare

favorabilă, a ecosistemului terestru, subteran şi acvatic.
I.1. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru.
I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran.
I.3. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic.
II. Obiectivul general: Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj,
care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică.
II.1.Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general.
II.2.Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure.
III. Obiectivul general: Protecţia zonelor sălbatice şi menţinerea proceselor ecologice naturale
în zona de protecţie strictă.
III.1. Menţinerea integrală a proceselor naturale şi eliminarea oricărei intervenţii umane.
III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea.
IV. Obiectivul general: Protecţia şi susţinerea proceselor ecologice naturale pentru

resălbăticire în zona de protecţie integrală.
IV.1. Menţinerea integrală a proceselor naturale şi eliminarea oricărei intervenţii umane.
IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea.
174
V. Obiectivul general: Conservarea caracteristicilor naturale şi culturale în zona de
conservare durabilă.
V.1. Utilizarea durabilă şi limitată a resurselor naturale regenerabile
V.2. Refacerea caracteristicilor naturale şi culturale.
V.3.Combaterea speciilor invazive.
V.4. Intervenţia în cazul incendiilor de pădure sau pajişte.
V.5.Eliminarea tuturor construcţiilor şi efectelor intervenţiilor antropice care au fragmentat
sau modificat habitatul.
VI. Obiectivul general: Utilizarea infrastructurii publice de utilităţi şi mediu construit în

zona de dezvoltare durabilă.
VI.1. Gestiunea intravilanelor şi ecosistemelor artificiale.
VI.2. Dezvoltarea activităţilor recreaţionale în aer liber.
VII. Obiectivul general: Dezvoltarea programelor de cercetare.

VII.1. Cercetarea ecosistemului terestru
VII.2. Cercetarea ecosistemului subteran
VII.3. Cercetarea ecosistemului acvatic
VII.4. Cercetarea patrimoniului cultural
VII.5. Inventarierea şi cartarea habitatelor protejate la nivel european şi naţional.
VII.6. Inventarierea şi cartare speciilor şi habitatelor acestora, protejate la nivel european şi
naţional.
Tema: B. Managementul parcului
VIII. Obiectivul general: Managementul ariei protejate.

VIII.1. Managementul resurselor umane
VIII.2. Managementul factorilor interesaţi
175
VIII.3. Semnalizarea în teren şi pe planuri a limitelor ariilor protejate.
VIII.4. Supravegherea ariei protejate
VIII.5. Monitorizarea efectelor acţiunilor şi aplicării planului
VIII.6. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor, speciilor şi elementelor de peisaj.
Tema: C. Educaţie şi conştientizare
IX. Obiectivul general: Dezvoltarea programelor educative.

IX.1. Educarea elevilor şi studenţilor folosind aria protejată ca sală de clasă în aer liber
IX.2. Educaţie prin implicare în aplicaţii practice
IX.3. Promovarea temelor pentru lucrări de diplomă, master şi doctorat.
IX.4. Înfiinţarea unei Case a Naturii pentru elevii comunităţii locale.
X. Obiectivul general: Marketingul ariei protejate.
X.1. Elaborarea documentelor suport pentru activitatea de marketing a ariei protejate.
X.2. Înfiinţarea centrelor de vizitare.
X.3. Amplasarea de panouri informative în locurile publice.
X.4. Distribuirea de materiale informative.
X.5. Dezvoltarea unui website.
Tema: D. Utilizarea terenului şi a resurselor naturale
XI. Obiectivul general: Dezvoltarea durabilă la standarde ridicate de eficienţă.

XI.1. Realizarea unui studiu cu privire la extinderea potenţială a exploatării resurselor în parc
şi vecinătatea acestuia.
Tema: E. Turism şi recreere
XII. Obiectivul general: Dezvoltarea turismului.

XII.1. Amenajarea reţelei de trasee turistice montane.
XII.2. Amenajarea de trasee tematice în apropierea localităţii Reşiţa, Caraşova, Anina,
Văliug.
XII.3. Promovarea programelor turistice.
XII.4. Promovarea dezvoltării serviciilor turistice.
176
XII.5. Amenajarea reţelei de pârtii de schi
XII.6. Amenajarea traseelor de recreere pe stâncă
XII.7. Amenajarea traseelor subterane în peşteri
XII.8. Amenajarea zonelor pentru parapantă, deltaplanorism.
XII.9. Amenajarea zonelor de picnic şi campare.
XII.10. Amenajarea staţiunii Semenic.
XII.11. Exploatarea infrastructurii turistice
4.2 Planificarea în timp.
Activităţile sunt implementate de către administraţia parcului naţional, administratorii/
proprietarii de terenuri, alţi factori interesaţi în managementul parcului naţional.
Tabelul 85
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Priorit
Nr Activitate Responsabil Partener
Indicatori ate
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
I Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemului terestru, subteran şi acvatic
I.1. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru
I.1.1 Menţinerea/revenirea Pe întreaga Mare Administrat -

la structura suprafață de orul pădurii
diversificată şi pădure.
plurienă a pădurii
(compoziţie, structură,
funcţii).
I.1.2 Menţinerea/revenirea Pe întreaga Mare Administrat -

la tipul natural de suprafață de orul pădurii
padure. pădure
I.1.3 Se vor aplica numai Pe întreaga Mare Administrat -

tratamente silvice cu suprafață de orul pădurii
perioada lunga de pădure
regenerare în zona de
conservare durabilă.
I.1.4 Menţinerea în Pe întreaga Medie Administrat -

ecosistem a crengilor suprafață de orul pădurii
căzute pe sol sau
177
Priorit
Indicatori ate
rezultate din pădure

exploatarea silvică.
I.1.5 Deschiderea ochiurilor Pe întreaga Medie Administrat -

cu regenerare va fi suprafață de orul pădurii
conform Normelor pădure
Tehnice în vigoare.
I.1. 6 Se vor aplica măsuri Pe întreaga Medie Administrat -

de stabilizare a solului suprafață de orul pădurii
în fostele căii de scos pădure
apropiat şi se va
promova regenerarea
naturală/plantarea de
arbori pe termen lung.
I.1.7 Se va proteja solul şi Pe întreaga Mare Administrat -

stratul ierbos suprafață de orul pădurii
pădure
I.1.8 Realizarea activităţilor Pe întreaga Mare Administrat -

de agricultură şi suprafață a ariei orul
silvicultură numai cu natural protejată. terenurilor
utilaje/maşini care au
inspecţia tehnică
periodică, şi nu au
pierderi de lubrifianţi /
carburanţi.
I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran
I.2.1 Cultivarea extensivă Pe întreaga Mare APNSCC -

pe parcele mici de suprafață de
teren dispuse în terenuri
mozaic. agricole.
I.2.2 Folosirea terenurilor Pe întreaga Mare APNSCC -

cu lapiezuri doar suprafață de
pentru păşunat cu pășune.
număr redus de
animale.
I.2.3 Păşunatul cu număr Pe întreaga Mare APNSCC -

mic de animale pe suprafață de
unitatea de suprafaţă. pășune.
I.2.4 Depozitarea temporara La toate Medie APNSCC -

a gunoiului de grajd si gospodăriile cu
a fecalelor animale pe activitati de
platformă construita, creșterea a
impermeabilizata si animalelor.
protejata cu ziduri
laterale.
I.2.5 Colectarea scurgerilor La toate Mare APNSCC -

lichide din gospodăriile cu
adaposturile de activitati de
178
Priorit
Indicatori ate
animale si de pe creșterea a
platforma de gunoi in animalelor
bazine
impermeabilizate.
I.2.6 Extragerea pe termen Pe întreaga Medie Administrat -

lung a răşinoaselor suprafață de orul pădurii
plantate şi promovarea pădure
tipului fundamental de
pădure.
I.3. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic
I.3.1 Apa uzată din zonele Toate locuințele Medie Primării -

urbane se va epura izolate.
înainte de deversarea
într-o apă de
suprafaţă.
I.3.2 Intravilanul 6 Intravilane Mare Primării -

localităţilor vor avea
reţea de canalizare şi
staţie de epurare
(Iabalcea,
Anina,Carașova,
Ticvaniu Mare,
Semenic, Crivaia).
I.3.3 Pe râurile captate în Toate captarile. Mare Administrat -

prezent, se va lăsa un orul captării
debit de servitute cu
10% mai mare faţă de
cel prevăzut legal.
I.3.4 Se vor dezafecta toate Doua bazine Mare APNSCC -

pragurile şi barajele hidrografice:
care fragmentează Caraș, Bârzava
râuri şi care nu mai au
o importanţă
economică vitală
pentru sistemul
hidroenergetic sau de
alimentare cu apă.
I.3.5 Se vor reface toate Turbariile Medie APNSCC -

zonele inundabile de Semenic, Râul
luncă, zonele Caraș, Râul
mlăştinoase şi Bârzava.
turbăriile active.
II Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică
II.1. Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general
II.1.1 Lucrările strict Pe Întreaga Mare Administrat -

necesare de suprafață a orul
consolidare a taluzului
179
Priorit
Indicatori ate
de drum se vor realiza parcului. drumului

folosind piatră
autohtonă şi o soluţie
tehnică de structură şi
arhitectură cât mai
apropiată de aspectul
natural.
II.1.2 Se vor dezafecta toate Pe Întreaga Medie APNSCC

construcţiile, suprafață a
drumurile, parapeţii, parcului.
stâlpii, corectările de
torenţi, barajele,
captările de apă care
nu mai au o justificare
socio-economică sau
care afectează
procesele naturale şi
peisajul.
II.2. Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure
II.2.1 Evaluarea tuturor O evaluare a Mare Administrat

zonelor cu tăieri rase suprafețelor orul pădurii
şi tăieri în ochiuri înpadurite.
realizate în trecut,
neregenerate şi
aplicarea măsurilor
corespunzătoare
pentru promovarea
regenerării natural sau
intervenţii prin
plantare.
II.2.2 Plantarea de arbori şi Pe întreaga Mare Administrat

consolidarea terenului suprafață. orul pădurii
în drumurile de tras
apropiat şi ravenele
artificial create ca
urmare a exploatării
silvice.
II.2.3 Plantarea / ajutarea Pe întreaga Mare Administrat -

regenerării natural a suprafață. orul pădurii
pădurii la marginea
drumurilor pentru Primării
reducerea fragmentării
habitatelor.
III Protecţia zonelor sălbatice şi menţinerea proceselor ecologice naturale în zona de protecţie strictă
III.1. Menţinerea integrală a proceselor naturale şi eliminarea oricărei intervenţii umane
III.1. Activităţile permise în 6 activitați Mare APNSCC -

1 zona de protecţie
strictă sunt: cercetare,
educaţie, ecoturism,
180
Priorit
Indicatori ate
supraveghere, pază,
monitorizare.
III.1. Activitatea de educare 20 de grupuri. Mare APNSCC -

2 şi ecoturism se face
numai cu
supravegherea
rangerului, în grupuri
de maxim 15
persoane, maxim 20
de grupuri pe an, pe
un traseu unic.
III.1. Vizitele în peşteri în 20 de grupuri. Medie APNSCC

3 perioada de
maternitate şi
hibernare, se vor
realiza rar, în grupuri
de maxim 3 persoane.
III.1. Camparea şi bivuacul 20 de campări. Medie APNSCC

4 este permis doar
echipelor de cercetare,
dacă nu există
alternative.
III.1. Se dezafectează toate Pe suprafața Mare APNSCC -

5 construcţiile şi zonei de
instalaţiile existente şi protecție strictă.
se elimină orice factor
perturbator al
proceselor naturale.
Inventarul lucrărilor
de reconstrucţie se
face în planificarea
anuală.
III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea
III.2. Amplasarea barierelor La toate căile de Medie Administrat -

1 fixe/obstacolelor acces. orul
naturale la intrarea în terenului
zona de protecţie
strictă, pe toate
drumurile.
III.2. Ajutorarea regenerării Pe intreaga Medie Administrat

2 natural a pădurii pe suprafață. orul
toate drumurile terenului -
secundare/neutilizabil
e.
III.2. Ajutorarea regenerării Pe intreaga Medie Administrat

3 naturale a covorului suprafață. orul
vegetal pe toate terenului -
drumurile secundare /
neutilizabile.
181
Priorit
Indicatori ate
IV Protecţia şi susţinerea proceselor ecologice naturale pentru resălbăticire în zona de protecţie integrală
IV.1. Menţinerea integrală a proceselor naturale şi reducerea oricărei intervenţii umane
IV.1. Activităţile permise în 10 activitați Mare APNSCC -

1 zona de protecţie
integrală sunt:
cercetare, educaţie,
ecoturism,
monitorizare, cosit,
păşunat, stingerea
incendiilor,
reconstrucţia
ecologică.
IV.1. Activităţile de Studiu de Medie Administrat

2 înlăturare / limitare a specialitate. orul pădurii
efectelor calamităţilor
sau dezechilibrelor
intervenite în
procesele naturale se
efectuează numai în
baza studiului de
specialitate şi numai
dacă acestea pot afecta
prin extindere
suprafeţe mai mari de
10% din parc .
IV.1. Activitatea de educare În tot decursul Medie APNSCC

3 şi ecoturism se face în anului.
grupuri de maxim 25
persoane, doar pe
traseele turistice.
IV.1. Vizitele în peşteri în În tot decursul Medie APNSCC

4 perioada de anului.
maternitate şi
hibernare, se vor
IV.1. Camparea şi bivuacul În tot decursul Medie APNSCC

5 sunt permise în zone anului.
neamenajate doar
monitorizare şi
vizitare a unor
obiective speologice
dacă nu există
alternative.
IV.1. Camparea turiştilor În 6 zone. Medie APNSCC

6 este permisă doar în
zonele desemnate din:
staţiunea Semenic,
182
Priorit
Indicatori ate
vila Kllaus, Comarnic,

Poiana Prolaz, lacul
Buhui, lacul
Mărghitaş.
IV.1. Se dezafectează toate Pe suprafața de Mare APNSCC

7 construcţiile şi terena zonei de
instalaţiile existente şi protecție
se elimină orice factor integrală.
perturbator al
proceselor naturale.
Inventarul lucrărilor se
face în planificarea
anuală.
IV.1. Se realizează un plan Un studiu. Mare APNSCC

8 de reconstrucţie
ecologică pentru
întreaga zonă de
protecţie integrală.
IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea
IV.2. Amplasarea barierelor Toate caile de Medie Administrat -

1 fixe/obstacolelor acces. orul
naturale la intrarea în terenului
zona de protecţie
integrală, pe toate
drumurile.
IV.2. Ajutorarea regenerării Pe toată Medie Administrat -

2 natural a pădurii pe suprafața. orul
toate drumurile terenului
e.
IV.2. Ajutorarea regenerării Pe toată Medie Administrat -

3 natural a covorului suprafața. orul
vegetal pe toate terenului
drumurile
e.
V Conservarea caracteristicilor naturale şi culturale în zona de conservare durabilă
V.1. Utilizarea durabilă şi limitată a resurselor naturale regenerabile
V.1. Activităţile permise în 18 activitatii Mare APNSCC -

1 zona de conservare
durabila sunt:
ecoturism, turism,
protectie,
monitorizare, cosit,
incendiilor,
183
Priorit
Indicatori ate
reconstrucţie
ecologică, recoltarea
fructelor de pădure,
ciuperci, plante
medicinale,lemn,lucra
rii de ingrijire a
padurii.
V.1. Activităţile de Un studiu. Medie Administrat -

2 înlăturare / limitare a orul pădurii
efectelor calamităţilor
sau dezechilibrelor
intervenite în
procesele naturale se
efectuează numai în
baza studiului de
specialitate.
V.1. Activitatea de educaţie În tot decursul Medie APNSCC

3 şi turism se face anului.
individual sau în
grupuri de maxim 30
persoane, doar pe
traseele turistice.
V.1. Vizitele în peşteri în 20 de grupuri Medie APNSCC

4 perioada de
maternitate şi
hibernare, se vor
V.1. Camparea şi bivuacul 20 de campări. Medie APNSCC

5 sunt permise în zone
neamenajate doar
monitorizare şi
vizitare a unor
obiective speologice
dacă nu există
alternative.
V.1. Camparea turiştilor Doar în locuri Medie APNSCC

6 este permisă doar în special
zonele limitrofe amenajate.
parcului.
V.1. Ţarcurile de animale Medie Proprietarii

7 în cazul stânelor animalelor
temporare vor fi
mutate periodic,
înainte de a se reduce
suprafaţa covorului
vegetal cu mai puţin
de 60%.
V.1. Amplasarea rulotelor Amplasamentul Mare APNSCC
184
Priorit
Indicatori ate
8 pentru muncitorii rulotelor va fi

forestieri, locul vizat/verificat.
rampelor de încărcare
şi depozitare, traseul
exact de scos apropiat,
numărul angajaţilor şi
programul de lucru
vor fi aprobate şi
monitorizate de
administraţia parcului.
V.1. Locul rampelor de Reabilitarea Mare Administrat

9 încărcare şi terenurilor orii pădurii
depozitare, traseul afectate.
exact al căilor de scos
apropiat va fi adus la
starea iniţială de către
prestatorii de servicii
de exploatare.
V.1. Toate activităţile din Analizarea Mare APNSCC

10 zona de conservare efectelor tuturor
durabilă se avizează activitățiilor.
numai luând în
considerare şi
impactul/efectul
cumulat, multianual.
V.2. Refacerea caracteristicilor naturale şi culturale
V.2. Depoluarea solului, 10% din Medie Proprietarii

1 cursurilor de apă şi a suprafața terenurilor
zonelor construite. parcului.
V.2. Ajutorarea regenerării Pe toată Mare Administato

2 natural a covorului suprafața. rul pădurii
vegetal pe toate
drumurile
e.
V.2. Eliminarea drumurilor 3 zone Mare Administato

3 şi potecilor paralele. rul
terenurilor
V.2. Intervenţiile antropice Pe toată Mare APNSCC

4 asupra habitatelor şi suprafața.
speciilor trebuie să fie
reduse ca intensitate şi
frecvenţă.
V.3. Combaterea speciilor invazive
V.3. Se aplică măsuri Un studiu Medie APNSCC

1 numai în baza unui aplicat.
studiu de
fundamentare dacă
185
Priorit
Indicatori ate
fenomenul are
tendinţă certă de
extindere.
V.4. Intervenţia în cazul incendiilor de pădure sau pajişte
V.4. În cazul incendiilor Interventii în Mare Unităţile de

1 din cauze artificiale se toate cazurile pompieri
intervine pentru justificate.
stingerea focului.
Masa lemnoasă
afectată nu se va tăia /
extrage ulterior
incendiului.
V.5. Eliminarea tuturor construcţiilor şi efectelor intervenţiilor antropice care au fragmentat sau modificat habitatul
V.5. Inventarierea Un plan realizat. Mare APNSCC

1 construcţiilor şi
realizarea unui plan de
reconstrucţie
ecologică.
V.5. Aplicarea planului de Un plan aplicat. Mare APNSCC

2 reconstrucţie
ecologică.
VI Zona de dezvoltare durabilă – Utilizarea infrastructurii publice de utilităţi şi mediu construit
VI.1. Gestiunea intravilanelor şi ecosistemelor artificiale
VI.1. Activităţile permise în Verificarea Mare APNSCC

1 zona de dezvoltare tuturor
durabilă sunt: activitaților.
sport, turism,
monitorizare,
cultivarea terenurilor
agricole, cosit,
incendiilor.
VI.1. Construcţiile noi sau Ponderea Medie Primării

2 renovarea celor construcțiilor în
existente se realizează scop public.
cu prioritate pentru
utilizare în scop
public, de generare a
veniturilor comunităţii
locale.
VI.2. Dezvoltarea activităţilor recreaţionale în aer liber
VI.2. Activităţile de turism, Ponderea Mare APNSCC

1 sport, educaţie de activitațiilor.
interes public
186
Priorit
Indicatori ate
primează faţă de alte

activităţi perimise în
zona de dezvoltare
durabilă.
VI.2. Activităţile din zona Activitați cu Medie Primării

2 de dezvoltare durabilă impact
vor fi realizate fără să nesemnificativ.
genereze un impact
negativ asupra altor
zone din parc.
VI.2. Construcţiile se vor Numar de Medie Primării

3 realiza cu precădere construcți
pe stâlpi şi un impact realizate pe
cât mai mic la nivelul piloni.
solului.
VI.2. Pârtiile de schi, Ponderea Medie Primării

4 instalaţiile de transport suprafeței
pe cablu, traseele de alocate pentru
schi fond şi zonele infrastructura
desemnate pentru alte turistica.
sporturi de vară sau
iarnă vor avea
prioritate în stabilirea
amplasamentului din
zona de dezvoltare
durabilă.
VI.2. Toate construcţiile Ponderea Mare Primării

5 noi, se vor realiza construcțiilor cu
numai adoptând elemente de
elemente de arhitectura
arhitectură tradiţională tradiționale.
caracteristică UAT-
ului unde este situat
teritoriul. Arhitectura
prioritară este din
zona Caraşova-
Iabalcea, Văliug-
Brebu Nou şi Anina.
VI.2. Pentru toate Ponderea Medie Primării

6 construcţiile se vor construcțiilor cu
utiliza cu prioritate elemente de
piatra şi lemnul la arhitectura
faţade. tradiționale
VI.2. Drumurile şi aleile Kilometri Medie Primării

7 publice se vor pietrui. realizați.
VII Dezvoltarea programelor de cercetare
VII.1
Cercetarea ecosistemului terestru
.
187
Priorit
Indicatori ate
VII.1 Dezvoltarea 5 programe. Mare Universităţi

.1 programelor
universitare de
cercetare, lucrări de
licenţă, master,
doctorat.
VII.2
Cercetarea ecosistemului subteran
.

.1 programelor
universitare de
licenţă, master,
doctorat.
VII.3
Cercetarea ecosistemului acvatic
.

.1 programelor
universitare de
licenţă, master,
doctorat.
VII.4
Cercetarea patrimoniului cultural
.

.1 programelor
universitare de
licenţă, master,
doctorat.
VII.5 Inventarierea şi cartarea habitatelor protejate la nivel european şi naţional

.
VII.5 Inventarierea Întreaga Mare APNSCC

.1 habitatelor protejate suprafață.
VII.6 Inventarierea şi cartare speciilor şi habitatelor acestora, protejate la nivel european şi naţional
.
VII.6 Inventarierea speciilor Întreaga Mare APNSCC

. 1 protejate de plante. suprafață.

. 2 protejate de suprafață.
nevertebrate

. 3 protejate de ihtiofaună suprafață.
188
Priorit
Indicatori ate

. 4 protejate de suprafață.
herpetofaună

. 5 protejate de avifaună suprafață.

. 6 protejate de mamifere suprafață.
VIII Managementul ariilor protejate
VIII.
Managementul resurselor umane
1.
VIII. Stabilirea O organigramă. Mare APNSCC

1. 1 organigramei necesare
pentru posturile cheie
de administrare şi
ocuparea posturilor
libere.
VIII. Implicarea studenţilor 5 acțiuni. Mare APNSCC

1. 2 şi voluntarilor în
acţiunile de
management.
VIII. Implicarea ONG- 15 acțiuni. Medie APNSCC

1.3 urilor, Institutelor de
cercetare şi a altor
organizaţii / agenţi
economici în aplicarea
măsurilor de
management stabilite
în PM.
VIII.
Managementul factorilor interesaţi
2.
VIII. Consultarea factorilor 10 acțiuni. Mare APNSCC

2.1 interesaţi pe domenii
de competenţă, de câte
ori este necesar.
VIII.
Semnalizarea în teren şi pe planuri a limitelor ariilor protejate
3.
VIII. Marcarea în teren a 123 km. Mare APNSCC

3.1 limitelor parcului
naţional şi întreţinerea
marcajelor.
VIII. Amplasarea de 21 de panouri. Mare APNSCC

3. 2 panouri informative la
principalele căi de
acces în parc.
189
Priorit
Indicatori ate
VIII. Marcarea limitelor 15 planuri. Mare APNSCC

3. 3 parcului , zonării
interne şi a altor arii
protejate în Planul de
Urbanism General,
Planul de Amenajare a
Teritoriului Judeţean
CS, Amenajamentul
Silvic, Hărţile turistice
şi alte documente
relevante.
VIII.
Supravegherea ariilor protejate
4.
VIII. Gestiunea 0 baza de date. Mare APNSCC

4. 1 informatizată a tuturor
activităţilor socio-
economice avizate sau
neavizate.
VIII. Amplasarea 21 de intrari Mare APNSCC

4. 2 echipamentelor de dotate cu
supraveghere video la echipamente de
intrările principale în supraveghere.
parc şi zona de
protecţie
strictă/integrală.
VIII. Amplasarea Întregul Mare APNSCC

4. 3 echipamentelor de perimetru.
supraveghere audio în
zonele de vânătoare şi
braconaj.
VIII. Amplasarea 13 sectoare de Mare APNSCC

4. 4 echipamentelor de drum
supraveghere seismică
în zonele cu trafic
greu.
VIII. Amplasarea 3 puncte de Mare APNSCC

4. 5 echipamentelor de monitorizare
supraveghere a
calităţii aerului în
zonele de dezvoltare
durabilă.
VIII. Analiza calităţii apei 2 puncte de Mare APNSCC

4. 6 aval de zonele de monitorizare
dezvoltare durabilă şi
a localităţilor Anina,
Iabalcea.
VIII. Realizarea 2 controale. Mare APNSCC

4. 7 controalelor commune
cu GNM / Garda
190
Priorit
Indicatori ate
Forestiera / ABAB.
VIII.
Monitorizarea efectelor acţiunilor şi aplicării planului
5.
VIII. Gestiunea Gestiunea Mare APNSCC

5.1 informatizată a informatizată.
aplicării planului de
management şi
realizarea de rapoarte
anuale.
VIII.
Monitorizarea stării de conservare a habitatelor, speciilor şi elementelor de peisaj
6.
VIII. Analiza informatizată Toate Mare APNSCC

6. 1 a efectelor singulare şi activitațiile
cumulate a tuturor analizate.
activităţilor socio-
economice avizate sau
neavizate desfăşurate
în ecosisteme, habitate
sau habitatul speciilor
ţintă.
VIII. Analiza comparativă a O analiză. Mare APNSCC

6. 2 distribuţiei şi
suprafeţelor ocupate
de elementele de
peisaj.
VIII. Monitorizarea Pe toată Mare APNSCC

6. 3 speciilor de arbori suprafața.

6. 4 speciilor de vertebrate suprafața.
şi nevertebrate
VIII. Monitorizarea solului Pe toată Mare APNSCC

6. 5 suprafața.

6. 6 factorilor de mediu suprafața.
VIII. Monitorizarea 4 analize. Mare APNSCC

6. 7 desfăşurării şi
efectelor activităţilor
economice în parc şi
activităţilor cinegetice
din vecinătatea
acestuia.
IX Dezvoltarea programelor educative
IX.1. Educarea elevilor şi studenţilor folosind aria protejată ca sală de clasă în aer liber
191
Priorit
Indicatori ate
IX.1. Organizarea lecţiilor 3 acțiuni. Mare Şcolile

1 în natură de către generale
şcolile generale din
Reşiţa, Caraşova,
Iabalcea, Gârlişte,
Anina, Bozovici,
Borloveni, Văliug.
IX.1. Organizarea de O acțiune. Mare APNSCC

2 aplicaţii practice cu
studenţii
IX.2. Educaţie prin implicare în aplicaţii practice
IX.2. Realizarea limitelor 4 acțiuni. Mare APNSCC

1 ariei protejate,
realizarea marcajelor
turistice, infrastructură
de vizitare
IX.2. Realizarea Monitorizare pe Mare APNSCC

2 monitorizării, urmatori 4 ani.
reconstrucţie
ecologică
experimentală.
IX.3. Promovarea temelor pentru lucrări de diplomă, master şi doctorat
IX.3. Implicarea 5 acțiuni. Mare APNSCC

1 universităţilor din
toate domeniilor în
stabilirea efectuării
lucrărilor în parc.
IX.4. Înfiinţarea unei Case a Naturii pentru elevii comunităţii locale
IX.4. Achiziţionarea/constru Un spațiu. Mare ONG

1 irea unui spaţiu
destinat şi amenajarea
acestuia, într-o zonă la
marginea
intravilanului sau zonă
de dezvoltare durabilă,
în zonă natural dar
accesibilă.
IX.4. Atragerea tuturor 10 Instituții Mare Şcoala

2 şcolilor din Valea Școlare. generală
Caraşului să
folosească frecvent
Casa Naturii pentru
activităţi educative ale
elevilor din
comunităţile ţintă.
X Marketingul ariilor protejate
192
Priorit
Indicatori ate
X.1. Revizuirea documentelor suport pentru activitatea de marketing a ariei protejate
X.1. Revizuirea planului de Un plan. Medie APNSCC

1 comunicare.
X.1. Elaborarea manualului Un manual. Medie APNSCC

2 de vizibilitate.
X.2. Înfiinţarea centrelor de vizitare
X.2. Achiziţionarea/constru Doua spații. Mare APNSCC

1 irea unui spaţiu
destinat şi amenajarea
acestuia, la Caraşova
şi Anina.
X.2. Amenajarea unui Spațiu amenajat. Mare APNSCC

2 spaţiu expoziţional
care să reflecte istoria
şi tradiţia comunei
precum şi principalele
valori natural.
X.3. Amplasarea de panouri informative în locurile publice
X.3. Confecţionarea şi 30 panouri. Mare APNSCC

1 amplasarea panourilor
informative la:
primării, sediile
ocoalelor silvice,
biserici, centrul
localităţilor.
X.4. Distribuirea de materiale informative
X.4. Distribuirea 5 acțiuni Mare APNSCC

1 materialelor
informative pentru
fiecare public ţintă:
silvicultori,
administraţie publică,
cetăţeni, elevi, etc.
X.4. Distribuirea de Opt tipuri de Mare APNSCC

2 material informative la materiale
Centrele de informare informative.
şi Casa Naturii:
pliante, broşuri,
vederi, hărţi turistice,
hărţi cu distribuţia
speciilor şi habitatelor,
Monografia comunei,
biologia speciilor,
activitatea minieră în
trecut, etc.
193
Priorit
Indicatori ate
X.5. Dezvoltarea unui website
X.5. Întreținerea unui Un website. Mare APNSCC

1 website cu secţiuni
dedicate domeniilor de
activitate din parc
X.5. Postarea unor secţiuni 3 secțiuni. Mare APNSCC

2 care prezintă situl, în
alte website-uri.
XI Dezvoltarea durabilă la standarde ridicate de eficienţă
XI.1. Realizarea unui studiu cu privire la extinderea potenţială a exploatării resurselor în parc şi vecinătatea acestuia
XI.1. Realizarea hărţii Un document de Mare APNSCC

1 potenţialului silvic în analiza.
următorii 10 ani şi
prezentarea sintetică a
principalilor indicatori
economici, cu
reliefarea beneficiilor
comunităţii locale.
XI.1. Realizarea hărţii Un document de Mare APNSCC

2 potenţialului turistic în analiza.
următorii 10 ani şi
prezentarea sintetică a
principalilor indicatori
economici, cu
reliefarea beneficiilor
comunităţii locale.
XI.1. Promovarea agenţilor 5 agenți Mare APNSCC

3 economici care au
capacitatea de acţiune
la standarde
superioare de mediu,
cu prioritate cele care
deţin ISO Mediu.
XI.1. Exploatarea forestieră Agenți certificați Mare Administrat

4 a pădurilor certificate F.S.C orul pădurii
cu firme de exploatare
certificate.
XII Dezvoltarea turismului
XII.1
Amenajarea reţelei de trasee turistice montane
.
XII.1 Elaborarea unui plan Un plan realizat. Mare APNSCC Asociaţia

. 1 de realizare a reţelei Speologică
de marcaje locale şi Exploratorii
zonale.
194
Priorit
Indicatori ate
XII.1 Marcarea traseelor 143 km. Mare APNSCC Salvamont

. 2 turistice.
XII.1 Amplasarea de 150 Mare APNSCC

. 3 indicatoare şi panouri.
XII.1 Desemnarea zonelor 4 zone. Medie APNSCC

. 4 de campare temporară.
XII.1 Amenajarea izvoarelor 10 izvoare.

. 5 de pe traseele turistice.
XII.2
Amenajarea de trasee tematice în apropierea localităţii Reşiţa, Caraşova, Anina, Văliug
.
XII.2 Elaborarea proiectului Un proiect. Medie APNSCC

.1 traseelor tematice.
XII.2 Amenajarea aleilor şi 5 km. Medie APNSCC

. 2 a infrastructurii de
vizitare.
XII.2 Amenajarea parcărilor 7 locuri Medie APNSCC

. 3 şi a foişoarelor la amenajate.
intrarea în trasee.
XII.3
Promovarea programelor turistice
.
XII.3 Elaborarea şi 3 programe. Medie APNSCC

. 1 promovarea
programelor turistice
prin turoperatori
XII.3 Elaborarea şi 3 programe. Medie APNSCC

. 2 promovarea
programelor de turism
tematic (păduri
virgine) prin
universităţi
XII.4
Promovarea dezvoltării serviciilor turistice
.
XII.4 Promovarea 6 acțiuni. Medie APNSCC Primăria

. 1 oportunităţilor de
dezvoltare a unităţilor
de cazare şi
alimentaţie în
localităţile limitrofe
parcului.
XII.4 Promovarea 6 acțiuni. Medie APNSCC Primăria

. 2 amenajării caselor
vechi pentru
agroturism.
195
Priorit
Indicatori ate
XII.4 Promovarea producţiei 6 acțiuni. Medie APNSCC Primăria

. 3 de suveniruri din
piatră şi lemn.
XII.5 Amenajarea reţelei de pârtii de schi

.
XII.5 Amenajarea unei pârtii O pârtie Mare Administrat Primăria

.1 de schi Semenic - amenajată. orul pârtiei Văliug
Casa Baraj şi a
instalaţiei de transport
pe cablu.
XII.5 Amenajarea sau Doua obiective Mare Primării

.2 reamenajarea pârtiilor de pârtii.
de schi pe trasee
existente sau în golul
montan.
XII.5 Amenajarea unui Un circuit. Mare Primării

.3 circuit de schi fond în
golul montan.
XII.5 Amenajarea unei pârtii O partie Mare Primării

.4 de Tubing şi sanie. amenajată.
XII.6 Amenajarea traseelor de recreere pe stâncă

.
XII.6 Amenajarea traseelor Doua trasee. Mare ONG

.1 via ferata în zona
Poiana Bichii, Cheile
Caraşului.
XII.6 Amenajarea traseelor Doua trasee Mare ONG

.2 de alpinism şi amenajate.
escaladă în zona
Caraşova.
XII.6 Amenajarea traseelor 4 trasee Mare ONG

.3 de tiroliană în amenajate.
Caraşova, Comarnic,
Poiana Bichi, Lacul
Buhui.
XII.7 Amenajarea traseelor subterane în peşteri

.
XII.7 Amenajarea Peşterii O peșteră. Mare AS Primărie

.1 Buhui Exploratorii
XII.7 Amenajarea Doua peșteri. Mare AS Primărie

.2 complexului Peştera Exploratorii
Văleagă – Peştera de
după Cârşă.
196
Priorit
Indicatori ate
XII.7 Amenajarea Avenului Un aven. Medie AS Primărie

.3 Şereniac. Exploratorii
XII.7 Amenajarea minimă a Un traseu Medie APNSCC

.4 Peşterii Comarnic tematic.
doar pentru turism de
aventură.
XII.7 Amenajarea minimă a Un traseu Mare AS Primărie

.5 Avenului din Poiana tematic. Exploratorii
Gropii.
XII.8 Amenajarea zonelor pentru parapantă, deltaplanorism

.
XII.8 Amenajarea unei zone O zona Mare Primărie

.1 a golului montan amenajată.
Semenic pentru
decolări cu parapanta
şi deltaplan.
XII.9 Amenajarea zonelor de picnic şi campare

.
XII.9 Amenajarea unei zone Doua zone Mare Primărie

.1 de picnic, recreere şi amenajate.
campare în Caraşova
(zona păstrăvărie) şi
Anina.
XII.9 Amenajarea zonelor 5 zone. Medie Primărie -

.2 de campare la
Comarnic, Lacul
Buhui, Lacul
Mărghitaş, Vila Klaus,
Semenic.
XII.9 Amenajarea zonelor 3 zone. Medie APNSCC -

.3 de campare temporară
(24h) în poiana
Gârlişte, Poiana
Prolaz, Botul Calului.
XII.1 Amenajarea staţiunii Semenic

0.
XII.1 Reabilitarea clădirilor 3 accțiuni de Mare Proprietari -

0.1 existente şi punerea promovare.
acestora în circuitul
turistic.
XII.1 Amenajarea 3 acțiuni. Mare Primării -

0.2 drumurilor, parcărilor,
aleilor, spaţilor verzi
şi zonelor
recreaţionale
197
Priorit
Indicatori ate
interioare.
XII.1 Amenajarea unui Un traseu. Mare Primării -

0.3 traseu tematic cu
puncte de observaţie a
turbăriei şi pădurii.
XII.1 Realizarea canalizării Un studiu. Mare Primării -

0.4 şi alimentării cu apă
din surse care nu
afectează habitatele de
turbărie.
XII.1 Exploatarea infrastructurii turistice

1.
XII.1 În lateralele traseelor Pe toate traseele Mare APNSCC -

1.1 turistice, pe o lăţime turistice.
de 200 m nu se vor
efectua exploatări de
masă lemnoasă.
XII.1 Pe traseele turistice, Pe toate traseele Mare APNSCC -

1.2 traseele tematice, turistice.
traseele de cicloturism
pârtiile de schi şi sanie
nu se va circula cu
mijloace de transport
auto şi nu sunt
permise alte activităţi
în afara celor turistice.
XII.1 Centrele de informare O rețea cu 7 Mare APNSCC -

1.3 turistică administrate centre.
de primării formează
o reţea de informare şi
marketing turistic al
PNSCC în beneficiul
turismului local.
XII.1 PNSCC şi operatorii Aderare. Mare APNSCC

1.4 din turism vom adera
la Charta turismului
durabil.
198
4.3 Regulament
REGULAMENTUL PARCULUI NAŢIONAL SEMENIC-CHEILE CARAŞULUI
CAPITOLUL I
ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE, ZONAREA ŞI MANAGEMENTUL PARCULUI NAŢIONAL

SEMENIC-CHEILE CARAŞULUI
Art.1.Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului (PNSCC),înfiinţat prin Ordinul nr.7 a

MAPPM/27.01.1990, reconfirmat prin Legea nr. 5/2000 Planul de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a III-a –arii protejate şi delimitat prin Hotărârea Guvernului României
nr.230/ 04.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor
naturale şi constituirea administraţiilor acestora, este arie protejată de interes naţional.
Art.2.Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului face parte din categoria parcurilor
naţionale, ce au drept scop protecţia şi conservarea diversităţii biologice. Se urmăreşte
excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care
contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile
educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică.
Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului corespunde categoriei II IUCN (Uniunea
Internaţională pentru Conservarea Naturii) ,,Parc Naţional” - arie protejată în principal pentru
protecţia ecosistemelor şi recreere.
În plus acesta mai are în administrare şi siturile de interes comunitar ROSCI0226 Semenic –
Cheile Caraşului şi ROSPA0086 Munţii Semenic – Cheile Caraşului.
Principalele obiective sunt:

A Conservarea habitatelor, florei şi faunei sălbatice de pe întreg cuprinsul parcului prin
reducerea impactelor negative şi menţinerea în stare de conservare favorabilă.
B Conservarea siturilor subterane, de suprafaţă, din interiorul şi vecinătatea parcului prin
protecţia/restaurarea acestora în vederea menţinerii şi vizitării resurselor.
C Crearea diversificată a infrastructurii ecoturistice evitând afectarea mediului, pentru
oferirea unor experienţe deosebite vizitatorilor.
D Extinderea cercetărilor complexe, pluridisciplinare din perimetrul parcului şi zona
învecinată pentru identificarea tuturor resurselor naturale, cultural-istoric în vederea realizării
unei zonări realiste şi conservării eficiente.
E Educarea şi instruirea publicului larg prin tehnici interpretative variate pentru mărirea
numărului de suporteri ai ariei.
F Încurajarea proprietarilor/administratorilor de terenuri din parc să desfăşoare activităţi
durabile în afara ariei pentru reducerea presiunii antropice asupra resurselor.
G Asigurarea eficienţei de administrare a parcului pentru aplicarea corespunzătoare a
planului de management în vederea respectării scopului parcului şi a recomandărilor/legislaţiei
specifice.
H Monitorizarea şi documentarea rezultatului acţiunilor de management şi a atingerii
obiectivelor de management.
Art.3 Limitele Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului, sunt cele stabilite în HG
230/2003.
199
Art.4 Zonarea internă a Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului s-a făcut în
conformitate cu Ord.M.A.P.A.M. nr.552/26 august 2003 , Legea 5/6 martie 2000 şi O.U.G. 57/20
iunie 2007.
Art. 5 PNSCC are o suprafaţă de 36.160,66 ha şi în conformitate cu OUG nr.
57/20.06.2007, cuprinde următoarele:
1 Zone de protecţie strictă, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprinde zone sălbatice în

care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.
1- Izvoarele Nerei - 4791,66
2- Cheile Carașului - 308,04
În această zonă este inclusă Rezervaţia Ştiinţifică Peştera Răsuflătoarei (categoria I IUCN), în
suprafaţă totală de 1,10 ha.
2 Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului
natural din interiorul parcului naţional şi includ, monumente ale naturii, arii speciale de
conservare, arii de protecţie avifaunistică, numite zone de conservare specială, fiind constituite
din punctul de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.
În interiorul PNSCC se constituie următoarele zone de protecţie integrală:
1. Zona Cheile Caraşului în suprafaţă de 2736,54 ha;

2. Zona Cheile Gârliştei în suprafaţă de 689,30 ha;
3. Zona Izvoarele Nerei în suprafaţă de 55,49 ha;
4. Zona Izvoarele Caraşului în suprafaţă de 1383,63 ha;
5. Zona Buhui – Mărghitaș în suprafaţă de 1077,87 ha.
6. Zona Bârzăvița 2687,20 ha
Total: 8630,03 ha
3 Zonele tampon, în Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului denumite zone de

conservare durabilă, în care nu se includ zonele cu protecţie strictă, integrală sau de dezvoltare
durabilă a activităţiilor umane, fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi de dezvoltare
durabilă a activităţilor umane .
S-a constituit o bandă formată din primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor de
protecţie integrală cât și zonelor de protecție strictă, cu o suprafață de :
Total 4.324,45 ha
4 Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane în care se permit activităţi de

investiţii/ dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de
200
utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative
asupra biodiversităţii.
Aceste zone includ următoarele suprafeţe:
1. Crivaia-Semenic – 1841, 7 ha;

2. Crumpiri – 60 ha;
3. Poiana Brăian – 71,4 ha;
4. Poiana Mărghitaş – 5,3 ha;
5. Complex turistic Mărghitaş – 14,1 ha
Total 1992,5 ha
Art.6. Responsabilitatea managementului parcului revine Administraţiei Parcului

Naţional Semenic-Cheile Caraşului, (APNSCC) din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor -
ROMSILVA. APNSCC integrează într-un plan unitar şi supraveghează toate activităţile din
cadrul parcului, organizează şi efectuează activităţile specifice.
Art.7.Activităţile APNSCC legate de conservarea resurselor naturale şi cultural-istorice
sunt coordonate şi aprobate de Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului
în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/20 iunie 2007 .
Art.8. Participarea factorilor interesaţi la administrarea parcului se asigură prin Consiliul
Consultativ de Administrare, care are un rol consultativ în planificarea şi realizarea activităţilor
Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului.
Art. 9 - (1) Activităţile care se desfăşoară pe suprafaţa APNSCC şi a ROSCI0226 se
supun avizării APNSCC. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în
PNSCC şi, după caz, în vecinătatea acestora se realizează numai cu avizul APNSCC.
(2) Activităţile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ asupra mediului în aria
protejată şi asupra sănătăţii populaţiei din zona învecinată se supun procedurii de evaluare de
mediu sau, respectiv, de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv evaluare asupra stării
de sănătate a populaţiei.
(3) Avizele APNSCC pentru activităţile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ
asupra mediului în aria protejată, respectiv asupra sănătăţii populaţiei din zona învecinată se emit
în baza Hotărârilor de Consiliu Ştiinţific, date în urma analizării solicitărilor de către membrii
Consiliului Ştiinţific şi vor fi comunicate şi reprezentanţilor Direcţiilor de Sănătate Publică
locale.
Art. 10 - (1) În vederea avizării activităţilor/planurilor/proiectelor care urmează să se

desfăşoare pe suprafaţa PNSCC, solicitanţii depun o cerere scrisă la APNSCC însoţită de
următoarele:
a) prezentarea/descrierea solicitantului, date de contact;
b) localizarea activităţilor/planurilor/proiectelor pentru care se solicită avizul;
201
c) descrierea activităţilor/planurilor/proiectelor pentru care se solicită avizul, inclusiv perioada
propusă de desfăşurare şi modalităţile/tehnologiile propuse de executare;
d) documentaţia tehnică aferentă, după caz;
e) alte avize, studii şi autorizaţii obţinute, după caz;
(2) În funcţie de solicitare, APNSCC solicită informaţii şi documentaţii suplimentare relevante.
(3) În avizele eliberate APNSCC poate insera condiţii privind desfăşurarea

activităţilor/planurilor/proiectelor.
(4) Valabilitatea unui aviz eliberat de APNSCCeste de 1 an de la data eliberării.
(5) Avizele negative eliberate de APNSCC vor fi însoţite de o motivaţie a respingerii solicitării
respective
(6) Pe parcursul desfăşurării activităţilor/planurilor/proiectelor avizate, APNSCC verifică

respectarea condiţiilor impuse în avizele eliberate precum şi respectarea documentaţiilor,
modalităţilor şi tehnologiilor propuse de solicitanţi. În caz de nerespectare a acestora,
APNSCCsolicită remedierea aspectelor sesizate şi, în cazuri motivate, poate retrage avizul dat. În
cazul retragerii avizelor APNSCC, lucrările respective în derulare se sistează, iar APNSCC
informează autorităţile de mediu cu privire la retragerea avizului dat. Nu se acceptă reavizarea
unui solicitant care nu a respectat condiţiile impuse prin avizul dat de către APNSCC.
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PARCUL NAŢIONAL SEMENIC-
CHEILE CARAŞULUI
ACCES ŞI TRANSPORT
Art. 11. Pe traseele turistice, nu este permisă deplasarea cu nici un mijloc de transport auto,
biciclete, cabaline, fiind destinate exclusiv pentru drumeţie.
Art. 12. Pe drumurile publice se recomandă folosirea mijloacelor de transport care
generează o poluare redusă (fonic, aer).
Art. 13. Pe drumurile forestiere, accesul este permis doar administratorului de drum,
agenţilor economici autorizaţi pentru exploatarea silvică şi proprietarilor privaţi care deţin
terenuri, fără a avea acces pe un alt drum.
Art. 14. Transportul vizitatorilor în zonele turistice ale parcului se va realiza cu mijloace
de transport în comun, sau alte mijloace de transport nepoluante.
202
ACTIVITĂŢILE DE SILVICULTURĂ
Art.15. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în Parcul Naţional Semenic-
Cheile Caraşului se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea
reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a Parcului Naţional Semenic
- Cheile Caraşului. Lucrări în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice se execută
conform legislaţiei în vigoare.
Art.16. Pe terenurile private, cu vegetaţie forestieră, se execută numai lucrările prevăzute
în studiile de amenajare sumară, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea
funcţională a pădurilor şi a zonării PNSCC.
Art.17. Reamenajarea unităţilor de producţie din cuprinsul PNSCC se va face cu avizul
APNSCC conform legislaţiei în vigoare .
Art.18. Activităţile privind protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura se vor
organiza conform Legii nr.192/2001.
Art.19.1 Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru.
1.1Menținerea a 7 arbori seculari la ha.
1.2 Nu se vor efectua tăieri rase cu exceptia plantatiilor de molid ce vor fi

înlocuite cu foioase.
1.3 Nu se vor construi alte drumuri de scos apropiat în zonele în care acestea
există.
1.4 Pentru scos apropiat se vor utiliza numai mijloacele tehnice care nu
degradează solul și roca.
1.5 Nu se vor tăia ienupării indiferen de zonă.

1.6 Operaţiunile silviculturale şi de tăiere se vor realiza în afara sezonul de
reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele
de împerechere ale păsărilor de pădure.
1.7 Se conservă arborii mari şi zona imediat înconjurătoare dacă se dovedeşte că
sunt ocupaţi cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului.
1.8 Se conservă arborii izolaţi, maturi, uscaţi sau în descompunere care constituie
un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante
inferioare (fungi, ferigi,
briofite, etc).
1.9 Nu se vor efectua lucrări de agricultură și silvicultură în zonele de lizieră și a

luminișurilor.
1.10 Nu este permisă efectuarea de excavații în sol, activități de extragere a

pietrei, nisip și pietriș.
203
1.11 Interzicerea oricăror activități umane care ar putea determina instalarea unor
procese neadecvate de evoluție biocenotică (fragmentarea, reducerea şi degradarea
drastică a habitatului populației unei specii; scăderea efectivului populațional etc.)
1.12 Asigurarea zonelor de linişte la bârloage şi vizuini noiembrie - martie. Pe o

rază de minim 500 m nu se vor realiza activități umane de exploatare a resurselor.
1.13 Plantarea de arbori și consolidarea terenului în drumurile de tras apropiat

ravenate şi ravenele artificial create ca urmare a exploatării silvice.
Art.20.1 Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran.
1.1 Aplicarea lucrărilor silvice nu se face în zone cu lapiezuri semi-îngropate şi
stâncării nude, doline, zona inferioară a versanţilor văilor active, văi de doline şi uvale, pante ce
depăşesc 25°.
1.2 Depozitarea materialului lemnos (crengi, trunchiuri) rezultat în urma
exploatării forestiere numai pe suprafeţe plane sau în zone ridicate, puţin fisurate. Este exclusă
depozitarea în depresiuni, gropi, văi, ponoare.
1.3 Protejarea şi menţinerea deschiderilor carstice indiferent unde se situează
(intravilan/extravilan).
1.4 Captarea izvoarelor se face fără obturarea fisurilor / cavităţilor naturale.
Art.21. Acţiunile de monitorizare a faunei ,de protecţia fondului piscicol de pe toată
suprafaţa parcului naţional se organizează de APNSCC.
Art.22. În situaţia fenomenelor de forţă majoră(incendii, calamităţi, epizootii, focare de
infecţii, etc.) instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu aprobarea APNSCC.
PĂŞUNAT
Art.23. Utilizarea păşunilor este permisă cu avizul APNSCC doar pentru persoanele şi
comunităţile care deţin păşuni în zona PNSCC, în baza unui contract încheiat cu administratorul
legal al păşunii.
Art.24. Pe teritoriul PNSCC activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de
specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale în conformitate cu bonitatea păşunilor
montane stabilită prin amenajamentele pastorale şi a studiilor de păşunat.
Art.25. Amplasarea stânelor şi adăposturilor pastorale , adaptate specificului montan şi
încadrate în peisaj, este permisă numai cu avizarea APNSCC.
Art.26. Circulaţia animalelor pe suprafaţa parcului şi accesul la apă se face pe trasee cu
avizul APNSCC în baza contractului încheiat cu administratorii sau proprietarii de terenuri.
Art.27. Păşunatul este interzis în zonele de conservare specială, pe grohotişuri şi pe
stâncăriile înierbate.
Art.28. Numărul de câini la fiecare turmă se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie
de numărul de oi al turmei, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare (Legea nr 407/09
noiembrie 2006. Câinii vor avea obligatoriu jujee conform Ordinului nr.187/12iunie 2007 al
M.A.A.P).
204
Art.29. Amplasarea locurilor de târlire şi a stânelor este interzisă la mai puţin de 100 m de
ape curgătoare şi lacuri.
Art.30. Creșterea protecției artificiale a animalelor domestice la stâne, sălașe, grajdiuri
(amplasare garduri, incinte închise) pentru prevenirea situațiilor conflictuale cu speciile de
animale sălbatice.
Art.31. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran.
1.1 Folosirea dolinelor doar pentru fâneţe.

1.2 Utilizarea doar a fertilizatorilor naturali, in cantitati mici raportat la unitatea
de suprafaţă.
1.3 Depozitarea temporara a gunoiului de grajd si a fecalelor animale pe
platformă construita, impermeabilizata si protejata cu ziduri laterale.
1.4 Depozitarea temporară a cadavrelor animaliere în locuri amenajate de
autorităţile locale şi evacuarea acestora ulterior la un crematoriu specializat
autorizat.
1.5 Proprietarii rezervoarelor septice să deţină dovezi uşor verificabile de
organele de control cu privire la vidanjarea periodică.
AGRICULTURĂ
Art.32. Pe terenurile cu destinaţie agricolă sunt permise doar activităţile tradiţionale, fiind
interzisă folosirea oricărui îngrăşământ artificial.
Art.33. Practicarea de activităţii comerciale neautorizate în extravilan este interzisă.
Art.34. Introducerea în cultură de plante şi animale domestice fără certificate fitosanitare
sau sanitar veterinare este strict interzisă.
Art.35. Se interzice cultivarea de organisme modificate genetic pe teritoriul PNSCC şi în
vecinătatea acestuia.
Art.36. Nu este permisă utilizarea substanțelor chimice ca îngrășăminte, pesticide,
ierbicide.
PESCUIT
Art.37. Se interzice pescuitul în apele situate în interiorul PNSCC.
CONSTRUCŢII
Art.38. În interiorul PNSCC, la data inventarierii, există construcţii reprezentând: reţele

(apă, electricitate, telefonie, radio-tv ), captări de apă subterană, poduri, drumuri naţionale,
judeţene, comunale, silvice, neamenajate, poteci, terasamente dezafectate CFF, lacuri artificiale,
cabane, hoteluri , vile, cantoane silvice, sălaşe.
205
Art.39. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic
1. În cazul în care se recurge la captarea izvoarelor pentru alimentarea cu apă potabilă,

se va asigura un debit remanent permanent suficient pentru continuarea proceselor
naturale care au loc în carst.
2. Clădirile izolate situate pe carst, vor fi dotate cu stații de epurare individuale.
3. Nu se vor realiza construcții hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectarea
torenților sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al
zonei habitatului.
4. Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini,
smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere
al peştilor, amfibienilor,
insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării
digurilor naturale şi poluării apei.
Art.40. Pe teritoriul parcului naţional în afara intravilanelor existente, este interzisă

realizarea de construcţii, cu excepţia celor de utilitate publică, care vor deservi activităţi de
cercetare sau de administrare a Parcului.
Art.41. Orice fel de construcţii noi cu scop ştiinţific, adăposturi necesare administrării
parcului sunt admise cu respectarea prevederilor legale şi cu avizul Consiliului Ştiinţific al
PNSCC.
Art.42. Construirea de cabane/adăposturi turistice/construcţii agricole temporare în
interiorul sau vecinătatea parcului naţional se va face conform reglementărilor în vigoare.
Arhitectura construcţiilor va fi cea tradiţională, specifică zonei. Documentaţiile se avizează de
către Consiliul Ştiinţific al PNSCC.
Art.43. Construcţia de drumuri publice este permisă numai în zonele de dezvoltare
durabilă, în baza evaluării de mediu, iar actele de reglementare de mediu se emit numai în baza
avizului APNSCC.
Art.44. APNSCC are obligaţia să sesizeze instituţiile abilitate la demararea de noi

construcţii în vederea verificării legalităţii.
Art.45. Înaintea obţinerii avizului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
la construcţia drumurilor forestiere este necesar avizul APNSCC. Pentru avizarea construcţiei
drumurilor, solicitanţii vor parcurge următoarele etape:
1) Depunerea unei cereri la sediul APNSCC care să cuprindă: datele solicitantului, unitatea
de producţie şi unitatea amenajistică, respectiv denumirea zonei în care se doreşte construirea
206
drumului, o justificare a necesităţii realizării drumului în cauză, copie a contractului de
administrare cu o structură silvică dacă e cazul, schiţa drumului propus;
2) APNSCC, în cazul eliberării unui aviz de principiu favorabil, va trece în acesta condiţiile
necesare şi obligatorii care vor fi incluse în tema de proiectare a drumului forestier.
3) Dacă proiectul de execuţie a drumului este deja existent, APNSCC poate condiţiona în
cazul unui aviz favorabil eliberat, modificarea proiectului de execuţie în vederea minimizării
impactului asupra ariei naturale protejate.
ALTE RESURSE
Art. 46 - (1) Sunt interzise exploatarea resurselor minerale, a solului, litierei în scopuri
comerciale şi industriale, pe întreaga suprafaţă a parcului.
(2) Este interzisă realizarea captărilor de apă în scopuri comerciale şi industriale, pe

întreaga suprafaţă a parcului şi a sitului ROSCI0226 Semenic Cheile Caraşului fără acordul
APNSCC.
(3) Realizarea oricăror lucrări de investiţii pe teritoriul PNSCC sau al sitului ROSCI0226
Semenic Cheile Caraşului se face numai după obţinerea avizului favorabil al APNSCC.
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
Art.47. Cercetarea ştiinţifică în PNSCC, va fi orientată spre realizarea scopului primordial,

cel de conservare a patrimoniului floristic, faunistic, geologic, speologic, istoric şi peisagistic al
teritoriului parcului.
Art.48. Cercetarea ştiinţifică pe teritoriul parcului se face numai cu aprobarea APNSCC.
Art.49. Reconstrucţia naturală a habitatelor deteriorate se va face pe baza unui studiu
ştiinţific avizat de Consiliul Ştiinţific şi ulterior de Academia Română prin Comisia pentru
Monumentele Naturii.
Art.50. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale care periclitează
integritatea ecosistemelor se vor lua măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza unei
documentaţii avizate de Consiliul Ştiinţific.
TURISM ŞI REGULI DE VIZITARE
Art.51. În Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului sunt permise activităţi de turism şi de

educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului.
Art.52. Vizitarea Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este permisă numai pe
drumurile publice şi traseele turistice marcate.
Art.53. Întreţinerea marcajelor turistice, înfiinţarea de noi trasee şi amplasarea panourilor
indicatoare şi informative se face numai, cu avizul APNCC.
Art.54. Camparea pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este permisă
numai în locurile marcate şi special delimitate în acest scop:
207
Poiana Prolaz
Poiana Comarnic
Lacul Buhui
Staţiunea Semenic
Art.55. Aprinderea focului pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se
reglementează astfel:
1. Aprinderea focului este permisă doar în vetrele special amenajate în acest scop, în locurile
desemnate pentru campare. În locurile de campare în care nu se asigură lemn de foc de către
administratori/proprietari sau în alte locuri de pe traseele turistice, se permite doar utilizarea
primusului.
2. Este interzisă defrişarea vegetaţiei lemnoase pentru lemn de foc;
Art.56. Regimul deşeurilor pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se
1. Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului
naţional. Deşeurile vor fi evacuate la intrările în parc, în containerele pentru deşeuri sau
în locurile special amenajate: Camping Comarnic, Poiana Crivaia, Staţiunea Semenic,
Camping Buhui, Camping Gărâna – Trei Ape.
2. Este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-
Cheile Caraşului.
3. Responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor la cabane cu respectarea condiţiilor
legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini şi animale sălbatice,
revine gestionarilor cabanelor în cauză;
4. Responsabilitatea evacuării periodice , a deşeurilor menajere provenite din activitatea
cabanelor revine administratorilor acestora.
5. Subvenţionarea costurilor de gestionare a deşeurilor pentru locuitorii zonelor carstice cu
posibilităţi materiale modeste şi probleme sociale.
6. Organizarea în zonele carstice a unor puncte de colectare pentru deşeuri electrice şi
electronice şi alte deşeuri periculoase chiar şi pentru populaţia sporadică care locuieşte în
gospodării izolate.
7. Organizarea serviciilor de ecarisaj pentru fiecare localitate, inclusiv sisteme de colectare,
transport şi depozitare temporară în condiţii adecvate, a cadavrelor animaliere.
8. Organizarea unor puncte de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii şi demolări,
în vederea eliminării sau valorificării lor de către agenţii economici autorizaţi.
Art.57. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop a plantelor,
florilor şi animalelor de orice fel sau a formaţiunilor carstice din peşteri şi avene.
Art.58. Realizarea explorărilor şi decolmatărilor în cavități numai în prezenţa unui speolog
instruit pentru astfel de activităţi.
Art.59. Pentru derocare în cavități se folosesc eclatoarele, evitându-se utilizării

explozibililor.
208
Art.60. Se montează pasarele suspendate pentru tranzitarea planşeelor de calcit din
cavitățile vizitabile.
Art.61. Vizitele în peșteri în perioada de maternitate și hibernare, se vor realiza rar, în

grupuri de maxim 3 persoane.
Art.62. Accesul câinilor de companie în PNSCC este interzisă fără lesă cu excepţia
Formaţiilor Salvamont care pot utiliza în acţiunile lor câini utilitari.
Art.63 Perturbarea liniştii în parc este strict interzisă.

Art.64. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi
indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.
Art.65. Este strict interzisă deteriorarea oricărei construcţii, împrejmuiri, bariere sau orice
alte amenajări de pe teritoriul Parcului, inclusiv cele aferente managementului faunei terestre şi
acvatice din raza parcului.
Art.66. Spălatul maşinilor, utilizarea detergenţilor în apele curgătoare şi în lacuri,
deversarea de carburanţi/lubrefianţi este interzisă.
Art.67. APNSCC monitorizează turismul pe teritoriul PNSCC în vederea stabilirii
impactului acestei activităţi asupra mediului biotic din Parc şi pentru stabilirea măsurilor de
protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se
impune pentru conservare.
Art.68. Competiţiile şi manifestările cu caracter sportiv, educativ sau cultural (sărbători
câmpeneşti etc.) se organizează doar cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Semenic- Cheile
Caraşului şi a celorlalţi administratori/deţinători legali de terenuri.
Art.69. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare nu este permisă în
PNSCC. Cei interesaţi pot obţine permis de la APNSCC, contra plăţii tarifului aprobat.
Art.70. Accesul în Rezervaţia Ştiinţifică Peştera Răsuflăroarei se face numai cu autorizaţie

eliberată de Academia Română.
Art.71. Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine
vegetală sub corturi este strict interzisă
Art.63. Deţinerea şi creşterea în captivitate a animalelor din fauna sălbatică pe raza PNS-
ChC cu execpţia cazurilor în care se desfăsoară proiecte de repopulare cu avizul CMN şi cu
aprobarea autorităţii publice centrale de mediu, este interzisă .
Art.72. Accesul public cu mijloace motorizate (motociclete, scutere, automobile) pe
teritoriul PNSCC este interzis cu excepţia drumurilor publice.
CAPITOLUL III
SANCŢIUNI
Art.73. Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea

disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă şi se sancţionează în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
CAPITOLUL IV
209
DISPOZIŢII FINALE
Art.74. Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea APNSCC cu avizul

Consiliului Ştiinţific şi consultarea Consiliului Consultativ.
CAPITOLUL II
REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PARCUL NAŢIONAL SEMENIC-
CHEILE CARAŞULUI
ACCES ŞI TRANSPORT
Art. 11. Pe traseele turistice, nu este permisă deplasarea cu nici un mijloc de transport auto,
biciclete, cabaline, fiind destinate exclusiv pentru drumeţie.
Art. 12. Pe drumurile publice se recomandă folosirea mijloacelor de transport care
Art. 13. Pe drumurile forestiere se recomandă folosirea mijloacelor de transport care

Art. 14. Pe drumurile forestiere, accesul este permis doar administratorului de drum,
agenţilor economici autorizaţi pentru exploatarea silvică şi proprietarilor privaţi care deţin
terenuri, fără a avea acces pe un alt drum.
ACTIVITĂŢILE DE SILVICULTURĂ
Art.15. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în Parcul Naţional Semenic-
Cheile Caraşului se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea
reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a Parcului Naţional Semenic
- Cheile Caraşului. Lucrări în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice se execută
conform legislaţiei în vigoare.
Art.16. Pe terenurile private, cu vegetaţie forestieră, se execută numai lucrările prevăzute
în studiile de amenajare sumară, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea
funcţională a pădurilor şi a zonării PNSCC.
Art.17. Reamenajarea unităţilor de producţie din cuprinsul PNSCC se va face cu avizul
APNSCC conform legislaţiei în vigoare .
Art.18. Activităţile privind protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura se vor
organiza conform Legii nr.192/2001.
Art.19. Acţiunile de monitorizare a faunei ,de protecţia fondului piscicol de pe toată
suprafaţa parcului naţional se organizează de APNSCC.
Art.20. În situaţia fenomenelor de forţă majoră(incendii, calamităţi, epizootii, focare de
infecţii, etc.) instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu aprobarea APNSCC.
210
PĂŞUNAT
Art.21. Utilizarea păşunilor este permisă cu avizul APNSCC doar pentru persoanele şi
comunităţile care deţin păşuni în zona PNSCC, în baza unui contract încheiat cu administratorul
legal al păşunii.
Art.22. Pe teritoriul PNSCC activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de
specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale în conformitate cu bonitatea păşunilor
montane stabilită prin amenajamentele pastorale şi a studiilor de păşunat.
Art.23. Amplasartea stânelor şi adăposturilor pastorale , adaptate specificului montan şi
încadrate în peisaj, este permisă numai cu avizarea APNSCC.
Art.24. Circulaţia animalelor pe suprafaţa parcului şi accesul la apă se face pe trasee cu
avizul APNSCC în baza contractului încheiat cu administratorii sau proprietarii de terenuri.
Art.25. Păşunatul este interzis în zonele de conservare specială, pe grohotişuri şi pe
stâncăriile înierbate.
Art.26. Numărul de câini la fiecare turmă se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie
de numărul de oi al turmei, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare (Legea nr 407/09
noiembrie 2006. Câinii vor avea obligatoriu jujee conform Ordinului nr.187/12iunie 2007 al
M.A.A.P).
Art.27. Amplasarea locurilor de târlire şi a stânelor este interzisă la mai puţin de 100 m de
ape curgătoare şi lacuri.
AGRICULTURĂ
Art.28. Pe terenurile cu destinaţie agricolă sunt permise doar activităţile tradiţionale, fiind
interzisă folosirea oricărui îngrăşământ artificial.
Art.29. Practicarea de activităţii comerciale neautorizate în extravilan este interzisă.
Art.30. Introducerea în cultură de plante şi animale domestice fără certificate fitosanitare
sau sanitar veterinare este strict interzisă.
Art.31. Se interzice cultivarea de organisme modificate genetic pe teritoriul PNSCC şi în
vecinătatea acestuia.
PESCUIT
Art.32. Se interzice pescuitul în apele situate în interiorul PNSCC.
FORŢĂ MAJORĂ
Art. 33 - În cazul producerii de fenomene de forţă majoră ca incendii, calamităţi naturale,

instituţiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene conform
prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003, cu
obligativitatea înştiinţării de urgenţă a APNSCC.
CONSTRUCŢII
211
Art.34. În interiorul PNSCC, la data inventarierii, există construcţii reprezentând: reţele
(apă, electricitate, telefonie, radio-tv ), captări de apă subterană, poduri, drumuri naţionale,
judeţene, comunale, silvice, neamenajate, poteci, terasamente dezafectate CFF, lacuri artificiale,
cabane, hoteluri , vile, cantoane silvice, sălaşe.
Art.35. Pe teritoriul parcului naţional în afara intravilanelor existente, este interzisă
realizarea de construcţii, cu excepţia celor de utilitate publică, care vor deservi activităţi de
cercetare sau de administrare a Parcului.
Art.36. Orice fel de construcţii noi cu scop ştiinţific, adăposturi necesare administrării
parcului sunt admise cu respectarea prevederilor legale şi cu avizul Consiliului Ştiinţific al
PNSCC.
Art.37. Construirea de cabane/adăposturi turistice/construcţii agricole temporare în
interiorul sau vecinătatea parcului naţional se va face conform reglementărilor în vigoare.
Arhitectura construcţiilor va fi cea tradiţională, specifică zonei. Documentaţiile se avizează de
către Consiliul Ştiinţific al PNSCC.
Art.38. Construcţia de drumuri publice este permisă numai în zonele de dezvoltare
durabilă, în baza evaluării de mediu, iar actele de reglementare de mediu se emit numai în baza
avizului APNSCC.
Art.39. APNSCC are obligaţia să sesizeze instituţiile abilitate la demararea de noi construcţii în
vederea verificării legalităţii.
Art.40. Înaintea obţinerii avizului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, la
construcţia drumurilor forestiere este necesar avizul APNSCC. Pentru avizarea construcţiei
drumurilor, solicitanţii vor parcurge următoarele etape:
1) Depunerea unei cereri la sediul APNSCC care să cuprindă: datele solicitantului, unitatea de
producţie şi unitatea amenajistică, respectiv denumirea zonei în care se doreşte construirea
drumului, o justificare a necesităţii realizării drumului în cauză, copie a contractului de
administrare cu o structură silvică dacă e cazul, schiţa drumului propus;
2) APNSCC, în cazul eliberării unui aviz de principiu favorabil, va trece în acesta condiţiile
necesare şi obligatorii care vor fi incluse în tema de proiectare a drumului forestier.
3) Dacă proiectul de execuţie a drumului este deja existent, APNSCC poate condiţiona în cazul
unui aviz favorabil eliberat, modificarea proiectului de execuţie în vederea minimizării
impactului asupra ariei naturale protejate.
ALTE RESURSE
Art. 41 - (1) Sunt interzise exploatarea resurselor minerale, a solului, litierei în scopuri
comerciale şi industriale, pe întreaga suprafaţă a parcului.
(2) Este interzisă realizarea captărilor de apă în scopuri comerciale şi industriale, pe întreaga
suprafaţă a parcului şi a sitului ROSCI0226 Semenic Cheile Caraşului fără acordul APNSCC.
212
(3) Realizarea oricăror lucrări de investiţii pe teritoriul PNSCC sau al sitului ROSCI0226
Semenic Cheile Caraşului se face numai după obţinerea avizului favorabil al APNSCC.
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
Art.42. Cercetarea ştiinţifică în PNSCC, va fi orientată spre realizarea scopului primordial,

cel de conservare a patrimoniului floristic, faunistic, geologic, speologic, istoric şi peisagistic al
teritoriului parcului.
Art.43. Cercetarea ştiinţifică pe teritoriul parcului se face numai cu aprobarea APNSCC.
Art.44. Reconstrucţia naturală a habitatelor deteriorate se va face pe baza unui studiu
ştiinţific avizat de Consiliul Ştiinţific şi ulterior de Academia Română prin Comisia pentru
Monumentele Naturii.
Art.45. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale care periclitează
integritatea ecosistemelor se vor lua măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza unei
documentaţii avizate de Consiliul Ştiinţific.
TURISM ŞI REGULI DE VIZITARE
Art.46. În Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului sunt permise activităţi de turism şi de

educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului.
Art.47. Vizitarea Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este permisă numai pe
drumurile publice şi traseele turistice marcate.
Art.48. Întreţinerea marcajelor turistice, înfiinţarea de noi trasee şi amplasarea panourilor
indicatoare şi informative se face numai, cu avizul APNCC.
Art.49. Camparea pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este permisă
numai în locurile marcate şi special delimitate în acest scop:
Poiana Prolaz
Poiana Comarnic
Lacul Buhui
Staţiunea Semenic
Art.50. Aprinderea focului pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se
3. Aprinderea focului este permisă doar în vetrele special amenajate în acest scop, în locurile
desemnate pentru campare. În locurile de campare în care nu se asigură lemn de foc de către
administratori/proprietari sau în alte locuri de pe traseele turistice, se permite doar utilizarea
primusului.
4. Este interzisă defrişarea vegetaţiei lemnoase pentru lemn de foc;
Art.51. Regimul deşeurilor pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se
9. Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului
naţional. Deşeurile vor fi evacuate la intrările în parc, în containerele pentru deşeuri sau în
locurile special amenajate: Camping Comarnic, Poiana Crivaia, Staţiunea Semenic,
Camping Buhui, Camping Gărâna – Trei Ape.
213
10. Este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-
Cheile Caraşului.
11. Responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor la cabane cu respectarea condiţiilor
legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini şi animale sălbatice, revine
gestionarilor cabanelor în cauză;
12. Responsabilitatea evacuării periodice , a deşeurilor menajere provenite din activitatea
cabanelor revine administratorilor acestora.
Art.52. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop a plantelor,
florilor şi animalelor de orice fel sau a formaţiunilor carstice din peşteri şi avene.
Art.53. Accesul câinilor de companie în PNSCC este interzisă fără lesă cu excepţia
Formaţiilor Salvamont care pot utiliza în acţiunile lor câini utilitari.
Art.54. Perturbarea liniştii în parc este strict interzisă.
Art.55. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi
indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.
Art.56. Este strict interzisă deteriorarea oricărei construcţii, împrejmuiri, bariere sau orice
alte amenajări de pe teritoriul Parcului, inclusiv cele aferente managementului faunei terestre şi
acvatice din raza parcului.
Art.57. Spălatul maşinilor, utilizarea detergenţilor în apele curgătoare şi în lacuri,
deversarea de carburanţi/lubrefianţi este interzisă.
Art.58. APNSCC monitorizează turismul pe teritoriul PNSCC în vederea stabilirii
impactului acestei activităţi asupra mediului biotic din Parc şi pentru stabilirea măsurilor de
protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se
impune pentru conservare.
Art.59. Competiţiile şi manifestările cu caracter sportiv, educativ sau cultural (sărbători
câmpeneşti etc.) se organizează doar cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Semenic- Cheile
Caraşului şi a celorlalţi administratori/deţinători legali de terenuri.
Art.60. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare nu este permisă în
PNSCC. Cei interesaţi pot obţine permis de la APNSCC, contra plăţii tarifului aprobat.
Art.61. Accesul în Rezervaţia Ştiinţifică Peştera Răsuflăroarei se face numai cu autorizaţie

eliberată de Academia Română.
Art.62. Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine
vegetală sub corturi este strict interzisă
Art.63. Deţinerea şi creşterea în captivitate a animalelor din fauna sălbatică pe raza PNS-
ChC cu execpţia cazurilor în care se desfăsoară proiecte de repopulare cu avizul CMN şi cu
aprobarea autorităţii publice centrale de mediu, este interzisă .
Art.64. Accesul public cu mijloace motorizate (motociclete, scutere, automobile) pe
teritoriul PNSCC este interzis cu excepţia drumurilor publice.
CAPITOLUL III
SANCŢIUNI
Art.65. Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea

disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă şi se sancţionează în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
214
CAPITOLUL IV
DISPOZIŢII FINALE
Art.66. Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea APNSCC cu avizul

Consiliului Ştiinţific şi consultarea Consiliului Consultativ.
Reguli pentru refacerea şi conservarea ecosistemelor
Tabelul 86
Cod Reguli pentru obiective specifice
Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemului terestru, subteran şi
I
acvatic
I.1. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru
I.1.2 Menţinerea/revenirea la tipul natural de padure.
I.1.3 Se vor aplica numai tratamente silvice cu perioada lunga de regenerare în zona de conservare durabilă.
I.1.4 Menţinerea a 7 arbori uscaţi / scorburoşi la ha.
I.1.5 Menţinerea a 7 arbori seculari la ha.
I.1.6 Menţinerea în ecosistem a crengilor căzute pe sol sau rezultate din exploatarea silvică.
I.1.7 Nu se vor efectua tăieri rase cu exceptia plantatiilor de răşinoase ce vor fi înlocuite cu foioase.
I.1.8 Nu se vor tăia arborii de pe marginea drumurilor publice, agricole sau forestiere. Prin excepţie se pot extrage
punctual numai arborii care pun în pericol siguranţa circulaţiei.
I.1.9 Dimensiunea ochiurilor de exploatare va fi conform reglementărilor în vigoare.
I.1.10 Nu se vor construi alte drumuri de scos apropiat în zonele în care acestea există.
I.1.11 Pentru scos apropiat se vor utiliza numai mijloacele tehnice care nu degradează solul şi roca.
I.1.12 Se va proteja solul şi stratul ierbos
I.1.13 Nu se vor tăia arborii izolaţi, pâlcurile de arbori sau aliniamentele de arbori.
I.1.14 Nu se vor tăia tufărişurile din zona de protecţie strictă şi integrală.
I.1.15 Nu se vor tăia ienupării indiferen de zonă.
I.1.16 Operaţiunile silviculturale şi de tăiere se vor realiza în afara sezonul de reproducere al speciilor animale
sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure.
I.1.17 Se conservă arborii mari şi zona imediat înconjurătoare dacă se dovedeşte că sunt ocupaţi cu regularitate de
răpitoare în timpul cuibăritului.
I.1.18 Se conservă arborii izolaţi, maturi, uscaţi sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru
ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare (fungi, ferigi,
briofite, etc).
I.1.19 Se conservă arborii cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări şi mamifere mici.
215
I.1.20 Nu se vor efectua lucrări de agricultură şi silvicultură în zonele de lizieră şi a luminişurilor.

I.1.21 Nu este permisă utilizarea substanţelor chimice ca îngrăşăminte, pesticide, ierbicide.
I.1.22 Nu este permisă efectuarea de excavaţii în sol, activităţi de extragere a pietrei, nisip şi pietriş.
I.1.23 Interzicerea oricăror activităţi umane care ar putea determina instalarea unor procese neadecvate de evoluţie
biocenotică (fragmentarea, reducerea şi degradarea drastică a habitatului populaţiei unei specii; scăderea
efectivului populaţional etc.)
I.1.24 Asigurarea zonelor de linişte la bârloage şi vizuini noiembrie - martie. Pe o rază de minim 500 m nu se vor
realiza activităţi umane de exploatare a resurselor.
I.1.25 Creşterea protecţiei artificiale a animalelor domestice la stâne, sălaşe, grajdiuri (amplasare garduri, incinte
închise) pentru prevenirea situaţiilor conflictuale cu speciile de animale sălbatice.
I.1.26 Transportul persoanelor (vizitatorilor) în staţiunea Semenic se va realiza numai cu instalaţii de transport pe
cablu după realizarea infrastructurii.
I.1.27 Transportul vizitatorilor în zonele turistice ale parcului se va realiza cu mijloace de transport în comun, sau
alte mijloace de transport nepoluante.
I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran
I.2.1 Folosirea dolinelor doar pentru fâneţe.
I.2.2 Utilizarea doar a fertilizatorilor naturali, in cantitati mici raportat la unitatea de suprafaţă.
I.2.3 Depozitarea temporara a gunoiului de grajd si a fecalelor animale pe platformă construita, impermeabilizata si
protejata cu ziduri laterale.
I.2.4 Depozitarea temporară a cadavrelor animaliere în locuri amenajate de autorităţile locale şi evacuarea acestora
ulterior la un crematoriu specializat autorizat.
I.2.5 Proprietarii rezervoarelor septice să deţină dovezi uşor verificabile de organele de control cu privire la
vidanjarea periodică.
I.2.6 Aplicarea lucrărilor silvice nu se face în zone cu lapiezuri semi-îngropate şi stâncării nude, doline, zona
inferioară a versanţilor văilor active, văi de doline şi uvale, pante ce depăşesc 25°.
I.2.7 Depozitarea materialului lemnos (crengi, trunchiuri) rezultat în urma exploatării forestiere numai pe suprafeţe
plane sau în zone ridicate, puţin fisurate. Este exclusă depozitarea în depresiuni, gropi, văi, ponoare.
I.2.8 Trasul lemnului se face pe trasee diferite, de lungime şi pantă reduse, (exclus pe văi active/inactive, doline),
doar cu atelaje.
I.2.9 Aplicarea cu prioritate a măsurilor de stabilizare a solului, umplerea cu sol a rigolele şi ravenele generate de
deplasarea utilajelor grele de exploatare a lemnului şi de trasul lemnului, revegetarea tuturor drumurilor (altele
decât cele auto frestiere) create de exploatările forestiere anterioare.
I.2.10 Amplasarea grilajelor şi / sau garduri la intrările de avene / peşteri din apropierea aşezărilor umane.
I.2.11 Protejarea şi menţinerea deschiderilor carstice indiferent unde se situează (intravilan/extravilan)
I.2.12 Captarea izvoarelor se face fără obturarea fisurilor / cavităţilor naturale.
I.2.13 Asigurarea debitului minim necesar pe vale aval de captare, astfel încât să asigure continuitatea naturală a
proceselor de carstificare, funcţionare a drenajelor subterane şi depunerilor de travertin.
I.2.14 În cazul în care se recurge la captarea izvoarelor pentru alimentarea cu apă potabilă, se va asigura un debit
remanent permanent suficient pentru continuarea proceselor naturale care au loc în carst.
216
I.2.15 Clădirile izolate situate pe carst, vor fi dotate cu staţii de epurare individuale.
I.2.16 Organizarea şi extinderea serviciilor publice de salubritate prioritar în zonele cu vulnerabilitate ridicată a
mediului geologic, atât în mediul urban cât şi în mediul rural.
I.2.17 Subvenţionarea costurilor de gestionare a deşeurilor pentru locuitorii zonelor carstice cu posibilităţi materiale
modeste şi probleme sociale.
I.2.18 Dotarea fiecărei gospodării cu recipienţi adecvaţi pentru colectarea separată a deşeurilor menajere şi a
deşeurilor reciclabile.
I.2.19 Organizarea în zonele carstice a unor puncte de colectare pentru deşeuri electrice şi electronice şi alte deşeuri
periculoase chiar şi pentru populaţia sporadică care locuieşte în gospodării izolate
I.2.20 Organizarea serviciilor de ecarisaj pentru fiecare localitate, inclusiv sisteme de colectare, transport şi
depozitare temporară în condiţii adecvate, a cadavrelor animaliere.
I.2.21 Organizarea unor puncte de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii şi demolări, în vederea eliminării
sau valorificării lor de către agenţii economici autorizaţi.
I.2.22 Nu este permisă exploatarea, deţinerea şi comercializarea speleotemelor, a fosilelor de plante / animale şi a
vestigiilor istorice.
I.2.23 Vizitarea cavităţilor este permisă doar cu ghid autorizat sau ranger, cu excepţia celor deschise publicului larg.
Excepţie fac grupurile autorizate ale asociaţiilor speologice.
I.2.24 Realizarea explorărilor şi decolmatărilor în cavităţi numai în prezenţa unui speolog instruit pentru astfel de
activităţi.
I.2.25 Pentru derocare în cavităţi se folosesc eclatoarele, evitându-se utilizării explozibililor.
I.2.26 Stabilirea şi marcarea unui traseu subteran unic pentru circulaţia persoanelor în cavităţi, se face pentru toate
cavităţile vizitate sau care necesită această măsură.
I.2.27 Se montează pasarele suspendate pentru tranzitarea planşeelor de calcit din cavităţile vizitabile.
I.2.28 Vizitele în peşteri în perioada de maternitate şi hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane.
I.3. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic
I.3.1 Nu se vor realiza construcţii hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectarea torenţilor sau desecări care să
afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei habitatului.
I.3.2 Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care
să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor,
insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării
apei.
I.3.3 Nu se vor realiza platforme de depozitare a lemnului în zone mlăştinoase, cu bălţi sau pe malul apei la mai
puţin de 4 m.
I.3.4 Nu se vor folosi rute de tras apropiat prin zone mlăştinoase, cu bălţi, pe malul apei sau în zona de izvoare.
I.3.5 Nu este permisă poluarea apelor şi a solului prin evitarea depozitării deşeurilor menajere şi industriale pe
malurile apelor curgătoare.
I.3.6 Nu se vor efectua lucrări de corectare a torenţilor, construcţia de praguri şi baraje pe cursurile de apă.
Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru
II
fauna şi flora salbatică
217
II.1. Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general

II.1.1 Nu se vor realiza construcţii hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectare a torenţilor sau desecări care să
afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei.
II.2. Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure
II.2.1 Evaluarea tuturor zonelor cu tăieri rase şi tăieri în ochiuri realizate în trecut, neregenerate/cu mur şi aplicarea
măsurilor corespunzătoare pentru promovarea regenerării natural sau intervenţii prin plantare.
II.2.2 Plantarea de arbori şi consolidarea terenului în drumurile de tras apropiat şi ravenele artificial create ca urmare
a exploatării silvice.
II.2.3 Plantarea / ajutarea regenerării natural a pădurii la marginea drumurilor pentru reducerea fragmentării
habitatelor.
III Protecţia zonelor sălbatice şi menţinerea proceselor ecologice naturale în zona de protecţie strictă
III.1. Menţinerea integrală a proceselor naturale şi eliminarea oricărei intervenţii umane
III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea
IV Protecţia şi susţinerea proceselor ecologice naturale pentru resălbăticire în zona de protecţie integrală
IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea
218
4.4 Resurse şi buget
Tabelul 87
CENTRALIZATORUL LINIILOR BUGETARE

P1 Managementul biodiversităţii An I An II An III An IV An V
1.1. Inventariere şi cartare 5.900.000 50.000 1.200.000 2.000.000 1.300.000 1.350.000

1.2. Monitorizarea stării de
conservare 60.000 8.000 12.000 14.000 13.000 13.000
1.3. Pază, implementare
reglementări şi măsuri specifice de
protecţie 6.886.500 1.200.000 1.400.000 1.500.000 1.750.000 1.036.500
1.4. Managementul datelor 370.500 45.000 65.000 72.100 74.000 114.400
1.5. Reintroducere specii (extincte) -
1.6. Reconstrucţie ecologică 110.000 9.500 20.000 28.000 32.000 20.500

Subtotal P 1 costuri operationale
anuale 13.327.000 1.312.500 2.697.000 3.614.100 3.169.000 2.534.400
P2 Turism
2.1. Infrastructura de vizitare 20.675.000 6.891.666 7.800.000 5.983.334

2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi
promovarea turismului -
2.3. Managementul vizitatorilor -

Subtotal P 2 costuri operationale
anuale 20.675.000 6.891.666 7.800.000 5.983.334
P3 Conştientizare, conservare
tradiţii şi comunităţi locale
3.1. Tradiţii şi comunităţi -

3.2. Conştientizare şi comunicare 10.810..000
219
1.200.000 1.800.000 2.500.000 2.800.000 2.510.000
3.3. Educaţie ecologică 227.000 25.400 40.400 45.000 65.800 50.400

Subtotal P3 costuri operationale
anuale 11.037.000 1.225.400 1.840.400 2.545.000 2.865.800 2.560.400
P4 Management şi administrare
4.1. Echipament şi infrastructura de
funcţionare
4.2. Personal conducere,
coordonare, administrare 2.000 400 300 300 450 550
4.3. Documente strategice şi de
planificare 45.000 9.000 10.000 11.000 12.000 3.000
4.4. Instruire personal
Subtotal P4 costuri operationale
anuale 47.000 9.400 10.300 11.300 12.450 3.550
Total cheltuieli operaţionale 45.086.000 2.547.300 4.547.700 13.062.066 13.847.250 11.081.684
Buget conform contract administrare
Tabelul 88
An I An II An III An IV An V
P1 Managementul biodiversităţii
1.1. Inventariere şi cartare 38.000 38.000 38.000 38.000 38.000

1.2. Monitorizarea stării de
conservare 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000
1.3. Pază, implementare
reglementări şi măsuri specifice de
protecţie 85.335 85.335 85.335 85.335 85.335
1.4. Managementul datelor 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
1.5. Reintroducere specii dispărute - - - - -

1.6. Reconstrucţie ecologică
220
29.587 29.587 29.587 29.587 29.587
Subtotal 207.922 207.922 207.922 207.922 207.922

P2 Turism
2.1. Infrastructura de vizitare 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000

2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi
promovarea turismului 15.000 15.000 15.000 15.000 15.000
2.3. Managementul vizitatorilor 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000
Subtotal 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000

P3 Conştientizare, conservare
tradiţii şi comunităţi locale
3.1. Tradiţii şi comunităţi 10.500 10.500 10.500 10.500 10.500
3.2. Conştientizare şi comunicare 95.000 95.000 95.000 95.000 95.000
3.3. Educaţie ecologică 44.000 44.000 44.000 44.000 44.000
Subtotal 149.500 149.500 149.500 149.500 149.500

P4 Management şi administrare
4.1. Echipament şi infrastructura de
funcţionare 35.275 35.275 35.275 35.275 35.275
4.2. Personal conducere,
coordonare, administrare 85.803 85.803 85.803 85.803 85.803
4.3. Documente strategice şi de
planificare 7.500 7.500 7.500 7.500 7.500
4.4. Instruire personal 29.000 29.000 29.000 29.000 29.000
Subtotal 157.578 157.578 157.578 157.578 157.578
Total cheltuieli operaţionale 550.000 550.000 550.000 550.000 550.000
221
2.6 Referinţe şi bibliografie
Arsene G. 1998. Studiul ecologic şi fitocenologic al vegetaţiei ierboase de pajişti din Munşii Poiana Ruscă,
Teză de doctorat, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului –Timişoara.
Beldie Al. 1977-1979. Flora României, Determinator ilustrat al plantelor vasculare. I-II. Bucureşti: Edit.
Acad. Române.
Borza Al. & Boşcaiu N. 1965. Introducere în studiul covorului vegetal. Edit. Academiei R. P. R. 340 p.
Boşcaiu N. & Marossy A. 1979. Aspecte de vegetaţie de pe Valea Cepelor (Masivul Biharia). Nymphaea,
Muzeul Ţării Crişurilor, VII: 301-321.
Boşcaiu N. & colab. 1980-1981. Interferenţe fitogeografice din Munţii Apuseni. Nymphaea, Oradea, VIII-
IX: 395-400.
Ciocârlan V. 2000. Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, ed. a 2a. Bucureşti: Edit.
Ceres, 1138 pp.
Coldea G. & Cristea V. 1998. Floristic and community diversity of sub-alpine and alpine grasslands and
grazed dwarf-shrub heaths in the Romanian Carpathians. Pirineos, 82: 151-152.
Coldea G., Filipaş L., Fărcaş S., Stoica A., Ursu T. & Pop A.-M. 2008. The relationship between the
structure of grasslands from the north-eastern slope of the Vlădeasa massif and socio-economic activities.
Contrib. Bot. XLIII: 53-65.
Coldea G., FilipaŞ L., FărcaŞ S., Stoica A., Ursu T. & Pop A.-M. 2008. The relationship between the
structure of grasslands from the north-eastern slope of the Vlădeasa massif and socio-economic activities.
Contrib. Bot. XLIII: 53-65.
Coldea Gh. 1991. Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines).
Camerino: Docum. Phytosoc. Nouv. Sér. 13: 317-539.
Coldea Gh. 1995-1996. Contribuţii la studiul vegetaţiei României (I). Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 1-8.
Coldea G., lupşa V., Peterfi E., Plămadă E., Vicol E., Tauber F. & Raţiu F. 1973. Cartarea pajiştilor din
judeţul Hunedoara şi potenţialul lor productiv. Institutul de Cercetări Biologice Cluj (manuscris).
Csűrös-Kaptalan M. & Csűrös Şt. 1968. Cercetări de vegetaţie în împrejurimile cabanei Băişoara. Contrib.
Bot. 8: 313-325.
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S. & Biriş I. A. 2005. Habitatele din România.
Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 496 pp.
222
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S. & Biriş I. A. 2005. Habitatele din România.
Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC).
Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 95 pp.
Hodisan I. & Pop I. 1970. Aspecte de vegetaţie de pe Valea Someşului Rece (Munţii Gilău). Contrib. Bot.
10: 207–219.
Ilinca N. 1994. Masivul Poiana Ruscă (potenţialul fizico-geografic). Bucureşti, Edit. ”Vinea”.
Ivan D. (coord.). 1992. Vegetaţia României. Bucureşti: Edit. Tehnică Agricolă, 407 pp.
Marossy A. 1973. Contribuţii la cunoaşterea florei masivului Biharia (etajul subalpin). Nymphaea, Muzeul
Ţării Crişurilor, Oradea, I: 1-5.
Olaru C. 1980. Aspecte floristice din cursul superior al văii Arieşului. Acta Musei Porolissensis, Muzeul de
istorie şi artă Zalău, IV: 807-811.
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. & Mihăilescu Simona. 1994. Lista
roşie a plantelor superioare din România. Bucureşti: Stud., Sint., Doc. Ecol. Acad. Română, Inst. Biol. I.,
52 pp.
Pop I., Cristea V. & Hodişan I. 1999-2000. Vegetaţia judeţului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic,
bioeconomic şi eco-protectiv), Contrib. Bot. XXXV(2): 5-254.
Raţiu Fl. 1981. Corologia speciei Carex pauciflora Lightf. în România. Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget.
33(2): 141-148.
Resmeriţă I. 1985. Cercetări ecologice, fitocenotice şi agrotehnice privind nardetele de pe Muntele Mare.
Cluj-Napoca, Actualitate şi persp. în biol.: 59-64.
Samoilă Z. A. 1960. Contribuţii la studiul geobotanic şi al stării de producţie a pajiştilor naturale din
regiunea Hunedoara. Stud. Cerc. Biol. – Şti. Agr. VII(1-2): 166-211.
Sanda V., Popescu A. & Barabaş N. 1997. Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din
România. Sibiu, Stud. Com., Muz. Brukenthal, 14: 1-366.
Săvulescu Tr. (ed.). 1952–1976. Flora României ● Flora Romaniae. Bucureşti: Edit. Acad. Române. 1-13.
Simtea N. & Cernelea E. Pajiştile din Munţii Poiana Ruscă. Lucrări ale ICPCP Măgurele-Braşov: 353-360.
Stoica I.-A. 2011. Forest vegetation in the upper Iara basin. Consideration on plant diversity. AES Bioflux,
3: 4-11.
Ursu T. & Coldea G. 2007. Contributions to the flora of the Biharia Massif (Romania). Contrib. Bot.: 19-
26.
223
Ursu T. & Olaru C. 2010. The vegetation of the Biharia Massif (Apuseni Mountains) -General
characterization. Contrib. Bot. XLV: 25-33.
Burnaz (S.), 1993 - Catalogul colecţiei de lepidoptere a Muzeului Judeţean Hunedoara – Deva. Sargetia,
Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 14-15: 157-302.
Căpuşe (I.), Kovács (Al.), 1988 - Catalogul colecţiei de lepidoptere “László Diószeghy” de la Muzeul
judeţean Covasna, Sfîntu Gheorghe. Institutul de Speologie "Emil Racoviţă", 397 pp.
Koçak (A. O.), 1982-1984 - On the validity of the species group names proposed by Denis &
Schiffermüller, 1775 in Ankundung (sic!) eines systematischen Werkes von den Schmetterlingen der
Wiener Gegend. Priamus, 2 (1982: 5-42; 1984: 98-130; 133-154).
König (F.), 1975 - Catalogul colecţiei de lepidoptere a Muzeului Banatului. Muzeul Banatului, Timişoara,
248 pp.
Kudrna (O.), 2001 - Miscellaneous notes on the taxonomy of four European butterflies. Entomologist's
Gazette, 52: 253-261.
Kudrna (O.), Belicek (J.), 2005 - On the “Wiener Verzeichnis”, its authorship and the butterflies named
therein. Oedippus, 23: 1-32.
Rákosy (L.), Goia (M.), Kovács (Z.), 2003 – Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniens / Catalogul
Lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română, 446 pp.
Popescu (A.), 1938 - Noui contribuţiuni la fauna lepidopterelor din Bucureşti şi împrejurimi. Memoriile
Secţiunii Ştiinţifice. Academia Română. Seria III, 14 (3): 81-104
Popescu-Gorj (A.), 1964 - Catalogue de la collection de Lépidopteres "Prof. A. Ostrogovich" du Muséum

d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", Bucarest. Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa", 293 pp.
Sattler (K.), Tremewan (W. G.), 1984 - The Lepidoptera names by Denis & Schiffermüller - a case for
stability. Nota Lepidopterologica, 7: 282-285.
Sattler (K.), Tremewan (W. G.), 2009 - The authorship of the so-called “Wiener Verzeichnis”. Nota
Lepidopterologica, 32: 3-10.
Schneidser (E.), 1984 - Die Groß-Schmetterlinge der Sammlung Dr. V. Weindel. Ein Beitrag zur Faunistik
der Lepidopteren Südsiebenbürgens und angrenzender Gebiete. Muzeul Brukenthal, Studii şi comunicări de
ştiinţele naturii, 26: 289-316.
Schneidser (E.), 2003 - Die Schmetterlingssammlung Heinrich von Hannenheim im

Naturwissenschaftlichen Museum in Hermannstadt (Sibiu). Studii şi comunicări, Muzeul de Istorie
Naturală Sibiu, 28: 201-230.
224
Stănescu (M.), 1995 - The catalogue of “Ludovic Beregszászy” lepidopteran collection (Insecta:
Lepidoptera). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle “Grigore Antipa”, 35: 221-346.
Stănescu (M.), 2005 - The catalogue of the “Ioan Lăzărescu” collection of Lepidoptera (Insecta) from the
“Grigore Antipa” National Museum of Natural History (Bucharest). Travaux du Museum Nationale
d'Histoire Naturelle “Grigore Antipa”, 48: 213-288.
Székely (L.), 1996 – Lepidopterele din sud-estul Transilvaniei. Editura Disz. Tipo Săcele, 78 pp.
Székely (L.), 2008 – The butterflies of Romania / Fluturii de zi din România. Muzeul Judeţean Braşov:
170-171, planşele 3, 19.
Van Sway (C. A. M.), Warren (M. S.), 1999 – Red Data Book of European butterflies. Nature and
Environment, 99, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 260 pp.
Iuşan, C. & Oltean, I. – 2003. Câteva date faunistice privind ortopterele din Munţii Vrancei (Carpaţii
Orientali), 6 pp., Cluj.
B. KIS – 1959 - Adatok a Pholidoptera aptera Fabr. Elterjedesehez a Keleti- es Deli-Karpatokban,

Rovartani Kozlemenyek Folia Entomologica Hungarica - series nova, tom XII, nr. 7, p. 83-90
Kis, B. – 1961. Bieiträge zur Kenntnis der Orthopteren – Fauna des Cozia Gebirges, în Rovartani
Közlemények, Folia Entomologica Hungarica (Series Nova), tomul XIV, nr. 28, p. 423 – 431, Budapesta
Kis, B - 1967. Studiul Ortopterelor din R.S.Romania (sistematic, faunistic, zoogeographic si ecologic).
Teza de doctorat. Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj, pp: 428-429
Kis, B. – 1970. Raionarea zoogeografică a României pe baza faunei de ortoptere, în Studia Universitatis
Babeş-Bolyai, Serias Biologia, fasc. 1, Cluj.
Kis, B. & Vasiliu, M. – 1970. Kritiches Verzeichnis der Orthopterenarten Rumäniens, în Travaux du
Museum d’ Histoire Naturelle “Gr. Antipa”, vol. X, Entomologie, p. 207 - 227, Bucureşti.
Kis, B. - 1976. Cheie pentru determinarea ortopterelor din România. Partea I Subord. Ensifera, în Muzeul
Brukenthal Şt. Nat. Stud. şi Com. Vol. XX, p. 123 - 166, Sibiu.
Knechtel, K. W. & Popovici - Bîznoşanu, A. – 1959. Orthoptera, ordinele Saltatoria, Dermaptera,

Blattodea, Mantodea în Fauna R. P. Române, Insecta, vol. VII, fasc. 4, 336 pp. ,138 fig. , Ed. Acad. R. P.
Române, Bucureşti
Mîndru, C. – 1956. Contribuţii la studiul familiei Tettigoniidae din Masivul Ceahlău şi Cheile Bicazului, în
Studii şi Cercetări Ştiinţifice - Biologie şi Ştiinţe Agricole, anul. VII, fasc. 2, p. 55 – 60, Iaşi.
Mîndru, C. – 1979. Aspecte din Fauna Carpaţilor Orientali, în Universitatea “Al. I. Cuza” - Cursurile de
vară internaţionale, p.10, Iaşi.
225
Nagy, B. – 2003. A revised check-list of Orthoptera species of Hungary supplemented by Hungarian names
of grasshopper species. Folia Entomologica Hungarica, 64:85-94
Nagy, B. – 2005. Orthoptera fauna of the Carpathian Basin – Recent status of knowledge and a revised
check-list. Entomofauna carpathica, 17: 14-22.
Iorgu, I., Pisică, E., Păiş, L., Lupu, G. & Iuşan, C. - 2008. Checklist of Romanian Orthoptera (Insecta:
Orthoptera) and their distribution by ecoregions. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle “Gr. Antipa”,
LI: 119-135
Iorgu, I. Ş. & Iorgu, E. I. - 2008. Bush-crickets, crickets and grasshoppers from Moldavia (Romania).
Editura Pim, Iaşi, 294pp.
Iorgu, I. Ş. & Pisică, E. I. - 2009. The Orthoptera (Insecta: Orthoptera) from Moldavia (Romania): checklist
and some ecological aspects. Lucrările Conferinţei Naţionale Entomofagii şi rolul lor în păstrarea
echilibrului natural, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
226
Anexa nr. 1 a planului de management
Harta localizării in teritoriu
227
Harta zonării interne
228
Harta limitelor ariilor protehate
229
Harta reţelei hidrografice
230
Harta harta tipurilor principale de habitate

231
Harta traseelor turistice

232

Anexă Planul de Management Al Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexă Planul de Management Al Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexă

Planul de Management al Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1 Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale…………………….……….. 4

1.2 Scopul şi categoria ariilor protejate..………………………………………..………… 5

1.3 Baza legală pentru constituirea ariilor protejate………………………….………….... 7

1.3.1 Cadrul legal de elaborare a planului de management……………………..………... 9

1.4 Procesul elaborării planului de management………………………………..……….... 9

1.5 Procedura de implementare a planului……………………………………..…………..10

CAPITOLUL 2: DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

2.1 Informaţii generale………………………………………………………..… ……….11

2.1.2 Proprietatea şi administrarea terenurilor…………………………………….……...21

2.1.3 Resursele pentru management şi infrastructura……………………………...………22

2.1.4 Limite şi zone………………..………………………………………………..……..22

2.2 Mediul fizic

2.2.2 Relief şi geomorfologie............................................................................................ 33

2.2.4 Clima …………………………………………………………… …………....……55

2.2.5 Soluri ………...…………………………………………………… …...……….... 59

2.2.6 Elementele de interes conservativ de tip abiotic……………………… ..…….……62

2.3 Mediul biotic

2.3.1 Flora şi vegetaţia ……………………………………..………………………. 66

2.3.1.2 Vegetaţia ………………………………………………………………………. 72

2.3.3 Habitatele din aria protejată …………………………………….……….................. 91

2.3.4 Peisaj………………………………………………………………………….….… 112

2.4 Informaţii Socio-economice şi Culturale în trecut

2.4.1 Arheologie şi istorie……………………………………………………...........…….116

2.4.2 Semnificaţia şi interesul istoric…………………………………………….............. 119

2.4.3 Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut………………………………...….. 119

2.5 Informaţii socio-economice şi culturale: Situaţia prezentă

2.5.1 Comunităţile locale………………………………………………………………….. 122

2.5.2 Factorii interesaţi…………………………………………………………………… 138

2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor……………………………………………………… 140

2.5.4 Desemnarea prezentă pentru conservare …………………………………….….….. 147

2.5.5 Utilizarea şi facilităţile pentru activităţi educative…………………………….……...148

2.5.6 Utilizarea şi facilităţile pentru turism/recreere………………………………… ….... 148

2.5.7 Utilizarea şi facilităţile pentru cercetare……………………………………….……...152

3.1 Evaluarea pentru biodiversitate ……………………………………………...…….. ..152

3.2 Evaluare pentru peisaj …………………………………….……….………..……....... 155

4.1 Scopul, temele şi obiectivele de management………………………………………….. 156

4.2 Planificarea în timp a acţiunilor……………………………………………………….. 160

4.3 Regulament ....................................................................................................................... 176

4.4 Resurse şi buget……………………………………………………………………....... 197

CAPITOLUL 6 Anexe la planul de management ……………………………………… 205

LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR

APNSCC Administraţia Parcului Naţional Semenic – Cheile Carasului

ABAB Administratia Bazinală de Apă Banat

1.1 Scurtă descriere a planului de management.

Siturile Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086-Muntii

Planul de management reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru toţi

Acesta a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie

Măsurile prevăzute au ca prioritate respectarea obiectivelor de management rezultate din

Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru

Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice

În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate

De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează

În conformitate cu Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007

Obiectivele generale ale ariilor protejate sunt:

I. Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemelor

Tip rezervaţiei Tip rezervaţie Suprafaţa

I.1. Rezervaţie Peştera - - 1,1

O Parc Naţional, Semenic – - - 36.196,9

2.289. Rezervaţie Peştera - speologică 0,1

2.282. Rezervaţie Cheile mixtă mixtă 3.028,3