Plan Management PN Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului
CUPRINS
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE I CONTEXT .................................................................. 3
1.1. SCURTA DESCRIERE A PLANULUI ................................................................................... 3 1.2. SCOPUL I CATEGORIILE DE ARII PROTEJATE .................................................................. 4 1.2.1. Scopul i incadrarea generala ............................................................................. 4 1.2.2. Arii protejate incluse in PNPC ............................................................................ 5 1.3. BAZELE LEGALE ........................................................................................................... 5 1.3.1. Baza legala a planului de management ................................................................ 5 1.3.2. Infiinare i funcionare ....................................................................................... 6 1.4. PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI ......................................................................... 8 1.4.1. Elaborarea planului de management ................................................................... 8 1.4.2. Calendarul de elaborare al planului .................................................................... 9 CAPITOLUL 2. DESCRIERE ............................................................................................. 11 2.1. DESCRIERE GENERALA ............................................................................................... 11 2.1.1. Localizare ......................................................................................................... 11 2.1.2. Dreptul de folosina i administrare a terenurilor .............................................. 13 2.1.3. Resurse de Management i Infrastructura .......................................................... 16 2.1.4. Acoperirea cu hari............................................................................................ 18 2.1.5. Acoperirea aerofotografica i imagini satelitare i terestre ............................... 19 2.1.6. Limitele i zonarea interna a PNPC i managementul ROSCI 0194 Piatra Craiului 19 2.1.7. Statutul parcului la nivelul UE .......................................................................... 54 2.2. CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC ....................................................................................... 55 2.2.1. Scurt istoric al cercetarilor fizico-geografice i geologice ................................. 55 2.2.2. Geologie ............................................................................................................ 57 2.2.3. Geomorfologie................................................................................................... 59 2.2.4. Hidrologie ......................................................................................................... 61 2.2.5. Clima ................................................................................................................ 63 2.2.6. Solurile .............................................................................................................. 65 2.3. DESCRIEREA MEDIULUI BIOLOGIC ............................................................................... 65 2.3.1. Flora i vegetaia............................................................................................... 65 2.3.2. Fauna ................................................................................................................ 74 2.3.3. Habitate ............................................................................................................ 77 2.3.4. Relaii i procese ecologice ............................................................................... 94 2.3.5. Peisaj ................................................................................................................ 94 2.4. ASPECTE CULTURALE, FOLOSINA TERENULUI IN TRECUT ............................................ 95 2.4.1. Date arheologice i folosina in trecut a terenului ............................................. 95
Cuprins
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului 2.4.2. Semnificaie i interes pentru zona ..................................................................... 99 2.4.3. Administrare in trecut ...................................................................................... 100 2.5. ASPECTE SOCIO-ECONOMICE, FOLOSINA TERENULUI IN PREZENT .............................. 101 2.5.1. Comunitai locale ............................................................................................ 101 2.5.2. Ali factori de interes ....................................................................................... 109 2.5.3. Folosina actuala a terenurilor ........................................................................ 110 2.5.4. Starea actuala de conservare ........................................................................... 112 2.5.5. Turism i facilitai de turism ............................................................................ 113 2.5.6. Educaie i facilitai de educaie ...................................................................... 120 2.5.7. Cercetare i facilitai de cercetare ................................................................... 121 CAPITOLUL 3. EVALUARI I AMENINARI ............................................................... 123 3.1. EVALUARE PENTRU MEDIUL FIZIC I BIODIVERSITATE ................................................ 123 3.1.1. Evaluarea cadrului fizico-geografic................................................................. 123 3.1.2. Evaluare pentru biodiversitate i habitate........................................................ 124 3.1.3. Evaluarea peisajului ........................................................................................ 126 3.2. AMENINARI............................................................................................................ 127 3.2.1. Ameninari datorate activitailor antropice ...................................................... 127 3.2.2. Ameninari naturale......................................................................................... 129 3.3. EVALUAREA CONSERVARII MOTENIRII CULTURALE .................................................. 133 3.4. EVALUAREA UTILIZARII TERENURILOR I A RESURSELOR NATURALE .......................... 135 3.5. EVALUAREA POTENIALULUI TURISTIC I DE RECREERE............................................. 138 3.6. EVALUARE PENTRU EDUCAIE I CONTIENTIZARE .................................................... 141 3.7. SITUAIA ACTUALA A MANAGEMENTULUI PARCULUI ................................................ 144 CAPITOLUL 4. 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. ACIUNI ................................................................................................ 147 A. BIODIVERSITATE I PEISAJ .......................................................................... 147 B. CONSERVAREA TRADIIILOR ...................................................................... 155 C. UTILIZARE TEREN I RESURSE NATURALE ............................................... 159 D. TURISM I RECREERE .................................................................................... 165 E. EDUCAIE I CONTIENTIZARE ................................................................... 174 F. MANAGEMENTUL PARCULUI ....................................................................... 180
CAPITOLUL 5. REGULAMENTUL PARCULUI NAIONAL PIATRA CRAIULUI I AL SITULUI ROSCI 0194 PIATRA CRAIULUI ......................................................................... 185 CAPITOLUL 6. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PLANULUI DE MANAGEMENT 222
ANEXE .............................................................................................................................. 229
Cuprins
ii
Capitolul 1. INTRODUCERE I CONTEXT

1.1. Scurta descriere a planului Parcul Naional Piatra Craiului, denumit in continuare PNPC, are statutul de parc naional i este o arie protejata infiinata in 1990, cu, pentru conservarea biodiversitaii i a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea i incurajarea turismului i pentru contientizarea i educarea publicului in spiritul protejarii naturii i a valorilor sale. Zona include o larga paleta de valori naturale, culturale i istorice. Din acest motiv, obiectivele i aciunile administraiei parcului sunt foarte diverse. In conformitate cu principiile moderne ale conservarii naturii, planul de management trebuie sa integreze interesele de conservare a biodiversitaii cu cele de dezvoltare socio-economica ale comunitailor locale din raza de aciune a Parcului, inand cont totodata de trasaturile tradiionale, culturale i spirituale specifice zonei. Este probabil ca presiunea turistica existenta sa creasca in viitor i datorita aciunilor de promovare ale administraiei parcului, periclitand aspectul natural, salbatic, nealterat de prezena umana. Lipsa unei coordonari a tuturor activitailor care se desfaoara pe cuprinsul Parcului, a eforturilor i aciunilor de conservare poate duce la aciuni dispersate, cu eficiena redusa i la pierderi semnificative din punct de vedere al biodiversitaii i al altor valori ale Parcului. Planul de Management al PNPC a fost elaborat in vederea unei planificari integrate a aciunilor ce trebuie intreprinse in vederea indeplinirii obiectivului major al Parcului, respectiv conservarea biodiversitaii.
Capitolul 2 Descriere
Pag. 3
Planul de management va sta la baza activitaii Administraiei Parcului Naional Piatra Craiului, denumita in continuare APNPC, i se constituie ca document de referina pentru planificarea tuturor activitailor legate de Parc. Pentru elaborarea planului de management a fost necesara desfaurarea unui proces participativ, la care au fost invitai sa participe toi factorii interesai din zona Parcului, i mai ales reprezentanii comunitailor locale. 1.2. Scopul i categoriile de arii protejate 1.2.1. Scopul i incadrarea generala
Conform prevederilor art. 5, alin. (2) din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei salbatice, aprobata cu modificari i completari prin Legea nr. 49/2011, PNPC face parte din categoria parcurilor naionale, ce au drept scop protecia i conservarea unor eantioane reprezentative de ecosisteme pentru spaiul biogeografic naional, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri tiinifice, educative, recreative i turistice. In perimetrul parcurilor naionale sunt admise doar activitaile tradiionale practicate numai de membrii comunitailor din zona parcului naional i de persoanele care dein terenuri in interiorul parcului, activitai tradiionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Managementul PNPC urmarete i meninerea interaciunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitaii habitatelor i peisajului, promovand pastrarea folosinelor tradiionale ale terenurilor, incurajarea i consolidarea activitailor, practicilor i culturii tradiionale ale populaiei locale.
Pag. 4
De asemenea, se ofera publicului posibilitai de recreere i turism i se incurajeaza activitaile tiinifice i educaionale.
1.2.2.
Arii protejate incluse in PNPC
In interiorul parcului este prevazuta o zona cu protecie stricta, in suprafaa de 6292 ha dintre care 2619 ha in Braov i 3673 ha in Arge. Zona cu protecie stricta include i 4 zone carstice, i anume Cheile Zarnetilor sau Prapastiile Zarnetilor in jud e u l Braov i Cheile Dambovicioarei, Cheile Brusturetului i Cheile Dambo viei, situate in judeul Arge. In interiorul zonei cu protecie stricta este delimitata o zona in care paunatul este interzis, cu o suprafaa de 515,5 ha. Zona de protecie integrala are suprafaa de 104 ha, cuprinzand i o arie d e protecie cu caracter de rezervaie naturala totalizand 1,0 ha - Petera Liliecilor. Restul suprafeei parcului se constituie ca zona de conservare durabila avand 7034 ha, respectiv zona de dezvoltare durabila avand 1336 ha. Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului cuprinde o suprafaa de 15968 ha, din care 12865,5 ha se suprapun peste suprafaa Parcului, diferena de 3102,5 ha fiind in afara acestuia.
1.3. Bazele legale 1.3.1. Baza legala a planului de management
Elaborarea i aprobarea Planului de Management s-a facut in baza Ordonanei de urgena a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei salbatice, aprobata cu modificari i completari prin Legea nr. 49/2011.
Pag. 5
1.3.2. a) Infiinare:
Infiinare i funcionare
aa)Ordinul ministrului apelor, padurilor i mediului inconjurator nr. 7/1990 privind infiinarea a 13 parcuri naionale in Romania; b) Funcionare: aa)Ordonana de urgena a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, rectificata, aprobata cu modificarii completari prin Legea 265/2006, cu modificarile i completarile ulterioare; bb)Legea nr. 107/1996 Legea Apelor, cu modificarile i completarile ulterioare; cc)Legea 46/2008 Codul Silvic, cu modificarile i completarile ulterioare; dd)Hotararea Guvernului nr. 996/2008 pentru aprobarea instruciunilor cu privire la proveniena, circulaia i comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaiilor de depozitare a materialelor lemnoase i al instalaiilor de transformat lemn rotund, cu modificarile ulterioare; ee)Hotararea nr. 4/07.04.1999 a Consiliului de Administraie al RNP privind infiinarea Administraiei PNPC; ff)Ordinul ministrului apelor, padurilor i proteciei mediului nr. 287/1999 privind constituirea administraiei PNPC i a structurii administrative aferente; gg) Ordonana Guvernului nr. 47/1999 pentru ratificarea Acordului de asistena financiara nerambursabila dintre Romania i Banca Internaionala pentru Reconstrucie i Dezvoltare din fondurile Facilitaii globale de mediu (FGM) pentru finanarea Proiectului "Managementul conservarii biodiversitaii", in valoare de 5,5 milioane dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington la 17 iunie 1999, aprobata cu modificari prin Legea nr. 7/2000;
Pag. 6
hh)Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a-III-a Zone Protejate; ii)Legea nr. 171/2010 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor silvice, rectificata; jj)Ordinul ministrului mediului i padurilor nr. 1774/2010 privind aprobarea componenei Consiliului tiinific al Parcului Naional Piatra Craiului; kk)Ordinul ministrului mediului i padurilor nr. 1334/2010 privind aprobarea componenei Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Naional Piatra Craiului i a Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia; ll)Contractul de Administrare a Parcului Naional Piatra Craiului nr. 739 din 22.05.2004 intre R.N.P. ROMSILVA i Ministerul Mediului i Gospodaririi Apelor; mm)Legea nr. 72/2002 Legea Zootehniei, cu modificarile i completarile ulterioare; nn)Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora, cu modificarile ulterioare; oo)Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor i mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitaii de conservare a diversitaii biologice; pp)Ordinul ministrului mediului i dezvoltarii durabile nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare i a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare; qq)Legea nr. 407/2006 a vanatorii i a proteciei fondului cinegetic cu modificarile i completarile ulterioare ;
Pag. 7
rr)Hotararea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie speciala avifaunistica ca parte integranta a reelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; ss)Ordinul ministrului mediului i dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importana comunitara ca parte integranta a reelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; tt)Ordonana de urgena a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei salbatice, aprobata cu modificari i completari prin Legea nr. 49/2011; uu)Hotararea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naionale a Padurilor Romsilva i aprobarea regulamentului de organizare i funcionare.
1.4. Procesul de elaborare a planului 1.4.1. Elaborarea planului de management
In noiembrie 1999 a inceput finanarea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitaii. Prin acest proiect s-a asigurat finanarea activitailor de fundamentare a unei gospodariri integrate a Parcului Naional Piatra Craiului i de dezvoltare a unui sistem de management care sa se constituie intr-un model de gospodarire a parcurilor naionale din Romania. O componenta majora a procesului de fundamentare i dezvoltare a sistemului de management a constituit-o elaborarea primei ediii a Planului de Management al Parcului Naional Piatra Craiului.
Pag. 8
Planul de management a fost elaborat de echipa APNPC, cu implicarea tuturor factorilor interesai. Implicarea celor care sunt afectai sau pot influena acest plan i respectiv realizarea obiectivelor PNPC, s-a asigurat prin: a)organizarea de ateliere de lucru cu participarea membrilor Consiliului tiinific i ai Consiliului Consultativ, atat in etapa de inceput a procesului de planificare cat i pentru discutarea proiectului de plan in vederea definitivarii; b)implicarea in procesul de elaborare a planului, respectiv invitarea la sesiunile de lucru ale APNPC, a reprezentanilor unor organizaii de mediu; c)solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesai i de la specialiti din diverse domenii in perioada de lucru pentru elaborarea planului; d)analiza observaiilor factorilor interesai inainte de a solicita aprobarea Planului de Management conform prevederilor legale. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfaurat cu sprijinul i sub coordonarea specialitilor de la Fauna & Flora International din Marea Britanie. Ediia 2011 a planului de management a fost elaborata de echipa parcului, cu acordul i sprijinul Consiliului tiinific i cu consultarea membrilor din Consiliul Consultativ al PNPC. Ea este rezultatul experienei de 5 ani in implementarea planului din 2005 i a introducerii rezultatelor proiectului LIFE Situri Natura 2000 in Parcul Naional Piatra Craiului, care a stat la baza declararii ROSCI 0194 Piatra Craiului, conform Formularului Standard al sitului ROSCI0194 Piatra Craiului, prevazut in anexa nr. 1. 1.4.2. Calendarul de elaborare al planului
Pag. 9
Un pas foarte important l-a constituit promovarea Ordinului ministrului mediului i gospodaririi apelor nr. 643/2005 privind aprobarea Planului de management pentru Parcul Naional Piatra Craiului. In urma apariiei Ordonanei de urgen a a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile i completarile ulterioare, in baza hotararii Consiliului tiinific nr. 34/9.11.2007 a fost stabilita noua zonare interna a parcului. In anul 2008 Administraia PNPC a depus, prin intermediul RNP Romsilva, la Ministerul Mediului i Dezvoltarii Durabile, Planul de Management modificat cu activitai privind protecia speciilor i habitatelor de interes european din parc, rezultat in urma proiectului Life Natura. Varianta actuala a Planului de Management a fost dezbatuta de catre Consiliului tiinific al PNPC in mai i noiembrie 2010, fiind finalizat i aprobat la edina din luna martie 2011, conform anexei nr. 2. Planul de management a fost dezbatut in edina Consiliului Consultativ al PNPC in luna decembrie 2010, dupa ce in prealabil a fost trimis tuturor membrilor acestuia pe suport digital, pentru documentare i consultare, conform anexei nr. 3. De asemenea, documentele cu consultari urbanism sunt prezentate in anexa nr. 4.
Pag. 10
Capitolul 2.
2.1. Descriere generala 2.1.1. Localizare
DESCRIERE
Parcul Naional Piatra Craiului este situat in Carpaii Meridionali incluzand Creasta Piatra Craiului in totalitate i spaii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar-Bran i Rucar-Zarneti. Parcul Naional Piatra Craiului se extinde pe raza judeelor Braov i Arge, incluzand suprafee aparinand localitailor Zarneti, Moeciu cu satele Magura i Petera, Bran, Rucar i Dambovicioara. PNPC se intinde intre coordonatele de 450 22 1.73 i 450 34 49.55 latitudine nordica i 250 08 51.61 i 250 21 57.21 longitudine estica. Suprafaa totala a Parcului Naional Piatra Craiului este de 14766 ha din care 7792 ha in jud. Braov i 6974 in judeul Arge. Situl ROSCI0194 Piatra Craiului are o suprafaa de 15968 ha, din care 12865,5 ha se suprapun pe zona Parcului, diferena de 3102,5 ha fiind in afara acestuia. Limitele acestuia sunt identice cu cele ale Parcului Naional Piatra Craiului pe zona comuna, excepie facand satele Magura i Petera care nu sunt incluse in sit. Principalele puncte de acces in Parc sunt oraul Zarneti in partea de N, pe Valea Barsei i prin Valea Prapastiilor, i satul Podul Damboviei din Comuna Dambovicioara in partea de Sud, pe Valea Damboviei i Dambovicioarei. Descrierea cailor de acces, atat auto, cat i cale ferata, este detaliata in tabelul de mai jos:
Pag. 11
Puncte de intrare Gura Raului Plaiul Foii
Drumuri de acces Drum Judeean Drum Judeean Drum Forestier Inima Reginei Drum Naional DN 73 Sbarcioara Drum Naional DN 73 irnea Drum Naional DN 73 Drum Judeean Cheile Ghimbavului Drum Naional DN 73 Cheile Dambovicioarei Drum Naional DN 73 Drum Judeean Cheile Mici ale Drum Naional DN 73 Damboviei Drum Comunal Cale ferata Gura Raului, Plaiul Foii Braov-Zarneti
Localitai intersectate Zarneti Zarneti Bran Moeciu Fundata Podu Damboviei Podu Damboviei Podu Damboviei Zarneti
In interiorul PNPC exista urmatoarele drumuri forestiere unde circulaia publica cu mijloace motorizate este interzisa, accesul fiind reglementat prin bariere i semne de circulaie specifice: Denumire drum Lungime in interiorul PNPC (km) Vladuca 3,6 Brusturet (DF 38) 2,5 Valea Prapastiilor (DF 1) 3,6 Valea Tamaului (DF 5) 1,9 Barsa Mare 5,8 Valea Dragoslovenilor 3,2 (DF 23) Valea lui Ivan (DF 24) 2,8 Valea Seaca a Pietrelor 8,4 (DF 38) Saua Joaca (in amonte de 3,4 pensiunea Casa Folea) Coere 3,2 Valea cu Apa (DF 38) 2,9
Pag. 12
De asemenea, circulaia publica cu mijloace motorizate este interzisa pe drumul comunal Fruntes (Trans-Pleasa) din Sirnea, derivat din DJ 730B, accesul fiind reglementat prin semne de circulaie specifice. In situl ROSCI 0194 Piatra Craiului, pe suprafaa situata in afara PNPC se regasesc 2 puncte de acces, prin drumul E574, zona localitailor Rucar i Dambovicioara. 2.1.2. Dreptul de folosina i administrare a terenurilor
2.1.2.1. Drepturi de proprietate PNPC Categoria de folosina Proprietar Padure Padure Padure Padure Padure Faneaa Paune Construcii Stancarie Stancarie Curs de apa Arabil Total Proprietate publica Statului Consilii locale Biserici Obti Persoane fizice Persoane fizice Comunitai locale Persoane fizice Comune Proprietate publica Statului Comunitai locale Proprietate publica Statului Persoane fizice Comunitai locale Suprafaa (ha) a 2847,1 1007,6 106,1 357,5 5389,9 1557,3 590,2 i 450,2 a 307 % din total sup. 19,3 6,92 0,72 2,42 36,5 10,54 4 3,1 2
604 4 a Lungime= 281 km i 1549,1 14766 10,5 100
2.1.2.2.
Drepturi de proprietate ROSCI 0194 Piatra Craiului
Categoria de folosina Proprietar
Suprafaa (ha)
% din total sup.
Pag. 13
Padure Padure Padure Padure Padure Faneaa Paune Construcii Stancarie Stancarie Curs de apa Arabil Total
Proprietate publica Statului Consilii locale Biserici Obti Persoane fizice Persoane fizice Comunitai locale Persoane fizice Comune Proprietate publica Statului Comunitai locale Proprietate publica Statului Persoane fizice Comunitai locale
a 3220,3 1007,6 106,1 357,5 6630,8 1918,3 590,2 i 140,2 a 307
20,16 6,32 0,66 2,24 41,52 12 3,7 0,9 1,9
604 3,8 a Lungime= 281 km i 1086 15968 6,8 100
2.1.2.3. Drepturi de administrare PNPC Zona Administrata Drept de Administrare Administrator RNP-ROMSILVA OS Bucegi Piatra Craiului RPLP Zarneti OS Dragoslavele OS Papua-Rucar Persoane fizice Persoane fizice pa. Comuna Moeciu pa. Comuna Dambovicioara Suprafaa % din total sup. 36,5 3,6 3,34 0,13 3 19,15 10,6 1,3 0,6
Padure Padure Padure Padure Padure Padure Faneaa Pau e n i impadurita Pau e n i
5388,3 535,7 493,5 19,6 442 2829,1 1557,3 192,1 86,6
Pag. 14
Impadurita Pau e n i impadurita Pau e n i impadurita Construcii Pau e n i impadurita Stancarie Stancarie Stancarie
pa. Comuna Rucar pa. Persoane fizice Persoane fizice, Comune pa. Orasul Zarneti
37,2 73,77 450,2 200,5 84 520 307 Lungime= km 1549,1 14766
0,25 0,5 3,1 1,35 0,57 3,52 2 281 10,5 100%
Zarneti Rucar Proprietate publica a Statului Curs de apa Proprietate publica a Statului Arabil Persoane fizice i Comunitai locale Parcul Naional Piatra Administraia Parcului 1999 Craiului Naional Piatra Craiului
2.1.2.4. Drepturi de administrare ROSCI 0194 Piatra Craiului Zona Administrata Drept de Administrare Administrator RNP-ROMSILVA OS Bucegi Piatra Craiului RPLP Zarneti OS Dragoslavele OS Papua-Rucar Persoane fizice Persoane fizice pa. Comuna Moeciu pa. Comuna Dambovicioara pa. Comuna Rucar Suprafaa % din total sup. 34,5 3,35 3,1 0,12 2,78 27 12 1,2 0,54 0,33
Padure Padure Padure Padure Padure Padure Faneaa Pau e n i impadurita Pau e n i impadurita Pau e n i impadurita
5509,5 535,7 493,5 19,6 442 4321,9 1918,3 192,1 86,6 37,2
Pag. 15
Pau e n i impadurita Construcii Pau e n i impadurita Stancarie Stancarie Stancarie Curs de apa Arabil
pa. Persoane fizice Persoane fizice, Comune pa. Orasul Zarneti Zarneti Rucar Statul Statul
73,77 140,2 200,5 84 520 307 Lungime= km 1086
0,47 0,87 1,25 0,52 3,25 1,92 281 6,8 100%
Persoane fizice i Comunitai locale Parcul Naional Piatra Administraia Parcului 1999 15968 Craiului Naional Piatra Craiului
Administrarea Fondului Forestier se face in baza amenajamentelor silvice. APNPC a fost desemnat sa administreze Parcul Naional Piatra Craiului de catre ministrul apelor, padurilor i proteciei mediului prin Ordinul nr. 287/1999 i prin Contractul de Administrare a Parcului Naional Piatra Craiului nr. 739/MMGA/22.05.2004, nr. 60/RNP/21.05.2004, modificat prin actul adiional nr. 1 incheiat intre APNPC i Agenia Naionala pentru Arii Naturale Protejate. 2.1.3. Resurse de Management i Infrastructura
Sediul administraiei parcului se afla pe st. Topliei nr. 150, 505800, Zarneti, jud. Braov. In cadrul administraiei lucreaza 12 persoane, avand urmatoarele atribuii: a) director parc; b) responsabil comunitai locale, educaie i investiii; c) contabil ef; d) responsabil paza i eco-turism; e) biolog; f) specialist tehnologie informaionala i contientizare publica;
Pag. 16
g) 6 rangeri. APNPC a demarat la sfaritul anului 2004 lucrarile de construcie a Centrului de Vizitare Zarneti unde funcioneaza birourile administraiei i are in vedere construirea unui punct de informare. Administraia mai deine 5 refugii montane: Vf. Ascuit, aua Grindului, aua Funduri, pirlea, Diana, toate realizate din module de fibra de sticla. Pe suprafaa parcului mai exista i refugiul Grind, construit anterior infiinarii parcului, precum i refugiul Cabana Ascunsa, in vecinatatea Padinii lui Caline. Administraia este dotata cu 1 autovehicul de teren i o utilitara, precum i cu echipament de birou i tehnologie informaionala, inclusiv echipamente GIS, GPS. Administraia deine echipament de teren pentru voluntari i colaboratori, incluzand corturi, binocluri, saci de dormit, cat i echipamente utilizate in analiza florei, faunei precum plase ornitologice, instrumente de masurat, determinatoare. In dotarea personalului administraiei exista telefoane mobile i staii radio. Resursele financiare necesare implementarii aciunilor pe urmatorii 5 ani se prezinta dupa cum urmeaza: Tipuri de activitai 2013 2014 2015 2016 2017 Salarii i alte drepturi,respectiv uniforme, echipament de protecie i altele asemenea 396000 415800 436600 458000 480900 Activitai ecologice 11327 11900 12495 13120 13770 Intreinere trasee i refugii 8689 9123 9579 10058 10561 Contientizare publica i educaie 11327 11900 12495 13120 13770 Cheltuieli de birou 30500 32025 33625 35307 37070 Intreinere i operare 49000 51450 54020 56720 59550
Pag. 17
autovehicule Deplasari i cursuri de pregatire Chirii, impozite, utilitai Alte cheltuieli, respectiv organizarea edinelor Consiliilor tiinifice, Consultative i altele asemenea Proiect Program Operaional Sectorial de Mediu** Proiect BIOREGIO Carpathians Programul de Cooperare SEE** TOTAL
* Sumele sunt exprimate in ron ** proiecte in curs de aprobare
15000 78000
15750 78000
16530 84000
16530 90090
16530 94590
12000
12000
12000
12000
12000
1040000
2080000
2080000
345744 1997587
403368 3121316
403368 3154712
704945
738741
Resursele financiare, precu m i comparaia intre nivelul actual i nivelul optim al acestora, necesare pentru implementarea aciunilor din planul de management sunt prezentate in anexa nr. 5. Acoperirea cu hari
2.1.4.
Exista planuri de baza 1:50000 IGFCOT , 1:5000 sau 1:10000 IGFCOT, ambele cu acoperire completa. Administraia deine pe langa harile topografice un set de hari silvice, la scara 1:20000 i 1:50000. De asemenea, exista hari digitale cu ape, curbe de nivel, folosina terenului, drumuri, MDT. Numarul de foi de harta OCOT, la scara 1:5000 i 1:10000 este de 33. Politica Parcului este de a produce date digitale pentru toate straturile de interes i de a le integrara intr-un sistem de analiza a diverselor fenomene. Pentru
Pag. 18
aceasta a fost achiziionata o imagine satelitara de mare rezoluie, de la satelitul Ikonos. Plecand de la aceasta, toate informaiile existente pe hari vor fi trecute in format digital, aceasta constituind infrastructura de date a Parcului. Ulterior, datele stocate de urmarire a diverselor fenomene vor genera suport pentru analizele cronologice. 2.1.5. Acoperirea aerofotografica i imagini satelitare i terestre
Exista achiziionate imagini satelitare Ikonos cu rezoluie de 1x1m spectru pancromatic, cat i rgb la 4x4m. De asemenea, s-au achiziionat ortoimagini anii 2004/2005 cu marime pixel 0,5x0,5 m in sistem de proiecie Stereo 1970. 2.1.6. Limitele i zonarea interna a PNPC i managementul ROSCI 0194
Piatra Craiului PNPC Zona cu protecie stricta Zona de protecie integrala Zona de conservare durabila Zona de dezvoltare durabila Suprafaa Totala Total ha 6292 104 7034 1336 14766
ROSCI 0194 Piatra Craiului Total ha Zona cu protecie stricta PNPC Zona de protecie integrala PNPC Zona de conservare durabilaPNPC Zona de dezvoltare durabila PNPC
6292 104 6350.5 119
Pag. 19
Zona gospodarita ca management durabil in afara PNPC Suprafaa Totala
3102,5
15968
Parcul Naional Piatra Craiului este situat intr-o regiune puternic fragmentata, cu Depresiunea Barsei la N, Culoarul Bran-Rucar la E, invecinanduse cu unele dintre cele mai inalte masive muntoase din Romania: Munii Fagara i Iezer la V, Masivul Bucegi la E i Masivul Leaota la SE. Piatra Craiului, principalul masiv component al Parcului Naional se impune ca o creasta calcaroasa spectaculoasa cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m, desfaurata pe direcia NNE-SSV, intre localitaile Zarneti la N i Podu Damboviei la S. Creasta incepe cu varful Piatra Mica 1791m, inalimea crescand treptat spre sud: Vf. Turnu 1923m, Vf. Padina Popii-1936m, Vf. Ascuit - 2177 m, Vf. imbalul Mic 2172 m, atingandu-se altitudinea maxima la Vf. Piscul Baciului 2238 m. Din acest punct inalimea scade spre sud: Vf. Grind-2209 m, Vf. Lespezi 2098 m, Vf. Pietricica 1763 m. Altitudinea medie a masivului este de 1415 m, intre parile nordica i sudica observandu-se diferene altitudinale. Astfel, in timp ce in nord suprafeele mai inalte de 1500 m ocupa peste 60 % din suprafaa, in sud ele se menin doar la 30 % , conform Constantinescu T., 1996. Ariile limitrofe Pietrei Craiului, respectiv Culoarul Rucar-Bran la E i Rucar-Zarneti la V, care aparin Parcului Naional Piatra Craiului, prezinta altitudini considerabil mai mici: Magura Mica -1375 m, Culmea cu Brazi -1406 m i altele asemenea. Valoarea conservativa a teritoriului ce constituie Parcul Naional Piatra Craiului nu este aceeai pe intreaga suprafaa a lui; ca urmare, inand seama de distribuia biodiversitaii, de frecvena i amploarea fenomenelor geologice i geomorfologice, de modul de utilizare a terenurilor i de intensitatea circulaiei
Pag. 20
oamenilor i animalelor, se cer identificate, constituite i semnalizate in teren unele perimetre cu grade i modele difereniate de management. In consecina, inand seama de recomandarile studiilor de fundamentare i de prevederile amenajamentelor silvice in vigoare, incluse in Ordonana de urgena nr. 195/2005, cu modificarile i completarile ulterioare, Ordonana de urgena a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile i completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 230/2003, cu modificarile ulterioare, i Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor i mediului nr. 552/2003, limitele sunt: 2.1.6.1. Limitele exterioare ale Parcului Naional Piatra Craiului Limita nordica. In partea nord - estica a Parcului limita pornete de la baza Culmii Magura de la borna 1 UP V, OS Zarneti i urmarete limita fondului forestier de pe faa nordica a acesteia pana in valea Prapastiilor VIII-1.50.3, borna silvica 4 UP V, OS Zarneti, trecand prin borna 36 din valea Tohania VIII-1.50.4.5. In continuare limita se indreapta prin paune spre NNE pana la locul numit Hora cu Brazi la borna silvica 2 UP V, OS Zarneti, ocolete pe la E i N acest loc, dupa care se indreapta spre NV, aproximativ in linie dreapta, pe limita dintre fanee i terenul arabil, trecand prin locul numit Toplia, pana la intersecia dintre valea Crapaturii i drumul forestier Zarneti - Plaiu Foii. In continuare urmeaza drumul forestier pana la podul peste Barsa Mare VIII-1.50 din apropierea confluenei acesteia cu Barsa Fierului VIII-1.50.2. Apoi urmarete malul stang al Barsei Mari, spre vest, pana la podul peste Barsa lui Bucur VIII-1.50.1, de unde continua pe drumul forestier pana la podeul peste Valea Coofenei. Urmeaza valea in amonte pana la limita fondului forestier pe care se continua pana pe Muchia Coofenei la borna silvica 120 UP VI, OS Zarneti. Limita vestica. Din Muchia Coofenei de la borna silvica 120 UP VI, OS Zarneti, limita se indreapta spre sud, pe marginea fondului forestier, aproximativ 300 m
Pag. 21
pentru a ocoli perimetrul construit, de pe malul drept al Barsei Tamaului, coboara in Barsa Tamaului, la bazinetul de captare pentru microcentrala electrica, apoi urmeaza amonte malul stang al Barsei Tamaului, pana la confluena cu Valea lui Sbarneci. De aici limita parcului urmarete liziera paunii impadurite de pe versantul stang al vaii pentru a include poiana din lungul Barsei Ta maului, pana la confluena dintre Barsa Ta maului i valea Bora sau v. Boii. De aici urca pe interfluviul secundar dintre cele doua vai pana ajunge in Culmea Tamaului. Apoi urmeaza spre sud-est pe Culmea Tamaului interfluviul dintre bazinul hidrografic al raului Barsa VIII-1.50 i bazinul hidrografic al raului Da mbovia X-1.25, trecand prin Curmatura Oeelea -1484 m, pana in borna silvica 224 UP III Cascoe, OS Rucar, de sub varful Tamael. De aici limita urmarete culmea Tamael, prin Vf. Muntele Tamael -1347 m i coboara spre sud, pana la confluena Dambovia/Dragosloveni. In continuare urmeaza spre sud malul drept al Damboviei, pana la confluena cu valea Mira, de unde ocolete pe la est localitatea Satic i rev in e p e rau in dreptul bornei 383 UP III, OS Rucar. Limita urmarete aval malul drept al Damboviei pana in apropiere de intrarea in Cheile Damboviei la borna silvica 382 UP III, OS Rucar i urmeaza culmea secundara din dreapta Damboviei, urcand prin Gruiul Raei -1083,4 m, apoi se indreapta spre sud-est pe culmea Piscul cu Coli, pana la ieirea Damboviei din chei la borna silvica 39 UP VI, OS Rucar. De aici limita urmeaza din nou malul drept al Damboviei trecand prin satul Podu Damboviei, pana in apropierea intrarii in chei, la linia de inalta tensiune la borna silvica 6 UP III, OS Rucar. In continuare se indreapta spre vest, urcand pe versant in lungul liniei de inalta tensiune pana la limita fondului forestier la borna silvica 5 UP III, OS Rucar, pe care o urmeaza prin Vf. Crucii -987,7 m, pana la ieirea Damboviei din chei la borna silvica 163 UP VII, OS Rucar. Limita sudica. De la ieirea raului Dambovia din chei la borna silvica 163 UP VII, OS Rucar, urmarete limita fondului forestier spre sud prin locul numit La
Pag. 22
Cucule i prin locul numit La Bradet la borna silvica 160 UP VII, OS Rucar, dupa care urca prin padure pe linia de cea mai mare panta pana in culmea Prislop pe care o urmeaza pana in Vf. Piatra Berbecilor -1412,5 m. Din acest varf limita coboara pe culme pana in amonte de Cheile Pitei, urmarete in amonte paraul Pita, pana la un afluent de dreapta pe care urca in culmea Menghia la cota 1132 m. Din acest punct limita coboara in paraul Plaiul, pe care il urmeaza in aval pana la confluena cu Valea Ghimbav X-1.25.5 i apoi urca pe aceasta pana la confluena cu paraul Bechet. Limita estica. De la confluena Valea Ghimbav/Bechet limita urca spre nord-vest pe linia de cea mai mare panta in Culmea Ghimbavului la borna silvica 4 UP VII, OS Rucar, pe care o urmeaza spre est prin Muntele Ghimbav -1335,5 m, Vf. Colii Ghimbav -1406,6 m, pana la limita fondului forestier borna silvica 358 UP VIII, OS Rucar. De aici se continua pe limita fondului forestier pana in raul Dambovia la borna silvica 385 din UP VIII, OS Rucar. Apoi se indreapta spre nord urmand malul stang al Da mboviei pana la confluena cu Dambovicioara X-1.25.3, de unde urca in amonte pe aceasta pana la intrarea in Cheile Dambovicioarei la borna silvica l UP VI, OS Rucar, urca limita superioara a versantului stang al cheilor, urmarind limita dintre fanee i fondul forestier pana la borna 279 UP VI, OS Rucar, traverseaza padurea la borna silvica 280 UP VI, OS Rucar i urmarete limita fondului forestier pana in raul Dambovicioara aval de satul Dambovicioara la borna silvica 213 UP VI, OS Rucar. In continuare limita traverseaza raul Dambovicioara pe malul drept, urmeaza limita fondului forestier pe marginea satului Dambovicioara, revine pe malul stang amonte de sat la borna silvica 151 UP VI, OS Rucar, continua pe limita fondului forestier ce include stancariile impadurite i Petera Dambovicioarei, traverseaza apoi Dambovicioara aval de construciile din Valea Rea la borna silvica 255 UP VI, OS Rucar, pe care le ocolete la borna silvica 25 UP VI, OS Rucar, revenind pe stanga vaii la ieirea
Pag. 23
Dambovicioarei din Cheile Brusturetului la borna silvica 142 UP VI, OS Rucar pe care le include in parc. Amonte de Cheile Brusturetului la borna silvica 133 UP VI, OS Rucar, limita urca pe versantul stang la limita superioara a fondului forestier in Colul Paltiniului -1232 m prin borna 134 UP VI, OS Rucar. In continuare limita ajunge in culmea Pleei pe limita padurii, respectiv bornele 132, 241, 165 UP VI, OS Rucar, urmarind culmea pana in cota 1488 m la borna silvica 64 UP VII, OS Ranov, trecand prin Vf. Galma Pleei -1471,8 m. Limita parcului urmarete marginea fondului forestier ajunge in Varful lui Stavra -1216,6 m, urmeaza apoi interfluviul Valea lui Nen/Valea Seaca pana la confluena celor doua la borna silvica 126 UP VII, OS Ranov, coboara pe Valea lui Nen pana la primul afluent pe dreapta pe care il urmeaza pana la obaria acestuia, la intersecia de drumuri din satul Petera. De aici coboara pe paraul Rudaria pana la confluena cu valea Sbarcioara VIII-1.50.4.2, urmeaza aval valea Sbarcioarei i mai jos valea Turcu VIII-1.50.4 pana la borna 212 din UP VII, OS Ranov, situata la extremitatea estica a Colilor Magurii, in apropierea localitaii Bran. 2.1.6.2. Limitele ROSCI 0194 Piatra Craiului Limitele ROSCI 0194 Piatra Craiului sunt conform Ordinului ministrului mediului i dezvoltarii durabile nr. 1964/2007. 2.1.6.3. Zonarea interna a Parcului Naional Piatra Craiului i
activitaile permise in fiecare zona i in suprafaa din situl ROSCI 0194 Piatra Craiului din afara parcului
(1) Zonarea interna a Parcului Naional Piatra Craiului este cea aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor i mediului nr. 552/2003 cu urmatoarele modificari:
Pag. 24
Zonarea interna a Parcului Naional Piatra Craiului este cea aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor i mediului nr. 552/2003 i include parcelele i subparcelele: 23 A, 23 B, 24-26, 27, 28 A, 34, 36 B, 36 C, 36 D, 36 E, 36 F, 36 G, 40, 41, 43 C, 43 D, 43 E, 44-46, 49, 50 52, 55 C, 55 D, 56 C, 57 D, 59 D, 62 E, 62 F, 63, 66, 67 A, 67 C, 69 A, 69N, 70, 74 A, 74 C, 74N, 75, 77 din UP V Faa Pietrei Craiului; 2 B, 3, 6-8, 10, 13, 15, 16, 18, 21, 25, 26, 29, 3158, 61 A, 63, 64, 129 B, 129 D, 132 B, 132 D din UP VI Barsa Groet; 1, 2, 18, 123 C, 124 B, 125 D, 126 B, 126V, 127N, 128 B, 128V, 132, 135 B, 136 B, 139 B, 140 B, 142 C, 143 C, 144N, 145 G, 152 C, 153 D, 154 C, 155N, 156 E, 165 C, 166 B, 173 G, 174 E, 175N, 176 E, 179 B, 180 C, 181 B, 181 D, 184 B, 186 B, 187 D, 188 A, 188 C, 188V, 189 din UP III Cascoe, 1N, 6N, 16 A, 16N1, 16N2, 22 D, 23 E, 24 F, 27N, 30 C, 31 C, 32 C, 33 C, 35 C, 36 D, 37 C, 37N, 38 C, 38 D, 38N, 39 B, 40 D, 41 C, 45, 46 C, 50 C, 51 B, 52 B, 53 B, 54 C, 55 B, 56 B, 63N, 64N, 65 A, 65N, 67 A, 70N, 71N, 75N, 108 A, 108N, 110N din UP VI Dambovicioara, 1, 2, 82-84, 91-94 din UP VII , 114, 180 A, 180 B, 180 C, 180 D din UP VIII Cheile Ghimbavului, enclavele aflate in interiorul acestor grupuri de parcele, precum i golul alpin al Pietrei Craiului, cu urmatoarele modificari: Se introduc in Zona cu protecie stricta subparcelele: 188 E din UP III Cascoe, 27 din UP VI Barsa Groet, 51 A, 51 B din UP V Faa Pietrei Craiului; De asemenea, in ZPS se introduc urmatoarele suprafee de fond forestier, achiziionate in scopul conservarii de catre Fundaia Conservation Carpathia: 119 A, 119 B, 120 A, 120 C, 120 D, 120 E, 121 A, 121 B, 121 D, 122 A, 122 B, 123 A, 123 B, 124 A, 125 A, 125 C, 126 A, 128 A, 129 A, 129 B, 130 A, 131 A, 132, 151 A 151 B, 152 A, 157 C, 158 A, 158 B, 158 C, 159 A, 159 B, 159 C, 160 B, 160 C, 160 D, 160 E, 161 C, 169 C, 169 D, 169 G, 170 A, 170 B, 171 A, 171 B, 171 C, 171 D, 172 A, 172 B, 172 C, 173 A, 173 B, 173 C, 173 D, 173 E, 173 F, 174 A, 174 B, 174 C, 174 D, 174V, 176 A, 176 B, 176 D, 177 B, 177 C, E 14 din
Pag. 25
UP III Cascoe din care 123 A, 123 B, 124 A, 125 A, 126 A, 128 A, 129 A, 129 B, 173 A, 173 B, 173 C, 173 D, 173 E, 173 F, 174 A, 174 B, 174 C, 174 D, 174V, 176 A, 176 B, 176 D, 177 B, 177 C aparin primului rand de parcele intregi din jurul Zonei cu protecie stricta/integrala; 29 B, 30 A, 30 B, 31 A, 31 B, 32 A, 32 B, 33 A, 33 B, 36 B, 38 A, 38 B, 39 A, 39 C, 40 A, 40 B, 46A, 46 A, 61 A, 61 B, 61 C, 61 E, 64 A din UP VI Dambovicioara, din care 30 A, 30 B, 31 A, 31 B, 32 A, 32 B, 33 A, 33 B, 36 B, 38 A, 38 B, 39 A, 39 C, 40 A, 40 B, 46A, 46 A, 61 A, 61 B, 61 C, 61 E, 64 A aparin primului rand de parcele intregi din jurul Zonei cu protecie stricta/integrala; 180 A LG 18, 180 B, 180 C, 180 D din UP VIII Cheile Ghimbavului din care 180 A LG 18, 180 B, 180 C, 180 D aparin primului rand de parcele intregi din jurul Zonei cu protecie stricta/integrala. De asemenea, se introduc tot la solicitarea fundaiei Conservation Carpathia pari din subparcele aparinatoare Zonei cu conservare durabila in Zona cu protecie stricta conform cu tabelul de mai jos: PRPI UP (ua) III III III III III III III III III III
ZCD (ua) 134 141 A
142 A 145 A 145 E 146 A 146 B 146 C 146 D 147 A
Suprafaa PRPI ZCD Suprafaa (ha) UP (ua) (ua) (ha) 0,69 III 178 C 0,38 180 0,14 III A 5,03 181 0,78 III C 4,26 182 0,06 III A 7,32 182 0,9 III B 2,12 0,55 III 183 2,17 184 2,98 III A 5,76 184 2,96 III C 5,13 32,34 III 185 3,3 186 0,69 III A 2,13
Pag. 26
III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III
147 C 148 A 149 150 A 150 B 150 C 152 B 153 A 153 B 154 B 156 A 156 B 156 C 156 D 157 A 157 B 158 E 160 B L18 161 A L18 161 A 161 B 161 D 162 A L18 162 A 162 C 162 D 163 B 163 C 163 E 169 A 169 B 169 E 169 F 170 C
14,76 0,05 0,36 0,71 7,1 5,26 12,13 12,86 0,51 0,76 0,45 4,03 10,55 10,31 9,77 4,56 7,11 0,68 0,13 1,83 19,26 0,48 0,19 2,91 14,22 0,07 13,42 4,01 0,08 1,45 11,48 2,3 0,06 1,6
VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI
2B 2C 2D 3A 3B 4A 4B 8A 9C 11 A 11 B 11 C 11 D 12 B 12 C 12 D 613 C 613 E 15 A1 19 A 20 A 20 B 20 C 21 A 23 A 23 B 23 C 23 D 24 E 24 G 27 A 27 C 28 A 41 F
3,74 1,08 0,89 2,25 1,5 13,17 0,77 10,54 2,81 0,04 0,9 0,1 0,73 20,35 8,5 0,3 1,01 0,1 2,46 20,01 1 13,31 0,53 3,26 2,7 11,7 1,25 0,65 1,96 0,2 1,87 1,86 0,95 0,13
Pag. 27
III III III III III III
170 D 176 C 176 F 177 D 178 A 178 A LG 18
3,1 1,89 19,52 0,05 2,52 1,34
VI VI VI VI VI VI
42 B 43 B 46 B 60 61 D 62
1,33 3,31 9,77 7,4 6,35 3,97
Nota: PRPI=primul rand cu parcele intregi din jurul ZPS/ZPI; ZCD = zona cu conservare durabila.
(2) In conformitate cu Ordonana de urgena a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile i completarile ulterioare, zonarea interioara a PNPC cuprinde urmatoarele: a) Zona cu protecie stricta, denumita in continuare ZPS corespunzand categoriei I b a Uniunii Internaionale pentru Conservarea Naturii, denumita in continuare IUCN - cuprinde Rezervaia tiinifica i fosta zona de conservare speciala, cu unele mici excepii care vor fi detaliate in continuare. Aceasta zona are o mare importana tiinifica i cuprinde zone salbatice in care nu au existat intervenii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. In aceasta zona este interzisa desfaurarea oricaror activitai umane, cu excepia activitailor de cercetare, educaie i ecoturism, cu limitari descrise prin Planul de Management. Zona de protecie stricta cuprinde: i) Zona Centrala include zona Peretele Vestic, respectiv rezervaia tiinifica i zonele forestiere strict protejate prin amenajamentele silvice de pe versanii estic i vestic ai Pietrei Craiului, golurile alpine de pe versantul estic, zona exceptata de la paunat precum i zona forestiera strict protejata din Piatra Craiului. Limita acestei zone este descrisa in felul urmator: Spre exterior, in partea de nord, limita pornete de la borna 4 UP VI Ocolul Silvic Zarneti, in zona Raului Zarnetilor. Urca spre vest, pe limita unitaii
Pag. 28
amenajistice 2A pana la borna 13. Urmeaza limita dintre parcelele 5 i 6, pana la borna 12, apoi coboara spre nord, pana la bornele 24 i 11. Se indreapta spre vest, pe limita inferioara a padurii, pana la borna 14, de unde urca din nou spre sud, pe limita dintre unitaile amenajistice 9 A i 7 A, pana la borna 19. Schimba direcia spre vest, urmand limitele forestiere i trecand prin bornele 26, 31, 32, traverseaza traseul turistic care urca pe Valea Crapaturii, la borna 34 pe acelai traseu. Urmeaza limita dintre unitaile amenajistice 18 i 19, la borna 38, traverseaza muchia Crapaturii i ajunge la borna 39. Coboara pe Muchia Chicera, pana la borna 40, dupa care urmeaza limita sinuoasa a padurii, traversand traseul turistic care merge de la Zarneti la Ref. Diana i ajunge la borna 54. Urmeaza limita sinuoasa a fondului forestier, trecand prin urmatoarele borne: 53, 61 cand trece Padina indrilariei, 62 bis, 62 pe Muchia Padinii indrilariei, 65, 71, 66, 76. Parasete limita fondului forestier, ocolind pe la sud unitatea amenajistica 36 A. Ajunge in traseul Padina Popii, in borna 80. Urmeaza din nou limita sinuoasa a fondului forestier, trecand prin urmatoarele borne: 81, 81 bis, 85, 87, 84, 88, 91, 95, 101, 103, 104, 108, 107, 106, 118, 97. Intra in fond forestier i parcurge un traseu care trece prin bornele 119, 121, 102, 126. Include unitatea amenajistica 61 A, trecand prin bornele 128 i 113. Urca printre parcelele 62 i 56 pana la borna 112. Merge spre sud vest, paralel cu creasta, trecand prin bornele 129, 132 pe pr. Vladuca, 130 pe Muchia Vladuca, trece in linie dreapta paunea impadurita i reintra in fond forestier la limita dintre unitaile amenajistice 129A i 129 B i D. Continua pe limita dintre 132A i 132 B, dupa care traverseaza din nou o paune impadurita, ajungand la limita cu judeul Arge. Din borna 224 UP III OS Rucar, coboara pe culmea Tamaelul trecand prin bornele 249, 227, 229, 231, 234, 245, 240 , 242 i 269. Urca pe limita dintre parcela 132 i 133 pana in borna 270. Urca in continuare spre nord-est trecand prin bornele 267, 272, 265, 263 i 261 ajungand pana la limita dintre suparcele 128A i 128B. Continua spre sud vest pe limita
Pag. 29
dintre 135 A cu B, 136A cu B, 138A i 136 B, ajunge in borna 276. In continuare trece printre ua 139 A i B, 140 A i B, 142 B i C, 143 B i C, 145 E i G pana la borna 291. In zona mai sunt parcele 146 i 147 incluse in zona de protecie integrala, a caror limita incepe din borna 292, coboara pe Culmea Bengii trecand prin bornele 293, 283, urca pe limita dintre parcelele 146 i 147 pana la limita dintre subparcelele 147A i 147E. Coboara spre vest printre subparcelele 147 A i E, 147 A i C pana in Valea lui Ivan. Urmeaza Valea lui Ivan pana in borna 298, lasa in afara subparcela 147B i urca pe Plaiul Satului pana la borna 295. Urca spre sud est pe limita dintre parcelele 146 i 149 pana in borna 294. Urca apoi pe Culmea Lunga trecand prin borna 299 pana in borna 292. Din borna 291 continua pe limita dintre 152 B i C, 153 A i D, 154 B i C, 156 B, C, D i E, 165 D i C , 166 A i B. De aici coboara spre sud vest pe Culmea Speriata trecand prin bornele 333, 346, 335, 344, 339, 343, 342 incluzand subparcela 170D. In zona mai sunt parcelele 158 162 i enclavele E 13 i E14 incluse in zona de protecie integrala, a caror limita incepe din borna 316 i se continua in direcia sud urmand liziera padurii , exceptand suprafeele retrocedate conform Legii nr. 18/1991, cu modificarile i completarile ulterioare, respectiv unitaile amenajistice 159, 160, 161, 161, 162, 162, i trecand prin bornele 454, 318, 455, 456, 324, 457, 458, 459, 325. Urca pe culmea Paltine prin bornele 323, 320, 317, 313, 314. Coboara pe liziera padurii pana in borna 316. De la borna 342 urca pe Valea Speriata pana la limita dintre 177A i 177B , urmeaza limita dintre aceste doua subparcele pana in culmea Gruiul Mirii. Urca pe Gruiul Mirii printre parcelele 177 i 178 pana in borna 353. Urca in continuare pana in borna 354, iar de la intersecia subparcelelor 179A cu 179 B urmeaza limita dintre acestea spre sud trecand printre subparcelele 180 A i 180 C, pana in paraul Mirii. Coboara pe acesta printre parcelele 180 i 181 prin bornele 359 i 362 pana in borna 361. Urmeaza limita sinuoasa a padurii trecand prin bornele 364, 363, 370, 369 i 368. In zona este parcela 183 cu bornele
Pag. 30
365 i 374 inclusa in zona de protecie integrala. Continua pe limita dintre 184 B cu C. Parcurge in continuare limita dintre 184 B cu C , 186 A cu B, 187 C cu D, 187 C cu 188 A pana in borna 380, o co tete sp re est, p e limita sudica a unitaii amenajistice 188 A, i ajunge in creasta, la borna 7/VI. Urmeaza spre nord Culmea Pietricica, trecand prin bornele 9, 28, 31, 32, 33, 35,46, incluzand ua 15 D i borna 47. Coboara pe Valea Ursului pana in borna 48 i revine spre creasta pe limita dintre parcelele 20 i 21, trecand prin borna 49, pana la punctul de intersecie dintre subparcelele 22 C i 22 D. In zona mai sunt subparcelele 2A cu bornele 228 i 229 i 15 A cu bornele 36, 38 incluse in zona de protecie integrala. Urmeaza limita intre 22 C i D, coboara pe paraul Ghica Mare pana in borna 54. Urca pe Culmea Dogarilor pana la intersecia unitailor amenajistice 23 B cu 23 E, urmeaza limita dintre subparcelele 24 E i 24 F, coboara pe limita dintre parcelele 24 i 30 pana la limita dintre 2 4 B, E i G, urmand limita dintre acestea pana in Valea Ghica Mare, pe care o coboara pana in borna 57. Urmeaza Valea Peterii pana in borna 43, urca pe limita dintre subparcelele 25 A i 25 B, urmeaza limita dintre parcelele 25 i 29 trecand prin borna 62, urmeaza limita dintre subparcelele 29 A i 29 B, coboara pana in borna 67. Urca pe limita dintre parcelele 34 i 44 pana in borna 86. Urca in continuare pe paraul Canalului trecand prin bornele 86, 70, 76 i 77. Urmeaza limita dintre p arcelele 4 1 i 4 2 pana in borna 82, se indreapta spre creasta urmand marginea sinuasa a padurii prin bornele 81 i 80, exceptand subparcela 39 C. Intra in fond forestier, pe limitele 46 B cu C pe pr. Steghiei, 50 B cu C la Podu Vieilor, 51 B cu C, 52 A cu B, 53 A cu B, 54 B cu C, 55 A cu B i 56 A cu B. Intra pe teritoriul OS Zarneti, UP V i trece Culmea aua Vladuca, borna 104. Urmeaza limita dintre padure i paunea Vladuca, trece prin borna 108, traverseaza in linie dreapta paunea pana in borna 109, dupa care reintra in padure. Urmeaza limita dintre unitaile amenajistice 36 A cu B, 36 C i D cu 35 A, 36 E i F cu 37 C, B, V prin borna 112. Continua prin borna 121 pe limita dintre 43
Pag. 31
B cu C, 43 B cu 44 A la borna 122-pr. Martoiu, 47 B cu 46 la borna 128, 48 A cu 49 la borna 129, 48 A cu 50 A la borna 131-paraul Piatoarea, spre borna 134 i urca intre 52 A i B cu 55 B, 55 B cu C, 55 B cu 56 C la pr. Ciocrac, 56 C cu 56 B i D, 57 C cu D, 59 C cu D la borna 144, traverseaza paunea impadurita Curmatura, intra pe limita dintre 62 E i F cu A i continua pe limita dintre 62 F, 63 N1 cu 63 I pana la borna 252, de la care continua pe limita intre 188 N1, 63 H, 63 C i 63 I, scoate in afara proteciei stricte enclava E 3 i continua pe limita intre 63 C i 62 A pe paraul Curmaturii pana in borna 152 de unde urmeaza limita de sud a parcelei 63 la borna 154. Urmeaza limita dintre parcelele 63 i 64 pana in borna 155. Trece printre 65 i 66 pana in borna 157. Urmeaza liziera padurii spre nord pana in borna 158, apoi limita dintre 67A cu B, 67A cu Zanoaga la borna 165, ocolete Zanoaga pe la est trecand prin bornele 164 i 170. Coboara pe paraul Dan ior p e limita dintre p arcelele 7 3 i 74 pana in borna 171. Coboara pe Valea Prapastiilor pana la borna 4/VI OS Zarneti, deasupra cabanei Gura Raului, care e punctul de plecare. Din zona de protecie speciala sunt excluse paunile: Pietricica integral, Paunea Funduri Prelungi parial, Paunea Baciu parial, Paunea esul Martoiu parial i Paunea Padinile Frumoase, limitele acestora fiind detaliate la Zona de Dezvoltarea Durabila. Rezervaia tiinifica cuprinde gol alpin, respectiv jnepeniuri, pauni alpine i stancarii situate pe versantul vestic al Pietrii Craiului, in judeele Braov i Arge, fiind limitate de creasta Pietrii Craiului i limita superioara a padurii. In nord, limita rezervaiei tiinifice pornete de la Valea Crapaturii de la borna silvica 250, se indreapta spre vest i apoi spre sud vest, urmand limita padurii i trecand prin bornele 249, traverseaza Padina indrilariei prin bornele 248, 247, traverseaza Padina Popii prin bornele 246, 245, 244, 243, 242, 241, 238, 237, 230, 258, la borna 231 traverseaza traseul turistic La Lanuri. In continuare,
Pag. 32
trece prin borna 210, dupa care traverseaza limita dintre Braov i Arge. Toate bornele sunt in UP VI OS Zarneti. In judeul Arge, intra la borna 251 i se indreapta spre sud, urmand limita superioara a padurii din UP III, OS Rucar, prin bornele 252, 253, 255, 256, 260, 275, 281, 282, 286, 288, 290, 303, 305, 307, 310, 331, 332, 348, 349, 352, dupa care urca spre est pana in creasta, la borna 35. De aici se indreapta din nou catre nord, urmand culmea Piatra Craiului, trecand prin formaiunile Vf. Pietricica, aua Funduri, Vf. Funduri, Vf. Pietrei, Vf. Lespezi, Vf. Coama Lunga, Umerii Pietrei Craiului, Colii Grindului, aua Grindului, Piscul Baciului, punct in care reintra in judeul Braov, Vf. Caldarea Ocolita, Vf. Sbirii, imbalul Mic, Vf. Dintre imbale, imbalul Mare, Vf. Ascuit, Vf. Padina Popii, aua Padina Inchisa, Vf. Padina Inchisa, Vf. Tu r nu , aua Cu r maturii i aua Crapaturii. Se intoarce pe valea Crapaturii pana la borna 250, care a fost punctul de plecare. Morfologia versantului calcaros apare dominata de ansamblul vai - creste pe fondul carora se remarca o mare varietate de forme structurale, periglaciare ori carstice, cu o densitate neintalnita in alte regiuni calcaroase din ara. Crestele, turnurile, piramidele, varfurile, braurile, branele sau multitudinea de forme cu dimensiuni mai mici, cum sunt muchiile care sunt constituite frecvent doar din 3-4 strate, acele, colii, poliele structurale, toate modelate pe fondul unei excesive stratificaii, cu stratele verticale rasturnate chiar, definesc un peisaj inedit. In perimetrul zonei se gasesc un numar de structuri geologice i forme de relief care au valoare tiinifica deosebita i anume: aa) Padina Inchisa - Orga Mare. Situata in partea nordica, intr-un sector de interferene tectono-structurale, respectiv falii, sisteme de diaclaze, stratificaie foarte densa, strate rasturnate i altele asemenea, Padina Inchisa este valea cu cel mai dezvoltat bazin de recepie din Piatra Craiului. Aceasta este un exemplu concludent care tradeaza
Pag. 33
urmele unui drenaj subteran pleistocen sau chiar mai vechi, care a generat colapsuri carstice. Orga Mare i muchiile din jur, etaleaza un peisaj ce sintetizeaza, convingator, conjugarea carstificarii cu procesele periglaciare. Lapiezurile de stratificaie care au dat numele de Orga Mare, muchiile periglaciare, acele, colii prezinta aici o dezvoltare de excepie. Alaturi de Caldarea Ocolita, este al doilea bazin de recepie care sugereaza prezena unui ghear. bb) Turnurile Dianei. Menionam, mai intai, ca este vorba de 2 turnuri principale: Turnul Mare i Turnul Galben, situate spre baza versantului nord-vestic, in apropierea cunoscutului refugiu Diana. Denumirea precizeaza i morfologia lor de ansamblu. Privite din Valea Barsei, turnurile se impun ca 2 imense clai de piatra, cu varfurile rotunjite. Turnul Galben are o dimensiune mai mica, dar ambele impresioneaza prin masivitatea i dimensiunile lor; perei verticali de peste 100 m inalime i diametrul de 200 -300 m la baza i 100-150m spre varf. Desparite de o vale ingusta, cele 2 turnuri reprezinta pachete de strate calcaroase in poziie verticala. cc) imbalul Mare. In partea central-nordica, sectorul imbalelor ofera cel mai spectaculos peisaj din Piatra Craiului, ce caracterizeaza ambii versani. Este zona unde abruptul vestic inregistreaza perei de peste 100 m, iar stratele de calcar se afla in poziie aproape de verticala. In sectorul de creasta, de la S spre N se inira imbalul Mic - 2172 m, Varful dintre imbale i la N Varful imbalu Mare - 2118m, de forma unei piramide triunghiulare, care ofera pe traseul crestei principale cel mai tipic exemplu de stratificaie excesiva i strate de calcar in poziie perfect verticala.
Pag. 34
dd) Degetul lui Caline. Acesta reprezinta o muchie calcaroasa cu 3 ancuri, care privite dintr-o anumita poziie, seamana cu degetele de la o mana. Denumirea se refera doar la cel mai inalt. ee) Caldarea Ocolita din Valea pirla. Acesta constituie cel mai reprezentativ bazin de recepie care prin forma circulara cu versanii aproape verticali, dimensiuni de 300-250 m i altitudine de 2200 2150 m, sugereaza un fost circ glaciar, deteriorat ulterior de puternica aciune conjugata a proceselor periglaciare i carstice. ff) Zaplazul reprezinta o succesiune de 4 arcade, ramase dintr-o veche petera. Arcada superioara este cea mai mare, avand cca. 4 m in diametru, dimensiunile cele mai mici avandu-le arcada inferioara de cca. 0,7 m. gg) Cerdacul Stanciului Petera Stanciului. Complexul este situat la baza versantului vestic al Pietrei Mari la altitudinea de 1720 m, reprezentand cea mai mare arcada carstica din Piatra Craiului. Avand o forma circular-ovala, prezinta un diametru de 9 m pe verticala i 12 m pe orizontala. Cerdacul Stanciului este cea mai renumita i impresionanta forma morfocarstica din Piatra Craiului, rezultata in urma prabuirii tavanului unei vechi peteri. Blocul de calcar situat in mijlocul Cerdacului reprezinta o poriune din tavanul fostei peteri. hh) Marele Grohoti sau Horju Mare. Cea mai mare acumulare de grohoti mobil de la baza versantului vestic din bazinele Padina Lancii - Piscul cu Brazi constituie o dovada certa a modelarii holoceneactuale. Grohotiurile din Piatra Craiului constituie unul din cele mai caracteristice componente ale Parcului Naional Piatra Craiului, in special Marele Grohoti, au o importana deosebita pentru conservarea
Pag. 35
biodiversitaii, fiind incluse ca tip de habitat in anexa I a Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC privind conservarea habitateor naturale i a speciilor de flora i fauna salbatica, numita in continuare Directiva Habitate NATURAL HABITAT TYPES OF COMMUNITY INTEREST WHOSE CONSERVATION REQUIRES THE DESIGNATION OF SPECIAL AREAS OF
CONSERVATION, respectiv Tipuri naturale de habitate de interes comunitar, a caror conservare necesita desemnarea ariilor de protecie speciala in categoria 81 Scree, respectiv Grohotiuri. De asemenea, acest tip de habitat este menionat i in Rezoluia No. 4 din 1996 ce cuprinde habitate naturale periclitate ce necesita masuri speciale de protecie in categoria 61. SCREES, H2.4/P-61.24 Carpathian
calcareous screes.
La aceste elemente geomorfologice se adauga faptul ca aici este principala zona de conservare pentru specia Dianthus callizonus, planta endemica pentru Piatra Craiului, de o deosebita valoare tiinifica. In perimetrul zonei se gasesc un numar de obiective geologice sau speologice care au valoare de monument al naturii: ii) structuri geologice i forme de relief din interiorul rezervaiei Centrale. jj) Avenul de sub Colii Grindului, avand -540m, al doilea aven din ara ca adancime. Avenul se afla situat pe versantul estic al Pietrei Craiului, in bazinul de recepie al vaii Grindu, la 2020 m altitudine absoluta. Avenul reprezinta o inlanuire de puuri aproape perfect verticale de la 15-50 m. Acesta are i o mare importana biospeologica, reprezentand situl cu cea mai mare altitudine din
Pag. 36
Europa la 2020 m pentru doua specii de chiroptere, respectiv Myotis myotis i Myotis blythii. kk) Avenul din Grind sau Gaura din Funduri masoara 122 m i se afla situat mai jos de Avenul de sub Colii Grindului, in versantul stang al vaii Sterghii, la 1680 m altitudine absoluta. Avenul ofera date stratigrafice, petrografice i tectonice de mare interes tiinific. ll) Avenul din Vladuca are o dezvoltare de 71 m, fiind situat pe versantul estic intre abruptul calcaros i Poiana Vladuca, la 1700 m altitudine absoluta. Avenul se remarca printr-un grad ridicat de verticalitate, prezentand ca i celelalte doua avene menionate anterior, o importana tiinifica deosebita. mm) Acul Crapaturii, monument geomorfologic i geologic, situat in Valea Crapaturii, se remarca prin aspectul sau cu totul particular i reprezinta o forma periglaciara. ii) Zona Prapastiile Zarnetiului
Incepe de la borna 167, merge printre
parcelele 6 9 A cu 6 9 B i D, ap oi 69 A cu 65 A, pana la borna 160 din Valea Raului. Coboara pe rau pana la borna 83, se indreapta spre nord-vest, pe limita dintre 40 A i D cu 41 A, 41 A cu N, iar 41N e inconjurat pe la nord i ajunge la borna 135. Urmarete paraul Brusturetului, pana la borna 118, schimba direcia spre sud, trecand prin bornele 119, 117, 116 i 86, traversand drumul forestier Valea Vladuca. Din borna 86 trece printre parcelele 28 i 40, urmeaza limita dintre 28 A i B, 27 i 28 pana la borna 82, urmeaza culmea Prapastiilor pana in borna 80. Urmeaza spre nord est limita fondului forestier trecand prin bornele 78, 77, 73, 75, 76, 72, intra in padure pe limita dintre 23 B i C, coboara in Valea Prapastiilor la borna 68, urmeaza valea in amonte pana la borna 168 i urca pe culme la borna 167, care este punctul de plecare.
Pag. 37
In perimetrul zonei se gasesc un numar de obiective geologice sau speologice care au valoare de monument al naturii: aa) Petera Mare din Prapastii sau Petera Mare de la Prepeleac este situata la intrarea in cheile Prapastiile Zarnetiului, pe dreapta vaii, la 980 m altitudine absoluta i 5 m altitudine relativa, avand o dezvoltare de 15,5 m, ascendenta. bb) Petera Mica din Prapastii sau Petera Mica de la Prepeleac, se afla situata cu 10 m in amonte de Petera Mare, la 1 m altitudine relativa, avand o dezvoltare de 10 m ascendenta. Cele doua peteri, dei de dimensiuni mici, prezinta o deosebita importana biospeologica, constantinescui, deoarece specie aici noua a fost identificata tiina i Nesticus endemica pentru
pentruPiatra Craiului. cc) Zidul lui Dumnezeu reprezinta un sector din cheile Prapastiile Zarnetilor, in aval de confluena vailor Vladuca Valea Pietrelor. Calcarele foarte stratificate i fisurate perpendicular pe planurile de stratificaie, dau impresia unor caramizi, versanii verticali parand adevarate ziduri de calcar. Specificul este completat de numeroase microcute, o succesiune de minianticlinale i minisinclinale. iii) Zona Cheile Brusturetului. Aceasta zona include 3 sectoare de chei, respectiv cheile din zona Peterii Dambovicioara, Cheile Brusturetului propriu-zise i cheile Vaii Seci, precum i zona de vegetaie a speciei Ligularia sibirica de la Brusturet. In nord, pe Valea Seaca a Pietrelor, din borna 126, limita pleaca spre nordvest, ocolete pe la est, nord i vest parcela 45, trecand prin bornele 88, 89, 84, 85,
Pag. 38
87. Coboara pe vale, pana la borna 59, dupa care ocolete pe la vest, unitaile amenajistice 2 7 N, 2 6 N , 1 6 A , N1 i N2 , excep tand parcela 16 B, trecand in bornele 26 i 25, langa Valea Dambovicioarei. Coboara pe vale, pana la borna 18, ocolete pe la vest unitatea amenajistica 6N i se intoarce in partea de sud, trecand prin borna 17, traverseaza valea i ajunge in borna 151. Urca pe limita parcului pana la borna 132, trecand prin bornele 256, 255, 142, 143, 139, 140, 136, 134, 244, 243 i 242, dupa care intra in padure intre unitaile amenajistice 65 A i B, merge pe marginea vestica a unitailor amenajistice 65 A, 65N, 64N, 63N pe care le ocolete i pe la nord, ajungand in borna 126, care e i punctul de plecare. iv) Zona Cheile Dambovicioarei Cheile Damboviei. Aceasta rezervaie include 2 sectoare i anume Cheile Dambovicioarei i Cheia Mica de sus a Damboviei. Punctul de plecare este punctul in care limita parcului parasete Valea Damboviei, in zona unitaii amenajistice 1 8 C UP III i urmeaza limita parcului pana pe Piscul cu Coli, trecand prin bornele 42, 41 i 30 unde coboara in Valea Damboviei, la borna 39, apoi coboara la vale pana la intersecia cu limita sudica a unitaii amenajistice 189 C. Limita intra pe teritoriul UP VI OS Rucar, la borna 2/VI. Limita coboara la borna 1, in vale, de unde urmarete spre est i nord limita parcului, exceptand subparcela 110 A pana la borna 213, in aval de localitatea Dambovicioara. Aceasta limita trece prin bornele 216, 279, 280 i 213. Pana inainte de borna 212, limita merge pe vale, pe care o parasete urcand pe o culme care e limita estica a unitaii amenajistice 1N, dupa care intra in teritoriul UP III pe la borna 7/VI.
Pag. 39
Limita ocolete subparcela 188 C pe la nord i vest, pana la borna 385, traverseaza valea i urca pana la punctul de plecare. Din aceasta zona este exclusa unitatea amenajistica 188 E. v) Zona Cheile Mari ale Damboviei. Aceasta include 2 sectoare i anume Cheia Damboviei i Cheia Ghimbavului. Punctul cel mai nordic de plecare este borna 6/III, de unde limita urmarete spre sud pe Plaiul Mare limitele unitailor amenajistice 2 i 1 din UP III, trecand prin borna 1 i 2, pana la borna 163/ VII, dupa care urmarete limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cucule i prin locul numit La Bradet la borna silvica 160 UP VII, OS Rucar, dupa care urca prin padure pe linia de cea mai mare panta pana in culmea Prislop pe care o urmeaza pana in Vf. Piatra Berbecilor trecand prin bornele 158, 157 i 159. Din acest varf limita coboara pe culme pana in amonte de Cheile Pitei, urmarete in amonte paraul Pita, pana la un afluent de dreapta pe care urca in culmea Menghia, coboara in paraul Plaiul, pe care il urmeaza in aval pana la confluena cu Valea Ghimbav i apoi urca pe aceasta pana la confluena cu paraul Bechet, trecand prin bornele 142, 136, 135, 132, 133, 138, 140, 139, 124 i 5/VII. De la confluena Valea Ghimbav/Bechet limita urca spre nord-vest pe linia de cea mai mare panta in Culmea Ghimbavului la borna silvica 4 UP VII, OS Rucar, pe care o urmeaza prin Muntele Ghimbav i Vf. Colii Ghimbav, pana la limita fondului forestier la borna silvica 358 UP VIII, OS Rucar. De aici se continua pe limita fondului forestier pana in raul Dambovia la borna silvica 6 din UP III, OS Rucar. In ceea ce privete paunatul, acesta este interzis in zona parcului avand valoare mare conservativa.
Pag. 40
Aceasta zona se suprapune pe versantul vestic cu rezervaia tiinifica, iar pe versantul estic este cuprinsa intre creasta principala i limita naturala superioara a padurii. Limitele acestei zone sunt urmatoarele: Pe versantul vestic urmarete limita rezervaiei tiinifice, aa cum au fost ele descrise mai sus. Pe versantul estic limita pornete de la borna 156, unitatea amenajistica 62F, urmarete limita superioara a parcelei 62 pana la capatul subparcelei 62E, de unde traverseaza paunea impadurita, intersectand traseul turistic Padinile Frumoase pana la borna 138. De aici urmarete limita superioara a parcelarului prin bornele 137, 123 , 111, 107, iar de la intersecia ua 36B cu paraul Vladuca traverseaza paunea la borna 106 i continua pana la borna 105. De aici intra in UP VI Dambovicioara i trece prin bornele 109 i 108 din unitatea amenajistica 56B, dupa care traverseaza paunea pe deasupra refugiului Grind pana la capatul grohotiului de pe Valea Cheia de Sub Grind, coborand apoi pe firul vaii pana la borna 105 din unitatea amenajistica 54C, urmarete limita superioara a parcelarului apoi prin borna 99 pana la extremitatea superioara a subparcelei 51B de unde traverseaza paunea pe curba de nivel pana la marginea subparcelei 46C. De aici urmarete limita subparcelei 46C, pana la intersecia limitei subparcelei 46C cu valea Steghiei, urca pana la capatul superior al subparcelei 46C, de unde coboara peste culmea Funduri i traseul ce duce la aua Funduri pana la borna 79 din unitatea amenajistica 40D. Limita urca apoi spre aua Funduri pe limita fondului forestier, trecand prin bornele 78, 75 i 74. De aici limita se suprapune cu cea a rezervaiei tiinifice.
Pag. 41
Total suprafaa ZPS = 6292 ha. La aceste elemente geomorfologice se adauga faptul ca aici este principala zona de conservare pentru specia Dianthus callizonus, planta endemica pentru Piatra Craiului, de o deosebita valoare tiinifica. Studiile efectuate pana in prezent in Rezervaia tiinifica au dus la propunerea includerii acesteia, alaturi de alte zone din PNPC, in viitoarea reea a ariilor de importana botanica IPA, aflata in curs de stabilire la nivel european. Dintre speciile de flora identificate in aceasta zona, conform criteriilor de identificare a Ariilor de importana Botanica IPA amintim: Achillea schurii, Campanula patula ssp. abietina, Galanthus nivalis, Tozzia alpina. ssp. carpatica, Cerastium transsilvanicum, Eritrichium nanum ssp. jankae, Papaver alpinum ssp. corona sancti-stefanii, Dianthus callizonus, Saxifraga mutata ssp. demissa, Scabiosa lucida ssp. barbata, Thesium kernerianum, Thlaspi dacicum ssp. banaticum, Thymus comosus, Dianthus spiculifolius, Koeleria macrantha ssp. transsilvanica, Linum perenne ssp. extraaxilare, Onobrychs montana ssp. transsilvanica, Sesleria rigida ssp. haynaldyana, Trisetum macrotrichum, Draba haynaldii, Primula wulfeniana ssp. baumgarteniana, Sempervivum montanum ssp. carpaticum, Campanula serrata, Gentiana lutea, Anthemis tinctoria ssp. fussii, Centaurea pinnatifida, Helictotrichon decorum, Heracleum palmatum, Aquilegia transsilvanica, Soldanella hungarica ssp. hungarica i altele asemenea. In rezervaia tiinifica au fost semnalate de asemenea alte 103 specii de plante incluse in Lista Roie a Plantelor Superioare din Romania, vezi Oltean & al., 1994, anexa nr. 6. Aici se gasesc o serie de habitate protejate la nivel european, considerate foarte importante pentru conservare din punct de vedere al criteriilor IPA: F2 31 Comunitai subalpine sud-est Carpatice de Pinus mugo i Rhododendron
Pag. 42
myrtifolium, E4 6170 Pajiti bazofile subalpine sud-est carpatice, H3 8210 Comunitai saxicole casmofile bazofile, H2 810 Comunitati de grohotiuri de roci calcaroase, E4 6230* 35.11 Pajiti sud-est carpatice edificate de Nardus stricta. Rezervaia tiinifica reprezinta un refugiu important i pentru speciile de fauna. Pana in prezent nu este disponibil un inventar complet al faunei, existand totui unele date care alaturi de informaiile botanice vin sa sublinieze importana acestei rezervaii tiinifice. Aici au fost identificate cateva specii rare de lepidoptere: Psodos coracinus diszeghy, Apamea zeta sandrokovacsi, Apamea maillardi, Erebia pronoe regalis, Xestia ochreago, Standfussiana lucernea kovacsi, Pieris bryoniae carpathensis i altele asemenea. Fauna este de asemenea bogata, fiind caracteristica pentru acest tip de habitat. Ornitofauna este reprezentata prin specii caracteristice zonelor stancoase, subalpine, care cuibaresc aici: fluturaul de stanca Tichodroma muraria, drepneaua Apus melba, vanturelul Falco tinnunculus i altele asemenea. Zona constituie i un refugiu important pentru populaia de capra neagra, datorita accesibilitaii reduse a acestei zone pentru turiti. In parcelele parcurse cu taieri rase i neregenerate care au fost introduse in aceasta ZPS in acest Plan de Management sunt permise lucrari de refacere ecologica/conducere a arboretului pana la incheierea starii de masiv. Ulterior nu mai sunt permise astfel de lucrari in aceste unitai amenajistice. b) Zona de protecie integrala, denumita in continuare ZPI corespunzand categoriei II a IUCN cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului. (1) In ZPI sunt interzise:
Pag. 43
aa)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum i orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecie i/sau de conservare; bb)activitaile de construcii-investiii, cu excepia celor destinate administrarii ariei naturale protejate i/sau activitailor de cercetare tiinifica ori a celor destinate asigurarii siguranei naionale sau prevenirii unor calamitai naturale. (2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), in zonele de protecie integrala, in afara perimetrelor rezervaiilor tiinifice cu regim strict de protecie, se pot desfaura urmatoarele activitai: aa)tiinifice i educative; bb)activitai de ecoturism care nu necesita realizarea de construcii-investiii; cc)utilizarea raionala a pajitilor pentru cosit i/sau paunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunitailor care dein pauni sau care dein dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislaia naionala in vigoare, pe suprafeele, in perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flora i fauna prezente; dd)localizarea i stingerea operativa a incendiilor; ee)interveniile in scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, i aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; ff) aciunile de inlaturare a efectelor unor calamitai, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. In cazul in care calamitaile afecteaza suprafee de padure, aciunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu
Pag. 44
avizul administraiei, in baza hotararii consiliului tiinific, i cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor; gg)aciunile de prevenire a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care nu necesita extrageri de arbori, i aciunile de monitorizare a acestora; hh) aciunile de combatere a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure, in cazul in care apar focare de inmulire, cu avizul administraiei, in baza hotararii consiliului tiinific, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. Zona de protecie integrala cuprinde: Paunile Pietricica integral, Paunea Funduri Prelungi parial, respectiv din paunea Funduri pe limita padurii urca prin borna 80 pana la capatul superior al subparcelei 46C, coboara peste culmea Funduri i traseul ce duce la aua Funduri pana la borna 79 din unitatea amenajistica 40D, continua pe limita padurii prin borna 81 pana in paunea Funduri, Paunea Funduri Prelungi parial situata desupra fostului canton silvic Lespezi, limitata dupa cum urmeaza: de la extremitatea superioara a subparcelei 51B traverseaza paunea pe curba de nivel pana la marginea subparcelei 46C i coboara pe limita fondului forestier prin borna 90 pana in borna 97 de unde urca la punctul de plecare, Paunea Baciu parial, in interiorul limitelor: de la borna 108 din unitatea amenajistica 56B traverseaza paunea pe deasupra refugiului Grind pana la capatul grohotiului de pe Valea Cheia de Sub Grind, coborand apoi pe firul vaii pana la borna 105 din unitatea amenajistica 54C, urmarete limita fondului forestier prin borna 107 pana la punctul de plecare borna 108, Paunea esul Martoiu parial, de la 123 urmarete limita padurii prin borna 111 pana la intersecia subparcelelor 36D cu 36 C i se intoarce pe curba de nivel la punctul de plecare, subparcela 63 I i enclava E 3. De asemenea, in ea este inclusa i Petera Liliecilor din satul Petera, comuna Moieciu, cu o suprafaa de 1 ha, aceasta fiind inclusa in reteaua Natura
Capitolul 2 Descriere Pag. 45
2000 si se incadreaza in clasa de tip B. In aceasta se instaleaza periodic una dintre coloniile importante de gestatie de lilieci din Carpatii Meridionali. Sapte dintre speciile de lilieci se afla inscrise in lista rosie. Suprafaa acestei zone totalizeaza: ZPI = 104 ha. c) Zona de conservare durabila, denumita in continuare ZCD constituie in Parcul Naional Piatra Craiului o zona cu o suprafaa totala de 7034ha. In aceasta categorie se incadreaza restul suprafeei care este limitata spre exterior de limitele parcului naional i ale zonei de dezvoltare durabila, iar spre interior de limitele ZPS i ZPI. Aceasta zona este administrata in special pentru protecia ecosistemelor i pentru recreere. In ZCD se pot desfaura urmatoarele activitai: aa) tiinifice i educative; bb) activitai de ecoturism care nu necesita realizarea de construciiinvestiii; cc) utilizarea raionala a pajitilor pentru cosit i/sau paunat pe suprafeele, in perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului naional, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flora i fauna prezente; dd) localizarea i stingerea operativa a incendiilor; ee)interveniile pentru meninerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitai biotice care constituie obiectul proteciei, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, a planului de aciune provizoriu, elaborat i valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management;
Pag. 46
ff) interveniile in scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; gg) aciunile de inlaturare a efectelor unor calamitai, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. In cazul in care calamitaile afecteaza suprafee de padure, aciunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate ulterior de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; hh) activitaile de protecie a padurilor, aciunile de prevenire a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitai care depaesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor; ii) activitai tradiionale de utilizare a unor resurse regenerabile, in limita capacitaii productive i de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci i de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfaura numai de catre persoanele fizice sau juridice care dein/administreaza terenuri in interiorul parcului sau de comunitaile locale, cu acordul administraiei ariei naturale protejate;
Pag. 47
jj) lucrari de ingrijire i conducere a arboretelor, lucrari speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerarii naturale i fara extragerea lemnului mort, cu excepia cazurilor in care se manifesta atacuri de daunatori ai padurii ce se pot extinde pe suprafee intinse, in primul rand de parcele intregi limitrofe zonelor cu protecie stricta sau integrala, in restul zonei-tampon fiind permisa aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite i
cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricii impuse de planurile de management al parcurilor i de ghidurile de gospodarire a padurilor in arii protejate. kk) activitai tradiionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus.
Pag. 48
Unitaile amenajistice cuprinse in primul rand de parcele intregi limitrofe zonelor cu protecie stricta sau integrala in PNPC sunt : NR. Ocol silvic CRT. 1. OS Braov 2. UP Ua
3.
4.
VI Barsa 20 A, 20 B, 60, 62 A, 62 B, 62 C, 62 Groe D, 65 A, 65 B; OS Bucegi- UB I 49, 52, 193 A, 193 B, 193 C, 193 D, Piatra Craiului Moeciu 193 E, 193 F, 38 A, 38 B, 38 C, 38 D, 38 F, 39 A, 39 B, 39 C, 39 D, 40 A, 40 B, 40 F, 40 G, 43 A, 43 B, 43 C, 43 D, 44 A, 45 A, 45 B, 45 V, 47 A, 50 A, 50 B, 51 A, 51 B, 51V, 53 A, 53 B, 53 C, 53 D, 54 B, 55 A 55 B, 56 B, 56 C, 57 A, 57 B, 57 C, 58 A, 58 B, 59 B, 59 C, 59 F, 60 A, 60 B, 60 C, 62 A; R.P.L.P. UB I 181, 182, 189, 190, 183 A, 183 B, ZARNETI Zarneti 185 A, 185 B, 186 A, 186B, 193A, 193B, 193C, 193D, 194E, 195F, 129 A, 129 C, 132 A, 132 C, 132 E; OS Braov V Faa Pietrei 21 A, 21 B, 21 C, 21 D, 22 A, 22 B, Craiului 22 C, 28 B, 59 A, 61 A, 61 B, 61 C, 61 D, 61 E, 61 F, 64 A, 64 B, 64 C, 64 D, 64 E, 64 F, 65 A, 65 B, 65 C, 67 B, 68 A, 68 B, 68 C, 69 B, 69 C, 69 D, 71 A, 71 B, 71 C, 71V, 72, 73 A, 73 B, E 5; OS Papua- III Cascoe Rucar 12 F, 135 A, 136 A, 138 A, 138V1, 138V2, 139 C, 139V, 139 A, 140 A, 142 A%, 142 B, 142 D, 142V, 143 A, 143 B, 145 A%, 145 B, 145 C, 145 D, 145 E%, 145 F, 152 B%, 153 A%, 153 B%, 153 C, 154 A, 154 B%, 156 A%, 156 B%, 156 C%, 156 D%, 165 A, 165 B, 165 D, 165V, 166 A, 166 C, 176 C%, 176 F%, 179A, 179 A,
5.
Pag. 49
6.
7.
179V1, 179V2, 180A, 180 A%, 180 B, 180V, 181 C%, 182A, 182 A%, 182 B%, 184 A%, 184 C%, 186 A%, 187A, 187 A, 187 B, 187 C, 187 M, , E 15, E 16, E 17, E 18; OS Papua- VI 1 A, 10 A, 10 B, 10 C, 10 D, 10A 11 Rucar Dambovicioara A%, 11 B%, 11 C%, 11 D%, 110, 12 A, 12 B%, 12 C%, 12 D%, 12 E, 12 G, 12V, 14A, 15A1%, 15 A, 15 B, 15 C, 15 D, 15A1, 16 B, 16 C, 16 D, 19 A%, 19A, 2 B%, 2 C%, 2 D%, 2 E, 20 A%, 20 B%, 20 C%, 22 A, 22 B, 22 C, 23 A%, 23 B%, 23 C%, 23 D%, 24 A, 24 B, 24 D, 24 E%, 24 G%, 26 A, 26 B, 26 D, 27 A%, 27 B, 27 C%, 28 A%, 28 B, 28 C, 28 D, 41 D, 41 E, 41 F%, 43 A, 43 B%, 44 A, 44 B, 46 B%, 46A, 47N, 55 A, 56 A, 6 A, 6 B, 6 C, 61 D%, 62%, 613 A, 613 B, 613 C%, 613 D, 613 E%, 614 A, 614 B, 614 C, 614 D, 614 E, 63 A, 64 B, 64 B L 18, 64 C, 647 A, 647 B, 647 C, 65 B, 65 C, 650 A, 650 B, 651 A, 651 C, 652 A, 653 A, 654 A, 654 B, 75 L 18, E 1, E 10, E 12, E 8, E 9 OS Braov IV Zbarcioara 81 A, 81 B, 81 C, 81 D Datele din tabelul de mai sus sunt conform informaiilor existente la APNPC
la sfaritul anului 2010, iar subparcelele care au in terminaie indicele % sunt parial trecute la ZPS, suprafeele in cauza aparinand Fundaei Conservation Carpathia. d) Zona de dezvoltare durabila a activitailor umane, denumita in continuare ZDD - cuprinde zonele in care se permit activitai de investiii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale i de prevenire a oricaror
Pag. 50
efecte negative semnificative asupra biodiversitaii. In PNPC aceasta zona este reprezentata de o parte a intravilanului localitailor Zarneti, Magura i Petera, Dambovicioara, Dragoslavele i de suprafaa lacului de acumulare de la Satic, conform anexei nr.7 Harta Zonarii Interne. Zona de dezvoltare durabila din PNPC totalizeaza: ZDD = 1336 ha. In zonele de dezvoltare durabila din parcurile naionale se pot desfaura urmatoarele activitai, cu respectarea prevederilor din planurile de management: aa) activitai tradiionale de cultivare a terenurilor agricole i de cretere a animalelor; bb) lucrari de ingrijire i conducere a arboretelor i lucrari de conservare; cc) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite i cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor succesive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor in crang in salcamete i zavoaie de plop i salcie. In zonele de dezvoltare durabila din parcurile naionale se pot aplica tratamentul taierilor rase in arboretele de molid, pe suprafee de maxim 1 ha, precum i tratamentul taierilor rase in parchete mici in arboretele de plop euroamerican; dd) activitai specifice modului de producie ecologic de cultivare a terenului agricol i cretere a animalelor, in conformitate cu legislaia specifica din sistemul de agricultura ecologica; ee) alte activitai tradiionale efectuate de comunitaile locale; ff) activitai de construcii/investiii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
Pag. 51
La descrierea limitelor zonelor interne ale Parcului Naional Piatra Craiului s-au folosit harile amenajistice ale UP III Cascoe, VI Dambovicioara, VII Valea Cheii i VIII Gh imb av din OS Rucar, elaborate in anul 1996 i ale UP V Faa Pietrei Craiului i UP VI Barsa Groet din OS Zarneti, elaborate in anul 1994. 3) Zonarea suprafeei din situl ROSCI 0194 Piatra Craiului situata in afara limitei PNPC Suprafaa de 3102,5 ha ine cont de prevederile Ordonanei de urgena a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile i completarile ulterioare. Zona constituita in ROSCI0194 Piatra Craiului, in afara limitei Parcului Naional Piatra Craiului, are o suprafaa totala de 3102,5ha. In aceasta zona se pot desfaura urmatoarele activitai: a) tiinifice i educative; b) activitai de ecoturism; c) utilizarea raionala a pajitilor pentru cosit i/sau paunat numai cu animale domestice, de catre proprietarii care dein pauni sau care dein dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislaia naionala in vigoare, pe suprafeele, in perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flora i fauna prezente; d) localizarea i stingerea operativa a incendiilor; e) interveniile pentru meninerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitai biotice care constituie obiectul proteciei, cu aprobarea planului de aciune provizoriu de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor, cu avizul
Pag. 52
administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; f) interveniile in scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; g) aciunile de inlaturare a efectelor unor calamitai, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. In cazul in care calamitaile afecteaza suprafee de padure, aciunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate ulterior de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; h) activitaile de protecie a padurilor, aciunile de prevenire a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitai care depaesc prevederile amenajamentelor, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor; i) activitai tradiionale de utilizare a unor resurse regenerabile, in limita capacitaii productive i de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci i de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfaura numai de persoanele fizice i juridice care dein/administreaza terenuri in interiorul parcului sau de comunitaile locale, cu aprobarea administraiei ariei naturale protejate; j) activitai tradiionale de cultivare a terenurilor agricole i de cretere a
Pag. 53
animalelor, precum i alte activitai tradiionale efectuate de comunitaile locale; k) lucrari de ingrijire i conducere a arboretelor i lucrari de conservare; l) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite i cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor succesive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor in crang, in salcamete i in zavoaie de plop i salcie. In cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica i tratamentul taierilor rase in parchete mici, iar in arboretele de molid, taieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; m) activitai de vanatoare cu avizarea cotelor de recolta i a aciunilor de vanatoare de catre administratorul PNPC. Avizarea cotelor de recolta de catre administratorul PNPC se face in baza hotararii Consiliului tiinific; n) activitai de pescuit sportiv; o) in afara activitailor descrise anterior, in aceasta zona sunt permise i alte activitai/planuri/proiecte daca, in urma parcurgerii procedurii de evaluare adecvata, se constata ca nu au impact semnificativ asupra speciilor i habitatelor pentru care situl a fost desemnat.
2.1.7.
Statutul parcului la nivelul UE
In conformitate cu Ordinul ministrului mediului i dezvoltarii durabile nr. 1964/2007, o parte din teritoriul Parcului Naional Piatra Craiului este inclusa in situl de importana comunitara ROSCI0194 Piatra Craiului.
Pag. 54
Acest sit include aproape intreg teritoriul parcului i unele zone din imediata vecinatate a acestuia. Harta sitului Piatra Craiului este prezentata in anexa nr. 7 Harta Sitului Natura 2000. Datorita varietaii de specii de plante i animale, a prezenei unui mare numar de habitate de importana europeana precum i a modului in care este realizat managementul parcului, Administraia Parcului Naional Piatra Craiului a primit in anul 2005 DIPLOMA EUROPEANA A CONSILIULUI EUROPEI PENTRU ARII PROTEJATE, diploma care urmeaza sa fie reinnoita pentru inca 10 ani in anul 2011.
2.2. Cadrul fizico-geografic 2.2.1. Scurt istoric al cercetarilor fizico-geografice i geologice
Eforturile depuse pentru cunoaterea tiinifica a masivului Piatra Craiului, masiv de o spectaculozitate deosebita au inceput cu peste 250 de ani in urma, insa primii care s-au aventurat pe vaile abrupte, cu mult timp inainte, au fost ciobanii, crescatorii de animale, vanatorii i braconierii. Acetia au fost cei care au descoperit cele mai bune drumuri de acces, iar apoi tot ei au fost primii ghizi ai cercetatorilor care s-au avantat in acest munte pentru a studia roca, apele sau vegetaia sau ai topografilor care au realizat primele hari ale masivului i imprejurimilor. Primele masuratori topografice atestate documentar au fost efectuate de Institutul Cartografic din Viena i au fost incluse in harile generale ale arii Barsei. Echipa de cartografi a fost insoita de jurnalistul Anton Kunz, care, conform datelor de arhiva, a ajuns pe Vf. Baciului pe data de 26 august 1842. Aceasta data marcheaza documentar prima ascensiune la Vf. Piscul Baciului.
Pag. 55
Primele referiri tiinifice cu privire la geologia masivului au fost facute de B. Hauer in 1863. Impresionai de frumuseile deosebite ale muntelui, iubitorii de natura infiineaza mai multe asociaii de montaniarzi, avand ca scop observarea i cercetarea geomorfologiei, florei i faunei. Astfel, la 22 septembrie 1872 ia fiina Asociaia Alpina Ardeleana din Braov, respectiv Siebenburgisher Alpenverein n Kronstadt care devine persoana juridica in august 1873, avand 58 de membri. In 28 noiembrie 1880 la Sibiu, se formeaza Siebenburgisher Karpathen Verein SKV, adica Societatea Alpina Ardeleana, care va avea filiale in principalele orae din Ardeal. Dei cunoscut cu mult timp inainte, Avenul din Grind este abordat pentru prima data in 1900 de catre Josef Kolbe. In 1908, odata cu infiinarea Muzeului Sasesc din ara Barsei, incepe o importanta activitate de cercetare a zonei. In cadrul acestui muzeu Franz Podek a descoperit i descris numeroase peteri din Piatra Craiului in perioada 1908-1918. In 1907 geograful francez Emannuel de Martonne realizeaza un studiu aprofundat asupra morfologiei Carpailor Meridionali, considerand Piatra Craiului un accident morfologic principal in procesul formarii acestui grup muntos. In 1938 E. Jekelius intocmete prima harta geologica a Pietrei Craiului. Prima lucrare de mare importana referitoare al geologia masivului a fost realizata in 1943 de N. Oncescu ca teza de doctorat cu titlul: La rgion de Piatra CraiuluiBucegi. tude gologique Contribuii importante in cunoaterea regiunilor incluse in Parcul Naional Piatra Craiului le-au avut: N. Orghidan in 1925, 1936, 1943, V. Mihailescu in 1932, 1946, 1963. Dupa 1960 se poate spune ca a inceput o noua etapa de cercetare geografica i geologica a regiunilor ce aparin PNPC.
Pag. 56
Pentru Piatra Craiului s-a remarcat geograful T. Constantinescu, care a publicat peste 20 de lucrari privind carstul i geomorfologia. Teza sa de doctorat Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic reprezinta, de fapt, o mare parte a Studiului de fundamentare al PNPC, prezentat de Institutul de Biologie al Academiei Romane. Pentru culoarele intramontane din care PNPC ocupa spaii importante, menionam lucrarile de doctorat Culoarul Rucar-Bran. Studiu climatic i topoclimatic de Teodoreanu Elena in 1980 i Culoarul transcarpatic Bran-RucarDragoslavele. Studiu de geografie fizica cu privire speciala asupra potenialului natural, starea i calitatea peisajului de Patru Ileana in 2001. Dintre geologii cu contribuii importante la cunoaterea zonei amintim pe Coca Spencer in 2000 i Panaiotu Cristina in 2000. Incepand cu anul 2000, studiile geografice i geomorfologice se intensifica, multe dintre rezultatele acestora fiind publicate in cele 3 volume intitulate Research in Piatra Craiului National Park din 2003 - 2006. Studii foarte recente, realizate de Mooiu & Munteanu in 2006, Mooiu in 2008, Munteanu in 2008, aduc contribuii importante la cunoaterea morfodinamicii actuale, riscurilor i hazardelor naturale de pe teritoriul Parcului Naional Piatra Craiului. Cea mai recenta lucrare, publicata in 2009, de mare amploare, o reprezinta teza de doctorat a lui T. Constantinescu - Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic care conine informaii valoroase legate de geomorfologia i geneza masivului, cu referire la procesele geomorfologice actuale.
2.2.2.
Geologie
Fundamentul Parcului Naional Piatra Craiului este constituit din isturi cristaline care aparin complexului Caluu-Tamael i Voineasa-Papua, seria de
Cumpana. Acesta prezinta un bombament in partea centrala, pe aliniamentul Muntele Tamael - Vf. Grindu La Table. Peste fundamentul cristalin sta stiva de calcare de varsta KimmeridianTithonica, cu o grosime de 300 m la sud pana la 1000 m la nord. Calcarele se extind/afloreaza pe intregul versant vestic, treimea superioara a versantului estic i in cadrul vailor limitrofe Dambovia, Dambovicioara i Valea Prapastiilor, iar la est de aceasta vale in Culmea Magura. In partea sudica a PNPC, calcarele mai apar in Muntele Ghimbav. In jumatatea superioara a Pietrei Craiului calcarele sunt intens stratificate, stratele prezentand o inclinare generala vest-est, iar unghiul de inclinare al stratelor crete treptat de la sud, respectiv 30-40, spre nord, unde ajung la verticala i chiar rasturnate. Deasupra calcarelor repauzeaza conglomeratele de varsta apian superioara constituite din elemente calcaroase cu ciment grezo-calcaros. Ele se gasesc in partea inferioara a versantului estic din Piatra Mare i Pietricica. Cele mai noi sedimente sunt conglomeratele de varsta vraconocenomaniana cu elemente cristaline i ciment grezo-argilos. Aceste sedimente se gasesc pe versantul estic al Pietrei Craiului la Pietricica i in Culoarul Rucar-Bran, pe teritoriul comunelor Magura i Petera. Din punct de vedere structural Piatra Craiului reprezinta flancul vestic al sinclinalului cu acelai nume, caracterizat printr-o puternica tectonizare. Specifice sunt faliile care traverseaza tot flancul de sinclinal, unele prelungindu-se i in Culoarul Rucar Bran. Se remarca faliile Galgoaie, Fundurile, Grindului i imbalelor, care divizeaza masivul in cateva compartimente morfotectonice.
Pag. 58
2.2.3.
Geomorfologie
Parcul Naional Piatra Craiului include trei unitai de relief: a) Creasta Piatra Craiului, in poziie centrala; b) Culoarul Rucar-Bran, la E; c) Culoarul RucarZarneti, la V i N. a) Creasta Pietrei Craiului este divizata in trei subunitai: Piatra Mica sau Piatra Craiului Mica - in nord, Piatra Mare sau Piatra Craiului Mare in partea centrala i Pietricica sau Piatra Craiului Sudica in S. Subunitatea dominanta este Piatra Mare, care da personalitate geografica intregului masiv. Creasta se remarca prin doua trasaturi morfometrice care reprezinta superlative geografice naionale: lungimea i altitudinea. Piatra Craiului se desfaoara pe o lungime de cca. 25 km, fiind cea mai lunga creasta calcaroasa din Romania. Pe o distana de 8 km, inalimile depaesc 2000 m, iar pe cca. 15 km, acestea sunt mai mari de 1800 m. Altitudinea maxima de 2238 m este atinsa in Varful Piscul Baciului sau La Om, fiind cea mai inalta creasta calcaroasa din Carpaii Romaneti. b) In Culoarul Rucar-Bran, ca forme principale de relief se remarca: i) Culmea calcaroasa Magura, in partea nordica; ii) Suprafeele de nivelare de 1000 m, din satele Magura i Petera; iii) Martorii de eroziune calcaroi, ca Mu n ele t Gh imb av i Galma Pleii. c) In culoarul Rucar-Zarneti relieful se caracterizeaza prin: i) Suprafeele de nivelare de 1100 m i 1300 m, prezente in partea sudica, intre Piatra Craiului i Raul Da mbovia; ii) Suprafee piemontane sau acumulative, de 1100 m in nord, intre Piatra Craiului i raul Barsa.
Pag. 59
Piatra Craiului se definete prin trei tipuri reprezentative de relief: structural, periglaciar i carstic, dupa Constantinescu T, 1996. Relieful structural este tipul dominant, pe fondul caruia s-au dezvoltat i celelalte doua tipuri. Structural, creasta reprezinta un monoclin cu inclinarea generala V-E. Versantul vestic /nord-vestic se impune ca cea mai caracteristica subunitate din acest masiv. Dintre formele structurale prezente in special pe acest versant menionam: braurile, branele, abrupturile structurale, surplombele, poliele structurale i cuestele secundare. Unicitatea sa a fost sintetizata prin noiunea de Versant tip Piatra Craiului, dupa T. Constantinescu 1996. Versantul estic /sud-estic expune o gama de aspecte proprii, dintre care sunt de menionat doua etaje morfolitologice: calcaros superior i conglomeratic inferior.
Relieful periglaciar se remarca mai ales prin relieful rezidual, respectiv acele, colii, ancurile, muchiile, turnurile, piramidele, varfurile i altele asemenea. Cea mai mare densitate se constata pe versantul vestic. Aici se inregistreaza cea mai mare frecvena a formelor menionate. Multe dintre aceste forme au fost propuse ca monumente ale naturii.
Relieful carstic completeaza nota de unicitate a Pietrei Craiului. Calcarele ocupa aproape 40% din suprafaa totala. Exocarstul este reprezentat prin: vai tip Piatra Craiului - localizate in special pe versantul nord-vestic; hornuri i hornuri oarbe prezente pe ambii
Pag. 60
versani, dar mai ales pe cel vestic; lapiezuri de stratificaie pe versantul nord vestic; chei care se impun atat ca morfologie prin aspectul lor spectaculos, cat i prin modul cum s-au format ca Prapastiile Zarnetilor, Cheile Dambovicioarei i Cheile Damboviei. Endocarstul se remarca printr-o intensa circulaie subterana, preponderent verticala. Potenialul de denivelare ce depaete 1400 m este al doilea dupa cel din Munii Retezat. Forma de creasta proeminenta, structura i tectonica de ansamblu au impus delimitarea a doua bazine hidrocarstice: Nordic in Prapastiile Zarnetilor i Sudic in Dambovicioara. Cavernamentul este reprezentat prin peteri i avene. Sunt cunoscute 15 avene, intre care Avenul de sub Colii Grindului cu - 560 m este cel mai adanc din Romania. Peterile sunt in numar de peste 600, dar majoritatea nu depaesc lungimea de 20 m. Cele mai cunoscute sunt Petera Dambovicioara care este amenajata pentru turiti, Petera din Colul Chiliilor, care adapostete o capela ortodoxa, i Petera Urilor. 2.2.4. Hidrologie
In cadrul PNPC exista doua tipuri principale de ape: de suprafaa, respectiv reeaua hidrografica i ape subterane. a) Apele de suprafaa aparin la doua bazine hidrografice principale: Bazinul Oltului, in N i Bazinul Damboviei, in S. Bazinul Oltului. Toata reeaua hidrografica din partea nordica a PNPC este colectata de raul Barsa, care are 3 bazine hidrografice secundare : i) Bazinul Barsa superioara cu raurile Barsa Ta maului, pirla, Vladuca, Podurilor, Caline, indrilariei, Calului, Hotarului i altele asemenea;
Pag. 61
ii) Bazinul Valea Prapastiilor care colecteaza raurile Vladuca, Cheia, Curmatura, Zanoaga, Danior i altele asemenea ; iii) Bazinul Raul Turcului cu raurile Valea Coacazei, Valea cu Calea, Valea Iezilor, Valea Ursului i altele asemenea. Toate cursurile de apa pe calcare au caracter temporar, iar pe conglomerate sunt permanente. Bazinul Damboviei include i el 3 bazine hidrografice secundare : i) Bazinul Damboviei superioare cu Valea Dragoslovenilor, Valea lui Ivan, Valea Larga, Valea Seaca,Valea Speriata ; ii) Bazinul Dambovicioarei primete Valea Grindu, Valea teghii, Valea Seaca, Valea cu Apa, Valea Muierii, Valea Peterii; iii) Bazinul Ghimbavului include cursul inferior al raului Ghimbav. b)Apele subterane aparin, de asemenea, la doua bazine hidrocarstice : Bazinul Nordic sau Bazinul Prapastiilor Zarnetilor i Bazinul Sudic sau Bazinul Dambovicioarei, dupa T. Constantinescu, 1998-1999. In ceea ce privete amenajarile hidrotehnice din zona, acestea sunt localizate cu preponderena pe raza judeului Arge, dar i in Braov, fiind descrise in tabelul de mai jos: Nr. crt. 1 2 3 4
5 6
Tip amenajare hidrotehnica Localizare - bazin hidrografic Baraj hidroenergetic Valea Damboviei (Satic) Baraj torenial cu deversor Valea Seaca a Pietrelor trapezoidal i radier Canal de scurgere a Valea Seaca a Pietrelor viiturilor toreniale Baraj torenial cu deversor Paraul Copilului trapezoidal i radier Izvorul Uliului Izvorul Ciocanului
Nr. amenajari 1 5 1 2 1 1
Pag. 62
7 8 9 10
Prag cu deversor trapezoidal Prag cu deversor trapezoidal Baraj torenial i praguri Prag i consolidari eava gaz Clima
Raul Mare al Zarnetilor Cheile Pisicii Valea lui Ivan Raul Zarnetilor
2 1 3 1
2.2.5.
In ansamblu, PNPC prezinta un topoclimat complex de munte cu doua etaje: i) topoclimatul de muni inali, reprezentat prin Creasta Piatra Craiului, unde cantitatea medie anuala de precipitaii este de 1000-1200 mm i temperatura medie anuala 0-4oC ; ii) topoclimatul de muni scunzi, caracteristic in Culoarul Rucar-Bran i Culoarul Rucar-Zarneti, cu 800-1100 mm precipitaii i 4-5oC, temperatura medie anuala. In cadrul ambelor topoclimate complexe se difereniaza numeroase topoclimate elementare, cum ar fi : topoclimatul de creasta, topoclimatul de vale, topoclimatul de versant, topoclimatul de padure, tiopclimatul de pajite, topoclimatul calcarelor nude i altele asemenea. In manifestarea i evoluia proceselor actuale, in cazul Pietrei Craiului, precipitaiile atmosferice se remarca drept cel mai important element climatic. Cantitatea medie oscileaza intre 1000-1300 mm, in funcie de altitudine prezentand urmatoare distribuie: i) 1000-1200 mm, intre 800-1500 m altitudine; ii) 1200-1350 mm, intre 1500-2000 m altitudine; iii) 1100-1200 mm, peste 2000 m altitudine;
Pag. 63
Pe versantul vestic, cantitatea de precipitaii este in medie cu cca. 150 mm mai mare decat pe cel estic. Cea mai mare cantitate de precipitaii se inregistreaza in luna iunie cu 160170 mm, iar cea mai mica in luna februarie cu 50-60 mm. Precipitaiile sub forma de zapada cad in intervalul noiembrie-aprilie, cu un maxim in lunile ianuarie februarie, cand se inregistreaza i cea mai mare grosime a stratului de zapada. Temperatura aerului este cel de-al doilea element climatic de importana. i in cazul temperaturii se constata diferenieri in raport cu altitudinea: i) sub 1000 m, temperatura medie anuala 6-50C; ii) 1000-1500 m temperatura medie anuala 5-30C; iii) 1500-2000 m temperatura medie anuala 3-10C; iv) peste 2000 m temperatura medie anuala 1-00C. Din analiza datelor de mai sus, se poate deduce ca pe 2/3 din suprafaa masivului se inregistreaza temperaturi medii anuale de 3-40C, temperaturile mai mari de 40C i sub 10C ocupand suprafee nesemnificative. Lunile cu cele mai ridicate temperaturi medii anuale sunt iulie-august. Durata perioadei de inghe se ridica la 160 zile pe an intre 1000-1500 m altitudine, ea putand depai 200 zile la altitudini mai mari de 2000 m. Prima zi cu inghe se considera 01.09, iar ultima 01.06, respectiv 273 zile pe an. Fara indoiala ca i celelalte elemente climatice au o deosebita importana in caracterizarea climatica. Mai amintim radiaia solara ca factor genetic al climei, vantul, nebulozitatea mai accentuata pe versantul vestic, umezeala aerului sau fenomenele hidrometeorologice deosebite ca roua, bruma, ceaa, viscolul i mai ales ploile toreniale, toate constituind un complex de factori cu efecte sensibile.
Pag. 64
In concluzie, subliniem i deosebirile climatice dintre cei doi versani, generate printre altele i de expoziia diferita a acestora, respectiv estica i vestica. 2.2.6. Solurile
Inveliul de soluri reflecta cu fidelitate condiionarea i intercondiionarea factorilor pedogenetici, printre care se remarca relieful, litologia/roca, clima i panza freatica. In spaiul PNPC se intalnesc principalele clase de soluri cunoscute in literatura pedologica romaneasca. Cea mai mare extindere o au cambisolurile i molisolurile, alaturi de care mai amintim argiluvisolurile, spodosolurile i solurile neevoluate - roca la zi. Din clasa cambisolurilor menionam tipurile sol brun eu-mezobazic i solul brun acid, avand o larga dezvoltare pe versantul estic al Pietrei Craiului i in ambele culoare intramontane limitrofe ce aparin parcului. Molisolurile sunt reprezentate prin rendzine tipice i litice raspandite pe versanii calcaroi ai Pietrei Craiului, Culmea Magura i Muntele Ghimbav. Solurile neevoluate-roca la zi caracterizeaza, in special, versantul vestic al Pietrei Craiului, tipul de sol predominant fiind litosolul rendzinic.
2.3. Descrierea mediului biologic 2.3.1. Flora i vegetaia
Fiind alcatuit in mare parte din roci calcaroase, s-ar putea crede ca PNPC gazduiete fitocenoze destul de uniforme i reduse. In realitate, condiiile existente pe teren au permis dezvoltarea unei flore i vegetaii specifice i variate.
Pag. 65
2.3.1.1. Scurt istoric al cercetarilor botanice din Parcul Naional Piatra Craiului Primele cercetari atestate documentar ale florei i vegetaiei Pietrei Craiului dateaza inca din secolul al XVII-lea. La inceputul secolului al XIX-lea studiul florei se intensifica concomitent cu alcatuirea primelor ierbare. Printre primii menionai ca fiind interesai in mod deosebit de flora acestui teritoriu se numara J. Lerchenfeld i farmacistul sibian Peter Sigerus. Planele lor de herbar se gasesc la Muzeul Bruckenthal din Sibiu. Lucrarea lui J. C. Baumgarten din 1816 - Enumeratio stirpium Magno transilvaniae Principatui se numara printre primele publicaii mai importante cu referire la flora Pietrei Craiului. In anul 1851 se publica primele descrieri i citari de plante din Piatra Craiului de catre Schott, 1851 a, b, c, d, e. Un eveniment foarte important, care merita menionat, il reprezinta descrierea speciei Dianthus callizonus Schott & Kotschy, endemica pentru Piatra Craiului. Din acest moment, un mare numar de botaniti renumii se vor ocupa de studiul florei masivului: T. Kotschy in 1853, F. Schur in 1866, M. Fuss in 1866, Simonkai in 1886 cu lucrarea de sinteza Enumeratio Florae Transilvaniae
vesculosae critica, J. Rmer in 1898, 1904, D. Brandza in 1898, A. Beldie in 1952 i muli alii. Mai aproape de zilele noastre, un numar mare de floriti i fitosociologi i-au indreptat atenia asupra acestui teritoriu: N. Bocaiu i F. Tuber in 1977, I. Morariu in 1978, 1980, I. Cristian-Comes i F. Tuber in 1977, J. Halda in 1976. V. Sanda i A. Popescu in 1976, 1977, 1980, aducand in continuare contribuii deosebite la cunoaterea florei i vegetaiei masivului. Toate informaiile din ierbare i articolele tiinifice mai vechi sunt sintetizate in Flora Romaniei din 1952-1976, care menioneaza numeroi taxoni din Piatra Craiului.
Pag. 66
Trei teze de doctorat vin sa completeze cunotinele referitoare la flora i vegetaia parcului naional: Draghici in 1980 - Flora i vegetaia Vaii Dambovicioarei i a versantului estic al Pietrei Craiului, Alexiu in 1986 - Studiu fitocenologic al vegetaiei din Masivul Iezer-Papua i cheile bazinului superior al Damboviei i Mihailescu in 1999 Flora i vegetaia sectorului nordic al Masivului Piatra Craiului. O lucrare importanta o reprezinta Vegetaia Masivului Iezer - Papua de Alexiu,1998 care aduce noi date referitoare la inventarul floristic al sectorului sudic al Parcului Naional Piatra Craiului, ce include compexul Cheile Mari ale Damboviei, unitate intramontana de legatura intre Piatra Craiului i Bucegi. Ultima lucrare de sinteza, dedicata florei i vegetaiei unitaii geomorfologice Piatra Craiului, a fost publicata in anul 2001 - Flora i vegetaia Masivului Piatra Craiului de Mihailescu. In anul 2000, Administraia Parcului Naional Piatra Craiului a iniiat un program de inventariere i cartare a biodiversitaii, avand drept scop completarea inventarului floristic i faunistic, stabilirea zonarii interne a parcului i realizarea unei baze de date necesare managementului i monitorizarii biodiversitaii. Studiile realizate, publicate in general in cele trei volume ale seriei Research in Piatra Craiului National Park din 2003 - 2006, au contribuit la completarea inventarului floristic al parcului i la obinerea unor informaii valoroase referitoare la corologia diferiilor taxoni: Ciocarlan & Pop, 2003 a, 2003 b; Constandt & al., 2003; Ududec & Pop, 2006; Ciocarlan & al. 2006; Danciu & al., 2006 . Speciile endemice carpatice din Piatra Craiului au fost descrise i enumerate de numeroi autori: tefureac & Tacina in 1978, Heltman in 1985, Dihoru & Parvu in 1987, Negrean & Oltean in 1989, Mihailescu, 2001. De asemenea, au fost efectuate i o serie de determinari de cromozomi ale speciilor din Piatra Craiului: Anderson-Kott & Gardiner in 1931, Tarnavsky in
Pag. 67
1984, Tacina in 1983 i M. Bocaiu in 1986 care studiaza interdisciplinar i unii taxoni ai genului Cerastium din Piatra Craiului ,Mihailescu, 2001. Studii co rolog ice cu referire i la sp ecii din Piatra Craiu lu i au fost efectuate de: Slonovsky in 1977, 1979, V. Lupa in 1977, Pop in 2001. Contribuii importante la cunoaterea plantelor inferioare din Piatra Craiului le-au avut, pentru briofite - tefureac in 1951, Boros i Vajda in 1967, Dihoru & al. in 2003, Dihoru & Pop in 2006, tefanu in 2006, tefanu & Pop in 2006; pentru licheni - Marcoci in 2003, Marcoci in 2006; pentru ciuperci Richieanu & Bontea in 1980, Chira & Chira in 2003, Jalba in 2003. Studiile referitoare la dinamica fitocenozelor de pe teritoriul parcului naional sunt puine. Beldie, in 1952, face primele observaii asupra succesiunii vegetaiei pe grohotiuri; Mihailescu in 1995, 1996, 2001 face, de asemenea, unele observaii cu privire la dinamica i evoluia vegetaiei din masiv; Alexiu & Stancu in 2006 publica cateva date referitoare la succesiunea florei i vegetaiei in urma taierii rase a unui faget de pe Valea Dragoslovenilor. Dei dupa anul 2000 exista unele lucrari care se refera la monitorizarea biodiversitaii Parcului Naional Piatra Craiului, lucrari realizate de Pop, 2003, 2004, 2005, 2006a, acestea conin doar informaii generale, legate de metodologia de monitorizare, protocoale de monitorizare. Studiile de monitorizare a vegetaiei pe termen indelungat lipsesc, existand numai unele referiri la monitorizarea pe termen scurt a vegetaiei din paunea Zano aga i padurea inconjuratoare, dupa Iora, 2003. Cartarea fitocenozelor sau a diferitelor specii constituie un domeniu abordat destul de recent, excluzand primele hari silvice care dateaza inca din 1886. Mihailescu in 2001 realizeaza o prima harta generala de vegetaie, cu figurarea a noua unitai de cartare, iar in 2006 este publicata prima harta a tipurilor principale de habitate de Pop & Vezeanu i o harta a ariilor de importana botanica de Pop,
Pag. 68
2006 b. Primele hari corologice ale unor specii de plante din Piatra Craiului au fost realizate pentru briofite de tefanu & al. in 2006, pentru Dianthus callizonus de Onete & al. in 2006, pentru Ligularia sibirica, Eleocharis carniolica, Cypripedium calceolus, de Pop in 2007. Cea mai noua lucrare complexa o reprezinta teza de doctorat realizata de O. G. Pop - Cercetari asupra diversitaii fitotaxonomice din Parcul National Piatra Craiului cu accent pe monitorizarea grohotiurilor calcaroase, realizata in 2009. In aceasta lucrare este realizata prima harta a habitatelor din parc la scara 1:5000 i sunt elucidate probleme importante referitoare la succesiunea i dinamica habitatelor pornind de la grohotiurile mobile, lipsite de vegetaie, pana la instalarea padurii.
2.3.1.2. Flora Flora micologica. Pana in prezent au fost identificate in aceasta zona peste 350 de specii de ciuperci, in marea lor majoritate parazite pe plantele superioare. Pe teritoriul parcului au fost descrii patru taxoni noi pentru tiina: Niptera plicata, Stictis pachyspora, Trichopeziza leucostoma, Ramularia sambucina f. ebuli. De asemenea, s-a identificat un numar mare de combinaii ciuperca parazita planta gazda noi pentru tiina sau pentru Romania. Cu toate ca exista un numar mare de ciuperci parazite, starea fitosanitara a masivului este echilibrata, nefiind depistate atacuri masive care sa puna in pericol in special plantele endemice sau rare. Cercetarile finanate de APNPC au dus la identificarea unui numar de 184 specii de macromicete. Grupul lichenilor este de asemenea bine reprezentat, inregistrandu-se peste 214 de specii saxicole.
Pag. 69
Muchii/brioflora au fost cercetai de numeroi briologi inca de la sfaritul secolului al XIX lea, astfel incat sunt semnalate pana in prezent peste 228 de specii, unele avand un areal destul de restrans pentru Carpaii Romaneti Bucegia romanica, Riccia sorocarpa, Grimaldia pilosa, altele fiind specii protejate de interes comunitar conform Directivei Habitate: Mannia triandra, Buxbaumia viridis, Sphagnum sp.
Flora cormofitica Pana in anul 2001, in lista floristica a Parcului Naional Piatra Craiului s-au inregistrat 1092 de taxoni de plante vasculare - 991 specii, 98 subspecii i 25 de hibrizi. Aceti taxoni aparin la 91 de familii, cea mai mare pondere avand-o familiile: Asteraceae - 137, Poaceae - 103, Rosaceae - 53, Caryophylaceae - 51, Brasicaceae - 50, Scrophulariaceae - 50, Ranununculaceae - 49, Lamiaceae - 48, Fabaceae - 45, Apiaceae - 38, Cyperaceae - 33 i Orchidaceae - 33. Aceste 12 familii reprezinta fondul de baza din conspectul floristic al masivului dupa Mihailescu, 2001. La acestea, se mai adauga inca 5 specii semnalate exclusiv din zona Cheile Mari ale Da mboviei, incluse in sectorul sudic al parcului naional dupa Alexiu, 1998. Cercetarile efectuate in perioada 2000-2009 au contribuit la completarea inventarului floristic al parcului naional, prin semnalarea a 102 fitotaxoni, respectiv 80 de specii, 19 subspecii, 3 varietai i 3 hibrizi, noi pentru flora vasculara a Pietrei Craiului. Ca urmare, inventarul floristic al Parcului Naional Piatra Craiului cuprinde pana in prezent 1199 taxoni, incluzind cei 1097 taxoni identificai pana in anul 2001 de pe intreg teritoriul parcului naional dupa Pop, 2009. Pe baza analizei literaturii de specialitate, au fost semnalai 9 taxoni care nu
Pag. 70
vegeteaza in Romania, introdui prin eroare in flora Pietrei Craiului dupa Pop, 2009. Identificarea unui prim exemplar de Woodsia pulchella, respectiv W. glabella auct. Eur. Centr., non R.Br., in anul 2000 in zona Prapastiile Zarnetiului dupa Ciocarlan & Pop, 2003, a permis corectarea unei erori ce dateaza din 1916. Aceasta specie mai fusese inregistrata in Bucegi, fiind confundata in literatura de specialitate cu Woodsia glabella R.Br. Datorita acestui fapt, putem considera W. pulchella Bertol, ca fiind o specie noua pentru flora Romaniei, semnalata pentru prima data de noi, in anul 2003. Cunotinele referitoare la raspandirea in masiv a speciilor de flora au fost completate, in perioada 2000-2009, prin semnalarea a 42 de specii de interes conservativ din Lista roie a plantelor superioare din Romania de Oltean & al., 1994 i a 78 de plante sporadice pana la frecvente. De asemenea, au fost identificate 7 asociaii vegetale noi pentru Piatra Craiului dupa Pop, 2009. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii spontane dupa Ciocarlan, 2000, se poate afirma ca Parcul Naional Piatra Craiului gazduiete peste 30 % din speciile de plante superioare din Romania. Dintre speciile rare, menionam: tisa Taxus baccata, zambrul Pinus cembra, angelica Angelica archangelica, sangele voinicului Nigritella nigra i N. rubra i altele asemenea. Cele mai reprezentative specii endemice carpatice sunt: Achillea schurii, Primula wulfeniana ssp. baumgarteniana intalnita numai in Postavarul i Piatra Craiului, Festuca carpatica, Sesleria haynaldiana, Trisetum macrotrichum, Koeleria transsilvanica, Draba compacta, Hesperis moniliformis, macul galben Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani. Endemite strict locale sunt garofia Pietrei Craiului Dianthus callizonus, simbolul floristic al masivului i Aubrieta intermedia ssp. falcata. De asemenea, sunt prezente i specii
Pag. 71
de interes comunitar cum ar fi galbenelele - Ligularia sibirica i Liparis loeselli care sunt specii protejate conform Directivei Habitate, fiind incluse i in Convenia de la Berna, precum i clopoeii de munte - Campanula serrata, specie inclusa in anul 2003 in Anexa II a Directivei Habitate. Lista speciilor endemice rare i protejate din Masivul Piatra Craiului, dupa Mihailescu Simona, 2003, adaptata i completata, este prezentata in anexa nr. 8. Este necesar un studiu mai aprofundat al speciilor prezente in PNPC pentru a stabili cu precizie statutul lor de conservare pe teritoriul Parcului.
GRUPUL
NR. TOTAL SPECII >350 >214 >228 1199
SPECII ENDEMICE CARPATICE
SPECII ENDEMICE PIATRA CRAIULUI
PT.
Ciuperci Licheni saxicoli Muchi Cormofite
47
2.3.1.3. Vegetaia In raport cu condiiile climatice i edafice, vegetaia Pietrei Craiului se repartizeaza in trei etaje, vizibile sub forma unor benzi altitudinale dupa Beldie, 1952; Mihailescu, 2001; Danciu & al, 2008: a) etajul montan cu doua subetaje: i) subetajul montan mijlociu, care este cuprins intre limite altitudinale 650 1200, cu extindere pana la 1400 m, i corespunde etajului nemoral superior; se caracterizeaza prin prezena fagetelor Symphyto cordati - Fagetum, a padurilor de povarniuri umbrite i chei Phyllitidi - Fagetum, a fageto-bradetelor Pulmonario rubrae - Fagetum i a padurilor de fag cu molid Leucanthemo waldsteineii Fagetum; vegetaia de pajiti seminaturale a subetajului este constituita dintr-o
Pag. 72
banda lata de fanee, cu asociaii ce aparin in marea lor majoritate alianei Cynosurion; ii) subetajul montan superior, care este incadrat intre 1200/1400 1600/1700 m i corespunde etajului boreal, al molidiurilor, mai raspandite fiind molidiurile asociaiei Hieracio transsilvanici - Piceetum; in cuprinsul acestui subetaj se intalnesc asociaii de pajiti, incluzind asociaiile din aliana Potentillo - Nardion, specifice paunilor, buruieniuri de vai montane, vegetaie saxicola i vegetaia colonizatoare a grohotiurilor; b) etajul subalpin este incadrat intre 1600/1700 - 2000 m i cuprinde asociaii de tufariuri: Rhododendro myrtifolii - Pinetum mugo, Campanulo abietinae Juniperetum, Rhododendro myrtifolii - Vaccinietum; c) etajul alpin este reprezentat printr-o faie ingusta, incepand de la 2000/2100 m pana pe varfurile cele mai inalte, la 2237 m, vegetaia caracteristica fiind formata din asociaii de stancarii Seslerio haynaldianae - Caricetum sempervirentis i asociaii chionofile din aliana Salicion herbaceae. Limita naturala a vegetaiei forestiere este mai ridicata pe versantul estic comparativ cu versantul vestic. Diferena intre cei doi versani este de cca. 200 m, fapt relevat de un transect de vegetaie realizat de Mihailescu in 2001, pe direca NV-SE. Pe versantul vestic padurea compacta urca pana la 1550 m altitudine, ultimele palcuri de molid fiind prezente pana la 1650 m. Pe versantul estic, padurea incheiata avanseaza pana la 1800 m altitudine, exemplare izolate de molid fiind inregistrate pana la 1870 m. Pe teritoriul Parcului Naional Piatra Craiului au fost identificate pana in prezent un numar de 49 asociaii vegetale, 3 subasociaii i doua faciesuri incadrate fitosociologic in 17 clase, 21 de ordine i 31 de aliane dupa Mihailescu, 2001. Vegetaia acestui teritoriu cuprinde preponderent asociaii vegetale cu caracter zonal, reprezentate de paduri i tufariuri alpine i subalpine primare, adica
Pag. 73
jnepeniuri i pajiti alpine. Masivul Piatra Craiului aparine regiunii EuroSiberiana, provincia Central europeana est carpatica, circumscripia Munilor Bucegi i Barsei.
2.3.2.
Fauna
Fauna de nevertebrate este foarte bogata prezentand un deosebit interes tiinific. Este de remarcat prezena a 35 de specii endemice i a 91 de taxoni descrii ca fiind noi pentru tiina. Menionam doua specii endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui aparinand Arahnida i Rhagidia carpatica aparinand Arahnida, Acari. De asemenea menionam prezena speciei rare Octodrilus exacystis aparinand Oligocheta, Lumbricidae, endemica in Transilvania i in zonele subcarpatice ale Munteniei i Moldovei i Sclerophaedon carpaticus aparinand Coleoptera, Chrysomelidae, endemism al Carpailor Orientali i Meridionali. Pana in prezent au fost identificate peste 216 de specii de fluturi, Lepidoptera, aparinand la 22 familii de micro- i macrolepidoptere din potenialul de 1200. Datele disponibile indica prezena unei faune remarcabile in zona alpina, incluzand cateva subspecii endemice ale genului Erebia, respectiv Erebia epiphron transsylvanica Rebel, 1908 i Erebia pronoe, precum i Apamea zeta sandorkovacsi i Pieris bryoniae carpathiensis. In partea sudica a masivului, insuficient explorata inca, a fost identificata specia Maculinea arion dupa Linnaeus, 1758, protejata in majoritatea arilor europene. Studiile efectuate in vara anului 2000 in cadrul programului de inventariere a biodiversitaii au dus la identificarea a peste 200 de specii de diptere. Specialitii in domeniu considera ca pe teritoriul parcului ar trebui sa existe cca. 4000-5000 de
Pag. 74
specii de diptere. S-au inregistrat peste 65 de specii de aranee, 141 specii de acarieni i altele asemenea. In Piatra Craiului reeaua hidrografica este mai redusa. Fauna acvatica este reprezentata printr-un mare numar de nevertebrate i 10 specii de peti oxifili i reofili specifici raurilor de munte: zglavoaca Cotus gobio, pastravul Salmo trutta fario i altele asemenea. Fauna de amfibieni i reptile din Piatra Craiului este ceva mai puin studiata. Se intalnesc: salamandra sau salamazdra Salamandra salamandra; tritonul cu creasta Triturus cristatus cristatus care este specie de interes comunitar conform Directivei Habitate; tritonul de munte - T. alpestris alpestris; broasca roie de munte Rana temporaria temporaria; buhaiul de balta - Bombina variegata variegata care este specie de interes comunitar; broasca raioasa bruna Bufo bufo. Dintre reptile menionam: vipera de munte Vipera berus berus; arpele de casa - Natrix natrix; arpele de alun Coronella austriaca austriaca; naparca - Anguis fragilis; oparla de munte - Lacerta vivipara; oparla de camp L. agilis agilis; guterul L. viridis viridis; oparla de ziduri Podarcis muralis. De menionat ca toate speciile de amfibieni i reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate, fiind incluse in anexele nr. 2 i 3 din Legea nr. 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Convenia privind conservarea vieii salbatice i a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna, la 19 septembrie 1979. In ceea ce privete ornitofauna, pana in prezent au fost identificate 108 specii dintre care 50 sunt menionate ca specii strict protejate in Convenia de la Berna Convenia pentru protejarea vieii salbatice i a habitatelor naturale din Europa ratificata prin Legea nr. 13/1993, iar ase specii in Convenia de la Bonn Convenia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice ratificata prin Legea nr. 13/1998.
Pag. 75
Faa de alte masive muntoase, Piatra Craiului i-a pierdut in mare masura fauna de rapitoare mari pe care o deinea in trecut, in prezent existand un numar foarte mic de exemplare de acvila de munte - Aquila chrysaetos, care cuibaresc probabil in M-ii Fagara. Alte specii de rapitoare diurne i nocturne intalnite in Parc sunt: acvila ipatoare mica Aquila pomarina; orecarul comun Buteo buteo; uliul porumbar - Accipiter gentilis; uliul pasarar A. nisus; oimul randunelelor Falco subbuteo; oimul calator - F. peregrinus; vanturelul rou - F. tinunculus; bufnia Bubo bubo. Cheile i zonele stancoase din Parc sunt populate de : fluturaul de stanca - Tichodroma muraria, specie rara; brumaria de stanca Prunella collaris; drepneaua neagra - Apus apus; drepneaua mare Apus melba; mierla de piatra Monticola saxatilis. Padurile de fag, rainoase, tufiurile i faneele sunt populate de: piigoiul de bradet Parus ater; piigoiul de munte P. montanus; piigoiul moat - P. cristatus; alunar Nucifraga caryocatactes; ciocanitoarea neagra Dryocopus martius; sfranciocul roiatic Lanius collurio; ochiul boului Troglodytes troglodytes; corb Corvus corax; mierla gulerata Turdus torquatus. Exista i cateva specii de interes cinegetic: cocoul de munte Tetrao urogallus; ierunca Bonasia bonasia. La marginea raurilor sunt intalnite frecvent: codobatura alba Motacilla alba; codobatura de munte M. cinerea; mierla de apa Cinclus cinclus. Alte specii intalnite la marginea Parcului sunt: cioara griva - Corvus corone cornix; barza alba - Ciconia ciconia i o specie rara , barza neagra - Ciconia nigra. Fauna de mamifere mici este bine reprezentata, fiind insa insuficient cunoscuta. Pana in prezent au fost identificate 21 specii de lilieci, care se adapostesc in peterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul Parcului. Dintre acestea 14 specii intra in categoria specii strict protejate conform Conveniei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Habitate: Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii,
Pag. 76
M. myotys, Barbastella barbastellus, iar o specie -Vespertilio murinus - este inclusa in Convenia de la Bonn. De menionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejate toate speciile de lilieci conform Legii nr. 90/2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991. Parcul Naional Piatra Craiului gazduiete o populaie bogata de carnivore mari: urs Ursus arctos; lup Canis lupus; ras Lynx lynx. Studiile realizate au aratat existena a trei culoare de circulaie ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului i Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protecie. Capriorul Capreolus capreolus i cerbul comun Cervus elaphus sunt intalnii in padurile de la baza masivului. In prezent populaia de capre negre - Rupicapra rupicapra care traiete in zonele stancoase ale masivului este de cca. 120 de exemplare. Numarul exemplarelor a scazut dramatic in ultimii ani datorita vanatorii, braconajului i a distrugerii habitatului lor natural, adica taierii tufariurilor de jnepeni. Alte specii intalnite in Parc sunt porcul mistre - Sus scrofa; bursucul Meles meles; jderul de copac Martes martes; jderul de piatra M. foina; pisica salbatica Felix silvestris , vidra - Lutra lutra. GRUPUL NR. TOTAL SPECII >216 >200 10 >108 50 21 SPECII ENDEMICE CARPATICE >35 SPECII ENDEMICE PENTRU PIATRA CRAIULUI 2
Nevertebrate Fluturi Diptere Peti Pasari Mamifere total Lilieci 2.3.3.
Habitate
La nivel european au fost elaborate mai multe sisteme de clasificare ale

habitatelor, care au incercat sa cuprinda intreaga diversitate ecosistemica a continentului. Unele sisteme sunt mai detaliate: CORINE 1991, PALEARCTIC HABITATS 1996, 1999 i EUNIS 1997-2005, iar altele mai sumare, cuprinzand numai acele tipuri de habitate care necesita adoptarea unor masuri speciale de conservare: Emerald 2000, Directiva Habitate, dupa Donia & al. 2005. Deoarece nivelul de detaliere al habitatelor este foarte diferit de la un sistem de clasificare la altul, am optat pentru crearea unor habitate locale care sa poata funciona pe viitor ca unitai de cartare. Pentru ca acestea sa fie cat mai exacte din punct de vedere tiinific, avand totui i o utilitate practica pentru managementul ariei protejate, unitaile de cartare au fost alese avand la baza ideea ca habitatul reprezinta, conform definiiei din Donia & al. din 2005, mediul abiotic in care traiete un organism sau o biocenoza distincta i biocenoza care ocupa acest mediu. Fiecare unitate de cartare propusa/habitat, este prezentata cu menionarea tipului sau a tipurilor de habitate pe care le conine, conform clasificarii habitatelor din Romania dupa Donia & al, 2005, fiind prezentata i corespondena lor cu sistemele de clasificare PALEARCTIC HABITATS i NATURA 2000, pe care leam considerat ca fiind cele mai relevante. De asemenea, au fost incluse i asociaiile din Piatra Craiului, caracteristice pentru unitatea de cartare respectiva. Se menioneaza, de asemenea, i suprafaa aproximativa pentru fiecare unitate de cartare aleasa dupa Pop, 2009. In vederea separarii tipurilor de padure, incadrate iniial conform clasificarii habitatelor din Romania in acelai tip de habitat, a fost folosit drept criteriu de discriminare raportul dintre speciile componente ale stratului arborescent, informaiile fiind obinute din amenajamentul forestier.
Pag. 78
1. Tufariuri subalpine de jneapan - Pinus mugo cu smirdar - Rhododendron myrtifolium
Cuprinde: Rom. Hab.: Tufariuri sud-est carpatice de jneapan - Pinus mugo i smirdar Rhododendron myrtifolium. Asociaii vegetale caracteristice: Rhododendro myrtifolii - Pinetum mugi Borza 1959, em.Coldea 1995. Corespondene: Natura 2000: 4070* Tufariuri de Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium/ Bushes with Pinus mugo and Rhododendron myrtifolium. Pal. Hab.: 31.561 Subalpine mountain pine scrub; 31.562 Carpathian alpenrose mountain pine scrub. Raspandire in Romania: habitatul este prezent in etajul subalpin al Carpailor Orientali, Meridionali i Occidentali. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul este puternic fragmentat, intalnindu-se pe ambii versani, la altitudini cuprinse intre 1556 - 2225 m, ocupand cea mai mare suprafaa la altitudinea de 1820 m. Cele mai insemnate suprafee le ocupa in zona nordica i nord-estica a crestei. Suprafaa aproximativa: 200 ha. 2. Tufariuri subalpine de smirdar - Rhododendron myrtifolium cu Vaccinium myrtillus i ienupar pitic - Juniperus communis ssp. alpina Cuprinde: Rom. Hab.: R3104 Tufariuri sud-est carpatice de smirdar - Rhododendron myrtifolium cu afin - Vaccinium myrtillus; R3617 Tufariuri pitice de arginica afin
Pag. 79
Dryas octopetala; R 3108 Tufariuri sud-est carpatice de ienupar pitic - Juniperus sibirica. Asociaii vegetale caracteristice: Rhododendro myrtifolii - Vaccinietum Borza 1955, 1959 em. Bocaiu 1971; Salicetum retuso-reticulatae Br.-Bl. 1926; Dryadetum octopetalae Br.-Bl. 1926; Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966. Corespondene Natura 2000: 4060 Tufariuri scunde. Lande alpine i boreale (subalpine)/Alpine and Boreal heaths. Pal. Hab.: 31.424 Carpathian Kotschy's alpenrose heaths; 31.49152 Southeastern Carpathian [Dryas] mats; 31.431 Mountain Juniperus nana scrub. Raspandire in Romania: etajele subalpin i alpin ale Carpailor Orientali i Meridionali. Raspandire in Piatra Craiului: aceasta unitate de cartare, fiind formata din mai multe tipuri de habitate, deosebit de greu de separat, este puternic fragmentata, intalnindu-se pe ambii versani, la altitudini cuprinse intre 1698 - 2228 m, cu suprafaa cea mai mare la 2002 m altitudine. Cele mai reprezentative suprafee ocupate de aceste tufariuri se gasesc in zona nordica i nord-estica a crestei. Suprafaa aproximativa: 50 ha. 3. Pajiti calcifile subalpine Cuprinde: Rom. Hab.: R3605 Pajiti sud-est carpatice de paiu cu coli - Festuca versicolor i Sesleria rigida ssp. haynaldiana; R3606 Pajiti sud-est carpatice de paiu de stanci - Festuca rupicola ssp. saxatilis; R3611 Pajiti sud-est carpatice de coada iepurelui - Sesleria rigida ssp. haynaldiana i rogoz - Carex sempervirens;
Pag. 80
R3401 Pajiti sud-est carpatice de Asperula capitata i Sesleria rigida. Asociaii vegetale caracteristice: Seslerio - Festucetum versicoloris Beldie 1967; Festucetum saxatilis Domin 1933; Seslerio haynaldianae - Caricetum sempervirentis Pucaru et al. 1956; Asperulo capitatae - Seslerietum rigidae Zlyomi 1939, Coldea 1991. Corespondene: Natura 2000: 6170 Pajiti alpine i subalpine pe substrat calcaros/Alpine and subalpine calcareous grasslands. Pal. Hab.: 36.43922 East Carpathian Festuca versicolor grasslands; 36.43921 East Carpathian sesleria-evergreen sedge grasslands; 36.43924 East Carpathian Festuca flaccida grasslands; 36.43921 East Carpathian sesleria-evergreen sedge grasslands; 36.43921 East Carpathian sesleria-evergreen sedge grasslands. Raspandire in Romania: in etajele subalpin i alpin ale Carpailor Orientali, Meridionali i Occidentali. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul este prezent pe ambii versani ai crestei, intre 1700 - 2237 m altitudine, cu suprafaa cea mai mare la 1858 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 200 ha. 4. Pajiti cu comunitai vegetale din al. Potentillo-Nardion, folosite drept pauni Cuprinde: Rom. Hab.: R3608 Pajiti sud-est carpatice de Scorzonera rosea i Festuca nigrescens; R3609 Pajiti sud-est carpatice de apoica - Nardus stricta i Viola declinata. Asociaii vegetale caracteristice: Scorzonero roseae - Festucetum nigricantis Pucaru et al.1956, Coldea 1978 ; Violo declinatae - Nardetum Simon 1966. Corespondene:
Pag. 81
Natura 2000: PAL.HAB 1999: 36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards Raspandire in Romania: Carpaii Orientali, Meridionali, Occidentali, Transilvania; in regiunea montana i etajele subalpin i alpin. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul este prezent in special pe versantul estic, intre 1928 - 2095 m altitudine, ocupand suprafaa cea mai insemnata la 1500 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 600 ha. 5. Pajiti cu comunitai vegetale din ord. Arrhenatheretalia, folosite drept fanee Cuprinde: Rom. Hab.: R3803 Pajiti sud-est carpatice de Agrostis capillaris i Festuca rubra. Asociaii vegetale caracteristice: Festuco rubrae - Agrostetum capillaris Horvat 1951. Corespondene: Natura 2000: PAL.HAB 1999: 38.2323 Eastern Carpathian yellow oatgrass meadows; Raspandire in Romania: dealurile subcarpatice, podiuri, in etajele montan inferior i mijlociu. Raspandire in Piatra Craiului: Valea Barsei, Rucar, Valea Damboviei, Dealul Magura in satele Magura i Petera, la altitudini cuprinse intre 724 - 1498 m, ocupand suprafaa cea mai mare la 974 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 200 ha. 6. Tufariuri de alun - Corylus avellana
Pag. 82
Cuprinde : Acesta unitate de cartare aparine tipului Rom. Hab. R3119 Tufariuri de alun - Corylus avellana i asociaiei Coryletum avellanae So 1927, nesemnalata pana in prezent din Piatra Craiului. Speciile edificatoare i cele caracteristice acestei asociaii sunt larg raspandite in Piatra Craiului. Cunoscandu-se localizarea acestui habitat in teren, se cere o verificare mai atenta a prezenei acestei asociaii. Corespondene: Natura 2000: Pal. Hab.: 31.8C4 Subcontinental hazel thickets Raspandire in Romania: in toi Carpaii Romaniei, in etajul nemoral, al padurilor de gorun-fag. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul se intalnete pe o suprafaa mare, pe ambii versani, la altitudini cuprinse intre 741 - 1419 m, ocupand cea mai mare suprafaa la altitudinea de 968 m. Suprafaa aproximativa: 679,54 ha. 7. Tufariuri cu catina mica - Myricaria germanica Cuprinde: Rom. Hab.: R4415 Tufariuri dacice de catina mica - Myricaria germanica. Asociaii vegetale caracteristice: Salici purpureae - Myricarietum Moor 1958. Corespondene: Natura 2000: 3230 Vegetaie lemnoasa cu Myricaria germanica de pe malurile cursurilor de ape montane/ Alpine rivers and their ligneous vegetation with Myricaria germanica. Pal. Hab: 44.111 Pre-Alpine willow-tamarisk brush.
Pag. 83
Raspandire in Romania: habitatul se intalnete intrazonal, pe vai, etajul nemoral al gorunului i fagului, in Carpaii Orientali, Meridionali i Occidentali i Subcarpaii Moldovei. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul apare sub forma de enclave, la marginea coridoarelor de Alnus incana, in Valea Barsei i Valea Damboviei, la altitudini cuprinse intre 752 - 789 m, cu suprafaa cea mai mare la 764 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 3 ha. 8. Paduri de anin alb - Alnus incana /coridoare de anin
Cuprinde: Rom. Hab.: R4401 Paduri sud-est carpatice de anin alb - Alnus incana cu Telekia speciosa. Asociaii vegetale caracteristice: Telekio speciosae - Alnetum incanae, Coldea 1986, 1991. Corespondene: Natura 2000: 91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior, Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae/ Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior, Alno - Padion, Alnion incanae, Salicion albae Pal. Hab.: 44.214 Eastern Carpathian grey alder galleries. Raspandire in Romania: Habitatul este prezent in luncile montane din etajul boreal al Carpailor romaneti. Raspandire in Piatra Craiului: este intalnit in bazinele vailor Barsa i Dambovia, la altitudini cuprinse intre 733 i 869 m, cu suprafaa cea mai mare la 804 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 30 ha.
Pag. 84
9. Paduri de fag - Fagus sylvatica Aici au fost incluse padurile care se incadreaza in tipurile de habitate prezentate mai jos i conin peste 80% fag, in compoziia stratului arborescent. Cuprinde: Rom. Hab.: R4104 Paduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica i brad Abies alba cu Pulmonaria rubra; R4116 Paduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica cu Phyllitis scolopendrium; R4109 Paduri sud-est carpatice de fag Fagus sylvatica cu Symphytum cordatum. Asociaii vegetale caracteristice: Pulmonario rubrae - Fagetum So 1964, Tuber 1987; Phyllitidi - Fagetum Vida 1959, 1963; Symphyto - Fagetum Vida 1959. Corespondene: Natura 2000: 91V0 Paduri dacice de fag Symphyto-Fagion/Dacian beech forest Symphyto-Fagion. Pal. Hab.: 41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forest; 41.4641 Dacian Phyllitis beech ravine forest; 41.1D211 Dacian Dentaria glandulosa beech forest. Raspandire in Romania: In toi Carpaii Romaneti, in etajul nemoral, dupa Donia & al. 2005. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul se intalnete pe ambii versani, la altitudini cuprinse intre 694 -1720 m, cu suprafaa cea mai mare la 1130 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 3000 ha. 10. Paduri de fag - Fagus sylvatica i brad - Abies alba Aici au fost incluse padurile care se incadreaza in tipurile de habitate prezentate mai jos i conin, in compoziia stratului arborescent, in proporii
Pag. 85
variabile fag i brad, mai mult de 20% din fiecare specie i nu mai mult de 10% molid.
Cuprinde : Rom. Hab.: R4103 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies, fag Fagus sylvatica i brad - Abies alba cu Leucanthemum waldsteineii; R4104 Paduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica i brad - Abies alba cu Pulmonaria rubra. Asociaii vegetale caracteristice: Leuchanthemo waldsteineii - Fagetum So 1964, Tuber 1987; Pulmonario rubrae - Fagetum So 1964, Tuber 1987. Corespondene: Natura 2000: 91V0 Paduri dacice de fag Symphyto - Fagion/Dacian beech forest Symphyto - Fagion. Pal. Hab.: 41.1D213 Dacian Leucanthemum beech fir-beech forest; 41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forest. Raspandire in Romania: In toi Carpaii Romaneti, in etajul nemoral. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul se intalnete pe ambii versani ai masivului, la altitudini cuprinse intre 761-1367 m, cu suprafaa cea mai mare la 1038 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 500 ha. 11. Paduri de amestec molid - Picea abies, fag - Fagus sylvatica i brad - Abies alba Cuprinde padurile care se incadreaza in tipurile de habitate prezentate mai jos i conin, in compoziia stratului arborescent, in proporii variabile fag, brad i molid, fiecare specie aflandu-se in proporie mai mare de 20%. Cuprinde: Rom. Hab.: R4103 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies, fag -
Pag. 86
Fagus sylvatica i brad - Abies alba cu Leucanthemum waldsteineii; R4104 Paduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica i brad - Abies alba cu Pulmonaria rubra; R4213 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies cu Doronicum columnae. Asociaii vegetale caracteristice: Leuchanthemo waldsteineii - Fagetum So 1964, Tuber 1987; Pulmonario rubrae - Fagetum So 1964, Tuber 1987; Doronico columnae Piceetum, Coldea 2002. Corespondene: Natura 2000: 91V0 Paduri dacice de fag Symphyto - Fagion/Dacian beech forest Symphyto - Fagion; 9110 Luzulo - Fagetum beech forest. Pal. Hab.: 41.1D213 Dacian Leucanthemum beech fir-beech forest; 42.1323; 41.1D212 Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forest. Raspandire in Romania: In toi Carpaii Romaneti, in etajul nemoral. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul este intalnit pe ambii versani ai masivului, la altitudini de 692-1739 m, ocupand suprafaa cea mai reprezentativa la 116 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 3000 ha. 12. Paduri de molid - Picea abies In aceasta unitate au fost incluse padurile care se incadreaza in tipurile de habitate prezentate mai jos i conin, in compoziia stratului arborescent, molid in proporie de peste 80%. Cuprinde: Rom. Hab.: R4210 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies cu Sphagnum sp.; R4205 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies cu Oxalis acetosella; R4207 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies i brad - Abies
Pag. 87
alba cu Hylocomium splendens; R4208 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies i brad - Abies alba cu Luzula sylvatica; R4213 Paduri sud-est carpatice de molid Picea abies cu Doronicum columnae. Asociaii vegetale caracteristice: Hieracio rotundati - Piceetum oxalidosum Pawl et Br. Bl. 1939; Hieracio rotundati - Piceetum hylocomiosum Pawl. et Br. Bl. 1939; Hieracio rotundati - Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939; Sphagno-Piceetum Hartm. Corespondene: Natura 2000: 9410 - Paduri acidofile montane de molid - Picea abies Vaccinio - Piceetea/Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels Vaccinio - Piceetea Pal. Hab.: 42.21627 Carpathian Oxalis - spruce forest; 42.21627 Carpathian Hylocomium spruce forest; 42.21628 Carpathian Luzula sylvatica spruce forest; 42.2131 Carpathian peat moss spruce forest. Raspandire in Romania: in etajul boreal din toi Carpaii romaneti. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul se intalnete pe o suprafaa mare, pe ambii versani. la altitudini cuprinse intre 742-2110 m, cu suprafaa cea mai mare la 1392 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 3500 ha. 13. Paduri de molid - Picea abies i brad - Abies alba Cuprinde padurile care se incadreaza in tipurile de habitate prezentate mai jos i conin, in compoziia stratului arborescent, in proporii variabile molid i brad, fiecare specie aflandu-se in proporie mai mare de 20% i cel mult 10% fag.
Cuprinde : Rom. Hab.: R4206 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies i brad -
Pag. 88
Abies alba cu Hieracium rotundatum ; R4207 Paduri sud-est carpatice de molid Picea abies i brad - Abies alba cu Hylocomium splendens; R4208 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies i brad - Abies alba cu Luzula sylvatica. Asociaii vegetale: Hieracio rotundato - Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939; Hieracio rotundati - Piceetum Pawl et Br. Bl. 1939; Hieracio rotundati - Piceetum hylocomiosum Pawl. et Br. Bl. 1939. Corespondene: NATURA 2000: 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels Vaccinio-Piceetea. PAL.HAB: 42.21623 Carpathian high montane Hieracium spruce forest; 42.21627 Carpathian Hylocomium spruce forest. Raspandire in Romania: in etajul boreal din toi Carpaii romaneti. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul se intalnete pe o suprafaa mare, pe ambii versani, la altitudini cuprinse intre 707-1567 m, cu suprafaa cea mai mare la 1063 m. Suprafaa aproximativa: 400 ha. 14. Paduri de pin silvestru - Pinus sylvestris Cuprinde padurile care se incadreaza in tipurile de habitate prezentate mai jos i conin, in compoziia stratului arborescent, in proporie de peste 80% pin silvestru.
Cuprinde: Rom. Hab.: R4215 Paduri sud-est carpatice de pin silvestru - Pinus sylvestris cu Sesleria rigida. Asociaii vegetale caracteristice: Seslerio rigidae - Pinetum sylvestris Csrs et al. 1988.
Pag. 89
Corespondene: Pal. Hab.: 42.5C8 East Carpathian Sesleria Scots pine forest Natura 2000: Raspandire in Romania: in masivele calcaroase din Carpaii Orientali, Meridionali i Occidentali, in subetajul superior de fagete i amestecuri cu fag al etajului nemoral. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul este intalnit intre 1112 - 1731 m altitudine, ocupand suprafaa cea mai reprezentativa la 1324 m altitudine, la Diana, Hornul Nisipos, Cheile Damboviei. Suprafaa aproximativa: 100 ha. 15. Paduri de molid - Picea abies i pin silvestru - Pinus sylvestris Cuprinde padurile care se incadreaza in tipurile de habitate R4215 Paduri sudest carpatice de pin silvestru - Pinus sylvestris cu Sesleria rigida sau R4205 Paduri sud-est carpatice de molid - Picea abies cu Oxalis acetosella i conin in compoziia stratului arborescent, in proporii variabile molid i pin silvestru, fiecare specie aflandu-se in proporie mai mare de 20%. Raspandire in Piatra Craiului: pe suprafee reduse in Cheile Da mboviei, la altitudini cuprinse intre 689 - 1037 m, ocupand suprafaa cea mai mare la 848 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 60 ha. 16. Paduri de larice - Larix decidua
Habitatul a fost identificat pe harta din amenajamentul forestier, dar nu a fost verificat in teren.
Pag. 90
Este posibil ca acesta unitate de cartare sa aparina tipului R4204 Paduri i rariti de larice - Larix decidua cu Saxifraga cuneifolia i asociaiei Saxifrago cuneifolii - Laricetum dupa Beldie 1967, Coldea 1991, nesemnalata pana in prezent din Piatra Craiului. Avand insa in vedere ca aceasta asociaie vegetala, respectiv acest tip de habitat, a fost semnalata in Bucegi de Sanda & al., 2008, este foarte probabil ca aceasta sa existe i in Piatra Craiului. Dupa Sanda & al. , 2008, in aceasta asociaie domina de obicei molidul, dar se pot intalni situaii in care laricele devine dominant, ceea ce reise i din amenajamentul forestier. De asemenea, prezena speciilor edificatoare i a celor caracteristice, larg raspandite in Piatra Craiului, vine in sprijinul acestei ipoteze. Cunoscandu-se localizarea acestui habitat, se cere o verificare in teren a prezenei acestei asociaii. Suprafaa aproximativa: 20 ha. 17. Grohotiuri calcaroase mobile i semi-mobile cu comunitai vegetale din cl. Thlaspietea rotundifolii
Cuprinde: Rom. Hab.: R6109 Comunitai sud-est carpatice de grohotiuri calcaroase mobile i semi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum i Cerastium transsilvanicum; R6110 Comunitai sud-est carpatice de grohotiuri calcaroase mobile i semi-mobile cu Acinos alpinus i Galium anisophyllon. Asociaii vegetale caracteristice: Cerastio lerchenfeldiani - Papaveretum Bocaiu, Tuber et Coldea 1977; Cerastio transsilvanici - Galietum lucidi, Bocaiu M. et al. 1996; Acino - Galietum anisophylii, Beldie 1967. Corespondene: Pal. Hab.: 61.2421 East Carpathian xerophile poppy screes; 61.2423 East
Pag. 91
Carpathian calamint screes. Natura 2000: 8120 - Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin Thlaspietea rotundifolii/Calcareous and calchist screes of the montane to alpine levels Thlaspietea rotundifolii. Raspandire in Romania: in regiunea montana i in etajul subalpin al Carpailor Orientali i Meridionali. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul este intalnit intre 1285 - 2196 m altitudine, cu suprafaa cea mai mare la altitudinea de 1745 m, in zonele: Marele Grohoti, La Zaplaz, Piatra Craiului Mica, Hornul Gainii, Padinile Frumoase, la baza Umerilor Pietrei Craiului, Varfului Ascuit, Varfului Padina Popii . Suprafaa aproximativa: 80 ha. 18. Versani stancoi calcaroi cu vegetaie casmofitica Cuprinde: Rom. Hab.: R6218 Comunitai sud-est carpatice din fisuri de stanci calcaroase cu Asplenium trichomanes i Asplenium ruta-muraria; R6206 Comunitai sud-est carpatice ale fisurilor pereilor stancoi, calcaroi, cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia i Valeriana sambucifolia; R6208 Comunitai sud-est carpatice pe stanci calcaroase cu Achillea schurii i Campanula cochleariifolia; R6212 Comunitai sud-est carpatice pe stanci calcaroase cu Saxifraga mutata spp. demissa i Gypsophila petraea. Asociaii vegetale caracteristice: Asplenietum trichomano - rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937; Asplenio-Cystopteridetum fragilis Oberd. 1936, 1949; Achilleo schurii - Campanuletum cochleariifoliae Fink 1977; Saxifrago demissae Gypsophiletum petraeae Bocaiu et Tber 1977.
Pag. 92
Corespondene: Natura 2000: 8210 Versani stancoi cu vegetaie casmofita pe roci calcaroase/ Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation, 6110* Comunitai rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi/ Rupicolous calcareous or basophilic grasslands of the Alysso-Sedion albi. Pal. Hab.: 62 Inland cliffs and exposed rocks. Raspandire in Romania: habitatul este intalnit din regiunea montana pana in etajul subalpin in Carpaii Orientali, Meridionali i Occidentali. Raspandire in Piatra Craiului: habitatul este intalnit in Cheile Brusturetului, Damboviei, Dambovicioarei, Prapastiile Zarnetiului intre 691 1000 m altitudine i pe versanii masivului, intre 1000 - 2228 m altitudine. Cea mai mare suprafaa ocupata de acest habitat se afla la 1807 m altitudine. Suprafaa aproximativa: 300 ha. 19. Zone locuite Unitate de cartare ce cuprinde zonele de intravilan ale localitailor din interiorul limitelor parcului naional i gospodariile izolate, cuprinse intre 750 1230 m altitudine, cu cea mai mare suprafaa la altitudinea de 992 m. Corespondene: Pal. Hab.: 84.4 Rural mosaics Suprafaa aproximativa: 400 ha. Construciile care se vor realiza vor respecta certificatul de urbanism Regulamentul Parcului i normele sanitare in vigoare Ordinul ministrului sanataii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena i a recomandarilor privind mediul de viaa al populaiei.
Pag. 93
2.3.4.
Relaii i procese ecologice
Cu toate ca pe teritoriul Parcului au fost efectuate numeroase studii floristice i faunistice, multe relaii ecologice sunt inca puin cunoscute. Este nevoie de studii mai aprofundate privind succesiunea vegetaiei pe grohotiuri, evoluia vegetaiei in diferitele stadii de fixare a grohotiurilor, evoluia vegetaiei in pauni, succesiunea vegetaiei in padurile exploatate. De asemenea, sunt necesare studii privind relaiile existente intre diversele componente ale ecosistemelor i factorii care pot crea dezechilibre ecologice in zona. 2.3.5. Peisaj
Principalul peisaj din Piatra Craiului poate fi considerat masivul calcaros inconjurat de paduri i pajiti, in unele locuri aparand i o componenta umana, respectiv satele risipite i odaile. Principalele unitai peisagistice sunt: a) creasta calcaroasa, impresionanta, cu altitudini de peste 2000 m, ce se desfaoara pe 25 km lungime; b) pajitile alpine, stancoase, cu specii de plante calcifile, cu insule de jneapan, adevarate bijuterii ale parcului. In timpul verii aici apare i elementul antropic, respectiv ciobani cu turme de oi; c) grohotiurile calcaroase, de o mare frumusee, caracteristice pentru Piatra Craiului; d) padurile, de fag, de amestec i de conifere, care urca de multe ori pana in stancarie; e) faneele de la baza masivului;
Pag. 94
f) peisaj antropic - satele Petera i Magura cu case risipite, i odai, cu gospodarii tradiionale. 2.4. Aspecte culturale, folosina terenului in trecut 2.4.1. Date arheologice i folosina in trecut a terenului
Prezena marturiilor arheologice i istorice. Date istorice Zarneti Pe teritoriul Zarnetiului s-au gasit doua pietre funerare i unele caramizi pe suprafeele carora se afla imprimata tampila legiunii a XIII-a Gemina. O alta descoperire importanta o reprezinta tezaurul monetar descoperit la Zarneti-Bran constand din monede mici de bronz datand din secolele III-IV e.n., avand pe ele efigia mai multor imparai romani. Legenda locala vorbete de existena unei Villa Zernensis, care se tragea de la un baci pe nume Zerne i al carui fiu ar fi inchegat o aezare pe nume satul lui Zerne in memoria tatalui lui. La inceputul mileniului trecut, Transilvania, formata din mici voievodate, devine o prada uoara pentru invazia maghiara. Secolele XIII-XIV cuprind perioada colonizarilor saseti in Transilvania, Banat, respectiv ara Barsei i primele atestari documentare ale Tohanului din 1294, respectiv Zarneti din 1367 sub denumirile de Tuhan i Zernehaza. Tohanu nou este atestat documentar de abia in 1769 i apare ca rezultat al expulzarii locuitorilor Tohanului din vechea vatra deoarece nu vroiau sa-i schimbe religia stramoeasca.
Pag. 95
Epoca medie este marcata de o serie de navaliri in ara Barsei care nu au ocolit localitaile Zarneti i Tohan. De asemenea, este semnalat interesul marilor latifundiari maghiari i sai de a intra in posesia aezarilor mai sus amintite pana in secolul al XVI-lea, cand intra sub administraia oraului Braov. Prima invazie turceasca in ara Barsei are loc in 1421, cand satele Tohan i Zarneti sunt incendiate. Populaia se retrage in zona unde se afla astazi schitul de la Colii Chiliilor. Ulterior mai au loc i alte invazii, populaia retragandu-se in muni din calea navalitorilor. In 1660 locuitorii din zona il sprijina pe Gheorghe Rakoczi la cucerirea cetaii Bran. Ultima incursiune turceasca are loc in 1690 cand are loc Lupta de la Zarneti. La 1848 romanii din ara Barsei se ridica i ei la lupta pentru drepturi egale cu celelalte minoritai privilegiate. Revoluia a avut un efect benefic asupra romanilor din Transilvania, prin desfiinarea iobagiei din imperiul austriac. Tinerii din Zarneti vor participa i ei la evenimentele din 1877 -1878 impotriva Imperiului Otoman. Primul razboi mondial i-a intins tentaculele distrugatoare i asupra acestei aezari. Acum cade martir dr. av. Ioan Senchea. Perioada interbelica este caracterizata prin stabilitate, linite i prosperitate economica, culminand cu anii 1938. Al doilea razboi mondial rapete numeroi tineri din localitate, iar alii vor fi luai prizonieri. Petera i Magura Perioada Paleoliticulului mijlociu i superior: unelte de silex descoperite in peterile de la Valea Coacazei, Petera Mare din satul Petera i cea de la Gura
Pag. 96
Cheii Ranov, la 15 km E de Zarneti. Eneoliticul este reprezentat de fragmente de silex din topor, varf de lance la Drumul Carului din Moeciu de Jos. Arealul ocupat in prezent de satele Petera i Magura erau ocupate de paduri. Specialitii geografi au aratat ca in platforma se remarca in mod deosebit intervenia de durata a omului, care a transformat pe suprafee intregi vegetaia primara forestiera intr-o vegetaie secundara ierboasa cu pajiti. S-au produs defriari masive in aceste areale pentru necesitai de cultura i paunat. Prin migraia populaiei din Zarneti i Tohan care a crescut in decursul timpului, zona s-a populat. Mari suprafee erau arendate de catre Braov locuitorilor pentru paunat. Muntele Vladuca era paunat de la 1650. Numele vine de la o persoana numita Vladuca, ce arendeaza muntele in 1701. Rucar i Dambovicioara Cele mai vechi urme ale existenei umane pe teritoriul localitaii Rucar dateaza din perioada stapanirii romane in Dacia, la Rucar fiind construit un castellum distrus in timpul evenimentelor din 117-118 d.Ch. Cea mai veche atestare documentara se consemneaza, in cazul satului Rucar, la 1377. Rucarul a fost martorul deselor treceri de oti inspre Transilvania, sau de aici spre ara Romaneasca : Vlad epe in 1459 spre Transilvania, tefan Bathory in 1476 spre ara Romaneasca, Mihnea al III-lea la 1658. Pe teritoriul satului s-au dat luptele lui Radu de la Afumai cu turcii. Sigismund de Bathory a poposit la Rucar cu oastea timp de o saptamana. Sunt binecunoscute in sat urmele rascoalei lui Tudor Vladimirescu din 1821. O parte din armata lui Ipsilanti i a lui Tudor a trait o vreme pe teritoriul Rucarului. In 1848 se retrage guvernul provizoriu. Razboiul de independena a cerut multe jertfe i din Rucar. In timp de pace Rucarul dispunea de o formaie granicereasca pentru paza frontierei i a trecatorii. In 1916 au venit la
Pag. 97
Rucar mai multe formaiuni militare i s-au construit mai multe drumuri strategice inlesnindu-se transportul muniiilor i a echipamentului militar. Dupa indarjite lupte de strada, brigada a VII-a alpina a ocupat Rucarul la 1 octombrie 1916. In cursul zilei de 2 octombrie a intrat in Rucar i divizia 76 germana. O parte insemnata a satului a fost distrusa de tunurile germane. Au ars i au fost distruse 148 de case. In memoria tinerilor cazui in razboi satul a ridicat in centru, pe oseaua naionala Rucar- Braov un monument. Inca inainte de venirea romanilor i aezarea lor in vechea Dacie, in partea superioara raului Dambovia, oamenii acestor locuri i-au organizat viaa i munca in devalmaie. Aici in partea de nord a judeului Muscel, s-au injghebat primele formaiuni politice numite cnezate, avand in frunte un cneaz, rezultand din unirea mai multor obti. In zona Parcului obtile monenilor rucareni deineau urmatorii muni: Paltinetul, Valea Larga, Valea lui Ivan, Tamaelul, Tamaul Mare, Cascoe, Plaghia. Stapanita in devalmaie de catre cnezi/moneni rucareni urmai ai moilor i cetelor, averea obteasca incepe treptat sa treaca in stapanire domneasca i apoi boiereasca. Astfel, pe la anul 1421 este semnalat la Rucar un ar numit Alexandru care se da fiu al marelui voievod Mircea. In secolul al XV- lea i in primul deceniu al secolului al XVI- lea o parte din moia obteasca rucareana devine domneasca, iar in anul 1502 devine i boiereasca sub stapanirea jupanului Neagoe. In perioada urmatoare Rucarul cu toi munii trece in proprietatea voievodului Mihai Viteazul, iar dupa trecerea acestuia in nefiina revine in stapanirea doamnei Florica, fiica voievodului. Prin hrisovul dat de voievodul Matei Basarab la 28 decembrie 1633, stramoii rucarenilor de astazi s-au rascumparat din rumanie de la stapanii lor,
Pag. 98
devenind iarai stapani peste moia obteasca. Vremurile grele care s-au abatut asupra satului, darile din ce in ce mai mari, abuzurile vameului conducator al vamii domneti, i-au determinat pe muli rucareni sa ia drumul pribegiei. Ei au ajuns pana in Moldova in inutul Vrancei. Emigrarea in Moldova a continuat i in secolul al XVIII-lea. In vederea stapanirii parii ce a revenit monenilor in proprietatea obteasca, obtea prin preoii i batranii sau uncheii satului au elaborat Cari de mo, act de proprietate recunoscut atat de moneni cat i de autoritai. In anul 1797 monenii sau adunat in curtea bisericii i au hotarat ce parte revine fiecarui mo cu cetaii lui, eliberandu-se 54 carai de moi. Ca urmare a rascoalei din 1911, potrivit Codului Silvic a avut loc intocmirea actelor necesare constituirii obtei. 2.4.2. Semnificaie i interes pentru zona
In 1873 10 alpiniti braoveni hotarasc pe creasta Pietrei Craiului, entuziasmai de frumuseea acestui munte, infiinarea Clubului Alpin al Transilvaniei sau Siebenburgisher Alpinverein in Kronstadt, ce a intrat ulterior in componena unuia din cele mai importante cluburi alpine din Europa Clubul Carpatin al Transilvaniei sau Siebenburgisher Karpaten Verein S.K.V.. Scopul asociaiei era: cercetarea Carpailor Transilvaniei i regiunilor invecinate pentru efectuarea de excursii i inviorarea interesului pentru aceti muni. Realizari excursii colective, publicaii, intreinerea potecilor, construirea de adaposturi i reglementarea profesiunii de calauza. Anuarele S.K.V. aparute in 56 de volume din 1881 1944, sunt adevarate enciclopedii ce conin date despre fauna, flora din Carpai, inclusiv din Piatra Craiului.
Pag. 99
Emmanuel de Martonne, care a trait intre 1873 1955, in lucrarea Lucrari geografice despre Romania, descrie Piatra Craiului ca fiind Un accident in geografia Carpailor Meridionali. 2.4.3. Administrare in trecut
La 25 aprilie 1651, Gheorghe Rakoczi al II lea, principele Transilvaniei, atribuie braovenilor printr-o scrisoare donaionala i de schimb cetatea i domeniul Bran. Prin acest act Braovul devine proprietar al cetaii Bran i satelor aparinatoare. In 1880 se infiineaza Ocolul Silvic Zarneti sub administraie forestiera austro ungara. Majoritatea terenurilor care formeaza in prezent paunile comunelor Moeciu i Dambovicioara incluse in Parc au fost la origine paduri. Ele au fost transformate in pauni datorita creterii populaiei din zona. Paunile actuale au fost obinute de comunele Moeciu i Dambovicoara prin improprietarire in urma Reformei Agrare din 1921. In anul 1949, in urma deciziei 1918 a Consiliului de Stat, actualele pauni au trecut in administrarea organelor agricole aparinand Ministerului Agriculturii. In anul 1983, prin Decretul prezidenial nr. 72/1983, toate paunile montane au fost preluate de Ministerul Silviculturii; Zanoaga, Curmatura i Vladuca la Ocolul Silvic Zarneti, iar Pietricica, Plaiul Mare, Funduri i Funduri Prelungi, la Ocolul Silvic Rucar. Pentru aceste pauni s-au intocmit amenajamente silvopastorale dupa care au fost gospodarite pana in 1990. Dupa aceasta cele 7 trupuri de paune au trecut din nou in posesia i administrarea comunelor Moeciu i Dambovicioara, situaie ce se menine i in prezent. In 1948, prin constituie, toate padurile sunt trecute in proprietatea statului roman.
Pag. 100
In 1938 are loc prima aciune de protecie in Piatra Craiului cand in Jurnalul Consiliului de Minitri nr. 645 s-a infiinat Rezervaia Naturala Piatra Craiului, pe o suprafaa de 440 ha. Suprafaa ocrotita crete succesiv pana in anul 1990. Prin Ordinul ministrului apelor, padurilor i mediului inconjurator nr. 7/1990, Piatra Craiului este menionata drept Parc Naional, statut susinut de Legea mediului nr. 137/1995, prin care 2 600 ha devin rezervaie integrala i 5 500 ha zona tampon. In 1992 cu ocazia lucrarilor de reamenajare executate de catre Institutul de Cercetari i Amenajari Silvice Braov se ine cont de prevederile Ordinului ministrului apelor, padurilor i mediului inconjurator nr. 7/1990 privind constituirea rezervaiei integrale i zonei tampon. 2.5. Aspecte socio-economice, folosina terenului in prezent 2.5.1. Comunitai locale
Geografic, in zona de nord a Pietrei Craiului este situat : oraul Zarneti, in est: comuna Bran, comuna Moeciu, comuna Fundata, iar in sud: comuna Dambovicioara i comuna Rucar. Populaia dupa recensamantul din 1999 pe comunitaile importante pentru Parc este: oraul Zarneti - 26616, satul Magura din comuna Moeciu - 691, satul Petera din comuna Moeciu - 682, comuna Fundata - 1005, comuna Dambovicioara - 1286, respectiv satul Dambovicioara - 476, satul Ciocanu - 189, satul Podu Damboviei - 621 i comuna Rucar - 6513, respectiv satul Rucar - 6356, satul Satic - 157 locuitori. Oraul Zarneti a constituit cea mai puternica fora industriala: Celohart hartie, UM Tohan uzina mecanica, secie de exploatare i preindustrializare a lemnului. Industria se gasete in situaie precara, datorita recesiunii. Localitaile
Pag. 101
Bran, Moeciu, Dambovicioara i Rucar au dezvoltata zootehnia tradiionala i activitai legate de exploatarea forestiera. Activitai de slaba intensitate sunt agricultura i pomicultura. Zootehnia, pomicultura i agricultura au un pronunat caracter de subsidena. In ultimul deceniu s-a inregistrat dezvoltarea turismului rural in zona de est i sud a zonei. Aceasta este spectaculoasa in Bran i Moeciu i ponderata in Fundata, Dambovicioara i Rucar. Exista un potenial turistic nevalorificat foarte mare.
Padurile se afla in prezent in procent de 19,3% in proprietatea statului, iar suprafaa totala administrata este de 36,5%, restul categoriilor de proprietari fiind persoanele fizice cu 36,6%, primariile cu 6,82%, obtile cu 2,42%, bisericile cu 0,7%, administrarea in cazul obtilor, bisericilor i primariilor fiind realizata in mare parte de catre ocoale silvice private. Pe raza judeului Arge datorita faptului ca ponderea padurilor aflate in proprietatea persoanelor fizice este mult mai mare comparativ cu situaia din judeul Braov, exista o presiune negativa deosebit de mare asupra acestor suprafee, presiune exercitata de catre proprietarii de paduri, care, animai de posibilitatea unor catiguri materiale rapide, incalca frecvent regimul silvic. APNPC depune eforturi continue de stopare a fenomenelor negative care apar pe aceste suprafee, simindu-se nevoia unui sprijin mult mai energic din partea instituiilor cu abilitai de control, in special Garda de Mediu i Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i de Vanatoare. Iminenta retrocedare in continuare a padurilor catre persoanele fizice va creea probleme i mai mari administraiei parcului in controlarea efectelor nedorite mai sus amintite, simindu-se tot mai acut necesitatea gasirii unor modalitai de despagubire sau acordare de plai compensatorii proprietarilor de vegetaie forestiera de pe raza PNPC.
Pag. 102
Paunile sunt deinute de comunitaile locale i de obti pe raza judeului Arge. Exista fanee particulare. Vetrele satelor din Parc, adica Petera i Magura sunt folosite ca terenuri agricole, casele fiind foarte impratiate. Principalele surse de venit pentru localnici difera in funcie de zona. Astfel pentru locuitorii satelor de munte Magura i Petera ponderea veniturilor din zootehnie i mai puin din cultivarea plantelor este mult mai mare comparativ cu restul localitailor datorita poziiei altitudinale pe care o au acestea i reliefului accidentat. Paunile din interiorul Parcului de pe raza judeului Braov sunt preponderent deinute de comuna Moeciu, efectivele ridicate de ovine i bovine ale localnicilor conducand la apariia in trecut a suprapaunatului. De asemenea in aceste sate nu exista proprietari de paduri pe suprafee intinse dupa cum este cazul in zona de sud a Parcului in Rucar i Dambovicioara. Prin urmare i veniturile rezultate din exploatarea masei lemnoase sunt reduse. O parte din populaie este angajata in Zarneti la diferite firme din cadrul Parcului Industrial, precum i la ali ageni economici cu capital privat. De asemenea, mai exista persoane angajate in localitaile mai indepartate i in Municipiul Braov. In ultimii ani s-a constat un fenomen crescut de realizare de construcii in zona, construcii aparinand persoanelor provenind din alte localitai, i implicit vanzare de terenuri de catre proprietari. Unele dintre aceste construcii nu se incadreaza in stilul arhitectonic tradiional. Motivele unei dezvoltari mult reduse a turismului rural in zona, comparativ cu zona Moeciu Bran, sunt reprezentate de lipsa infrastructurii, drumurile judeene spre Magura i Petera prezentandu-se intr-o stare proasta, pe timpul iernii existand perioade in care sunt totalmente impracticabile, mai ales cele din interiorul localitailor; de asemenea, exista probleme legate de asigurarea necesarului de apa, majoritatea construciilor fiind situate pe varful dealurilor, iar panza freatica fiind la mare adancime i neexistand decat pentru mici grupuri de case sisteme de alimentare centralizate; de asemenea, nu exista sisteme de evacuare
Pag. 103
a apelor reziduale; dificila este i evacuarea deeurilor datorita condiiei drumurilor, in localitate neexistand un sistem centralizat de colectare a acestora. Cu toate aceste dificultai, exista cateva pensiuni in zona, APNPC sprijinand in ultimii ani dezvoltarea afacerilor in domeniul turismului rural prin finanarea de proiecte in cadrul Programului de Granturi Mici. De asemenea, Administraia Parcului elaboreaza in prezent un catalog legat de respectarea caracterului tradiional al construciilor in zona. Pe langa cele mai sus menionate, nici accesul la informaie nu este atat de facil precum in restul localitailor. Oraul Zarneti se confrunta cu o rata deosebit de ridicata a omajului - peste 60%, datorata recesiunii sectorului industrial din localitate. Marea majoritate a omerilor nu sunt localnici, ci provin din alte zone geografice ale arii, stabilinduse in Zarneti inainte de 1989. Acest segment de populaie locuiete in zona cartierelor muncitoreti i nu deine prorietai pe raza parcului sau in apropierea acestuia. Pentru deinatorii de terenuri, ponderea venituri din cultura plantelor, in special cartoful, este mai mare decat in cazul localitailor Magura i Petera, efectivele de animale, in special ovine, fiind mai mici decat in cele doua localitai amintite. Efectele negative cauzate de catre proprietarii de terenuri din Zarneti de pe raza parcului se refera mai mult la presiunea crescuta de realizare de construcii in zona de pe Valea Barsei Mari. De asemenea, ca i in cazul satelor Magura i Petera, ponderea deinatorilor de paduri persoane fizice este redusa pe zona parcului. In ultimii ani, in oraul Zarneti exista o tendina in cretere de dezvoltare a turismului, numarul de pensiuni crescand simitor, in viitor ponderea veniturilor din turism avand un rol important. Desigur, fenomenul se resimte in zona de case din imediata apropiere a masivului i mai puin in Tohanul Vechi. Probleme cu infrastructura exista i in Zarneti, mai ales starea proasta a drumurilor, dar mare parte dintre locuine beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa i gaz,
Pag. 104
evacuare a apelor uzate, de colectare a deeurilor, precum i de o mult mai mare accesibilitate datorata poziiei geografice. Satul irnea are un relief asemanator cu Magura i Petera, dar accesibilitatea este mult mai mare datorita drumurilor care se afla intr-o stare mai buna i a apro p ierii d e DN 7 3 Braov- Piteti. In ceea ce privete sursele de venituri ale localnicilor, acestea sunt asemanatoare cu cele ale locuitorilor din Petera i Magura, cu deosebirea ca aici dezvoltarea turismului rural este mult mai importanta. Animalele localnicilor pauneaza in zonele de islaz comunal, care sunt situate in afara limitei parcului, i prin urmare consideram ca aceasta localitate are cele mai puine influene negative asupra acestuia. Comunele Da mbovicioara i Rucar se caracterizeaza prin faptul ca locuitorii acestora dein suprafee mult mai intinse atat de padure, cat i de paune, ceea ce a generat numeroase aspecte negative enumerate anterior Populaia locala obine venituri mai mult din zootehnie decat din cultivarea plantelor, suprafeele propice unor astfel de activitai fiind reduse. In ultimii ani exista o tendina crescuta de dezvoltare a activitailor legate de turismul rural i aici un rol important jucandu-l finanarile din cadrul Programului de Granturi Mici. Accesibilitatea localitailor este destul de buna, mai puin in satul Ciocanu, probleme legate de colectarea deeurilor aparand pe raza satului Dambovicioara. Populaia locala lucreaza in domeniul exploatarii i prelucrarii masei lemnoase, la diferite firme private, in special in Rucar, precum i in Oraul Campulung, situat in apropiere. Veniturile obinute in urma exploatarilor de masa lemnoasa au contribuit la o dezvoltare dezechilibrata a construciilor in special pe raza comunei Rucar.
Aspecte socio-culturale
Pag. 105
Oraul Zarneti face pare din zona etnografica a arii Barsei, apropiata i foarte asemanatoare cu cea a Branului. Referitor la gospodariile din aceasta zona, ele posedau un teren de regula mai mare decat strictul necesar pentru casa de locuit i dependine. Pe acest teren se afla casa de locuit, un opron deschis pentru pastrarea uneltelor agricole i o ura unde se afla un grajd pentru animale, o arie i un plevnicior pentru fan i paie. In spatele urii era gradina de zarzavat i pomi, groapa pentru balegarul de grajd i W.C. Gospodaria era inconjurata cu gard superficial, atat cat sa nu poata patrunde animalele. Casa de locuit era ridicata din lemn, fiind aezata pe un postament de piatra. Avea acoperi de indrila in patru ape. Camerele erau orientate cu faa spre curte. Casa avea de obicei trei camere: casa mare, tinda i casua. In spatele tindei se afla celarul, din care se urca in pod. Intrarea se facea din curte direct in tinda, iar de aici in celelalte incaperi. In casa mare nu se prea dormea. Acesta era un mic muzeu de arta populara, unde pe pat sau in lada de zestre se pastrau adevarate comori ale portului popular, oale i coverturi, tergare, perne, iar pe pereii camerei aproape de tavan se inirau polie din lemn, superb zugravite in culori vii pe care erau aezate sau atarnate in cuie, cani, ulcele i blide din lut ars, frumos ornate in motive geometrice sau florale. Portul popular zarnetean este simplu. Are in schimb multa originalitate i este reprezentativ. Componentele principale ale portului barbatesc sunt: cioarecii foarte strami, camaa lunga i larga, peste camaa un pieptar viu colorat, pe cap caciula neagra cu varful indoit spre dreapta, in picioare opinci sau ghete, iar mai recent cizme model ofieresc. Cand gerul se inteete se imbraca un zecheoi din stofa groasa de panura de culoare maro. Portul femeiesc este la fel de simplu: ie scurta stransa in talie de o fusta cu dantelua la poale peste care se infaoara fota, peste un braule inflorat lucrat de
Pag. 106
mana, pui pe ie cusui cu fir negru. Iarna femeile maritate poarta gheba. Acesta era portul tradiional feminin local. Din pacate, in ultimele decenii a suferit influene din alte zone folclorice, devenind ceva hibrid, in raport cu portul popular barbatesc. Dintre ocupaiile tradiionale amintim pastoritul care a fost practicat neintrerupt de catre inaintai. Agricultura a devenit o ocupaie predominanta a locuitorilor din zona, asigurandu-le acestora un trai decent. Arhitectura populara caracteristica zonei Muscel este relevanta pentru caracterizarea arhitecturii din Rucarul secolului al XVII-lea. Casele erau construite dupa obiceiul valahilor din trunchiuri suprapuse, cu acoperi uguiat de indrila in scoc prin care ieea fumul, deoarece casele nu aveau couri. Barnele erau imbucate i prinse intre ele cu cuie de lemn de catina. Acoperiul cu patru fee era uguiat sau turtit. Casele se tencuiau cu lut alb. Planul generalizat al locuinelor cuprindea: tinda, celarul, odaia de locuit. La sfaritul secolului XIX se genereaza tipul de casa cu doua nivele: pivnia la parter i camerele de locuit la etaj. Organizarea interioarelor releva existena unei industrii textile casnice in care erau antrenate majoritatea femeilor din localitate. Instalaii tehnice populare funcionau in perioada interbelica pe raul Dambovia la Valea Cheii i pe Rauor. La sfaritul sec. al XIX- lea se confecionau in coala de meserii lazi de zestre care concurau cu cele executate la Braov. In targul saptamanal de duminica se desfaceau produse ale industriei casnice textile: costume populare, covoare. Portul popular din Rucar a impresionat prin autenticitatea i frumuseea inegalabila mari artiti ai penelului ca Nicolae Grigorescu, precum i pe Nicolae Iorga, care in Priveliti din ara consemna o imagine caracteristica Rucarului de la inceputul secolului XX: arani cu sumane negre i cojocele cusute, aranci ale caror bogaie de fluturi i podoabe e acoperita in parte de mantali cafenii, unele dintre ele poarta trengarete pe albul fin ce li se infaura faa oachea, o palariua
Pag. 107
barbateasca. Alexandru Vlahua releva de asemenea in Romania pitoreasca: portul rucarencelor adevarat romanesc, esut, lucrat i inflorit de mana lor c-o maiestrie pe care nu tiu singure de unde au invaat-o. Referitor la tipurile de case pe care le intalnim in aceste localitaile Petera i Magura avem case cu doua incaperi cu o singura intrare, cu tinda i casa, case cu trei incaperi cu tinda mediana, casa i casa mare, case cu patru i mai multe incaperi, precum i case pe doua niveluri. Ca materiale de construcie este folosit preponderent lemnul, casele fiind construite din barne orizontale, iar ca temelie avand zidarie de piatra, la cele mai noi zid de ciment. Barnele sunt cioplite cu barda pe doua sau patru fee. Mai tarziu se va folosi pentru perei i caramida. Pentru acoperi s-a folosit pe scara larga indrila, iar mai nou se folosete igla. Dintre indeletnicirile principale ale locuitorilor amintim: creterea animalelor, prelucrarea principalelor produse pastorale, exploatarea lemnului i, mai nou, agro-turismul. In toate comunele i oraele exista coli generale I-VIII. In Zarneti, Bran i Rucar sunt licee sau grupuri colare industriale IX-XII sau coli profesionale sau postliceale. Ca i un fenomen generalizat in toate localitaile din vecinatatea parcului putem aminti declinul tradiiilor i dispariia produselor tradiionale, cu o acutizare in zona satelor Petera i Magura datorita migraiei populaiei spre alte zone. Tot in aceste sate se constata, datorita acelorai cauze, i tendina de imbatranire a populaiei. De asemenea, nu exista preocupari cu privire la realizarea unei strategii de dezvoltare durabila a zonei. Din aspectele menionate mai sus rezulta importana deosebita a comunitailor asupra implementarii Planului de Management i mai ales aspectele negative care pot aparea in urma unei dezvoltari necontrolate i a lipsei unor
Pag. 108
strategii la nivel local care sa aiba in vedere prezena parcului in imediata apropiere a comunitailor amintite. 2.5.2. Ali factori de interes
Padurile deinute de stat sunt administrate de Regia Naionala a PadurilorROMSILVA, prin Ocolul Silvic Braov i Campulung, cele ale comunelor i ale obtilor sunt administrate pe baza de contract fie de ocoalele de stat, fie de cele private, Regia Publica Locala a Padurilor Piatra Craiului Zarneti, Ocolul Silvic Papua Rucar, Ocolul Silvic BucegiPiatra Craiului - Moeciu. Paunile sunt administrate de primarii i obti, pe perioada verii sunt date spre exploatare/paunat stapanilor de munte, de obicei in urma unei licitaii sau consultari a obtii. Activitatea primariilor e supervizata de Consiliile locale ale comunelor, iar a acestora de Consiliile Judeene Braov i Arge La nivel statal, ministerele cu atribuii sunt Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii i Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice i Academia Romana prin Comisia Monumentelor Naturii. Faneele i terenurile agricole sunt deinute de persoane particulare. Fondurile cinegetice sunt deinute de stat i administrate dupa cum urmeaza: Nr. Fond cinegetic Gestionar crt. nr. i denumirea 1 2 3 4 22- Rucar Ecologistii Targoviste Jderul Arges 2006 Suprafaa totala Din care pe raza PNPC in % 27 31 9 64
11291 11875 11107 10469
23Dambovicioara 28- Moeciu AJVS Braov 29Piatra AJVS Braov Craiului
Pag. 109
Exista
interese
in
privina
conservarii
naturii:
PNPC,
Fundaia
Conservation Carpathia. Exista firme i asociaii de turism rural: Asociaia Naionala de Turism Rural, Ecologic i Cultural Braov i Arge, Asociaia de turism Plaiuri Zarnetene, Asociaia pentru Promovarea Programelor pentru Tineret- Piteti. ONG-uri: Clubul pentru Protecia Naturii i Turism- Braov; Amicii SALVAMONT- Braov; Romania Pitoreasca- Piteti, Liliecii Braov, Asociaia Renaturopa, Asociaia Sport & Natura Piatra Craiului Zarneti, Asociaia Alpin Club Braov, Asociaia Alpin Club Zarneti, Asociaia Floare de Col Braov, Asociaia Focul Viu Bucureti. Formaiile SALVAMONT Zarneti i Campulung 2.5.3. Folosina actuala a terenurilor
Paduri: Padurile din cadrul Parcului aparin din punct de vedere administrativ Ocoalelor silvice: Braov, Regia Publica Locala a Padurilor Zarneti, Bucegi Piatra Craiului , Papua Rucar i Dragoslavele. Padurile sunt incadrate din punct de vedere amenajistic in grupa I funcionala cu rol de protecie i producie 92% i in grupa a II-a funcionala cu rol de producie - 2%, restul fiind terenuri cu alta destinaie decat cultura silvica. 43% din paduri sunt excluse de la taieri, iar pe 24% se efectueaza numai taieri de conservare. Pentru aceste ocoale managementul padurilor se realizeaza pe baza amenajamentelor silvice detaliate in tabelul de mai jos: Nr. crt. 1 2 Ocolul Silvic, denumit Anul realizarii OS Amenajamentuluistadiu actual OS Braov sau fostul 2005 OS Zarneti OS Campulung sau 2010 fostul OS Rucar Proiectant ICAS Braov ICAS Pitesti
Pag. 110
3 4 5 6
OS Bucegi-Piatra 2004 Craiului OS Papua Rucar 2004 OS Dragoslavele R.P.L.P Zarneti 2004 2004
S.C. Tehnoforest S.R.L. Braov S.C. Silvproiect S.R.L: Braov S.C. Alfrid S.R.L.Piteti I.C.A.S Brasov, SC Tehno Forest SRL Brasov
Pauni: Paunile din Parc se afla in administraia oraului Zarneti: Tamaul, comunelor Moeciu: Zanoaga, Curmatura i Vladuca, i Dambovicioara: Pietricica, Plaiul Mare, Funduri Prelungi i Funduri, i sunt paunate de animalele locuitorilor din comunele mai sus amintite, dar i din alte localitai din vecinatatea Parcului. Fanee: Faneele sunt folosite de catre populaia locala in scopul obinerii de furaj pentru animale, cu excepia faneelor care sunt in administraia ocoalelor silvice i sunt folosite pentru hrana suplimentara a vanatului. Mici ferme individuale/gospodarii Zone conservate: creasta, chei, paduri inaccesibile. Zona de creasta aflata in raza judeului Braov este in administraia primariei Zarneti, iar cea din raza judeului Arge este in administraia OS Rucar i este folosita numai in scopuri turistice. Cheile sunt incluse in amenajamentele silvice ca terenuri neproductive fiind folosite in scopuri turistice. Padurile inaccesibile sunt incluse, de asemenea, in amenajamentele silvice, ele vegetand in stare naturala. Relaii: Populaia locala folosete faneele. Populaia locala administreaza fermele. Investitorii in turism schimba folosina terenului din ferme in construcii. Turitii viziteaza ariile conservate. Turitii viziteaza gospodariile.
Consiliul local inchiriaza paunile, in conformitate cu hotararile aprobate. Stapanii de munte exploateaza paunile. Padurea furnizeaza lemn i slujbe populaiei. Stapanii de munte pauneaza ilegal in ariile conservate i paduri.
2.5.4.
Starea actuala de conservare
Paduri: Sunt administrate conform amenajamentelor silvice. Zonarea funcionala permite conservarea parcelelor din zona de protecie integrala i tampon. Exista zone in parc in OS Rucar, unde retrocedarea padurilor realizata prin Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata, cu modificarile i completarile ulterioare i prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 i ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile i completarile ulterioare, a dus la taieri rase a unor suprafee de padure de catre proprietari. In special in anii 2004-2005, i mai apoi sporadic pana in 2007, ambii versani impadurii ai parcului din judeul Arge au fost supui unor presiuni din partea noilor proprietari, rezultand o suprafaa de aproximativ 290 ha taieri rase in arboretele de molid. In prezent, aproximativ 50% din aceste suprafee sunt regenerate, fie artificial, prin plantaii, fie pe cale naturala. Administraia realizeaza un studiu privind starea acestor suprafee, urmand sa fie apoi stabilit un plan de regenerare a acestora, fie pe cale naturala, fie prin plantaii. Pauni: Actualul studiu de paunat realizat in anul 2000, demonstreaza ca toate paunile din Parcul Naional unt suprapaunate i ca biodiversitatea lor este afectata de acest fenomen..
Pag. 112
Fanee: unele sunt impadurite, iar pe altele se practica i fermierit de scara mica. In fanee se desfaoara activitai tradiionale: cositul i paunatul dupa cosit cu un numar foarte mic de animale de catre proprietarii acestora. Se extrag mici cantitai de material lemnos pentru activitai gospodareti sub directa supraveghere a ocoalelor silvice. Nu se folosesc ingraaminte chimice, iar fertilizarea se face cu ingraaminte organice: gunoi de grajd. Aceste fanee prezinta o stare buna de conservare i o biodiversitate ridicata.
2.5.5.
Turism i facilitai de turism
Cea mai dezvoltata forma de turism in zonele inconjuratoare Parcului este agroturismul care funcioneaza atat in cadrul unor asociaii de turism la nivel regional i naional, cat i la nivel individual. Pe teritoriul Parcului cele mai intalnite activitai turistice se leaga de drumeii i ascensiuni montane precum i de activitaile specifice de camping . 2.5.5.1. Evaluare Cea mai la indemana metoda de a cunoate caracteristicile, structura
activitailor de vizitare in PNPC este monitorizarea vizitatorilor prin sondaje efectuate pe baza de chestionare. Chestionarele se adreseaza turitilor intalnii in parc, iar completarea, centralizarea i interpretarea rezultatelor duc la conturarea imaginii activitailor i facilitailor de vizitare din parc i din comunitaile locale. Primele runde complete de monitorizare a activitailor turistice s-au desfaurat in anii 2000 i respectiv 2003, cand s-a urmarit obinerea aprecierii cantitative i calitative a fluxului turistic in zona. Ulterior s-a realizat doar monitorizarea cantitativa a fluxului turistic in Parcul Naional Piatra Craiului. Aceste prime rezultate ne ajuta la inelegerea fenomenului de vizitare in Piatra Craiului i, de asemenea, la gasirea unor soluii de organizare a vizitarii.
Pe parcursul implementarii planului de management al vizitatorilor, monitorizarea vizitarii devine un important instrument de control al eficacitaii acestuia i asigura feed-backul permanent necesar corectarii din mers a strategiei. Desigur, monitorizarea vizitatorilor are in mod necesar un caracter permanent i devine un instrument necesar pastrarii echilibrului fragil intre scopul principal al existenei PNPC, conservarea biodiversitaii i dezvoltarea turismului in zona. Conform sondajului menionat mai sus, anual Parcul Naional Piatra Craiului este vizitat de circa 110000 de vizitatori. Privind motivele venirii in Piatra Craiului acestea sunt in ordinea importanei dupa cum urmeaza: Muntele, Natura, Evadare din ora, p e ntru a fi sin g u , rp e ntru a fi cu familia, p e nr t u a camp a . Astfel, enumerarea releva faptul ca cele mai frecvente motive ale vizitarii sunt legate de unicitatea reliefului i naturii in Piatra Craiului. Din totalul turitilor, circa 48% sunt tineri intre 18-29 ani , 45% au varste cuprinse intre 30-49 ani, iar 6% sunt tineri sub 18 ani. Aceste procente arata ponderea ridicata a numarului de vizitatori tineri din totalul fluxului de vizitatori i indica necesitatea existenei unui sistem bine pus la punct de informare i educare a vizitatorilor, atat din punct de vedere al periculozitaii masivului muntos, cat i referitor la potenialul impact negativ al unor activitai care nu se incadreaza in standardele de vizitare a unui parc naional. Oportunitatea deosebita a prezenei tinerilor in Parcul Naional Piatra Craiului o contituie dorina acestora de a ajuta i de a se implica in aciuni pozitive de voluntariat pentru protejarea naturii, fapt care sporete importana activitailor de educare care trebuie desfaurate de catre administraia parcului. Un aspect important al fenomenului de vizitare este durata vizitei in parc: circa 25% din turiti stau o zi sau mai puin, 40% intre doua i trei zile, 25% stau in r te p a tru zile i o saptamana. Numai 10% din turiti stau mai mult de o saptamana. Dintre vizitatorii care stau mai mult decat o zi in parc, 64% din turiti
Pag. 114
folosesc camparea la cort, iar dintre acetia 24% nu folosesc zonele cvasiorganizate pentru campare din Plaiul Foii, Curmatura, Brusturet. Aproximativ jumatate dintre vizitatorii care stau mai mult de o zi desfaoara numai activitai specifice camparii: plimbari scurte, gratare, activitai recreative in jurul cortului, in special in zonele de pe Valea Barsei-Plaiul Foii, zona Vaii DambovicioareiBrusturet. Un aspect special este reprezentat de zona de campare de la Curmatura unde anual campeaza peste 15000 de vizitatori i care datorita faptului ca este o zona sensibila din punct de vedere al conservarii biodiversitaii, necesita masuri speciale de informare-indrumare i educare a vizitatorilor. Vizavi de cazarile folosite, din totalul vizitatorilor Parcului Naional, numai 20% folosesc pensiunile din comunitaile locale, iar 27% innopteaza la cabanele montane i refugiile alpine. Dei numarul pensiunilor din Parcul Naional precum i din zonele adiacente a crescut la cateva sute in Magura, Petera irnea, Zarneti, Moieciu, Dambovicioara, Satic, Ciocanu, dintre vizitatorii parcului naional doar 20% folosesc aceste cazari. Mai mult de 60% din clienii pensiunilor nu intreprind practic excursii in masivul Piatra Craiului, ci se mulumesc cu contemplarea peisajelor rurale i montane, cu experimentarea mancarurilor i obiceiurilor tradiionale, se odihnesc in condiii de linite i aer curat. Materiale informative precum i sprijin acordat de catre echipele Salvamont i administraia parcului sunt necesare in zona refugiilor montane. Dintre vizitatorii parcului, circa 65% menioneaza zona de creasta, imparita in doua sectoare, ca fiind destinaia principala a vizitei, trecerea prin aceasta zona avand un caracter pasager in timp ce zonele unde se inregistreaza durate mai lungi de edere sunt cele tradiionale pentru campari: Plaiul Foii, Brusturet, Curmatura. La capitolul cheltuieli pe perioada vizitei, turitii, in mare majoritate, ii permit sa cheltuiasca numai 50-80 lei pe zi.
Pag. 115
Un aspect important al structurii populaiei care viziteaza Piatra Craiului il constituie proporia relativ scazuta a turitilor straini care viziteaza PNPC, respectiv 4%. Din cauza acestui procent mic, evaluarea fenomenului de vizitare este semnificativa numai pentru turitii romani. In ultimii ani, insa, s-a constatat un aflux mai mare al turitilor straini, estimarile fiind ca acest procent se situeaza in prezent in jurul valorii de 10%. Numarul de vizitatori in parc este in cretere i implicit impactul potenial asupra zonelor naturale ale parcului va crete in urmatorii ani daca nu se implementeaza masuri coerente de informare - educare a vizitatorilor i dirijare a fluxului turistic 2.5.5.2. Facilitai Conform datelor obinute de la Ministerul Economiei in Bran, Zarneti, Predelu, Moeciu, Petera, Magura, Fundata, irnea exist circa 200 pensiuni autorizate oficial. Un numar destul de mare de pensiuni nu sunt inca autorizate sau sunt in curs de autorizare. Clasarea pensiunilor este de la una la trei margarete, cu media la doua margarete. Dintre asociaiile la nivel naional, cea mai reprezentativa este Asociaia Naionala de Turism Rural, Ecologic i Cultural cu un numar de 120 de pensiuni acreditate in zona Bran, Moeciu,Predelu, irnea i un numar de 30 de pensiuni pe raza comunei Rucar. Sistemul de clasare a pensiunilor ANTREC este similar celui oficial, in loc de stele sunt clasate simbolic cu margarete. Categoria medie este cea doua margarete cu grup sanitar, apa calda, incalzire cu lemne in sobe de teracota. O parte din pensiuni sunt incadrate la trei margarete, avand condiii mai deosebite de cazare. Din datele sumare de mai sus se poate concluziona ca exista un mare numar de facilitai de cazare in zona adiacenta PNPC. Desigur, ar fi necesara o categorisire a facilitailor de cazare in funcie de apropierea de PNPC, de statutul
Pag. 116
comunitailor faa de Parc, de confortul pensiunilor. Din punct de vedere teoretic, oricare din facilitaile de cazare existente ar putea deservi turiti care viziteaza Parcul, distanele faa de acesta fiind relativ mici: 2-15 km. Comunitaile locale care au influena asupra Parcului datorita poziiei, activitailor tradiionale desfaurate, proprietailor pe care le au in Parc sunt: Magura, Petera, Zarneti, Rucar, Dambovicioara. Conform datelor de la Ministerul Economiei pensiunile autorizate din aceste localitai sunt in numar de 15 in Petera, 12 in Magura, 20 in Zarneti, 30 pensiuni pe raza comunelor Rucar i Dambovicioara. O categorie aparte de facilitai de cazare este constituita de cabanele montane din Parc sau aflate in imediata vecinatate a acestuia. Aceste cabane sunt in zona nordica: Gura Raului cu o capacitate de circa 50 locuri, Plaiul Foii cu o capacitate de 50 locuri, Curmatura cu o capacitate de 55 turiti, Cabana de vanatoare Gura Barsei, iar in zona sudica: cabana Brusturet cu o capacitate de 40 locuri, cabana Garofia Pietrei Craiului cu 50 locuri, cabana Valea lui Ivan cu 10 locuri, ultima fiind retrocedata vechiului proprietar. Campingurile reprezinta, de asemenea, o categorie importanta de facilitai turistice, acualmente existand campinguri semiorganizate la Plaiul Foii, Curmatura, Brusturet, Fantana lui Botorog. Lipsa facilitailor necesare face ca aceste acomodari sa nu se ridice la standardele unui camping modern. In zona montana a Parcului exista un numar de refugii montane destinate adapostirii turitilor pe perioada scurta: Ref. Vf. Ascuit, Ref. Grind, Ref. Spirlea, Ref. Saua Funduri, Ref. aua Grind, Cabana Ascunsa, Ref. Diana. Pana la aceasta data nu exista un sistem informaional coerent care sa asigure turitilor toate informaiile necesare la sosirea in zonele adiacente Parcului, adica puncte de informare cu ghizi i dotate cu toate materialele necesare. De asemenea, se resimte
Pag. 117
lipsa totala sau prezena unor materiale incomplete ca brouri cu hari i descrieri de trasee incomplete, fara informaii detaliate privind modul de a ajunge in localitaile adiacente Parcului i fara prezentarea facilitailor de cazare existente, contacte cu ghizi locali. In ultimii ani Administraia Parcului a reuit sa editeze o harta turistica completa, aflata in anul 2010 la cea de-a treia ediie. Pe suprafaa parcului exista 31 de trasee turistice marcate i omologate, cu diverse grade de dificultate, conform anexei nr. 9.
Serviciile de ghizi sunt intr-o faza incipienta, exista un numar restrans de ghizi calificai pentru zona montana, lipsete sistemul informaional care sa faca legatura intre doritorii de excursii i ghizi. Singura organizaie abilitata de Ministerul Economiei sa califice ghizi montani este Asociaia Ghizilor Montani din Romania. Administraia parcului este in curs de realizare a unui protocol de colaborare cu Asociaia Ghizilor Montani. Exista o pagina WEB a parcului - www.pcrai.ro . Drumuri: 90 % din limita Parcului este accesibila din drum auto. SALVAMONT- Un rol important in Piatra Craiului il joaca echipele de intervenie SALVAMONT care asigura salvarea in condiii de urgena a turitilor accidentai sau aflai in situaii dificile in zona montana. Este vorba despre doua echipe: una in partea nordica i una in partea sudica a masivului, care funcioneaza in cadrul primariilor Zarneti i respectiv Campulung Muscel. ONG-uri: Clubul pentru Protecia Naturii i Turism- Braov; Amicii SALVAMONT- Braov; Romania Pitoreasca- Piteti, Liliecii Braov, Asociaia Renaturopa, Asociaia Sport & Natura Piatra Craiului Zarneti, Asociaia Alpin
Pag. 118
Club Braov, Asociaia Alpin Club Zarneti, Asociaia Floare de Col Braov, Asociaia Focul Viu Bucureti. Asociaii de turism: Asociaia Naionala de Turism Rural Ecologic i Cultural; Asociaia de turism Plaiuri Zarnetene; Asociaia pentru Promovarea Programelor pentru Tineret, Agenia Carpathian Natural Tours organizeaza ture tematice cu ghid pentru turiti straini, Fundaia Carpathia, care deine suprafee importante in partea de sud al parcului, achiziionate in scopul conservarii. Atraciile turistice din zona adiacenta parcului se pot clasifica in: a) Atracii cultural istorice i atracii legate de obiceiuri, tradiii i produse locale Din aceasta categorie, un punct important este constituit de nucleele de turism rural din zona culoarului Bran Rucar i mai nou de nucleul de ecoturism din Zarneti. Tot din aceasta categorie un punct important este constituit de Castelul Bran situat in comuna Bran, la o distana de 300 metri de limita Parcului Naional Piatra Craiului. Legenda Dracula, esuta in jurul castelului Bran, are aspecte pozitive legate de prezena unui numar mare de vizitatori straini i aspecte negative legate de crearea unei imagini negative unor specii de animale din fauna spontana: lup, lilieci i crearea imaginii conform careia in natura din zona sunt elemente supranaturale periculoase. b) Atracii strict legate de natura Existena in apropierea Parcului a punctelor de hranire-observare a urilor de pe raza localitailor Zarneti i Rucar, tot mai solicitate de turitii straini care doresc sa observe animale salbatice in natura i pe baza carora se pot dezvolta programe turistice.
Pag. 119
c) Staiuni turistice: Prezena la 30 de km departare de Parc a celei mai mari staiuni de schi din Romania Poiana Braov este, desigur, importanta, o p arte din turitii venii in aceasta staiune putand fi angrenai in programe de vizitare a PNPC. 2.5.6. Educaie i facilitai de educaie
In zona, majoritatea populaiei este educata la nivel de liceu, coala profesionala sau coala generala. Tendina actuala: nivelul redus de trai determina scaderea continua a nivelului de educaie la clasele I-VIII. Bugetele de invaamant ale colilor din zona sunt reduse, cadrele didactice calificate prefera zone urbane. Date statistice referitoare la unitaile de invaamant: Localitai-invaamant Gradinie Copii inscrii Precolar Personal didactic Primar i coli gimnazial Elevi inscrii Personal didactic Liceal Licee Elevi inscrii Personal didactic Zarneti Moeciu Rucar Dambovicioara 4 5 3 2 787 150 181 30 59 3 1836 140 2 710 100 7 5 345 60 9 2 757 54 1 250 28 2 2 73 9 -
Braovul centru universitar se afla la 30 km de Zarneti. Exista o strategie din partea Parcului privind activitatea educaionala cu specific ecologic, strategie care se centreaza in jurul manualului educativ ecologic Piatra Craiului.
Pag. 120
Manualul educativ ecologic referitor la Parcul Naional Piatra Craiului se preda in toate colile din comunitaile locale, respectiv 11 coli generale, i a fost introdus in alte 25 de coli generale din judeele Braov i Arge. Copiii care parcurg materialul sunt inclui intr-un program de activitai practico-educative care implica excursii, concursuri, tabere. In cadrul activitaii de contientizare publica, cel mai important grup inta ales il constituie copiii de varsta colara. elurile programului pe termen lung se leaga de formarea in randul copiilor din comunitaile locale i nu numai, a unui comportament responsabil faa de natura in general i faa de PNPC in particular. Pe termen scurt, programul mizeaza pe influena puternica pe care o au copiii asupra parinilor i asupra comunitailor locale in general. Dintre rezultatele programului menionam apropierea continua de membrii comunitailor locale, participarea din ce in ce mai larga a copiilor la aciuni de ecologizare in Parc, solicitarile din partea inspectoratelor colare de a largi pe cat posibil programul educaional i in zone situate la distana de Parc, reducerea cantitailor de deeuri depozitate necorespunzator de membrii comunitailor locale in zona PNPC, imbunatairea imaginii Parcului in comunitaile locale. 2.5.7. Cercetare i facilitai de cercetare
Administraia dispune de o incapere amenajata ca laborator, de un microscop performant la care se poate ataa o camera foto, de informaii detaliate topografice cu zona parcului i a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului, de o biblioteca cu peste 200 de volume editate in Romania i in strainatate, axate pe activitai de conservarea naturii i a biodiversitaii i conexe, diverse determinatoare.
Pag. 121
Consiliul tiinific al parcului este alcatuit din specialiti reputai, specializai pe majoritatea domeniilor relevante pentru activitatea de conservare din parc, i care pot sa indrume i sa sprijine activitatea de cercetare.
Pag. 122
Capitolul 3.
EVALUARI I AMENINARI
3.1. Evaluare pentru mediul fizic i biodiversitate Unicitatea masivului Piatra Craiului relieful i componentele
biodiversitaii, a impus crearea parcului naional ca forma de protecie i conservare a acestor valori. 3.1.1. Evaluarea cadrului fizico-geografic
Cadrul fizico-geografic prin componentele sale justifica crearea Parcului. Creasta calcaroasa, impresioneaza prin lungimea sa de cca. 25 km, fiind cea mai lunga din Romania. Masivul apare ca un imens martor de eroziune calcaros, fiind in acelai timp un accident tectonic pozitiv. Relieful carstic prin cele doua componente ale sale, exocarstul i endocarstul, amplifica importana geologica i geomorfologica a masivului cheile: Prapastiile Zarnetiului, cheile Dambovicioarei, numarul mare de peteri de dimensiuni mici, avenele: Avenul de sub Varful Grind este golul subteran cu cea mai mare adancime din Romania, peste 540 m, dupa informaiile deinute pana in prezent. Formele unice ale reliefului stancos, create prin modelarea calcarului de catre apa, creeaza un peisaj impresionant cu o mare valoare estetica. Pereii cheilor i celelalte formaiuni exocarstice se autoconserva in general, datorita poziionarii i a inaccesibilitaii lor. Peterile sunt afectate de prezena antropica, turitii i localnici arunc and deeuri, facand focul in aceste cavitai.
Capitolul 3 Evaluari i Ameninari
Pag. 123
Cursurile de apa subterana sunt in general bine protejate prin insai poziionarea lor in formaiunile carstice, dar exista pericolul de poluare directa sau indirecta. 3.1.2. Evaluare pentru biodiversitate i habitate
Exista unele informaii cu privire la biodiversitatea Parcului, dar se constata numeroase goluri de informaie, care trebuie completate. Sunt necesare unele studii de inventariere i cartare a biodiversitaii pentru a identifica grupurile i zonele in care biodiversitatea necesita masuri mai speciale de protecie. Habitatele reprezentative pentru Piatra Craiului sunt pajitile alpine, grohotiurile calcaroase, stancariile care adapostesc cele mai mari aglomerari de specii endemice din masiv. Aceste habitate se gasesc in general intr-o stare buna de conservare. Starea de conservare a paunilor este in continua inrautaire. Administraia parcului a inceput sa puna in practica masuri de management adecvate pentru a evita degradarea totala a covorului vegetal i apariia unui fenomen puternic de eroziune a solului. Pentru ca masurile de management sa fie eficiente este necesara o buna cunoatere a ameninarilor la adresa biodiversitaii, iar mecanismele de aciune sa fie fundamentate tiinific. De o mare importana sunt molidiurile de limita altitudinala pe calcare, unice in Romania. Din suprafaa totala a padurilor, 43% sunt excluse de la taiere, iar pe 24 % din suprafaa, se practica taieri de conservare. Starea de conservare actuala a faneelor este buna, aici practicandu-se un cosit tradiional de sute de ani. Cositul se efectueaza pe poriuni mici, vara tarziu, incepand cu luna iunie, continuandu-se pana in august dupa fructificarea speciilor protejate de plante care se gasesc aici. Acest mod de cosire tarzie permite plantelor sa fructifice i realizeaza totodata i o impratiere a seminelor pe faneaa. Cositul
Capitolul 3 Evaluari i Ameninari Pag. 124
efectuat in acest mod permite o buna dezvoltare i meninere a unor populaii bogate de specii de flora protejate ca Trollius europaeus bulbuci, diferite specii de orhidaceae i altele asemenea. Starea de conservare a grohotiurilor calcaroase este buna. Singura ameninare in prezent vine partea turitilor care circula pe trasee nemarcate, favorizand deplasarea grohotiurilor i distrugerea vegetaiei destul de fragila in aceste zone. Grohotiurile din Piatra Craiului au o mare importana pentru conservarea biodiversitaii, fiind incluse ca tip de habitat in anexa I a Directivei Habitate . Cursurile importante de apa: Barsele, Dambovia, Dambovicioara sunt in general intr-o stare buna biodiversitatea nefiind ameninata in mod vizibil de poluarea apei. Excepia o constituie zonele in care se remarca prezena gunoiului menajer provenit de la cabane i gospodarii particulare ca valea Brusturetului. Biodiversitatea este bogata avand in vedere situarea masivului in zona temperat-continentala a Europei. Parcul Naional Piatra Craiului este renumit in mod special pentru diversitatea sa floristica, din totalul de 1108 specii, 200 fiind incluse in Lista Roie a Plantelor Superioare din Romania ca specii rare, endemice, vulnerabile sau periclitate. Se remarca prezena unui numar de 43 de specii endemice carpatice i a doua endemisme locale, cel mai important fiind garofia Pietrei Craiului, aleasa ca emblema a Parcului. Cele mai mari aglomerari din flora endemica se intalnesc in zona pajitilor alpine, grohotiurilor i stancariilor calcaroase. De asemenea faneele de la baza masivului adapostesc populaii bogate de specii protejate. O specie de importana comunitara o reprezinta galbenelele Ligularia sibirica intalnita pe valea Brusturetului. Fauna este bogata, dar inca insuficient cunoscuta. Se remarca prezena a 35 de specii de nevertebrate endemice. Aici au fost descrise 91 de specii de
Pag. 125
nevertebrate noi pentru tiina. Meniona m existena a doua specii endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui aparinand Arahnida i Rhagidia carpatica aparinand Arahnida, Acari, care au fost semnalate din Petera Mare a lui Prepeleac i din Petera Mica a lui Prepeleac, situate in Prapastiile Zarnetilor. Aceste specii au o mare importana tiinifica, habitatul lor fiind ameninat de influena antropica. Din cele 108 de specii de pasari identificate pana in prezent, 50 se regasesc in conveniile internaionale ca fiind specii importante i protejate ca atare. Sunt caracteristice i importante in special speciile caracteristice zonelor stancoase din Parc ca fluturaul de stanca Trichodroma muraria. S-a inregistrat un numar extrem de mic de exemplare de acvila de munte Aquila chrysaetos, existand pericolul dispariiei acestora din masiv datorita antropizarii i a intensificarii turismului in zonele de cuibarit, dar probabil nu mai cuibaresc deja aici, ci numai in Fagara. In parc s-a inregistrat un numar mare de specii de lilieci, respectiv 21 specii. Acetia au un rol ecologic important. Prezena unor specii vulnerabile la nivel mondial impune stabilirea unor masuri adecvate de protejare a lor. Piatra Craiului adapostete efective bogate de carnivore i erbivore mari, aflate intr-o buna stare de conservare. Populaiile de capra neagra se afla insa in declin, in ultima vreme fiind observate tot mai puine exemplare. 3.1.3. Evaluarea peisajului
Peisajul specific PN Piatra Craiului rezultat din interaciunea factorilor fizici, biologici i antropici se afla in prezent intr-o buna stare de conservare. Peisajul este insa alterat in unele zone de rezultatele activitailor antropice: cariera dezafectata dinspre Prapastiile Zarnetiului, construciile haotice din Valea Damboviei i Dambovicioarei, mai puin din Valea Barsei; depozitarile necontrolate de deeuri menajere.
3.2. Ameninari Actuala suprafaa a Parcului Naional Piatra Craiului a constituit inca din cele mai vechi timpuri o sursa de existena i de venituri pentru comunitaile locale i incepand cu secolul al XIX-lea a devenit i o atracie turistica. Ca urmare, biodiversitatea este supusa unei presiuni continue, care se accentueaza tot mai mult in ultima perioada. In lipsa unor masuri adecvate, care sa reduca presiunea exercitata asupra biodiversitaii, se poate ajunge la reducerea acesteia, la pierderea sau reducerea populaiilor unor specii endemice sau importante din diferite puncte de vedere. 3.2.1. Ameninari datorate activitailor antropice
a)Suprapaunatul i activitaile asociate acestuia constituie o ameninare majora. Dei in aceste zone paunatul a constituit o indeletnicire straveche, paunile au fost meninute intr-o stare de conservare destul de buna de-a lungul timpului. In ultimii ani s-a inregistrat o cretere masiva a numarului de vite. Studiile efectuate in vara anului 2000 au demonstrat ca incarcarea cu animale a paunilor este, in medie, de 2,2 ori mai mare decat capacitatea de paunat. Acest suprapaunat are numeroase efecte negative: aa) reducerea drastica a biodiversitaii paunilor i invazia unor specii care nu sunt consumate de animale ca parul porcului -Nardus stricta; bb) ca urmare a supratarlirii, se ajunge la apariia unor specii de plante nitrofile ca Urtica dioica, Rumex alpinus, tasarea solului, poluarea solului cu substane organice provenite din dejecii care pot patrunde in panza freatica ducand la poluarea organica a panzei freatice; cc) ca urmare a reducerii speciilor furajere din pajiti, vitele flamande patrund in padure i chiar pe stancarii distrugand speciile endemice,
Pag. 127
concurand pentru hrana cu speciile salbatice, disturband activitatea faunei salbatice; dd) distrugerea jneapanului care este taiat in unele zone de ciobani, fiind folosit ca lemn de foc; ee) cainii de la stane, aflai intr-un numar mare, precum i lipsa jujeelor constituie o ameninare pentru fauna salbatica, in special pentru mamiferele de talie mica i iezii de capra neagra i capriori. b) Comportamentul unor vizitatori constituie, de asemenea, una din ameninarile importante: aa) cantitai mari de deeuri menajere i chiar toxice lasate de turiti in Parc duc la poluarea solului, apei i la poluarea estetica; bb) eventuala cretere necontrolata a numarului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice, creterea cantitailor de deeuri; cc) circulaia turitilor pe trasee nemarcate i in zone nepermise cauzeaza deteriorarea unor habitate fragile ca grohotiurile. De asemenea, apare eroziunea de-a lungul unor trasee turistice: Funduri-Crucea Granicerului, Curmatura- aua Crapaturii, Botorog-Curmatura datorita folosirii extinse; dd) culegerea sau distrugerea deliberata a unor specii de flora i fauna; ee) distrugerea jneapanului care este taiat in unele zone de turiti, fiind folosit ca lemn de foc; ff) camparea i crearea de vetre de foc in locuri neamenajate din Valea Barsei, Valea Dambovicioarei; gg) deeurile de la cabanele turistice polueaza apele. In prezent acest fenomen este accentuat in zona cabanei Brusturet;
Pag. 128
hh) poluarea aerului, in special in zona cheilor, din cauza gazelor de eapament i a prafului produs de autovehicule care afecteaza flora i fauna; ii) circulaia turitilor in zone nepermise, zgomotele produse de acetia deranjeaza animalele salbatice, in special in sezonul de imperechere; jj) traseele de alpinism amplasate necorespunzator deranjeaza pasarile care cuibaresc in zonele stancoase i afecteaza flora din aceste zone. c) Alte ameninari: aa) construciile ilegale de pe teritoriul Parcului i acelea aflate la limita exterioara a acestuia care nu menin linia arhitecturala a zonei modifica i afecteaza peisajul specific al Pietrei Craiului, fiind totodata i o sursa de poluare a zonei; bb) amenajarile hidrotehnice existente la barajul de la Pecineagu i Satic produc modificari dramatice in structura habitatelor, a compoziiei in specii i peisajului datorita reducerii puternice a debitului raului Dambovia i a modificarii nivelului panzei freatice; cc) poluarea apelor subterane; dd) utilizarea nedurabila a resurselor naturale. 3.2.2. Ameninari naturale
a) Procesele geomorfologice actuale
Procesele de modelare geomorfologica ale Pietrei Craiului sunt inca in plina desfaurare, fiind favorizate de existena unei diferene de nivel remarcabila intre 735 m i 2238 m, influenand intr-o masura importanta distribuia i dinamica fitocenozelor i, deci, a diversitaii fitotaxonomice. Aceste procese reprezinta schimbari fizice sau chimice, cu rol hotarator in
geneza formelor de relief, aparand pe suprafee variate, difereniate litologic pe calcare/conglomerate. Pantele cu valori ridicate, cu stancarie la zi sau acoperite cu vegetaie forestiera i pajiti, creeaza condiii favorabile manifestarii unei game diverse de procese geomorfologice. Principalele procese geomorfologice actuale cu influena importanta asupra fitocenozelor sunt: meteorizarea fizica i chimica, procesele gravitaionale, periglaciaciare i crionivale, cele datorate condiiilor litologice i structurale, spalarea in suprafaa sau pluviodenudarea, iroirea, ravenarea, torenialitatea, erozionale, acumulative, dupa Munteanu, 2008. aa) Meteorizarea, prin aciunea ei complexa exercitata de agenii care interacioneaza la contactul substrat - aer, reprezinta o asociere de procese morfodinamice, care duc, in timp, la dezmembrarea mecanica i transformarea chimica a rocilor i au ca efect realizarea unor depozite i forme reziduale. Dintre acestea, in Masivul Piatra Craiului, se detaaza drept unul dintre cele mai importante, dezagregarea, prin cuplul gelifracie - carstificare, cu aciuni de eroziune - disoluie, care determina accelerarea procesului general de denudare. Rezultatul este vizibil prin cantitatea impresionanta de grohotiuri i multitudinea ancurilor, muchiilor, turnurilor, dupa Constantinescu, 1980. Produsele de dezagregare i alterare ramase pe loc formeaza mantaua de grohoti care acopera roca. Ca urmare, exista in permanana grohotiuri mobile, care vor favoriza instalarea i dezvoltarea fitotaxonilor adaptai la aceste condiii: Linaria alpina, Cardaminopsis arenosa ssp. borbasii, Rumex scutatus. bb) Procesele gravitaionale: prabuiri, alunecari reprezinta deplasari ale unor volume variabile de materiale, care se produc cu viteza diferita, sub efectul gravitaiei. i acestea contribuie la modelarea permananta a reliefului, favorizand instalarea i perpetuarea taxonilor specifici fitocenozelor pioniere. cc) Nivaia definete aciunea complexa exercitata de catre zapada, pe
Pag. 130
suprafeele pe care se acumuleaza, pe un interval de timp mai indelungat. Acioneaza prin presiunea asupra terenului, eroziunea exercitata in timpul deplasarii pe pante i protecie faa de inghe. Din aceasta categorie se remarca avalanele, procese complexe, determinate de gravitaie, reprezentand deplasari ale zapezii i gheii care aluneca sau se rostogolesc la vale, marindu-i in aval volumul, greutatea i viteza. Acestea se produc pe pante inclinate de 20- 50. In Piatra Craiului, frecvena avalanelor este mare, aa cum reiese din studiile de specialitate realizate de Munteanu, 2008; Mooiu, 2008. In peisaj se pastreaza ca marturie urmele de pe culoarele de avalana, care sunt bine evideniate. Acestea au o aciune morfologica deosebit de importanta, ce se reflecta in aspectul reliefului. In zonele cu periodicitate ridicata, avalanele impiedica instalarea molidiului, adica a fitocenozelor caracteristice stadiului de climax, meninind habitatele deschise de tipul pajitilor i grohotiurilor mobile i semimobile. Existena culoarelor de avalane in padure, mai ales pe versantul estic, favorizeaza coborarea pe altitudine a fitocenozelor caracteristice pajitilor, Ordinul Seslerietalia, sau grohotiurilor semimobile, Ordinul Thlaspetea rotundifolii, conducand la creterea heterogenitaii fitocenozelor i deci a diversitaii fitotaxonomice din etajul montan superior. In urma observaiilor efectuate, se poate concluziona ca avalanele din Parcul Naional Piatra Craiului au un rol favorabil deosebit de important in meninerera mozaicului de habitate/fitocenoze i deci a unei diversitai fitotaxonomice ridicate. b) Schimbarile climatice La nivel internaional au fost realizate numeroase studii referitoare la influena modificarilor climatice asupra florei, vegetaiei i faunei. Rezultatele
Pag. 131
acestor studii au aratat fara echivoc ca, prin diferite mecanisme, habitatele nivale, alpine i subalpine vor fi primele afectate, in ordinea enumerarii, eventualele masuri de management realizate la scara locala sau regionala neavand nici un efect notabil in situaia data, dupa Pop & Florescu, 2008. Ca urmare a largirii intervalului cu temperaturi ridicate care avantajeaza speciile arborescente, vegetaia caracteristica zonelor alpine i subalpine se va reduce datorita migrarii pe verticala a speciilor de arbori, in principal a molidului. Se preconizeaza ca in cateva secole de invazie a padurii in zona alpina, suprafaa ocupata de habitatele actuale se va reduce cu mai mult de 40 - 60%, conform unor studii realizate in Scandinavia de Holten, 1990; Holten & Carey, 1992. In Piatra Craiului se poate observa evoluia pe altitudine a molidiurilor i tendina acestora de a elimina fitocenozele cu Pinus mugo. Faptul ca acest proces a inceput cu mult timp in urma este demonstrat de prezena a numeroase trunchiuri uscate de P. mugo, in padurile de Picea abies de la baza Pietrei Mici sau de pe Brana Caprelor, dupa Pop, 2009. Schimbarile climatice vor afecta in primul rand speciile ierboase, speciile lemnoase aratand o stabilitate mai mare in timp. Unii cercetatori considera ca, pentru ca speciile lemnoase sa evolueze pe verticala, este necesara o incalzire semnificativa a climatului pentru o perioada de cel puin 100 de ani, dupa Holtmeier, 1994. Se preconizeaza ca, in Alpi, o incalzire a climatului cu o medie anuala de 1-2C nu va duce la o evoluie pe altitudine a limitei padurii cu mai mult de 100 - 200 m. Studiile realizate de Dullinger & al. in 2004 arata ca habitatele cu Pinus mugo vor fi afectate mai lent de schimbarile climatice preconizate decat habitatele de pajite. Aa cum considera unii autori, o cretere de 1 - 2C este posibil sa se incadreze in limitele toleranei majoritaii speciilor alpine i nivale dupa Krner, 1995;
Pag. 132
Theurillat, 1995, in timp ce o cretere mai mare de 3 - 4C poate sa nu se incadreze in aceste limite de tolerana, dupa Theurillat, 1995; Lischke et al., 1998.
3.3. Evaluarea conservarii motenirii culturale Unul din motivele primelor aciuni de protecie in zona Parcului Naional Piatra Craiului il constituie frumuseea peisajului. Creasta calcaroasa impunato a re i salbatica, intrerupta de jnepeniuri i pauni alpine inconjurate de paduri de molid i de amestec, creeaza un peisaj unic in Romania. Diversitatea peisajului este sporita de paunile izolate care creeaza spaii deschise in interiorul padurii. Acestea sunt ocupate pe timpul verii de turme de oi i vite, potrivit tradiiilor zonei. Un element caracteristic pentru Parcul Naional Piatra Craiului este faptul ca se intinde pe 2 judee, Braov i Arge, care in trecut au fost incluse in 2 regiuni istorice ale Romaniei, care au suferit influene diferite, ara Romaneasca i Transilvania. Din acest motiv este interesant de vazut cum cele 2 culturi au evoluat in condiii de mediu asemanatoare. Satele risipite i izolate de la poalele masivului se integreaza cu toate aceste elemente naturale, creand o atmosfera de libertate i spaiu. Prelungirea mediului natural in modul de construcie a caselor, apariia unor elemente asemanatoare cum ar fi lemnul i piatra, forma acoperiurilor creeaza impresia de contopire intre natural i uman. Un element important in evoluia nivelului de trai in satele din vecinatatea Pietrei Craiului a fost faptul ca nu a fost posibila aplicarea colectivizarii in agricultura, fapt care a permis oamenilor sa ii genereze i sa ii pastreze veniturile obinute. De asemenea, nici paunatul nu a fost afectat in perioada comunista. Parte din aceste venituri se regasesc in
Pag. 133
dezvoltarea actuala a infrastructurii, care a permis o cretere rapida a turismului rural. Industrializarea in Zarneti a dus la crearea de locuri de munca i de venituri pentru populaia locala, dar in ultimii 10 ani, din cauza prabuirii industriei locale, nivelul de trai a scazut odata cu creterea omajului. Colectivizarea asociata industrializarii nu a permis dezvoltarea unei infrastructuri care sa fie folosita in prezent pentru turism. Gradul redus de accesibilitate, fragmentarea terenului, clima aspra, d ar i condiiile grele de viaa au meninut obiceiurile i activitaile tradiionale de folosire a resurselor naturale i a terenurilor, schimbarea acestora necesitand eforturi financiare care depaesc veniturile din zona. Comunitaile reduse ca numar au trebuit sa fie unite pentru a face faa condiiilor grele de viaa, intrajutorarea dintre membrii comunitailor ducand la pastrarea obiceiurilor i tradiiilor locale. Printre obiceiurile tradiionale care caracterizeaza zona se pot aminti dansurile care au un repertoriu foarte bogat, cuprinzand: ardeleana, breaza, braul, polca, sarba, hora, apte taine. Ciclul celor apte taine este un caz aleatoriu, legat de unele credine in ritualul de nunta. Este un dans de rezistena in doi, pe care tinerii necasatorii il abordeaza cu entuziasm, fiindca se spune ca el unete fata i baiatul precum se leaga intre ele jocurile celor apte taine, de la primul pana la ultimul fara intrerupere. Obiceiurile familiale, ca i cele calendaristice, acumulate de-a lungul secolelor exprima o imensa gama de valori ale culturii populare tradiionale, izvor de inspiraie in creaiile literare, in artele vizuale, cat i in cele muzicale. Obiceiul legat de natere se desfaoara in cadrul familiei, la care participa uneori i persoane apropiate acesteia. Obiceiurile de nunta au devenit extrem de oraeneti in ultima perioada. Ceremonialul funerar respecta in esena ritualurile cretine, care difera insa de la o aezare la alta. Mai exista de asemenea i obiceiuri calendaristice cu ocazia sarbatorilor de iarna.
Pag. 134
Un alt factor care a contribuit la pierderea acestor tradiii a fost faptul ca pentru o lunga perioada, majoritatea tinerilor paraseau aceste zone, pentru a se muta in alte localitai cu condiii mai uoare de trai, acest fenomen afectand in special satele mici i greu accesibile. In ultimul timp insa, se poate vedea o incetinire a acestui proces, datorita lipsei de locuri de munca in zonele inconjuratoare. Dezvoltarea haotica i necontrolata a construciilor, insoita de apariia in zona a oamenilor venii din alte pari ale arii, care au posibilitai financiare mult mai mari, fapt ce le-a permis cumpararea de terenuri sau imobile in zona, i care nu respecta tradiiile i dezvoltarea de pana acum, pot afecta i schimba obiceiurile i peisajul rural rezultat din intrepatrunderea mediului natural cu cel antropic. Oamenii din zona trebuie contientizai de valorile care exista aici, precum i de interesul pentru modul in care sunt pastrate tradiiile i valorile locale, pentru ca tocmai acestea pot fi folosite pentru imbunatairea condiiilor lor de viaa. Punctele de atracie ale turitilor in zona trebuie sa fie atat tradiiile locale, cat i frumuseea i bogaia naturala a arealului, iar veniturile provenite din practicarea ecoturismului trebuie sa ramana in cadrul comunitailor locale pentru a duce atat la creterea nivelului de trai, cat i la un interes sporit pentru pastrarea valorilor naturale i respectarea i conservarea tradiiilor. O alta activitate care insoete ecoturismul este comercializarea de produse locale tradiionale i de artizanat, pentru care, o data cu apariia turitilor in zona, se creeaza o piaa de desfacere. 3.4. Evaluarea utilizarii terenurilor i a resurselor naturale Principalele tipuri de folosire a resurselor din arealul Parcului sunt:
Pag. 135
a) suprafeele adecvate cultivarii, din jurul gospodariilor araneti, pe care se practica o agricultura la scara redusa, proprietarii particulari fiind beneficiarii recoltelor obinute de pe aceste terenuri; b) faneele, sunt folosite pentru producerea de furaje uscate necesare hranirii animalelor pe timpul iernii, beneficiarii fiind tot proprietarii particulari; c) paunile, aparin comunitailor, localnicii folosindu-le pe timpul verii pentru paunatul animalelor proprii; d) paunile impadurite i padurile particulare, aparin comunitailor i proprietarilor particulari, pe acestea efectuandu-se taieri la scara redusa pentru satisfacerea nevoilor locale de lemn, in acelai timp fiind folosite i pentru paunat; e) padurile, administrate de structuri silvice de stat sau private, sunt gospodarite in concordana cu prevederile amenajamentelor silvice. Exista insa, in special in zona de sud a parcului, in judeul Arge, muli proprietari persoane fizice care nu au amenajamente intocmite, acest fapt dand natere la o situaie conflictuala cu autoritaile silvice i cu administraia parcului, din cauza imposibilitaii realizarii de exploatari forestiere; f) produse accesorii ca fructe de padure, plante medicinale, muchi, ciuperci, dar in cantitai reduse Localnicii care traiesc in jurul Pietrei Craiului nu au cautat sa subjuge natura, ci au practicat o agricultura la scara mica, fara a epuiza resursele solului, au folosit ingraaminte organice pentru fertilizare, pastoritul a avut legatura cu ciclurile vegetaiei, tarlirea i transhumana au contribuit la meninerea resurselor naturale, au folosit resursele numai pentru nevoile proprii, integrandu-se mediului natural de care depindea viaa lor. In ultimul timp insa, datorita condiiilor foarte grele de trai, se constata o schimbare a mentalitaii populaiei din zona, care marete presiunea asupra utilizarii resurselor naturale.
Pag. 136
Prima aciune de protecie a Pietrei Craiului dateaza din 28 martie 1938, cand Consiliul de Minitri a declarat aceasta zona rezervaie naturala, datorita caracterului unic al masivului, unde se intalnesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuartia trassilvanica, Leontopodium alpinum, i frumuseii deosebite a peisajului. In acel an au fost cuprinse intr-o rezervaie o suprafaa de numai 440 de ha. Gospodarirea in regim silvic a padurilor de pe suprafaa Parcului, care a inut cont i de valoarea ecologica deosebita i de biodiversitatea ridicata din zona, a fost poate singura aciune reala de protecie realizata in trecu t i care a dus la existena unor insemnate suprafee de paduri naturale. Amenajamentele silvice elaborate in trecut au inut cont de valoarea biodiversitaii existente in aceasta zona i au inclus majoritatea arboretelor in grupa I funcionala i au exclus unele arborete de la taieri i, respectiv, au prevazut executarea doar de lucrari de conservare, ceea ce a condus la o mai buna conservare a biodiversitaii. In ultima perioada se constata o cretere a numarului de animale din zona, care depaete posibilitaile pe care le ofera paunile, ducand la o degradare a acestora, precum i la influene negative in zona de padure i stancarie inconjuratoare. Acest lucru s-a produs datorita scaderii nivelului de trai i creterii omajului in randul populaiei locale, lucru care a condus la folosirea resurselor naturale pentru generarea de venituri suplimentare sau pentru schimbarea unor produse locale contra altora, care lipsesc din zona. Totodata, in urma retrocedarii padurilor catre fotii proprietari i in cazul nerespectarii regimului silvic de catre acetia, se produce o exploatare iraionala a acestor paduri, cu efecte negative asupra biodiversitaii, solului i a peisajului. Fondurile cinegetice de pe cuprinsul Parcului aparin statului i sunt gestionate de catre asociaii de vanatoare care asigura paza i linitea vanatului,
Pag. 137
realizeaza evaluari anuale, vanatoarea fiind insa interzisa la toate speciile pe suprafaa parcului. Activitai tradiionale, cum ar fi paunatul, cositul i chiar exploatarea padurilor, daca sunt facute in mod raional i nu deterioreaza mediul natural, trebuiesc meninute, pentru ca o parte a mediului natural a evoluat de-a lungul anilor sub influena acestora, iar incetarea brusca a lor poate duce la modificari ale peisajului i chiar la scaderea bogaiei de specii. Alte activitai cu impact negativ ar fi i colectarea de materiale de construcie disponibile in zona ca pietre, pietri i nisip, precum i recoltarea de arbuti in scopul folosirii acestora pentru garduri vii. Pentru a reduce impacturile negative ale acestor activitai, trebuie gasite surse alternative generatoare de venituri, care sa duca la scaderea presiunii asupra resurselor naturale. Una din aceste resurse o reprezinta ecoturismul. 3.5. Evaluarea potenialului turistic i de recreere Piatra Craiului constituie o atracie turistica majora in Romania, iar valoarea ei turistica va crete probabil in viitor, atat pe plan naional cat i internaional. Turitii care viziteaza zona sunt in numar de circa 110000/ an. Pe teritoriul rezervaiei tiinifice accesul turitilor este reglementat i supravegheat, facandu-se numai pe traseele marcate. Obiectivele de interes turistic sunt grupate in doua categorii: peisaj i recreere. Peisaj: Creasta stancoasa, Cheile: Prapastiile Zarnetilor, Dambovicioarei i Damboviei, Padurile naturale, Faneele din V. Barsei, Paunile, Satele Petera, Magura, irnea. Recreere: Drumeie pe traseele existente i intreinute, alpinism pe diverse trasee de alpinism, de diferite grade de dificultate, vizitarea peterilor, fotografiere
Pag. 138
pentru vanatori de poze, turism specializat pe domenii ca geologie, speologie, botanica, ornitologie, fauna, excursii in proiect, schi fond i de tura, campare la Brusturet, Plaiu Foii, Curmatura, Picnic pe V. Barsei, V Prapastiilor, V. Dambovicioarei, V. Damboviei, inchirieri de camere in gospodarii i pensiuni, case de vacana construite de persoane din afara zonei. Evaluarea facilitailor existente: a) drumuri publice i forestiere ce permit accesul in Parc; b) cabane turistice i ale RNP-Romsilva accesibile pe drum auto i poteci; c) pensiuni in toate localitaile din zona Parcului sau in zona adiacenta; d) refugii funcionale in cateva puncte din Parc atat in nord cat i in sud; e) camparea se face in zone accesibile pe drum auto dar i numai pe jos; zone care deocamdata nu ofera anumite utilitai; f) reeaua traseelor turistice marcate este mai deasa in partea de nord; traseele au grade de dificultate diferite, fiind accesibile tuturor categoriilor de turiti. Efecte ale activitailor: a. asupra peisajului Activitate Drumeie Alpinism Efecte Eroziune, distrugerea elinii, deranjarea zonei, gunoi pe trasee, posibile accidente Eroziune, deranjarea zonei, gunoi pe trasee, distrugerea vegetaiei instalate in colurile de stanca, crearea de noi trasee pentru acesul la cele de alpinism sau escalada in afara celor marcate i omologate. Gunoaie, deranjarea populaiilor de lilieci, poluarea luminoasa, distrugerea i furtul concreiunilor speologice. Gunoaie, zgomot, lipsa WC duce la poluare, compactarea solului. Sens -
Vizitarea peterilor
_ _
Campare
Pag. 139
Picnic Inchirieri de camere in gospodarii i pensiuni; case de vacana construite de persoane din afara zonei.
Fotografierea Turism specializat
Fum, pericol de foc, gunoaie, zgomot, lipsa WC duce la poluare, compactarea solului. Oportunitai de creare de infrastructura suplimentara Baza de impozitare se marete Crearea de oportunitai de finanare suplimentara Creterea presiunii pe infrastructura existenta: apa, electricitate, drum, lipsa canalizarii accentueaza poluarea in adancime. Apar case cu arhitectura diferita de cea locala, tradiionala. Sursa de venit i creterea contientizarii Sursa de venit i creterea contientizarii
_ + + + _
+ +
b. in relaia dintre vizitatori i populaia locala Asupra Populaiei locale Efecte Creterea veniturilor i implicit a bazei de impozitare Marirea nivelului de cunoatere i creterea contientizarii Pierderea unor obiceiuri Imbunatairea stilului de viaa Pastrarea populaiei tinere care va ramane in sate intr-o proporie mai mare Creterea contientizarii i responsabilitaii Presiune mai mare asupra facilitailor existente Gunoi, drumuri, furnizare de apa, lipsa canalizarii va deveni o problema foarte mare. Impune contientizarea, vizitatorii sunt mai educai Descopera tradiiile locului Se relaxeaza, fac exerciii fizice sens + + + + + -
Vizitatorilor
+ +
Impactul turitilor asupra biodiversitaii este prezentat la evaluarea starii biodiversitaii. Daca vizitatorii vin cu caini, acetia pot deranja animalele salbatice.
Pag. 140
De asemenea, este posibil ca unele arii sa fie protejate prin inchiderea accesului public, daca monitoringul releva ca aria poate fi deranjata radical prin turismul din zona respectiva. PNPC are un mare potenial turistic, dar daca dezvoltarea turismului in Parc se va face necontrolat i haotic, fara a ine cont de valorile existente, exista pericolul ca acestea sa fie afectate in mod ireversibil. 3.6. Evaluare pentru educaie i contientizare Populaia locala nu are inca o imagine clara asupra activitailor i scopurilor Parcului i confunda obiectivele acestuia cu cele ale altor proiecte ce se desfaoara in zona, in special legate de conservarea carnivorelor mari. Se poate meniona ca nivelul de contientizare este mai ridicat in cadrul colilor i liceelor din localitaile din zona; o parte din vizitatori au cunotine despre existena Parcului i obiectivele sale.
Caracteristicile zonei: Exista coli de nivele diferite in toate localitaile i licee in Zarneti i Rucar. colile sunt deschise pentru parteneriat cu parcul, fie datorita nevoilor de suport material i inovator, fie datorita contientizarii necesitaii unei educaii ecologice in coli. Exista coli cu preocupari in acest sens ca coala nr. 1 Zarneti, Grupul colar Forestier Rucar, coala Dambovicioara, coala nr. 3 Zarneti, Liceul teoretic Zarneti, coala Generala irnea, coala Generala Magura, coala Generala Petera, coala Generala 1 Rucar, coala Generala Podu Damboviei. Exista un contact nemijlocit al comunitailor cu Parcul, prin activitaile lor mai mult sau mai puin tradiionale, precum: creterea vitelor i paunatul, activitai meteugareti.
Pag. 141
Exista ONG-uri cu activitai educative, de contientizare, de refacere i marcare a traseelor turistice. Comunitaile au un acces mai mult sau mai puin limitat la mass - media i informare, de exemplu Zarneti i Magura se afla la poli diametral opui. Topografia locului ajuta la direcionarea turitilor i facilitarea transmiterii mesajului. Beneficii ale contientizarii: Printre membrii populaiei locale se pot identifica persoane/ organizaii/ finanatori care sa devina purtatorii informaiei dintre administraia parcului, populaia locala i vizitatori. Comportamentul civilizat contribuie la reducerea impactului asupra PNPC i a mediului in general. Creterea numarului de vizitatori. Acetia vor trebui sa fie abordai ca 2 categorii: Vizitatori care se concentreaza in zonele de agrement uor accesibile acest fapt permite o contientizare masiva i incurajarea acestora de a ramane in aceste zone ce au un nivel de contientizare, in general, mai ridicat ; Vizitatori care prefera parcurgerea traseelor mai dificile din masiv. Atragerea i incurajarea copiilor pentru realizarea de activitai in domeniul proteciei mediului. Educaia ecologica a copiilor are un efect social educativ mai larg asupra familiei i comunitaii. Beneficiile contientizarii sunt promovarea utilizarii durabile a resurselor, conservarea biodiversitaii, creterea numarului de turiti in zona, turitii avand
Pag. 142
mai multe cunotine despre valorile existente in zona i care se transforma in ambasadori ai Parcului. Pentru programele de contientizare trebuie avute in vedere urmatoarele grupuri inta: a) proprietari de terenuri, crescatori de animale, stapani de munte; b) copii, in special elevi; c) profesori; d) vizitatori; e) administraie publica locala; f) mass-media; g) ageni economici; h) sponsori; i) ONG-uri; j) Organizaii regionale, naionale; k) Preoi, grupuri religioase. Pentru realizarea contientizarii in funcie de grupurile inta trebuie folosite urmatoarele mesaje cheie: a) pastrarea unicitaii peisajului; b) nevoia conservarii i protejarii biodiversitaii; c) dezvoltare durabila a zonei; d) implicarea comunitailor in activitaile Parcului; e) promovarea imaginii Parcului. Ca parc naional, Piatra Craiului reprezinta o buna oportunitate pentru a conduce cercetari. Aceasta arie poate susine proiecte de cercetari sociologice i
Pag. 143
tiinifice in medii academice i de conservare. Exemple de cercetari efectuate recent sunt supravegherea speciilor de plante i animale in parc i studiul tendinelor turitilor in i in jurul PNPC. Viitoarele cercetari trebuie sa includa un inventar complet, multisezonal al numarului de turiti in zona. Datele curente sunt valabile numai vara care este varf de sezon i toamna i sunt reprezentative pentru un singur an. O serie de date multianuale vor permite administraiei parcului sa urmareasca tendinele turismului i impacturile pozitive sau negative ale acestuia in zona. 3.7. Situaia actuala a managementului Parcului In anul 2009 APNPC a devenit structura cu personalitate juridica, aflata in subordinea Regiei Naionale a Padurilor - Romsilva, infiinata in urma Hotararii Guvernului nr. 229/2009. Parcul funcioneaza in baza contractului de administrare, bugetul pentru funcionare fiind asigurat de catre Regia Naionala a Padurilor Romsilva. De asemenea, obinerea personalitaii juridice confera administraiei parcului dreptul de a participa la diverse programe de finanare in domeniu, in special POS Mediu. Indeplinindu-i atribuiile, Administraia Parcului Naional Piatra Craiului a obinut o dotare satisfacatoare cu echipamente de birou i de calcul, datorita proiectului finanat de GEF prin Banca Mondiala, de catre Guvernul Romaniei i Regia Naionala a Padurilor Romsilva incheiat in anul 2006, pentru o buna desfaurare a activitailor, precum i in urma derularii proiectului Life Natura Situri Natura 2000 in Parcul Naional Piatra Craiului, incheiat in anul 2007. Aceste echipamente insa, in special tehnica de calcul, sunt uzate fizic i moral, multe dintre ele fiind casate sau in curs de casare. De asemenea, autovehiculele aflate in dotarea administraiei sunt invechite, iar intreinerea lor este foarte costisitoare.
Pag. 144
Recent, in urma unui proiect PHARE implementat de autoritatea publica centrala pentru protecia mediului, administraia a fost dotata cu 11 GPS-uri, 10 staii radio portabile, un calculator desktop performant pentru GIS cu softul aferent, Adobe Photoshop, Corel Draw, un scanner cartografic. Echipamentul de teren, respectiv saci de dormit, corturi, achiziionat in urma acestor finanari este uzat i depreciat din cauza folosinei indelungate. Prin proiectul GEF a fost construit Centrul de Vizitare Zarneti, care este in prezent finalizat in proporie de 60%, ca urmare a insuficientei finanari din cauza devalorizarii dolarului, in perioada de timp de la proiectare la execuie. Administraia parcului intenioneaza sa depuna o propunere de finanare POS Mediu Axa 4, in vederea finalizarii Centrului de Vizitare i construirii unui punct de informare in zona Curmatura. Personalul angajat are un nivel inalt de educaie, respectiv studii superioare, este tanar i entuziast. De asemenea, faptul ca administraia Parcului este o subunitate a Regiei Naionale a Padurilor-Romsilva ii confera o anumita prestana, dar in acelai timp i obligaii. Sunt infiinate consiliile tiinific i consultativ ale Parcului, care indeplinesc rolurile de indrumare i consultare asupra activitailor desfaurate, componena acestora fiind reactualizata prin ordine ale ministrului mediului i padurilor in anul 2010. In viitor, insa, este necesara acoperirea unei pari mai mari din cheltuieli cu mijloace proprii de finanare, cat i gasirea unor alte surse de finanare. Astfel, PNPC este una din zonele pilot ale unui proiect GEF finanat prin UNDP Romania i implementat de Regia Naionala a Padurilor - Romsilva, care vizeaza Imbunatairea Managementului Financiar al Reelei de Parcuri din Carpai.
Pag. 145
Administraia beneficiaza de suportul ONG-urilor cu specific de mediu care acioneaza in zona, de cel al instituiilor descentralizate ale statului din domeniul proteciei mediului, precum i de cel al autoritailor locale i judeene. Totui, toate aciunile care se desfaoara in Parc de catre diferite organizaii necesita o mai buna coordonare, iar faptul ca PNPC este situat pe raza a 2 judee, Braov i Arge, nu contribuie la uurarea activitailor. Restituirea padurilor de pe suprafaa parcului catre fotii proprietari creeaza pericolul degradarii acestora, daca nu vor fi gospodarite in regim silvic.
Pag. 146
Capitolul 4.
ACIUNI
TEMA: 4.1. A. BIODIVERSITATE I PEISAJ OBIECTIV ACIUNI Meninerea intacta a populaiilor, habitatelor, elementelor geomorfologice-geologice i a trasaturilor caracteristice ale peisajului natural i antropic LIMIT Jumatate de an; Activ. cu prioritatea Parteneri pentru Note: E/ PRIORITATEA 1 implementare TINTA Se atribuie aciunilor care TREBUIE sa se desfaoare in perioada de implementare a planului de management; nu exista nici o scuza pentru eec PRIORITATEA 2 Aciuni ce AR TREBUI finalizate. Exista flexibilitate, dar trebuie sa existe o explicaie serioasa daca nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Aciunile ce se vor realiza daca mai exista timp i/ sau resurse dupa finalizarea aciunilor 1 i 2 PRIORITATEA
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 147
A1. Inventarierea faunei i florei i elaborarea harii speciilor i habitatelor rare, endemice i vulnerabile, cu accent pe zona sitului ROSCI 0194 care este situata in afara parcului. Realizarea listei roii pentru PNPC i actualizarea zonelor cu biodiversitate ridicata. A2. Realizarea de hari GIS, actualizate periodic, care sa prezinte localizarea, evoluia i starea de conservare a habitatelor parcului.
An1 H H 1 2 Speciile 1 i habitate le listate. Harile i lista roie produse Hari GIS 1
An2 H H 1 2
An3 H H 1 2
An4 H H 1 2
An5 H H 1 2 APNPC 1 in parteneriat cu institute de cercetare, universitai, asociaii profesionale, voluntari specializai
APNPC Administratia Parcului National Piatra Craiului

Pag. 148
Capitolul 4 ACIUNI
A3.Implementarea sistemului de monitorizare a biodiversitaii bazat pe protocoalele existente, precum i monitorizarea factorilor de mediu. Adaptarea masurilor de management in funcie de informatiile obinute in urma monitorizarii in vederea reducerii la minimum a impactului negativ asupra mediului, cu repercusiuni asupra starii de sanatate a populaiei. A4. Adoptarea de masuri speciale de protecie de cate ori este necesar.
Realiza 1 rea monitor izarii
Specii 1 i habitate conserv ate
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 149
A5. Identificarea i cartarea arealelor i a zonelor de refugiu ale speciilor de interes european, naional i local, incluzand ierbivorele i carnivorele mari i, unde e cazul, protejarea zonelor vulnerabile, de refugiu sau de cuibarit. A6. Identificarea zonelor de grohoti afectate de turism.
Hari 2 GIS i zone de refugiu i cuibarit menin ute. Harta 1 grohoti uri + harta zone afectate .,
APNPC in parteneriat cu institute de cercetare, universitai, asociaii profesionale, voluntari specializai APNPC in parteneriat cu voluntari, specialiti, ONG 2, SALVAMONT, APM 3
2 3
ONG- Organizaii Non Guvernamentale APM- Agenia pentru Protecia Mediului

Pag. 150
Capitolul 4 ACIUNI
Peteri 2 curate, acces limitat i specii menin ute. A8. Meninerea i Facilita 3 imbunatairea facilitailor de i vizitare a Peterii create. Dambovicioara i Urilor in acord cu normele de protejare a formaiunilor speologice i faunei cavernicole. A9. Intocmirea unui studiu Studiu 2 privind circulaia apelor intocmi subterane i, daca e cazul, t i eliminarea surselor de poluare. autorita i locale informa te. A7. Protejarea faunei peterilor neamenajate prin limitarea-nepromovarea accesului turitilor, interzicerea focului in peteri i a depozitarii gunoaielor.
APNPC parteneriat ONG
in cu
APNPC in parteneriat cu Administraia locala, ONG, coli
APNPC parteneriat specialiti domeniu
in cu in
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 151
A10. Identificarea, cartarea i Trasee 2 refacerea habitatelor degradate refacute de eroziune de-a lungul . traseelor turistice. A11. Continuarea monitorizarii traseelor de caarare i a impactului acestei activitai asupra speciilor i habitatelor din parc. A12. Eliminarea surselor de poluare a cursurilor de apa: aruncare gunoaie, tarle, gospodarii, vile Harta i 3 analiza trasee.
APNPC in parteneriat cu SALVAMONT, ONG, turiti, voluntari APNPC in parteneriat cu specialiti, SALVAMONT APNPC in parteneriat cu Garda de mediu, Apele Romane, AL 4 APNPC in parteneriat cu 5 APM, CJ , AL
Ape 2 nepolua te.
A13. Stabilirea de masuri de Masuri 2 management pentru culoarele stabilite de circulaie ale carnivorelor mari dintre PNPC i Parcul Natural Bucegi, care au fost incluse in Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Braov.
4 5
AL- Autoritai ale administraiilor publice locale CJ- Consilii Judeene

Pag. 152
Capitolul 4 ACIUNI
A14. Includerea conceptelor legate de conservarea biodiversitaii i a nealterarii peisajului in documentatiile de urbanism.
Docum 2 entatii de urbanis m adecvat e. A15 Completarea bazei Baza de 1 electronice de date pentru date biodiversitatea Parcului.
APNPC parteneriat APM, CJ,AL
in cu
A16. Monitorizarea starii Hari obiectivelor morfologice, GIS, date geologice i speologice
APNPC parteneriat institute cercetare, universitai, asociaii profesionale, voluntari specializai APNPC parteneriat institute cercetare; universitai; asociaii profesionale; voluntari specializai;
in cu de
in cu de
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 153
A17. Inventarierea i cartarea Hari zonelor degradate care necesita lucrari de reconstrucie ecologica i efectuarea de lucrari corespunzatoare.
APNPC in parteneriat cu institute de cercetare; universitai; asociaii profesionale; voluntari specializai;
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 154
TEMA: 4.2. B. CONSERVAREA TRADIIILOR Contientizarea cu privire la bogaia tradiiilor i motenirii culturale, incurajand dezvoltarea deprinderilor i cunoaterii asociate cu acestea. ACIUNI LIMITE/ Jumatate de an; Activ cu prioritatea Parteneri Note: INTA PRIORITATEA 1 pentru Se atribuie aciunilor care TREBUIE sa se desfaoare in perioada de impleme implementare a planului de management; nu exista nici o scuza pentru eec ntare PRIORITATEA 2 Aciuni ce AR TREBUI finalizate. Exista flexibilitate, dar trebuie sa existe o explicaie serioasa daca nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Aciunile ce se vor realiza daca mai exista timp i/ sau resurse du p a finalizarea aciunilor 1 i 2 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 B1. Organizarea i Participa 3 3 3 3 3 APNPC promovarea de rea la in parteneri evenimente ziua at cu culturale locale expopast ONG, oralis AL, localnici OBIECTIV Prioritatea
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 155
B2. Asigurarea unor puncte de desfacere a produselor tradiionale
Centre de vizitare, puncte de informar e, evenime nte B3. Efectuarea Studiu unor studii etnografice in zona de catre muzeul de etnografie, studeni la arhitectura B4. Promovarea Legislai scutirii de taxe e pentru persoanele care dein terenuri in Parc
APNPC in parteneri at cu ONG, localnici
APNPC in parteneri at cu Muzeul etnografi c BV, studeni arhitectu ra APNPC in parteneri at cu APM
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 156
B5.Integrarea valorilor comunitailor locale alaturi de cele naturale in strategia de promovare a turismului B6. Incurajarea pastrarii stilului arhitectonic in parteneriat cu autoritaile administraiei publice locale i judeene de urbanism
Strategia 2 de promova re a turismul ui
APNPC in parteneri at cu Comunit ai
Aplicare 2 a unui catalog i a unui set de reguli privind regimul construc ii-lor.
APNPC in parteneri at cu , AL, CJ, Primarii, Localnici
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 157
B.7 Investigarea fezabilitaii de dezvoltare a unor scheme de agricultura i mediu in vederea conservarii tradiiilor locale B.8 Incurajarea comunitailor locale in dezvoltarea de activitai economice care sa reduca presiunea negativa a acestora asupra PNPC.
Studiu
APNPC in parteneri at cu Primarii, CJ, Localnici APNPC in parteneri at cu Primarii, Localnici , ONG, Autorita i judeene
Suport in 2 scriere de proiecte, parteneri ate
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 158
TEMA: 4.3. C. UTILIZARE TEREN I RESURSE NATURALE OBIECTIV ACIUNI Meninerea i promovarea activitailor durabile de exploatare a resurselor in zone desemnate acestor activitai i reducerea pana la eliminare a celor nedurabile LIMITE/INTA Jumatate de an; Activ cu prioritatea Partene Note: PRIORITATEA 1 ri Se atribuie aciunilor care TREBUIE sa se desfaoare in pentru perioada de implementare a planului de management; nu implem exista nici o scuza pentru eec en-tare PRIORITATEA 2 Aciuni ce AR TREBUI finalizate. Exista flexibilitate, dar trebuie sa existe o explicaie serioasa daca nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Aciunile ce se vor realiza daca mai exista timp i/ sau resurse dupa finalizarea aciunilor 1 i 2 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 Prioritatea
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 159
C1. Monitorizarea evoluiei produciei, calitaii, biodiversitaii i degradarii paunilor montane.
Raport anual, dispar 1 efectele negative ale suprapaunatului i supratarlirii Caietele de licitaie 2 conin prevederile amintite. Tarlele se rotesc, nu se amplaseaza langa ape. Dispar efecte negative ale suprapaunatului.
C2. Urmarirea modului de realizare a caietelor de sarcini ale licitaiilor paunilor. Asistena indirecta: pori de tarlire, garduri electrice .
APNP C in partene riat cu Primar ie, APM APNP C in partene riat cu APM, AL
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 160
C3. Adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice i silvo-pastorale la limitele stabilite prin zonarea interna i prevederile planului de management i ale regulamentului parcului.
Planuri amenajare 1 silvice i silvopastorale adaptate.
C4. Participarea la evaluarea Numar de evaluari 1 speciilor de interes cinegetic facute cu din zona parcului. administratorul fondului cinegetic
APNP C in partene riat cu OS 6; ICAS 7, MADR 8 , CMN 9, APM APNP C in partene riat cu ITRSV 10 , APM, AJVPS 11 , OS
6 7
OS- Ocoale Silvice ICAS- Institutul de Cercetari i Amenajari Silvice 8 MADR- Ministerul Agriculturii i Dezvolt rii Rurale 9 CMN- Comisia Monumentelor Naturii 10 ITRSV- Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i Vanatoare 11 AJVPS- Asociaia Judeeana a Vanatorilor i Pescarilor Sportivi
Capitolul 4 ACIUNI Pag. 161
C5. Monitorizarea terenurilor Suprafee constante 3 folosite ca faneaa. de fanee in parc, de la un an la altul. C6. Contientizarea Numar de localnici 3 localnicilor despre contientizai importana i valoarea produselor naturale prin practicarea unei agriculturi ecologice. C7. Evaluarea resurselor nelemnoase i a altor produse ca piatra, nisip, pietri, ape minerale, i reglementarea exploatarii de piatra, nisip, pietri, ape minerale, i recoltarii de plante medicinale, pastrav, ciuperci, broate, melci, ferigi, muchi, humus i altele asemenea. Lista de resurse 2 identificate Studii de evaluare i eventuale cote posibil de extras. Activitate reglementata 2
APNP C in partene riat cu ONG APNP C in partene riat cu coli, ONG, AL APNP C in partene riat cu volunta ri speciali -zai, CMN, institut e speciali zate,
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 162
C8. Supravegherea recoltarii Stoparea recoltarii 2 produselor menionate la C7 ilegale a produselor i verificarea in teren a locale aplicarii regulamentelor. Localnici informai. 2 Pastrarea curateniei n zona alpina si subalpina.
C9. Informarea asupra metodelor de colectare i reciclare a deeurilor. Organizarea de actiuni de colectare a deseurilor din zona alpina si subalpina. C10. Impunerea respectarii debitelor de servitute la Barajul de la Satic; interzicerea altor amenajari hidroenergetice.
Debit de servitute 1 asigurat la Barajul Satic. Nu apar alte amenajari hidroenergetice.
APNP C in partene riat cu APM, ANRM APNP C in partene riat cu ONG, APM APNP C in partene riat cu APM, DAAV
12
12
DAAV- Direcia Apelor Arge- Vedea

Pag. 163
Capitolul 4 ACIUNI
C11.Amplasarea unor Rezervoare rezervoare de apa meteorica amplasate in zona de creasta, pentru stingerea incendiilor
1 C12 Sprijinirea prin toate Scheme de plata mijloacele a implementarii implementate schemelor de plata catre proprietarii de terenuri a serviciilor ecosistemelor i a compensaiilor pentru restriciile impuse de regimul de arie protejata.
APNP C in partene riat cu SALVA MONT, institut e speciali za-te APNP C in partene riat cu autorit aiale admini straiei publice locale, institui i descent ralizate
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 164
TEMA: 4.4. D. TURISM I RECREERE OBIECTIV ACIUNI Crearea de oportunitai pentru un turism civilizat, in scopul limitarii impactului asupra mediului inconjurator LIMITE/ Jumatate de an; Activ. cu prioritatea Parteneri Note: INTA PRIORITATEA 1 pentru Se atribuie aciunilor care TREBUIE sa de implementare desfaoare in perioada de implementare a planului de management; nu exista nici o scuza pentru eec PRIORITATEA 2 Aciuni ce AR TREBUI finalizate. Exista flexibilitate, dar trebuie sa existe o explicaie serioasa daca nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Aciunile ce se vor realiza daca mai exista timp i/ sau resurse dupa finalizarea aciunilor 1 i 2 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 Prioritate
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 165
D1. Dirijarea accesului turistic in parc in funcie de interesele de conservare i reducerea riscului producerii accidentelor D2. Materializar ea in teren a traseelor turistice in funcie de noua zonare turistica
Actualizarea 1 harii cu modificarile reelei de trasee turistice, regulamentul parcului
APNPC in parteneriat cu SALVAMONT, ONG, cabanieri
Trasee marcate 1 corespunzator, bariere, scaderea numarului de accidente, starea de conservare
APNPC in parteneriat cu SALVAMONT, ONG, voluntari
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 166
D3. Aciuni de igienizare in vederea reducerii impactului negativ al turismului asupra mediului i monitorizar ea sistemului de colectare i evacuare a deeurilor, conform cu legislaia in vigoare
Mai puine 2 deeuri, parteneriate cu O.N.G. uri, coli, comunitai locale implicate
APNPC in parteneriat cu ONG, voluntari, comunitai, coli, AL
Firme salubritate
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 167
D4. Asigurarea unei infrastructur i corespunzat oare turismului: centre de vizitare i puncte de informare, trasee, refugii D5. Desemnarea locurilor de campare, parcari
Centre de 1 vizitare i puncte de informare, trasee marcate, refugii
APNPC in parteneriat cu Voluntari, ONG, SALVAMONT
Puncte campare, parcari
de 2
APNPC in parteneriat cu AL, ONG, proprietari, APM
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 168
D6. Amenajarea , reabilitarea i meninerea refugiilor montane D7. Infiinarea de trasee educative D8. Delegarea catre echipele SALVAMO NT locale a organizarii i supravegher ii activitailor de turism alpinism
Refugii
APNPC in parteneriat cu ONG, voluntari, SALVAMONT, firme, APM APNPC in parteneriat cu SALVAMONT, ONG, voluntari APNPC in parteneriat cu SALVAMONT
Trasee
Informari periodice reciproce
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 169
D9. Organizarea unui turism specializat pe diverse domenii : ornitologic, botanic, silvic, geologic D10.Vanzar ea sau inchirierea, prin centrele de vizitare i punctele de informare a diferitelor materiale sau echipament e legate de turism
Turism specializat organizat
APNPC in parteneriat cu SALVAMONT, ONG, voluntari, firme de turism
Obinerea venituri
de 3
APNPC in parteneriat cu Voluntari, ONG, comunitai
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 170
D11. Informarea comunitail or locale pentru a dezvolta facilitai de transport, cazare i alte produse D12. Coordonare a activitaillor turistice din Parc, promovand u-le pe cele cu impact minim i oferind informaiile necesare turitilor.
Produse turistice noi
APNPC in parteneriat cu ONG, comunitai, firme
Rapoarte de 2 activitate ale rangerilor,
APNPC in parteneriat cu SALVAMONT, ONG, voluntari
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 171
D13. Implementa rea strategiei de vizitare a parcului. D14. Devierea traseelor turistice din zonele sensibile de grohoti, daca este posibil, sau avertizarea asupra sensibilitaii zonei. D15. Introducere a tarifului de intrare in Parc.
13
Strategie realizata
Trasee deviate 2 sau avertizate.
Tarif incasat
APNPC in parteneriat cu ONG, voluntari , MMSC 13
MMSC-Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 172
D16. Monitorizar ea turismului D17. Intreinerea observatoar elor pentru pasari.
Date prelucrate, hari Observatoare realizate.
APNPC in parteneriat cu SALVAMONT, ONG, voluntari APNPC in parteneriat cu ONG, voluntari
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 173
TEMA: 4.5. E. EDUCAIE I CONTIENTIZARE OBIECTIV - Informarea publicului i schimbarea atitudinii i comportamentului vizitatorilor prin contientizare - Imbunatairea atitudinii comunitailor locale i a factorilor de decizie faa de valorile parcului prin informare, contientizare i consultare LIMITE/ Jumatate de an; Activ cu prioritatea Parteneri Note: INTA PRIORITATEA 1 pentru Se atribuie aciunilor care TREBUIE sa se implementare desfaoare in perioada de implementare a planului de management; nu exista nici o scuza pentru eec PRIORITATEA 2 Aciuni ce AR TREBUI finalizate. Exista flexibilitate, dar trebuie sa existe o explicaie serioasa daca nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Aciunile ce se vor realiza daca mai exista timp i/ sau resurse dupa finalizarea aciunilor 1 i 2 An1 An2 An3 An4 An5 H H H H H H H H H H 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 Prioritate
Pag. 174
ACIUNI
Capitolul 4 ACIUNI
E1. Amenajarea centrelor de Centre de 1 vizitare, a punctelor de vizitare, puncte informare i a chiocurilor de informare informative.
E2. Amplasarea de panouri Panouri, educative i informative in informaie teren i intreinerea acestora
E3. Editarea de materiale brouri, 1 educaionale i informative pliante, hari, cari potale, postere i alte materiale informative
APNPC in parteneriat cu Muzeul Firme amenajari interioare APNPC in parteneriat cu ONG Voluntari, SALVAMON T APNPC in parteneriat cu ONG Firme
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 175
E4. Dezvoltarea unui Materiale program educativ in coli didactice, cluburi ecologice, tabere
APNPC in parteneriat cu ONG Voluntari coli Inspectorat colar APNPC in parteneriat cu ONG Specialist cercetator
E5. Editarea unui buletin Buletin informativ periodic i a unei informativ reviste tiinifice
E6. Actualizarea paginii web Numarul de 1 a parcului vizitatori ai paginii web E7. Aciuni care dau Programe cu 2 posibilitatea publicului sa O.N.G.-uri, participe la activitaile coli parcului: igienizare, plantaii i altele asemenea.
APNPC in parteneriat cu coli ONG Voluntari OS
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 176
E8. Intalniri de lucru cu Primarii, administraiile publice locale consilii locale pentru informari reciproce
E9. Promovarea imaginii parcului prin participarea la manifestari naionale i internaionale, mass media
Numarul de 2 articole, reportaje, materiale informative E10 Colaborari cu ONG. Programe de 3 u i,r SALVAMONT i cu contientizare Asociaia Ghizilor Montani
E11. Organizarea de evenimente cum ar fi ziua parcului i alte activitai dedicate Parcului
Evenimentele, 3 numarul de oameni prezeni la aceste evenimente, caiet de impresii
APNPC in parteneriat cu Mass media ONG AL APNPC in parteneriat cu Mass media ONG APNPC in parteneriat cu ONG, SALVAMON T APNPC in parteneriat cu Comunitai, Localnici Autoritai locale i judeene APM
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 177
E12. Intalniri i stabiliri de Seminarii, relaii cu comunitaile locale, intalniri comunitatea tiinifica, pentru lucru promovarea imaginii parcului
2 de
E13. Monitorizarea Chestionare, 3 impactului procesului de mai puine deeuri contientizare
E14. Promovarea fostei cariere de pe Raul Zarnetilor ca exemplu negativ de utilizare a resurselor naturale. E15 Sensibilizarea turitilor i ciobanilor asupra importanei jnepeniurilor prin montarea de indicatoare, tablie
Aciuni promovare.
APNPC in parteneriat cu Comunitai Lideri ONG Consiliul tiinific APNPC in parteneriat cu ONG Voluntari SALVAMON T APNPC in parteneriat cu ONG APNPC in parteneriat cu Voluntari, specialiti, ONG, SALVAMON T, APM
indicatoare 2 montate pe trasee.
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 178
E16. Amplasarea de panouri informative pentru traseele de caarare i pe traseele care traverseaza grohotiurile E17. Realizarea unor aciuni i materiale informative legate de reeaua Natura 2000
Realizare amplasare panouri Concepere tiparire materiale
i 2
APNPC in parteneriat cu Voluntari, ONG
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 179
TEMA: 4.6. F. MANAGEMENTUL PARCULUI OBIECTIV - Gospodarirea parcului va asigura resursele umane financiare i fizice necesare atingerii obiectivelor planului de management, obinand in acelai timp recunoaterea locala, naionala i internaionala. - Limitele parcului i zonarea interna vor fi stabilite i legal constituite LIMITE/ Jumatate de an; Activ. cu prioritatea Parteneri pentru Note: INTA PRIORITATEA 1 implementare Se atribuie aciunilor care TREBUIE sa de desfaoare in perioada de implementare a planului de management; nu exista nici o scuza pentru eec PRIORITATEA 2 Aciuni ce AR TREBUI finalizate. Exista flexibilitate, dar trebuie sa existe o explicaie serioasa daca nu vor fi realizate PRIORITATEA 3 Aciunile ce se vor realiza daca mai exista timp i/ sau resurse dupa finalizarea aciunilor 1 i 2 An1 An2 An3 An4 An5 H H H H H H H H H H 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 Prioritate
ACIUNI
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 180
F1. Adaptarea organigramei administraiei parcului la necesitaile de aplicare ale planului de management F2. Gasirea de surse de autofinanare i atragerea unor noi surse de finanare F3. Crearea infrastructurii
Organigrama 1 adaptata, 6 ageni de teren angajai
APNPC in parteneriat cu 14 RNP , DS 15, MMSC
Venituri
Centre de 1 vizitare, puncte de informare, refugii, trasee, alte dotari
APNPC in parteneriat cu 16 UE , GEF17, ONG, MMSC, APNPC in parteneriat cu ONG, SALVAMONT, AL, Comunitai
RNP- Regia Naionala a Padurilor- Romsilva DS- Direcii silvice 16 UE- Uniunea Europeana 17 GEF- Facilitatorul Global de Mediu
14 15
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 181
F4. Meninerea colaborarilor existente i informarea i/ sau atragerea ONG. urilor, autoritailor administraiilor publice locale i a celor descentralizate ale statului, precum i a mass-media, pentru aplicarea planului de management F5. Comunicarea limitelor i a zonarii interne catre Direciile de Urbanism i Amenajarea Teritoriului ale Consiliilor Judeene Arge i Braov
ONG. uri 2 implicate, articole media i autoritai informate/ implicate
APNPC in parteneriat cu ONG, AL, AJ, APM, media
Harta cu limite 1 i zonarea interna inaintata birourilor specializate
APNPC in parteneriat cu APM, CJ, CL
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 182
F6. Materializarea limitelor pe teren i meninerea acestora F7. Organizarea intalnirilor bianuale ale Consiliului tiinific i Consultativ ale PNPC i meninerea contactului cu membrii acestora F8. Imbunatairea nivelului de calificare a personalului
Borne, panouri, 1 indicatoare Intalnirile organizate 1
APNPC in parteneriat cu OS, ICAS, ONG APNPC in parteneriat cu OS, ICAS, ONG
Echipa profesionista
F9.Elaborarea i Planuri implementarea lucru planurilor de lucru anuale bazate pe planul de management
de 1
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 183
F10.Aplicarea regulamentului funcionare parcului
Regulament de aplicat al
Actiunile
prevazute
in
Capitolul 4 ACIUNI
Pag. 184
Capitolul 5.
REGULAMENTUL PARCULUI NAIONAL PIATRA CRAIULUI I AL SITULUI ROSCI 0194 PIATRA CRAIULUI
CAPITOLUL I INFIINAREA, SCOPUL, LIMITELE, ZONAREA I MANAGEMENTUL PARCULUI NAIONAL PIATRA CRAIULUI I SITULUI ROSCI 0194 PIATRA CRAIULUI
Art. 1 - (1) Parcul Naional PIATRA CRAIULUI, infiinat prin Ordinul ministrului apelor, padurilor i mediului inconjurator nr. 7/1990 i confirmat prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III a- arii protejate, este arie protejata de interes naional. (2) Termenul care denumete in textul prezentului regulament Administraia Parcului Naional Piatra Craiului este APNPC. (3) Termenul care denumete in textul prezentului regulament Parcul Naional Piatra Craiului este PNPC. Art. 2 - (1) PNPC face parte din categoria parcurilor naionale, ce au drept scop protecia i conservarea unor eantioane reprezentative de ecosisteme pentru spaiul biogeografic naional, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri tiinifice, educative, recreative i turistice.
Capitolul 5 Regulamentul parcului
Pag. 185
(2) PNPC corespunde categoriei II IUCN Parc naional: arie protejata gestionata in principal pentru protecia ecosistemelor i recreere. Art. 3 - (1) Limitele Parcului Naional Piatra Craiului, conform suprafeei stabilite in Legea nr. 5/2000, sunt cele prezentate aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 230/2003 i descrise in anexa nr. 10. Suprafaa Parcului este de 14766 ha. (2) Prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 a fost infiinat ROSCI 0194 Piatra Craiului, constituit pe suprafaa parcului i parial in afara acestuia. Art. 4 - Responsabilitatea managementului PNPC i a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului revine APNPC, filiala cu personalitate juridica a Regiei Naionale a Padurilor - Romsilva, creata prin Hotararea Guvernului nr. 229/2009. APNPC asigura coordonarea unitara a tuturor activitailor de pe raza sa, in vederea conservarii diversitaii biologice i a utilizarii durabile a resurselor naturale in conformitate cu planul de management i zonarea interna a parcului. Art. 5 - Activitaile APNPC legate de conservarea biodiversitaii sunt aprobate i coordonate de Consiliul tiinific al PNPC. Art. 6 - Participarea factorilor interesai la gospodarirea Parcului i a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului se asigura prin Consiliul Consultativ de Administrare, care are un rol consultativ in planificarea i realizarea activitailor legate de gospodarirea acestora. Art. 7 - Regulamentul PNPC cuprinde regulile specifice care trebuie aplicate in PNPC pentru atingerea masurilor de management specifice pentru parcul naional i pentru situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, constituit pe suprafaa parcului i parial in afara acestuia.
Pag. 186
Art. 8 - (1) Activitaile care se desfaoara pe suprafaa PNPC i a ROSCI0194 se supun avizarii APNPC. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activitai in PNPC i, dupa caz, in vecinatatea acestora se realizeaza numai cu avizul APNPC. (2) Activitaile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ asupra mediului in aria protejata i asupra sanataii populaiei din zona invecinata se supun procedurii de evaluare de mediu sau, respectiv, de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv evaluare asupra starii de sanatate a populaiei. (3) Avizele APNPC pentru activitaile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ asupra mediului in aria protejata, respectiv asupra sanataii populaiei din zona invecinata se emit in baza Hotararilor de Consiliu tiinific, date in urma analizarii solicitarilor de catre membrii Consiliului tiinific i vor fi comunicate i reprezentanilor Direciilor de Sanatate Publica locale. Art. 9 (1) In vederea avizarii activitailor/planurilor/proiectelor care urmeaza sa se desfaoare pe suprafaa PNPC, solicitanii depun o cerere scrisa la APNPC insoita de urmatoarele: a) prezentarea/descrierea solicitantului, date de contact; b) localizarea activitailor/planurilor/proiectelor pentru care se solicita avizul; c) descrierea activitailor/planurilor/proiectelor pentru care se solicita avizul, inclusiv perioada propusa de desfaurare i modalitaile/tehnologiile propuse de executare; d) documentaia tehnica aferenta, dupa caz; e) alte avize, studii i autorizaii obinute, dupa caz; (2) In funcie de solicitare, APNPC solicita informaii i documentaii suplimentare relevante.
Pag. 187
(3) In avizele eliberate APNPC poate insera condiii privind desfaurarea activitailor/planurilor/proiectelor. (4) Valabilitatea unui aviz eliberat de APNPC este de 1 an de la data eliberarii. (5) Avizele negative eliberate de APNPC vor fi insoite de o motivaie a respingerii solicitarii respective (6) Pe parcursul desfaurarii activitailor/planurilor/proiectelor avizate, APNPC verifica respectarea condiiilor impuse in avizele eliberate precum i respectarea documentaiilor, modalitailor i tehnologiilor propuse de solicitani. In caz de nerespectare a acestora, APNPC solicita remedierea aspectelor sesizate i, in cazuri motivate, poate retrage avizul dat. In cazul retragerii avizelor APNPC, lucrarile respective in derulare se sisteaza, iar APNPC informeaza autoritaile de mediu cu privire la retragerea avizului dat. Nu se accepta reavizarea unui solicitant care nu a respectat condiiile impuse prin avizul dat de catre APNPC. Art. 10 Din punct de vedere al zonarii, PNPC cuprinde: (1) Zona de protecie stricta, in suprafaa de 6292 ha, cu limitele descrise in anexa nr. 11. In Zonele cu Protecie Stricta sunt permise doar activitaile de cercetare, educaie i ecoturism,cu urmatoarele limitari: a)activitaile de cercetare se supun prevederilor articolului 24 din prezentul regulament; b)activitaile educative se desfaoara cu avizul i in organizarea APNPC; c)activitaile de ecoturism se desfaoara numai pe traseele turistice marcate i omologate i deschise circulaiei turistice in funcie de sezon, precum i pe trasee omologate de alpinis m i escalada, cu respectarea regulilor generale de vizitare i comportament prevazute in prezentul regulament.
Pag. 188
d)in arboretele cuprinse in zona de protecie stricta nu se admit nici un fel de intervenii sau derogari de la regimul de protecie al tipului funcional TI, fiind permise doar interveniile pentru stingerea operativa a incendiilor. (2) Zona de Protecie integrala este in suprafaa de 104 ha, iar limitele sunt descrise in anexa nr. 11. In aceasta zona intra i Petera Liliecilor, cu o suprafaa de 1ha. Conform art. 22 alin. (6) din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile i completarile ulterioare, in zona de protecie integrala sunt interzise: a)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum i orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecie i/sau de conservare; b)activitaile de construcii-investiii, cu excepia celor destinate administrarii ariei naturale protejate i/sau activitailor de cercetare tiinifica ori a celor destinate asigurarii siguranei naionale sau prevenirii unor calamitai naturale. In zona de protecie integrala, in afara perimetrului rezervaiei tiinifice, se pot desfaura urmatoarele activitai: a)tiinifice i educative; b)activitai de ecoturism care nu necesita realizarea de construcii-investiii; c)utilizarea raionala a pajitilor pentru cosit i/sau paunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunitailor care dein pauni sau care dein dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislaia naionala in vigoare, pe suprafeele, in perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flora i fauna prezente; d)localizarea i stingerea operativa a incendiilor;
Pag. 189
e)interveniile in scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, i aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; f) aciunile de inlaturare a efectelor unor calamitai, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. In cazul in care calamitaile afecteaza suprafee de padure, aciunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei, in baza hotararii consiliului tiinific, i cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor; g)aciunile de prevenire a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care nu necesita extrageri de arbori, i aciunile de monitorizare a acestora; h)aciunile de combatere a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure, in cazul in care apar focare de inmulire, cu avizul administraiei, in baza hotararii consiliului tiinific, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. (3) Zona de conservare durabila are o suprafaa de 7034 ha, iar limitele acesteia sunt descrise in anexa nr. 11. In zonele de conservare durabila se pot desfaura urmatoarele activitai: a)tiinifice i educative; b)activitai de ecoturism care nu necesita realizarea de construcii-investiii; c)utilizarea raionala a pajitilor pentru cosit i/sau paunat pe suprafeele, in perioadele i cu speciile i efectivele avizate de APNPC, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flora i fauna prezente; d)localizarea i stingerea operativa a incendiilor; e) interveniile pentru meninerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitai biotice care constituie obiectul proteciei, cu
Pag. 190
aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, a planului de aciune provizoriu, elaborat i valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; f) interveniile in scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; g) aciunile de inlaturare a efectelor unor calamitai, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. In cazul in care calamitaile afecteaza suprafee de padure, aciunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate ulterior de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; h) activitaile de protecie a padurilor, aciunile de prevenire a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitai care depaesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor; i)activitai tradiionale de utilizare a unor resurse regenerabile, in limita capacitaii productive i de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci i de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfaura numai cu acordul administraiei ariei naturale protejate; j)lucrari de ingrijire i conducere a arboretelor, lucrari speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerarii naturale i fara extragerea lemnului mort, cu
Pag. 191
excepia cazurilor in care se manifesta atacuri de daunatori ai padurii ce se pot extinde pe suprafee intinse, in primul rand de parcele intregi limitrofe zonelor cu protecie stricta sau integrala, in restul zonei-tampon fiind permisa aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite i cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricii, conform celor menionate la CAPITOLUL II OBLIGAII LEGATE DE DESFAURAREA ACTIVITAILOR IN PNPC al prezentului regulament. k) activitai tradiionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus. In zonele de conservare durabila este interzisa realizarea de construcii noi, cu excepia celor ce servesc strict administrarii ariei naturale protejate sau activitailor de cercetare tiinifica ori a celor destinate asigurarii siguranei naionale sau prevenirii unor calamitai naturale. (4) Zona de dezvoltare durabila are o suprafaa de 1336 ha, limitele zonei de dezvoltare durabila sunt descrise in anexa nr. 11. In zona de dezvoltare durabila sunt permise : a) toate activitaile corespunzatoare zonei de conservare durabila, b) activitai de construcii investiii, cu respectarea legislaiei in vigoare i a prevederilor articolului 23 din prezentul regulament c) activitai tradiionale de cultivare a terenurilor agricole i de cretere a animalelor;
Pag. 192
d) activitai specifice modului de producie ecologic de cultivare a terenului agricol i creterea animalelor, in conformitate cu legislaia specifica din sistemul de agricultura ecologica; e) alte activitai tradiionale efectuate de comunitaile locale. (5) Zona situata in cadrul ROSCI 0194 Piatra Craiului in afara limitei PNPC are o suprafaa de 3102,5 ha. In aceasta zona se pot desfaura urmatoarele activitai: a) tiinifice i educative; b) activitai de ecoturism; c) utilizarea raionala a pajitilor pentru cosit i/sau paunat numai cu animale domestice, de catre proprietarii care dein pauni sau care dein dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislaia naionala in vigoare, pe suprafeele, in perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flora i fauna prezente; d) localizarea i stingerea operativa a incendiilor; e) interveniile pentru meninerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitai biotice care constituie obiectul proteciei, cu aprobarea planului de aciune provizoriu de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; f) interveniile in scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor;
Pag. 193
g) aciunile de inlaturare a efectelor unor calamitai, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. In cazul in care calamitaile afecteaza suprafee de padure, aciunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate ulterior de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; h) activitaile de protecie a padurilor, aciunile de prevenire a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitai care depaesc prevederile amenajamentelor, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor; i) activitai tradiionale de utilizare a unor resurse regenerabile, in limita capacitaii productive i de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci i de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfaura numai cu aprobarea administraiei ariei naturale protejate; j) activitai tradiionale de cultivare a terenurilor agricole i de cretere a animalelor, precum i alte activitai tradiionale efectuate de comunitaile locale; k) lucrari de ingrijire i conducere a arboretelor i lucrari de conservare; l) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite i cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor succesive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor in crang, in salcamete i in zavoaie de plop i salcie. In cazul arboretelor de plop euramerican se
Pag. 194
poate aplica i tratamentul taierilor rase in parchete mici, iar in arboretele de molid, taieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; m) activitai de vanatoare cu avizarea cotelor de recolta i a aciunilor de vanatoare de catre APNPC. Avizarea cotelor de recolta de APNPC se face in baza hotararii Consiliului tiinific; n) activitai de pescuit sportiv; o) in afara activitailor descrise anterior, in aceasta zona sunt permise i alte activitai/planuri/proiecte daca, in urma parcurgerii procedurii de evaluare adecvata, se constata ca nu au impact semnificativ asupra speciilor i habitatelor pentru care situl a fost desemnat. Art. 11 - Scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, se face cu respectarea prevederilor legale in vigoare si numai cu acordul administratorului emis in baza aprobarii autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i a autoritaii publice centrale in domeniul agriculturii i/sau silviculturii.
CAPITOLUL II OBLIGAII LEGATE DE DESFAURARE A ACTIVITAILOR IN PNPC
Silvicultura
Pag. 195
Art. 12 - (1) Fondul Forestier Naional de pe suprafaa PNPC se supune reglementarilor Codului Silvic - Legea nr. 46/2008, cu modificarile i completarile ulterioare. (2) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier naional inclus in PNPC se executa numai activitai silvice prevazute in amenajamentele silvice atat pentru padurile de stat cat i pentru padurile private, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind zonarea funcionala a padurilor i a PNPC i a prevederilor din prezentul regulament. (3) Se interzic orice fel de intervenii in padurile din zonele de protecie stricta sau de protecie integrala. Se interzice cu desavarire taierea jnepenilor sau incendierea lor. (4) In zonele cu protecie stricta nu se executa lucrari de exploatare a padurilor, nu se accepta intervenii in cazul apariiei unor calamitai naturale provocate de factori abiotici sau biotici, personalul silvic executa paza acestor paduri i dupa caz, stingerea incendiilor. (5) In zonele de protecie integrala nu se executa lucrari de exploatare a padurilor, cu excepia celor permise de Ordonana de urgena a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile i completarile ulterioare i menionate la art. 10 alin (2) al prezentului regulament. (6) In zona de conservare durabila se pot desfaura activitai silvice conform art. 10 alin. (3) al prezentului regulament. (7) Pe terenurile cu vegetaie forestiera situate in afara fondului forestier naional din PNPC se respecta, conform Codului Silvic, normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase, reglementarile privind circulaia materialelor lemnoase, se asigura ingrijirea i protecia vegetaiei forestiere. (8) Se interzice taierea rasa i defriarea vegetaiei forestiere din afara fondului forestier din PNPC.
Pag. 196
(9) Taierile in vegetaia forestiera din afara fondului forestier naional se fac cu avizul APNPC. (10) In vegetaia forestiera din afara fondului forestier naional se interzice executarea de taieri a caror amplasare i/sau volum de extras pot afecta habitatele ce fac obiectul proteciei in situl NATURA 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului. (11) La avizarea lucrarilor silvice, APNPC va urmari realizarea prevederilor ghidului practic de gospodarire a padurilor in arii naturale protejate i incadrarea in fia de evaluare a lucrarilor silvice, prezentate in anexele nr. 12 i nr. 13. (12) Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puiei sau lastari din fondul forestier naional i din vegetaia forestiera din afara fondului forestier naional, indiferent de forma de proprietate sunt interzise. (13) Realizarea de drumuri forestiere noi, precum i realizarea de noi cai de colectare - apropiere a lemnului sunt activitai care pot avea impact negativ asupra ariei naturale protejate i se pot executa numai cu avizul APNPC
(14) Amenajamentele silvice, atat pentru fondul forestier de stat, pentru cel proprietate a unitailor administrativ teritoriale cat i pentru fondul forestier privat de pe raza PNPC, in scopul punerii in concordana cu Planul de Management al Parcului, vor fi avizate de APNPC cu Hotararea Consiliului tiinific al Parcului. Pentru aceasta, beneficiarul/firma care efectueaza lucrarile de amenajare invita la Conferina I de amenajare un reprezentant al APNPC i depune la Administraia parcului o copie a carnetului de teren in vederea efectuarii verificarii lucrarilor de teren. De asemenea, beneficiarul/firma care efectueaza lucrarile de amenajare va solicita participarea unui membru al APNPC la aceste verificari la o data ulterioara, stabilita de comun acord. Dupa verificarea in teren depune la APNPC o
Pag. 197
copie a listelor pentru conferina a II-a de amenajare cu cel puin o luna inainte. Autoritatea competenta pentru aprobarea amenajamentelor i a studiilor sumare de amenajare invita un reprezentant al APNPC la conferinele de amenajare i la comisiile de avizare. (15) La incadrarea padurilor in grupe, subgrupe i tipuri funcionale se va ine cont i de prevederile ghidului de amenajare i gospodarire a padurilor in arii naturale protejate prevazut in anexa nr. 12. (16) APNPC avizeaza aplicarea in practica a tipului, intensitaii i volumului tratamentelor/taierilor aplicate in fondul forestier naional i in vegetaia forestiera din afara fondului forestier naional de pe raza PNPC, urmand a sesiza Direciile Silvice Braov i Piteti i Serviciul de Arii Protejate din cadrul Regiei Naionale a Padurilor - Romsilva in cazul constatarii unor nereguli in fond forestier naional de stat i respectiv Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic i Vanatoare in cazul constatarii unor nereguli in fond forestier naional privat, sau proprietate a unitailor administrativ teritoriale sau in cazul vegetaiei forestiere din afara fondului forestier naional. In acest sens vor fi parcurse urmatoarele etape: a) proprietarii de padure vor inainta APNPC, prin intermediul ocoalelor silvice care le administreaza padurea, o cerere de aprobare a marcarii. Aceasta trebuie sa conina obligatoriu urmatoarele elemente: numele proprietarului i adresa, unitatea de producie i unitatea amenajistica unde se afla proprietatea, o copie a actelor doveditoare a propietaii, o co p ie du p a descriererea parcelara a unitailor amenajistice in care se afla proprietatea respectiva, precum i o copie dupa Avizul Comisiei de Avizare Silvicultura a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic i de Vanatoare in cazul Studiilor Sumare de Amenajament avizate inainte de intrarea in vigoare a Ordonanei de urgena a Guvernului nr. 139/2005 privind
Pag. 198
administrarea padurilor din Romania, aprobata cu modificari i completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile i completarile ulterioare; b) dupa aprobarea cererii de marcare de catre APNPC, la o data stabilita de comun acord de administraia parcului i ocolul silvic, se executa in prezena unui reprezentant al APNPC marcarea in teren a arborilor ce urmeaza sa fie extrai; c) se transmite la APNPC spre avizare o copie a Actului de Punere in Valoare; d) se transmite ocolului silvic avizul Actului de Punere in Valoare; e) inainte de inceperea lucrarilor de exploatare, ocolul silvic va trimite la APNPC autorizaia de exploatare in vederea avizarii. Avizul dat de catre APNPC se transmite oficial catre Agenia pentru Protecia Mediului Braov, respectiv Arge. (17) Structurile de administrare silvica sunt obligate sa inainteze APNPC, in vederea avizarii, inainte de inceperea noului an forestier, borderoul/planul de amplasare a taierilor de masa lemnoasa pe suprafaa PNPC. (18) Structurile de administrare ale fondului forestier naional de pe raza PNPC, sunt obligate sa transmita anual catre APNPC situaia aplicarii amenajamentelor silvice pe aceste terenuri.
Regimul speciilor de plante i animale salbatice Art. 13 - (1) Conform dispozitiilor Legii nr. 407/2006 a vanatorii i proteciei fondului cinegetic, cu modificarile i completarile ulterioare, pe poriunile de fonduri cinegetice de pe suprafaa parcului vanatoarea este interzisa, cu urmatoarele excepii: in fonduri cinegetice, recoltarea exemplarelor din speciile de fauna salbatica admise la vanatoare i a cainilor fara stapan se realizeaza, in condiiile legii, de gestionarul fondului cinegetic respectiv, cu acordul administratorului, la solicitarea administraiei parcului, avizata de consiliul
Pag. 199
tiinific, in interesul protejarii faunei i florei salbatice, al conservarii habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, in interesul sanataii i securitaii publice sau pentru alte raiuni de interes public major. (2) Aciunile de evaluare a populaiilor speciilor din fauna salbatica i de interpretare a rezultatelor se fac de catre gestionarii fondurilor cinegetice i APNPC in fiecare an. Organizaiile care doresc sa participe la aceaste aciuni vor solicita acest lucru in scris in timp util. (3) Pentru situaii de excepie, respectiv pagube produse de animale din speciile de fauna, control populaional necesar in caz de cretere anormala a populaiilor, APNPC poate solicita derogari in conformitate cu legislaia in vigoare de la Autoritatea Publica Centrala care raspunde de Silvicultura. (4) Accesul persoanelor inarmate cu arme de vanatoare in interiorul parcului se face cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Orice persoana care din motive obiective trebuie sa fie inarmata cu arme de vanatoare pe suprafaa parcului va anuna in scris cu minim trei zile inainte administraia parcului asupra acestui fapt, specificand motivul, perioada de timp in care se va afla in parc precum i traseul pe care il va parcurge in parc cu intervalele orare corespunzatoare. (5) Este interzisa : a) deinerea neautorizata in captivitate a exemplarelor din fauna salbatica; b) tulburarea linitii in perioadele de inmulire i de cretere a puilor; c) accesul pe teritoriul parcului cu caini neinui in lesa, excepie facand cainii insoitori de turme sau cirezi sau cei utilitari; d) lasarea libera a cainilor insoitori de turme sau cirezi pe teritoriul parcului, altfel decat vaccinai, dehelmitizai i cu jujeu de dimensiuni i materiale legale; (6 ) Pen r tu sp e ciile d e plante i an m i ale salbatice terestre, acvatice i subterane, care se afla sub regim strict de protecie, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4A i 4B din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 57/2007, cu
Pag. 200
modificarile i completarile ulterioare, precum i speciile incluse in lista roie naionala sunt interzise: a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; b) perturbarea intenionata in cursul perioadei de reproducere, de cretere, de hibernare i de migraie; c) distrugerea barlogurilor, vizuinelor sau culcuurilor; d) deteriorarea, distrugerea i/sau culegerea intenionata a cuiburilor i/sau oualor din natura; e) deteriorarea i/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna; f) recoltarea florilor i a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intenie a acestor plante in habitatele lor naturale, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; g) deinerea, transportul, comerul sau schimburile in orice scop ale exemplarelor luate din natura, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. (7) Colectarea/recoltarea de specii de flora i fauna se poate face doar in scop tiinific i numai cu acordul scris al APNPC, cu excepia speciilor comune de plante folosite in scop medicinal care urmeaza regimul prevazut la alin (8) pe baza recomandarii Consiliului tiinific, numai dupa obinerea avizului autoritaii centrale pentru protecia mediului. (8) Colectarea speciilor de plante medicinale comune se poate face numai in suprafeele situate in afara zonelor cu protecie stricta i a zonelor de protecie integrala, de catre membrii comunitailor locale i in limita capacitaii de suport a ecosistemelor, in cantitai mici, necesare uzului familial i nu in scop comercial. Pescuit
Pag. 201
Art. 14 - (1) Se interzice pescuitul in apele situate in interiorul PNPC . (2) Este permis pescuitul in apele situate in ROSCI 0194 Piatra Craiului, din afara limitelor PNPC, numai cu avizul Administraiei Parcului. Fora majora Art. 15 - In cazul producerii de fenomene de fora majora ca incendii, calamitai naturale, instituiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, padurilor, apelor i mediului nr. 552/2003, cu obligativitatea intiinarii de urgena a APNPC.
Paunat i cosit Art. 16 - (1) Responsabilitatea gospodaririi paunilor i faneelor din PNPC i a celor din ROSCI0194 Piatra Craiului revine proprietarilor acestora: persoane fizice, asociaii de proprietari sau comunitai. (2) Proprietarii au obligaia sa le utilizeze in continuare cu meninerea categoriei de folosina tradiionala existenta in prezent. Este interzisa abandonarea sau schimbarea modului de folosina tradiional al acestora. (3) Se interzice paunatul faneelor pe timpul verii. (4) In cazurile cand anumite poriuni de pajite se degradeaza sau sunt afectate accidental se pot face insamanari numai cu specii din flora locala, cu avizul APNPC.
Pag. 202
Art. 17 - (1) Pe teritoriul PNPC i al sitului ROSCI0194 Piatra Craiului nu este permis accesul animalelor domestice aparinand comunitailor, asociaiilor, firmelor sau persoanelor fizice care nu au sediul sau respectiv domiciliul in localitaile Zarneti, Magura, Petera, irnea, Rucar, Satic, Dambovicioara, Ciocanu, Podu Damboviei i Dragoslavele. (2) APNPC avizeaza studiile pastorale ce se intocmesc pe raza PNPC. (3) Este obligatorie respectarea numarului maxim de animale domestice pe specii i categorii care intra pe pauni, numar prevazut in studiile silvopastorale ale fiecarei pauni i a duratei optime de paunat. (4) Este obligatoriu ca la solicitarea APNPC stapanii de munte sa scoata in termen de 10 zile animalele care incalca alin. (3) al acestui articol. Art. 18 - Paunatul se supune urmatoarelor reglementari: a) paunatul animalelor domestice pe terenurile din fondul forestier de pe suprafaa PNPC este reglementat prin Codul Silvic i Legea nr. 171/2010 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor silvice, rectificata; b) pe paunile situate in PNPC, paunatul animalelor domestice se desfaoara in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvo-pastorale i a studiilor de paunat. Deinatorii legali ai paunilor aduc la cunotina APNPC coninutul caietelor de sarcini privind inchirierea paunilor. Administraia PNPC are dreptul de a verifica in teren ca numarul de animale domestice pe pauni sa fie conform capacitaii de suport pentru animale a acestor pauni, conform bonitaii paunilor prevazute in studiile mai sus amintite; c) sunt excluse de la paunat pajitile primare, situate deasupra limitei naturale a padurii. Aceasta limita este prezentata i descrisa la punctul 2.1.6.3 din Planul de Management, precum i in harta anexata. Marcarea acestei limite se va materializa in teren printr-un patrat galben cu marginile albe;
Pag. 203
d) amplasarea de stane i adaposturi pastorale, adaptate specificului montan i incadrate in peisaj, este permisa numai cu aprobarea APNPC; e) este interzisa amplasarea locurilor de tarlire in apropierea cursurilor de apa la mai puin de 50 m; f) respectarea intensitaii i duratei o p i tme d e tarlire care este de 2-3 nopi o oaie/m2 sau o vaca/6 m2 pe paunile cu covor ierbos valoros i 4-6 nopi pe paunile de epoica Nardus stricta; g) numarul admis de caini se stabilete in limitele prevazute de legislaia in vigoare: Legea nr. 407/2006, cu modificarile i completarile ulterioare. Cainii vor avea obligatoriu jujee. Pentru fiecare caine este obligatoriu sa se prezinte adeverina de vaccinare. Se interzice ciobanilor sa aiba caini fara jujeu. Cainii care nu au jujeu i se afla la o distana mai mare de 50 m de turma sau de stana vor fi considerai caini hoinari; h) trecerea prin fond forestier i trecerea la apa se face cu respectarea reglementarilor in vigoare, in baza contractului incheiat cu administratorii/ proprietarii de padure; i) cosirea faneelor se va efectua la momentul optim, cand are loc inflorirea gramineelor i leguminoaselor perene. Art. 19 - Este interzis paunatul in paduri i in zona exceptata la paunat. Art. 20 - PNPC poate iniia periodic studii pentru reevaluarea capacitaii de suport a paunilor pe care le aduce la cunotina proprietarilor in vederea reglementarii corespunzatoare a paunatului. Utilizarea altor resurse
Art. 21 - (1) Sunt interzise exploatarea resurselor minerale, a solului, litierei in scopuri comerciale i industriale, pe intreaga suprafaa a parcului.
Pag. 204
(2) Este interzisa realizarea captarilor de apa in scopuri comerciale i industriale, pe intreaga suprafaa a parcului i a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului fara acordul APNPC. (3) Realizarea oricaror lucrari de investiii pe teritoriul PNPC sau al sitului ROSCI0194 Piatra Craiului se face numai dupa obinerea avizului favorabil al APNPC.
Construcii Art. 22 - In PNPC, in afara zonelor de intravilan, exista urmatoarele construcii: a)cabana Curmatura in proprietate privata; b)cabana Brusturet in proprietate privata; c)refugiile din Vf. Ascuit sau Refugiul C. Lehman, aua Funduri, pirlea, aua Grind, Diana, Cabana Ascunsa, refugiul Grind in administrarea APNPC; d)refugiile SALVAMONT Curmatu a r i Prapastii in proprietatea Serviciului Public SALVAMONT Zarneti; e)cabana Garofia Pietrei Craiului, in proprietate privata; f)cabana Valea lui Ivan in proprietate privata; g)cabana de vanatoare de la Brusturet in proprietatea Regiei Naionale a Padurilor Romsilva, in administrarea Asociaiei de vanatoare HUNTER Club Piteti; h)cabana Pietricica, in proprietate privata; i)saivan+casa in proprietate privata in zona Vaii Crapaturii; j)saivan proprietate privata in zona Podu lui Venghel; k)imobil proprietate privata in zona Podu lui Caline; l)2 imobile proprietate privata in zona Valea Tamaului;
Pag. 205
m)imobil in proprietate privata in zona Vaii Crapaturii; n)imobil in proprietate privata in zona Peterii Dambovicioara; o)biserica+2 case in proprietate privata la Colii Chiliilor. Stane: a)Zanoaga; b)Curmatura 2; c)Vladuca 2; d)Coja 2; e)Pietrele 2; f)Grind; g)Curmatura Groapelor; h)Plai 2; i)Tamael; j)Funduri; k)Pietricica;
Art. 23 PROCEDURA DE AVIZARE PENTRU CONSTRUCII, DRUMURI, AMENAJARI FORESTIERE I PARTII DE SCHI (1) Pe teritoriul Parcului, realizarea oricaror construcii noi, permanente sau temporare, se poate face numai in zona de dezvoltare durabila, cu avizul APNPC, cu consultarea Consiliului tiinific acolo unde este cazul, precum i cu avizul Direciei de Sanatate Publica locale, in urma analizarii: a) proiectului; b) fotomontajelor, 2 sau 3, reprezentand integrarea in peisaj a construciilor;
Pag. 206
c) listei masurilor prevazute pentru o mai buna integrare in peisaj: plantaii, imprejmuiri, materiale folosite, poziionate pe un plan de amenajare a terenului; d) dupa caz, a documentaiei din care sa reiasa ca investiia nu genereaza un impact negativ semnificativ asupra speciilor salbatice i habitatelor naturale. (2) Demolarea oricarei construcii existente, respectiv extinderea oricarei construcii existente, trebuie avizata de APNPC. Se va incuraja renovarea cladirilor vechi in detrimentul construirii altor cladiri noi, in spiritul pastrarii memoriei locului i al conservarii peisajului conform cu Convenia Europeana a Peisajului, Florena 2000. (3) Construcia de drumuri publice este permisa numai in zonele de dezvoltare durabila, in baza evaluarii de mediu, iar actele de reglementare de mediu se emit numai in baza avizului APNPC. (4) APNPC are o b lig a ia sa sesizeze instituiile abilitate la demararea de noi construcii in vederea verificarii legalitaii. (5) Consiliul tiinific al PNPC poate face recomandari i poate acorda asistena tehnica gratuita pentru proiectanii care acioneaza pe teritoriul parcului, in limita posibilitailor. (6) Inaintea obinerii avizului autoritaii publice centrale care raspunde de silvicultura, la construcia drumurilor forestiere este necesar avizul APNPC. Pentru avizarea construciei drumurilor, solicitanii vor parcurge urmatoarele etape: a) Depunerea unei cereri la sediul APNPC care sa cuprinda: datele solicitantului, unitatea de producie i unitatea amenajistica, respectiv denumirea zonei in care se dorete construirea drumului, o justificare a necesitaii realizarii drumului in cauza, copie a contractului de administrare cu o structura silvica daca e cazul, schia drumului propus;
Pag. 207
b) APNPC, in cazul eliberarii unui aviz de principiu favorabil, va trece in acesta condiiile necesare i obligatorii care vor fi incluse in tema de proiectare a drumului forestier. c) Daca proiectul de execuie a drumului este deja existent, APNPC poate condiiona d) Orice in cazul unui aviz favorabil eliberat, modificarea proiectului de execuie in vederea minimizarii impactului asupra ariei naturale protejate. proiect de drum terenului nou din va prevedea fonduri a pentru drumului, reamenajarea/consolidarea imediata vecinatate
intervenindu-se obligatoriu peste tot unde este posibil cu insamanari i plantaii pentru grabirea incheierii covorului vegetal, in scopul fixarii taluzelor. Sunt interzise anurile din beton. Sunt admise gabioane. Comisia de avizare a APNPC va ine cont de metodele de refacerea a mediului i de integrare a drumului in peisaj, folosind materiale locale i ecologice. e) Jalonarea in teren a drumului se va face obligatoriu in prezena unui reprezentat al APNPC. (7) In cazul in care un administrator de teren aflat in parc blocheaza prin bariere accesul pe drumurile forestiere aflate in proprietatea sa din parc este obligat, ca in termen de trei zile, sa asigure accesul permanent al personalului APNPC i responsabil pe respectiva arie. In caz contrar se
serviciului SALVAMONT
considera ca nu se permite accesul personalului cu atribuii de control din cadrul APNPC. (8) Datorita impactului major asupra mediului i peisajului nu se pot amenaja partii de schi pe teritoriul PNPC i nici instalaii cu cablu. (9) Planurile de urbanism de pe teritoriul PNPC i orice modificare a acestora vor fi avizate de APNPC. Pentru elaborarea planurilor de urbanism, administraiile locale vor consulta APNPC. In vedera avizarii, planurile de urbanism vor fi insoite de studii de impact, cu accent deosebit asupra conservarii biodiversitaii i
Pag. 208
respectarea cadrului peisagistic al zonei din PNPC. Vor fi incurajate studiile i schimbul de informaii cu zonele invecinate, astfel ca regulamentele i prevederile urbanistice din ariile limitrofe sa se armonizeze i sa asigure coerena la nivel de ansamblu. (10) Dezvoltarea zonala: in cazul satelor din zona PNPC se va pastra specificul de sat rasfirat de munte. (11) Pe teritoriul Parcului, in intravilan, construciile vor respecta tradiiile arhitectonice locale, prin folosirea unor materiale de construcie tradiionale i a elementor de limbaj arhitectural din tradiia locala, pe baza Ghidului de Construire prevazut in anexa nr. 14 APNPC, prin care C poate oferi consultana gratuita, in limita posibilitailor. (12) Regimul de inalime al construciilor este specificat in Ghid pentru fiecare zona. Construciile vor fi adaptate la teren, respectiv culme, vale, versant in panta, cu modificarea minima a suprafeei topografice, adica a suprafeei terenului. Nu se admit nivelari-terasari ample pentru amplasarea construciilor pe teren plan. Avizarea de catre APNPC va ine cont de modificarile/agresiunile asupra reliefului natural i integrarea construciei pe teren, adica in panta i de integrarea construciei in peisajul zonei. In anexa nr. 14 este prezentat Ghid de construire zona de dezvoltare durabila Parcul Naional Piatra Craiului, ghid ce sta la baza realizarii construciilor de pe teritoriul PNPC i din vecinatatea acestuia.
Cercetare tiinifica
Pag. 209
Art. 24 - (1) Cercetarea tiinifica in PNPC avand ca scop conservarea patrimoniului floristic, faunistic, geologic, geomorfologic, speologic i peisagistic al PNPC este promovata de APNPC. (2) Recoltarea de probe i eantioane pentru temele de cercetare tiinifica, analize sau ca material educativ se face conform protocoalelor stabilite cu APNPC. (3) Activitaile de cercetare tiinifica pe teritoriul PNPC se desfaoara cu avizul APNPC, care sprijina logistic i financiar, in limita posibilitailor, aceste activitai. (4) Activitatea de cercetare in PNPC efectuata de catre colaboratori externi ai APNPC se va desfaura pe baza unui contract de cercetare incheiat cu APNPC. In termen de 30 zile, sau intr-un termen stabilit de comun acord, de la incheierea activitaii de cercetare autorizate, solicitantul va inainta catre APNPC un raport asupra activitailor desfaurate, raport care va fi insoit de copii ale materialelor relevante obinute pe parcursul desfaurarii activitaii, acestea urmand a fi utilizate in condiiile stabilite de ambele pari. APNPC poate solicita detalierea unor aspecte ale raportului prezentat. (5) APNPC elaboreaza un plan anual de cercetare tiinifica, care se supune spre aprobare Consiliului tiinific. (6) Activitaile de cercetare tiinifica in PNPC efectuate de colaboratori externi se vor desfaura pe baza de contracte de cercetare cu APNPC. APNPC va aciona permanent pentru includerea PNPC in programe de cercetare naionala i internaionala. APNPC va iniia, atunci cand este cazul, aciuni de repopulare cu specii de plante i animale disparute pe baza unor studii avizate de Consiliul tiinific i Comisia pentru Monumentele Naturii. (7) Introducerea de specii alohtone, adica de specii care nu apar i care nu au existat nici in trecut in mod natural pe suprafaa PNPC, este interzisa.
Pag. 210
(8) Reconstrucia naturala a habitatelor deteriorate se va face pe baza unui studiu tiinific avizat de Consiliul tiinific i ulterior de Academia Romana prin Comisia pentru Monumentele Naturii. (9) In cazul apariiei unor specii invazive de plante i animale care pericliteaza integritatea ecosistemelor se vor lua masu ri d e stop are i elimin are a acestora pe baza unei documentaii avizate de Consiliul tiinific.
Turism, reguli de vizitare Art. 25 - (1) Accesul turitilor in PNPC este permis numai pe traseele turistice omologate, marcate pe harta turistica editata de APNPC, declarate oficial deschise. (2) Urmatoarele categorii de persoane nu sunt considerate turiti i accesul lor in parc este permis i in afara traseelor marcate: a) persoanele domiciliate in localitaile enumerate la art. 25 alin (3) al prezentului regulament care au proprietai in Parc sau imputerniciii asociaiilor i autoritailor locale cu sediile in localitaile enumerate la art. 25, aliniatul (3) care au proprietai in PNPC precum i agenii economici/persoanele fizice care au relaii contractuale cu deinatorii de terenuri in baza unui permis de acces eliberat de catre APNPC; b)echipele SALVAMONT Zarneti i Campulung; c)membrii Administraiei Parcului sau persoanele imputernicite de catre APNPC; d)administraiileocoalelor silvice care administreaza fondul forestier i vegetaia forestiera din afara fondului forestier naional sau imputernicii ai acestora; e)instituiile abilitate sa efectueze controale specifice pe raza APNPC;
Pag. 211
f)grupurile organizate insoite de membri ai APNPC. (3) Localitaile limitrofe PNPC sunt considerate urmatoarele: Zarneti, Predelu, Tohania, Bran, Moeciu, Magura Petera, irnea, Ciocanu, Podu Damboviei, Dambovicioara, Rucar, Satic i Dragoslavele. Art. 26 (1) Este interzis accesul turitilor pe traseele nemarcate, adica pe traseele neincluse in anexa nr. 9. (2) Practicarea escaladei i a alpinismului in PNPC este reglementata prin Regulamentul pentru practicarea escaladei i alpinismului in Parcul Naional Piatra Craiului , prevazut in anexa nr. 15. Art. 27 - (1) Vizitarea se face in baza achitarii tarifului de vizitare al PNPC. Tariful de vizitare a Parcului Naional Piatra Craiului se percepe la punctele de acces i control marcate sau pe teritoriul Parcului de catre persoane autorizate de APNPC. Tariful poate fi modificat, la propunerea APNPC, prin Hotarare a Consiliului tiinific al PNPC, cu toate aprobarile prevazute de lege. (2) Persoanele cu domiciliul sau resedinta in Zarneti, Predelu, Tohania, Bran, Moeciu, Magura, Petera, irnea, Ciocanu, Podu Da mboviei, Dambovicioara, Rucar, Satic i Dragoslavele nu platesc tariful de intrare in Parc. (3) Alte categorii de persoane care au dreptul sa intre in parc fara sa achite tariful de vizitare a parcului sunt: a)echipele SALVAMONT Zarneti i Campulung; b)membrii Administraiei Parcului sau persoanele imputernicite de APNPC; c)administraiile ocoalelor silvice care administreaza fondul forestier i vegetaia forestiera din afara fondului forestier naional sau imputernicii ai acestora; d)instituii abilitate sa efectueze controale specifice pe raza APNPC.
Pag. 212
(4) Circulaia in/i din satele care se afla in interiorul Parcului se face fara achitarea tarifului de intrare, vizitatorii lacaurilor de cult de pe raza PNPC sunt scutii de tariful de intrare in Parc. (5) Copiii sub 14 ani insoii de parini i cei care participa la excursii organizate de coli i licee in colaborare cu administraia parcului sau din cadrul programului educaional al PNPC nu platesc tarif de intrare in Parc. Art. 28 - Comercializarea de produse alimentare in zonele de extravilan din PNPC in alte locuri decat campingurile sau cabanele autorizate este permisa numai cu acordul scris al APNPC i cu respectarea legislaiei in vigoare privind comercializarea produselor alimentare i evacuarea deeurilor. Art. 29 - Deschiderea de noi trasee i amplasarea panourilor indicatoare i informative se face numai cu aprobarea APNPC. Editarea, tiparirea i comercializarea de hari turistice pentru Piatra Craiului care menioneaza sau care incurajeaza circulaia pe trasee nemarcate este interzisa. Art. 30 - Camparea i folosirea refugiilor pe teritoriul PNPC se reglementeaza astfel: a) camparea este permisa numai in locuri de campare special amenajate, cu excepia celor menionate la lit.. g) i in alte locuri desemnate i semnalizate de Administraia Parcului; b) folosirea locului de campare se face cu respectarea regulamentului intern privind locul de campare, afiat la intrarea in camping; c) pe suprafaa PNPC sunt urmatoarele locuri de campare amenajate: la vechea pepiniera situata pe drumul de acces dinspre Zarneti spre Fantana Botorog, in interiorul curii cabanei Curmatura, in zona cabanei Brusturet, in interiorul curii cabanei Garofia Pietrei Craiului, in zona paunii Tama de la intersecia Barsei Groetului cu Barsa Tamaului pana la paraul Boii;
Pag. 213
d) refugiul montan este folosit pentru supravieuire, pe timpul nopii sau pentru adapostire in cazul unor probleme de sanatate, in cazul condiiilor atmosferice neprielnice continuarii drumului. e) vizitatorii trebuie sa elibereze refugiile la cererea persoanelor imputernicite de Administraia Parcului daca acestea sunt folosite in alte scopuri decat cele desemnate la lit. d); f) saparea de anuri in jurul locurilor de amplasare a corturilor este interzisa; g) in cazuri de urgena se permite ramanerea peste noapte in bivuac, fara aprinderea focului in vetre. Art. 31 - Aprinderea focului pe teritoriul PNPC se reglementeaza astfel: a)aprinderea i folosirea focului este permisa doar in vetrele special amenajate in acest scop din locurile de campare; b)la refugiile de pe suprafaa PNPC este interzis focul deschis in vederea prevenirii incendiilor; pentru incalzit se vor folosi numai instalaii tip Primus; Art. 32 - (1) Regimul deeurilor pe teritoriul Parcului Naional Piatra Craiului se reglementeaza astfel: a)este interzisa abandonarea deeurilor de orice fel pe teritoriul PNPC; b)turitii au obligaia de a evacua deeurile pe care le genereaza pe timpul vizitarii Parcului. Deeurile vor fi evacuate in afara Parcului, in locuri special amenajate pentru colectare sau in containerele special amplasate la intrarile in Parc; c)responsabilitatea depozitarii temporare a deeurilor la cabane, cu respectarea condiiilor legale, revine gestionarilor cabanelor in cauza; d)cel puin o data pe luna, administratorii cabanelor, campingurilor sau caselor din extravilanul PNPC evacueaza deeurile menajere adunate. De asemenea, administratorii iau toate masurile pentru impiedicarea raspandirii gunoaielor in afara containerelor.
Pag. 214
(2) Sunt considerate deeuri orice substana, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaia specifica privind regimul deeurilor, pe care deinatorul il arunca, are in t enia sau are o bligaia d e a-l arunca. Se considera deeuri atat pamantul excavat din alta zona, componente al mainilor, PET-uri de plastic, cat i resturi menajere sau alimentare i altele asemenea. Art. 33 - Folosirea aparatelor audio i a altor instrumente muzicale precum i a vocilor personale intr-o maniera care provoaca deranjarea linitii naturii i deranjarea celorlali turiti este interzisa in PNPC. Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere, cei interesai vor cere aprobarea APNPC. Art. 34 - (1) Circulaia bicicletelor pe alte drumuri decat cele prevazute acestui scop, cat i circulaia acestora intr-o maniera ce deranjeaza publicul, nu este permisa. (2) Traseele de mountain bike sunt: a)Plaiul Foii - Valea Tamaului; b)Cabana Garofia Pietrei Craiului - Valea Dragoslovenilor - Satic; c)Podul Damboviei Dambovicioara Cabana Brusturet Valea Seaca a Pietrelor La Table Valea Vladuca Prapastiile Zarnetiului Zarneti; d)Prapastiile Zarnetiului Cabana Curmatura; e)Podul Damboviei Dambovicioara Cabana Brusturet Valea Seaca a Pietrelor Curmatura Groapelor - irnea; f)Zarneti Magura Petera casa Folea Magura Zarneti; g)Zarneti Magura Petera casa Folea Poiana Pietrele irnea; h)Zarneti Magura Petera casa Folea Poiana Pietrele Poiana Vladuca Valea Seaca a Pietrelor Brusturet Dambovicioara - Podul Damboviei; i)Zarneti Colii Chiliilor; j)irnea Ciocanu - Dambovicioara - Podul Damboviei;
Pag. 215
k)Bran Tohania Zarneti; l)Moeciu Magura; m)Moeciu Zbarcioara Petera. Art. 35 - Aterizarea elicopterelor in PNPC fara autorizaie prealabila scrisa nu este permisa decat in cazuri de extrema urgena. Spaiul aerian de deasupra PNPC este considerat spaiu aerian inchis pentru aeronavele civile in limita a 100 m peste inalimea maxima. Art. 36 - (1) Circulaia autovehiculelor, autoturismelor, autoturismelor de teren , motoretelor, motocicletelor, ATV-urilor i a altor cu mijloace motorizate este permisa numai pe drumurile publice, cu exceptia drumului comunal Fruntes (Trans-Pleasa) cu plecare din Sirnea, derivat din DJ 730B, unde accesul autovehiculelor, autoturismelor, autoturismelor de teren, motoretelor, motocicletelor, ATV-urilor i a altor cu mijloace motorizate nu este permis, fiind reglementat prin semne de circulatie specifice. (2) Pe drumurile forestiere accesul este reglementat prin bariere i semne de circulaie specifice. Denumire drum Lungime in interiorul PNPC (km) Vladuca 3,6 Brusturet (DF 38) 2,5 Valea Prapastiilor (DF 1) 3,6 Valea Tamaului (DF 5) 1,9 Barsa Mare 5,8 Valea Dragoslovenilor 3,2 (DF 23) Valea lui Ivan (DF 24) 2,8 Valea Seaca a Pietrelor 8,4 (DF 38) Saua Joaca (in amonte de 3,4 pensiunea Casa Folea) Coere 3,2 Valea cu Apa (DF 38) 2,9
Pag. 216
(3)
Prin exceptie de la alin (1), utilajele i echipamentele de lucru cu
specific forestier au acces la parchetele de exploatare conform proceselor tehnologice avizate de APNPC. Art. 37 - Este strict interzisa distrugerea sau degradarea panourilor informative i indicatoare, precum i a placilor, stalpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. Art. 38 - Este interzisa intrarea in incinta oricarui stabiliment al APNPC, loc ingradit, piee de monitoring i altele asemenea, unde un panou informativ notifica intrarea interzisa. Art. 39 - Este interzisa degradarea refugiilor, adaposturilor, podeelor, sau a oricarei alte construcii sau amenajari de pe teritoriul Parcului. Art. 40 - Turismul ecvestru este permis in Parc numai pe drumurile forestiere i potecile turistice marcate, desemnate in acest scop, respectiv pe: a)Plaiul Foii - Valea Tamaului; b)Cabana Garofia Pietrei Craiului - Valea Dragoslovenilor - Satic; c)Podul Damboviei Dambovicioara Cabana Brusturet Valea Seaca a Pietrelor La Table Valea Vladuca Prapastiile Zarnetiului Zarneti; d)Prapastiile Zarnetiului Cab. Curmatura e)Podul Damboviei Dambovicioara Cabana Brusturet Valea Seaca a Pietrelor Curmatura Groapelor - irnea; f)Zarneti Magura Petera casa Folea Magura Zarneti; g)Zarneti Magura Petera casa Folea Poiana Pietrele irnea; h)Zarneti Magura Petera casa Folea Poiana Pietrele Poiana Vladuca Valea Seaca a Pietrelor Brusturet Dambovicioara - Podul Da mboviei; i)Zarneti Colii Chiliilor; j)irnea Ciocanu - Dambovicioara - Podul Damboviei;
Pag. 217
k)Bran Tohania Zarneti; l)Moeciu Magura; m)Moeciu Zbarcioara Petera. Art. 41 - Fotografierea sau filmarea in scop comercial fara aprobare nu este permisa in PNPC. Cei interesai pot obine permis de la APNPC, contra plaii tarifului aprobat. Art. 42 - Spalarea autovehiculelor pe teritoriul PNPC in afara zonelor special desemnate din intravilan nu este permisa. Art. 43 - Folosirea oricaror substane chimice, inclusiv substane pe baza de detergeni, in extravilan pe teritoriul PNPC nu este permisa. Art. 44 - Petera Dambovicioara poate fi vizitata pe baza achitarii unui bilet de intrare i numai pe traseele amenajate in acest scop. Art. 45 - In scopul evitarii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic: a)colectarile de fauna, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peteri, in scopul cercetarii, fara avizul APNPC; b)utilizarea neautorizata a peterilor i desfaurarea unor activitai ce pot pune in pericol integritatea sau echilibrul natural al peterilor; c)dislocarea, vanzarea, cumpararea, colecionarea speleotemelor sau altor resurse ale peterilor; d)degradarea prin inscripionare sau poluarea peterilor prin depozitarea in interiorul lor ori in elementele de relief, cu care acestea comunica in mod direct, de obiecte, deeuri de orice fel, cadavre, substane toxice i periculoase, combustibili de orice natura; e)distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peterilor;
Pag. 218
f)efectuarea neautorizata, in perimetrul de la suprafaa sau in apropierea intrarii unei peteri protejate, a unor lucrari cum ar fi: derocari, defriari, baraje, explozii, construcii; g)ingradirea accesului persoanelor autorizate spre intrarile peterilor; h) vizitarea peterilor sau avenelor care nu sunt deschise circulaiei turistice fara avizul APNPC. Peterile deschise circulaiei turistice sunt semnalizate explicit in acest scop la intrare de catre APNPC. Art. 46 - Activitaile permise pe o raza de 100 m de la intrarea in peteri se reglementeaza conform prevederilor Ordonanei de urgena a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile i completarile ulterioare.
Serviciul SALVAMONT Art. 47 - Pe teritoriul PNPC funcioneaza formaii SALVAMONT organizate conform legislaiei i standardelor in vigoare. CAPITOLUL III SANCIUNI Art. 48 - Incalcarea altor prevederi ale Planului de Management se sancioneaza potrivit dispoziiilor legale in vigoare.
Pag. 219
CAPITOLUL IV DISPOZIII FINALE Art. 50 - (1) Verificarea respectarii prezentului Regulament se face de catre personalul APNPC, structurile de specialiti-montani din cadrul Jandarmeriei Romane, competente teritorial, precum i de catre imputernicii ai Administraiei Parcului: Membri ai serviciilor SALVAMONT, rangeri voluntari. (2) Personalul imputernicit sa verifice respectarea Regulamentului ii va dovedi identitatea cu legitimaii al caror format va fi popularizat in mass-media i pe panourile informative de la intrarile in Parc. Art. 51 - Constatarea i sancionarea abaterilor de la prezentul Regulament se face de catre personalul APNPC, de catre Garda Naionala de Mediu, personal imputernicit al autoritaii publice centrale i teritoriale pentru protecia mediului i padurilor, cu responsabilitai in domeniul proteciei mediului i, respectiv, silviculturii, gestionarii fondurilor cinegetice , pe domeniul lor de competena, autoritatea naionala sanitar veterinara i pentru sigurana alimentelor pe domeniul sau de competena. Art. 52 - APNPC are obligativitatea de a sesiza instituiile abilitate despre toate incalcarile prezentului Regulament a caror soluionare nu ine de competena administraiei parcului. Art. 53 - Prezentul Regulament poate fi modificat, in conditiile legii, la propunerea APNPC si cu acordul Consiliului tiinific. Art. 54 - Creterea suprafeelor ariilor protejate i a potenialelor arii Natura 2000, prezentate in Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului, poate avea un impact pozitiv din punct de vedere socio-economic i administrativ in zona, iar eventualul impact negativ asupra sanataii populaiei poate fi evitat prin respectarea condiiilor enumerate in Plan.
Pag. 220
Pag. 221
Capitolul 6.
MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PLANULUI DE MANAGEMENT
Tema Obiective
Completarea inventarierii florei i faunei Infiinarea unei reele de piee de monitoring asociate procedurilor de monitorizare a speciilor i habitatelor. Efectuarea sistematica a monitoringului anual Realizarea catalogului peterilor din PNPC Efectuarea de supravegheri-evaluari a starii speciilor inta identificate, inclusiv vanat
Monitoringul implementarii planului de management Asigurarea faptului ca aplicarea planului de management este sistematic monitorizata, inregistrata i evaluata i ca planul este adaptat corespunzator. Corespondena Frecvena Indicatorul monitorizat obiectiv-aciuni Periodica-P Continua-C Dupa necesitaiN A1, A5 P Baza de date specii Hari cu distribuia principalelor specii A2, A3, A4, A6, P Piee de monitoring A11, A16, C1, C2, Rapoarte anuale de C5, C7 monitoring pentru protocoalele selectate N Catalog A1, A3, A5, A7, P Supravegheri C1, C4, C5 Rapoarte asupra speciilor
Capitolul 6 Monitorizare
Pag. 222
Efectuarea anuala a evaluarii impactului ecologic a traseelor turistice Verificarea anuala a cursurilor de apa, respectiv vegetaie, gunoaie, debite Controlul anual al peterilor vizitate Crearea i implementarea unui sistem de colectare a inregistrarilor suplimentare ale voluntarilor i vizitatorilor prin informaii predate la centrele de vizitare, carnete de teren ale rangerilor Crearea i actualizarea bazei de date pentru inregistrari biologice in corespondena cu sistemul informaional geografic al parcului Monitorizarea colectarii produselor accesorii Monitorizarea utilizarii resurselor i a activitailor efectuate de alte agenii pe suprafaa parcului Monitorizarea operaiunilor forestiere in parc pentru a verifica respectarea regulamentelor in vigoare Discutarea cu populaia locala a problemelor legate de aruncarea deeurilor i eficientizarea aciunilor de promovare a sanataii i educaiei
A5,A6, A10, A11, A16, D1, D3 A9, A12, C10 A7, A8 D12, E7
P P P C
inta Raport Raport Raport asupra starii peterilor Sistem de colectare al inregistrarilor Informaii inregistrate i prelucrate Baza de date creata Baza de date actualizata Raport asupra colectarii Patrule rangeri Informaii turiti/localnici Patrule rangeri Informaii turiti/localnici Intalniri cu populaia i administraiile locale Colaborarea cu specialiti
A1, A2. A3, A5, A6, A10, A13, A15, A17 C8 C4, C7
P C
C3
C9
Pag. 223
pentru sanatate cu impact in imbunatairea comportamentului faa de mediu i incurajarea practicilor durabile. Efectuarea de verificari anuale ale semnelor de F6 hotar Asigurarea unei verificari la trei ani a tuturor A10, A11, D2 traseelor marcate, precum i a traseelor de alpinism. Efectuarea de controale suplimentare daca este necesar Efectuarea inventarelor echipamentelor D3 Monitorizarea deeurilor
P P,N
din domeniul sanataii publice de la nivel local/regional pentru toate lucrarile de amenajare turistica i edilitare Patrule rangeri Verificari trasee marcate Verificari trasee de alpinism Controale suplimentare Inventarieri Patrule rangeri Informaii turiti/localnici Chestionare de monitorizare
C C
D8, D12, D16, E13 C Colectarea de date in urma activitailor de paza i turism referitoare la comportamentul i atitudinile turitilor in parc D16 P Efectuarea de inventare anuale, cu informaii calitative i cantitative, ale turitilor C6, D16, E4, E13 N Efectuarea de evaluari ale contientizarii i inelegerii scopurilor parcului, inainte i dupa efectuarea programelor i activitailor de educaie i contientizare Colectarea de date i reacii ale comunitailor
Chestionare de inventariere Localnici contientizai Rezultate monitoring turism Materiale ecologice, tabere, cluburi Chestionare Evaluari ale intalnirilor de
B1, B5, B6, B7,
Pag. 224
locale Completarea monitorizarii lucrarilor planificate Asigurarea ca echipele care efectueaza lucrari i instalaii in teren prezinta rapoarte, hari cu localizarea, fotografii Asigurarea pentru construciile i instalaiile de amploare ale parcului a unei proiectari profesionale Monitorizarea documentaiilor produse de administraia parcului Meninerea unei arhive cu toate documentaiile i publicaiile produse de parc, tiparite i electronice inerea evidenelor Programului de Granturi Mici Monitorizarea activitailor interne i externe, activitai inregistrate, documente oficiale i acorduri
B8, C12, E13 F9 A9, A16, B2, C12, D2, D4, D5, D6, D7, E1, E2, F3,F8 D4, E1, F3
P N
lucru, raspunsuri la scrisori Fie lucrari planificate Fie monitoring Selecii pe baze competitive ale proiectanilor Registru de intrari ieiri Arhiva Parcului
C A15, D16, E3, E4, E5, E6, E9, E17 C
C C
Baza de date Granturi Mici Nr. activitai interne i externe Nr. documente oficiale, acorduri Modele de contracte, acorduri Minute i procese verbale
Asigurarea unor formate adecvate pentru contracte, acorduri, i a includerii mijloacelor de raportare, revizuire i monitorizare Producerea de minute i procese verbale in urma intalnirilor de lucru, edine
E8, E12, F7, F9
Pag. 225
Scrierea de rapoarte i inregistrari de catre personalul care participa la evenimente sau le organizeaza Meninerea unei reviste a presei i a apariiilor radio-tv Realizarea unui sistem de raportare a activitailor personalului Meninerea unei biblioteci cu studii i publicaii despre parc, precum i cu literatura de specialitate Asigurarea ca toi cercetatorii i oamenii de teren depun copii ale muncii prestate Meninerea unei arhive cu hari, planuri i alte date produse i actualizate prin GIS i alte baze de date Asigurarea unor copii ale planurilor de urbanism, inclusiv ale prevederilor legate de conservarea naturii Asigurarea ca harile oficiale ale parcului sunt distribuite autoritailor interesate Asigurarea consultarilor i includerii observaiilor, incluzand Consiliul tiinific i Consultativ asupra studiilor i rapoartelor
B1, E4, E7, E8, E11 E9 F8
Rapoarte Apariii mass-media Raportari Studii, publicaii, literatura de specialitate Contracte de cercetare, voluntariat Fise de raportare Hari GIS Baze de date Copii planuri urbanism: piese scrise i desenate Distribuire hari Intalniri Consiliul tiinific Intalniri Consiliul Consultativ
C C
E5
A1, A5, A6, A9, A13, B3, B6 A2, A5, A15, D1
A14
F5 A9, B3, B7, C7, F7, F9
N N
Pag. 226
majore, comandate sau efectuate de administraia parcului Meninerea evidenei propunerilor de proiecte B7, B8, D11, E8 i planuri intocmite pentru obiectivele parcului sau comunitailor, precum i rezultatele acestor propuneri Meninerea inregistrarilor veniturilor financiare ale parcului Monitorizarea pregatirii, competenei i performanelor personalului Pastrarea inregistrarilor legate de cursuri i pregatire profesionala ale personalului Asigurarea ca personalul care participa la evenimente,cursuri, instruiri, vizite de studiu intocmete rapoarte i aplica leciile invaate in activitaile proprii Actualizarea organigramei i a rolurilor personalului Analiza anuala a realizarii planului de management impreuna cu consiliul tiinific i consultativ, i adaptarea in consecina a aciunilor din planul de management Pregatirea unui plan de lucru anual cu activitaile planificate: personal, resurse, timp
Copii propuneri inaintate Rezultate evaluari proiecte: procese verbale de evaluare
D10, D15, F2 F8 F8 F8
C C C C
Acte contabile Fie de apreciere Formulare de evaluare Suporturi de curs Cursuri efectuate Raportari Activitai in domeniile de aplicabilitate ale cursurilor Organigrama actualizata Raport anual Modificari operate
F1 F7
C P
F9
Plan de lucru
Pag. 227
Pregatirea evaluarii planului de management in al V-lea an i intocmirea noului plan
F9
Raport final de evaluare Plan de management nou
Pag. 228
ANEXE
Anexe
Pag. 229
Anexa nr. 1
FORMULARUL STANDARD AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului
Anexe
Pag. 230
Anexe
Pag. 231
Anexe
Pag. 232
Anexe
Pag. 233
Anexe
Pag. 234
Anexe
Pag. 235
Anexe
Pag. 236
Hotarare Consiliu tiinific
Anexa nr. 2
Anexe
Pag. 237
Hotarare Consiliu Consultativ
Anexa nr. 3
Anexe
Pag. 238
Anexe
Pag. 239
Anexe
Pag. 240
Documente consultari urbanism
Anexa nr. 4
Anexe
Pag. 241
Anexe
Pag. 242
Anexe
Pag. 243
Anexa nr. 5
Resurse financiare ,comparaie intre nivelul actual i nivelul optim, necesare pentru implementarea aciunilor din planul de management
Anexe
Pag. 244
Lista speciilor de plante din rezervaia tiinifica incluse in Lista Roie a Plantelor Superioare din Romania, neincluse in criteriile I.P.A.
Nr. Specia crt 1 Ligusticum mutellinoides (Crantz) Vill. 2 Crepis conyzifolia (Gouan) A.Kerner 3 Crepis jacquinii Tausch 4 Erigeron atticus Vill. 5 Erigeron uniflorus L. 6 Arabis hornungiana Schur 7 Draba aizoides L. 8 Draba haynaldii Stur 9 Phyteuma confusum A. Kerner 10 Carex fuliginosa Schkuhr 11 Kobresia myosuroides (Vill.) Fiori 12 Loiseleuria procumbens (L.) Desv. 13 Gentiana brachyphylla Vill. ssp. favratii (Rittener) Tutin 14 Gentianella bulgarica (Velen.) J. Holub 15 Pinguicula alpina L. 16 Lloydia serotina (L.) Reichenb. 17 Ornithogalum ortophyllum Ten. 18 Cephalanthera damasonium (Miller) Druce 19 Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch 20 Coeloglossum viride (L.) Hartman 21 Dactylorhiza sambucina (L.) So 22 Epipogium aphyllum Swartz 23 Nigritella nigra (L.) Reichenb. 24 Orchis mascula (L.) L. ssp.signifera (West) So 25 Orchis tridentata Scop. 26 Plantago atrata Hoppe 27 Festuca alpestris Roemer & Schultes 28 Festuca carpatica Dietr. 29 Phleum hirsutum Honkeny 30 Poa laxa Henke 31 Poa remota Forselles 32 Trisetum alpestre (Host) Beauv.
Criteri ul R R R R R R R V\R R R R R R R R R R Nt Nt R R R V\R R R R R R R R R R
Anexe
Pag. 245
33 Polygala alpestris Reichenb. 34 Androsace villosa L. var. arachnoidea (Schott, Nyman & Kotschy) Nyman 35 Primula elatior (L.) Hill ssp. intricata (Gren. & Godron) Ldi 36 Primula halleri J. F. Gemelin 37 Ranunculus alpestris L. 38 Ranunculus crenatusWaldst. & Kit. 39 Ranunculus thora L. 40 Salix alpina Scop. 41 Salix hastata L. 42 Salix retusa L. ssp. kitaibeliana (Willd.) Jv. 43 Pedicularis exaltata Besser 44 Veronica alpina L. 45 Veronica baumgartenii Roemer & Schultes 46 Daphne cneorum L. 47 Viola alpina Jacq. 48 Phyteuma tetramerum Schur 49 Gentiana cruciata L. ssp. phlogifolia (Schott & Kotschy) Tutin 50 Monotropa hypopitys L. 51 Daphne blagayana Freyer 52 Platanthera chlorantha (Custer) Reichenb. 53 Scorzonera purpurea L. ssp. rosea (Waldst.& Kit.) Nyman 54 Traunsteinera globosa (L.)Reichenb. 55 Trollius europaeus L. 56 Pinguicula vulgaris L. 57 Platanthera bifolia (L.) L. C. M. Richard 58 Pinus sylvestris L. 59 Ranunculus carpaticus Herbich 60 Pritzelago alpina O. Kuntze 61 Sempervivum marmoreum Griseb. 62 Scabiosa columbaria L. ssp. pseudobanatica (Schur) Jv. & Csapody 63 Sesleria bielzii Schur 64 Soldanella montana Willd. 65 Epipactis helleborine (L.) Crantz 66 Cerastium arvense L. ssp. lerchenfeldianum (Schur) Ascherson & Graebner 67 Hesperis matronalis L. ssp. candida (Kit.) Hegir. & E.
Anexe
K R R R R R R R R R R R R V\R R R R R V\R R R R R R R R R R R R R R R R R
Pag. 246
68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102
Schmid (incl. H. moniliformis Schur) Thlaspi dacicum Heuffel ssp.dacicum Geranium sylvaticum L. ssp.caeruleatum (Schur) D. A.Webb. Cephalanthera rubra (L.) L. C. Richard Epipactis microphylla (Ehrh.) Swartz Pseudorchis albida (L.) A.& D. Lve Aquilegia nigricans Baumg. Ranunculus pseudomontanus Schur Scrophularia heterophylla Willd. ssp.laciniata (Waldst. & Kit.) Maire & Pet. Epilobium alpestre (Jacq.) Krocker Gentiana acaulis L. Trisetum fuscum (Kit. & Schultes) Schultes Galium lucidum All. Taxus baccata L. Cystopteris sudetica A. Braun & Milde Anthemis macrantha Heuffel Astragalus alpinus L. Chamorchis alpina (L.) L.C. M. Richard Nigritella rubra (Wettst.) K. Richter Androsace chamaejasme Wulfen Allium victorialis L. Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy Thymus pulcherrimus Schur Gymnadenia odoratissima (L.) L. C. Richard Festuca versicolor Tausch Poa molinerii Balbis Rumex scutatus L. Veronica aphylla L. Silene nutans L. ssp. dubia (Herbich) Zapal. Onobrychis transsilvanica Simonkai Leontopodium alpinum Cass. Doronicum carpaticum (Griseb. & Schenk) Nyman Campanula carpatica Jacq. Gypsophila petraea (Baumg.) Reichenb. Epipactis atrorubens (Hoffm.) Besser Gymnadenia conopsea (L.) R. Br.
R R R R R V R R R R R R V\R R R R R V\R V\R R V R R R R R R R R V\R R R R R R
Anexe
Pag. 247
Anexa nr. 7
Hari
Anexe
Pag. 248
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului Anexa nr. 8 Lista speciilor protejate de plante din Parcul Naional Piatra Craiului, dupa Mihailescu S., 2003, adaptata i completata
Legenda: Convenia de la Berna (B), Anexa 2 a Directivei Habitate 92/43/EEC (DH2), Anexa 5 a Directivei Habitate 92/43/EEC (DH5), A = endemic, E = periclitat, V = vulnerabil, R = rar, K = insuficient cunoscut, Nt = neameninat, CR critic periclitat, EN periclitat, VU vulnerabil, DD date insuficiente, NE neevaluat, LC interes ultim.
Nr.
TAXON
FAMILIA
1 Abies alba Miller 2. Achillea schurii Schultz Bip. 3. Aconitum lasianthum (Reichenb.) Simonkai 1. Aconitum moldavicum Hacq. 2. Allium victorialis L. 3. Alnus viridis (Chaix) DC. 4. Anacamptis pyramidalis (L.) L. C. M. Richard 5. Androsace chamaejasme Wulfen 6. Androsace villosa L. var. arachnoidea (Schott, Nyman & Kotschy) Nyman 7. Anthemis macrantha Heuffel 8. Aquilegia nigricans Baumg. 9. Aquilegia transsilvanica Schur 10. Arabis hornungiana Schur 11. Arabis procurrens Waldst. & Kit. 12. Arenaria ciliata L. ssp. ciliata 13. Arnica montana L. (DH.5) 14. Arum alpinum Schott & Kotschy 15. Asplenium adiantum-nigrum L. 16. Astragalus alpinus L. 17. Aubrieta intermedia Heldr.
Pinaceae Asteraceae Ranunculaceae Ranunculaceae Alliaceae Betulaceae Orchidaceae Primulaceae Primulaceae
END Lista UICN UICN roie (1994) (2001) In Piatra In Piatra (1994) Craiului Craiului (nivel naional) (nivel local ) (nivel local ) E Nt NE A R Nt NE A Nt NE A? R V\R V\R R Nt R V V\R V\R Nt NE LC VU VU VU NE
Asteraceae Ranunculaceae Ranunculaceae Brassicaceae Brassicaceae Caryophyllaceae Asteraceae Araceae Aspleniaceae Fabaceae Brassicaceae
R V R R
R V R R R R
LC VU NT LC LC LC VU LC NT NT VU
V\R R R
R V\R
R V\R
Anexe
Pag. 249
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului & Orph. (incl. A. intermedia ssp. falcata Ciocarlan) Blechnum spicant (L.) Roth Bupleurum ranunculoides L. Callianthemum coriandrifolium Reichenb. Campanula carpatica Jacq. Campanula cervicaria L. Campanula serrata (Kit.) Hendrych Carex fuliginosa Schkuhr Centaurea pinnatifida Schur Cephalanthera damasonium (Miller) Druce Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch Cephalanthera rubra (L.) L. C. Richard Cerastium arvense L. ssp. lerchenfeldianum (Schur) Ascherson & Graebner Cerastium cerastoides (L.) Britton Cerastium transsilvanicum Schur Cerinthe glabra Miller Chamorchis alpina (L.) L.C. M. Richard Coeloglossum viride (L.) Hartman Conioselinum tataricum Hoffm. Corallorhiza trifida Chatel Corydalis capnoides (L.) Pers. Cotoneaster intergerrimus Medicus Crepis conyzifolia (Gouan) A.Kerner Crepis jacquinii Tausch Crepis nicaeensis Balbis Cystopteris sudetica A. Braun & Milde Dactylorhiza incarnata (L.) So Dactylorhiza saccifera (A)
18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.
Blechnaceae Apiaceae Ranunculaceae Campanulaceae Campanulaceae Campanulaceae Cyperaceae Asteraceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Caryophyllaceae A
R R R
R R E Nt R Nt R R R R R R
NT LC EN NE LC NE LC NT LC LC LC LC
R R Nt Nt R R
30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.
Caryophyllaceae Caryophyllaceae Boraginaceae Orchidaceae Orchidaceae Apiaceae Orchidaceae Papaveraceae Rosaceae Asteraceae Asteraceae Asteraceae Woodsiaceae Orchidaceae Orchidaceae R R R R R A R R R R R R R
R R R R R R R R R R R R R R R
LC LC LC LC LC NT NT LC LC LC LC LC LC NT LC
Anexe
Pag. 250
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului (Brogn.) So Dactylorhiza sambucina (L.) Orchidaceae So Daphne blagayana Freyer Thymelaeaceae Daphne cneorum L. Thymelaeaceae Dianthus callizonus Schott & Caryophyllaceae Kotschy Dianthus giganteus D'Urv Caryophyllaceae ssp. banaticus (Heuffel) Tutin Dianthus glacialis Haenke Caryophyllaceae ssp. gelidus (Schott, Nyman & Kotchy) Tutin Dianthus henteri Heuffel Caryophyllaceae Dianthus petraeus Waldst. & Caryophyllaceae Kit. ssp. petraeus Dianthus spiculifolius Schur Caryophyllaceae Dianthus tenuifolius Schur Caryophyllaceae Draba aizoides L. Brassicaceae Draba haynaldii Stur Brassicaceae Epilobium alpestre (Jacq.) Onagraceae Krocker Epilobium alsinifolium Vill. Onagraceae Epipactis atrorubens Orchidaceae (Hoffm.) Besser Epipactis helleborine (L.) Orchidaceae Crantz Epipactis microphylla Orchidaceae (Ehrh.) Swartz Epipogium aphyllum Swartz Orchidaceae Erigeron atticus Vill. Asteraceae Erigeron nanus Schur Asteraceae Erigeron uniflorus L. Asteraceae Eritrichium nanum (L.) Boraginaceae Schrader ssp. jankae (Simonkai) Jv. Festuca alpestris Roemer & Poaceae Schultes Festuca porcii Haeckel Poaceae Festuca versicolor Tausch Poaceae Galium lucidum All. Rubiaceae Galium pumilum Murray Rubiaceae Gentiana acaulis L. Gentianaceae Gentiana brachyphylla Vill. Gentianaceae ssp. favratii (Rittener) Tutin Gentiana clusii Peer. & Gentianaceae Song.
45. 46. 47. 48. 49.
R V\R V\R R R
R V\R V\R Nt R
LC VU VU NE LC
A A
50.
LC
51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66.
Nt
R R Nt Nt R V R R Nt Nt R Nt R V\R R R
LC LC NE NE NT VU LC LC NE NE LC NE NT VU NT LC
A A A
R Nt R V\R R R R R R R R V\R R R
67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74.
R R Nt Nt R R R R
LC LC NE NE LC LC LC LC
R R R R R
Anexe
Pag. 251
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului 75. Gentiana cruciata L. ssp. phlogifolia (Schott & Kotschy) Tutin 76. Gentiana lutea L. (DH5) 77. Gentianella bulgarica (Velen.) J. Holub 78. Gentianella tenella (Rottb.) Brner 79. Geranium sylvaticum L. ssp.caeruleatum (Schur) D. A.Webb. 80. Gymnadenia conopsea (L.) R. Br. 81. Gymnadenia odoratissima (L.) L. C. Richard 82. Gypsophila petraea (Baumg.) Reichenb. 83. Helictotrichon decorum (Janka) Henrard 84. Hepatica transsilvatica Fuss 85. Herminium monorchis (L.) R. Br. 86. Hesperis matronalis L. ssp. candida (Kit.) Hegir. & E. Schmid (incl. H. moniliformis Schur) 87. Hesperis nivea Baumg. 88. Hesperis oblongifolia Schur 89. Jovibarba heuffelii (Schott) A. & D. Lve 90. Jovibarba sobolifera (J. Sims) Opiz 91. Juncus filiformis L. 92. Kobresia myosuroides (Vill.) Fiori 93. Koeleria macrantha (Ledeb.) Schultes & Schultes fil. ssp. transsilvanica (Schur) A. Nyrdy 94. Leontopodium alpinum Cass. 95. Leucanthemum waldsteini (Schultz Bip.) Pouzar 96. Ligularia sibirica (L.) Cass. (B, DH2) 97. Ligusticum mutellinoides Gentianaceae A? R R LC
Gentianaceae Gentianaceae Gentianaceae Geraniaceae
V\R R
V R R
VU LC LC NE
Nt
Orchidaceae Orchidaceae Caryophyllaceae Poaceae Ranunculaceae Orchidaceae Brassicaceae (A) A A
R R R Nt Nt R R
Nt Nt Nt Nt Nt R R
NE NE NE NE NE NT LC
Brassicaceae Brassicaceae Crassulaceae Crassulaceae Juncaceae Cyperaceae Poaceae
A A
R R R R R R
Nt Nt R R R R Nt
NE NE LC LC LC NT NE
Asteraceae Asteraceae Asteraceae Apiaceae A
V\R R R R
V\R Nt V\R R
VU NE VU LC
Anexe
Pag. 252
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului (Crantz) Vill. 98. Linaria alpina (L.) Miller 99. Linum uninerve (Rochel) Jv. 100 Liparis loeselli (L.) L. C. M. Richard (B, DH2) 101 Listera ovata (L.) R. Br. 102 Lloydia serotina (L.) Reichenb. 103 Loiseleuria procumbens (L.) Desv. 104 Lysimachia nemorum L. 105 Menyanthes trifoliata L. 106 Minuartia austriaca (Jacq.) Hayek 107 Minuartia hybrida (Vill.) Schischkin 108 Monotropa hypopitys L. 109 Muscari botryoides (L.) Miller 110 Neottia nidus-avis (L.) L. C. M. Richard 111 Nigritella nigra (L.) Reichenb. 112 Nigritella rubra (Wettst.) K. Richter 113 Onobrychis transsilvanica Simonkai 114 Ophioglossum vulgatum L. 115 Orchis coriophora L. 116 Orchis mascula (L.) L. ssp.signifera (West) So 117 Orchis morio L. 118 Orchis tridentata Scop. 119 Orchis ustulata L. 120 Ornithogalum ortophyllum Ten. 121 Papaver alpinum L. ssp. corona-sancti-stephani (Zapal.) Borza 122 Pedicularis exaltata Besser 123 Pedicularis hacquetii Graf 124 Peltaria alliacea Jacq. 125 Phleum hirsutum Honkeny 126 Phyteuma confusum A. Kerner 127 Phyteuma tetramerum Schur
Scrophulariaceae Linaceae Orchidaceae Orchidaceae Liliaceae Ericaceae Primulaceae Menyanthaceae Caryophyllaceae Caryophyllaceae Pyrolaceae Liliaceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Fabaceae Ophioglossaceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Orchidaceae Liliaceae Papaveraceae
R R R R R R R R R R R
V V V R R R R R K K R R R V\R V\R R R R Nt Nt Nt Nt Nt V
VU VU VU NT LC LC LC NT DD DD LC LC LC VU VU LC LC LC NE NE NE NE NE VU
R V\R V\R A R
R R R R R R A R
Scrophulariaceae Scrophulariaceae Brassicaceae Poaceae Campanulaceae Campanulaceae A
R R R R R
V V R R R R
VU VU LC LC LC NT
Anexe
Pag. 253
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului 128 Pinguicula alpina L. 129 Pinguicula vulgaris L. 130 Pinus sylvestris L. 131 Plantago atrata Hoppe 132 Platanthera bifolia (L.) L. C. M. Richard 133 Platanthera chlorantha (Custer) Reichenb. 134 Pleurospermum austriacum (L.) Hoffm. 135 Poa laxa Henke 136 Poa media Schur 137 Poa molinerii Balbis 138 Poa remota Forselles 139 Polygala alpestris Reichenb. 140 Primula elatior (L.) Hill ssp. carpatica (Griseb. & Schenk) Fuss 141 Primula elatior (L.) Hill ssp. intricata (Gren. & Godron) Ldi 142 Primula halleri J. F. Gemelin 143 Primula minima L. 144 Primula wulfeniana Schott ssp. baumgarteniana (Degen & Moesz) Ldi 145 Pritzelago alpina O. Kuntze 146 Pseudorchis albida (L.) A.& D. Lve 147 Pyrola minor L. 148 Ranunculus alpestris L. 149 Ranunculus crenatusWaldst. & Kit. 150 Ranunculus pseudomontanus Schur 151 Ranunculus thora L. 152 Rhinanthus alectorolophus (Scop.) Pollich 153 Rhodiola rosea L. 154 Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy 155 Ribes alpinum L. 156 Rosa micrantha Borrer ex Simonkai 157 Rumex scutatus L. 158 Salix alpina Scop. 159 Salix hastata L. Lentibulariaceae Lentibulariaceae Pinaceae Plantaginaceae Orchidaceae Orchidaceae Apiaceae Poaceae Poaceae Poaceae Poaceae Polygalaceae Primulaceae R R R R R R R R R R K A R R V R Nt Nt R R R Nt R R R NT LC VU LC NE NE LC LC LC NE LC NT LC
Primulaceae
LC
Primulaceae Primulaceae Primulaceae
R A V\R
Nt R E
NE LC CR
Brassicaceae Orchidaceae Pyrolaceae Ranunculaceae Ranunculaceae Ranunculaceae Ranunculaceae Scrophullariaceae Crasulaceae Ericaceae Grossulariaceae Rosaceae Polygonaceae Salicaceae Salicaceae
R R
R Nt R R R Nt V R R V R R V\R R R
LC NE LC LC NT NE VU LC NE VU LC LC VU LC LC
R R R R R
V R R R R R
Anexe
Pag. 254
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului 160 Salix retusa L. ssp. kitaibeliana (Willd.) Jv. 161 Saxifraga mutata L. ssp. demissa (Schott & Kotschy) D. A. Webb 162 Scabiosa columbaria L. ssp. pseudobanatica (Schur) Jv. & Csapody 163 Scorzonera purpurea L. ssp. rosea (Waldst.& Kit.) Nyman 164 Scrophularia heterophylla Willd. ssp.laciniata (Waldst. & Kit.) Maire & Pet. 165 Sedum telephium L. ssp.fabaria (Koch) Kirschleger 166 Sempervivum marmoreum Griseb. 167 Sempervivum montanum L. 168 Senecio congestus (R. Br.) DC. 169 Sesleria bielzii Schur 170 Sesleria rigida Heuffel ssp. haynaldiana (Schur) Gergely & Beldie 171 Silene nutans L. ssp. dubia (Herbich) Zapal. 172 Soldanella montana Willd. 173 Sorbus chamaemespilus (L.) Crantz 174 Spiraea salicifolia L. 175 Taxus baccata L. 176 Thesium kernerianum Simonkai 177 Thlaspi dacicum Heuffel ssp. banaticum (Uechtr.) Jv. 178 Thlaspi dacicum Heuffel ssp.dacicum 179 Thymus bihoriensis Jalas 180 Thymus comosus Heuffel 181 Thymus pulcherrimus Schur 182 Tozzia alpina L. ssp. carpatica (Woloszczak) Dostl 183 Traunsteinera globosa (L.)Reichenb. Salicaceae Saxifragaceae A A R V\R Nt V\R NE VU
Dipsacaceae
LC
Asteraceae
Nt
NE
Scrophulariaceae
Nt
NE
Crassulaceae
LC
Crassulaceae Crassulaceae Asteraceae Poaceae Poaceae
R R K R A
R R K Nt Nt
LC LC DD NE NE
Caryophyllaceae Primulaceae Rosaceae Rosaceae Taxaceae Santalaceae Brassicaceae Brassicaceae Lamiaceae Lamiaceae Lamiaceae Scrophulariaceae
R R R R V\R R R R R Nt R R
Nt R R R V\R R R R Nt Nt Nt R
NE LC LC LC VU LC NT LC NE NE NE LC
A A A A A A
Orchidaceae
Nt
NE
Anexe
Pag. 255
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului 184 Trisetum alpestre (Host) Beauv. 185 Trisetum fuscum (Kit. & Schultes) Schultes 186 Trisetum macrotrichum Hackel 187 Trollius europaeus L. 188 Vaccinium gaultherioides Bigel. 189 Veronica alpina L. 190 Veronica aphylla L. 191 Veronica baumgartenii Roemer & Schultes 192 Viola alpina Jacq. 193 Viola dacica Borbs 194 Viola jooi Janka 195 Woodsia pulchella Bertol Poaceae Poaceae Poaceae Ranunculaceae Ericaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Violaceae Violaceae Violaceae Athyriaceae A A R R R R R R R R R R R Nt R Nt V R R Nt R R R R R NE LC NE VU LC LC NE LC LC LC NT NE
Anexe
Pag. 256
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului Anexa nr. 9 Traseele turistice de pe raza Parcului Naional Piatra Craiului
Nr Traseu . crt 1 Padina Hotarului 2 Padina indrilariei 3 4 5 6 7 8 9 Brana Caprelor Padina Popii Lanuri Lehmann Padinile Frumoase
De unde incepe
Unde se termina Vf. Turnu Vf. Turnu aua Padinii Inchise Vf. Padina Popii aua Grindului aua Padinii Inchise Vf. Ascuit Piscul Baciului aua Funduri
Marcaj
Intrare in abrupt Ramificaia spre Ref. Diana Ref. Diana Ref. Diana Ref. pirlea Cab. Curmatura Cab. Curmatura
Cruce albastra Cruce roie Banda albastra Triunghi albastru Banda roie Banda albastra Triunghi albastru Banda roie Banda roie Triunghi albastru Triunghi albastru Cerc rou Cruce albastra Banda roie Cruce albastra Triunghi albastru Cruce roie
Grind-Piscul Baciului Ref. Grind pirlea-aua Funduri Ref. pirlea aua Funduri aua Funduri Castelul Bran Sat Magura
10 aua Funduri-poiana Lespezi 11 Creasta Pietrii Craiului 12 Bran Magura Zarneti 13 Magura Tohania 14 Zarneti-Prapastiile Zarnetiului-Cheile Pisicii-La TablePetera-Moeciu 15 Zarneti -BotorogZanoaga-Curmatura
Poiana Lespezi aua Crapaturii Cabana Gura Raului Tohania
Cabana Gura Raului
Moeciu
Cabana Gura Raului
Cabana Curmatura
Banda galbena
Anexe
Pag. 257
16 Zarneti - Prapastiile ZarnetiuluiCurmatura 17 Cabana CurmaturaPetera 18 Cabana Curmaturaaua Crapaturii 19 Cabana CurmaturaPoiana Vladuca irnea 20 Ref. Grind-Valea Seaca a PietrelorCabana BrusturetDambovicioara-Podul Damboviei Nr Traseu . crt 21 Brusturet-cab. Pietricica-creasta 22 Brusturet-Poiana Lespezi-aua Funduri-La Prepeleac-Marele Grohoti-aua Tamaului; inchis iarna in poriunea alpina 23 Satul CojocaruCabana Valea lui Ivan-Crucea GraniceruluiCurmatura FoiiCabana Plaiul Foii 24 Cabana Garofia Pietrei CraiuluiCerdacul Stanciului
Cabana Gura Raului
Cabana Curmatura
Banda albastra
Cabana Curmatura Sat Petera Cabana Curmatura aua Crapaturii Cabana Curmatura Sat irnea
Triunghi galben Cruce roie Banda galbena Cerc albastru Cerc rou Triunghi rou
Refugiul Grind
Podul Damboviei
Banda albastra Cruce galbena Banda albastra
De unde incepe
Unde se termina aua La Padina Florichii aua Tamaului
Marcaj
Cabana Brusturet
Triunghi albastru Banda albastra Triunghi albastru
Cabana Brusturet
Satul Cojocaru
Cabana Plaiul Triunghi rou Foii
Cabana Garofia Pietrei Craiului
Cerdacul Stanciului
Cruce galbena
Anexe
Pag. 258
25 La Table-Poiana Lespezi-aua Funduri-Umerii Pietrei Craiului-aua Tamaului-Cabana Plaiul Foii; inchis iarna in poriunea alpina 26 Cabana Garofia Pietrei Craiului-aua Funduri 27 Poiana Zanoaga-Vf. Piatra Mica-aua Crapaturii 28 Zarneti-Colii Chiliilor-Ref. DianaPadina Popii-aua Padina Popii; inchis iarna in poriunea alpina
La Table
Cabana Plaiul Triunghi Foii albastru
Cabana Garofia Pietrei Craiului
aua Funduri
Cruce galbena Triunghi albastru Cerc albastru
Poiana Zanoaga Zarneti
aua Crapaturii aua Padina Popii
Banda albastra Triunghi albastru
29 Valea Urilor-Ref. Valea Urilor Diana 30 Rudaria-Plaiul Foii- Rudaria Ref. pirlea-Pe Lanuri-aua Grindului-Ref. din aua Grindului-Ref. Grind-La Table-aua Joaca-Sat CiocanuFundata-TRASEUL DE LEGATURA INTRE FAGARAPIATRA CRAIULUI-BUCEGI inchis iarna in poriunea alpina 31 Cabana Plaiul Foii
Ref. Diana Fundata
Triunghi galben Banda roie
Cabana Plaiul Foii Spre
Banda roie
Anexe
Pag. 259
Ref. pirlea Umerii Pietrei Craiului Vf. Tamaul Mare Spre Curmatura Zarnei
Curmatura Zarnei
TRASEE INCHISE IARNA
Nr. crt 1 2 3
Traseu Padina Hotarului Padina indrilariei Brana Caprelor
De unde incepe Intrare in abrupt Ramificaia spre Ref. Diana Ref. Diana
Unde se termina Vf. Turnu Vf. Turnu aua Padinii Inchise Vf. Padina Popii aua Grindului aua Padinii Inchise Vf. Ascuit Piscul Baciului aua Funduri Poiana Lespezi aua Crapaturii
Marcaj Cruce albastra Cruce roie Banda albastra
4 5 6
Padina Popii Lanuri Lehmann
Ref. Diana Ref. pirlea Cab. Curmatura
Triunghi albastru Banda roie Banda albastra
7 8 9
Padinile Frumoase Grind-Piscul Baciului pirlea-aua Funduri aua Funduripoiana Lespezi Creasta Pietrii Craiului
Cab. Curmatura Ref. Grind Ref. pirlea aua Funduri aua Funduri
Triunghi albastru Banda roie Banda roie Triunghi albastru Triunghi albastru Cerc rou
10 11
De asemenea, sunt interzise toate traseele nemarcate din cadrul PNPC pe toata durata anului.
Anexe Pag. 260
Anexa nr. 10 Limitele Parcului Naional Piatra Craiului
Limita nordica. In partea nord - estica a Parcului limita pornete de la baza Culmii Magura de la borna 1 UP V, OS Zarneti i urmarete limita fondului forestier de pe faa nordica a acesteia pana in valea Prapastiilor VIII-1.50.3, borna silvica 4 UP V, OS Zarneti, trecand prin borna 36 din valea Tohania VIII-1.50.4.5. In continuare limita se indreapta prin paune spre NNE pana la locul numit Hora cu Brazi la borna silvica 2 UP V, OS Zarneti, ocolete pe la E i N acest loc, dupa care se indreapta spre NV, aproximativ in linie dreapta, pe limita dintre fanee i terenul arabil, trecand prin locul numit Toplia, pana la intersecia dintre valea Crapaturii i drumul forestier Zarneti - Plaiu Foii. In continuare urmeaza drumul forestier pana la podul peste Barsa Mare VIII-1.50 din apropierea confluenei acesteia cu Barsa Fierului VIII-1.50.2. Apoi urmarete malul stang al Barsei Mari, spre vest, pana la podul peste Barsa lui Bucur VIII-1.50.1, de unde continua pe drumul forestier pana la podeul peste Valea Coofenei. Urmeaza valea in amonte pana la limita fondului forestier pe care se continua pana pe Muchia Coofenei la borna silvica 120 UP VI, OS Zarneti. Limita vestica. Din Muchia Coofenei de la borna silvica 120 UP VI, OS Zarneti, limita se indreapta spre sud, pe marginea fondului forestier, aproximativ 300 m pentru a ocoli perimetrul construit, de pe malul drept al Barsei Tamaului, coboara in Barsa Tamaului, la bazinetul de captare pentru microcentrala electrica, apoi urmeaza amonte malul stang al Barsei Tamaului, pana la confluena cu Valea lui Sbarneci. De aici limita parcului urmarete liziera paunii impadurite de pe versantul stang al vaii pentru a include poiana din lungul Barsei Ta maului, pana la confluena dintre Barsa Ta mau lu i i valea Bo ra sau v. Bo ii. De aici urca pe interfluviul secundar dintre cele doua vai pana ajunge in Culmea Tamaului. Apoi
Anexe Pag. 261
urmeaza spre sud-est pe Culmea Tamaului interfluviul dintre bazinul hidrografic al raului Barsa VIII-1.50 i bazinul hidrografic al raului Da mbovia X-1.25, trecand prin Curmatura Oeelea -1484 m, pana in borna silvica 224 UP III Cascoe, OS Rucar, de sub varful Tamael. De aici limita urmarete culmea Tamael, prin Vf. Muntele Tamael -1347 m i coboara spre sud, pana la confluena Dambovia/Dragosloveni. In continuare urmeaza spre sud malul drept al Damboviei, pana la confluena cu valea Mira, de unde ocolete pe la est localitatea Satic i rev in e p e rau in dreptul bornei 383 UP III, OS Rucar. Limita urmarete aval malul drept al Damboviei pana in apropiere de intrarea in Cheile Damboviei la borna silvica 382 UP III, OS Rucar i urmeaza culmea secundara din dreapta Damboviei, urcand prin Gruiul Raei -1083,4 m, apoi se indreapta spre sud-est pe culmea Piscul cu Coli, pana la ieirea Damboviei din chei la borna silvica 39 UP VI, OS Rucar. De aici limita urmeaza din nou malul drept al Damboviei trecand prin satul Podu Damboviei, pana in apropierea intrarii in chei, la linia de inalta tensiune la borna silvica 6 UP III, OS Rucar. In continuare se indreapta spre vest, urcand pe versant in lungul liniei de inalta tensiune pana la limita fondului forestier la borna silvica 5 UP III, OS Rucar, pe care o urmeaza prin Vf. Crucii -987,7 m, pana la ieirea Damboviei din chei la borna silvica 163 UP VII, OS Rucar. Limita sudica. De la ieirea raului Dambovia din chei la borna silvica 163 UP VII, OS Rucar, urmarete limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cucule i prin locul numit La Bradet la borna silvica 160 UP VII, OS Rucar, dupa care urca prin padure pe linia de cea mai mare panta pana in culmea Prislop pe care o urmeaza pana in Vf. Piatra Berbecilor -1412,5 m. Din acest varf limita coboara pe culme pana in amonte de Cheile Pitei, urmarete in amonte paraul Pita, pana la un afluent de dreapta pe care urca in culmea Menghia la cota 1132 m. Din acest punct limita coboara in paraul Plaiul, pe care il urmeaza in aval pana la confluena
Anexe
Pag. 262
cu Valea Ghimbav X-1.25.5 i apoi urca pe aceasta pana la confluena cu paraul Bechet. Limita estica. De la confluena Valea Ghimbav/Bechet limita urca spre nord-vest pe linia de cea mai mare panta in Culmea Ghimbavului la borna silvica 4 UP VII, OS Rucar, pe care o urmeaza spre est prin Muntele Ghimbav -1335,5 m, Vf. Colii Ghimbav -1406,6 m, pana la limita fondului forestier borna silvica 358 UP VIII, OS Rucar. De aici se continua pe limita fondului forestier pana in raul Dambovia la borna silvica 385 din UP VIII, OS Rucar. Apoi se indreapta spre nord urmand malul stang al Da mboviei pana la confluena cu Dambovicioara X-1.25.3, de unde urca in amonte pe aceasta pana la intrarea in Cheile Dambovicioarei la borna silvica l UP VI, OS Rucar, urca limita superioara a versantului stang al cheilor, urmarind limita dintre fanee i fondul forestier pana la borna 279 UP VI, OS Rucar, traverseaza padurea la borna silvica 280 UP VI, OS Rucar i urmarete limita fondului forestier pana in raul Dambovicioara aval de satul Dambovicioara la borna silvica 213 UP VI, OS Rucar. In continuare limita traverseaza raul Dambovicioara pe malul drept, urmeaza limita fondului forestier pe marginea satului Dambovicioara, revine pe malul stang amonte de sat la borna silvica 151 UP VI, OS Rucar, continua pe limita fondului forestier ce include stancariile impadurite i Petera Dambovicioarei, traverseaza apoi Dambovicioara aval de construciile din Valea Rea la borna silvica 255 UP VI, OS Rucar, pe care le ocolete la borna silvica 25 UP VI, OS Rucar, revenind pe stanga vaii la ieirea Dambovicioarei din Cheile Brusturetului la borna silvica 142 UP VI, OS Rucar pe care le include in parc. Amonte de Cheile Brusturetului la borna silvica 133 UP VI, OS Rucar, limita urca pe versantul stang la limita superioara a fondului forestier in Colul Paltiniului -1232 m prin borna 134 UP VI, OS Rucar. In continuare limita ajunge in culmea Pleei pe limita padurii, respectiv bornele 132, 241, 165 UP VI, OS Rucar, urmarind culmea pana in cota 1488 m la borna silvica 64 UP VII, OS
Anexe
Pag. 263
Ranov, trecand prin Vf. Galma Pleei -1471,8 m. Limita parcului urmarete marginea fondului forestier ajunge in Varful lui Stavra -1216,6 m, urmeaza apoi interfluviul Valea lui Nen/Valea Seaca pana la confluena celor doua la borna silvica 126 UP VII, OS Ranov, coboara pe Valea lui Nen pana la primul afluent pe dreapta pe care il urmeaza pana la obaria acestuia, la intersecia de drumuri din satul Petera. De aici coboara pe paraul Rudaria pana la confluena cu valea Sbarcioara VIII-1.50.4.2, urmeaza aval valea Sbarcioarei i mai jos valea Turcu VIII-1.50.4 pana la borna 212 din UP VII, OS Ranov, situata la extremitatea estica a Colilor Magurii, in apropierea localitaii Bran.
Limitele ROSCI 0194 Piatra Craiului
Limitele ROSCI 0194 Piatra Craiului sunt conform Ordinului ministrului mediului i dezvoltarii durabile nr. 1964/2007.
Anexe
Pag. 264
Anexa nr. 11 Zonarea interna a Parcului Naional Piatra Craiului i activitaile permise in fiecare zona i in suprafaa din situl ROSCI 0194 Piatra Craiului din afara parcului
(1) Zonarea interna a Parcului Naional Piatra Craiului este cea aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor i mediului nr. 552/2003 cu urmatoarele modificari: Zonarea interna a Parcului Naional Piatra Craiului este cea aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor i mediului nr. 552/2003 i include parcelele i subparcelele: 23 A, 23 B, 24-26, 27, 28 A, 34, 36 B, 36 C, 36 D, 36 E, 36 F, 36 G, 40, 41, 43 C, 43 D, 43 E, 44-46, 49, 50 52, 55 C, 55 D, 56 C, 57 D, 59 D, 62 E, 62 F, 63, 66, 67 A, 67 C, 69 A, 69N, 70, 74 A, 74 C, 74N, 75, 77 din UP V Faa Pietrei Craiului; 2 B, 3, 6-8, 10, 13, 15, 16, 18, 21, 25, 26, 29, 3158, 61 A, 63, 64, 129 B, 129 D, 132 B, 132 D din UP VI Barsa Groet; 1, 2, 18, 123 C, 124 B, 125 D, 126 B, 126V, 127N, 128 B, 128V, 132, 135 B, 136 B, 139 B, 140 B, 142 C, 143 C, 144N, 145 G, 152 C, 153 D, 154 C, 155N, 156 E, 165 C, 166 B, 173 G, 174 E, 175N, 176 E, 179 B, 180 C, 181 B, 181 D, 184 B, 186 B, 187 D, 188 A, 188 C, 188V, 189 din UP III Cascoe, 1N, 6N, 16 A, 16N1, 16N2, 22 D, 23 E, 24 F, 27N, 30 C, 31 C, 32 C, 33 C, 35 C, 36 D, 37 C, 37N, 38 C, 38 D, 38N, 39 B, 40 D, 41 C, 45, 46 C, 50 C, 51 B, 52 B, 53 B, 54 C, 55 B, 56 B, 63N, 64N, 65 A, 65N, 67 A, 70N, 71N, 75N, 108 A, 108N, 110N din UP VI Dambovicioara, 1, 2, 82-84, 91-94 din UP VII , 114, 180 A, 180 B, 180 C, 180 D din UP VIII Cheile Ghimbavului, enclavele aflate in interiorul acestor grupuri de parcele, precum i golul alpin al Pietrei Craiului, cu urmatoarele modificari:
Anexe
Pag. 265
Se introduc in Zona cu protecie stricta subparcelele: 188 E din UP III Cascoe, 27 din UP VI Barsa Groet, 51 A, 51 B din UP V Faa Pietrei Craiului; De asemenea, in ZPS se introduc urmatoarele suprafee de fond forestier, achiziionate in scopul conservarii de catre Fundaia Conservation Carpathia: 119 A, 119 B, 120 A, 120 C, 120 D, 120 E, 121 A, 121 B, 121 D, 122 A, 122 B, 123 A, 123 B, 124 A, 125 A, 125 C, 126 A, 128 A, 129 A, 129 B, 130 A, 131 A, 132, 151 A 151 B, 152 A, 157 C, 158 A, 158 B, 158 C, 159 A, 159 B, 159 C, 160 B, 160 C, 160 D, 160 E, 161 C, 169 C, 169 D, 169 G, 170 A, 170 B, 171 A, 171 B, 171 C, 171 D, 172 A, 172 B, 172 C, 173 A, 173 B, 173 C, 173 D, 173 E, 173 F, 174 A, 174 B, 174 C, 174 D, 174V, 176 A, 176 B, 176 D, 177 B, 177 C, E 14 din UP III Cascoe din care 123 A, 123 B, 124 A, 125 A, 126 A, 128 A, 129 A, 129 B, 173 A, 173 B, 173 C, 173 D, 173 E, 173 F, 174 A, 174 B, 174 C, 174 D, 174V, 176 A, 176 B, 176 D, 177 B, 177 C aparin primului rand de parcele intregi din jurul Zonei cu protecie stricta/integrala; 29 B, 30 A, 30 B, 31 A, 31 B, 32 A, 32 B, 33 A, 33 B, 36 B, 38 A, 38 B, 39 A, 39 C, 40 A, 40 B, 46A, 46 A, 61 A, 61 B, 61 C, 61 E, 64 A din UP VI Dambovicioara, din care 30 A, 30 B, 31 A, 31 B, 32 A, 32 B, 33 A, 33 B, 36 B, 38 A, 38 B, 39 A, 39 C, 40 A, 40 B, 46A, 46 A, 61 A, 61 B, 61 C, 61 E, 64 A aparin primului rand de parcele intregi din jurul Zonei cu protecie stricta/integrala; 180 A LG 18, 180 B, 180 C, 180 D din UP VIII Cheile Ghimbavului din care 180 A LG 18, 180 B, 180 C, 180 D aparin primului rand de parcele intregi din jurul Zonei cu protecie stricta/integrala. De asemenea, se introduc tot la solicitarea fundaiei Conservation Carpathia pari din subparcele aparinatoare Zonei cu conservare durabila in Zona cu protecie stricta conform cu tabelul de mai jos: PRPI ZCD Suprafaa PRPI ZCD Suprafaa UP (ua) (ua) (ha) UP (ua) (ua) (ha) III 134 0,69 III 178 C 0,38 III 141 A 0,14 III 180 5,03
Anexe
Pag. 266
III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III
142 A 145 A 145 E 146 A 146 B 146 C 146 D 147 A 147 C 148 A 149 150 A 150 B 150 C 152 B 153 A 153 B 154 B 156 A 156 B 156 C 156 D 157 A 157 B 158 E 160 B L18 161 A L18 161 A
0,78 0,06 0,9 0,55 2,98 2,96 32,34 0,69 14,76 0,05 0,36 0,71 7,1 5,26 12,13 12,86 0,51 0,76 0,45 4,03 10,55 10,31 9,77 4,56 7,11 0,68 0,13 1,83
III III III III III III III III VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI
A 181 C 182 A 182 B 183 184 A 184 C 185 186 A 2B 2C 2D 3A 3B 4A 4B 8A 9C 11 A 11 B 11 C 11 D 12 B 12 C 12 D 613 C 613 E 15 A1 19 A
4,26 7,32 2,12 2,17 5,76 5,13 3,3 2,13 3,74 1,08 0,89 2,25 1,5 13,17 0,77 10,54 2,81 0,04 0,9 0,1 0,73 20,35 8,5 0,3 1,01 0,1 2,46 20,01
Anexe
Pag. 267
III III III III III III III III III III III III III III III III III III III III
161 B 161 D 162 A L18 162 A 162 C 162 D 163 B 163 C 163 E 169 A 169 B 169 E 169 F 170 C 170 D 176 C 176 F 177 D 178 A 178 A LG 18
19,26 0,48 0,19 2,91 14,22 0,07 13,42 4,01 0,08 1,45 11,48 2,3 0,06 1,6 3,1 1,89 19,52 0,05 2,52 1,34
VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI VI
20 A 20 B 20 C 21 A 23 A 23 B 23 C 23 D 24 E 24 G 27 A 27 C 28 A 41 F 42 B 43 B 46 B 60 61 D 62
1 13,31 0,53 3,26 2,7 11,7 1,25 0,65 1,96 0,2 1,87 1,86 0,95 0,13 1,33 3,31 9,77 7,4 6,35 3,97
Nota: PRPI=primul rand cu parcele intregi din jurul ZPS/ZPI; ZCD = zona cu conservare durabila.
(2) In conformitate cu Ordonana de urgena a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile i completarile ulterioare, zonarea interioara a PNPC cuprinde urmatoarele: a) Zona cu protecie stricta, denumita in continuare ZPS corespunzand categoriei I b a Uniunii Internaionale pentru Conservarea Naturii, denumita in continuare IUCN - cuprinde Rezervaia tiinifica i fosta zona de conservare speciala, cu unele mici excepii care vor fi detaliate in continuare. Aceasta zona are o mare importana tiinifica i cuprinde zone salbatice in care nu au existat intervenii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. In aceasta zona este
Anexe
Pag. 268
interzisa desfaurarea oricaror activitai umane, cu excepia activitailor de cercetare, educaie i ecoturism, cu limitari descrise prin Planul de Management. Zona de protecie stricta cuprinde: i) Zona Centrala include zona Peretele Vestic, respectiv rezervaia tiinifica i zonele forestiere strict protejate prin amenajamentele silvice de pe versanii estic i vestic ai Pietrei Craiului, golurile alpine de pe versantul estic, zona exceptata de la paunat precum i zona forestiera strict protejata din Piatra Craiului. Limita acestei zone este descrisa in felul urmator: Spre exterior, in partea de nord, limita pornete de la borna 4 UP VI Ocolul Silvic Zarneti, in zona Raului Zarnetilor. Urca spre vest, pe limita unitaii amenajistice 2A pana la borna 13. Urmeaza limita dintre parcelele 5 i 6, pana la borna 12, apoi coboara spre nord, pana la bornele 24 i 11. Se indreapta spre vest, pe limita inferioara a padurii, pana la borna 14, de unde urca din nou spre sud, pe limita dintre unitaile amenajistice 9 A i 7 A, pana la borna 19. Schimba direcia spre vest, urmand limitele forestiere i trecand prin bornele 26, 31, 32, traverseaza traseul turistic care urca pe Valea Crapaturii, la borna 34 pe acelai traseu. Urmeaza limita dintre unitaile amenajistice 18 i 19, la borna 38, traverseaza muchia Crapaturii i ajunge la borna 39. Coboara pe Muchia Chicera, pana la borna 40, dupa care urmeaza limita sinuoasa a padurii, traversand traseul turistic care merge de la Zarneti la Ref. Diana i ajunge la borna 54. Urmeaza limita sinuoasa a fondului forestier, trecand prin urmatoarele borne: 53, 61 cand trece Padina indrilariei, 62 bis, 62 pe Muchia Padinii indrilariei, 65, 71, 66, 76. Parasete limita fondului forestier, ocolind pe la sud unitatea amenajistica 36 A. Ajunge in traseul Padina Popii, in borna 80. Urmeaza din nou limita sinuoasa a fondului forestier, trecand prin urmatoarele borne: 81, 81 bis, 85, 87, 84, 88, 91, 95, 101, 103, 104, 108, 107, 106, 118, 97. Intra in fond forestier i parcurge un traseu care trece prin bornele 119, 121, 102, 126. Include unitatea amenajistica 61
Anexe
Pag. 269
A, trecand prin bornele 128 i 113. Urca printre parcelele 62 i 56 pana la borna 112. Merge spre sud vest, paralel cu creasta, trecand prin bornele 129, 132 pe pr. Vladuca, 130 pe Muchia Vladuca, trece in linie dreapta paunea impadurita i reintra in fond forestier la limita dintre unitaile amenajistice 129A i 129 B i D. Continua pe limita dintre 132A i 132 B, dupa care traverseaza din nou o paune impadurita, ajungand la limita cu judeul Arge. Din borna 224 UP III OS Rucar, coboara pe culmea Tamaelul trecand prin bornele 249, 227, 229, 231, 234, 245, 240 , 242 i 269. Urca pe limita dintre parcela 132 i 133 pana in borna 270. Urca in continuare spre nord-est trecand prin bornele 267, 272, 265, 263 i 261 ajungand pana la limita dintre suparcele 128A i 128B. Continua spre sud vest pe limita dintre 135 A cu B, 136A cu B, 138A i 136 B, ajunge in borna 276. In continuare trece printre ua 139 A i B, 140 A i B, 142 B i C, 143 B i C, 145 E i G pana la borna 291. In zona mai sunt parcele 146 i 147 incluse in zona de protecie integrala, a caror limita incepe din borna 292, coboara pe Culmea Bengii trecand prin bornele 293, 283, urca pe limita dintre parcelele 146 i 147 pana la limita dintre subparcelele 147A i 147E. Coboara spre vest printre subparcelele 147 A i E, 147 A i C pana in Valea lui Ivan. Urmeaza Valea lui Ivan pana in borna 298, lasa in afara subparcela 147B i urca pe Plaiul Satului pana la borna 295. Urca spre sud est pe limita dintre parcelele 146 i 149 pana in borna 294. Urca apoi pe Culmea Lunga trecand prin borna 299 pana in borna 292. Din borna 291 continua pe limita dintre 152 B i C, 153 A i D, 154 B i C, 156 B, C, D i E, 165 D i C , 166 A i B. De aici coboara spre sud vest pe Culmea Speriata trecand prin bornele 333, 346, 335, 344, 339, 343, 342 incluzand subparcela 170D. In zona mai sunt parcelele 158 162 i enclavele E 13 i E14 incluse in zona de protecie integrala, a caror limita incepe din borna 316 i se continua in direcia sud urmand liziera padurii , exceptand suprafeele retrocedate conform Legii nr. 18/1991, cu modificarile i completarile ulterioare, respectiv unitaile amenajistice 159, 160,
Anexe
Pag. 270
161, 161, 162, 162, i trecand prin bornele 454, 318, 455, 456, 324, 457, 458, 459, 325. Urca pe culmea Paltine prin bornele 323, 320, 317, 313, 314. Coboara pe liziera padurii pana in borna 316. De la borna 342 urca pe Valea Speriata pana la limita dintre 177A i 177B , urmeaza limita dintre aceste doua subparcele pana in culmea Gruiul Mirii. Urca pe Gruiul Mirii printre parcelele 177 i 178 pana in borna 353. Urca in continuare pana in borna 354, iar de la intersecia subparcelelor 179A cu 179 B urmeaza limita dintre acestea spre sud trecand printre subparcelele 180 A i 180 C, pana in paraul Mirii. Coboara pe acesta printre parcelele 180 i 181 prin bornele 359 i 362 pana in borna 361. Urmeaza limita sinuoasa a padurii trecand prin bornele 364, 363, 370, 369 i 368. In zona este parcela 183 cu bornele 365 i 374 inclusa in zona de protecie integrala. Continua pe limita dintre 184 B cu C. Parcurge in continuare limita dintre 184 B cu C , 186 A cu B, 187 C cu D, 187 C cu 188 A pana in borna 380, o cotete spre est, pe limita sudica a unitaii amenajistice 188 A, i ajunge in creasta, la borna 7/VI. Urmeaza spre nord Culmea Pietricica, trecand prin bornele 9, 28, 31, 32, 33, 35,46, incluzand ua 15 D i borna 47. Coboara pe Valea Ursului pana in borna 48 i revine spre creasta pe limita dintre parcelele 20 i 21, trecand prin borna 49, pana la punctul de intersecie dintre subparcelele 22 C i 22 D. In zona mai sunt subparcelele 2A cu bornele 228 i 229 i 15 A cu bornele 36, 38 incluse in zona de protecie integrala. Urmeaza limita intre 22 C i D, coboara pe paraul Ghica Mare pana in borna 54. Urca pe Culmea Dogarilor pana la intersecia unitailor amenajistice 23 B cu 23 E, urmeaza limita dintre subparcelele 24 E i 24 F, coboara pe limita dintre parcelele 24 i 30 pana la limita dintre 2 4 B, E i G, urmand limita dintre acestea pana in Valea Ghica Mare, pe care o coboara pana in borna 57. Urmeaza Valea Peterii pana in borna 43, urca pe limita dintre subparcelele 25 A i 25 B, urmeaza limita dintre parcelele 25 i 29 trecand prin borna 62, urmeaza limita dintre subparcelele 29 A i 29 B, coboara pana in borna 67. Urca p e limita dintre p arcelele 3 4 i 4 4 pana in
Anexe
Pag. 271
borna 86. Urca in continuare pe paraul Canalului trecand prin bornele 86, 70, 76 i 77. Urmeaza limita dintre p arcelele 4 1 i 4 2 pana in borna 82, se indreapta spre creasta urmand marginea sinuasa a padurii prin bornele 81 i 80, exceptand subparcela 39 C. Intra in fond forestier, pe limitele 46 B cu C pe pr. Steghiei, 50 B cu C la Podu Vieilor, 51 B cu C, 52 A cu B, 53 A cu B, 54 B cu C, 55 A cu B i 56 A cu B. Intra pe teritoriul OS Zarneti, UP V i trece Culmea aua Vladuca, borna 104. Urmeaza limita dintre padure i paunea Vladuca, trece prin borna 108, traverseaza in linie dreapta paunea pana in borna 109, dupa care reintra in padure. Urmeaza limita dintre unitaile amenajistice 36 A cu B, 36 C i D cu 35 A, 36 E i F cu 37 C, B, V prin borna 112. Continua prin borna 121 pe limita dintre 43 B cu C, 43 B cu 44 A la borna 122-pr. Martoiu, 47 B cu 46 la borna 128, 48 A cu 49 la borna 129, 48 A cu 50 A la borna 131-paraul Piatoarea, spre borna 134 i urca intre 52 A i B cu 55 B, 55 B cu C, 55 B cu 56 C la pr. Ciocrac, 56 C cu 56 B i D, 57 C cu D, 59 C cu D la borna 144, traverseaza paunea impadurita Curmatura, intra pe limita dintre 62 E i F cu A, coboara pe paraul Curmaturii pana in borna 152 de unde urmeaza limita de sud a parcelei 63 la borna 154. Urmeaza limita dintre parcelele 63 i 64 pana in borna 155. Trece printre 65 i 66 pana in borna 157. Urmeaza liziera padurii spre nord pana in borna 158, apoi limita dintre 67A cu B, 67A cu Zanoaga la borna 165, ocolete Zanoaga pe la est trecand prin bornele 164 i 170. Coboara pe paraul Danior pe limita dintre parcelele 73 i 74 pana in borna 171. Coboara pe Valea Prapastiilor pana la borna 4/VI OS Zarneti, deasupra cabanei Gura Raului, care e punctul de plecare. Din zona de protecie speciala sunt excluse paunile: Pietricica integral, Paunea Funduri Prelungi parial, Paunea Baciu parial, Paunea esul Martoiu parial i Paunea Padinile Frumoase, limitele acestora fiind detaliate la Zona de Dezvoltarea Durabila.
Anexe
Pag. 272
Rezervaia tiinifica cuprinde gol alpin, respectiv jnepeniuri, pauni alpine i stancarii situate pe versantul vestic al Pietrii Craiului, in judeele Braov i Arge, fiind limitate de creasta Pietrii Craiului i limita superioara a padurii. In nord, limita rezervaiei tiinifice pornete de la Valea Crapaturii de la borna silvica 250, se indreapta spre vest i apoi spre sud vest, urmand limita padurii i trecand prin bornele 249, traverseaza Padina indrilariei prin bornele 248, 247, traverseaza Padina Popii prin bornele 246, 245, 244, 243, 242, 241, 238, 237, 230, 258, la borna 231 traverseaza traseul turistic La Lanuri. In continuare, trece prin borna 210, dupa care traverseaza limita dintre Braov i Arge. Toate bornele sunt in UP VI OS Zarneti. In judeul Arge, intra la borna 251 i se indreapta spre sud, urmand limita superioara a padurii din UP III, OS Rucar, prin bornele 252, 253, 255, 256, 260, 275, 281, 282, 286, 288, 290, 303, 305, 307, 310, 331, 332, 348, 349, 352, dupa care urca spre est pana in creasta, la borna 35. De aici se indreapta din nou catre nord, urmand culmea Piatra Craiului, trecand prin formaiunile Vf. Pietricica, aua Funduri, Vf. Funduri, Vf. Pietrei, Vf. Lespezi, Vf. Coama Lunga, Umerii Pietrei Craiului, Colii Grindului, aua Grindului, Piscul Baciului, punct in care reintra in judeul Braov, Vf. Caldarea Ocolita, Vf. Sbirii, imbalul Mic, Vf. Dintre imbale, imbalul Mare, Vf. Ascuit, Vf. Padina Popii, aua Padina Inchisa, Vf. Padina Inchisa, Vf. Tu r nu , aua Cu r maturii i aua Crapaturii. Se intoarce pe valea Crapaturii pana la borna 250, care a fost punctul de plecare. ii) Zona Prapastiile Zarnetiului
Incepe de la borna 167, merge printre
parcelele 69 A cu 69 B i D, apoi 69 A cu 65 A, pana la borna 160 din Valea Raului. Coboara pe rau pana la borna 83, se indreapta spre nord-vest, pe limita dintre 40 A i D cu 41 A, 41 A cu N, iar 41N e inconjurat pe la nord i ajunge la borna 135. Urmarete paraul Brusturetului, pana la borna 118, schimba direcia
Anexe
Pag. 273
spre sud, trecand prin bornele 119, 117, 116 i 86, traversand drumul forestier Valea Vladuca. Din borna 86 trece printre parcelele 28 i 40, urmeaza limita dintre 28 A i B, 27 i 28 pana la borna 82, urmeaza culmea Prapastiilor pana in borna 80. Urmeaza spre nord est limita fondului forestier trecand prin bornele 78, 77, 73, 75, 76, 72, intra in padure pe limita dintre 23 B i C, coboara in Valea Prapastiilor la borna 68, urmeaza valea in amonte pana la borna 168 i urca pe culme la borna 167, care este punctul de plecare.
iii) Zona Cheile Brusturetului. Aceasta zona include 3 sectoare de chei, respectiv cheile din zona Peterii Dambovicioara, Cheile Brusturetului propriu-zise i cheile Vaii Seci, precum i zona de vegetaie a speciei Ligularia sibirica de la Brusturet. In nord, pe Valea Seaca a Pietrelor, din borna 126, limita pleaca spre nordvest, ocolete pe la est, nord i vest parcela 45, trecand prin bornele 88, 89, 84, 85, 87. Coboara pe vale, pana la borna 59, dupa care ocolete pe la vest, unitaile amenajistice 2 7 N, 2 6 N , 1 6 A , N1 i N2 , excep tand parcela 16 B, trecand in bornele 26 i 25, langa Valea Dambovicioarei. Coboara pe vale, pana la borna 18, ocolete pe la vest unitatea amenajistica 6N i se intoarce in partea de sud, trecand prin borna 17, traverseaza valea i ajunge in borna 151. Urca pe limita parcului pana la borna 132, trecand prin bornele 256, 255, 142, 143, 139, 140, 136, 134, 244, 243 i 242, dupa care intra in padure intre unitaile amenajistice 65 A i B, merge pe marginea vestica a unitailor amenajistice 65 A, 65N, 64N, 63N pe care le ocolete i pe la nord, ajungand in borna 126, care e i punctul de plecare.
Anexe
Pag. 274
iv) Zona Cheile Dambovicioarei Cheile Damboviei. Aceasta rezervaie include 2 sectoare i anume Cheile Dambovicioarei i Cheia Mica de sus a Damboviei. Punctul de plecare este punctul in care limita parcului parasete Valea Damboviei, in zona unitaii amenajistice 1 8 C UP III i urmeaza limita parcului pana pe Piscul cu Coli, trecand prin bornele 42, 41 i 30 unde coboara in Valea Damboviei, la borna 39, apoi coboara la vale pana la intersecia cu limita sudica a unitaii amenajistice 189 C. Limita intra pe teritoriul UP VI OS Rucar, la borna 2/VI. Limita coboara la borna 1, in vale, de unde urmarete spre est i nord limita parcului, exceptand subparcela 110 A pana la borna 213, in aval de localitatea Dambovicioara. Aceasta limita trece prin bornele 216, 279, 280 i 213. Pana inainte de borna 212, limita merge pe vale, pe care o parasete urcand pe o culme care e limita estica a unitaii amenajistice 1N, dupa care intra in teritoriul UP III pe la borna 7/VI. Limita ocolete subparcela 188 C pe la nord i vest, pana la borna 385, traverseaza valea i urca pana la punctul de plecare. Din aceasta zona este exclusa unitatea amenajistica 188 E. v) Zona Cheile Mari ale Damboviei. Aceasta include 2 sectoare i anume Cheia Damboviei i Cheia Ghimbavului. Punctul cel mai nordic de plecare este borna 6/III, de unde limita urmarete spre sud pe Plaiul Mare limitele unitailor amenajistice 2 i 1 din UP III, trecand prin borna 1 i 2, pana la borna 163/ VII, dupa care urmarete limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cucule i prin locul numit La Bradet la borna silvica 160 UP VII, OS Rucar, dupa care urca prin padure pe linia de cea mai mare panta pana in culmea Prislop pe care o urmeaza pana in Vf. Piatra Berbecilor trecand prin bornele 158, 157 i 159. Din acest varf limita coboara pe culme pana in
Anexe
Pag. 275
amonte de Cheile Pitei, urmarete in amonte paraul Pita, pana la un afluent de dreapta pe care urca in culmea Menghia, coboara in paraul Plaiul, pe care il urmeaza in aval pana la confluena cu Valea Ghimbav i apoi urca pe aceasta pana la confluena cu paraul Bechet, trecand prin bornele 142, 136, 135, 132, 133, 138, 140, 139, 124 i 5/VII. De la confluena Valea Ghimbav/Bechet limita urca spre nord-vest pe linia de cea mai mare panta in Culmea Ghimbavului la borna silvica 4 UP VII, OS Rucar, pe care o urmeaza prin Muntele Ghimbav i Vf. Colii Ghimbav, pana la limita fondului forestier la borna silvica 358 UP VIII, OS Rucar. De aici se continua pe limita fondului forestier pana in raul Dambovia la borna silvica 6 din UP III, OS Rucar. In ceea ce privete paunatul, acesta este interzis in zona parcului avand valoare mare conservativa. Aceasta zona se suprapune pe versantul vestic cu rezervaia tiinifica, iar pe versantul estic este cuprinsa intre creasta principala i limita naturala superioara a padurii. Limitele acestei zone sunt urmatoarele: Pe versantul vestic urmarete limita rezervaiei tiinifice, aa cum au fost ele descrise mai sus. Pe versantul estic limita pornete de la borna 156, unitatea amenajistica 62F, urmarete limita superioara a parcelei 62 pana la capatul subparcelei 62E, de unde traverseaza paunea impadurita, intersectand traseul turistic Padinile Frumoase pana la borna 138. De aici urmarete limita superioara a parcelarului prin bornele 137, 123 , 111, 107, iar de la intersecia ua 36B cu paraul Vladuca traverseaza paunea la borna 106 i continua pana la borna 105. De aici intra in UP VI Dambovicioara i trece prin bornele 109 i 108 din unitatea amenajistica 56B, dupa care traverseaza paunea pe deasupra refugiului Grind pana la
Anexe
Pag. 276
capatul grohotiului de pe Valea Cheia de Sub Grind, coborand apoi pe firul vaii pana la borna 105 din unitatea amenajistica 54C, urmarete limita superioara a parcelarului apoi prin borna 99 pana la extremitatea superioara a subparcelei 51B de unde traverseaza paunea pe curba de nivel pana la marginea subparcelei 46C. De aici urmarete limita subparcelei 46C, pana la intersecia limitei subparcelei 46C cu valea Steghiei, urca pana la capatul superior al subparcelei 46C, de unde coboara peste culmea Funduri i traseul ce duce la aua Funduri pana la borna 79 din unitatea amenajistica 40D. Limita urca apoi spre aua Funduri pe limita fondului forestier, trecand prin bornele 78, 75 i 74. De aici limita se suprapune cu cea a rezervaiei tiinifice. Total suprafaa ZPS = 6292 ha.
b) Zona de protecie integrala ,denumita in continuare ZPI corespunzand categoriei II a IUCN cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului. (1) In ZPI sunt interzise: aa)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum i orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecie i/sau de conservare; bb)activitaile de construcii-investiii, cu excepia celor destinate administrarii ariei naturale protejate i/sau activitailor de cercetare tiinifica ori a celor destinate asigurarii siguranei naionale sau prevenirii unor calamitai naturale.
Anexe
Pag. 277
(2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), in zonele de protecie integrala, in afara perimetrelor rezervaiilor tiinifice cu regim strict de protecie, se pot desfaura urmatoarele activitai: aa)tiinifice i educative; bb)activitai de ecoturism care nu necesita realizarea de construcii-investiii; cc)utilizarea raionala a pajitilor pentru cosit i/sau paunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunitailor care dein pauni sau care dein dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislaia naionala in vigoare, pe suprafeele, in perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flora i fauna prezente; dd)localizarea i stingerea operativa a incendiilor; ee)interveniile in scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, i aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; ff) aciunile de inlaturare a efectelor unor calamitai, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. In cazul in care calamitaile afecteaza suprafee de padure, aciunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei, in baza hotararii consiliului tiinific, i cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor; gg)aciunile de prevenire a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care nu necesita extrageri de arbori, i aciunile de monitorizare a acestora; hh) aciunile de combatere a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure, in cazul in care apar focare de
Anexe
Pag. 278
inmulire, cu avizul administraiei, in baza hotararii consiliului tiinific, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. Zona de protecie integrala cuprinde: Paunile Pietricica integral, Paunea Funduri Prelungi parial, respectiv din paunea Funduri pe limita padurii urca prin borna 80 pana la capatul superior al subparcelei 46C, coboara peste culmea Funduri i traseul ce duce la aua Funduri pana la borna 79 din unitatea amenajistica 40D, continua pe limita padurii prin borna 81 pana in paunea Funduri, Paunea Funduri Prelungi parial situata desupra fostului canton silvic Lespezi, limitata dupa cum urmeaza: de la extremitatea superioara a subparcelei 51B traverseaza paunea pe curba de nivel pana la marginea subparcelei 46C i coboara pe limita fondului forestier prin borna 90 pana in borna 97 de unde urca la punctul de plecare, Paunea Baciu parial, in interiorul limitelor: de la borna 108 din unitatea amenajistica 56B traverseaza paunea pe deasupra refugiului Grind pana la capatul grohotiului de pe Valea Cheia de Sub Grind, coborand apoi pe firul vaii pana la borna 105 din unitatea amenajistica 54C, urmarete limita fondului forestier prin borna 107 pana la punctul de plecare borna 108, Paunea esul Martoiu parial, de la 123 urmarete limita padurii prin borna 111 pana la intersecia subparcelelor 36D cu 36 C i se intoarce pe curba de nivel la punctul de plecare, Paunea Padinile Frumoase care pornete de la capatul subparcelei 62E, traverseaza paunea impadurita, intersectand traseul turistic Padinile Frumoase pana la borna 138, iar apoi urmarete liziera padurii prin bornele 139, 144 limita paunii Curmatura, borna 152 i se intoarce la punctul de plecare. De asemenea, in ea este inclusa i Petera Liliecilor din satul Petera, comuna Moieciu, cu o suprafaa de 1,5ha, aceasta fiind inclusa in reteaua Natura 2000 si se incadreaza in clasa de tip B. In aceasta se instaleaza periodic una dintre coloniile importante de gestatie de lilieci din Carpatii Meridionali. Sapte dintre speciile de lilieci se afla inscrise in lista rosie.
Anexe Pag. 279
Suprafaa acestei zone totalizeaza: ZPI = 104 ha. c) Zona de conservare durabila, denumita in continuare ZCD constituie in Parcul Naional Piatra Craiului o zona cu o suprafaa totala de 7034ha. In aceasta categorie se incadreaza restul suprafeei care este limitata spre exterior de limitele parcului naional i ale zonei de dezvoltare durabila, iar spre interior de limitele ZPS i ZPI. Aceasta zona este administrata in special pentru protecia ecosistemelor i pentru recreere. In ZCD se pot desfaura urmatoarele activitai: aa) tiinifice i educative; bb) activitai de ecoturism care nu necesita realizarea de construciiinvestiii; cc) utilizarea raionala a pajitilor pentru cosit i/sau paunat pe suprafeele, in perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului naional, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flora i fauna prezente; dd) localizarea i stingerea operativa a incendiilor; ee)interveniile pentru meninerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitai biotice care constituie obiectul proteciei, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, a planului de aciune provizoriu, elaborat i valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; ff) interveniile in scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul
Anexe
Pag. 280
administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; gg) aciunile de inlaturare a efectelor unor calamitai, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. In cazul in care calamitaile afecteaza suprafee de padure, aciunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate ulterior de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; hh) activitaile de protecie a padurilor, aciunile de prevenire a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitai care depaesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor; ii) activitai tradiionale de utilizare a unor resurse regenerabile, in limita capacitaii productive i de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci i de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfaura numai de catre persoanele fizice sau juridice care dein/administreaza terenuri in interiorul parcului sau de comunitaile locale, cu acordul administraiei ariei naturale protejate; jj) lucrari de ingrijire i conducere a arboretelor, lucrari speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerarii naturale i fara extragerea lemnului mort, cu excepia cazurilor in care se manifesta atacuri de
Anexe
Pag. 281
daunatori ai padurii ce se pot extinde pe suprafee intinse, in primul rand de parcele intregi limitrofe zonelor cu protecie stricta sau integrala, in restul zonei-tampon fiind permisa aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite i
cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricii impuse de planurile de management al parcurilor i de ghidurile de gospodarire a padurilor in arii protejate. kk) activitai tradiionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus.
Anexe
Pag. 282
Unitaile amenajistice cuprinse in primul rand de parcele intregi limitrofe zonelor cu protecie stricta sau integrala in PNPC sunt : NR. Ocol silvic CRT. 1. OS Braov 2. UP Ua
3.
4.
VI Barsa 20 A, 20 B, 60, 62 A, 62 B, 62 C, 62 Groe D, 65 A, 65 B; OS Bucegi- UB I 49, 52, 193 A, 193 B, 193 C, 193 D, Piatra Craiului Moeciu 193 E, 193 F, 38 A, 38 B, 38 C, 38 D, 38 F, 39 A, 39 B, 39 C, 39 D, 40 A, 40 B, 40 F, 40 G, 43 A, 43 B, 43 C, 43 D, 44 A, 45 A, 45 B, 45 V, 47 A, 50 A, 50 B, 51 A, 51 B, 51V, 53 A, 53 B, 53 C, 53 D, 54 B, 55 A 55 B, 56 B, 56 C, 57 A, 57 B, 57 C, 58 A, 58 B, 59 B, 59 C, 59 F, 60 A, 60 B, 60 C, 62 A; R.P.L.P. UB I 181, 182, 189, 190, 183 A, 183 B, ZARNETI Zarneti 185 A, 185 B, 186 A, 186B, 193A, 193B, 193C, 193D, 194E, 195F, 129 A, 129 C, 132 A, 132 C, 132 E; OS Braov V Faa Pietrei 21 A, 21 B, 21 C, 21 D, 22 A, 22 B, Craiului 22 C, 28 B, 59 A, 61 A, 61 B, 61 C, 61 D, 61 E, 61 F, 64 A, 64 B, 64 C, 64 D, 64 E, 64 F, 65 A, 65 B, 65 C, 67 B, 68 A, 68 B, 68 C, 69 B, 69 C, 69 D, 71 A, 71 B, 71 C, 71V, 72, 73 A, 73 B, E 5; OS Papua- III Cascoe Rucar 12 F, 135 A, 136 A, 138 A, 138V1, 138V2, 139 C, 139V, 139 A, 140 A, 142 A%, 142 B, 142 D, 142V, 143 A, 143 B, 145 A%, 145 B, 145 C, 145 D, 145 E%, 145 F, 152 B%, 153 A%, 153 B%, 153 C, 154 A, 154 B%, 156 A%, 156 B%, 156 C%, 156 D%, 165 A, 165 B, 165 D, 165V, 166 A, 166 C, 176 C%, 176 F%, 179A, 179 A,
5.
Anexe
Pag. 283
6.
7.
179V1, 179V2, 180A, 180 A%, 180 B, 180V, 181 C%, 182A, 182 A%, 182 B%, 184 A%, 184 C%, 186 A%, 187A, 187 A, 187 B, 187 C, 187 M, , E 15, E 16, E 17, E 18; OS Papua- VI 1 A, 10 A, 10 B, 10 C, 10 D, 10A 11 Rucar Dambovicioara A%, 11 B%, 11 C%, 11 D%, 110, 12 A, 12 B%, 12 C%, 12 D%, 12 E, 12 G, 12V, 14A, 15A1%, 15 A, 15 B, 15 C, 15 D, 15A1, 16 B, 16 C, 16 D, 19 A%, 19A, 2 B%, 2 C%, 2 D%, 2 E, 20 A%, 20 B%, 20 C%, 22 A, 22 B, 22 C, 23 A%, 23 B%, 23 C%, 23 D%, 24 A, 24 B, 24 D, 24 E%, 24 G%, 26 A, 26 B, 26 D, 27 A%, 27 B, 27 C%, 28 A%, 28 B, 28 C, 28 D, 41 D, 41 E, 41 F%, 43 A, 43 B%, 44 A, 44 B, 46 B%, 46A, 47N, 55 A, 56 A, 6 A, 6 B, 6 C, 61 D%, 62%, 613 A, 613 B, 613 C%, 613 D, 613 E%, 614 A, 614 B, 614 C, 614 D, 614 E, 63 A, 64 B, 64 B L 18, 64 C, 647 A, 647 B, 647 C, 65 B, 65 C, 650 A, 650 B, 651 A, 651 C, 652 A, 653 A, 654 A, 654 B, 75 L 18, E 1, E 10, E 12, E 8, E 9 OS Braov IV Zbarcioara 81 A, 81 B, 81 C, 81 D Datele din tabelul de mai sus sunt conform informaiilor existente la APNPC
la sfaritul anului 2010, iar subparcelele care au in terminaie indicele % sunt parial trecute la ZPS, suprafeele in cauza aparinand Fundaiei Conservation Carpathia. d) Zona de dezvoltare durabila a activitailor umane, denumita in continuare ZDD - cuprinde zonele in care se permit activitai de investiii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale i de prevenire a oricaror
Anexe
Pag. 284
efecte negative semnificative asupra biodiversitaii. In PNPC aceasta zona este reprezentata de o parte a intravilanului localitailor Zarneti, Magura i Petera, Dambovicioara, Dragoslavele i de suprafaa lacului de acumulare de la Satic, conform anexei nr.7 Harta Zonarii Interne. Zona de dezvoltare durabila din PNPC totalizeaza: ZDD = 1336 ha. In zonele de dezvoltare durabila din parcurile naionale se pot desfaura urmatoarele activitai, cu respectarea prevederilor din planurile de management: aa) activitai tradiionale de cultivare a terenurilor agricole i de cretere a animalelor; bb) lucrari de ingrijire i conducere a arboretelor i lucrari de conservare; cc) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite i cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor succesive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor in crang in salcamete i zavoaie de plop i salcie. In zonele de dezvoltare durabila din parcurile naionale se pot aplica tratamentul taierilor rase in arboretele de molid, pe suprafee de maxim 1 ha, precum i tratamentul taierilor rase in parchete mici in arboretele de plop euroamerican; dd) activitai specifice modului de producie ecologic de cultivare a terenului agricol i cretere a animalelor, in conformitate cu legislaia specifica din sistemul de agricultura ecologica; ee) alte activitai tradiionale efectuate de comunitaile locale; ff) activitai de construcii/investiii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
Anexe
Pag. 285
La descrierea limitelor zonelor interne ale Parcului Naional Piatra Craiului s-au folosit harile amenajistice ale UP III Cascoe, VI Dambovicioara, VII Valea Cheii i VIII Gh imb av din OS Rucar, elaborate in anul 1996 i ale UP V Faa Pietrei Craiului i UP VI Barsa Groet din OS Zarneti, elaborate in anul 1994. 3) Zonarea suprafeei din situl ROSCI 0194 Piatra Craiului situata in afara limitei PNPC Suprafaa de 3102,5 ha ine cont de prevederile Ordonanei de urgena a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile i completarile ulterioare. Zona constituita in ROSCI0194 Piatra Craiului, in afara limitei Parcului Naional Piatra Craiului, are o suprafaa totala de 3102,5ha. In aceasta zona se pot desfaura urmatoarele activitai: a) tiinifice i educative; b) activitai de ecoturism; c) utilizarea raionala a pajitilor pentru cosit i/sau paunat numai cu animale domestice, de catre proprietarii care dein pauni sau care dein dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislaia naionala in vigoare, pe suprafeele, in perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flora i fauna prezente; d) localizarea i stingerea operativa a incendiilor; e) interveniile pentru meninerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitai biotice care constituie obiectul proteciei, cu aprobarea planului de aciune provizoriu de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor, cu avizul
Anexe
Pag. 286
administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; f) interveniile in scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; g) aciunile de inlaturare a efectelor unor calamitai, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor. In cazul in care calamitaile afecteaza suprafee de padure, aciunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraiei ariei naturale protejate, in baza hotararii consiliului tiinific, aprobate ulterior de catre autoritatea publica centrala pentru protecia mediului i padurilor; h) activitaile de protecie a padurilor, aciunile de prevenire a inmulirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitai care depaesc prevederile amenajamentelor, in baza hotararii consiliului tiinific i, ulterior, cu aprobarea autoritaii publice centrale pentru protecia mediului i padurilor; i) activitai tradiionale de utilizare a unor resurse regenerabile, in limita capacitaii productive i de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci i de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfaura numai de persoanele fizice i juridice care dein/administreaza terenuri in interiorul parcului sau de comunitaile locale, cu aprobarea administraiei ariei naturale protejate; j) activitai tradiionale de cultivare a terenurilor agricole i de cretere a
Anexe
Pag. 287
animalelor, precum i alte activitai tradiionale efectuate de comunitaile locale; k) lucrari de ingrijire i conducere a arboretelor i lucrari de conservare; l) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite i cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor succesive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor in crang, in salcamete i in zavoaie de plop i salcie. In cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica i tratamentul taierilor rase in parchete mici, iar in arboretele de molid, taieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; m) activitai de vanatoare cu avizarea cotelor de recolta i a aciunilor de vanatoare de catre administratorul PNPC. Avizarea cotelor de recolta de catre administratorul PNPC se face in baza hotararii Consiliului tiinific; n) activitai de pescuit sportiv; o) in afara activitailor descrise anterior, in aceasta zona sunt permise i alte activitai/planuri/proiecte daca, in urma parcurgerii procedurii de evaluare adecvata, se constata ca nu au impact semnificativ asupra speciilor i habitatelor pentru care situl a fost desemnat.
Anexe
Pag. 288
Anexa nr. 12 GHID PRACTIC PENTRU APLICAREA UNOR MASURI DE GOSPODARIRE IN PADURILE DIN ARIILE NATURALE PROTEJATE
1.Aspecte de ordin general In lucrarea de ampla sinteza privind tipurile de habitate naturale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea lor ca Arii Speciale de Conservare conform Directivei Habitate, anexa I, sunt menionate 80 de tipuri de habitate naturale componente ale fondului forestier naional care ar trebui cuprinse in arii protejate. In cadrul procesului de constituire a reelei de arii naturale protejate Natura 2000 se propune instituirea de arii speciale de conservare in care sa fie inclus un anumit procent din toate aceste habitate forestiere, considerat acoperitor pentru zona biogeografica respectiva . Este acceptat faptul ca ariile naturale protejate constituite au incontestabila valoare patrimoniala naionala i internaionala, iar conservarea este o condiie pentru pastrarea lor in viitor. Acestea prezinta insa o foarte pronunata diversitate fizionomica, structurala, sistematica i funcionala care impune reglementari i strategii de management i gestiune conforme cu starea lor actuala i scopurile pentru care s-au constituit ca arii protejate. In acelai timp masurile care se vor adopta i aplica trebuie sa fie armonizate cu cele consacrate pe plan internaional, dar sa corespunda naturii i starii fiecarui arboret component. Pentru transformarea unor paduri cultivate naturale rare in rezervaii tiinifice autoritatea publica centrala care raspunde de paduri trebuie sa elaboreze un studiu aprofundat ce va avea ca finalitate instituirea de arii naturale protejate suplimentare. In aceste arii protejate se va studia evoluia in timp a ecosistemelor puternic afectate antropic i pe cale de dispariie, spre ecosisteme cvasivirgine prin ocrotire integral. In lucrarea de sinteza Habitatele din Romania 2006 in anexa 3 sunt desemnate tipurile de habitate naturale de padure, paduri i rariti, de interes
Anexe
Pag. 289
comunitar a caror conservare necesita desemnarea ca arii speciale de conservare. Se poate constata: Larga cuprindere a tipurilor naturale de padure din Romania, mare diversitate; Necesitatea identificarii tipurilor de habitate care nu sunt cuprinse in arii protejate; Se impune o pronunata diversitate de masuri amenajistice i silvotehnice in funcie i de starea lor actuala i funciile fixate; Ideal ar fi ca pentru fiecare tip de padure sa se constituie o suprafaa de minim 3 hectare cu regim de conservare totala, care sa constituie obiect de cercetare de durata pentru a se urmari evoluia viitoare. Avand in vedere importana actuala i viitoare a ariilor protejate se considera de mare importana organizarea i aplicarea unui program de cercetare de durata i eficient care sa permita cunoaterea evoluiei in timp a padurilor din arii protejate, modificarile survenite in organizarea lor structurala i ecoprotectiva, influenele exercitate prin masurile de management, de amenajare, de dotare, de aplicare a unor masuri tehnice. Va fi necesara elaborarea i apoi punerea in aplicare a unei metodologii difereniate de cercetare tiinifica de lunga durata, pentru fiecare dintre zonele constituite in cadrul ariilor naturale protejate, dar i de stocare a informaiilor inregistrate in vederea asigurarii condiiilor riguroase de analiza a evoluiei pe termen lung a acestor zone. In acest scop, este necesar sa se elaboreze i aprobe un sistem permanent de monitorizare in toate ariile protejate i sa se constituie fondurile necesare i colective de specialiti capabili sa execute cercetari de durata, multidisciplinare i asiguratoare pentru analize comparative difereniate in spaiu i timp.
Anexe
Pag. 290
Pentru studiul biodiversitaii vegetale i chiar i animale, se vor amplasa suprafee permanente i de marimi adecvate, pentru inventarieri statistic asigurate. Ele vor fi materializate cat mai evident pentru a permite ca viitoarele inventarieri succesive, urmarind fluctuaiile de specii sau de indivizi, sa fie cat mai puin influenate de factorii aleatori, cum ar fi, spre exemplu, schimbarea metodei de lucru, a suprafeelor de inventariere de la o perioada la alta. Padurile incluse in zonele cu protecie stricta - ZPS sunt supuse regimului de ocrotire integrala, corespunzator tipului funcional I. In cadrul subzonei a), care cuprinde numai paduri constituite ca rezervaii tiinifice, sunt admise numai activitai de cercetare tiinifica; in subzona b) incluzand paduri/ecosisteme de padure destinate conservarii resurselor genetice, declarate monumente ale naturii i alte paduri cu valori mediogene i protective deosebite sunt admise, in plus, i activitai de educaie i ecoturistice. In padurile din ZPS nu sunt permise derogari pentru activitai de valorificare a resurselor naturale sau pentru alte intervenii silviculturale, cu excepia localizarii i stingerii operative a incendiilor. Pentru padurile din zona de conservare speciala - ZCS, supuse i ele prin amenajament regimului de ocrotire integrala, pot fi admise numai cu aprobarea autoritaii publice centrale care raspunde de silvicultura i a autoritaii publice centrale responsabila cu protecia mediului unele intervenii pentru protecia i meninerea unor ecosisteme naturale i pentru prevenirea i inlaturarea efectelor unor calamitai. De asemenea, sunt obligatorii interveniile pentru localizarea i stingerea operativa a incendiilor. In padurile din categoria 1.5.a., cu aprobari speciale pot fi executate lucrari de conservare sau de reconstrucie ecologica, in raport cu starea i structura arboretelor. In padurile din ariile naturale protejate neincluse in zonele de protecie stricta i in cele de conservare speciala, respectiv in padurile din aa numitele zone tampon, incadrate in tipurile funcionale II IV, se pot executa dupa caz,
Anexe
Pag. 291
lucrari silvotehnice de genul lucrarilor speciale de conservare, lucrari de ingrijire i conducere a arboretelor: degajari, depresaje, curairi, rarituri, pregatirea marginii de masiv, dar nu i elagaj artificial, lucrari de regenerare, precum i lucrari de ameliorare, si de reconstrucie ecologica, daca sunt necesare, respectandu-se precizarile de la punctele 1 si 3. Pe toata perioada, interveniile silvotehnice vor fi insoite de cercetari susinute, care sa permita adaptarea pe parcurs a dinamicii, naturii, caracterului i intensitaii interveniilor, sau renunarea la unele intervenii, daca nu mai sunt necesare pentru dirijarea structurii reale spre cea naturala, considerata ca el. Pentru valorificarea masei lemnoase rezultate din aplicarea lucrarilor de igiena, a lucrarilor speciale de conservare sau a tratamentelor, se vor adopta i aplica tehnologii i procedee de exploatare ecologice, urmarindu-se evitarea i/sau reducerea la maximum posibil a vatamarilor asupra solului, asupra arborilor remaneni i asupra seminiurilor, paturii erbacee i subarboretului. Se va studia posibilitatea executarii lucrarilor de exploatare prin subvenionarea unei pari din costurile de exploatare in scopul utilizarii unei tehnologii nepoluante. Daca nu se poate recolta masa lemnoasa in condiii de securitate ecologica, se va accepta ca lemnul doborat sa fie lasat pe loc sau sa se utilizeze la blocarea unor ravene sau iroiri existente in paduri. In situaiile in care prin amenajament i prin planurile de management sunt permise activitai de ecoturism se pot executa lucrari de amplasare a unor cai de vizitare pentru turiti: alei pietonale, drumuri de acces, banci pentru odihna, panouri instructiv - educative. In plus, zonele tampon vor fi amenajate pentru accesul controlat al turitilor, cu organizarea de locuri de parcare pentru mijloacele de transport, in zone fara impact semnificativ asupra mediului. In cazul cand se produc eroziuni sau alunecari de teren, inundaii, inmlatinari, lucrari specifice de ameliorare se pot executa, pe baza unor
Anexe
Pag. 292
documentaii bine
fundamentate i aprobate
de autoritaile responsabile ale
respectivelor arii protejate. In caz de incendii, se va interveni urgent i cu fore eficiente pentru localizarea i stingerea incendiilor de litiera i/sau de coronament, urmarind reducerea la minimum posibil a degradarii i modificarilor de esena in fizionomia i funcionalitatea ecosistemului afectat. Dupa stingerea incendiului, se vor executa observaii i cercetari de durata, privind natura i caracterul efectelor provocate de incendiile produse: cauze, intindere, consecine imediate i de durata medie sau lunga, masuri de prevenire i diminuare a acestor consecine. In ariile protejate, se va organiza un sistem eficient de control i paza, in vederea prevenirii i reducerii la maximum posibil a oricaror activitai antropice neprevazute in managementul i amenajamentele aprobate ca extrageri de plante i/sau animale protejate, degradarea unor situri aflate in conservare, paunatul, recoltarea de plante, de produse accesorii vegetale i animale. In prezent situaia proprietarilor de fond forestier din arii protejate indica faptul ca pe linga padurile proprietate a statului, exista proprietai publice ale autoritailor locale, proprietai asociative: obti, composesorate, alte asociaii i proprietai ale persoanelor fizice. Avand in vedere ca in toate ariile naturale protejate, funciile de ocrotire i conservare a naturii fixate prin planurile de management sunt prioritare, precum i faptul ca sunt necesare unele masuri restrictive in ceea ce privete exploatarea masei lemnoase, in cazul proprietailor de padure mici, mai ales cele deinute de persoane fizice, exista i vor exista conflicte in respectarea regimului de arie protejata. Din aceste motive, pentru compensarea proprietarilor de padure persoane fizice s-a emis i trebuie aplicat Ordinul comun al ministrului agriculturii i dezvoltarii rurale i al ministrului finanelor publice nr. 625/22507/2006 privind metodologia de calcul al sumelor cuvenite drept compensaii proprietarilor persoane fizice i juridice care dein
Anexe
Pag. 293
paduri cu funcii speciale de protecie, incadrate la tipurile funcionale T1 i T2., respectiv tipurile funcionale pentru care nu se reglementeaza procesul de producie. Desigur ca in mod ideal pentru realizarea practica a unei gospodariri unitare a padurilor din ariile protejate ar trebui ca acestea sa se afle in proprietatea statului. Conform legilor proprietaii, respectiv Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietaii i justiiei, precum i unele masuri adiacente, persoanele care solicita retrocedarea unor suprafee de padure care se afla in arii protejate pot opta i beneficia de schimbarea amplasamentului acestora. In afara masurilor prezentate mai sus, masuri ce sunt operaionale deja, consideram oportuna existena unui program naional de cumparare de terenuri forestiere din arii protejate de catre statul roman, program ce trebuie susinut de alocaii bugetare corespunzatoare. Gospodarirea ariilor protejate se realizeaza in conformitate cu amenajamentele elaborate i nu trebuie sa fie dependenta de natura proprietaii. 2. Precizari suplimentare cu privire la aplicarea tratamentelor i tehnologiile de exploatare Aceste prevederi se refera cu precadere la padurile aflate in afara zonei de protecie stricta i a zonei de protecie integrala, respectiv numai la padurile din zonele de conservare durabila i zonele de dezvoltare durabila. Ele au in vedere meninerea i ameliorarea condiiilor de mediu i exercitarea in condiii optime in special a funciilor ecologice i sociale ale padurilor in cauza. 2.1 Cu referire la aplicarea tratamentelor In padurile din ariile naturale protejate pentru care amenajamentele prevad, in vederea regenerarii i conservarii lor, aplicarea de tratamente silviculturale i a unor lucrari de conservare, aceasta aplicare se va face cu multa rigurozitate, pe
Anexe
Pag. 294
langa prevederile oficiale ale normelor tehnice avandu-se in vedere precizarile de ordin special care urmeaza. Tratamentul taierilor rase nu se va aplica decat in situaii foarte bine motivate i numai in zonele de dezvoltare durabila. Dupa exploatare, se vor adopta i aplica masuri eficiente de regenerare naturala, mixta sau chiar artificiala, dar numai cu material de impadurire de proveniena locala. In cazul impaduririlor sau a completarilor, se va urmari realizarea, pe cit posibil, a compoziiei anterioare a arboretului natural. In molidiuri se pot aplica numai taieri rase pe parchete cu suprafee de pana la 1 hectar. La liziera padurii de molid se va lasa o banda de protecie lata de 1,5-2 H, unde H este inalimea arborilor, care se va inlatura numai dupa constituirea starii de masiv in interiorul padurii. Taierile rase se vor realiza numai in anii de fructificaie cel puin mijlocie sau daca exista semini utilizabil viabil i valoros asigurator. Nu se va admite alaturarea unui nou parchet de exploatare decat dupa ce in parchetul anterior s-a constituit starea de masiv a noului arboret instalat. Amplasarea taierilor va ine obligatoriu seama de aciunea factorilor perturbani care acioneaza diferit in funcie de configuraia reliefului. Taierile rase de crang simplu se vor adopta doar in cazul unor arii protejate in care sunt cuprinse salcete, plopiuri naturale, zavoaie, ariniuri, culturi de salcam, suprafaa parchetelor de exploatare nu va putea depai 2 ha, iar forma i orientarea parchetelor vor ine seama de configuraia terenului, de obiectivele care au stat la baza constituirii ariei protejate i de natura i intensitatea aciunii unor factori de risc ecologic: inundaii, eroziune de suprafaa sau de adancime. i in acest caz, amplasarea unui nou parchet alaturat nu va fi aprobata decat dupa constituirea masivului in parchetul/banda anterior exploatat, chiar daca prin aceasta nu se pot asigura recolte anuale de masa lemnoasa constante i continue.
Anexe
Pag. 295
Tratamentul taierilor progresive se va putea adopta i aplica in formaii forestiere diverse: amestecuri de MO, BR, FA, in molideto-fagete, bradeto-fagete, fagete pure i amestecate, goruneto-fagete, cvercinee pure si amestecate, atat in varianta cu perioada normala de regenerare mai mica sau egala cu 20 de ani, cat i in varianta cu perioada mai lunga de regenerare de 20 - 30 de ani, in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, elaborate i aprobate de autoritatea publica abilitata pentru ariile protejate. In aplicarea tratamentului, taierile se vor adapta naturii i starii de fapt a padurii in care se acioneaza, corelandu-se obligatoriu punerea in valoare a masei lemnoase, cu mersul fructificaiei speciilor/speciei principale, sau cu creterea i dezvoltarea seminiului utilizabil i valoros. La nevoie, in ochiurile deschise i neregenerate natural corespunzator, se va interveni cu completari sau impaduriri, numai cu material de proveniena locala. In ariile protejate, punerea in valoare se va subordona funciilor fixate: continuitate, ameliorarea stabilitaii, conservarea biodiversitaii, creterea eficienei ecoprotective i, in niciun caz marimii posibilitaii sau recoltarii anuale a acesteia, in condiii cat mai avantajoase economic. Fiecare ochi deschis va fi urmarit pana la regenerarea integrala, iar lucrarile de ingrijire a seminiurilor, de ajutorare a regenerarii naturale, de ingrijire i conducere a arboretelor nou create, mai puin elagajul artificial, se vor executa obligatoriu cu respectarea tehnicii de lucru specifice fiecarui gen de intervenie. Tratamentul taierilor progresive in margine de masiv se poate adopta in aceleai tipuri de padure, in care sunt recomandate progresivele i chiar in formaia molidiurilor i in care este mai pronunat riscul producerii unor rupturi i doboraturi de vant, sau al alunecarilor de profunzime. In acest caz, in aplicare se va ine seama de bazele tehnice ale tratamentului taierilor progresive privind natura, momentul executarii, caracterul i intensitatea taierii, conducerea procesului de regenerare, dar lucrarile se vor localiza pe benzi inguste de 1 - 1,5 H, care vor
Anexe
Pag. 296
incepe dintr-o margine a iniruirii de taieri avantajata in regenerare i va inainta in interiorul acesteia i impotriva factorilor perturbani periculoi, care acioneaza in zona: vant, sensibilitate la eroziune, evitarea colectarii lemnului prin benzile regenerate. Numarul taierilor i succesiunea acestora in fiecare banda vor fi diferite i vor ine seama de exigenele i mersul regenerarii speciilor locale principale. Aplicarea tratamentului taierilor progresive in margine de masiv va fi insoita, in mod obligatoriu, de experimentari de lunga durata, avand in vedere ca silvotehnica romaneasca nu dispune de experimentari i experiene proprii. Tratamentul taierilor cvasigradinarite sau jardinatorii poate fi adoptat i aplicat in toate padurile de codru din ariile protejate, cu excepia padurilor pure i echiene de molid. Perioada generala de exploatare - regenerare variaza intre 40 i 60 de ani. Punerea in valoare a masei lemnoase se va localiza in ochiuri, ca i in cazul progresivelor, iar amplasarea ochiurilor se poate impratia pe suprafee mari, cuprinzand arborete exploatabile. Poate fi adoptat i aplicat i ca un sistem tranzitoriu de transformare structurala a unor arborete cu structuri + echiene, spre cele pluriene de tip gradinarit. La conducerea procesului de regenerare in ochiurile deschise se va ine seama de exigenele ecologice ale seminiurilor speciilor principale i nu de lungimea perioadei generale de exploatare - regenerare. Tratamentul taierilor gradinarite debuteaza de regula cu lucrarile de transformare spre gradinarit, in fiecare din cupoanele constituite. In padurile incluse in arii protejate, marimea rotaiei va fi de 7 - 8 ani, iar componena cupoanelor, ordinea de parcurgere a acestora i intensitatea taierilor in arboretele componente ale cupoanelor, vor fi stabilite prin amenajament. Se va urmari insa, ca intensitatea taierilor in cupon sa nu depaeasca 12 - 14 % in primele 3 - 4 rotaii. In aplicare, se va ine seama de bazele teoretice ale tratamentului, dar i de starea
Anexe
Pag. 297
momentana a fiecarui arboret de parcurs i tipul de structura spre care urmeaza a fi dirijat. In toate arboretele incluse in subunitai de cadru de gradinarit, se vor adopta masuri tehnice i financiare necesare pentru realizarea accesibilitaii necesare la i in interiorul fiecarui cupon scadent in perioada primei rotaii. Daca acest deziderat nu poate fi realizat, se va renuna la aplicarea gradinaritului, aplicandu-se, in mod tranzitoriu, lucrari de conservare. In operaiunile de exploatare, respectiv doborare i colectare se va evita vatamarea arborilor remaneni i mai ales a celor cu diametrul mai mic sau egal cu 30 de cm, dar i a tineretului utilizabil preexistent i a solului. Va fi preferata aplicarea variantei cu taieri pe grupe mici de pana la 3 - 5 arbori cu diametrul mai mare sau egal cu 40 de cm intr-un ochi, iar distana dintre ochiuri sa nu fie mai mica de 2 - 3 H. Ochiurile deschise i insamanate se vor largi, numai pe considerente de ordin ecologic, in interiorul lor aplicandu-se obligatoriu masurile silvotehnice necesare de ingrijire a seminiurilor i a tinereturilor cu un ritm impus de starea acestora i nu de marimea rotaiei adoptate. Tratamentul crangului simplu va fi adoptat i aplicat numai in arboretele de salcam, in zavoaie de plopi i salcie, in aniniuri incadrate in zonele de dezvoltare durabila. Marimea parchetelor nu va depai 2 ha, iar taierea intr-un parchet alaturat, va fi admisa numai dupa ce parchetul anterior exploatat este integral regenerat. Forma i orientarea parchetelor vor ine seama de configuraia terenului, precum i de intensitatea unor factori de risc ecologic: inundaii, eroziune, inmlatinari. In plus, dupa 2 - 3 taieri, in fiecare parchet este obligatorie reinnoirea arboretului prin extragerea cioatelor i plantarea de puiei/butai produi din ecotipurile locale. In cazul in care arboretele au funcii de protecie a malurilor sau contra inundaiilor, forma parchetelor se va apropia de taierile rase in benzi cu regenerare vegetativa.
Anexe
Pag. 298
Prin aplicarea tratamentelor i a altor lucrari se vor asigura, simultan cu meninerea obiectivelor tehnico-economice, condiii de regenerare atat a speciilor lemnoase, cat i a celor nelemnoase existente in mod natural in componena padurii. Acolo unde nu exista informaii certe privind procentul de regenerare sau cretere la speciile comerciale, se vor lua masuri pentru ca aceste informaii sa fie determinate i incluse in planurile de management. Marimea parchetelor va fi corelata cu dinamica naturala a tipului de padure. Lucrarile speciale de conservare se vor adopta i aplica in arboretele cuprinse in tipul II de categorie funcionala din ariile protejate, exceptate de la recoltarea de produse lemnoase principale. In aplicare, se vor constitui cupoane, iar in fiecare dintre acestea, se va urmari ca intensitatea extragerii sa nu depaeasca 4 6 % i sa vizeze extrageri ale arborilor groi ca si regenerarea ochiurilor deschise sau a celor existente i nu inlaturarea arborilor necorespunzatori: uscai, dezradacinai, rupi, batrani, grav vatamai care vor deveni lemn mort oricum i nu mai incurca dinamica dezvoltarii arboretului. Se va urmari promovarea regenerarii continue prin favorizarea instalarii i dezvoltarii seminiurilor naturale in toate ochiurile existente sau nou create. Daca extragerea arborilor din arboret nu se poate face fara prejudicii semnificative se poate decide pastrarea lor in arboret sau acoperirea unor formaiuni erozive in dezvoltare: iroiri, ravene, ogae. De asemenea ca o recomandare generala, cu excepia degajarilor i curairilor, din cadrul lucrarilor de ingrijire a padurilor, precum i in cazul apariiei unor calamitai naturale, nu se vor accepta intervenii in arborete cu o frecvena mai mare decat cel mult doua intervenii pe deceniu. 2.2. Cu referire la tehnologiile de exploatare Tehnologiile de exploatare avute in vedere in ariile protejate se vor axa pe diminuarea impactului asupra mediului: eroziunea solului, afectarea cursurilor de
Anexe
Pag. 299
apa, a elementelor biodiversitaii. Propunerile de lucrari vor urmari asigurarea condiiilor favorabile implementarii acestor tehnologii cu impact redus. In suprafeele propuse pentru lucrari i amplasari de noi cai de acces: drumuri forestiere, drumuri de tractor din cuprinsul ariilor protejate, se vor analiza toate variantele de evitare a traversarii cursurilor de apa. In situaia in care acest lucru nu este posibil, traversarea se va face perpendicular pe cursul de apa i se vor prevedea podee sau tuburi. De asemenea, caile de acces nu vor cuprinde poriuni lungi cu panta mare, care favorizeaza iroirea apelor din precipitaii i apariia eroziunii. Proiectarea se va face astfel incat alterarea caracteristicilor naturale sa fie minima. Se vor avea in vedere urmatoarele: a)ori de cate ori este posibil, amplasarea drumurilor i cailor de scosapropiat se va face pe terase naturale, culmi, sau pe pante domoale ; b)se va evita construcia drumurilor i cailor de scos-apropiat pe vai abrupte sau zone instabile, canalele de drenaj naturale sau pe paraie ; c)drumurile nu vor fi amplasate in suprafee sensibile din punct de vedere al mediului; pentru evitarea eroziunii se vor prevedea drenuri i rigole; d)rigolele nu trebuie sa impiedice migraia petelui sau sa accelereze cursul apei . Nu se admite amplasarea drumurilor de tractor in albiile paraielor din lungul vailor. Caile de acces care nu respecta aceste cerine minimale vor fi inventariate, pentru a se renuna gradual la utilizarea acestora. Este interzis de asemenea corhanitul salbatic, iar distanele de colectare cu tractoare forestiere nu trebuie sa depaeasca 200m; in cazul distanelor de colectare mai mari sau a pantelor peste 25 de grade se vor folosi funiculare. Laimea benzilor de funicular nu va depai 6 m, iar distana dintre liniile de funicular va fi minim 100m.
Anexe
Pag. 300
3. Reconstrucia ecologica a unor paduri din ariile naturale protejate Padurile incluse in ariile protejate au in cele mai multe cazuri un caracter natural sau apropiat de cel natural. Dar in ariile protejate pentru a avea suprafee neintrerupte s-au inclus, fortuit, i paduri in care, din diferite cauze, compoziia i structura arboretelor difera uneori substanial de cele naturale. In asemenea paduri, mai ales in cele artificiale, create cu alte specii decat cele staional indicate, a scazut biodiversitatea, s-au pierdut elemente biocenotice importante pentru diversitatea i stabilitatea ecosistemelor. In asemenea cazuri devine necesara reconstrucia ecologica a arboretelor avand ca scop readucerea acestora, pe cat posibil, la compoziii i structuri aproape de cele naturale, corespunzatoare staiunii i, prin aceasta refacerea i stabilizarea biocenozelor forestiere respective. In aciunea de reconstrucie ecologica a padurilor din ariile protejate trebuie deosebite cateva situaii distincte: a)Paduri cu arborete avand compoziii i structuri naturale sau apropiate de cele naturale i stabilitate ecologica pronunate. Este vorba de paduri demult incluse i conservate in arii protejate, de regula in rezervaiile naturale i tiinifice in accepie veche, sau de paduri virgine i cvasivirgine. In aceasta situaie nu sunt necesare intervenii reconstructive. b)Paduri cu arborete necorespunzatoare sub raportul compoziiei i a altor caracteristici structurale, adica cu arborete mai mult sau mai puin derivate, cu arborete rarite, inerbate, in curs de uscare sau subproductive din cauza extragerii de arbori pe alese, cu arborete din lastari, cu arborete compuse din alte specii decat cele staional indicate. In aceasta situaie devin necesare intervenii reconstructive specifice, care vor fi detaliate in cele ce urmeaza. Daca padurile cu arborete necorespunzatoare din punct de vedere ecologic sunt cuprinse in zona speciala de
Anexe
Pag. 301
conservare, se va analiza pe baza de cercetari, daca arboretele necorespunzatoare pot evolua, intr-un timp previzibil spre arborete cu compoziii i structuri staional indicate. Este de exemplu cazul fageto-bradetelor sau a molideto-fageto-bradetelor din care au fost extrase rainoasele, dar in care regenerarea acestora sub masiv se produce sau se estimeaza ca se poate produce. Daca, se apreciaza ca reconstrucia pe cale naturala nu este posibila, se va putea interveni cu lucrarile necesare, pe baza de derogare i in conformitate cu prevederile planului de management i ale amenajamentelor silvice aprobate. Daca padurile cu arborete necorespunzatoare din punct de vedere ecologic se afla in aria protejata, dar in afara zonei speciale de conservare, se va prevedea prin amenajament reconstrucia necesara. Principial, in reconstrucia ecologica a padurilor din ariile protejate se impune revenirea la compoziii i structuri ale arboretelor indicate staional, prin procedee cat mai apropiate de cele naturale. In acest scop este necesara o cartare staionala amanunita i stabilirea, pe baza de similitudini cu arboretele naturale, a compoziiei arboretelor ce urmeaza a fi create prin reconstrucie. In cazul arboretelor derivate: carpinete, teiuri, acerete, frasinete, daca exista inca seminceri din speciile de Quercus, se va incerca obinerea regenerarii lor naturale prin deschidere de ochiuri in jurul acestor seminceri, iar in restul suprafeei se vor introduce aceste specii, cat i alte specii de amestec indicate staional prin semanaturi in o ch iu ri sau p rin pu iei crescui sau replicai in pungi pentru a evita ocul transplantarii datorita vatamarii radacinilor. Daca semincerii lipsesc se vor introduce speciile de Quercus i alte specii de amestec daca este cazul prin semanaturi sau plantaii deschizand in arboret un numar de ochiuri astfel ca transformarea acestuia sa se faca in timp mai indelungat, fara modificari brute
Anexe
Pag. 302
de structura. Prin taieri pe marginea ochiurilor se va asigura lumina necesara culturilor. In cazul arboretelor artificiale se va proceda diferit, dupa specia din care sunt compuse. Culturile de plopi euroamericani. Dupa exploatare, terenul se va mobiliza in preajma sezonului de diseminare a plopilor i salciilor pentru a se produce insamanarea lor naturala. Culturile de salcam se vor desfiina cu ajutorul arboricidelor sistemice i in locul lor se vor infiina arborete staional indicate prin semanaturi i plantaii. Culturile de rainoase alohtone: duglas, pin negru, pin silvestru, pin se vor inlocui prin specii staional indicate prin semanaturi sau plantaii in ochiuri sub adapost, cu puiei crescui sau repicai in pungi. Se vor lasa numai suprafee demonstrative cu arborete de elita, ca surse semincere. Culturile de foioase alohtone: stejar rou, nuc negru se vor inlocui cu specii staional indicate prin semanaturi sau plantaii sub adapost. Se vor lasa, de asemenea, suprafee demonstrative cu arborete de elita, cu surse semincere. In toate situaiile se recomanda infiinarea sau reinfiinarea noilor arborete prin procedee cat mai naturale. Se recomanda, in consecina, folosirea cu precadere a semanaturilor directe cu samana locala sau indicata de regulile de transfer stabilite de ICAS! Numai in cazul lipsei sau insuficienei seminei se vor utiliza plantaii, dar cu puiei produi sau repicai in pungi, pentru a se evita stresul de replantare i intarzierea dezvoltarii. In toate situaiile de reconstrucie ecologica se vor executa toate lucrarile specifice de ajutorare a regenerarii, de descopleire i degajare. Dupa construirea starii de masiv, in arboretele reconstruite din zona speciala de conservare, categoria funcionala 1.5.a, nu se va interveni cu alte lucrari, urmand ca acestea sa evolueze dupa legile naturale.
Anexe
Pag. 303
In arboretele din arealul protejat aflat in afara acestei zone, se vor executa lucrarile de conducere necesare, prevazute prin amenajamente; se va acorda insa atenie conservarii intregii diversitai specifice, pastrand in compoziie toi arborii i arbutii care participa in mod natural la formarea biocenozei staional indicate i deci a ecosistemului respectiv. Lucrarile de reconstrucie ecologica sunt necesare in ariile protejate chiar in zona speciala de conservare, dar i in afara acesteia pentru a restabili diversitatea biocenotica, dar i diversitatea speciilor care compun, in mod natural, aceste biocenoze. In final, prin aceste lucrari, in ariile protejate vor fi conservate atat biocenozele, cat i speciile caracteristice spaiului geografic al Romaniei i a fiecarei subdiviziuni regionale a acestui spaiu.
4. Masuri pentru conservarea unor grupe principale de pasari specifice padurilor din ariile naturale protejate. Pasarile sunt o componenta a ecosistemelor forestiere i reprezinta o masura a starii de sanatate a acestora. Pentru ca pasarile ofera informaii referitoare la structura i funciile unui ecosistem forestier, ele pot reprezenta indicatori ai starii de sanatate ai acestuia, in condiiile in care programe de monitoring i cercetare se deruleaza pe termen mediu i lung. Directiva Consiliului Europei nr. 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979, denumita in continuare Directiva Pasari, este un instrument major pentru conservarea ecosistemelor forestiere. Pentru toate speciile listate in Anexa 1 a directivei menionate, trebuie intreprinse eforturi ca populaiile sa ramana stabile, iar distribuia teritoriala sa nu scada datorita activitailor umane. In padurile Romaniei cuibaresc, ierneaza sau sunt in pasaj 49 de specii de pasari listate in Anexa 1 a Directivei Pasari, prezentate in anexa A. Cele mai multe dintre aceste specii sunt grupate in cateva categorii sistematice:
Anexe
Pag. 304
starci i berze, rapitoare de zi, rapitoare de noapte, ciocanitori, cocoul de munte, dumbraveanca, caprimulgul i cateva specii de pasari cantatoare. Este cunoscut ca, pe langa numeroasele servicii pe care le aduc padurii: contribuii la regenerare, influena asupra diverilor daunatori, sporirea efectelor recreative, pasarile, potrivit unor cercetari recente, contribuie i la sporirea substaniala a valorii ecosistemelor forestiere. inand seama de aceste avantaje, in cele ce urmeaza se fac unele recomandari specifice pentru fiecare din principalele grupuri de pasari, prezente in zone impadurite, inclusiv in arii naturale protejate. Rapitoarele de zi au nevoie de teritorii largi i condiii bune de cuibarit dupa Ehrlich et al., 1988; Kirk and Hyslop, 1998 i sunt vulnerabile in special in timpul sezonului de cuibarit. Activitaile umane pot determina parasirea oualor sau a puilor de catre aduli dupa Fraser et al., 1985; Holthuijzen et al., 1990. Principiile generale care asigura condiii necesare pentru protejarea rapitoarelor sunt urmatoarele: a)cuiburile existente nu trebuie distruse, indiferent daca sunt active sau nu b)trebuie identificate toate cuiburile rapitoarelor; acestea sunt alcatuite din crengi uscate i au dimensiuni considerabile. In padurile de foioase sunt uor de identificat in perioada fara frunzi c)activitaile umane trebuie desfaurate in apropierea cuiburilor doar in afara sezonului de cuibarit : amenajarea de drumuri i altele asemenea d)in perioada de cuibarit este necesara stabilirea unei zone tampon in jurul cuibului in care activitaile umane sa fie restricionate conform biologiei fiecarei specii; cel mai adesea aceasta distana variaza intre 150 1000 m e)amplasarea de platforme artificiale; ex. codalb
Anexe
Pag. 305
f)recoltarea masei lemnoase trebuie sa asigure un mozaic cu suprafee de varste diferite astfel incat 20 % sa conina copaci batrani, 40 % sa fie padure matura, iar 20 % sa fie padure tanara. Rapitoarele de noapte folosesc pentru cuibarit scorburi existente in copacii batrani, insa pot ocupa i cuiburile altor specii ca orecar comun, barza neagra, uliu porumbar. Pentru protejarea lor se vor urmari urmatoarele: a)in perioada de cuibarit este necesara stabilirea unei zone tampon in jurul cuibului in care activitaile umane sa fie restricionate conform biologiei fiecarei specii ; cel mai adesea aceasta distana variaza intre 150 1000 m b)pastrarea de arbori scorburoi la o valoare de 20 30 m3/ha c)pentru unele specii ca huhurez mare se pot amplasa cuiburi artificiale, in special cind nu exista suficieni arbori cu scorburi. Ciocanitorile cuibaresc in arbori maturi i scorburoi. Pastrarea arborilor uscai pe picior asigura atat spaii necesare cuibaritului, dar i resurse de hrana. Studii efectuate in unele ari au aratat ca numarul ciocanitorilor de munte Picoides tridactylus depinde de volumul de lemn uscat ramas in picioare dupa Butler et.al., 2004. Pentru protejarea lor se recomanda: a)pastrarea la ha a 5 % din arborii uscai in picioare, respectiv 15 m3/ha in padurile care au o suprafaa de minimum 100 ha. b)evitarea tratamentelor severe contra insectelor c)evitarea amplasarii d e d rumu ri i a altor o biectiv e cu po tenial mare d e deranj Ciocanitorile pot fi folosite ca specii umbrela, indicator al abundenei altor specii de pasari. O corelaie pozitiva a fost gasita in Polonia intre abundena ciocanitorilor i cea a altor specii de padure dupa Mikusiski et.al.2001. Pasarile cantatoare prefera padurile cu luminiuri; pentru realizarea unor structuri de acest gen se va urmari in special in padurile cu funcii de recreere
Anexe
Pag. 306
incluse in ariile protejate, precum i in zonele de interes special din punct de vedere social, cultural, istoric, arheologic, religios. In general, pentru toate speciile de pasari sunt de evitat modificarile de habitat precum i deranjul, in special in perioadele de cuibarit. 5. Precizari cu privire la evaluarea i avizarea activitailor silviculturale in arii protejate: In scopul avizarii lucrarilor silviculturale in arii naturale protejate, administratorii sau respectiv custozii acestora vor face, in baza reglementarilor generale din planurile de management i amenajamentele silvice precum i in baza precizarilor din prezenta lucrare, o evaluare in teren a lucrarilor proiectate in fiecare caz in parte. In arii naturale protejate funciile de protecie ale padurilor au rol prioritar, funciile economice fiind subordonate scopului principal. Pe termen lung se urmarete sa se realizeze o structura de ansamblu i de detaliu optima a padurii, structura care sa se apropie de cea naturala. Recoltarea produselor principale ale padurii se va face in condiii de sigurana ecologica. In cadrul unei fie standard se vor evalua de catre administratori i respectiv custozi, la avizarea oricarui tip de lucrari, cel puin urmatoarele: 1. Incadrarea prevederilor amenajamentelor silvice in planul de management al ariei naturale protejate; 2. Identificarea in teren i evaluarea factorilor de risc care pot afecta capitalul natural: biodiversitate, peisaj, habitate, specii flora, fauna; 3. Amplasarea lucrarilor, etapelor de lucru in teren cu urmarirea urmatoarelor aspecte: a)eliminarea pe cat posibil a factorilor de risc identificai;
Anexe
Pag. 307
b)minimizarea impactului negativ asupra mediului, condiie prioritara la avizarea lucrarilor in arii naturale protejate; c)promovarea continuitaii padurii in general i a speciilor i a habitatelor protejate i prioritare in special. 4. Analiza influenelor pozitive i negative a masurilor aplicate asupra starii, structurii, funcionalitaii i eficacitaii ariei protejate. 5. La aplicarea practica a tratamentelor silvice se vor urmari cel puin urmatoarele: a)Deschiderea de ochiuri cu intensitate moderata, respectiv ritmul in care se instaleaza regenerarea naturala, nu trebuie sa devanseze ritmul planificat al taierilor in suprafaa unitailor amenajistice i sa fie corespunzator amplasate pentru minimizarea inclusiv a prejudiciilor de exploatare ulterioare b)Executarea taierilor de produse principale se va face numai in ani de fructificaie, taierile urmand sa se efectueze dupa diseminare i in afara perioadelor de restricie legale. c)Revenirea cu noi taieri in ochiurile regenerate se va corela cu ritmul de cretere i dezvoltare a seminiului speciilor principale d)Pe tot parcursul conducerii regenerarii se vor adopta i aplica, anual, lucrarile de ingrijire a seminiurilor, reclamate de mersul regenerarii in fiecare ochi e)In ochiurile in care s-a realizat inchiderea starii de masiv se va trece la aplicarea primelor degajari/depresaje, fara a se atepta regenerarea integrala a arboretului. 6. Evaluarea impactului asupra mediului propuse/ aplicate. 7. Evaluarea impactului masurilor gospodareti asupra populaiilor de pasari din padurile incluse in arii naturale protejate. a tehnologiilor de exploatare
Anexe
Pag. 308
Modelul de fia va fi prezentat in anexa nr. 13. Fiele propuse vor fi folosite pentru evaluarea i avizarea proiectelor de execuie a lucrarilor silvice ce se vor desfaura pe suprafaa ariilor naturale protejate:
Anexe
Pag. 309
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului Anexa nr. 13 PROCES-VERBAL DE AVIZARE A MARCARII - TIPIZAT
Pentru avizarea lucrarilor silvotehnice propuse a se executa in ariile naturale protejate este nevoie de indeplinirea tuturor condiiilor enumerate mai jos. Lucrare propusa, localizare , descriere:
Condiii necesare 1. Lucrarea propusa se incadreaza in legislaia specifica privind ariile naturale protejate i este conforma cu planul de management al ariei naturale protejate i amenajamentul silvic 2. Condiiile concrete din teren permit executarea lucrarii in acest moment: fructificaie, regenerare naturala, condiii de exploatare, sezon, conforme cu normele tehnice 3. Modul de aplicare a lucrarii propuse este conform normativelor tehnice in silvicultura i recomandarilor privind ariile naturale protejate Evaluare condiie Se incadreaza/nu se incadreaza Explicaii justificative
Semnaturi
Anexe
Pag. 310
Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului Anexa nr. 14 GHID DE CONSTRUIRE IN ZONA DE DEZVOLTARE DURABILA A PARCULUI NATIONAL PIATRA CRAIULUI
1. Problematica a. Prezentarea teritoriului /diagnostic b. Principii de dezvoltare c. Peisaj cultural 2. Caracteristicile aezarilor/relaia cu peisajul a. Modul de dezvoltare a localitailor: lotizari, coeficieni de utilizare a terenului, densitate b. Funciuni c. Infrastructura 3. Principii i reguli pentru construire 4. Principii i reguli pentru renovare/restaurare. Principii i reguli pentru demolare 5. Principii i reguli pentru amenajari exterioare: curi, gradini, drumuri, alei, garduri, spaii publice, parcari ***
1.Problematica zonei de dezvoltare durabila in Parcul National Se urmarete realizarea unui echilibru intre conservarea specificului i peisajului motiv pentru care zona este deosebit de atractiva i tendinele noi de dezvoltare intensiva pentru turism. Datorita faptului ca Parcul este de interes naional, conservarea specificului i peisajului este prioritara. Este important pentru peisaj definirea ariei de protecie a
Anexe
Pag. 311
Parcului, dincolo de limitele acestuia, in care se va acorda atenie conservarii peisajului.
a)
Prezentarea teritoriului /diagnostic in planul de management Dezvoltarea prezenta prezinta caracteristica agresivitaii i dominarii
peisajului. Pentru corectarea acestei tendine este necesara o analiza locala a diferitelor zone afectate, precum i identificarea i corectarea la timp a tendinelor deviante de dezvoltare.
b)
Principii de dezvoltare
i)Pastrarea parcelarului existent: format istoric; ii)Pastrarea elementelor vegetale existente: arbori izolati, hotare; iii)Incurajarea meninerii i reconversiei fondului construit existent; iv)Incurajarea folosirii tipologiilor de locuire dezvoltate istoric, adaptate nevoilor moderne; v)Incadrarea optima in condiiile locale de relief i clima: corecta aezare pe panta, buna orientare in raport cu punctele cardinale i vanturile dominante; vi)Incadrarea armonioasa in peisaj; vii)Vocabularul de forme adecvat zonei i materialelor locale de construcii.
c)
Peisaj cultural
i)Valorificarea memoriei locului; ii)Atenie pentru reperele i dominantele formaii istorice. Dezvoltarea se va subordona acestora i le va pune in valoare; iii)Valorizarea produselor locale i instalarea unui standard de calitate al produselor marca Parc.
Anexe
Pag. 312
2.Caracteristicile aezarilor a)Modul de dezvoltare a localitailor: lotizari, coeficieni de utilizare a terenului, densitate Aezarile umane se afla in zonele cu altitudine mai mica i sunt structurate pe succesiuni de culmi separate de vai adanci. In localitai densitatea de locuire a fost specifica satului rasfirat de munte, cu gospodarii situate central pe loturi de suprafaa mare. In aria Parcului se definesc 5 zone de intravilan astfel: zona 1 Z1 zona de dezvoltare durabila de pe Valea Barsei din intravilanul oraului Zarneti; zona 2 Z2 satele Magura i Petera din intravilanul comunei Moeciu; zona 3 Z3 satul Dambovicioara din intravilanul comunei Dambovicioara; zona 4 Z4 satul Satic din intravilanul comunei Rucar; zona 5 Z5 Cheile Ghimbavului din intravilanul comunei Dragoslavele.
2.1. Lotul minim construibil: Pentru a impiedica densificarea localitailor loturile mai mici decat cele prevazute prin acest regulament nu vor putea fi construite. Z1 2000 mp cu laime la strada minim 20 m: Z2 1000 mp cu laime la strada de minim 15 m pentru locuine permanente sau de vacana, respectiv 2000 mp cu laime de minum 20 m pentru funciuni turistice: pensiuni, hoteluri: Z3 600 mp cu laime la strada de minim 12 m;
Anexe
Pag. 313
Z4 1000 mp cu laime la strada de minim 15 m pentru locuine permanente; sau de vacana, respectiv 3000 mp cu laime de minum 30 m pentru funciuni turistice: pensiuni, hoteluri; Z5 zona 5: 3000 mp cu laime la strada de minim 30m. 2.2. Distana minima intre cladiri va fi: Z1 30 m intre cladiri, 5 m faa de limita de proprietate; Z2 inalimea celei mai inalte cladiri, dar nu mai puin de 10 m intre cladiri, respectiv 5 m faa de limita de proprietate; Z3 inalimea celei mai inalte cladiri, dar nu mai puin de 10 m intre cladiri, respectiv 5 m faa de limita de proprietate; Z4 20 m intre cladiri, 5 m faa de limita de proprietate; Z5 inalimea celei mai inalte cladiri, dar nu mai puin de 10 m intre cladiri, respectiv 5 m faa de limita de proprietate. Distanta se considera intre cladirile cele mai apropiate, indiferent daca sunt pe acelasi lot sau de pe loturi cu regim juridic diferit. Excepie fac anexele gospodareti : grajduri, fanare, depozit lemne care se pot amplasa faa de cladirea principala la minim 5m distana.
2.3. Procentul de ocupare al terenului POT maxim admisibil este de: Z1, Z2, Z4, Z5 10% Z3 20%
2.4. Coeficientul de utilizare a terenului CUT maxim admisibil este de: Z1, Z2, Z4 pentru locuine 0,27 pentru zonele 1, 2 i 4;
Anexe
Pag. 314
Z3 0,6 pentru zona 3; Z4 pensiuni, Z5 0,3. 2.5. Regim maxim de inalime este: Z1, Z2, Z3, Z4 locuine D+P+M, H=10 m Z4 pensiuni, Z5 D+P+Emansardat, H=10 m Inalimea maxima se calculeaza de la cota cea mai coborata a trotuarului pana la punctul cel mai ridicat al coamei.
Zona 1
Lot minim (mp) 2000 Laime la strada (m) 20 POT (%) 10 CUT 0,27 Inalime maxima (m) 10 Regim de inalime D+P+M Distana intre cladiri 30 Distana faa de limita 5 de proprietate * L = locuine permanente sau temporare **P= dotari turistice: pensiuni, hoteluri
Zona 2 L* P** 1000 2000 15 20 10 10 0,27 0,27 10 10 D+P+M D+P+M 10 30 5 5
Zona 3 600 12 20 0,6 10 D+P+M 10 5
Zona 4 L 1000 15 10 0,27 10 D+P+M 10 5 P 3000 30 10 0,3 14 D+P+Em 14 5
Zona 5 3000 30 10 0,3 14 D+P+Em 30 5
Construciile declarate monument vor respecta legislaia in vigoare pentru orice lucrari de intreinere i reparaii. b)Funciuni Se permit urmatoarele funciuni: i)Locuine: regim permanent sau sezonier; ii)dotari pentru turism: turism rural -pensiuni, mic comer, servicii de alimentaie publica: restaurante, baruri, mici dotari pentru prestari servicii i cultura; iii)birouri: mici dotari administrative, pentru finane-banci;
Anexe
Pag. 315
iv)mici ateliere artizanale, meteuguri locale; v)construcii cu funciuni pentru producia agricola tradiionala, specifica zonei. Se interzic urmatoarele funciuni: i)construcii industriale, chiar daca nu produc nocivitai incompatibile pentru parcelele vecine; ii)construcii sau extinderi de depozitare care nu sunt legate de activitatea comerciala sau artizanala exercitata in limitele zonei; iii)construcii destinate creterii intensive de animalelor mari; se permite in limitele agriculturii tradiionale; iv)orice fel de construcii adosate zidurilor de incinta, a bastioanelor i turnurilor vechilor fortificaii. c)Infrastructura Accese i strazi i)Accesele existente se pot imbunatai in sensul satisfacerii regulilor de deservire i respectarii normelor de prevenirei stingere a incendiilor in vigoare; ii)Se pastreaza reeaua stradala existenta i profilul transversal al strazilor; iii)Amenajarile publice sau private circulaiei vehiculelor sau pietonale vor trebui sa faca obiectul unei autorizaii, cu precizarea dispozitivelor de amenajare, imbracamini, mobilier urban, semnalizare; iv)Imbracamintea cailor de circulaie pietonala se va executa din materiale naturale pavaje din piatra cioplita de rau, calupuri de granit sau de calcar, tradiional sunt folosite pietrele de calcar, de diferite culori, elemente lineare sau de suprafaa, caramida cu forme geometrice simple. Reele tehnico edilitare
Anexe
Pag. 316
i)Toate cladirile din zona vor fi in mod obligatoriu racordate la toate tipurile de reele publice tehnico-edilitare existente i vor avea posibilitatea de racordare la viitoarele reele publice proiectate; ii)In lipsa reelelor de canalizare se vor aplica soluii locale de epurare a apei individual pe parcela sau colectiv pentru mai multe parcele. Apele epurate se vor folosi pentru irigaii conform cu recomandarile avizului de mediu i al Apelor Romane; iii)In lipsa reelelor de alimentare cu apa se admite captarea izvoarelor existente pe teren conform cu recomandarile avizului de mediu i al Apelor Romane; iv)Toate lucrarile de infrastructura vor fi asistate de arheologi acolo unde este cazul; v)Reelele electrice, de telefonizare i racordurile la cladiri cat i iluminatul public se vor face in subteran. Se vor incuraja soluiile care utilizeaza surse complementare, nepoluante de energie ; solara, eoliana, geotermala; vi)Aparatele de masurare: contoare apa, electricitate nu se vor amplasa vizibil pe faada spre strada i nici in garduri. Pentru acestea se vor utiliza firide incastrate in pereii exteriori; vii)Cu ocazia modificarilor sau refacerilor de reele sau lucrari de faada se vor inlatura toate elementele parazitare sau reelele inutile i suporturile lor; viii)Antenele individuale folosite pentru staiile de radio i televiziune cat i a antenelor parabolice pentru satelit se vor face cat mai discret pentru a limita impactul vizual; ix)Mobilierul urban, cofrete publice, posturi de transformare i reglare vor fi astfel proiectate astfel incat sa se integreze in peisaj si arhitectura locala. Nu se accepta proiecte tipizate, ci doar soluii particulare adaptate locului;
Anexe
Pag. 317
x)Se admit captatoare solare, pentru incalzire i prepararea apei calde menajere, celule fotovoltaice pentru locuine. Amplasarea acestora va fi atent studiata pentru a se integra in peisaj. 3.Principii i reguli pentru construcii noi 3.1. Cladirile noi trebuie sa se integreze in coerena generala a zonei in ceea ce Extinderile noi trebuie sa se integreze in volumetria generala sa se pastreze
privete integrarea in peisaj, volumul, regimul de inalime, alinierea la strada. 3.2. inalimea la cornia, cat i la coama acoperiurilor. Diferenele admise sunt : 0,50 m la cornie i cu 1,00 m la acoperi. 3.3. zonei. 3.4. Se interzice folosirea de materiale care imita materialele naturale sau Orientarea optima a cladirilor este cu faada lunga spre SE , axul Se interzice imitarea stilurilor arhitecturale sau folosirea materialelor straine
simulari de paramente. 3.5. perpendicular pe aceasta formand un unghi de 18 cu axa NS spre E. Se va ine seama de condiiile de clima specifice: vant dominant din NE i precipitaii abundente. 3.6. Pentru cladirile noi se admit structuri din lemn sau zidarie portanta. Se Acoperiul trebuie sa fie in doua sau patru ape cu pante caracteristice pentru admite folosirea betonului pentru fundaii, centuri, samburi i planee. 3.7. zona: 40-50 cu posibiltateaca pe zona expusa vantului dominant acestapantasa se prelungeascapana la nivelulsolului. Se accepta i acoperiri cu panta mica de minim 10%, doar cu invelitoare din strat inierbat cu vegetaie local, acolo unde sunt necesare soluii speciale de aezare pe sit i integrare in peisaj. Nu se admit jocurile de pante in mai multe ape pentru acoperi.
Anexe
Pag. 318
3.8.
Invelitorile vor fi fie din igla ceramica,fie din lemn: ia sau indrila. Pentru
zona de dezvoltare durabila de pe Valea Barsei a oraului Zarneti se vor realiza invelitori exclusiv din lemn: ia, indrila. Nu se admit invelitori din tabla: ondulata, tip igla, plana, carton asfaltat, azbest, alte materiale sintetice. 3.9. Proporia golurilor va respecta specificul zonei: predomina plinul, golurile maxim 15% din faade. Se admit ca i accente compoziionale justificate panourile vitrate de dimensiuni mai mari: deschidere catre peisaj, folosire pasiva a energiei solare. Golurile de fereastra vor avea forme i proporii tradiionale, fie dreptunghiulare orientate pe verticala, fie patrate. 3.10. Se admite utilizarea ferestrelor de mansarda tip Velux cu rama de lemn pe o suprafaa de maxim 20% din suprafaa invelitorii, pentru luminarea i ventilarea mansardelor. Acestea nu vor fi dispuse dispersat pe acoperi. 3.11. Forma lucarnelor va respecta proporiile i formele tradiionale. Acesta nu vor depai 20% din suprafaa invelitorii. 3.12. Tamplariile se vor realiza din lemn masiv sau lemn stratificat, baiuit sau vopsit, cu geam termoizolant. 3.13. Vitrinele spaiilor comerciale se vor realiza din tamplarie cu rama de lemn cu suprafee mai mici de 30% din suprafaa faadei pe care sunt amplasate. 3.14. Pentru realizarea finisajelor exterioare se vor folosi materiale naturale locale puse in opera in tehnici tradiionale lemn, tencuieli din var i zugraveli in tente naturale conform paletar de culori. 3.15. Accesoriile: couri, antene vor fi realizate din materiale specifice in sisteme particulare pentru fiecare caz in parte urmarind integrarea in peisaj. 3.16. Se admit reclame, firme doar pentru dotarile de turism i comer. Acestea se vor amplasa pe poarta de intrare sau pe faada principala in zona intrarii. Vor fi discrete, din materiale care se armonizeaza cu specificul local. Nu se admit firme iluminate cu tuburi fluorescente, cu jocuri de culori i intensitai luminoase.
Anexe
Pag. 319
Iluminatul nocturn va asigura strictul necesar pentru citirea firmei i pentru asigurarea vizibilitaii accesului. Nu se admit reclame pentru produse i firme comerciale amplasate pe domeniul public sau in incintele private. 3.17. Se vor respecta normativele de eficiena energetica a cladirilor, incurajanduse sistemele sustenabile, care folosesc materiale naturale, tehnologii de energie alternativa. 4.Principii i reguli pentru renovare/restaurare 4.1. Construciile cu statut de monument i cele cu valoare ambientala trebuie La cladirile fara valoare de monument sau ambientala, care pot fi conservate,
pastrate ca volum general. 4.2. ameliorate sau inlocuite, modificarea inalimii trebuie justificata prin documentaii: drum, machete, fotomontaje care sa permita reprezentarea investiiei in sit, cat i relaia cu cladirile invecinate. 4.3. Restaurarea vizeaza consolidarea, punerea in valoare a construciei, restituirea formei i aspectului iniial, alterate prin modificari in timp care afecteaza armonia intregului: suprainalari, strapungeri, blocari sau modificari de goluri, demolari, dar i realizarea unor condiii normale de locuire i viaa. In cazul in care adaugirile au valoare istorica sau arhitecturala, acestea se vor restaura in acelai regim cu cladirea. 4.4. Pentru lucrarile de restaurare sau modificare a cladirilor, chiar pariale, se va intocmi o documentaie in conformitate cu legislaia in vigoare, insoita de releveul cladirii de studiile istorice, istoria artei i arheologice, fotografii sau fotomontaje cu situaia existenta, desfaurari ale ambelor fronturi stradale. 4.5. Daca in timpul lucrarilor de reparaii se vor descoperi fragmente de arhitectura veche: arce, basoreliefuri, muluri, elemente de lemn, pictura, inscripii,
Anexe
Pag. 320
elemente arheologice necunoscute se vor anuna imediat forurile autorizate pentru a decide meninerea i restaurarea lor. Lucrarea nu va continua pana la stabilirea destinaiei elementelor 4.6. Materialele folosite pentru renovari i/sau restaurari vor fi compatibile cu materialele tradiionale. Se recomanda folosirea materialelor naturale, locale puse in opera in tehnici tradiionale. 4.7. Tencuielile pe baza de ciment sunt excluse. Ele se vor executa din mortar de var i nisip, cu culori asemanatoare cu cele vechi conservate sau restaurate de specialiti. 4.8. Zugravelile vor fi in tente naturale sau colorate, inspirate din cele vechi colorate. 4.9. Elementele de piatra de talie placaje la socluri, elemente de structura, de modenatura deteriorate vor fi inlocuite cu elemente de aceeai culoare, profil i marime cu cele originale. 4.10. Golurile de ui, ferestre i a porilor de intrare in ganguri vor fi pastrate in forma i dimensiunea lor originala. In cazul in care este necesara deschiderea unor noi goluri, acestea vor fi dimensionate i proporionate cu cele existente la aceeai cladire sau la cele vechi, urmarind logica statica a construciei. 4.11. La cladirile cu valoare de monumente, care pot fi incluse in lista monumentelor i cu caracter ambiental, refacerea tamplariei se va face identic cu cea existenta i din acelai material in care acesta a fost complet distrusa, refacerea se va face dupa un model relevat pe o construcie de acelai tip i din aceeai epoca. 4.12. Obloanele exterioare tradiionale din lemn se vor executa tot din lemn, asemanatoare cu cele originale sau cu modelele comparabile.
Anexe
Pag. 321
4.13. Uile exterioare i porile de acces in ganguri se vor executa din lemn, cu proporiile i modelul original sau cu modele comparabile. Lemnul va fi tratat sau vopsit. Nu se admit ui prefabricate sau cu alte stiluri. 4.14. Elementele de lemn ca: scari, galerii de legatura, balcoane vor fi protejate prin tratament ignifug, insecticid i fungicid, iar culoarea va fi supusa aprobarii specialitilor. 4.15. Acoperiurile trebuie sa-i menina forma originala arpante din lemn cu invelitori de igla cu coamele realizate cu igle speciale prinse cu mortar de var, sau din lemn: ia, indrila. Se interzic urmatoarele materiale: azbociment, materiale plastice, carton asfaltat, tabla. Se interzice inlocuirea acoperiurilor existente cu acoperiuri in terase. 4.16. Lucarne: Se vor pastra in forma iniiala, tratate cu insecticide i fungicide i se vor vopsi. Se interzice inlocuirea lor cu lucarne netradiionale. 4.17. Crearea de noi lucarne se va face identic cu cele existente de pe acoperiul cladirii sau de pe imobile comparabile insa cu avizul serviciului de urbanism al primariei. 4.18. Pentru parile metalice ale acoperiului: elemente pentru scurgerea apelor pluviale se recomanda folosirea tablei de cupru sau aramite. Daca se folosete tabla zincata, aceasta va fi vopsita in tente inchise de culoare. In cazul proiectelor de modificare pentru elementele verticale metalice de scurgere a apelor se va cauta poziionarea cat mai adecvata a acestora. Se interzic coturi sau coborari oblice pe planul faadei. 4.19. Courile de fum i ventilaii se vor restaura, iar cele noi se vor realiza dupa modelele existente. Se interzic: courile din beton aparent, metalice i cu diverse sisteme de ventilaie mecanica amplasate aparent. 4.20. Elemente secundare: Lucrarile vechi de feronerie se vor conserva i restaura: grilaje, balcoane, parapei metalici, decoraii, iar cele noi se vor face cat mai
Anexe
Pag. 322
apropiate ca forma i dimensiuni cu cele existente. Se interzice confecionarea acestor elemente din metal cromat sau stralucitor. 4.21. La imobilele existente nu se admite crearea de balcoane care avanseaza in spaiul public. 4.22. Curile interioare ale cladirilor cu statut de monument i ale celor care pot fi trecute pe lista monumentelor vor fi readuse la forma lor iniiala prin eliminarea construciilor ulterioare i a celor parazitare. Pavajele acestora vor fi refacute din materiale i cu modelele iniiale. 4.23. Imprejmuirile tradiionale i cu rol deosebit in decorul urban se vor conserva i proteja.
5.Principii i reguli pentru demolare 5.1. Se va descuraja degradarea intenionata a unei cladiri in scopul demolarii Demolarea cladirilor se va face prin demontarea atenta a elementelor de
acesteia. 5.2. construcie, pentru recondiionarea si refolosirea acestora, in masura in care este posibil acest lucru: invelitoare, tamplarie, barne de planeu, stalpi lemn. 5.3. Molozul i deeurile care nu pot fi reciclate vor fi evacuate de catre firma de Pe locul ramas in urma demolarii se va incuraja refacerea mediului natural, salubritate certificata. 5.4. daca nu se construiete altceva in loc 6.Principii i reguli pentru amenajari exterioare: curi, gradini, drumuri, alei, garduri, spaii publice, parcari
Anexe
Pag. 323
Curi - gradini/imprejmuiri 6.1. Imprejmuirile noi sau transformate se vor construi din lemn. Imprejmuirea se va realiza sub forma de traverse sau pe verticala; excepii sunt imprejmuirile de pe raza comunei Dambovicioara, sat Podu Damboviei care pot avea la baza i soclu din zidarie conform cu specificul locului. Inalimea maxima este de h=1,50m. Se interzic imprejmuirile, in special cele spre strada, din elemente din beton, prefabricate, tabla, plasa de sarma, placi aglomerate din lemn. 6.2. Amenajarile trebuie sa respecte caracterul rural local; de evitat gradini de tip Suprafetele de circulaie vor ramane cat mai permeabile, folosind caldaramul Suprafeele inierbate vor fi compuse de speciile existente in pajistile locale. Se va evita crearea gardului viu de tip beton vegetal: gard viu Se vor incuraja plantaiile noi cu specii autohtone foioase: frasin, fag,
urban cu materiale heteroclite importate de tip pavele colorate. 6.3. de piatra, pietriul de calcar, se va evita folosirea betonului i a pavelelor din beton. 6.4. Se interzice inierbarea cu gazon englezesc monospecific. 6.5.
monospecific de tuia. 6.6.
mesteacan, carpen.
Drumuri, alei 6.7. Peisajele vazute dinspre drum trebuie sa fie ingrijite de catre autoritaile Se vor realiza studii pentru integrarea cu ajutorul vegetaiei a zonelor Drumurile vor fi realizate inand cont de elementele anexe drumurilor: competente: curate, fara inmulirea panourilor de publicitate, a stalpilor. 6.8. problematice / degradate existente. 6.9. taluzuri, anuri. Aceste elemente vor favoriza utilizarea tehnicilor specifice mediului rural montan unde prezena pietrei este un avantaj in folosirea gabioanelor, a zidariei de piatra.
Anexe
Pag. 324
6.10. Trotuarele de tip urban sunt interzise i vor fi realizate circulaii pietonale la nivelul drumului. Proiectanii vor imagina soluii adaptate condiiilor locale, rurale. Se interzice folosirea pavelelor prefabricate din beton sau a betonului amprentat. Spaii publice, parcari 6.11. Spaiile libere plantate se conserva sau se reamenajeaza ca spaii verzi publice. Amenajarea se va face astfel incat sa nu contrazica specificul peisajului local i va face obiectul unei analize i aprobari de catre specialiti. Arborii izolai sau de aliniament fac parte din peisajul specific zonei i din patrimoniul care trebuie valorificat. 6.12. Orice amenajare de spaii publice va ine cont de pastrarea caracterului rural al zonei, favorizand amenajarile simple, in care elementele vegetale sunt importante, dar i mixitatea funciunilor. Spaiul public rural trebuie sa ramana polivalent. Sunt interzise proiectele de tip urban cu pavele de beton prefabricate, trotuare. Zonele de parcari vor fi integrate in vegetaie i nu vor fi materializate ca in mediul urban cu ajutorul marcajelor vopsite 7.Definiii i precizari Demisol = etaj cu nivelul de calcare ingropat pe tot perimetrul nivelului minim 1/3 din inalimea libera a nivelului i maxim 1/2 din inalimea de nivelului. Demisolul se considera nivel suprateran al cladirii i se include in calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT. O cladire poate avea un singur demisol.
Distanta minima intre cladiri = reprezinta distanta intre cele mai apropiate doua constructii, indiferent ca sunt pe acelasi lot (acelasi proprietar) sau pe loturi diferite (proprietari diferiti). Distanta minima intre cladiri este o masura de prevenire si
Anexe
Pag. 325
protectie contra raspandirii incendiilor (zona fiind greu accesibila pentru utilajele de interventie) dar si pentru pastrarea caracterului rarefiat al satului de munte.
Subsol = etaj complet ingropat pe tot perimetrul nivelului mai mult de 2/3 din inalimea libera a nivelului. Se considera nivel subteran i se include in calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT in cazul construciilor independente complet ingropate, indiferent de funciunea acestora. Mansarda = Spaiu locuibil cuprins intre invelitoare i ultimul nivel al unei cladiri, care asigura respectarea cerinelor de sigurana, protecie i confort corespunzatoare utilizarii specifice de locuire cu inalimea libera minim 1,20m i cu suprafaa construita maxim 70% din suprafaa ultimului nivel. Se considera nivel suprateran al cladirii i se include in calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT. O cladire poate avea amenajate mai multe niveluri locuibile in mansarda, fiecare nivel fiind considerat nivel suprateran i se include in calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT Etaj mansardat = spatiul locuibil sub acoperiul de tip arpanta care asigura respectarea cerinelor de sigurana, protecie i confort corespunzatoare utilizarii specifice de locuire cu inalimea libera minim 1,80m, cu suprafaa construita egala cu suprafaa etajului de mai jos. Se considera nivel suprateran al cladirii i se include in calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT. O cladire poate avea un singur etaj mansardat. Lucarna = Fereastra prevazuta la nivelul acoperiului, dispusa in plan vertical, cu structura i invelitoare proprie, avand funciunea de iluminare i ventilare a incaperilor mansardei / etajului mansardat.
Anexe
Pag. 326
Fereastra de mansarda = Fereastra inclinata, dispusa in planul acoperiului, avand funciunea de iluminare i ventilare a incaperilor mansardei / etajului mansardat. Etajele unei cladiri pe teren in panta parial ingropate / parial libere se considera etaj suprateran complet i se include in calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT. Inalimea maxima a construciei se calculeaza de la punctul cel mai coborat al trotuarului perimetral pana la punctul cel mai inalt al acoperiului.
Anexe
Pag. 327
8.Paletar de culori pentru elementele de construcie Paletarul prezinta nuanele recomandate pentru elementele de construcie: invelitoare, tencuieli, tamplarie, placaje de lemn. Indicativele culorilor s-au facut conform codului RGB. Investitorii vor cauta nuana cea mai apropiata de codul indicat in acest paletar in funcie de furnizorul de vopseluri sau pigmeni, dupa cum urmeaza: Invelitoare: a) igla ceramica culoare natur de la rocat la maro-rocat R203 G109 B81 R162 G92 B66 b) ia / indrila R144 G108 B46 R123 G120 B102 Elemente lemn: balustrade, gard, balcoane, grinzi, streini. a) lemn natur - cu protecie incolora mata. b) baiuri i vopsele colorate mate de la maro deschis la maro inchis: R192 G166 B79 similar stejar R144 G108 B46 similar nuc R78 G61 B41 recomandat pentru tamplarii exterioare R109 G144 B94 exclusiv pentru placaje de faada cu ia R166 G38 B1 maro-rocat, pentru elemente decorative,
Anexe
Pag. 328
in proporie de maxim 15% pe faada. Se interzic lacurile lucioase Tencuieli exterioare R239 G237 B216 alb R241 G233 B197 crem R236 G218 B144 ocru R226 G209 B174 beige Se admit tencuielile texturate. Se recomanda tencuieli tradiionale de var. Sunt interzise nuanele saturate. Elemente piatra naturala a) piatra calcaroasa, bolovani culoare i aspect natural Sunt interzise placarile cu granit, marmura sau alte pietre nespecifice zonei.
Anexe
Pag. 329
Anexa nr. 15
Regulament pentru practicarea escaladei i alpinismului in Parcul Naional Piatra Craiului
Parte integranta din prezentul regulament: Declaraia din Tirol 1. Definiii, termeni Arie naturala protejata - zona terestra, acvatica i/sau subterana in care exista specii de plante i animale salbatice, elemente i formaiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, tiinifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protecie i conservare, stabilit conform prevederilor legale. Parc naional - acea arie naturala protejata ale carei scopuri sunt protecia i conservarea unor eantioane reprezentative pentru spaiul biogeografic naional, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri tiinifice, educative, recreative i turistice. Bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesita un regim special de protecie, conservare i utilizare durabila in beneficiul generaiilor prezente i viitoare.
Anexe
Pag. 330
Specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiaza de un statut legal de protecie. Caarare, traseu de caarare Caararea este forma de micare, activitatea, sportul la care progresia se face cu ajutorul mainilor. Traseul de caarare este o linie intr-un areal stancos care poate fi parcursa folosind tehnici de caarare. Traseele de caarare pot fi de mai multe tipuri in funcie de echipamentele amplasate pe linia acestora. Traseu de escalada sportiva traseu de caarare echipat la distane regulate cu puncte de asigurare nedemontabile, montate prin forarea stancii, denumite in continuare ancore. In traseele de escalada sportiva nu este nevoie ca pentru asigurare sa se foloseasca materiale suplimentare in afara ancorelor montate pe traseu.
Zona de escalada sportiva zona strict delimitata in care este permisa echiparea de trasee de escalada sportiva. Echiparea acestor trasee este permisa i pe coarda fixa sau din rapel, generic spus de sus in jos. Deasupra topului, la stanga i la dreapta zonei de escalada sportiva incepe zona in teren de aventura. Traseu in teren de aventura - traseu de caarare echipat sau neechipat, pentru a carui parcurgere este nevoie de o tehnica de asigurare mai complexa i un echipament difereniat in funcie de condiiile de teren, de anotimp i/sau de pregatire. Parcurgerea sau deschiderea acestor trasee necesita folosirea unui spectru larg de mijloace de asigurare i progresie precum: mijloace mobile de asigurare ca nuci, frienduri, hexentrice, pitoane, cliffuri, anouri, ancore, uruburi de ghiaa. Echipamentele amplasate in traseu nu trebuie sa corespunda unor norme. Cel care
Anexe
Pag. 331
parcurge un traseu in teren de aventura este responsabil pentru propria sigurana, trebuie sa verifice calitatea amplasamentului materialelor gasite pe traseu, respectiv trebuie sa foloseasca mijloace suplimentare de asigurare/progresie. Traseu in teren de aventura este sinonim cu ceea ce este denumit in mod curent traseu de alpinism. Practica parcurgerii de trasee in teren de aventura este denumita generic i Alpinism. Zona teren de aventura este totalitatea zonelor stancoase care dpdv sportiv nu sunt declarate prin convenie zone de escalada sportiva. Premiera, deschidere de traseu parcurgerea de jos in sus i pentru prima data a unei linii intr-un areal stancos. Premierele in PNPC sunt permise a fi efectuate in condiiile prezentului regulament. Echipare amplasarea de ancore in trasee de caarare. Echiparea se poate face in zonele desemnate de escalada sportiva i de sus in jos. Echiparea de trasee in PNPC este permisa a fi efectuata in condiiile prezentului regulament i cu materiale care indeplinesc normele EN 959, respectiv material inoxidabil, rezistena la traciune axiala 15 kN, rezistena la traciune transversala 25 kN. Reechipare, reamenajare recondiionarea integrala sau pariala a unui traseu de caarare cu ancore care indeplinesc normele EN 959.
2. Regulament privind practicarea escaladei i a alpinismului in Parcul Naional Piatra Craiului.
Anexe
Pag. 332
Art. 1 - Practicarea escaladei sportive i a alpinismului in PNPC se face in condiiile prezentului regulament, in conformitate cu Planul de Management al PNPC i legislaia in vigoare in domeniul ariilor naturale protejate. Art. 2 - Practicarea escaladei in PNPC se face in spiritul legii, al respectului faa de natura, a conservarii valorilor pentru care zona a fost declarata parc naional, a conservarii din punct de vedere etic alpin, a oportunitailor viitorului. In PNPC caararea se practica in concordana cu Declaraia din Tirol privind cele mai bune practici in sporturile montane. Art. 3 - Accesul la trasee de caarare este permis celor care sunt echipai corespunzator, care tiu sa foloseasca materialele din dotare i care dein abilitaile corespunzatore. Art. 4 - Practicarea escaladei sportive i a alpinismului se face pe proprie raspundere, sportivii fiind in permanena contieni ca practica sporturi de risc. Practicanii acestor activitai au obligaia sa verifice pentru propria sigurana calitatea punctelor de asigurare indiferent de tipul traseului. In caz de nesigurana se va intrerupe ascensiunea. Purtarea unei cati de protecie este obligatorie indiferent de tipul traseului. Art. 5 - Parcurgerea traseelor de caarare este in general permisa, excepie facand zonele cu trasee sau traseele declarate ca fiind inchise i menionate ca atare in prezentul Regulament. Pentru parcurgerea traseelor de caarare din PNPC nu este nevoie de intiinarea sau aprobarea administraiei parcului, cu excepia activitailor colective organizate: tabere de alpinism sau escalada, concursuri de
Anexe
Pag. 333
alpinism sau escalada, activitai lucrative de genul cursurilor de iniiere, rapeluri comerciale, team building-uri i a traseelor declarate ca fiind inchise. Art. 6 - Deschiderea de trasee in teren de aventura/efectuarea de premiere i echiparea de trasee de escalada se reglementeaza prin prezentul regulament. Art. 7 - Practicarea caararii pe stanca cu ajutorul sculelor de caarare pe gheaa, adica dry tooling, este permisa numai pe trasee special amenajate pentru practicarea acestei discipline, respectiv pe trasee de caarare existente in PNPC in care practicarea dry toolingului este explicit permisa. Art. 8 - Accesul la i dinspre zonele de caarare se va face numai pe potecile balizate/marcate. In absena acestora, accesul se va face pe potecile cele mai evidente, evitand pe cat posibil avansarea pe zone de vegetaie. Pentru a preintampina eroziunea, atat la urcare cat i la coborare, se vor evita scurtaturile la serpentinele potecilor. Se vor evita coborarile in tromba care angreneaza mari mase de pamant, grohoti, pietri sau frunze. Art. 9 - Se interzice ruperea plantelor, crengilor copacilor sau deteriorarea acestora. Se interzice deranjarea animalelor. Art. 10 - In zonele de caarare se va menine un nivel sonor decent, adecvat situaiei. Se vor evita discuiile cu glas tare, se vor evita strigaturile, fluieraturile i chiotele care nu sunt strict necesare, ca de exemplu strigate de bucurie la finalizarea unui traseu. Necesare sunt considerate comenzile de coarda i cele care avertizeaza asupra unui pericol iminent, de exemplu atenie piatra!!!!.
Anexe
Pag. 334
Art. 11 - Se interzice folosirea echipamentelor din traseele de alpinism i escalada in alte scopuri decat cele pentru care au fost amplasate, ca de exemplu blocarea unor regrupari cu corzi fixe destinate unor activitai lucrative. Art. 12 - Organizatorii de activitai colective au obligaia sa verifice calitatea punctelor fixe de asigurare din trasee inainte de a desfaura activitai pe acestea. Art. 13 - La organizarea activitailor colective, organizatorul are obligaia de a obine avizul Administraiei PNPC i al Serviciului Public SALVAMONT local. Art. 14 - Orice activitate colectiva organizata nu are voie sa blocheze pe o perioada de timp nejustificat de lunga un sector dintr-o zona de caarare. Accesul la traseele pe timpul desfaurarii unor activitai de acest gen trebuie sa fie posibil in acelai timp i caaratorilor care nu in de grupul respectiv. Art. 15 - Caaratorii care viziteaza parcul au obligaia sa se informeze in mod corespunzator asupra particularitailor practicarii caararii in PNPC. Prezentul Regulament va fi disponibil, impreuna cu alte materiale informative, ca de exemplu topo ghiduri de caarare, atat pe site-ul administraiei PNPC, cat i in mediile specifice practicanilor acestor activitai. Art. 16 - Caaratorii au obligaia de a nu lasa nici un fel de deeuri/gunoaie in zona in care s-au caarat.
3. Partener la administrarea zonelor de caarare din PNPC
Anexe
Pag. 335
Art. 17 - APNPC poate sa semneze contracte de administrare a zonelor de caarare din PNPC cu diveri Parteneri, persoane juridice sau fizice, care au atribuiile i indatoririle specificate in protocol i in prezentul regulament, precum urmeaza: a)intreine zonele de caarare: trasee + igienizare arii; b)pune in aplicare cele convenite cu Administraia PNPC prin protocol; c)face cunoscut in randul caaratorilor regulamentul general al parcului cat i reglementarile specifice privind practicarea escaladei sportive i a alpinismului; d)reprezinta in faa Administraiei PNPC interesele comunitaii de caaratori; e)este acceptat de catre administraie ca expert consultant pe linie de escalada sportiva i alpinism in zona; f)participa in calitate de expert pe linie de alpinism i escalada la edinele consiliului consultativ al PNPC; g)sprijina administraia, in masura posibilului, la efectuarea unor lucrari care au ca scop securizarea traficului turistic in zona; h)inscripionarea traseelor la baza intra numai in atribuiile partenerului. Aceasta se va face decent, cu litere de maximum 5 cm inalime; i)intreine panourile informative cu harile traseelor de alpinism/escalada instalate deja de APNPC; j)sprijina administraia la efectuarea unor cercetari i observaii asupra speciilor de plante i animale din habitatele stancoase ale PNPC; k)are obligaia de a face la sfaritul anului o dare de seamna privind activitatea din parc pe linie de caarare ; l)prezinta anual un plan de aciuni pentru sezonul de caarare care urmeaza i cere spre aprobare, daca este cazul, noi contingente pentru echiparea de trasee de escalada sportiva; m)are sarcina, in urma prezentarii planului de aciuni, sa ceara aprobarea actualizarii anuale a anexei la convenie;
Anexe
Pag. 336
n)se obliga sa semnaleze administraiei nereguli constatate atat in ceea ce privete activitatea de caarare cat i care in de regulamentul general de funcionare al PNPC; o)prezentul regulament nu permite custodelui incasarea de tarife pentru accesul caaratorilor la zonele de caarare din PNPC; p)nu poate intocmi procese verbale de contravenie, cu excepia cazului in care prin alte atribuii decat cel de custode de zona de caarare ar avea acest drept. Are in schimb obligaia sa semnaleze eventuale infraciuni Administraiei PNPC i organelor de urmarire penala. r)conduce i supravegheaza in numele Administraiei PNPC echiparile i reechiparile de trasee de alpinism i escalada. In lipsa unui Partener desemnat prin protocol, atribuiile acestuia sunt exercitate de Administraia PNPC.
4. Deschiderea i echiparea de trasee Art. 18 - Deschiderea i echiparea de noi trasee are ca imperativ dezvoltarea durabila a activitailor de alpinism i escalada pe teritoriul PNPC, in concordana cu scopul pentru care a fost infiinat PNPC. Art. 19 - Asigurararea pluralismului formelor de practicare pentru generaiile viitoare de caararatori, respectiv asigurarea pe termen lung a terenurilor de joc aferent fiecarei forme de practicare in parte, au prioritate faa de eventuale interese de moment.
Anexe
Pag. 337
Art. 20 - Echiparea de trasee de escalada sportiva este permisa numai in zonele desemnate ca zone de escalada sportiva i numai cu avizul Administraiei PNPC i sub indrumarea partenerului.
Art. 21 - Desemnarea zonelor de escalada sportiva este un instrument prin care se urmarete controlul acestei activitai pe teritoriul PNPC. Prin desemnarea acestor zone se realizeaza canalizarea fluxului de caaratori spre zone mai putin sensibile din puct de vedere ecologic, respectiv areale stancoase curate, fara vegetaie abundenta, care nu gazduiesc specii de plante i animale care necesita masuri de protecie speciale. Art. 22 - In zonele desemnate pentru escalada sportiva unde este sau va deveni cunoscuta existena punctuala a unor specii de plante i animale care necesita masuri de protecie speciale se pot institui, in jurul acestor puncte, zone tampon in care caararea nu va mai fi permisa, respectiv se pot dezechipa trasee existente. Art. 23 - Desemnarea zonelor in care se poate practica escalada sportiva se face de catre Administraia PNPC, conform legislaiei i procedurilor in vigoare, la cererea partenerului, in funcie de zonarea interioara a PNPC, de prevederile planului de management al parcului, de politica privind activitaile recreativsportive pe teritoriul parcului i de caracteristicile specifice ce in de interesul tiinific pentru arealul respectiv. Protecia habitatelor respective are prioritate faa de interesul educativ, sportiv, recreativ, turistic al unui areal. Art. 24 - Cei interesai sa echipeze trasee de escalada sportiva sunt obligai sa contacteze partenerul la administrarea zonei de caarare i sa inainteze o cerere scrisa privind inteniile concrete pe care le au. O aprobare pozitiva se acorda numai
Anexe
Pag. 338
de comun acord intre Administraia PNPC i partenerul la administrarea zonei de caarare, respectiv numai pentru linii de trasee in zone unde acest lucru este posibil, conform anexei.
Art. 25 - In cazul unor suprapuneri de interese, prioritate are comunitatea locala de caaratori. Art. 26 - Liniile logice din zone desemnate ca zone de escalada sportiva, care se preteaza la deschiderea de jos in sus, vor fi rezervate pentru deschiderea de jos in sus. Aceste linii pot fi echipate ulterior sau direct la premiera pentru practicarea escaladei sportive. Art. 27 - Sugestii i dorine pentru deschiderea de noi zone/sectoare pentru care nu exista inca aprobari din partea Administraiei PNPC, se aduc la cunotina partenerului in vederea negocierii a noi contingente cu Administraia PNPC. Art. 28 - Echiparile de trasee de escalada sportiva se fac numai cu echipamente care indeplinesc normele EN 959. Art. 29 - In cazul ancorelor mecanice se impune executarea perforaiei cu 3 cm mai profunda decat lungimea activa a ancorei folosite. Acest lucru va permite la o reechipare ulterioara o reutilizare a aceluiai amplasament, fara a fi nevoie de o noua perforaie, reducandu-se astfel pe termen lung impactul asupra mediului. Art. 30 - Echiparea de trasee de escalada sportiva este limitata numai la o lungime de cel mult o lungime de coarda. Daca derocarile necesare pentru a asigura
Anexe
Pag. 339
securitatea caaratorilor in traseu depaesc o limita rezonabila i daca acestea ar antrena i mase relevante de vegetaie, se va renuna la echiparea traseului. Art. 31 - Reechiparile traseelor de escalada sportiva i a traseelor in teren de aventura, daca este cazul, se fac numai cu echipamente care indeplinesc norma EN 959 de caarare, sub coordonarea custodelui. Art. 32 - Deschiderea de trasee in zonele teren de aventura este permisa numai de jos in sus.
Art. 33 - Deschiderea de trasee in teren de aventura nu este permisa fara a cere permisiunea partenerului. Se va face o adresa in doua exemplare catre partener, care va cuprinde localizarea proiectului pe o fotografie, numele celor care vor face premiera, stilul in care se va face premiera i materialele care vor fi folosite. Partenerul va inmana Administraiei PNPC un exemplar al adresei i un referat tehnic asupra propunerii. Partenerul nu poate acorda o permisiune fara avizul Administraiei PNPC. Art. 34 - In functie de localizarea proiectului in raport cu zonarea interioara a parcului i a interesului tiinific specific al arealului, respectiv cu istoria alpina a arealului, avizul poate cuprinde limitari in ceea ce privete perioada in care se va face premiera, a materialelor care vor fi folosite la premiera i asupra stilului in care se va face premiera.
Art. 35 - Eventuale reechipari sau ajustari ale liniei noi deschise care se intenioneaza a fi facute de catre premierist i care eventual depaesc cele
Anexe
Pag. 340
convenite prin permisiunea acordata, sunt obiectul unei noi adrese catre custode i administraie. Art. 36 - Deschiderea de trasee in teren de aventura nu este permisa in zonele inchise.
Art. 37 - Este recomandat ca la deschiderea de trasee in teren de aventura sa ramana cat mai puine materiale permanent amplasate, in felul acesta realizandu-se atat premiere mai valoroase din punct de vedere etic i sportiv, dar se limiteaza i impactul factorul antropic asupra habitatului stanca. Art. 38 - Custodele are obligaia de a semnala Administraiei PNPC nerespectarea prevederilor privind deschiderea i echiparea de trasee de caarare in PNPC. Art. 39 A- dministraia PNPC nu poate acorda direct sau indirect acordul pentru echiparea unui traseu de escalada sportiva sau a unui traseu in teren de aventura fara a avea i acordul partenerului, reprezentantul comunitaii de caaratori. Art. 40 - Cei care efectueaza echipari sau realizeaza premiere au obligaia de a pune la dispoziie partenerului i Administraiei PNPC topo-ul i descrierea traseelor.
Art. 41 - Nerespectarea prevederilor prezentul regulament privind deschiderea de trasee in teren de aventura, respectiv echiparea de trasee de escalada, aduce cu sine retragerea permisiunii de a mai deschide i echipa trasee de caarare in PNPC.
Anexe
Pag. 341
Art. 42 - Ancorele amplasate fara a respecta prezentul regulament vor fi, la indicaia Administraiei PNPC, scoase de catre partenerul la administrarea zonei de caarare. Art. 43 - Efectuarea de echipari i de premiere care nu sunt conforme cu prezentul regulament vor fi considerate incalcari ale Plan u l u i d e Managemen t al PNPC i vor fi sancionate de catre Administraia PNPC conform legislaiei in vigoare.
5. Drepturi de autor, patrimoniu turistic i sportiv, reechipari Art. 44 - Realizarea unei premiere in teren de aventura este considerata ca fiind un act de creaie i ca fiind un act sportiv. Autorul premierei hotarate asupra caracterului pe care il va avea traseul, in masura in care a respectat regulamentul pentru efectuarea de premiere in PNPC.
Art. 45 - Echiparile de trasee de escalada sunt considerate amenajari de infrastructura turistic-sportiva. Acestea nu sunt considerate acte de creaie i nici acte sportive. Art. 46 - Materialele din traseele de escalada sportiva i din traseele in teren de aventura, odata cu amplasarea acestora in teren, intra in patrimoniul turistic-sportiv al PNPC.
Art. 47 - Reechiparile traseelor de alpinism se vor face cu respectarea caracterului iniial al traseului i pe cat posibil cu acordul autorului premierei. In cazul unui traseu des frecventat, chiar daca autorul nu este de acord, partenerul la
Anexe
Pag. 342
administrarea zonelor de caarare poate dispune efectuarea unor reechiparii minime, in spea a regruparilor, cand masurile de sigurana o cer. Art. 48 - Reechiparile se fac cu acordul Administraiei PNPC de catre partenerul zonei de caarare sau sub indrumarea acestuia. Reechiparile care se intenioneaza a fi facute se includ in planul de aciune anual al partenerului spre a fi aprobate de catre Administraia PNPC. Art. 49 - Pentru a indeplini standardele de sigurana care sunt cerute pentru astfel de trasee de escalada sportiva, reamenajarea acestora poate fi facuta de catre partener sau sub supravegherea acestuia i fara acordul celui care le-a echipat la origine. Art. 50 - In cazul vandalizarii i/sau a furtului materialelor din trasee, Administraia PNPC, la semnalarea custodelui, se obliga sa anune organele in drept in vederea gasirii i sancionarii faptailor. Art. 51 - Caaratorii au obligaia sa semnaleze partenerului eventualele furturi, vandalizari sau deteriorari ale echipamentelor din trasee.
Anexe
Pag. 343
Anexa nr. 16
Bibliografia tiinifica
1. ALEXIU V. & STANCU D., 2003, Carici remotae-Calthetum laethae Coldea (1972) 1978 ligularietosum sibiricae nova subass. in the Brusturet Gorges (Piatra Craiului), in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 94-97, Ed. Phoenix, Braov. 2. ALEXIU V., 1998: Les Gorges de calcaire comme refuge de la flore preglaciaire conservation. des Carpates de la roumaines: deuxieme importance excursion scientifique internationale et de
Guide
phytosociologie en Roumanie (5-10 iulie 1998), Piteti. 3. ALEXIU V., 1998: Vegetaia Masivului Iezer-Papua. Studiu fitocenologic. Ed.Cultura, Piteti. 4. ALEXIU V., 2003, Characterisation of the flora and vegetation of the upper stream of Da mb ov ia, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 100-118, Ed. Phoenix, Braov. 5. ALEXIU, V., 1998: Rezervaii i monumente ale naturii din judeul Arge. Editura Cultura, Piteti. 6. BAUMGARTEN, J.G.G., 1864: Enumeratio stirpium magno Transilvaniae Principatui, 1-3(4), Vindobonae: Libraria Comensinae. 7. BELDIE, A. & CRETZOIU, P., 1937: Cateva plante interesante din flora Muntilor Bucegi i Piatra Craiului, Acta pro Fauna et Flora Univ., seria II, 2: 14-16. 8. BELDIE, A., 1952: Vegetatia Masivului Piatra Craiului, Bul. t. biol., agron., geol., geogr., 4(4): 999-1029, Ed. Acad. Romane, Bucureti.. 9. BOROS, . & VAJDA, L. 1967: Bryologische Beitrge zur Kenntnis der Flora Transsilvaniensis. Rev. Bryol. Liche nol. 35(1-4): 216-253.
Anexe
Pag. 344
10. BOCAIU, N, & al, 1994: Lista Rosie a plantelor vasculare disparute, periclitate, vulnerabile i rare din flora Romaniei, Ocrot. Nat. med. Inconj., t. 38, nr. 1, 45-56, Bucuresti. 11. BOCAIU, N. & TAUBER F., 1977: Asociaii vegetale petrofile i rupicole din Munii Piatra Craiului,(I), Stud. com.oOcrot. nat., 265-271, Suceava. 12. BRADESCU V., 2003, An enthomological synthesis (Family Syrphydae) for Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 178-180, Ed. Phoenix, Braov. 13. BRADESCU, V., 1991: Les Syrphides de Roumanie (Diptera, Syrphidae). Cls de dtermination et rpartition. Travaux du Musum dHistoire naturelle Grigore Antipa, 31: 7-83, Bucharest. 14. BRADESCU, VL., 1991: Les Syrphides de Roumanie (Diptera: Syrphidae). Cls de dtermination et rpartition. Trav. Mus. Hist. Nat. Grigore Antipa, 31: 7 83, Bucureti. 15. BRANDZA, D, 1898: Contribuiuni noue la Flora Romaniei, Analele Acad. Romane, seria 2, 11: 1-34, Bucureti. 16. CHIRA D. & CHIRA F., 2003, Wood fungi influence in a Norway spruce stand affected by windfall in Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 50-53, Ed. Phoenix, Braov. 17. CIOCARLAN V. & POP O., 2003, Annotations on the Piatra Craiului Massif Flora, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 98-99, Ed. Phoenix, Braov. 18. CIOCARLAN V. & POP O., 2003, Woodsia pulchella Bertol. in Romanian Flora, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 84-86, Ed. Phoenix, Braov.
Anexe
Pag. 345
19. CIOCARLAN, V., 1961: O specie noua pentru flora R.P.R.: Aubrieta intermedia Heldr. & Orph., Lucr. t. Inst. Agronomic Bucureti, Seria B, 5: 399-403. 20. COCA, S., 1997: Avenul de sub Colii Grindului (-540 m)- deepest cave in Romania, Proceding of the 12th International Congres of the Speleology. 8790, Switzerland. 21. COCA, S., 2001: Avenul de sub Colii Grindului. EcoCarst, 1, 20-21. 22. COCA, S.,1997: Avenul de sub Coltii Grindului (-540 m) - deepest cave in Romania. Proceedings of the 12 th International Congress of the Speology, Switzerland, 4, 87-90, 23. CONSTANDT K., POP O. & SARAZIN A., 2003, New pteridophyte records for Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 87-93, Ed. Phoenix, Braov. 24. CONSTANTINESCU, T, 1980: Le karst de Piatra Craiului. Note I, Trav. Inst.Spol.Emile Racovitza, XIX, Edit. Academiei, 203-217, Bucureti. 25. CONSTANTINESCU, T., 1973: Considrations gomorphologiques et spologiques sur la partie septentrionale du Massif de Piatra Craiului. Trav. Inst. Spol."Emile Racovitza, XII, Ed. .Academiei, 297-302, Bucureti. 26. CONSTANTINESCU, T., 1976: Le karst de Pietricica (Massif de Piatra Craiului-Carpates Mridionales). Trav. Inst. Spol.Emile Racovitza, XV, Edit. Academiei, 233-245, Bucureti. 27. CONSTANTINESCU, T., 1977: volution du rseau hydrographique de la zone karstique Prapastiile Zarnetilor, Trav. Inst. Spol. Emile Racovitza, XVI, Edit. Academiei, 217-228, Bucureti.
Anexe
Pag. 346
28. CONSTANTINESCU, T., 1984, b: Carte de la circulation des eaux souterraines dans Le Massif de Piatra Craiului, Trav. Inst. Spol. Emile Racovitza, XXIII, Edit. Acdemiei, 75-79, Bucureti. 29. CONSTANTINESCU, T., 1984,a: Le Massif de Piatra Craiului. Gense et l'volution des torrents des versants nord-ouest et nord; glaciation plistocene,Theoret. and Appl.Karst., 1, Ed. Academiei, 99-106, Bucureti. 30. CONSTANTINESCU, T., 1984: Le Massif de Piatra Craiului. Gense et volution des torrents des versants nord-ouest et nord ; Glaciation Plistocne. Theor.and Appl.Karst., 1, 99-106. 31. CONSTANTINESCU, T., 1985: volution du rseau hydrographique du Couloir de Dambovicioara.Gense et l' volution de la Valle de Dambovicioara,Theoret.and Appl. Karst., Bucureti. 32. CONSTANTINESCU, T., 1987: volution du rseau hydrographique du Couloir de Dambovicioara. Note 2. Gense et l" volution de la Valle Dambovia. Theoret.and Appl. Karst.,4, Ed. Academiei, 117-126, Bucureti. 33. CONSTANTINESCU, T., 1992: volution du rseau hydrographique du Couloir de Dambovicioara.Note 3, Theoret. and Appl. Karst., 5, Edit. Academiei, 67-81, Bucureti. 34. CONSTANTINESCU, T., 1992: Massif de Piatra Craiului. Particularits morphognetiques. Sous-units karstiques, Trav. Inst. Spol."Emile 2, Ed. Academiei, 55-64,
Racovitza",XXXI, Ed. Academiei, 139-150, Bucuresti. 35. CONSTANTINESCU, T., 1994: Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfoloic, the abstract of Phd thesis,. Bucureti Univ,. de Geogrphy Fac, 1-26, Bucuresti. 36. CONSTANTINESCU, T., 1994: Masivul Piatra Craiului. Studiu
geomorfologic. The abstract of Phd thesis, 18-19.
Anexe
Pag. 347
37. CONSTANTINESCU,
T.,
1994:
Masivul
Piatra
Craiului-studiu
geomorphologic (teza de doctorat), Facultatea de Geografie, Bucureti. 38. CONSTANTINESCU, T., 1996: Le karst de Piatra Craiului (1). Particularits des composants gosyatmiques. Trav. Inst. Spol. "Emile Racovitza", XXXV, 201-220. 39. CONSTANTINESCU, T., 1996: Le Karst de Piatra Craiului. Particularits des composants gosystmiques (1)., Trav.Inst.Spol, Emile Racovitza, XXXV, Edit.Academiei, 201-220, Bucureti. 40. CONSTANTINESCU, T., 1996: Masivul Piatra Craiului. Particularitaile reliefului, Ocrot. Nat. i Med. Inconj., Edit. Acad. Rom., 35-46, Bucureti. 41. CONSTANTINESCU, T., 1997: Le karst de Piatra Craiului (2). L'Exokarst. Trav. Inst.Spol. "Emile Racovitza", XXXVI, 208-222. 42. CONSTANTINESCU, T., 1997: Le karst de Pietricica (Massif de Piatra Craiului, Carpates Mridionales), Trav. Inst. Spol. "mile Racovitza", XV, 233-245, 1976. 43. CONSTANTINESCU, T., 1998-1999: Le karst de Piatra Craiului (3). L'Endokarst. Trav. Inst. Spol. "Emile Racovitza", XXXVII-XXXVIII, 4559. 44. CONSTANTINESCU, T., 2000: Masivul Piatra Craiului harta carstului, EcoCarst, 1: 16-19, Soc. Romana de Speologie i Carstologie, Bucureti. 45. CONSTANTINESCU, T., 2000: Masivul Piatra Craiului. Relieful periglaciar, Comunicari de Geografie, 4, 35-38, Bucureti. 46. CONSTSNTINESCU, T., 1997: Masivul Piatra Craiului. Relieful structural, Comunicari de Geografie, 1, 27-30, Bucureti. 47. CONSTANTINESCU T. & PIIGOI R., 2003,The main types of relief of Piatra Craiului Ridge, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 13-34, Ed. Phoenix, Braov.
Anexe
Pag. 348
48. CONSTANTINESCU T., 2003, The Pleistocene glaciation and the avens of Piatra Craiului Ridge, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 35-42, Ed. Phoenix, Braov. 49. CRISTEA, E., 1971: Piatra Craiului. Turism-Alpinism, Ed. Sport-Turism, 232, 323-331. 50. CRISTIAN-COMES, I. & TAUBER, F., 1976: Ceno-corologia tisei (Taxus baccata L.) in Piatra Craiului, Ocrot. nat. i med. inconj., t. 21, nr. 1: 27-32, Bucuresti. 51. DEACONU S., 2003, Observation on rodent species in the northern side of Piatra Craiului Massif, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1,315-319, Ed. Phoenix, Braov. 52. DIHORU G., TEFANU S., WALFISH R & POP O., 2003, Bryophites Flora of the Piatra Craiului Massif, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 68-83, Ed. Phoenix, Braov. 53. DRAGHICI, B., 1979: Flora i vegetatia vaii Dambovicioarei i a versantului estic al Pietrei Craiului , Teza de doctorat, Bucuresti. 54. DRAGHICI, B., 1980, Analiza florei vasculare din Valea Dambovicioarei i a versantului estic al Pietrei Craiului , Bul. t. Al Facultaii de Invaamant Pedagogic, 467-474, Piteti. 55. FENERU F., GHIURCA D., LENGYEL P., FENERU M. & MUNTEANU A., 2003, A pilot bird survey in Piatra Craiului National Park, 2001-2002, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 277-288, Ed. Phoenix, Braov. 56. FUSS, M., 1966: Flora Transilvaniae excursoria, Cibinii, G. de Closius. 57. GHEORGHIU V., GIURGINCA A., CAPAC C. & NISTOR V., 2003, Preliminary data on the presence of Myotys myotis and Myotys blythii in
Anexe
Pag. 349
Avenul de sub Colii Grindului 2020 m altitude - Romania (Chiroptera, Vespertilionidae), in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 307-314, Ed. Phoenix, Braov. 58. GHIURCA D., MUNTEANU A. & FENERU F., 2003, Some herpetological obs ervations in Piatra Craiu lu i National Park , in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 273-274, Ed. Phoenix, Braov. 59. GUA D.N., 2003, Some systematic and ecological data regarding snout beetles fauna (Coleoptera, Curculionidae) of Piatra Craiului National Park (Braov Co u n y), t in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 262-266, Ed. Phoenix, Braov. 60. GUTT, W.F, 2002: Piatra Craiului. Repere in cunoaterea unui masiv cartstic, EcoCarst, 3: 24-25, Soc. Romana de Speologie i Carstologie, Bucureti. 61. HAUER, F.B., 1863:Geologie Siebenbrgens Herausgegeben von dem vereine fr Siebenbrgishen Landeskunde, Wilhelm Braumller, Wien. 62. HONCIUC V., & STANESCU M., 2003, Acarian fauna (Mesostigmata, Prostigmata, Oribatida) of Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 159169, Ed. Phoenix, Braov. 63. IFTIME A., 2003, Contribution to the knowledge of the ichtiofauna and herpetofauna of Piatra Craiului National Park and its surrounding areas, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 267-272, Ed. Phoenix, Braov. 64. IONESCU D.T. & DRAGHICI M., 2003, Some ornithological observations in Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 275-276, Ed. Phoenix, Braov.
Anexe
Pag. 350
65. IONESCU O., PREDOIU G. & IONESCU G., 2003, Large carnivores movement corridors between Piatra Craiului and Bucegi Mountains, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 301-306, Ed. Phoenix, Braov. 66. IORA F.I., 2003, The implications of domestic grazing on ground vegetation in high altitude Norway spruce forest in the Piatra Craiului Massif, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 142-149, Ed. Phoenix, Braov. 67. IORA, F., 2002: The implication of domestic grazing on ground vegetation in high altitude Norway spruce forest in the Piatra Craiului Massif, Research in Piatra Craiului National Park, 1, (in curs de publicare). 68. IORA, F., RENDER, M., VOICULE, M. & VERGHELE, M. 2000: Analize i soluti provind reducerea efectelor paunatului in paunile i arboretele de altitudine din Piatra Craiului (Community Forestry, a viable management solution to reduce the ecological impact of livestock grazing at high altitude in Romania). Revista de Silvicultura, Anul V, Nr. 1-2 (11-12) Brasov. 69. JALBA A, 2003, The species composition, phenology and trophic structure of Macromycetes of Piatra Craiului Massif, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 54-62, Ed. Phoenix, Braov. 70. KOTSCHY, T., 1853: Beitrage zur Kenntniss des Alpenlandes in Sibenbrgen, 1-32, Wien. 71. LEPADATU I., 1998, Vechile aezari barsene, Braov. 72. LIPAN D., 2003, A method of exploiting existing descriptive data about the forests and integrating them in the GIS, in POP O. & VERGHELE M.,
Anexe
Pag. 351
Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 324-329, Ed. Phoenix, Braov. 73. LIPAN D., 2003, Adoption of the base map for the Geographical Informational System of Piatra Craiului National Park Administration, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 320-323, Ed. Phoenix, Braov. 74. MARCOCI C.N., 2003, New systematic and ecological data regarding the lichens of Piatra Craiu lu i National Park , in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 63-67, Ed. Phoenix, Braov. 75. MARTONNE, EMM, DE, 1981: Cercetari asupra evoluiei morfologice a Alpilor Transilvaniei (Carpatii Meridionali ) translation Ed. Academiei R.S.R.. 76. MARUCA T., POP O., VODA A & VERGHELE M., 2003, Evaluation of grazing pressure on the Piatra Craiului National Parks pastures and management issues, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 130-141, Ed. Phoenix, Braov. 77. MICALEVICH-VELCEA, V., 1961: Masivul Piatra Craiului. Consideraii geomorfologice, Anal.Univ.Buc. Sr. tiinele Naturii, Anul 27, 145-152, Bucureti. 78. MIHAILESCU, S., 1994, Dynamic of vegetation of calcareous screes on the Piatra Craiului Mica Mountains, Ocrot. nat. , 38( 2,): 135-141, Bucuresti. 79. MIHAILESCU, S., 1995, Indicii de diversitate ai unor asociatii vegetale din Muntii Piatra Craiului, Ocrot. nat., 39 (1-2): 71-77, Bucureti. 80. MIHAILESCU, S., 1996, Structura unui profil transversal de vegetatie in Masivul Piatra Craiului, Asociatia Muzeografilor Naturalisti din Romania Naturalia. Studii i cercetari, t. I-II.
Anexe
Pag. 352
81. MIHAILESCU, S., 2001, Flora i vegetaia Masivului Piatra Craiului, 400 pp, Ed. Vergiliu, Bucureti. 82. MIHAILESCU S., 2003, Protected plant species and fragile habitats of Piatra Craiului Massif, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 119-129, Ed. Phoenix, Braov. 83. MORARIU, I. & DRAGHICI, B., 1980, Contributii la flora Masivului Piatra Craiului, St. i cerc. biol., seria biol. veget., 32 (1): 3-8, Bucuresti. 84. MORARIU, I., 1978: Primula baumgarteniana nu a disparut din flora Carpailor Romaneti, Ocrot. nat, 22(1): 78, Ed. Academiei Romane, Bucureti. 85. MUNTEANU A.V & CONSTANTINESCU T., 2003, Geomorphological researches in the hydrogeographic basin of Valea Cheii de sub Grind, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 43-49, Ed. Phoenix, Braov. 86. MURARIU D., 2003, The faunal state and the estimation of the preservation categories of the mammal species of Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 289-300, Ed. Phoenix, Braov. 87. OLTEAN, M., & al., 1994:Lista roie a plantelor superioare din Romania, Inst. De Biologie. Studii sinteze, documentaii de ecologie, 1:1-52, Bucureti. 88. ONCESCU N.; Region de Piatra Craiului Bucegi. Etude geologique; An. Inst. Geol. Rom; XXII; 1943; Bucureti. 89. ONCESCU, N., 1943: Rgion de Piatra Craiului-Bucegi. tude gologique, Analele Inst.Geol. .Rom., XXII, 1-124, Bucureti 90. ORAEANU, I.GAPAR, E, BULGAR, AL., TERTELEAC, N., 1984: Hydrological study of Dambovicioara Pasage, Theoret. and Appl. Karst.,1, 153-164, Bucureti.
Anexe
Pag. 353
91. ORCHIDAN N.; Branul (consideraii morfologice); Bul. Soc. Rom. LIV; 1936; Bucureti. 92. PARVU C., 2003, Dolichopodidae (Diptera) of Piatra Craiului National Park, Romania with the identification of some valuable wet habitats, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 188-194, Ed. Phoenix, Braov. 93. PARVU C., 2003, Faunistical data on some dipterans (Insecta: Diptera) of Piatra Craiu lu i National Park , Roman ia, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 181-187, Ed. Phoenix, Braov. 94. PARVU, C., 2001: Some dipterans (Diptera: Brachycera) collected with Barber traps in the National Park Piatra Craiului, Romania. Travaux du Musum National dHistoire Naturelle Grigore Antipa, 43: 271-276, Bucahrest. 95. PATRULIUS D.; Schia stratigrafica a seriei neocomiene de Dambovicioarei; Hauterivian, Barremian i Bedoulien de facies pelagic i recifal; Asoc. Geol. Carpato-Balc.; Congr. V; Bucureti 1961;III,1;1963; Bucureti. 96. PATRULIUS D: Geologia masivului Bucegi i a culoarului Dambovicioarei. Edit. Acad.; R.S.R.; 1969; Bucureti. 97. PATRULIUS, D.,1969, Geologia Masivului Bucegi i a Culoarului Dambovicioara, Ed. Academiei R.S.R., 244-250, Bucureti. 98. PETRESCU, ANGELA, 1995: Preliminary list of the avifauna of Piatra Craiului massive (Romania). Travaux du Museum dHistoire Naturelle Grigore Antipa XXXV, 527 548, Bucureti.
Anexe
Pag. 354
99.POP O., 2003, Ethnobotanical note of Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 150-158, Ed. Phoenix, Braov. 100.POP, O., 20001 Distribution of Asplenium lepidum and Asplenium rutamuraria in Romania, Acta. Horti. Bot. Bucurestensis, 29:139-147 Bucureti 101.POPESCU, A., SANDA, V. & DRAGHICI, B., 1980, Aspecte ale vegetatiei lemnoase din Masivul Piatra Craiului, Contrib. bot. Cluj, 1949160. 102.POPESCU, G., 1988: Avenul de sub Varful Grind, Bul. al Cercului Speologic "Hades"- Ploieti, 103 -109. 103.POPESCU, I., 1967: Contribuii la cunoaterea stratigrafiei i structurii geologice a Masivului Piatra Craiului, D.S. LII, 2, 157-176, Bucureti. 104.POPESCU, I., 1967:Contribuii la cunoaterea stratigrafiei i structurii geologice a Masivului Piatra Craiului, Com. Inst. Geol. (1964-1965), 52(2), Bucureti. 105.POPOVICI B., 2001, Demografia istorica a Branului de Jos, referat Bucureti. 106.PRAOVEANU I, 1998, Aezarile branene: satul, gospodaria, locuina, Braov. 107.PURICE D., 2003, The structure of ground beetles communities (Ord. Coleoptera, Fam. Carabidae) in some forest ecosystems of Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 243-249, Ed. Phoenix, Braov. 108.RMER, J., 1898: Aus der Pflanzenvelt der Burzenlander Berge in Siebenbrgen, Verlag von Carl Graser, Viena. 109.RMER, J., 1904: Durch der Krepatura auf den Kleinen Konigstein, Jahrb. der Siebenbrgen Karp. Ver., 4:86-95.
Anexe
Pag. 355
110.SANDA, V. & POPESCU, A., 1976: Contribuii la cunoaterea vegetaiei de stancarii din Masivul Piatra Craiului, Contrib. Bot., Cluj. 111.SANDA, V., POPESCU, A. & DOLTU, M.I., 1977, Vegetatia Masivului Piatra Craiului, St. i comunic. t. nat. , 21: 115-212. 112.SCHOTT, H.W., 1851a: Ein neues euopisches Rhododendron, Bot. Ztg., 9(2):17, Berlin. 113.SCHOTT, H.W., 1851b: Ein neue Saxifraga, Bot. Ztg., 9(4):65-66, Berlin. 114.SCHOTT, H.W., 1851c: Ein neue Gentiana aus Siebenbrgen, Bot. Ztg., 9(7):151-152, Berlin. 115.SCHOTT, H.W., 1851d: Dianthus callizonus n. sp. und Hepatica angulosa D.C., Bot. Ztg., 9(10):192-194, Berlin. 116.SCHOTT, H.W., 1851e: Zwei fr die Flora Oesterreichs neue Pflanzen, Bot. Ztg., 9(15): 281-285, Berlin. 117.SCHUR, F., 1866: Enumeratio Plantarum Transsilvaniae, G.
Braummller, Vindobonae. 118.SERAFIM R. & MAICAN S., 2003, Preliminary data on the Cerambicides and Coccinelides (Coleoptera: Cerambycidae, Coccinellidae) of Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 250-261, Ed. Phoenix, Braov. 119.SIMONKAI, L., 1886: Enumeratio Florae Transsilvanicae Vesculosae critica, Magzar Termszettudomnyi Trsulat, Budapest. 120.SLONOVSKY, V., 1977: Cartarea speciei Blechnum spicant (l.) Roth. din Carpaii Romaneti, 29(1): 33-38, Bucureti. 121.SPENCER, C., 2000: In adancurile Piatrei Craiului. Avenul de sub Colii Grindului, EcoCarst, 1, 20-21, Soc. Romana de Speologie i Carstologie, Bucureti.
Anexe
Pag. 356
122.STAN M., 2003, Preliminary data regarding the Staphylinids of Piatra Craiului Mountain (Coleoptera: Staphylinidae), in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 240242, Ed. Phoenix, Braov. 123.STANESCU A., 2003, Preliminary study regarding the Hemipterous fauna of Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1,232-239, Ed. Phoenix, Braov. 124.STANESCU M., 2003, Preliminary data regarding Lepidoptera Fauna of Piatra Craiu lu i Mou n a t ins, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 195-212, Ed. Phoenix, Braov. 125.TEFUREAC, T., 1951: Consideratiuni briologice asupra rezervatiei naturale Piatra Craiului Mare, Bul. t. biol., agr., geol., geogr, 3,(2): 249270. 126.STERGHIU C & DOBRE A., 2003, Researches on spider fauna of Piatra Craiu u l i Massif, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 170-177, Ed. Phoenix, Braov. 127.SZKELY (L.), 1996 Lepidopterele din sud-estul Transilvaniei, Disz. Tipo, Sacele: 1-78 128.TATOLE V., 2003, Researches on aquatic invertebrate fauna of Piatra Craiului National Park (I), in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 217-231, Ed. Phoenix, Braov. 129.TEODOREANU, E, 1980: Culoarul Rucar-Bran. Studiu climatic i topoclimatic, Ed. Acad., Bucureti. 130.THOMAS, Fr., MUNTHIU, L., 1968: Avenele din Piatra Craiului. Cumidava II, 123-135. 131.VASILIU-OROMULU L., 2003, The Thrips species of Piatra Craiului National Park (Insecta, Thysanoptera), in POP O. & VERGHELE M.,
Anexe
Pag. 357
Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 213-216, Ed. Phoenix, Braov. 132.VERGHELE M., 2003, Biodiversity Conservation Management in the Piatra Craiului National Park, in POP O. & VERGHELE M., Research in Piatra Craiului National Park, vol. 1, 9-12, Ed. Phoenix, Braov. 133.***Arhivele Statului Braov, Acte judecatoreti 20/1753. 134.***Arhivele Statului Braov, Actele Magistratului 302/1787. 135.*** Institutul de Biologie al Academiei Romane, 1993: Elaborarea Studiului de Fundamentare pentru Parcul Naional Piatra Craiului
Anexe
Pag. 358
Anexa nr. 17
List de abrevieri
APNPC-Administraia Parcului Naional Piatra Craiului ONG-Organizaii Non-Guvernamentale APM-Agenia pentru Protecia Mediului AL-Autoriti ale Administraiei Publice Locale CJ-Consilii Judeene OS-Ocoale Silvice ICAS-Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice MMSC-Ministerul Mediului i Schimb rilor Climatice MADR-Ministerul Agriculturii i Dezvolt rii Rurale CMN-Comisia Monumentelor Naturii ITRSV-Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i Vantoare AJVPS-Asociaia Judeean a V antorilor i Pescarilor Sportivi ANRM-Agenia Naional pentru Res urse Minerale DAAV-Direcia Apelor Arge-Vedea RNP-Regia Naional a Pdurilor -Romsilva DS-Direcii Silvice UE-Uniunea European GEF-Facilitatorul Global de Mediu
Anexe
Pag. 359

Plan Management PN Piatra Craiului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Management PN Piatra Craiului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

ANEXE .............................................................................................................................. 229

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Capitolul 1. INTRODUCERE I CONTEXT

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Arii protejate incluse in PNPC

1.3. Bazele legale 1.3.1. Baza legala a planului de management

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

1.4. Procesul de elaborare a planului 1.4.1. Elaborarea planului de management

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Puncte de intrare Gura Raului Plaiul Foii

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

604 4 a Lungime= 281 km i 1549,1 14766 10,5 100

Drepturi de proprietate ROSCI 0194 Piatra Craiului

Categoria de folosina Proprietar

% din total sup.

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

a 3220,3 1007,6 106,1 357,5 6630,8 1918,3 590,2 i 140,2 a 307

20,16 6,32 0,66 2,24 41,52 12 3,7 0,9 1,9

604 3,8 a Lungime= 281 km i 1086 15968 6,8 100

5388,3 535,7 493,5 19,6 442 2829,1 1557,3 192,1 86,6

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

37,2 73,77 450,2 200,5 84 520 307 Lungime= km 1549,1 14766

0,25 0,5 3,1 1,35 0,57 3,52 2 281 10,5 100%

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

73,77 140,2 200,5 84 520 307 Lungime= km 1086

0,47 0,87 1,25 0,52 3,25 1,92 281 6,8 100%

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

6292 104 6350.5 119

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Zona gospodarita ca management durabil in afara PNPC Suprafaa Totala

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

ZCD (ua) 134 141 A

142 A 145 A 145 E 146 A 146 B 146 C 146 D 147 A

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

III III III III III III

170 D 176 C 176 F 177 D 178 A 178 A LG 18

3,1 1,89 19,52 0,05 2,52 1,34

1,33 3,31 9,77 7,4 6,35 3,97

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului

Incepe de la borna 167, merge printre

Planul de Management al Parcului Naional Piatra Craiului