Sunteți pe pagina 1din 241

EDITURA

. ;)9$1%
-
ILARION TIU
M I ~ K E
~
LEGIONAKA
dupa Comeliu Codreanu
DICTATURA REGALA
(februarie 1931ke-ptembrie 19"0)
Mecanismele schimbului de generetie
Copcrta colectiei: Silvia Colfescu
Copyright 0 Ilarion Tiu 2007
Redactor': Cristina Ciubotaru
Tchnoredactor: Cristina Canracuzino
ILARlONTIU
M I ~ R E LEGIONARA.
DUPA CORNELIU CODREANU
vol. I
Dictatura regala
(febru arie 1938 - septembrie 1940)
Mecanismele schimbului de generatie
g
.
, .
' -),;.""-
"." ' ..
EDITURA VREMEA
BUCURE.5TI
2007
Descri erea CIP a BibliQtecii Nal iona le II Romaniei

Mi, ca rta legionar i dupi Corneliu Codreanu I llarion Tiu,
: Vremea. 2007-
3 vel,
ISBN 978973-.6452512
Vol. I : Dietat ura regali (rebr ul ri e 1938-seplembrie J940) :
meeaetsmeje sehimbu lui de gem.'ral ie. - 2007. - Bibliogr.
ISBN 978-973-.645-253-6
329(498} Legionar
929 ZeleaCodreanu,C.
Introducerc
Alcgcrilc din dcccmbrie 1937 au marcat nu numa i .fali-
mcnt ul" partidclor politico .Jraditionalc", ci usccns iunca
.Jortclcr cxtrcmistc''. Profitfind de ocazie, Carol al II-lea a in-
staurat in fcbruaric 1938 un rcgim autoritar, prin care a inter-
zis prin lege or ice activitatc politica in afara cclei oficialc de
stat.
Lidcrii Miscarii lcgionarc au fost arcstati la scurt timp
dupa lovitura de stat, iusa organizatia s-a mobil izal prin clita
sccundarf si rcritor iala. care a ales sa raspunda cu.violcnta la
acti uni lc guvc mului. Astfcl ca noua gcneratic a Miscarii legio-
narc a lost .Jmpinsa" la conduccrca formatiunii in conditii ex-
ccptiouale, tara sa parcurga anumiti .ipasi politici", asa cum
IaCUSC cchipa lui Corneliu Codrea nu (respectivul grup pomise
si el de la zero in 1927, iar peste zece ani miscarca avca un ca-
pital politic semniflcativ).
Seopul accstei lucrari cste de a anal iza modalitatile prin
care noua conduccrc a gasit rcsurse de a se mcntinc in viata
publica in afara cadrul ui legislativ si in ce masura s-a pastrat
caracteristica de miscarc nationali sta cxtremista a organizatici.
Paralel cu supravietuirea iustitutionala, s-a produs si 0 lupta
pentru Icgitimitate i n pozitiile de conduccrc . Astfcl, se Val' stu-
dia si mccanismclc schimbului de generatie.
Tcma cste rclativ ncacopcrita in istoriografie, in primul
rand datorita lipsc i fondului documental' pana in anii 1990. in
trucat Mi scarca legionara a adoptat, dupa mai 1938, (arestarca
lui Corneliu Codrcanu a principalilor co laboratori) 0 linie
radicalii de tip tcrorist, supraveghcrea organizatici a fost rca-
lizata de catrc Directia Sigurantei Stat ului, institutie a carei ar-
hiva a fost prcluata de Securitatc dupa instaurarea rcgi mul ui
5
comunist. Putini ccrcctatori romani care au uvut acccs la res-
pcctivclc documente au scris conform .J inici" oficialc. Luera -
rile mcmorialisticc care fac rcfcri re la subject , aparute in afara
Romiiniei lncc paud eu anii '50, sunt putin obiec tive, dcoarccc
aut orii accstora au dorit sa sc disoci czc de caracterul extremist
pe care Miscarca lcgionara l-a adoptat in acca pcr ioadfi.
i n general, analiza mccanismclor schimbului de gcncratic
a fast facuta pc baza unor lucrari memorialisticc salt a unor in-
tcrvi uri luatc part icipant ilor Ia evenimente. Mc todologic, res-
pectivele sursc sunt semuificativc, dar obicctivitatea lor a fost
influ cntatf radical de problema .raspundcri tor" asupra modu-
lui de act iunc aI organizatiei dupa mai 1938. Dator ita Iinici ex-
tremiste de actiuuc, in noiembri e 1938 in scprcmbr ic 1939,
majoritatea elitei lcgionarc a fast cxccutata in inchisori ca ur-
mare a unor rcprcsalii, astfcl ca ulterior doar anumit i lideri au
fost facuti raspunzatori.
Sch imbul de gcncratie s-a facut in conformi tatc eu nonne-
Ie interne ale Miscarii lcgionarc. Radicalismul nu a fost pro-
movat pcntru intfii a oara de lidcri extremist! cum ar fi Haria
Sima, fiind atcstat din prima crapa a miscarii studcntesti con-
dusf de Corneliu Codrcanu. Compctitia pentru puterc dupa
moartca "Gipitanului" s-a dat in conformitate cu instructiunile
lidcrului fondator, prin reactic violcnta la represiunea statului,
iar pcrsoana care a reusit eel mai bine sa rcaduca Miscarea 1c-
gionara i n centrul atentici s-a autoconsaerat in fruntca organi -
zatici. Instructiunil c din Ciirticica seful ui de cuib sensu de
Corneliu Codrcanu indieau ca sefut Miscari i Icgionarc trebuia
sa fie 0 pcrsoana rccunosc utf de toti legionarii (pentru a nu fi
problcme de subordonare) si nu eineva cu avautaje politice. in
vara anului 1940, Haria Sima era reeunoseut ea scf de aproxi-
mativ toatc cuiburilc, insfi politic era contestat de alti mcmb rii
vcehi ai organizatiei sau de eei care detinuscril ant erior anului
1938 functii mai import ante decat cl.
In consccinta, consi dcram di lupta pentru puterc in Mis-
6
carca lcgionara nu a cunoscut .fazc' ' spcctaculoasc, fiind con-
forma cu idcologia pe care si-c lnsuscau legionarii inca de la
pri mirca in cuiburi.
Schimbul de gcncratic a adus si radicalizarca organizatiei .
Astfel ca, dupa 1938 in Miscarea legionara au intrat pcrsoanc
..lndraznctc" , singurcle dispusc sa i nfrunte autoritatilc. Latura
cxtrcmista a dcvcnit predomi nant a in fata cclci polit ice. Nu
doar Horia Si ma a fes t adcptul intrcbuintdrii clcmcntclor radi-
cale in mcnti ncrca lcgaturi lor eu teritor iul, primclc iustructiuni
in accst sens fiind datc de lidcr ii Corpului "Mota-Mari n",
structure infiintara de Corneliu Codrcanu in 1937 pcntru a imi-
ta orgauizatiilc paramilitarc din Italia si Germania.
Devierea de la latura predominant politica spre cea predo-
minant radicals a dctcrminat dcrutarca legionarilor , unii dintre
accstia ncmaifiind dispusi sa respccte instructiunilc lui Come-
liu Codrcanu privind subordonarca fata de un scf unic. Astfcl,
inca din prima jumatatc a anului 1940 vor aparca discnsiuni
vizibilc, care au c1iminat mitul unicitatii punctelor de vcdcre in
Miscarca legionara di n .,pcrioada Capitanului". Deoarcce aces-
ta murise, nu mai existau resursc de aplanarc a nciutclcgcrilor,
iar grupurile de putcrc Icgionarc au interprctat instructiuuile
lui Codrcanu in functic de propriile int crcsc.
Aeoperirea bibliografi ca asupra subicctului cstc rclativ sa-
racit. Prima carte in care au fost tratat c uncle aspecte ale peri-
oadei a aparut la put in timp dupa prabusirca statului national-
legionar, ca rcactic la cscc ul colaborarii dintre generalul ron
Antonescu si Miscarca legionara. Analiza cditata de guvemul
Antoncscu sub titJul Pe marginea priipastiei. 21-23 ianuarie
194/
1
, plaseaza rcsponsabilitatilc asupra esecului colaborarii
respective cxclusiv pc scama legionanlor, dar se fae $i uncle
remarci despre pcrioada ante rioara datci de 14 scptembrie
I Pe marginea priipastiei. 2/-23 ianuaric 1941, vol. I, Bucu-
resri. Monitorul Oficia! si Imprimeria Statului. 1942, 270 p.
7
1940 (formarca .xtatului naponal-lcgionar"). Ast fcl cs, gene-
ralului Ion Ant oncscu cste eonsidcrat in mod fals exponentu!
ofi cial al Miscarii lcgionarc in conduecrea statulu i, in urma u-
nc i discutii pc care ar fi avut-o in 1936 cu "Cflpitanul" COI11C-
liu Codrcanu, in care accsta ar afirrnat : "La putcrc vrcau sa
vcniti dumueavoastra (gcncralul Ion Antoncscu. 11.11. )! La ada-
postul dumncavoastrf doresc sa- mi organizez partidul, ~ abi a
dupii aeeea voi u conduce treburilc statului" (p. 30). in lucrarc
nu sc amintcsc tratativclc dintrc Horia Sima si gcncral ul Ion
Antoncscu din vara anul ui 1940, iar accsta din urma cs tc pre-
zcntat ca singura pcrs onal itate care ar fi dus politics opozanta
fata de Carol al Il-l ca dupa ccdarca Basarabici. Legitimarea
ge nera lului Ion Antoncseu ca unicul Indrcptatit sa prcia putc-
rca dupa abdicar ca rcgclui se face , in rcspecti va lucrarc, prin-
tr-un artico l al lui Ion Zclca-Codrca nu di n publicatia Porunca
Vrcmii, pe care lI oria Sima nu I-ar fi luat in scama, decl ansftnd
un curcnt de denigrare a .Conducntorulut statu!ui" (p. 9). In
rcali tat c, Horia Sima I-a acccptat init ial pe gcncralu l Ion Anto-
ncscu i n funct ia de prim-mi ni stru , dupa cc afl asc de la Legatia
gcnnana din Bucu rcsti ca nu ar fi fast sprijinit atata timp cat
miscarea nationalis ta era dezbinata.
in cxil, participauti la cvcnimcntele din 1938- 1940 au in-
ecput rel ativ rcpede pol emica rcspousabilitatilor. Dczbaterea
s-a dcclansat in 1951, cand la Buenos Aires a aparut lucrarca
prcotului Stefan Palaghipi iutitulata Garda de Fier spre rein-
vierea Romanici
1
La iuceputul anilor 1990 a fas t tipari ta ~ in
Romania' , Intrctindnd 0 anumita viz iunc despre evenimcntclc
din pcrioada 1938 1940. Stefan Palaghita a fast pr imul publi-
cist care a impaI1it Miscarca lcgionara in doua segmente -
.cocrenist'' (linia po litics a lui Comcl iu Codr can u) ~ "simist"
2 Pelaghita, Stefan. Garda de Ficr ~ p r rcinvierea Ronuiuiei,
Buenos Aires, Bditura Autorului, 1951. 384 p.
J Palaghita, Stefan, Garda de Ficr spre reiuvierea Ronuiniei,
Bucuresti, Editura Roza Yfi nturilor, 1993, 366 p.
8
(adept allinici radicalc promovate de Horia Sima) . Sima a fost
ac uzat pcntru toate evenimcntclc negat ive ultcr ioarc arestarii
lui Cornel iu Codrcanu din mai 1938, in timp ce restul Iidcrilor,
in frunte ell Constanti n Papanacc, ar fi cautat sa oprcasca "a-
vdntul radical". Tol in accasta lucrare apare idcca ca Horia Si-
ma a actionat la comanda scrviciilor sec rete inca din anul 1928,
dcoarccc colabora cu Mi hail Moru zov. dircctorul Scrvi ciulu i
Special dc lnfon natii. in opini a autorului, Horia Sima fuscse
implicat in tentative de riistumarc lui Comcliu Cod rcnnu din
fruutca Misc ati i lcgionurc intrcprins:l de Mihail Stclcscu, tot
la comanda autoritht ilor, dar prin filicr a Palatului. Stefan Pala-
ghila l-a acuzat pc Hcria Sima in rcspcct iva lucrarc cfi a avut
un plan de prcluarc a putcrii in 1938, cont ribuind la prindcrea
de catrc autoritdti a lidcrilor cla ndcstini : Ion Bclgca, Ion Anto-
niu, lordachc Nicoara. Constantin Papanacc, Alcxandru Can ra-
cuzino ctc., sau chiar ar fi ccrut lui Mihail Moruzov asasinarca
altora: Comcliu Cod rcanu, Vasil e Cris tescu, Nicolcta Nieolcs -
cu s.a. Muhe din afirmatiilc cxpuse aici vor fi prcluatc dc aile
lucrari, lara a sc vcrifica supo rtul documcntar.
in Romania, prima luerarc de sintcza dcsprc Miscarea le-
giouarf a fast publicata in 1971(, fii nd scrisa de doi istor ici
oficiuli ai Partidului Comunist Roman, Mihai Faru si Ion Spa-
l:lletu. lntcntiil c ucobicctivc ale autorilor au fost cvidcntc incfi
din formularca titl ului: Garda de Fier. Organizatie terorista
de tip fascist. Cu toatc ca cci do i avcau acccs la arhivcl e Direc-
[ici Sigurantei Statulu i, au Intrcpnns pujinc eforturi in cdifi-
ca rea unor .Jcgcndc" dcsprc Mi scarea legionara. Pcntru per i-
oada studiata in lucrarea de fata s-au rc1uat unele stcrcotipuri
consacratc de Stefan Palaghi ta, mai ales pcntru a-I dcnigra pe
Horia Sima. insa nici pcrsoanclc cclorlal ti lideri nu au fost
"disc ulpate". Cci doi istorici clasifica Miscarca legionara drcpt
.jcrori sta' ' inca de la fondar c, earaeter care ar f fost dcsavarsit
( Fatu, Mihai, Spalatelu, Ion, Garda de Fier. Organizotie tero-
ris/a de tipf ascist, Bucuresti, Editura Politics, 1971, 430 p.
9
de acti unca lui Haria Sima . i n viziunca lor, lcgi ona rii au fast
in pcnnancuta spr ijiniti politic finanl at i de gcrmani, iar pen-
t nt a-si Intari dcmonst ratia claborcaza afirmatii care nu au fast
dovedite nici pana astazi: Adolf Hitler i-a ccrut lui Carol al
Il -lca sa-i aduca pe legionari la guvernarc in noicmbrie 1938
dc aceca a fost asasi nat Corneliu Codrcanu (p. 242); lcgionarii
rcfugiati in Germania in iama 1938/1939 au avut la dis pozitic
pas apo artc germane (p. 248); acordul economic romano-gcr-
man din martic 1939 a fost scmnat la prcsiuni lc lcgionarilor de
la Berlin (p. 249); asasinii lui Armand Calincscu au fost prcga-
titi de Gestapo si au plccat de la Berlin sub conducerea lui
Haria Sima, iar in drum s-au opri t la Szegcd - .ccntrul tero-
rismului hortist" (p. 254-255 ) etc. Acuzatiilc lui Stefan Pal a-
ghita de colaborarc a lui Horia Sima cu Scrviciul Special de
Informatii au fost Intaritc de cci doi cu rcmarci noi: accsta a
organizat lovi tura de stat din dccembric 1938 pentru a masea
implicarca lui in moartea lui Corne liu Codrcanu (p. 242); a
fast preferatul rcgclui in fata lui Vasi le Noveanu la condueerea
Miscari i lcgionarc (va ra anul ui 1940) dcoarccc era colaborator
al lui Mihail Moruzov (p. 258) etc.
Cele mai importantc lucrari desprc Miscarca .lcgionara au
aparut in anii 1980, sub scmnatura spaniolului Francisco Veiga
si gcrmanul ui Ar min Hei nen, tradusc in anii 1990 si i n Roma-
nil. Franciso Veiga si-a scris lucrarca faraa face documentarc
in Romania, folosi nd publicatiilc cxistcntc in bibliotccilc din
Eur opa Occidentale si unc le surse arhivistice de aeol o. Cartea
cstc importanta din puuctu l de vedere al analizezi Miscari i le-
gionarc in contextul european, tnsa pcntru pcrioada 1938 1940
s-au facut purine obscrvatii, datorate lipsci informatici.
5 Heinen, Armin, Legiunea Arhangbelul Mihail. Mtscare socia-
Iii si organtzati e politieii. () cantributie la problema fas ctsmutui in-
ternational, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, 552 p.; Veiga,
Francisco, lstoria Giirzii de Fier (1919/94/). Mistica ultrauasio-
natismulut, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995,384 p.
10
Armin Heinen a studiat in Romania pentru lucrarca sa, a-
vend aeees in special la prcsa si fondurile arhivisticc ale Bi-
bliotccii Acadcmiei Romano. Arhiva Dircctici Sigurantci Sta-
tului nu i-a fost pusa la dispozi tic, insa a avut prilejul sa ia
interviuri unor legionari participant i la cvenimcnte. Pcrioada
aualizata in lucrarca de fata nu a fast atinsa in detaliu, autorul
invocand lipsa de informatie. in gene ral a dispus de surse me-
morialisticc, dar si de arhivclc ger mane referitoare la relatia lc-
gionarilor eu eereurile Reiehului. Armin Heinen este eel care a
studi at eel mai atent rclatia politico-financiara dintre Gcnnauia
nazista si legionari, demonstrand, in baza documentclor de ar-
hiva, di nu au cxistat lcgaturi scmnificat ivc in accs t sens. Din-
tre istoricii Miscarii legionar e, Heinen a surprins eel mai 0-
biect iv si in detali u evcnimcntcle din perioada 1938- 1940
(p. 398-414), iar mare parte din prcsupuncrile sale au fa st con-
finnate de doe umentarea arhivistica intrcprinsa de noi .
inani i 1990, studiile privind Miscarca lcgionara au bene-
ficiat de libertate publicistica in Romania, iar rnaj oritat ca ar-
hivel or au fas t puse la dispozitia ccrcetatorilor. De ascmenea,
fostii legionar i s-au rcorgani zat institutional in ONG-uri sau
fundat ii si au editat numeroase lucrari despre organizatie, insa
putine cu referire la peri oada 1938-1940. in general, s-eu per-
petuat punete de vedre partizane, .codrcnisre" sau .stmiste'',
care au afeetat lntr-o si mai mare masura obicct ivitatca. Dintre
Iucr ar ile de speci alit atc, eel mai important aj utor nc-a furnizat
eartea lui Dragos Zamfirescu, Legi unea Arhanghelul Mihail.
De fa mit fa rea/itate
6
Cereetarea arhivistica este binc taeuta,
autorul neemi tand presupuncri cvcnimcntialc tara aeoperirc
documentara, insa analiza mecanismelor schimbului de gene-
ratio este lacunara, in general f iind prcIuate unele teori i privind
planul "diabolic" al lui Horia Sima pcntru aeapararca putcrii .
6 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangketut Millail. De la mit
la reatitate, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1997,456 p.
11
Pc parcursul lucrarii am folosit unii terrncni speciali, a
carer scmnificatic difcrd de intelcs ul-standard. Astfcl, organi-
zatia nationalista cxtrcmista fondata de Cornel iu Codreanu in
1927 va apare sub den umirca unica de Miscarea Icgionani ,
indifcrcnt de faza la care sc va face referire. in primi i ani, or-
ganizatia s-a numit Lcgiunca Arhanghelul Miha il, dupa numc-
Ie acordat de mcmbrii fondatori 13 24 iulie 1927. Treptat lnsa,
formatiunca si-a ext ins cuiburi le in mai multe j udcte s-a ali-
niat curcntului de miscarc a1 organizatiilor de drcapta ce au a-
pilrut in Europa Cent rals si de Est (asemcnca .jvliscarii cruc ii
cu sagcti" din Ungaria). in 1929, Comcliu Codrcanu a lnccrcat
sa infiinteze a or ganizatic paramilitard antisemita, "Garda de
Pier" , in care a fast inregrata si Miscarc a lcgionara. Apelul lui
nu a fast unnat si de alti tineri nationalisti si astfel "Gar da de
Ficr' s-a idcnt ificat ell Legiunea Arhanghel ul Mihai l. in gene-
ral, accst ter mcn a fost folosit pentru a surprinde componcnta
radical a a organizatici. Datorita unor viclcnte ant isemite, in
anul 1930 guvern ul a dcsfiinrat "Garda de Ficr", dar Legiu-
nea Arhanghelul Mihai l (care practic nu cxistau institutional).
La alegerile din 1931 si 1932 nationalistii extremisti au partici-
pat sub denurni rca .Gruparca Corneliu Zclea-Codreanu", iar in
1933, anter ior asasinarii lui LG. Duca, a fast reinnoita decizia
j ustitici de desfiintarc a "Garzii de Ficr'' . Dupa expirarea in-
tcrdict iei de functionarc ultcrioara asasinari i lui Duca, la 10
dcccmbrie 1934 natioualistii extremist ! au fondat prima lor
formatiune politica, Partidul .Totul pcntru Tara" (care a func-
tionat pana la auto-dcsf iintarca din februaric 1938). Peste toate
accste transformdri , ideologia cxtrcmista a tincri lor nationalisti
nu a disparut si s-a consolidat in jurul ideii de Miscare
legionarii. Astfel ca. pcntru a evit a confuzii tenni nologice,
vom utiliza 0 singura denumirc pentru pcrioada 1927 1940, res-
pcctiv Miscarca legionara.
Dc asemcnca, sintagma nationalism deri vatcl e accstcia
nu au inscmnatatca rradition ala, fonuulata in pcrioada de nas-
tere a nationalitatilor (conform careia tennenul "pune aceentu!
12
pe importanta natiunilor in expl icarea proccsclor istoricc si a-
naliza victii pol itice eontemporane promovcaza ideca dupa
care cara crcrul national csrc un factor de capctcuic in di -
fcrcnticrca oamcuilor'"). ill anii 1930, mai ales, s-au produs
transformari ale concept ului: "ea principiu de actiune poilticii,
cl importa conceptia dcsprc bum} sa u rau care sc mascara
in cfi cacitatea socio-politica. Astfel cs, nationalismul a fast ma-
sacrat de idcologiilc cxtremi stc sau de altelc bazatc pc meta-
fora solidaritatii soc ialc"s. In luerarea de fata, prin util izarca
tennenului nationalist-extremist si derivatcle acestuia, vom sur-
prindc curente sau pcrsonal itati politicc de extrema dreapta,
despre care in uncle lucrari se folosesc sintagmclc fascist/nazisr,
sau derivate ale accstora.
Termenului prigoand, dcsi nu arc implicatii reli gicasc, tsi
are originca in istoria Bi scricii. Legionarii au utilizat sintagma
pcntru a scmni fica statutul lor in perioadclc de ilegal itate si
rcprcsiune a autoritatilor statului , fiind prcl uata pe parcursul
lucrarii pentru a reda limbajul cpocii. Conform pozitiei Biserieii,
prin prigoana sc Intelcgc "provocare a sufcrintei sau discon-
fortul temporar provoeat de 0 moartc probabild, fata de indi-
vizi care militcuza pentru credintc rcligioase sau care adopta
pract ici propagandisticc religioasc'".
Utilizarca tenncnului terorism si derivatcle accstuia s-a fa-
cut in conformitatc cu nonnelc cpocii , elaborate de Soc ietatca
Nat iuni lor. As tfel ca, la Conferinta Socictatii Nati unilor de la
7 Enciclopcdia Blackwell a gdndirii potitice, coord. David
Miller, Vocea "Na!ionalism", Bucuresti, Editura Humanitas, 2000,
p. 524-528.
8 Dictionairc des questions potitiques. 60 enjeux de la France
contemporaine, coord. Nelly Haudegand Pierre Lefebure, Vocea
"Nationalism", Paris, Les Editions de I' Atelier/Editions Ouvrieres,
p.1 53- 156.
, Dictionary ofthe Apostolic Church, vol. II, coord. James Has-
lings, Vacca .Prigoana''. Edinburgh, T.&T. Clark, 1926, p. 168- 169.
13
Paris din 193 1 s-a stabilit ca "orici nc, in scopul tcror izarii po-
pul atiei , foloscstc impot riva pcrsoanclor propr ictatilor bom-
be, mine, incendii sau mij loace explozivc, sau cine Intrcrupc
sau lncearca sa lmrcrupa un mij loc, sau cine intrcrupc sau in-
ccarca sa Intrcrupa un serviciu public sau de util itate publica
va fi pedcpsit':".
Ca termcnul .prigoa na", noti unea de exit va fi utilizata
mai dcgraba in vcdcrca surprinderii Iimbajul ui epocii dedit din
cauza rcalitatilor evcni mcnt ialc. Conform unor dcfinitii, prin
exil se lntclcgc .Jnutar ca unci natiunii di n propria lar a sau a
componcntei sale intcleetuale, pentru 0 pcrioada lunga de limp
sau pentru Intreaga viala. Expulza rca poatc fi fortata de un act
violent al guvernului sau de a mut are vol untard a cet atcauului,
uneori pentru a scapa de opresiunl'' !' . Legionari i s-au incadrat
intr-o oa rccarc mdsura in aceasta de f initic, dar represiuni lc au
fes t rczul tat ul organizarii unor acte dc violcnpl de natura tero-
rista, si nu numai al activitatilor politicc intcrzisc de legislatia
ncdemocratica a lui Carol 31Il-lea.
10 Aradavoaice. Gheorghe, Naghi, Dani el, Nita, Dan, Sfii11itu1
terorismului, Bucuresti. Editura Antet, 2002, p. 46.
11 The Columbia Encyclopedia, v ccea .Exi l' ', 2003,
<www.bartleby.com/6S/ex/exile.html> (l iunie 2004).
14
Capitol ul I
Cr iza inter-nil
inca de la inf ii ntarca Miscari i legionare, chestiunea autori-
talii nu a rcprczc ntat 0 problema. Fondatcrul spiritual, Corne-
liu Codreanu, a fost lidcr incontestabil, chiar daca parti dul gru-
parii ("TOlui penlru Tara") nu em formal sub autoritatca sa.
Cel de-al doilea lider ca importanta al Legiunii, Ion L (lonel)
Mota nu a avut niciodata pretentii de a conduce. in 1935, Corne-
liu Codreanu trccusc cu binc tcstul fidclitatii mcmbrilor Miscarii
Icgiona rc, cu ocazia incidcnt ului Mihail Stclcsc u, iar dupa de-
ccsul lui Ion 1. Mora (13 ianuaric 1937) era !iderul spiri tual si
politic iucontcstabil. Singurul caz in care s-ar fi pus problema
autoritati i ar fi fest disparitia fizica a lui Comcliu Codrcanu
(lnsa era un polit ician ulnar, avand 38 de ani in 1937).
I.J. Dictatura carlista
Anul 1937 a Inccput intr -un mod aparte pentru Miscarca
lcgionara. in primul rand, s-a petrecut 0 marc drama in inte-
rior, deoarece Ion 1. Mota si Vasile Mari n - doi dint re cei mai
importanti lideri ai Partidului .Totul pentru Tara" - si-au pier-
dut viata in coufruntarilc din razboiul civil spaniol. Ion I. Mota
a fas t numarul doi in Miscarca lcgionarf inca de la fondare, iar
multc voci sustineau di era mult mai intcligent si capabi l dedit
Corneliu Codreanu . in acelasi timp, Mota era in ianuarie 1937
si viccprcscdintc al Partidului "Totul pent ru Tara". Vasi le Ma-
rin, al doi lea Iider dccedat in Spania, cra prcscdintelc organi-
zatiei din Bucurcsti a Partidului .Torul pentru Tara", insa si el
cra mai .vatoros' ' dccat functia politidi pc care a ocupa i n Le-
giunc. A fost unul di ntre principali i ideologi, facand parte din
grupul de intelectual i de la revista .Axa''.
15
Moartca celor doi a fost insa valor ificata la maxim de
Miscarca lcgionara. iar funcraliil c lor au mobilizat masclc in
proporti i ncmaiintalnitc pfm,1 atunci. Impact ul a fost dcoscbit,
iar uuclc voc i alecli rci urbane "se tcmcau'' de 0 cvolutic poli-
rica a Romfinici asemcnea cclci a Genuaniei la inccputul anilor
1930.
Din umbra, eel mai intcrcsat de accst cvcnimcnt a fost rc-
gele Carol al Il-lca, canna ii placcnu manifcstatiilc de mas a, ca
oricarui lidcr po litic at carui seep este instaurarca unui regim
autoritar. Miilc de tincri care au partici pat la funcraliilc lui Ion
1. Mota si Vasile Marin nu se dcsfasurascra haotic, ci organizat,
ca 0 armata vcritabila. Pcntru accasta, Carol al Il-lca IlU cont ri-
buisc cu nimi c i-ar fi pliicut s,1 ai bit sub ascultare un astfel de
tincrct'. "Problema" era cii, incepand din vara anului 1936, re-
gele se an a in conflict cu Miscarca lcgionara, deoarece adcptii
accst cia amc nintascra atat pc Elena Lupcscu, cat si pc uni i apro-
piati ai mona rhului. Cu toatc acestea, in prima j umatate a lunii
fcbruaric 1937, Carol .11 Il-lca i-a oferit lui Comcliu Codrc anu
o audicntil privata secreta, in casa unui apropiat al rcgelui. Mo-
narhu l i-a ccrut lidcrului extremist sa-l proelame "Capitan .11
miscarii", in schi mbul unor favoruri politi cc, earc mergeau
pana la sprijinirca unui guvcm exclusiv lcgionar. Sfat uit de
apropiatii sai (In primu l rand de Nae Ionescu), Comeliu Codrea-
nu a refuzat propunerea regala a preferat sa so mcntind pe
pozitia luptei contra ingcr intclor Palatul ui in proccsul demo-
cratic' . Deeizia lui Corncliu Codrcanu a fost corccta politic,
dcoarcce si-a dat scama ca ar fi picrdut din cap italul electoral si
ideologic s-ar fi transfonnat intr-un membru al Camarilei re-
gale.
Rcgclc nu a insistat in atragcrca Icgionarilor de partea lui,
mizand pe educarca tineretulu i in spiritul intentiilor sale auto-
I Boihi, Zaharia. Ammuri si consideratiuni aSllpm miscarii
legionare, Cluj-Napoca, Editura Apustrof 2002, p. 48.
l Bolla, Zaharia. op. cit., p. 59-50.
16
ritarc prin "Stmj a Tarii'h'. Dar nici rc lapa eu Miscarca lcgionarii
nu a fost ncgl ijata s-a prcgat it cadrul necesar neutrali zar ii
acestci organizatii. Cu ocazia unci rcmanicri guvcrnamcutalc
din fcbruaric 1937, prcfcctul Politici Capitalci, Gabriel Marines-
CU, a fest numit subsccrctar de stat la Ministerul de Interne. A-
ccsta era cunoscut ca advcrsar invcrsunat al Miscarii lcgionarc.
nlaturi de Armand Cafi ncscu. inca de la jumatatca anilor '30
4

Miscarca lcgionara a rcactionat imcdiat In decizia regclui, iar


Gabriel Mar incscu a lost ind us pc lista inamieilor principali ai
organizatiei. lrur-o reuniunc a principali lor Iideri s-a dccis li-
chidarca Iizicd a lui Marinescu. Rcsponsabil cu acea stit misiu-
He a fost Insarcinat studcntul radical Paul Craj a, hdcrul grupu-
lui de la Facultatea de Mcdi cint . Astfel de obiect ivc nu crau
ccva comun inaint c de 1937, deoarece chiar celcbrclc ..echipe
de onoarc" organizate la Congrcsul studcntesc de la Tfi rgu
Murcs din 1936 au fost di zolvate la putin timp dupa lnfiintarc
de catre Corneli u Codrcanu". lnsa in fcbruaric 1937 devenise
evident ca lupta cu regele se va duee pana la cpuizarc, iar Mis-
carea lcgionara era di spusa sa prcgateasca actiuni radicalc.
lntrucar organizatia se consolidase putcmic, cxistau numeroa se
"cadre" dispu se la actiuni de sacri fici u. Tot in februarie 1937,
pe accstc lisle au ma i intrat Armand Calinescu (dc oarcce
lmpie dicasc pc dil iva diplomati sa participc Ia funccaliilc lui
Ion I. Mota Vasile Mari n) Nicolac lorga (deoarece [iuusc
cursuri cu studcntii in ziua respe ctive]".
Personal, Cornel iu Codreanu nu era adeptul acti unilor ra-
3 Heinen, Armin. Legi unea Arhanghetut Mihai /. Miscare socia-
Iii # organizatie politica. 0 contributie la problema fascismu lui in-
temational. Bucuresti, Editura Humanitas. 1999, p. 3(l()..301.
4 ibidem. p. 299.
5 DANIC. Fond DGP. dosar or. 264/ 1937. f. 244.
, Chioreanu, Nistor, Morminte vii, Iasi, Institutul European.
1992, p. 26.
1 DANIC, Fond DOI\ dosar or. 264/1937, f. 249.
17
dicalc, prefcrand mai dcgraba 0 actiunc politica. Persistcnta lui
in opozitia fata de rege i-a at ras atcntia lui Iuli u Maniu inca
din primava ra anu lui 1937. Prima Intrunirc Intrc mcsagcri i li-
derului national-tariinist si Comcliu Codrcanu a avut loe la I mar-
tic, dar discutiilc au abordat numai problema unci aliantc anti-
regale, nu $i a unui paet politic. lul iu Maniu se tcmca sa intre
in alianli'i cu Corneliu Codreanu, deoarece accsta din urma, de-
si sustinca ca nu era adcptul unei lovituri de stat, dorea sa sc a-
liczc eu Gormania daca ar f cucerit putcrca. in prima instant a,
tratativclc lui Cornel iu Codrcanu cu narional-taranistii nu au
fost primite Cll satisfactie in interiorul Miscarii Icgionarc". La
acel moment cxistau stra tegii diverse in interior, iar latura ra-
dicala aluucca sprc extremism, deoareee la 3 manic s-a dczba-
tut din nou problema pcdcpsirii lui Armand Calinescu si a lui
Gabriel Marinescu. De accasta data, studcnrii radicali au Intre-
pri ns masuri organizatorice mai concrete si s-a constitui t 0 c-
chipf de sasc pc rsoanc care sa-i supravegheze permanent pc
cci doi, in vederca cunoastcrii trascclor zi lnicc pc care lc par-
curgeau derunitarii . Paul Crej a a ramas rcsponsabi l cu asasi-
narca lui Gabriel Marincscu, insa acum s-a fixa t si cine urrna
sa-l asasincze pe Armand Calincscu, in persoana studentului
M. Pet rescu, lot de la Facultatea de Mcdicinii
9

In fata accstor dcsfasurari. Comcliu Codrcanu s-a viizut


ncvoit sa intcrvina si sa faca apcl la linistc. Ministrul de Inter-
ne sc aratasc in mod oficial Ingrijorat de manifcstanilc pri lcju-
ite de funcraliile lui Ion 1. Mota si Vasile Marin, suspcctand Mis-
carea legionarf de acle de dczordinc. Printr-o circulara, Corne-
liu Codreanu a facut apcl la liuiste si a afi rmat public ca Mis-
carea lcgionara nu a agrcat niciodara nu va sustine idcca unci
lovituri de slat, dorind sa ajungf la putere in mod democratic,
in unna unui "proces interior de constiintii al natiunii romanc".
Lc rccomanda totodata lcgionarilor ca, in caz de pcrchczhii
K Boila , Zaharia, op. cit. , p. 55.
9 DANIe, Fond DGP, dosar nr 264/1937. f. 252.
18
abuzivc ale autorit atilor, sa nu rcactioneze ~ sa-i primeascli. pe
agcntii politici cu usile deschise, chiar pe timp de noapte' ".
Miscarea Iegionara s-a mobilizat in 1937 exclusiv pcntru
alegeri le generale ~ nu a depus liste pcntru ee le locale, care
s-au tinut in vara. in accst mod, lideri i legionari au dorit sa c-
vitc rcactia autoritatilor in cazul in care ar fi obtinut rezultate
buuc. Miscarilc nationaliste extrcmiste curopcne obunuscra re-
zultatc remarcabilc mai intai la sufragiile locale, ast fel ea rcgc-
Ie ar fi fast foarte vigilent in eaz de sueees al legionarilor.
Aeeste alcgcr i au fost cas tigate de Partidul National-Taranesc
(in continuare PNTI , insa nu se putea cunoaste in ee mssura se
vor respecta procentele la alegcrile general e, dcc arccc in pri -
mul rand nu se cunostca partidul care va fi chemat sa Ie orga-
nizczc". Ion Mihalaehe nu a reusit, dupd alegerile loca le, sa
obji na de la rege functia de pr im-ministru, iar aeest esec a de-
tcrminat demisia lui de la presedi ntia PNT in functia vacanta
a revenit luliu Maniu, care nu era dispus sa faca nici un eom-
promis eu monarhul. Pcntru moment, oricc l n ~ ell Miscarca
lcgionara era profund rcspinsa de partid, deoareee Cornel iu
Codreanu era eonsiderat ext remist .!1i .agenr' al Berlinului12.
Cu toate cii PNT castigase alegerile locale, la nivel national par-
tidul nu era foarte eonsolidat. La 12 mai 1937, Lcgatia Gcr-
mana de la Bucurcsti a transmis catr c Berlin un raport in care
se faccau apreeieri privind puterca partidelor politico din Ro-
mania (scmnat de Hermann von Rittgen .!1 i Joseph Ortmann) .
Anal iza diplomatilor germani a fost laeuta eu at entic si profc-
sionalism, cstimand in marc rczultatelc di n dcce mbric. Astfel
ea, Partidul Nat ional Li beral (in continuarc PNL) era eotat la
20% din sufragii, procent care putea fi lmbunatat it dad parti -
dul organiza alegerile. PNT avea 0 putcrc aprcciata de 16%,
10 Codreanu, Corneliu, .Circulara nr. 58".2004,
<www.fgmanu.orgldocumcntelczc I 3.htm> (30 ianuarie 2004).
II Heinen. Armin, op. cit., p. 327.
u Ibidem. p. 229-230.
19
PNL-Gh. Bratianu de 5%, iar Partidul Naticnal-Crcsrin (in con-
tinuare PNC) de 11%. Conform studiului diplomatilor ger-
mani, Partidul "Totul pcntru Tara" unna sa castigc, daca ale-
gcrilc se dcsfasurau corcct. lntrc 15_17%. Deoareec guvemul
german cuncstca prin astfe! de rapoarte situatia politics reala
din Romania, in aleger ile din 1937 nu a ofcrit sprijin nici unci
organizatii, chiar dad Miscarca lcgionara sustinca e.l se va a-
liiturn Axci in caz de victcric.
Comcl iu Codreanu a fost foarte atcur Ia organizarca cam-
panici electoral e. Miscarca lcgionara era structurata adminis-
trativ lnccpand din 1934 in 13 rcgi uni", care aveau in fruntc un
scf dc rcgiunc. Pentru a nu aparea fenomcnul permnncntizarii
unor .xadrevla nivellocal, in 1937 toti scf ii dc rcgiuni au fost
schimbati si a fost studiata tcmcinic putcrea organizatiilor 10-
calc. Cclc mai consolidate organizatii crau: Organizatia Cen-
tru-Razlcti in Ilfov, Prahova in Rcgiunca Muntcnia, Cluj in
Regiunea Cluj, BU7..aU in Regiunca Braila, IUidiiuli in Rcgiunea
Ccruauti, Sibiu in Rcgiunea Sibiu, Iasi in Rcgi unea Iasi, Mures
in Regiunca Mutes, Dolj in Regiunca Dolj , Timis'Forontal in
Regiunca Tirnisoara, Constanta in Regiunca Constanta, Covur -
lui in Rcgiunca Galati Lapusna in Rcgiunca Chisinau. Din
eele 72 de j udctc, doar in 36 Miscarea lcgionara avea organ i-
zatii putemi cc. Existau judetc unde mcsajul electoral a pa-
truns eu greu, iar Iiderii dc aici au fost atcnjionati ea nu respcc-
tau principiilc Icgionarc: Storojenct, Botosani, Sorcca, Ismail,
Cetatea Alba, Cahul, Vaslui, Balti, Durostor, Mararnures, Trci-
Scaune, Odorhei Gor/
4
(dcsi in uncle dinrrc accste judctc sc
pusesera bazele organizatiei la ineeputul anilor 1930). Dcoa-
rece Miscarca legionarf sustinea ca dorcstc sa prornoveze un
tip nou de politician, neinteresat de propria persoana, Comeliu
Codrcanu a modificat principiul intocmirii Iistelor e1ectorale.
U DANte, Fond DGP. dosar nr. 17/1937, f. 31-32.
vezi Anexa nr. 2.
14 DANIC, Fond DGP, dosur nr. 264/ 1937, f. 109.
20
Astfcl ca, toti scfii de j udet unnau sa figurczc pc ultimul loc al
listclor, dcoarccc, spunea cl, seopul electoral era .Biruinta lc-
gionara" ~ nu aeeesul la afaccri. Pcntru a Intari principiul, Cor-
neliu Codrcanu a anuntat cii cl tnsusi nu va figura in fruntea
listclor in j udctele in core urma sa candideze, ci al doilea. Pen-
tru a nu fi intcrcsati economic, candidatii urmau sa fie inclusi
pc liste in judctc necunoscute lor, departc dc ccrcurile fa-
milia le
l 5
. Incclc din unua, listclc au fost futocmitc de Comeliu
Codreanu ~ Gheorghe Clime, .fura a cons ulta organizatiilc lo-
cale, in functic de .pcrfonnantclc individualc,,16. Pentru a "in-
tdri" valoarca listclor, au fast invitate sa cand ideze 0 scric de
pcrsonalitati prcstigioasc ale vict ii publice romanesti, care nu
erau Incadrate in Miscarca lcgionara: Nae lonescu, prof. Mi-
hail Manoilescu, genera lul (r) Ignat, prof. Dimitric Ocrota'".
in campan ia clectorala din 1937, clcmentul studcntcsc a
fost baza logistica a Miscarii lcgionare, ca de alt fel in toatc cc-
Iclalte. lnsn acum, prin noua lege a invat amantului superi or,
studcnti i nu mai aveau voie sa faca politica, fapt care a provo-
cat numeroase proreste". incelc din urma, studcntii lcgionari
au riscat cxmatricularea si s-au Incadrat in cchipclc clectoralc.
in campanie au fost atrasi si muncitorii, un vechi obieet iv al
lui Corneliu Codrcanu'". in general, echipele electorale erau
compuse dint r-un liccnt iat, un muncitor, un libcrprofesionist si
restul studcnti, in limita a zece mcmbri" . Echipa de campanie
15 Zelea-Codreanu, Corneli u, .Apelul Capitanului'', 2004,
<www.fgmanu.orgldocumente(cze20.ht m> (30 ianuanc 2004).
~ Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal trojan intra mnros. Memorii
legionare, Bucuresti, Editura Lucma n, La., p. 216.
17 Codreanu, Corneliu, .Apelul.. .", 2004,
<www.fgmanu.orgldocumente/ezc20.htm> (30 ianuane 2004).
1M Heinen, Armin, op. cit., p. 299.
19 Ibidem, p. 276-277.
10 Serafim, Alexandru, "in umbra Ciipitanului (3)", in Penna-
name, an IV, nr. 212001.
21
a lui Cornel iu Cod rean u era imprcs ionanta, f iind condusa de
doi lideri studcntesti putcrnici: Bartolomcu Livczeanu Eu-
gen '[filnaru. Accstia au mobilizat 80 de student! 20 de st u-
dcntc, iar cu aj utorul a doua camioanc au strabatut tara alaturi
de Comcliu Codreanu . in j udetele in care ajungeau, ce i doi Im-
partcau echipcle in zece oamcni, eare strabatcau satcle Impar-
[iud manifesto si tinand discursur i. De eclc rnai mul te ori, Cor-
ncliu Cod reanu lua parte la acestc momcnte, in puncte1e im-
portantc ale j udctclor" . Procesi uni le propagandisticc se orga-
nizau la fata locului, lcgionarii bucurandu-sc de sprijinul inte-
Icctualilor satelor . Desi illVaFitorii si prcotii nu aveau voie sa
faca politica eonfonn noii lcgislatii, i-au susti nut pe legionarii
aflati in campanic, ofcrindu-le de cclc mai multc or i locuri de
cazare si masa. in cenrrul localitati i sc organiza 0 tribuna pc 0
caru!a, de la care se tinca u discursuri clcctorale, acompaniate
de cfintece lcgionarc" . Nu au lipsi t nici ineidcntelc violentc cu
advcrsa rii, in special cu liberalii
H
. Discursuri lc au fost de cele
ma i multe ori antidemocraticc, in pri mul rand Impotriva clasei
polit ico. Accasta era acuzata ca s-ar fi prcoeupat cxclusiv de
satisfacerea propri ilor intcrcsc, iar rolul lribunci par lamcntare
a fost detumat de la apararca intereselor clcctorilor, la Imbo-
gat irea rapida. Era adusa in discutic situatia taranimii, a edu-
catici, a securitatii nationale ere."
Dupa cum s-a prccizat mai sus, guvcrnul german cunostca
in pri mavara anului 1937 puterca electorala a Miscarii lcgio-
narc si nu a dorit sa se impliee in niei un fel in sustincrea aces-
tcia. Cu toate ea multe voei contcmporane au acuzat organiza-
tia condusa de Corne liu Codreanu ca era finantata de Reich, nu
u Dumitrescu-Borsa. Ion, op. cu., p. 217-218.
n Serafirn, Alexandru, "In umbra. ...., in lac. cit.
23 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 219.
H Eliade, Mircca, .Pilotii orbi'', In Ideea care ucide. Dimen-
siunile ideologiei legionare, Bucurestl, Editura Noua Alternative,
1994, p. 268-271.
22
au fos t aduse dovezi concrete, care nu cxista nici pana astazi.
Fina ntarca Miscari i lcgionarc era compl cxa ~ i a veni t din intc-
rioru l tarii. La nivel loca l, primeau fbnduri scmnificativc din
cotizatiilc membrilor Incadrati. Dcsi nu erau foartc mnri, cxista
siguranta fumi zarii lor conform .jfcontologiei lcgionarc". Inca
din 1927 a existat stabilitatca accstor ven ituri, care au fost uti-
lizatc In primul rand pcntru.ncccsarul local. Odata ell inca-
drarca muncitorilor in Corpul Muncirorcsc Lcg ionar (in eonti-
nuarc CML), au intrat in visticria organizatici fonduri aprecia-
bile. Muncitori calificati crau binc pla titi, iar in 1937 se dcz-
voltascra organizatii ale CML in majoritatea cen lrcl or indus tri-
ale. Bvidcntclc privind cotizatiilc ajungcau direct Ia .cenuu'',
pentru a nu cxista nici 0 tcntativa de frnnda". Institut ia "palii-
zanului din umbra" a functionat perfect in Miscarca lcgionara
- Inccpand din 1933 - si a adus ccle mai importantc contributii
fi nanc iarc
26
. Prin .Asociatia Prietenii Lcgiuni i", functionarii
publici sau persoancle private care doreau sa sprijinc financiar
organizatia, au varsat sume importante de bani, tara ca idcnti-
tatca lor sa fie dczvaluita. Astfel ca, pcntru ncccsitatilc une i
campani i c1ectorale la nivel ul pcrioadci interbelicc au exista
res ursc suficicntc.
Cel mai import ant suport politic pentru Miscarca lcgiona-
ra in 1937 a fest sprijinul ofer it de luliu Maniu prin "paetul de
ncagresi unc electoral ; ". Ncgocierile Inccputc in pri mavara au
fost rcluatc in toamna, dupa cc prcscdintclc nat ional-tariinist a
rezo lvat uncle problcme legate de contactelc cu tineri i cxtrc-
misti din intcriorul part idului sau . Miscarca lcgionara inca de
la lnf iintare era [inta atacurilor politic c privi nd pozitia fata de
de mocratic, iar Corneliu Codrc anu nu a facut nimic ca s a ~ i
domolcasca discursul. l uliu Maniu a dorit sa foloscasca pactul
ele ctoral pcntru a cas tiga alegerile, insa a ofcr it lui Corncliu
25 DANrc, Fond DGP, dosar nr. 264/1937, f. 116.
26 Veiga, Francisco, lstoria Garzii de Fier (/919-194/) . Mistica
uttranationatisnwlui, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995, p. 157.
23
Codrcanu legitimitatca dc care uvea ncvoi c" . i n ciuda opozi ti-
ci lidcri lor Icgionari fata de eo laborarca ell PNT, Comeliu Co-
drcnnu i-a incuraj at printr-o ci rculara pe scfii de euibur i s,1 co-
laborcze eu part idullui Iuliu Man iu inca din scpt cmbric 1937.
Tol at unci , i-n auun tat pc lidcrii diu teri tor iu ea a primit ame-
nintdri eu moartea, iar daca i sc va int ampla eeva s,i se mobi li-
zezc in j urul Iidcrului national-Ftr anist28.
Tratativclc privind un pact electoral s-au purtat in trei
rundc, iar alaturi de luJiu Maniu si Corncli u Codrc anu a part i-
cipat si Gheorghe Bratiauu. Documcntul .1fest scmnat de cci
trei lidcri polit iei In. 25 noi cmbrie 1937, iar la sc urt ti mp a ade-
rat la principiile sale si Constant in Argctoianu, prescdintcle
Partidului Agrar. Prin acesta, eei tre i se angajau sa rcspcct c
libcrtatca si corcctitudinca alegcrilor, rani a constitui 0 alianta
clectorakl propriu-zisa" . Afl at in ilcgali tatc, Part idul Comunist
din Romania (i n continua re PCdR) a adcrat la principiilc pac-
tul ui de ncagre siunc clectorala, cu toate ca importanta politica
a cxtremistilor de stanga era ncinscmnara'".
Alcgeril e generale s-au dcsfasurar la 20 dcccmbrie 1937,
iar pen tru prima data in istoria Romdnici nu cxis ta pers pectiva
unor confruntari sangcroase Intrc ..agentii clectorali'' . Ca rol
al II- lea nu s-a impl icat, dorind sa demonstrcze slabic iunea
part idelor politicc. Pc de alta part e, nu era dispus sa testeze
starca de spi rit a popula tici , in cazul unor mari abuzuri. Rczul-
tate1e au fost Indclung astcptate au fest publicate in Moni-
torul Oficial abia la 30 dccembric. Pcnt ru prima dat a in istori a
constitutionala a Romaniei, partidul care a organizat alegerile
27 Scun u. loan, Buzatu, Gheorghe, lstoriu ronuiniior i ll secolul
.xx (19 18- I 948), Bucuresti. Editura Paidcia, 1999, p. 33 1; Roila,
Zaharia,op. cit., p. 63.
21 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 17/ 1937, f. 62.
n Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 63.
30 Boilii, Zaharia, or. cit., p. 65.
24
nu le-a cfistigat. PNL nu a obti nut 40% din voturi , care i-ar f
ofer it drcpt ul la ,.prima clcc torala''. Gheorghe Tatiircscu a fost
ncvoi t sa acc cptc Infrangcrca, inr sistcmul partidclor pariamen-
tare se nfla in cea mai profunda cri za . PNL a cumu lat 35,92%
( 152 mandate), PNT 20,40% (86 mandate), Partidul .Totul
pcntru Tarii" 15,58% (66 mandate). PNC 9, 15% (39 mandate) ,
iar PNL-Gh. Bratianu 3,89% (16 manda te)".
Criza dcmocrutici nu <I fost dcmonstrata numai de ~ l l
atingeri i pragului electoral , ci ~ i de asccnsiunca partidclor na-
[ional istc, care au acumulat 24,73% (Partidul .Totul pentru
Tara" + PNC) . in uncl e judcj c, candidatii Partidului .Totul
pentru Tara" au dcvansat unii politicicni de marc importanta,
cum nr f i Nicolac Titulescu la Olt
32
. Rcgele puree justi fica in
accstc conditii un rcgim autoritar. conform noii tcndintc a c-
lcctorat ului. Insa doar PNC putea fi asociat scopurilor sa le.
Miscarca lcgionara sc afla la punctul maxim <I I dczvoltarii po-
liticc si se pregatea pcntru 0 noua confruntarc clccto rala, in ur-
rna ca rcia spcra sa aj unga la guvemare.
Pcnt ru prima data, un monar h era pus in situatia de a numi
prim-mini stru pe altc incva dccat scful partidului cc a organizat
alcgcrile. In ciuda astcpta rilor politi eienilor, Octavian Gaga a
fast Insarcinat sa fonnczc guvemul, cu toale ca PNC se c1asase
pc loeul al patru lea in aleger i. In realitatc, aut onomia PNC In
fonnarea guvernului a fast nei nsemnata, iar regele si -a promo-
vat prineipal ii apropiati in posturilc chcic: Armand Calincsc u
(Interne), Istrate Micescu (J usti tic), Gabriel Marincscu (sub-
secretar de stat la Interne) etc. Pcntru a nu provoca mari pro-
teste, au fast numit i in funct ii importantc ~ i uni i crit ici ai inge-
rintclor regale in guvcrnarc , cum ar f generalul Ion Antoneseu
la Mi nistcr ul de Razboi. Lipsa de organizare a opoziti ci a anu-
lat efectul protestclor [ala de decizia regclui. Iuli u Mani u i-a
propus lui Corneliu Codrcanu sa organizeze dcmonstratii, pana
.11 Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 333.
:12 Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 224.
25
in momentul in care unul dintrc ci va fi chemat sa fonneze gu-
vcrn ul , dar lidcrullcgionar a dcci s ea se inchcia sc "paetul elec-
toral". Pcntru a studia posibilitatile de asccnsiunc spre putere,
dar si cvitarca unor rcprcsiuni , Corncliu Codrcanu s-a dus la
sehi la I' rcdeat" pcntru a discuta eu noul minist ru de Rnzboi".
Lcgionarii avuscs cra conl aet e eu ge neral ul Ion Anto ncscu
inca de la inc cput ul anului 1937. Co rncl iu Codreanu i-a pro -
pus lui Antonescu 55 fie succcsorul lui Gheorghe Cantacu-
ziuo-Gra uiccrul la prcscdintia Part idului "Totul pcntru Tara",
functic pc care a rcfuza t-o". Ion Antoncscu si Corneliu Co-
drcanu se aflau pc acccasi pozitie fata de impl icarca rcgcl ui in
pol itics , iar acum lidcrul legionar cauta sprijinul proaspatului
dcmnitar.
Noul Parlamcnt nici nu a avut pos ibilitatea sa sc int ru-
ncasca, dcoarccc la 18 ianuarie 1938 a fost di zolvat, fiind anun-
[ate alcgcri gcncralc pentru 2 mani c. La seurt ti mp dupa aeeas-
ta, lcgea elect oral a a fost modi ficata, in scopul controlarii mai
facile a proccsul ui elect oral. Astfel cfi, grupdrilc poli tico mic i
putcau participa la alcgcri numa i daca reuscau sa sc asoeiezc
pr in cart cl uri clcctoralc eu grupari ma i mari. Libcrtatca de pro-
paganda politica clcctoralf a fost di minueta, iar siglclc clec-
torale au fost schimbatc fata de alegeril c din dcccmbric 1937.
La nivel local , autoritatilc alesc in vara anu lui 1937 au fost
suspcndatc ~ i inlocuite eu oamcni fidc li apropiatilor regclu i ~ i
PNC-ul ui. De asemenea, vechi i prefect i au fa st clibcrati din
funct ic ~ i schimbati cu col aboratori ai noulu i guvcm.
Pe plan pol itic nu au fest i ntrcpr insc aliantc electorate
viabi lc, iar Comcl iu Codrc anu, pentru a evita intervcntia gu-
vcrnu lui, a dis pus lncctarca totala a colaborarii cu Iul iu Man iu.
.13 Corncliu Codreanu ~ i General ul Antonesc u la schi la Prcdeal
1937 [30,3 kb], mai 2004, <www.fgmanu.org/ imag/Ol Perioada
Capitanuluil lmage 117.jpg> (25 mai 2004).
.14 Boila, Zaharia, op. cu., p. ~ 7
35 Heinen, Armin, op. cit., p. 342.
26
in randul Iiberalilor s-a produs unificarea, prin fuzionarea gru-
pului condus de Gheorghe Bratianu cu PNe'.
Dupa numirca lui Octavian Goga in fruntea guvcrnului,
Miscarca lcgionarf a fost prudcnta in adcptarca unci pozitii
radicale. Comcli u Codreanu si-a dat seama cii nu era momcn-
tul eel mai potrivit sa formulczc dcclaratii antiregalc, cu toatc
cii noile pcrsonalitati apropiate organizatici militau in aeest
sens: prof. Fortu, prof. Dimitric Gerota, Nae Ioncscu, Mihail
Manoi lcseu. inca dc la inceputul Iunii ianuaric, Corneliu Co-
dreanu a ammtat ca nu va lua atitudinc nici impotriva noului
guvern si a reeomandat lcgionarilor sa se abtina de la cxccse
ce puteau provoca rcactia autodtati tor". Corneliu Codrcanu nu
a Incctat sa spere la 0 apropicrc de rege, motivand intr-un in-
tcrviu acordat publicatiei britanicc Daily Herald ca .tincrctul
cste monarhic, iar regclc nu trebuic sa se opuna idcilor aces-
tuia, dcoarecc nu este un monarh absolllt,,3H. Cu toate acestea,
perspcctivele unci apropieri de Coroand crau dcstul de vagi.
Tensiunil e provocate de accasta realitate au seos la suprafata si
uncle conflictc interne din cadrul Miscarii legionare, in primul
rand printre noii membri, care rnilitau pcntru Incctarca rela-
[iilor eu rcgcle. Pe de alta parte, la inceputullui ianuarie 1938,
uncle "cadre" mai vechi ale Misciirii au protestat fata de poli-
tiea organizatici de promovare a eelor noi", Conflietul nu s-a
raspdndit in afara unor organizatii din Moldova, insa atcsta fap-
tul cii politica de izolarc a sef il or de judct nu a fost rcccprara in
.sensul' doctrinei legionare.
Oricum, in acel moment nu era timp pentru sol utionarea
unor astfel de problcme, lntrucdt Corneliu Codreanu a decis sa
J6 Ibidem, p. 344-345.
37 Procesele lui Comehu Zelea Codreanu. vel . II, ed. Radu-Dan
Vlad, Bucuresti. Editura Majadahonda. 2000, p. 910.
Ibidem, p. 12-1 3.
3? Ibidem, p. 13.
27
mobilizeze din nou organizatii lc locale in vcdcrca confruntarii
eleetorale. Printr-o circulars, lidcrul organizatiei a dat noi i11-
structiuni scfilor de judcte, eu atcntionarca ca, in cazul in care
nu vor f rcspectate, vor f dcgradat i in .Jerarhia lcgionara''.
Astfel ca accstia trcbuiau sa se ingrijcasca ca Partidul "Totul
pentru Tara" sa fie lnscris in pozi tia a doua sau, dad so poatc,
ch iar pc prima in Iistele judctcnc. dar nu rnai putin de intaia
pagi na. De ascmenea, cchipe le electorale trcbuiau sa sc abti na
de la oricc fel de acuzatii si inj urii impotriva advcrsari lor si sa
couvinga prin "exemplul propriu de in noua cam-
panie clcctorala, lcgionar ii trebuiau sa fie mult mai atcnt i In
rciatia eu adcptii lor, iar intrunirilc eleetorale urmau sa sc faca
cu mai pUl iml agiratic, deoarece simpatizanti i nu trcbuiau sa tie
dcscopcriti. Ca si in vrcmca ilcgali tatii, scdintclc de cuib unnau
sa sc dcsfasoarc in secret so. fie de scurta duratit, pur infonna-
tive. Sprc a nu Incalca noua lcgislatic, vechilc scrrme cleetorale
trcbuiau dczlipite pana la Inccputul lunii Pentru a
imprcsiona electo ratul, Comcli u Codrca nu a gandit un sistem
de scol i legionarc pentru primari si prcfccti, in care prctcnden-
[ii la functii admi nistrative sa se pcrfcctioneze in vcdcrca exer-
citarii atributiilor. Cursantii unnau sa fie recrutati dintrc cci mai
apreci ati membri ai comunitatilor, sa fie Inzcs trati cu "capaci-
tate de munca si intclcctuala, simtul onoarci al gospodarici".
Materialele cu prelcger i urmau sa fie tiparite la .ccntru':".
Dcsi proieetul era intcrcsat din punct de vedcre al impactul ui
asupra clcctoratului, in conditiilc lunii ianuaric 1938 era practic
inapl icabil , deoarece Miscarea lcgiooara era in situatia de a
cauta modalitat i prin care sa cvitc intcrzicerea acti vitatii sale
de cat rc autoritati.
40 Codreanu, Corneliu, .Drdin confidential", 2004,
<www.fgmanu.orgldocumentelczc I6.htm> (30 ianuane 2004).
41 DANIe, Fond DOP, dosar nr. 15/1938, f. 14.
4 I Zclea-Codreanu, Corneliu, "Circulanl nr. 126", 2004,
<www.fgmanu.orgldocumenteJczcI9.htm>(30 iauuarie 2004).
28
La Inccputul Iunii februaric J 938, formal, propaganda clec-
toralf a lcgionarilor se dcsfa suru tot usi nestingherit si nu exi s-
tau scmnale pri vind Incetarca activitatii4J. Astfel cii, pe 7 fcbru-
ar ie, Cornel iu Codreanu a avut 0 noua intrunirc cu liderii parti -
du lui in care s-a discutat strategia clcctorala si s-a dccis sa se
rcn uutc la ori ce fel de tcruutiva de cr iticare a guve rnului. Opi-
niu gcncrala era cii Insisi Oct avian Goga $i A'C. Cuza emu victi-
melc lui Ar mand Cal inescu sa u Gabriel Mar incscu, iar PNL
cont ribuia la slabirca pozitici guvernului, in spc ranta chcmarii
la guvcmarc".
Cca mai importanta mi scare a regelui s-a desfasurat la
10 februarie 1938, cdnd principalii lideri politici, eu cxccpti a
lui Corneliu Codreanu, au fost convocat i la Palat, fiind
anuntati cil a dce is sa "prcia" rcsponsabili tatca poli tica a larii.
Cu accasta ocazie, guvernul condus de Oet avian Gaga a demi-
sionat, fi ind inlocuit cu un altul condus de patriarhul Mi ron
Cr istea. Pol it icieni i s-au angaj at sa respecte noul rcgi m si
astfel au Inccput demersurile claborarii unci noi Constitutii .
Pcntru a se as igura ordinea in teritoriu, comandanti i mi lit ar i
locali au deveni t prcfecti, iar alegcril e din mart ie au fost suspen-
date. La 14 februaric a fost emis un decret- Iege prin care orice
fel de activi tate pol itica devenea ilegala. Astfel, noua
Constitutie putea fi votata rara a cxista pericolul unor demon-
stratii de amploarc. Ulterior, la 17 februaric, a fa st modifica ta
Icgca pcntru mcntincrca ordinii de stat. Conform acesteia, orga-
nizarca de grupuri secrete sc pedepsea aspru , ea si organizarea
de marsuri de t ip mi litar. in cazul in care j udccatorii nu
respcctau legea, putea u fi trasi Ia raspundcrc j uridic'. Clasa
43 "Propaganda elcctorala. Cum se dcsfasoara propaganda parti-
delor", in Cuvdntul, an XV, nr. 3132, 2 februari e 1938, p. 1.
44 Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 15.
In anii 1920, studc ntii nationalist! extremisti fusesera achitati
in mai multe randuri, desi erau acuzari de fapte grave . Printre "bene-
29
pol itica a fost lipsita de rcactic, astfcl ca la 24 febru aric 1938 a
fost orga nizat un plebiscit pri vind noua Constitut ie, la care
votul a fost obligatoriu exprimat in mod oral. Prin accst
uhim act, lovit ura de stat rcga la s-a Noua Consti-
tutic a fost aprobata de clcctorat cu 0 majoritatc aproapc abso-
luta, la 24 fcbruarie. Nu numai caractcrul oral al plebiscitului,
dar si starca de debusolare a cl eetoratului au provocat accasts
situat ic. Clasa polit ics se afla Intr-o marc criza, lara a reusi sa
rcactioneze la mdsurilc monarhului, iar tot mai mul ti intclcc-
tuali s-au .alinia r" la propaganda privind autoritarismul. Con-
stitutia a pastrat in mare parte prcvcdcrilc eclei din 1923, ell
exccptia drept urilor si libertatilor cctatcncst i, libcrtati i presci,
libcrtatii de opinic etc. Crcatorul ei a fest unul dintrc marii
j uristi ai Romani ci intcrbclicc, Istrate Mieescu, si a fost
formulata in mod profcsionist. Din totalul participantilor la
plebiscit, 99,87% s-au exprimat .pcmru'', iar numai 0, 13%
.conea-". in timpul votului au existat cazuri extrcm de rare
dc protest fata de noua Constitutie, mai ales in j udctelc din
Banat nordu l Transilvanici , lnsot ite de arestarca cclor care
au incalcat noile prcvcderi legislative" . in j udetele Caras si
Severin au cxistat situati i in eare chiar functionarii statului
S- <IU op us votari i Constitutiei, majoritatca din randul rnem-
brilor Miscarii Icgionarc. Astfel ea, unii magistrat i au fllcut
csrcve zile de Inchisoarc'" sau au fost suspendati (Victor Bins,
ficiarii" sentintelor j udecatoresti favorabile s-a numarat Comeli u
Codreanu, care a fost gasit nevi novat in procesul esasinani lui Con-
stantin Manciu (prefectul Politiei Iasi} la 25 octo mbrie 1924 (cazul
s-a judecat la Turnu-Severin in mai 1925) .
Heinen, Armin, op. cu., p. 348-352.
... ..Rezultatele plebiscitului'', in Cuvtintul, an XV, nr. 3 157, 27
februarie 1938, p. 14.
.Profesori arcstati penlru agitatii politice", in Cuvdntul, an
XV, nr. 3155, 25 februarie 1938, p. 14.
4H .Adunarea generalii a Baroului avocatilor din j udoSeverin",
in Cuvantut, an XV, nr. 3190, 1 aprilie 1938, p. 11.
30
Oravita)", iar unii profcsori si-au picr dut drcpturilc salariale
pcnt ru 0 luna de zilc (Horia Sima, Lugoj )".
Carol al II-Ica nu a fost primu l adept al dictaturii sau auto-
ritarismului din Romania intcrbcl ica. Cclc mai timpurii pro-
puncri in accasta dircctic au veni t chiar din intcrioru l Miscilrii
legionarc, care si-a fondat discursul politic pe critica "inca-
pacitat ii" clasci pol iticc de a administ ra efieicnt tara. Corncliu
Codrcanu, in lucrarca Pentru Legionari, aparuta In 1936, a for-
mula! principalelc lui opinii critice asupra dcmocratici (accstca
fiind ulterior Insusitc si de adcptii sfii). Intrebarca pc care si-a
pus-o pcntru a-s! cons trui argumcntatia a fost daca crau bunc
.Jiainclc" dcmocrut ici i n anii 1930, atata timp cat tot mai multc
stale europcnc rcnuntau la clc. Dcoarccc nu dorea sa Ie "vor-
beasca'' lcgionarilor despre problcmclc statclor curopcnc, a
formulat cfitcva motivatii pcntru care democratia "trcbuia"
inlocuita eu autor ita rismul In Romania.
In primul rand, Corne liu Codrcanu consi dc ra eil demo-
crat ia slabea unitatca natiunii , i ntrucat guvcrnarea se face a
de catrc partido, care se confruntau In Iupte clect orale inter-
minabilc cu uni cul seep de a at ingc pragul de 40% si nu
pcntru intcrcsul populat ici . in al doilea rand, spunea Comcli u
Codreanu, dcmocrati a era incapabila de .cor uinuitarc in
cfort", Intrucat, dcoarece un partid BU putea fi sigur de putere
dccat maxim patru ani, nu putca stabili un program pe tcr -
me n lung. In al trc ilea rand, "Capitanul" era de parc rc ca
omu lui politic i i era imposi bi l sa-s i face datoria fali' t de
natiunc, deoarccc contin uitatca mandatului parlamc ntar de-
pindea de pa rtizani i sai si de intcrcsclc lor pcrsonalc. Printre
ultirnclc argumcnte aduse de lidcrul legionar Impotriva
dcmocrat ici era .Jncapac itatea de autoritate", deoarece,
Dumit rcscu-Borsa, 1011, op. cit., p. 232.
.Profesori pcdcpsiti pcntru ca nu au votat noua Constitutie'',
in Cuvdnud, all XV, nr. 3202, 13 aprilie 1938, p. 14.
31
spunea cl, un partid putca sa enuta sanctiuni numai impo-
triva propriilor mcmbn".
Carol al Il-lca, fiind parte a putcrii executive. a pus in prae-
tica masurilc autoritare prcconizarc de catrc Comeliu COOrc-
anu. Astfel. prin lcgislatia adoptata in zilele Ioviturii de stat,
functionarii nu mai erau autonomi fata de ..managcmcntul de
stat", iar activitatilc politico erau dirijate de rcgim. Statui a de-
venit principalul organizator al politicii interne, obtindnd un
caractcr constructionist, deoareee unna sa crcczc idcntitati, i-
dci si organizatii in functic de interescle autoritaulor .
Masurilc adoptate de Carol al ll-lca vcncau intr-un con-
text european complex. La nivcl regional central si sud-est eu-
ropean. dctinatorii putcrii legitime instauraserii regimuri auto-
rirarc, iar rcgclc nu a facur alteeva dccdt se ..aliniczc" aecstui
curent. Ca $i in Polonia, Ungaria. lugoslavia sau Bulgaria, sc-
ful statului roman a dus 0 campanie de compromitere a clasei
politiee si treptat si-n asociat clemente ale clitclor intelectualc
la curentul autoritar. in momcntul in care la nivcl european rc-
gimurilc de drcapta erau la apogcu, acesti monarhi sau scf
alesi ai statului s-au .Jntcgrat'' curcntului, Insa nu au lasat nici
o gruparc politica sa monopolizcze puterca. Accasta cstc ma-
rca difcrcnta fata de Italia sau Germania. Mai mult, partidele
"csticc" adcptc fascisrnului sau nazismului au fost in toate ca-
zurile supuse represiunii. In Europa Centrala de Est, noii
conducatori autoritari au preferat sa$i creeze organizarii poli-
tice fidele proprii, dar care nu au avut putcrca de rnobilizare a
NSDAP (Nationalsozialistische Deutsche Arbciterpartei - Par-
tidul National-Socialist al Muneitorilor din Gennania) sau
PNF (Partito Nazionalc Fascista - Partidul National Fascist).
in Romania anului 1938 a cxistat un putcmic rescntirnent
al clitci intelectualc fata de sistcmul politic de tip liberal. Tcn-
tativcle antidemocratice nu au fost sanctionate de socictatc, de-
SI Zelea-Codrcanu, Corneliu, Pentru Legionari. vol. I. Bucu-
resti, Editura Scam, 1999. p. 325-327.
32
ourccc bazcle cducational c ale cctarcnilor erau minimc. Regel e
Carol al Il-lca impusesc treptat in sistemul pol itic elementele
regimului autoritar, prin recrutarea unor pcrsonalitdti fidcl e in
guvcm, care nu trccusera prin .concurcnta cl cct oralg". Lovi-
tura de stat s-a bazat pc discursuI general european al netic-
nnlistilor pri vind .Jncficaci tatca sistemului parl amentar". Dupd
suspendarca Constit ulici din 1923 ( 10 februaric 1938), au fas t
luatc primc1e masuri radicale de mcntincrc a ordinii, prin in-
trod uccrca starii de ascdiu. a ccnzurii prin Inlocuirca prcfcc-
tiler cu ofitcri activi. Opozitia putca fi ustfelncutralizata in or ice
moment, dad ar fi rcactionat.
Noua Constitutic, publicata 1a 20 fcbruaric si votatil prin
plebi scit la 24 februaric, a modificat substantial balan ta scpa-
n irii puterilor in stat, deoareee monarhia dcvcnca institutia
centrala in ad mini stratic, eu toate ea formal au fast mcntinutc
prineipiilc liberale. Prin artieolul 30 al Constitutici, regele pur -
ta titulatura de "Cap al statului" si dcjinca puterea executive
Imprcuna eu guvernul. Mini stri nu mai erau responsabil i in fa-
[a Parlamentului , ci in fata monarhului , care avea drcptul sa-i
numeasca si sa-i rcvocc . Initiativa legislative era transfcrata de
la Parlamcnt regclu i, iar deputatii $i scnator ii urmau sa dcpuna
j uramant rata de acesta. Deoa rece noua lege fundamentala nu
prceiza durata sesiuni lor parlamcntarc, putcrca legislativului a
fost practi e anulata, iar monarhu l avca dreptul sa cmitii de-
cretc-lcgi. Prin Constit utic, propaganda sensa sau orala impo-
triva fonnei de guvcrnarc era intcrzisa. Pcntru a dcsavarsi noul
sistcm politic instaurat, pr intr-un dccrct-lege din 21 manic
1938, Carol al II-lea a desfiintat partidele politice, iar Parla-
mentul poli tic a fost inlocuit cu unul corporatist, organizat pe
profesii .
La sfarsirul anului 1938, regele Carol al ll-l ea a infiintat
organismul politic al regimului autoritar - Frontul Rcnastcrii
Nationalc ( 16 dcccmbr ie) . Tot i funct ionarii statului aveau
obligatia sa sc inseric in noua formati unc. Organizatia imita i n
mod "stangaci" marilc part ide de mase di n Gormania si Itali a,
33
dcoarccc era o forma de stat- partid si nu de panid-stat" . Pro-
paganda oficialii a publica! zilnic lisle cu adcrcntii la noul par-
lid, insa pcrsonalitiltilc pol it icc importantc s-au Inscris numai
constrdnsc sau din oportunism.
Liderii Miscarii legionare au Intclcs imcdiat caracterul
noului regim au dccis sa nu provoacc autori tati lc in nici un
fcl. Campania de descuraj arc a Miscarii legionare incepuse
chiar in dcecmbrie 1937, prin numi rca cu puteri sporite a lui
Arma nd Cali ncscu la Mi nisteru l de Interne . Corneli u Codre-
anu nu a dorit, in ianuarie 1938, sa-l pro voace pe rcgc, dar nici
sa sc duca in audienta la accsta, de rcama ca va fi constrans sa
scmnezc vreo adcziune fala de pol itica lui
53
. Imediat dupa a-
nuntul suspendarii Constirupci ( 10 februarie), Senatul Legio-
nar s a intrunit si a decis sa rctraga ofi cial Partidul ..Totul pen-
tru Tar a" din compctitia clcctorala". Uni i mcmbri si-au con-
tinual insa act ivitatea politica si au fOSI imediat arest ati de
autoritdtilc locale". in acestc condit ii, era evident pentru Cor-
nel iu Codrcanu ca se putca astepta la 0 eampanic de represi-
une. Astfel ca, printr-o circulars la 21 februarie (a doua zi du-
pa publi carea noii Constitutii), liderul Miscarii legionarc a des-
f iintat Partidul .Totul pentru Tara" a aeordat tennen pana la
23 februarie Iiderilor di n teritoriu sa lichidcze organizatiilc si
sa ccdeze sediile de partid autoritatilor local e. Pe langa ratiuni
de ordi n politic, Cornel iu Codrcanu a avut si ratiun i de ordi n
$1 Docmnele politice in Romania secotului XX, vol. I, Bucu-
resu, lnstitutul de Teorie Sociala. 2001, p. 424-440.
53 .. Capiranul iI refuza pe Caro l al ll -lea'', in Historic, an II, nr.
28, ma rtie 2004, p. 13.
..Hotararil e Sena tului Legionar. Partidul Totu l pen tru Ta ra))
suspends propaganda elector ala'', in Cuvantut, an XV, nr. 3 141, II
fcbruarie 1938, p. 14.
..Elcvi de curs secundar elirmneti pentru cit au participat la rna-
nilcSla\ii po fitice", in Cuvdntui, an XV, nr. 3154, 24.02. 1938, p. 9.
34
praetie cand a luat accasta dccizic. Dcoarccc majoritatca mem-
brilor partidului crau functionari de stat, ei intrau sub incidcnta
noilor prevcdcri constitutionalc legislative astfcl riscau sa-sl
piarda locurile de munca. Ei putcau fi folositi efieient in cont i-
nuarc si in afara cadrului organizat de partid, deoarccc Miscarca
lcgionara avea cxpcricnta activitatii in ilcgalitatc inca din pri-
mii ani de cxisrcnta. Printr-o ci rculara, s-a afinnat din nou ca
Miscarca lcgionara nu doreste sa organizeze 0 lovi tura de stat ,
pcntru a nu transforma Romania Intr-o ,,Spanic Insangcrata".
Sc mai mentions faptul ca, pcntru moment , rcgclc a cflstigat , dar
legionarii vor astcpta contcxtul extern oportun pcntru a rcac -
tiona. Dcoarccc propaganda statului impotri va Icgionari lor viza
si comcrtullegionar, Corneliu Codrcanu l-a desfiin tat , eu loatc
ea era constient ea astfcl va disparca a importanta componenta
a sistcmului de tlnantarc" , Ulterior, printr-o circulara con fiden-
fiala, Comcliu Codrcanu si-a anuntat adcptii ca dcsfiintarea Par-
tidului "Totul pentru Ta ra" nu Inscamna si desfiintarea Mlscarii
legionare ca "organizatie spirnuale' :". Prin ordine secrete ultc-
rioar c. legionarii din tcritori u au fast Indrumati de la .ccntru"
sa depoziteze la persoane sigure arhiva, annamentul $i celelal-
tc bunuri" . Dccizia pri vind atitudinea fata de noile cvcnimente
politicc fuscsc luata inca din 10 fcbruaric, in unna unci Intdl-
niri eu Iuliu Mauiu in casa lui Zoe Sturdza. Lidcrul natio-
nal-taranist ii reeomandase lui Corneliu Codreanu sa adoptc
tactica defensi ve, pcntru mai mulfii sigurantaS9.
in ceca cc privcstc plebiscitul, Corneliu Codrcanu a reco-
mandai lcgionarilor car e nu erau functionari publici sa nu vo-
tezc ..pcntru", iar cci care votau "cont ra" sa plateasca amcnzile
S6 Zelea-Codrea nu,Co mel iu. ..CircuJara nr. 148" (2 1.02.1938),
2004, <www.fgmanu.orgldocumenlelczc4.htm> (30.0 1.2004).
57 Heinen. Armin, op. cit., p. 354.
51 Procesele tui Corneliu Zelea Codreanu, p. 20-21.
59 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangtielul Mihai/. De ia mit
ia realitat e, Buc uresti, Editura Enciclopedica, 1997, p. 246.
35
pc care Ie vor pr imi ~ sa nu rcact ionczc in nici un fel
6ll
Cu
toatc accst ca, au fost purine cazuri in care lcgionarii s-au opus,
ncfiind consticnti de rcact ia auto ritatilor local e
6 1
. Populatia
ruralf nu s-a impotrivit noi i Constitut ii'", dcs i, in uncle zone ,
lcgiona rii au dus campanii de convingcrc a c1ectoratu lui asu-
pra intcnrii le regale".
lmcdiat dupa dizolvarca partidului, Comcliu Codrcanu a
dat un intcrviu prcse i cnglczc, pr in isi anunta planur ilc ultc-
rioare. EI a justificat circulara din 21 fcbruaric pri n evitarea
unui razboi civil , deoarece legionarii ar fi fast capabili sa rcac -
tionczc violent la masurilc guvemului . In continuare, anunta
cfi arc dc gand sa piece in Italia, unde va publica volumul rdin
Pentru Legianari in limba ital iaua. Dupa accasta, urma sa stea
o vrcmc la Londra, iar in timpul .cxllulut' ' trcbuia sa gaseasca
modalirati dc functionarc a Miscarii lcgionnrc in noul cadru
constitutional". Dupf alegerilc din 1937, Corncliu Codrcanu a
fost foarte preoeupat de acti vitatca publicisticn, a scr is foarte
mult, iar in cclc din urma a finalizat si vO (Ul11u! al doilca di n
Pentru Legionari' (de la asasinarca lui I.G. Duca pdnala asa-
sinarca lui Mihail Stclcscu)". [naintc de a anunta ea va pleca
in Italia, a caut at modalitati de publ icarc a lucrarii care sa cvitc
ccnzura". dar in noilc conditii ii era impos ibi l. Initial, auto-
ritat ilc i-au pcrmis lui Corncli u Codreanu sa piece di n tan1, iar
la 22 februaric politia a acccptat sa-i clibcrczc un pasaport
60 Ibidem
61 .J' rofesori suspendati pentru cii au lunt parte la manifest arii
politice", in Cuvantut, an XV, or. 3176, 18 martie 1938, p. 14.
62 DANlC, Fond DOP, dosar or. 2/ 1938, f. 20.
6) Ihidem, dosar or. 3/1938 , f. 9.
~ Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu. p. 21-23 .
Volumul nu a fest publicat niciodata, fiind probabi l ccnfiscat
de eutoritati dupii arestarea lui Corneliu Codrcanu (noaptea de 16- 17
aprilie 1938).
~ Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 231.
66 DANl e , Fond DOP, dosa r nr. 264/ 1937, f. 224.
36
pentru un an de zi1c
tl7
EI unna sa fie insotit panii la Roma de
Andrei Ioncscu, care apoi ar fi pleeat in El vctia la fiul SaUM .
Ulterior, auror itatilc i-au suspendat pasaportul , deoareee profe-
sorul Nic olac lorga i i inteutase un proees de calomnic. Nu e-
xistau nici perspect ive rcalc de a plcca in Italia, dcoarccc auto-
riti'iti1e de la Roma nu au rcactionat in nici un fel fata dc
dor inta lui Corncliu Codrcanu de a sta 0 pcrioada acolo. Dip lo-
mat ii italic ni de la Bucurcsti nu I-au eontaetat pe liderul Iegio-
nar nici macar personal, ceca ce i-a produs accstuia 0 dcza-
magirc profunda".
Dupa primclc masuri contra legionarilor in teritoriu, unde
unii au fost arcstati numai pcntr u ca erau banuiti ell mai ac-
tivau politic, la nive l national s-a declansat un val de simpatie
pcntru Miscarea tegtonara". Guvernul s-a vazut ncvoit sa rc-
actioncze, In primul rand pri n dispozitii date de Armand CHi-
neseu si Gabriel Marincscu. in aeeste conditii, cci doi au intrat
din nou in atcntia grupurilor radicalc din Miscarea legionara.
De accasta data, studcntii dc la Faeultatea de Medicine au fest
mai rczcrvati, iar loc ul lor a fos t luat de studcntii maccdoncni
radicali, care i-au amc nintat pc cci do i dcmnitari eu moartca si
au pregatit planuri de asasmat".
Corncliu Codrcanu nu a inc urajat ascmenca at itudini , pre-
fcrand sa fcrcasca Miscarca lcgi onarf de coercitia sratului. Pro-
fcsorii si invatatorii lcgionar i au fast scutiti din ordinul di rect
al lui Corneliu Codreanu de oricc fcl de activitate politica,
incl usiv sa participc la scdintclc de cuib, pentru a nu-si pierdc
catcdrclc". Ca si in primavara anului 1937, a adopter tac tica po-
67 Procesele lui Cameliu Zelea Codreanu. p. 18- 19.
6H Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit. , p. 231.
69 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 278/1938, vol. I, f. 136.
70 Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoani i , Bucuresri,
Editura Hasefer, 1996, p. 40.
71 DANIC, Fond DGP, dosarnr. 278/1938, vol. I, f, 177.
n Ibidem, f. 124.
37
liticii, iar de accasta data a purtat uegoc icri cu A.C. Cuza. A-
eesta refuzase sa acccptc propunerilc lui Comcliu Codreanu de
colabor are dupa ce a pleeat de la guvcrnare, dar la ineeputul
lunii martie si-a dat seama ca rcgcle nu mai putea fi oprit din
drumu l instaurarii proprici "variantc" de regim autoritar. Dcoa-
rece Gormania tocmai .unificasc" Austria, la rcspcctivclc inUil-
niri au discutat problema oricntarii externca Romanici" .
Tatonarilc privind sustincrca PNC de catrc Miscarea le-
gionara nu mai aveau nici un fel de import anta in martic 1938,
dcoareee rcgclc prcga tca atent lichidarea sistemului par la-
mentar. Dccrctul de dcsfiintare a partidelor pcliti cc nu a in-
tampinat nici a rcactic opozanta, pentru ea tnsusi guvernul, in
ear e crau fost i lideri ai part idclor tradi tionale, a inaint at un ra-
port prin care aprccia ncccsitatca acestui act" . La sfarsit ul lu-
nii mart ie, prin legca nr. 75/3 1 mart ie 1938, Partidul "Totul
pentru Tara" a fast dcsfiintat in mod oficiaf
5
Paralel eu inter-
zieerea activitatilor politice de oriee feI, Carol al Il -lea a Infiin-
[at un nou organism eu rol eonsultativ, Consi liul de Coroana",
in care au fot integrati i prineipalii lidcri politiei fidcli monar-
hului. Noii .consilicri rcgali'' aveau statut de Inalti funct ionari
ai statului, fiind consultati ori de cate ori situatia 0 eerea in pro-
bleme le interne si cxt cmc.
1.2. Arestarea .Jiderilor istarici "
Anterior decrctului de desfiintarc a partidclor poIitiee, a-
propia tii regelui tncepusera atacurilc asupra Miscarii legionarc,
atat in presa, cat si la nivcl administrativ. Prin ordinul nr. 746 din
7J Ibidem, f. 140.
74 .Decretul regal de lnfiintare a Consiliu1ui de Coroana", in,
Cuvantui, an XV, nr. 3191, 2 aprilie 1938. p. 14.
7S DANl C. Fond DGP, dosar or. 253/1939, f. 3.
76 .Decretul regal. .... , in lococit., p. 14.
38
6 marti c 1938, Annand Calincsc u (ministrul de Interne) a dat
dispozitic tuturor prefecturilor de politic si pichctclor de jan-
danni sa-i urmarcasca pe legionari, iar, in cazul in care nu res-
pcctau noua lcgislat ie, sa-i aresteze. De asemenea, confonn
acestui document. functionarii statului, prinsi ca fac propa-
ganda lcgionara, erau dcsttt uiti". Perchczitiil c care au urmat
au fost sumare, iar oricc fel de material legionar gasi t era con-
siderat .arcmat la siguranja nationals". Presa a contribuit la
accentuarea starii de debusolarc, prin amplificarea importantei
descoperiri lor facutc la respectivc1e pcrchczitii. Pentru a se
crea 0 stare de inccrtitudinc, angajati i Ministcrului de Interne
au tiparit si distri buit circulare false atribuite liderilor miscarii ,
care de multe ori nu corespundeau limbajului folosit in mod
curent, dar care aveau incluse lozinci compromitatoarc: "Tra-
iasca moartca!'', sprc cxemplu. i n cele din urma, persoana lui
Cornel iu Codreanu a intrat si ea in atcntia propa gandei oficia-
Ie, iar prin discursuri radiofonice se sustinea eli nu este roman.
Pana in 1938, numele sau Zelea nu ridicase nici un fel de
indoiala privind apartcncnta la natiunca romana. in acel moment
tnsa, pcntru prima data s-au facut spcculatii la nivel oficial. Dc
fapt, acest aspec t a fas t inde lung analizat atat la proccsclc din
prima j umatatc a anul ui 1938, cat la nivel public, deoarece
"se punea problema" dadi un strain putea fi un "nat ionalist
veritabil".
Cclc mai importantc atacuri la persoana lui Comeliu Co-
dreanu au fost cnuntatc in publicatia ,,Ncamul Romanesc",
editata de Nicolae Iorga. i n martie 1938, acesta avea statut de
inalt functionar public deoarece era consilicr regal in Consiliu l
de Coroana, iar orice fel de afirma tii Impotriva lui intrau sub
incidcnta noii lcgislatii. Comeliu Codrcanu nu a tinut cont de
realitatile cu pricina, iar printr-o circulara din 26 rnartic 1938
l-a acuzat pc consilicrul regal cli cste .jncorcct" si ,,necinstit
suflctcstc" cand afirma faptul eli, prin comertul lcgionar, sc
77 Zamflrescu. Dragos. OJ'. cit., p. 250.
39
sust incau financiar acnuni violcntc impotriva dcnuutari lor st u-
tului . Principal a argumcntatic pc care lidcrul lcgionar a adus-o
a fast ca Insusi Nicolnc lorga i-a incurajat pc rincrii nationnlisti
sa faca comcrt. pcntru a face concurcntf cvrcilor ~ i a rczolva
..problema c\Tciasca,,:-M. in cscnta. afinnatiilc lui Corncliu Co-
drcanu crau vcritnbilc. d;IT IlU ~ i in imprcjurarilc in care au lost
facutc. Nicolac lorga a dcpus plangcrc impotriva lui. iar in
hal...l accstcia Tribunalul Militar <11 Corpului II Armata a cmis
la 29 martic 193XlIll or din de urmarirc. Acuzatia adusa a lost
accca de ,.ult raj. in bazn unc i scrisori de amcnintnrc tri misf
print r-un curler .. ~
lmcdiat dupfi intcnta rca proccsului. principalii lidcri ai
Miscarii lcgionarc - prot: Grigore Cristescu, col. Gheorghe
Furdui. Traian Cnlig;i . Gheorghe Climc - :HI fost convocati la
..Casu Verde' (rcscdinta lui Comeliu Codrcanu) pcntru a stu-
din atitudinca politics ce trcbuia ndoptntd. liderul lcgionar le-a
rccomnndat apropiatilor S;I nu ia nici un rei de masuri daca va
f contlamnat la mai puun de snsc luu i Inchisoarc. in ace ! mo-
ment. a mcntionat e;1 dor cstc s;i fie inc his in urma unui astfcl
de proccs, evident pol itic. pcntru a da un ..cxcmplu de dcm-
nitatc". Mcsajclc din tcritori u crau cxccl cntc, dcoarccc cuib u-
rile fllllqiona'u perfect ~ i aduccuu fond uri la casicri a eClltral;I
HO

Comcliu Codrcanu crcdcn cd prin arcstarca sa, lcgionarii nu-s!


VOl" picrdc moralul si vor rczist n mai binc prcsiunii autoritatilor
locale. Dupd respec tive intal nir c si-n anuntat adcpt ii c:l astcap-
1;1 in or ice moment pcrchcziti a autori tdulor la ..Casa Verde",
carcia nu i sc va opunc. Totusi , pe mru a cvita atacuri ncprc-
vdzutc - in nfara opcrntiunilor oficialc - , avca in vcdcrc sa
mobi lizczc 0 garda de 20-30 de pcrsounc, care sa fie in per-
1 di "' mancnta prczcntc a rose mju sa .
7& I'rocescie II/i Ccmeliu Zelea Codreanu, p. 25-31.
79 Ibidem. p. 33.34.
xn Ibidem, p. 32.33.
HI Ibidem. p. 32.
40
Valul de arestari Inceput in manic la uiv clul judcjclor a
atins la jumatatea Iunii apr ilie ~ i ccle mai importantc "cadre"
ale Mi scari i legionare. in noapte de 16 spre 17 apr ilie, Cor-
ncliu Cod rcanu, alaturi de alti 44 de lidcri legionari, au fost
ridicati de autori tati fiirfl niei 0 l nstiintarc prcalabila. Aut orita-
tile au studiat atent momcntul actiunii, dcoarccc doreau ea cfce-
tul sa fie maxim, in sensuI ea era ncccsar ea tori sa fie la
domici liu. Scara de 16 spre 17 aprilie a prcccdat, in unul 1938,
duminica Floriilor, ast fcl ell nici unul dintre cci vizati nu sc
ufla in alta parte dedit in familic.
Corneliu Codrcanu a fost internal la scdi ul Prefeeturii
Politici Capitalci, pfllla in sera de 19 aprilic, cand a fost mutat
la J ilava. unde urma sa stca pana la judecarca procesului in
cazul plftngcri i lui Ni colae lorga. La inceput, condit iilc de de-
tentie nu au fosl dcloc usoarc, fiind inchis singur intr-o ccl ula
in care pcrctii erau umezi. Cu toarc ca primavara era mai de-
graba 0 iama tarzic, nu a primit dccar 0 rogojinf si doua piituri
uzate, ast fcl incat frigul i-a afectat sanatatea
82

Pcntru rcst ul dctinutilor, conditii lc IIU au fost cu nirnic mai


bune, fiind dusi pana la Manasti rca Tismana din j udct ul Gorj.
Transportul s-a facut in camioanc, in conditiilc in care drumu-
rile erau extrem de preeare, vremea umcda, iar multi dintrc cci
arcstati aveau probleme de sanat ate. Aici au fost inter uati prin-
cipalii colaboratori ai lui Corneliu Codreanu: Ion Zclea Co-
dreanu, Gheorghe Clime, prof. Grigore Cr istescu, Vi rgi l Ioncs-
cu, Nicolae Totu, Gheorghe Istratc, Radu Budi steanu, dr. Paul
Craj a, Traian Cotiga, Mihail Polib roniade, prof. Sima Simu-
lescu ete. Cu toate ca erau dctinuti la 0 manastirc, regimul a
fost aspru ~ i au trait izolati83. Dupa arestarca accstora, scfi i de
j udcte si regiuni legionare au intrat in atcntia autoritati lor, unii
rcusind sa seape ~ i sa acrionezc in tlegafitate". Celor din urma
H2 DANlC, Fond DGP, dosar nr. 252/ 1938, f. 1 7 ~ 2
8J Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 45-47.
84 Chioreanu, Nistor, op, cit., p. 33.
41
Ii s-a stabilit do miciliul obligatoriu la Manastirca Dragomima
si la Micrcurca Ci uc (intr-un laga r), insa In rcalit at c avcau rc-
gim de dctcnuc". in sc ptcmbric 1938, a fest infiintat lagiirul
de la Vasl ui
H
." in care au fest mutari in speciallidcrii de csalon
sccund ni Miscari i legionare.
Procesul lui Corncliu Codrcanu s-a judccat la 19 aprilie,
iar dctinutul a fest privat de multe dintre drcptur ile cctntcncsti
constitutionalc. EI a acuzat t ribunalu l c[l il j udccii in stil .bof.
scvic", deoarece nu i s-a ofcrit posibilit atca sa fuca nic i un fcl
de aprcciere privind acuzatiilc cc i se aduceau si cd er a nevoit
sa se multumcascii ell apararca f:ieutii de avocati. De ascmc-
nca, IlU i s-a pcnnis sa angajczc avocatii pc ca re ii dorea, din
cauzii ei'i mult i dint re accst ia fuscscra arcstati. Apararca a fast
fiicutii de Sebastian Radoviei si Lizcta Gheorgh iu, alaturi de
ali i zece avocati lcgionari proviuciali , tari'i cxpcricn tf in ast fcl
de proeese. Corneliu Codrcanu era de parcrc eii IlU a ad us 0 -
fensii autoritatii, Intrucat a tr imis scriso area lui Nicol ae lorga
in calitatca accstuia de ziarist si nu de consilicr regal. Apararca
a conlestat si oncstitatca lui Nicolac lorga. care a rcusit sa trea-
d de ccnzuru articolclc rcfcri toarc 1'1 Miscarca lcgi onard, cu
toatc ca, in mod no rmal, ar fi fa st rcspinsc. Dcsi Comcliu Co-
drcanu a aprcciat corect C,l Nicolac Iorga a folosit cenzura in
favoarca sax" in complicitatc cu autoritati lc statul ui, accasta nu
i-a aj ut at la nimic, fiind condamnat la sase luni de inch isonrc.
Cu toatc cfi la sfarsi tul lunii manic, Comcliu Codre anu
dorea s,1 fie condamnat pentru a da un excmpl u lcgionarilor,
dupd acc asta scntint a ii vcnc a din cc in cc mai gre u sa cvitc
mccanismul represi unii stat ului. La catcva ore dupa anuntarca
scn tintci, Consil iul de Mi nis tri a dccis sa intcntczc un nou pro-
X, Pulaghita. Stefan, Garda de Fier sprc reinvierca Ronuiuiei,
Bucurcsti, Editura Roza Vanturilor. 1993. p. 105.
X6 Sima, Haria, .La un an de la moartea lui Ilie Gdmcata'', in
Tara si Exilul, an VIII. nr. 7-8, mai-iunic 1972. p. 2.
X? Procesele tui Corneliu Zclea COdl'(,(/I1I1, p. 42-43.
42
ces lui Corneliu Codreanu, pentru "atenlat cont ra sigurantc i
publico?". in fat a noilor acuzatii, liderul legionar nu avea foarte
multe argumente de apararc, facdndu-sc susceptibil dc oricc a-
cuzatie, iar principalii colaboratori se aflau in detcntic, ca si cI.
La nivel local, moralul legionarilor a scazut dcpa scnrinta
valurile de arcstari, iar conducerea 0 asigura uncle "cadre" in-
suficient prcgatitc, ramase in libertate. Membrii cuiburilor au
primit dispozitii sa distruga oricc fel de material venit de la
.xeraru'' dupa citirc, pentru a nu intra sub incidcnta lcgilor da-
ca ar fi fost dcscopcritc" .
Dupa sentinta din procesul intcntat de Nicolac Jorga,
conditiile de dctcntic ale lui Comcl iu Codreanu s-au lmbuna-
talit. Autoritatilc avcau garantia ea eel putin pentru 0 pcricada
dctinutul se ana legal sub supraveghere pcrmancnta, asa ca a
vcau timp pentru a formula noi acuzaji i, pcntru un proces care
trebuia sil-l .Hchidczc" ca om poli tic. lncepand cu I mai, lui
Corneliu Codreanu i s-a adus la cunosti nta ca uncle acuzati i
mai vechi vor fi reacti vate, inc1usiv cele din procesul asasinarii
lui I.G. Duea. Acesta s-a aflat intr-o marc stare de confuzie,
pcntru ca nu putca lua contact cu avocatii sai, dar nici cu le-
gionarii apropiati. Abia la 5 mai a aflat nat ura noului proces, in
care era acuzat de inaltii tradarc, astfel scopul actului j uridic
devenindu-i limpcdc".
Ordonanta dcfinitiva pcntru trimiterea in j udccata a lui
Corneliu Codreanu in proce sul de Inalta tradar c a fost dat a la
16 mal 1938 si a avut saptc capete dc acuzare: I. crearca de
organizati i in randul elevi lor; 2. emiterea unor circulare cu in-
struct iuni indemnuri la violenta; 3. organizarea unor cxer-
citi i de tir; 4. organi zarea unui scrvici u de informatii particu-
lar; 5. detinerea dc actc secrete; 6. legaruri cu organizatii stra-
1111 Heinen, Armin, vp. cit., p. 355.
II'J Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 34-35.
'Ill DANIe, Fond DOP, dosarnr. 25211938, f. 20-21.
43
inc; 7. crima de razvratirc". Prima Intaluirc eu avocatii a avut
Joe 1'1 19 mai, prilcj eu care le-a transmis cit era obosit din cau-
za rcgimului dctcntici , dar ca pcrsonalul inc hisorii sc puna bi -
nc eu el. Comel iu Codrcanu a spus ca se simte tradat, deoarcee
marii avocati au rcfuzat sa il apcrc si astfel a fost pus in pos-
tura de a fi ararat de avocati lara cxpcricnta: Lizeta Gheorghiu,
Horia Cosmovici, Alcxandru Boreea, Nieolae Scitan, Paul laco-
beseu sau Nicolae Andrecseu. La aflarea acuzat ii lor, s-a sinuit
ofensat de strategia autorita rilor. EI a sustinut di dacit s-au gasit
in j udctul Ilfov ann e pcrsonalc ale legiona rilor nu Inscmna cit
Mi scarca lcgionarf dc tinca mar i arscnalc. Acuzatin privind Of -
gani zarca de scrvicii secrete a fast de ascmcnca rcspinsa, intru-
cat infor matii lc dcsprc aciiunil c pol it ice Ie lua de la ziarist ii
care stareau mai toata ziua la Cafe Corso sau la Cafe Royal, rara
a-i inregimenta in structuri ostilc stat ului. Ulterior, a descoperit
ehia r ca unii dintre accsti ziaristi il spionau, la sol icitarea aurori-
ta!ilor. Comeliu Codrcanu nu recunostca de asemenea nici ca
sa pus in slujba uno r puteri st raine, reletia sa cu Adolf Hitl er
constand doar intr-o singura tclcgramd de felicitare, pe care rccu-
nostca ca a Irimis--0
92
. Respccti va fclicitarc a fas t trans misa
tclcgraf ic la 12 rnartie 1938, eu ocazia ancxar ii Aust r!e!", iar
Corneliu Codrcanu a afi rmat cil IlU a fost rcdactata de cl, c! de
un avocat legionar, in numcle sdu. De altfcl, statui german nu
luasc nici a pozitic fala de procesul lui Comeliu Codrcanu la
nivclul Legatiei de la Bucur csti. Adolf Hitler ii recomandase
lui Wilhcm Fabri cius sa nu sc amcstece in accasta problema
interne a Romanici, dar sa urmareasca dcsfasurarca procesulu i
~ sa trimi ra rapoartc pcriodicc".
in preajrna dcclansarii procesului, legionarii preconizau
infonnarca mernbrilor din tcritoriu pri n radio si astfel au pre-
' I Ibidem, dosar or. 278/ 1938, f. 9.
' 2 Procese1e lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 53. 54.
9J Zamflrescu. Dragos, op. cit., p. 250.
~ Procesete lui COrtlCUIi Zelea Codreanu, p. 47-48.
44
gatit instalarca unui post clandcstin de radio-cmisic'". Procesul
s-a dcschis la 23 mai 1938, la Tribunalul Militar al Corpului II
Armata, Scotia l-a, iar dczbatcril c au durat pana pc 2J maio Cclc
saptc capctc de acuzarc au fost redusc numai la trci: 1. tradarc
prin dcti ncrc si rcproduccrc in public de acte intercsand
siguranta statu lui; 2. uncl tirc contra ordinii sociale: 3. razvra-
tire". Pcntru apararca lui Corneliu Codrcanu s-au inscris circa
200 de avocati , insa multi dintrc ci au fost arcstati sau can-
stransi sa rcnuruc". Este si cazul unuia dintre fondatorii Mis-
carii lcgionarc, Corneliu Georgescu, care scapase de primul
val de arcstari. Dcoarcce fusese ind us de Comcliu Codreanu pe
lista aparatorilor, fii nd avocat, s-a prczcntat la Tribunalul Mi-
litar, moment in care a fast arcstat ;; i dus la Micrcurea Ciuc, un-
de sc aflau lidcrii lcgionari arcstati odata cu seful organizatici,
dupf mutarea de la Manastirca Tismaua" . in final, lista avoca-
tiler acccptati a cuprins 78 de pcrsoanc'", dintrc care nici un numc
important. Comeliu Codreanu adresase solicitarca de a-I apara
atat lui Istrate Micescu, cat si lui Grigore Iunian, dar ambii au
refuzat. Avocarii au fost Impicdicati sa se documenteze pentru
proces, deoarece abia pe 21 mai au avut acces Ia dosarcle acu-
zarii, iar ccrcrca de cxpcrtiza grafologica a documentelor incri -
minate a fast rcfuzata':". Apararea nu a avut la dispozitic toti
martorii pc care li solicitase. Dintr-un total de 120 de pcrsoane
convocate, 30 se aflau eu domiciliu obligatoriu la Micrcurca
Ciuc, intrc altii si cc i mai importanti : Mihai l PoIihroniade Ion
Zelca-Codreanu, col. Gheorghe Zavoianu, Traian Conga, Dra-
gos Protopopescu, Vasile Cristescu, Nicolae Toto, Nac Ioneseu,
95 Ibidem, p. 56-57.
96 i bidem, p. 58.
97 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 15/ 1938, f. 138.
~ Sima, Haria. "Mari existente legionare. Corneliu Georgescu",
in Tara si Exilul, an I, nr. II, 1 septembrie 1965, p. 27.
~ Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 58-59.
100 DANrc, Fond DGP, dosar nr. 15/ 1938, f. 139.
45
Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Vasile Iasinschi, Radu
Demetresc u-Gyr, prof. Sima Simulcscu etc.
Cel mai inscmnat nurne care a plcdat pentru apdrarca lui
Corncl iu Codreanu la procesul din mai 1938 a fost generalul
Ion Antonescu, un vcchi sfatuitor al lui lidcrului Icgionar. Cu
toatc cii au fast rcfacutc listcle de martori, soarta proccsului nu
a putut fi schimbata: pentru acuzatia de dctincre de acto secrete,
intcrcsand siguranta statului, acuzatul a fost condamnat la zece
ani dc munca silnica si trci ani dc degradarc civica; pentru
acuzatia de reproducere in public de acte care intcresau sigu-
ranta statului, a fost condamnat la zece ani de muncf silnica si
la trei ani de degradare civica; pcntru acuzatia de uneltirc
contra ordinii sociaIe, a fost condamnat la einei ani de inchi-
soare corcct ionala, 10.000 lei amende pcnala si cinci ani de
intcrdictie corecticnala; pcntru acuzatia de razvratire, a fast con-
damnat la opt ani dc dereruie riguroasa si la trei ani de dcgra-
dare civics. Tribunalul Militar a decis ca aeuzatul sa execute
numai pcdeapsa de zece ani munca silnica si sasc ani dcgra-
dare civica. Pentru cheltuiclile privind organizarca procesului,
Corneliu Codreanu unna sa plateasca suma de 2.000 lei'! '.
Era clar faptul cii pedcapsa primita de Corneliu Codreanu
in acest proces era una politica si nu pcnala. Evident era
faptul ca inculpatul nu va executa Intrcaga perioada de dcten-
tic. Soarta lui Come liu Codreanu a depins din accl moment de
cvolutiile interne si mai ales de cele cxteme, nicidecum de sen-
tinta Tribunalului Militar al Corpului II Armata.
Intimpul procesului, Comcl iu Codrcanu a fost [inut sub a
paza extrem de severe':", eu toate ca nimeni nu a Incercat sa
rcactioneze in vreun fel. Singurii care s-au agitat in preajma Tri-
bunalului Militar au fost comunistii, care doreau ca in timpul
procesului sa strige Iozinci favorabile motivatiilor acuzarii!" .
101 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 68-85.
1112 DANle, Food DGP, dosar or. 252/1938. f. 24.
III] Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 117- 118.
46
in tara , legionarii erau foarte dezoricntati, dcoarcee consricn-
tizau ea lidcrullor nu mai poatc scapa ~ de accasta data de in-
chisoarc'". Corneliu Codreanu reprezcnta pcntru accstia un mit ,
era si ngurul scf pc ca re-I avusescra vrcodata - "Cipitanlll". in
tensiunea proccsului, autoritatile au intreprins uncori actiuni
pripitc. Circulau zvon uri cii in ajunul pronuntarii sentintei, co-
mandanrul inchisorii Jilava a fost arcstat , deoarecc se dcseopc-
rise ca partieipa Ia un compIot care pregatca evadarea acuza-
tului
105
[ntr-adevar, i n febru arie 1938 se pusesc la calc un plan
de evadarc al lui Corneliu Codreanu de la Jilava, prin inlocuirca
sa cu 0 pcrsoana carc-i scmana fizic, dar in luna mai, organizatia
Bucurcsti era foartc slabitii de valul dc arcstari ca sa mai intrc-
prinda a ast fcl de actiune.
in prcajma proccsului, au fast dist ribuitc rnai multe copii
ale unei variantc a gcncalogici lui Comcliu Codrcanu. cu carac-
tcr ofensator. Conform accstcia. fami lia Zclca-Codreanu pro-
vcnea dintr-o mixrura de nationalitati central si est europene:
tusi, ucraincni, gcnnani, romani , eehi , iar majoritatca asccnden-
tiler fuscsera delicvcnti sau avuscscra un ca racter viclcnr'".
Atitudinca pop ulat ici fata de proees a fost indi fercnta, iar c1 ite-
Ie urbane mai dcgraba s-au bucurat dc rczultatul acp unii judici-
are'", deoarecc dorca sa veda rezolvata accasta "problema".
Dupa anuntarca scntinjei Tribunalului MiIitar, Miscarca
legiouara a intrat intr-un mare con de umbra. Inprimul rand,
populatia nu mai mani festa si mpatic pcntru ca uza natio-
nalistilor cxtrcmisti, dcoar ccc considera eli ten siuniI c din
timpul proccsului putcau avea drep t consccinta insrabilitate la
nivcl national. Acca sta situatic a fost favorizata in primul
rand de pozitia fostelo r pan ide polit icc dcmocraticc [ata de
~ Ibidem, p. 94.
I ts Ibidem, p. 96-97.
1D6
l
bidem, p. 106- 113.
101 Ibidem, p. 96-97.
47
proccs':". Legionarii spuneau cii cei mai intcrcsati de eondam-
narca lui Corneliu Codreanu crau libcralii, pcntru ca Gheorghe
Tatarcscu vr oia ca potentialul sau advcrsar la functia de prim-
ministru sa fie eliminat din calculele politice. National-taranistii,
prin traditie, nu aprcciau extremismul Miscarii lcgionarc. Pri-
mii care luascra in scrios amcliorarea dczvoltarii organizatiei
legionarc fcscscra national-taranistii Virgi l Madgcaru Annand
Calincscu. Ccl dintdi chiar a avut de suferit repercursiuni, fiind
atacat la mos ia sa de un grup de lcgionari, organizati dupa
toate probabilitatilc de 1..1 .xcntru". Ncgocierile dintre Corneli u
Codrcanu si l uliu Maniu din anul 1937, finalizat c cu .pacrul
electoral", nu au fost acceptate de mcmbrii amb elor grupari,
fiind mai degraba 0 Intclcgcrc politica intrc scfi i accstora. in
tcri tori u, lidcni national-taranisti si liberali nu numai ca au
primit cu satisfactic arcstarca liderilor legionari, ba chiar au
aprcciat di pcdeapsa data lui Corncliu Codrcanu era prca
mica
l O9

Lcgionarii din provincie au fest profund dczorientati de


cursul cvenimentclor. Cci mai radicali dintrc ei fuseserf arcs-
tati, iar noua lcg islatic spunea ea oriee material de propaganda
legionar putca dcveni obiect del ict. Pres iunca asupra lor a de-
ven it mult mai marc dupf publicarca Jurnalului Consili ului de
Ministri nr. 46.645 din 24 mai 1938, prin care a fost introdusa
pcdcapsa eu moarrca'". Autoritatilc locale avcau toate motivel e
sa se tcama de cxtrcmismullcgionarilor. in campania elcctorala
din 1937 cxistascra numeroase abuzuri ale prcpagandi stilor
Part idu lui .Totul pentru Tara", care de multe ori umblau inar-
mat i. Existau nurneroase pl angcri ale batrdnilor satelor ca nu
mai exista respect ..11 tine rilor pentru batrani, deoarece gdrzi le
legi onare si cuziste devcncau violente daca nu Ii sc raspundc 1..1
saluturilc proprii . De asemenea, violcntelc di ntrc garzilc lcgio-
108 Ibidem, p. 97-98.
109 Ibidem.
llillbidem
48
narc si cuziste emu foartc dure, mai ales dupa anuntarca rczul-
tatclor alegerilor din 20 dccembric 1937, in conditii lc in care
adcptii fostului LANe (Liga Apanirii National-Crcstine} -
acurn parte a PNC - se crcdcau Indrcptat iti sa preia .xontrclul
strazii", deoarccc guvcrnul era condus de partidul lor. La ju-
matatca luni i ianuaric 1938, Senatul Lcgionar, prin vocca lui
Corncl iu Codrcanu, a fost ncvoit sa intcrvina si sa recomande
linistc, pentru a nu favo riza tcndinta guvemului de Inasprire a
trutamcntului fala de Mi scarca lcgionara.
Cu toatc ca la nivcl de masa lcgionarii crnu rescmnati, du-
pfl condamnarca lui Corncliu Codrcanu au ramas clemen te ex-
trcmi src dispusc sa nu ia i n seama riscul . Astfel ca, uncl e gru-
pari ncorganizate de la .x x-ntru' ' au dccis individual sa prcga-
teasca evadarca din inchisoare a lidcrului lcgtonar' !', dar fiira a
intrcprindc actiuni concrete. ~ cums-a prccizat mai sus, cxista
un plan de cvadarc a lui Comeliu Codrcanu inca din februarie
1938, cunoscut insa de autoritati . Deoarece paza dctinutului
era bine pusa la punct. iar condueerea de la Bucurcsri a Misca-
rii Icgionarc dezorgani zat a, accste planuri de la sfarsitul lunii
mai au dus eel mai probabil la are starca initiatorilor.
Dupa fina lizarea proccsului si cmitcrca sent intci, Corneliu
Cod reanu a fast mutat din inchi soarca Jilava la Doftana. DC$i
era condamnat la zece ani munca silnica, no a efcctuat nici un
mi not de efort fizic, avfind doa r regim obisnuit de dctcnpc' " .
Inca de la inceput le-a recomandat Icgionarilor din afard sa no
Intrcprinda actiuni de protest si sa astcptc ca evenimcntelc in-
tcmationalc sa aduca rezol varea situatici lor politice. Corneliu
Codreanu a fost dintotdcauna adeptul utilizarii justitici, astfel
ca imcdiat dupa cornunicarca sentintei a anuntat ci va face re-
curs. Persona l, el nu crcdca in eficienta unui plan de evadarc ~ i
Ie-a cornunicat legionarilor sa se abtina de la astfel de activitati
extreme. Pentru recurs , avocatii lui Corneliu Codreanu au for-
III ibidem, p. 99.
'" H A . 357
emcn, rmm. op, CIt., p. .
49
mulat 15 motive de casarc a scntintci, printre care: faptul di ape-
rarca nu a avut acccs la toate dosarcle incrimiuatorii, faptul di
nu s-a acccptat in instanta citarea avocatului Radulescu-Tha-
nir, eel despre care spuneau ca a rcdactat scrisoarca de fclici-
tare catrc Adolf Hitler etc":'. Pana in toamna, avocati i lidcrului
lcgionar au fonnulat mai rnulte astfel de contcstati i ale sentin-
[ci, dar toatc au fost respinse de Tribunal ul Militar.
Conditiilc de dctcntic din inchisoarca Doftana au fost bu-
ne, iar Corneliu Codrcanu nu s-a plans de trat amc nt, ba chi ar,
dimp otr iva, a apreeiat modul in care se poartf personalul in-
chisorii ell el. Rudcle de gradul intfii i-au put ut face frccvcnt
vizitc, aducandu-i si pachc rc. Accst ora Ie-a transrnis ea are acr,
ca i sc face tratament mcdicamcntos crc.!" si ea legionarii trcbu-
iau sa se abtina de la oriee actiunc ce putea provoca rcacpa auto-
ritatilor, deoarecc i i .Jncurcau socotclilc". EI mal spunea cii
imprcju rari lc intcmationalc nu pcrmitcau rcorganizarea si rc-
cornanda ace lora care nu sunt disp usi sa astcpte ca pOI parasi
miscarce'",
Cu toate acestea, informatiilc care aj ungeau in teritor iu
crau contradictorii, mai ales in luna august, cand sc spunea di
cste tratat foarte sever!". Campania de dezinfonnare s-a legat
de stratcgia noii cchipe de conducerc de la nivcl national, care
in vara se reorganizase si prcgatca actiuni violcnte . in generc,
au fas t recrutati membri noi, dispusi la saerificiu, sau legio-
nari, recunoscuti ca cxtremisti. Conducerea inchisorii de la
Doftana a fost nevoita in accstc conditii sa Inasprcasca mas u-
rile de secur itate. In primul rand, paza pc timp de noapte a fast
serios consol idate si au fast soli citatc reflc ctoarc electrice mai
putcrnice. Au fa st reangajati mai multi j andanni care termina-
sera stagiul mi litar, motivaji de plat i peste medic. Ratiilc de
ll3 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 120-121.
lU Ibidem, p. 132-133.
llS DANIC, Fond DOP, dosar nr. 15/1938, f. 69.
116 DANIC, Fond 10J, dosar nr. 54/1939, f. 67.
50
hrana soldele au fost dub late, ver ificari lc in randurilc pcrso-
nalulu i au fost inaspritc, iar jandannii nu aveau voie sa intre in
contact cu det inutii . Pentru intimidare, conducerea inchi sorii a
primi t ordin sa faca cxercitiile de tragere in apropierea ziduri-
lor , iar fiecare jandarm trebuia sa aiba in dotarc in pcrmancnt a
100 de cartusc'", Dcsi nu au fost semnalate tent ative de eva-
dare, toate accstca masuri de prccautie atesta faptul ca autori-
tatile cunostceu intcntiilc legionarilor si nu crau dispuse sa ristc.
Eforturile de rcorganizarc s-au limitat doar la segment ul
rad ical al Miscarii legionare, deoarece mcrnbrii din teritoriu au
fost din nou dcmoralizat i de sentinta in proc esul fostilor con-
ducatori ai Partidului .Torul pentru Tara" (august 1938). Dupa
ee au fost dusi 0 perioada la Manast irea Tismana, in apri lie
1938 ei au fost mutati la Miercurea Ciue. Deoarece nu Ii se ju-
dec ase proce sul , aveau statut de persoane cu domi eiliul obli-
gatoriu, sub paza jandarmi lor. Dupe finalizarea procesului lui
Cornel iu Codreanu, in vara s-a organi zat si pentru ei un pro-
ces, tot la Tribunalul Militar al Corpului II Armata. Initial, au-
toritatile au Incercat sa obtina de la fostii lideri ai Part idului
"Totul pentru Tara" declaratii de fidclitate fata de noul re-
gim
l18
Tentative nu a avut efect in acel moment, flindca ei ere-
deau, ca si Corneliu Codreanu, di evol utiile intemationalc Ie
vor i mbunatati situatia . Proccsul a inceput In 25 iulie 1938, du-
pa ce au fost adusi de la Miercurea Ciuc la inchisoarea Jilava.
Sentinta le-a fost comunicata acuzati lor la 1 august: Alexandru
Can tacuzino si Vasile Cristescu au primit, in lipsa (deoarece e-
vadascra in timpul transportului), cat c 9 ani de inchisoare;
Gheorghe Clime, Alexandru Christian Tell , Gheorghe Istrate,
Mihai l Polihroniade, dr . Paul Craja, Trai an Cotiga, prof. Sima
Simulescu, Virgil lonescu, Banica Dobre, col. Gheorghe Fur-
dui , de. Serban Mi lcoveanu, Nicolae Totu $i Radu Budisteanu,
care 7 ani de inchi soare; Gheorghe Apostol, Eugen Ioni ca si
It7 Ibidem, dosar nr. 49/1938, f. 1020.
11I1 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 15/1938, f. 133.
51
Aurel Serafi m, care 5 ani inch isoarc, iar preotul Nieolae Geor-
gcscu-Edinct, 1 an Inchisoare'!". Era evi dent ca nici ei nu vor
ajungc sa execute pedeapsa pcntru care au fost condamnati, iar
evolutii lc intemationalc unna sa Ie .aeglezc'' sratutul. Dupa
proces, au fost mutati de 1a Micrcurea Ciuc la inchisoarca de
maxima siguranta Rdmnicu Samt. Aco lo nu mai aveau statut
de rct inuti cu domiciliul obliga tor iu, fiind dctinuti pcntru pc-
depsele pc care trcbuiau sa Ie execute. La Miercurea Ciuc,
conditiilc de securitate nu au fost cele mai vigilcntc. iar unii
lcgi onari au reusit sa cvadczc. Estc cazul unui important li-
dcr, Victor Sila ghi, care in noap te de 30-3 1 iulie a rcusit sa fu-
ga, fiind dat in urr uarirc gcnerala!".
in ccle din unna, Corneliu Codreanu a fost adus si ella
Rarnnicu Sarat, fiind transferat de la Doftana in noapt ea de 15
scptcmbric. Conducerca inchisorii de la Doftana s-a aratat pro-
fund multumita de deeizia venita de la Bucurcsti. deoarecc se
tcmea de a evadare a deti nurului '! ' . Conform unor informatii,
Comeliu Cod reanu a apreciat poz itiv acest transfer $i le-a
transrnis lcgionarilor ca in curand va icsi din Inchisoarc. Cu toate
ca $i la Rfunnicu Sarat statca singur in cclula, ncputandsa ia le-
gatura cu cei lait i legionari aflati acolo, el afi nna ca arc conditi i
mai bune ca la Doft ana, ceca ee-l facca sa crcada cit situati a lui
sc va amctiora' " . La scurt timp dupa transfer. Comeliu Codrca-
nu sc pare ca ar f primit vizita generalului Ion Bengliu, scful
Inspeetoratul ui General al Jandarmcriei , ceea ee a condus la
ridicarea moralului "Capitanului", pent ru cii oficiali ai stat ului
il contac tasera. Informatiilc acestea au ajuns prin sefii de j ude-
tc la legionarii din tcritoriu, cu scopul de a Ie ridica moretut!".
Prin sotia sa, Corneliu Codreanu Ie-a transmis legionarilor sa
I I' Ibidem, dosar nr. 262/ 1940, f. 86.
120 DANle, Fond IGJ, dosar nr. 5411939, f. 124.
n r Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu. p. 135.
122 Ibidem, p. 137.
m Ibidem, p. 137-138.
52
se abjina de la cxcese si sa astcprc un context favorabil.
Insa noua structure de conduccrc legionara so eonsolidase,
iar in septembrie 1938 dispunea deja de armament'!'. Mesajele
lui Codreanu, care sc afla in detentic, nu mai aveau acccasi va-
loare ea atunei cand era libel' si putea coordona acti vitatil c
1egionarilor. Prcgatirile din vara anului 1938 pcntru evadarea
lui Corneliu Codreanu erau deja avansate, fiind coordonate la
nivcl central. Unul dintre planuri prcgatea evadarca "Capita-
nului" din i nchi soarca de la Ramnicu Sarat, urmata de trccerea
peste grani t3 in Gennania. A fost pus eu bine la punct , i ncat
autc ritatilc nu au aflat dcsprc cxi stenta sa. Organizator ii eva-
darii au procurat actc false !ji un pasaport pcntru Comcliu Co-
drcanu, care urma sa parascasca lara i n eaz de rcusita pe la
granit a eu Ungaria. Organizatiilc locale de pc raza itincrarului
Ramnicu Sarat-Arud au avut rcsponsabilitatca de a eonstitui e-
chipc de catc trci lcgionari, care urmau sa-l cseortezc pc dis-
tante mici, pentru a nu fi dcscopcritc. Au fost stabilite parol e
dc recunoasterc, distantele pc care trcbuiau sa Ie parcurga e-
chipcl e etc. Nu sc poatc sti cat de cfieient ar fi fost planul, Insa
nu a fost pus in apli carc, datorit a refuzului lui Corneliu Co-
drcanu de a se supunc riscului . Dupa cum s-a afirmat anterior,
inca din aprilic recomandase liniste membrilor din teritoriu.
Conform spusclor unor contcmporani, Corneliu Codrcanu refu-
za sa mai crcadii cii poatc scapa cu viala in urma dctcntici si ca
ar fi intrat Intr-o faza misticd, deoarece crcdca ca este trimis de
Dumnezeu ca sa se sacrifice pentru .aalvarca natiunii"!". in
serierile sale memorialist icc, Corneliu Codreanu a facut nume-
roase trimitcri la divinitate in ascensiunea legionari lor. Infonna-
ria apare la mai multi memorialisti , rocst Inclinaru sa ercdem
di ar fi existat 0 opozitic a lui pri vind planurile de evadarc.
In toamna anului 1938, starea generala de spirit a legio-
IH DANI'C, Fond IGJ, dosar nr. 5411939, f. 129.
125 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 36; Dumitrescu-Borsa, Ion, op.
cit., p. 266.
53
narilor se imbunatatise [ala de eea din primavara. De aseme-
nca, contextul intemat ional lc era favorabi l, Intrucat putcrca Ger-
manici crcstea, mra ca marile state democratice sa actionezc.
Dupf ce in martic statu! nazist realizase Anschluss-us, la 29 scp-
tcmbrie, 0 noua Incalcare a drept ului intern ational Ie-a creat
gennanilor satisfactii, prin deciziile Confcrinjci de la Miinchen.
Spcrantclc legionarilor s-au intensificat dupa Dictatul de la
Viena privind Cehoslovacia, de la 2 noiembrie. Multi dintre
accstia au crezut ca este yorba dcsprc contextul intemational la
care facuse apel Corneliu Codreanu s-a creat un sentiment
general de spcranta. Noua conducere organizatorica a incercat
sa fortezc mana rege lui, distribuind une le manifeste de ame-
nintarc!".
Cu toate accst ca, concl uzia gencrala este ca. prin condam-
narea lui Corneli u Codreanu, Miscarca legionara a primit 0
putcmica lovit ura de imagine si de forta. Ni vclul electoral a-
tins in dcccmbrie 1937 a fast practic anulat de valul de arestari
condamnari din primavara si vara . Popul atia era ca nemul-
tumita de sistemul partidclor politice, alluptelor si promi siuni-
lor clcctorale etc. Regclc a fost sustinut constient si sinccr de
corpul cctatcnc sc la lnccputul pcrioadei de rcgim autori tar.
Legionarii, care vorbcau de un dcccniu dcsprc incficienta sisto-
mului parlamcnt ar, au fost in 1938 victimele propriei propa-
gande . Majoritatca membrilor veniti in perioada 1936-1937
(care rcprezentau majoritatea) s-au rescmnat cu ideea desf iin-
tarii Partidului .Totul pentru Tara" si au sustinut politica rega-
Hi. Latura cxtrcmista a organizatiei (care s-a mobilizat dupa
primavara anului 1938) era 0 factiune minora, adepts a viol en-
tei, pe fondul unei convingeri ideologice radicale. Cu toate cit
in 1927 Corneliu Codreanu a infiintat Miscarca lcgionara drept
o organizatie spirituald, in care aveau IDe numai cei care ere-
deau in .valori le'' ei, dupa 1936 a fost nevoit sa accepte siste -
mul membership-ului, ocazie cu care s-a integrat perfect in
' '' H A . 358
emen, rmm, op. crr., p. .
54
sistemul politic liberal. Cei care au aderat la Partidul "Totul pen-
tru Tara" din principii .nottttcc" si nu ideologiee au plecat pri-
mi i dupa arcstarea lidcrilor, iar multi dintre ei au dcvenit func-
[ionari fideli noii structuri statale. Nu numai fostii membri ai
Partidului "Totul pentru Tara" au facut aceasta, ci si membrii
cclorlalte partide fostc parlamcntarc: PNL, PNT, PNC etc.
1.3. Moartea lui Comeliu Codreanu
Desi Corneliu Codreanu se afla in Inchisoare, cu slabe
perspective de a fi clibcrat curand, adcptii Miscarii Icgionarc
aveau spcranta revcnirii liderilor lor pe sccna publica, in virtu-
tea evolutici intcmationalc. Deoarcce Codreanu era un am tii-
nih in 1938, nu s-a pus problema succcsiunii lui in modul eel
mai serios. in timpul procesului din mai, Ie spusese avocatilor
ca se temea ca va muri in urma dctentici, dar accasta ipotcza
nu fuscse Iuata in serios de legionari. Corneliu Codreanu era
pentru miscarca pe care a intemciat-o un mit problema dis-
paritiei lui fizice ar fi provocat instabilitate.
Impresia gcncrala a fast ca el conducca autoritar Miscarca
lcgionara si ca peste cuventul sau nu putea trece nimeni. in
rcalitate, lucrurile nu stateau asa, insa aceasta nu se cunostea
decat in cercuri restransc. Corneliu Codrcanu crease Senatul
Legionar pentru a se consulta in probleme importante cu per-
sonalitati mai in varsta. Dcsi la lnccput proiectul nu avusesc
rezultate, totusi, Inccpand eu 1937, in accasta structure sc luau
deciziile de baza, care uneori nu corcspundeau cu parcrca lui
Corneliu Codreanu in totalitate. Dupa 1936, in conducerea Par-
tidului .Totul pcntru Tara" fusescra cooptatc catcva persona-
litati, care aveau un cuvant important de spus. Liderul lcgionar
a stiut sa aplanezc orice conflict si sa dea imprcsia de unitate.
Cazul Mihail Stelescu, care ii contestase calitatea de conduca-
tor al Miscarii lcgionarc, a fast rczolvat in mod foarte violent,
Corneliu Codreanu ncfiind strain de actiunc, chiar daca nu a
55
pus-o ella calc. Dcoarccc Mihai l Stclcscu era banuit de con-
tactc cu Coroana (care nu au fost dovcdite), pozitia liderul ui
legionar nu a fost slabita.
Trimiterea de frontul din Spania a lui Ion 1. Mota a fost de
asemenea suspcctata a fi un element al luptci peruru putere in
Miscarea legionara. i n inte riorul organizatiei sc eredea ea Ion
I. Mota era 0 pcrsoana mult mai bine prcgiitita intclectual dccat
Comeli u Codreanu si cu 0 capaci tate organizatorica mai marc.
insa accsta nu a ridicat niciodata prctcntii asup ra eonduecrii
Miscarii legic narc, eel mai probabil pledind in Spania din con-
vingcri idcologicc. Chiar inaintc de a muri , unelc voc i afinnau
ca eel care l-a dctcrminat sa plcce a fost Corneliu Codreanu,
dcoarccc devenise prea incomod. Estc putin probabil ca el se fi
dorit moartea lui Ion I. Mota, avand in vcderc ca in Spania au
mai plecat Gheorghe Centacuzino-Graniccrul (prescdintele Par-
tidului "TOIUI pent ru Tara"), Vasile Mari n (prescdintelc orga-
nizatiei Bucuresti) Ion Dumitrescu-Borsa (sccrerarul general
al part idului). insa era evident ca, dupa rnoartca lui Ion I. Mo-
ta. rolul lui Corneliu Codrcanu de lidcr a devcnit incontcstabil .
Ulterior alegcrilor din 1937, a mai existat un moment in ca-
re voei din partid au criticat struet ura putcrii - ianuarie 1938.
Atunci, un grup de membri vechi ai Miscar ii legionare, majori-
tatea din judetele Moldovei , au spus di noii comandant i lcgio-
nari (cum ar fi Mihai l Polihroniade) aveau un raj prea important,
in detrimcntul vechilor "cadre". Comeliu Codreanu a facut apel
la unitatca Miscarii legionare in fata tenta tivci aut critatilor de
represiune, iar contl ictul a fost apl anat.
incarcerarea lui Comeliu Codreanu a fost urmata de in-
structiuni vagi privind succcsiunea. EI nu accepta ci putca pier-
de sefia Miscarii lcgionarc, dispunand ea mcmbrii fondatori sa
preia organizarca, dupa care, icrarhic, unnau "gradc le" Icgio-
narc. insa mcmbrii fondatori au ajuns in totalitatc in Inchisori
sau li s-a stabi lit domici liul obli gatoriu, astfel ea atribut iilc or-
gani zarii unnau sa Ie prcia "gradelc" Icgionarc nearestatc. Din
lnchisoare, Corneliu Codreanu s-a ferit sa nominalizczc inraie-
56
tatea vreunui comandanr lcgionar, numind doar temporar res-
ponsabi li eu organizarea, dintre eei afla]i in libcrtatc.
Cu toat c ca la sfarsitul lunii septemb rie legionarii spcrau
cf lidcrii lor vor fi clibcrati, in contextul victorici Gcnnanici in
problema cchoslovaca, Carol al Il-lca nu era dispus sa faca
compromisuri privind rclatia cu Miscarea legionara. In 1938,
nu a existut pract ic opozitie rata de regc, iar maj or itatca politi-
cicnilor si clirclorse rcscmnascra en noul rcgim. Pc de alta parte,
Icgionarii crau lipsiti dc valoare politics in toamna anului
1938. Dcsi Comcliu Codreanu tsi exprimasc in dceembrie 1937
adez iunea fata de Axa Adolf Hitler, de Ia Berlin nu vcnisc
nici unfeed-back. Consticnti in primavara anului 1937 ca lcgio-
nar ii nu pot cdstiga alcgcrilc", germanii nu au avut nici un fel
de rcaqic fata dc participarca lor la actul elec toral, nici macar
print r-un mcsaj personal la nivcl de Lcgatic diplomat ica. De
asemcnca, in timpul procesului lui Codreanu, guvemul nazist
daduse dispoz itie diplomatil or de la Bucurcsti sa urmarcasca
actul de justitie rara interventii $i sa raporteze la Berlin. Pc tot
parcursul anului 1938, gcrmanii nu S-3U aratat intcrcsati de si-
tuatia Icgionarilor din lnchisori , Intrucat dupa realizarea An-
schluss-ului atcntia Ie era indreptatii sprc problema sudeta.
Inccpfi nd din scptembric 1938, pentru a erea 0 stare de pre-
siunc asupra rcgcl ui, Icgionarii reorgani zat i la nivel central au
Inccrc at sa des tabil izeze situat ia intcrna, pri n actc de sabotaj".
Pcntru Inccput, au fost trimisc scrisori dc amcni ntarc 1a adr csa
rcgclui $i a lui Armand Calincscu, dar rara impact polit ic. Mai
tarziu, i n noie mbrie, au fast Intrcprinse uncle violente lmpo-
triva lntrcprindcrilor cvreies ti, pentru a-l compromitc pc rcgc,
si nu din antisemitism. Dupa ce s-a dat Constitutia din fcbrua-
rie 1938, unii intelectuali s-au aratat ncmultumiti ell li s-au dat
drcpturi cvrcilor, dcsi pc plan european tendinta era inversii.
Lcgionarii au speculat accas ta ncmultumire $i l-au aeuzat pe
Vezisupra, p. 19.
Vezi inf ra, p. 98-99.
57
Carol al Il-lca di era proteetorul evreilor, mai ales ca Elena
Lupcscu era cvrcica crcstiuata. Autoritatilc au fiieut apel la Cor-
ncliu Codrcauu pentru a aplana tcnsiunca, iar aecsta a cmis 0
circulant din Inchisoarc, prin care facca apcl la linistc'". Se
pare ca In aecl moment circularele sale nu mai aveau acccasi va-
loarc ea in urma Cll 0 j umatatc dc an, asa di organizatia clandes-
tina a Icgionarilor a continuat planul de instaurare a dezordinii.
Dacf actiunilc lcgionarilor ar fi creat 0 stare scmircvolutionara,
noul regim ar fi avut mult de suferit la imagine, intrucat pro-
misese incctarca luptelor poli tice . Asa cii trebu iau Intrcprinsc
milsuri mai concrete care sa dovcdcasca .domnia" ordinii. Au-
toritatilc dcpuscscra in vara cforturi scrioasc pentru a arata ca
tincrctul nu mai era dispus la extremism, astfcl ca eehipe studcn-
tcsti regale parcurseserf satele Romaniei pcntru a face obscrvatii
asupra starii gcncralc. Imaginea legionarilor care organizau tabere
de munca a fest inlocuita cu a tinerilor studenti care duceau
cfort uri dc alfabctizarc, dadcau instructiuni privind alimcntatia
cchilibrata sau care Iaccau invcntarul gospodariilor tarane;; ti I2H.
Agitatia i n rflndurilc lcgionarilor a crescut la 15 noicmbric
1938. cand rcgcl e a plccat lntr-o calatorie la Londra si Paris.
Cci m ai sccptici afirmau cii in accst timp Armand Calincscu avea
de gdnd sil-l asasinczc pc Corncliu Codrcanu, profitand dc faptu l
di monarhul nu era in tara si numcle lui nu putea fi asociat eu
aeest evenimcnt. Pc de alta parte, radieal ii din conduccrea clan-
destine a Miscarii Icgionare credeau ca prin actiuni violente vcr
crca 0 at mosfera de instabilitate, care va culmina eu clibcrarea
lui Corncliu Codrcanu si chemarea Miscarii legionare fa gu-
vemare'". Dcoarccc dcciziilc nu se mai luau de un for supe-
rior sau in Intruniri pol itice, atit udinca legi onarilor in t impul
prczcntci lui Carol al II-lea in strainatatc a fos t inconsccvcnta.
'" H' A' . 358 emcn, rmm. op. crr., p. .
I2H "Ce au realizat studentii in 1938", in Universul, an LVI, nr.
39, 10 februarie 1939. p. 11.
m H . A ' . 358
emcn, rmm,op. ell., p. .
,
58
Autoritatilc au rcacponat in unna unui incident in masura
sa Iczczc in eel mai serios mod imaginea sigurante i st sccu-
ritatii cctateanului. Rcctorul Univcrsitatii din Cluj , Florian Ste-
fanescu-Goanga, a fost impuscat de doi studenti, fiind ranit gray.
Dcsi at entatorii nu au fost prinsi imcdiat, actiunea a fost asoci -
ala Cll noua tactica de sabotaj a Miscarii Icgionare si astfel era
prcvizibila 0 rcacjic a autoritatilor. Anterior acestui incident, 1a
Obcrsalzbcrg (una din rcsedintclc lui Adolf Hitler), la 24 00-
icmbrie, Carol al ll-lca avuscse 0 intrcvcdcre cu liderul de la
Berlin, 1a care S-3U discutat problcmc legate de relatia color doua
state':". Cancc larul Gcrmanici i-a comunicat lui Carol al II-lea
cs, dupa anexarca Austriei $i "rczolvarca" problemci sudcte,
Reichul nu mai avea intcrcse politicc in Europa Centrale si de
Est, ci numai cconomicc'!' . Documcntcle germane nu rcleva in-
tcrvcntii ale lui Adolf Hitler in problemclc interne ale Roma-
nici si astfel estc de presupus ca regele a Inteles eli situat ia lui
Co
li Cod . G ' 1.12
me III reanu nu prezenta mtcres pentru ermama .
Autoritatilc de la Bucurcsti au avut intotdeauna probleme in a
apreeia pozitia Gennaniei fata de Miscarca legionara, deoarcce
informatii le crau foarte vagi si eel mai adesea veneau prin inter -
mcd iul Legat ici Gennaniei de la Bucurcsti si nu de la lnaltii
oficiali de la Berlin.
Rezu ltatul Intrunirii dintre Carol al II-lea si Adolf Hitler a
contat dccisiv in e1aborarca masurilor cc unnau sa fie luate pen-
tru instaurarca ordinii interne. in seara de 29 noiembrie 1938,
cornandantul inehi sorii din Ramnicu Sarat a primit ordin de la
generalul Ion Bengliu - spun uncle surse - s3-1ridi ce pe Cor-
neliu Codrcanu si pe alti 13 detinuti. numi ti de legionari ..Nica-
dorii " (asasinii lui I.G. Duea) si ..Deccmviri i'' (asasinii lui Mi-
no " M.S. Regele a fost invitat la dejun de cancelarul Hitl er" , in
Universul, an LV, or. 322, 23 noiembrie 1938, p. I.
IJI Calafeteanu, lon, Romiini la Hitler, Bucuresti, Editura Univers
Enciclopedic, 1999, p. 18-23.
ur H . A . 359
cmen, rmm, op. cu., p. .
59
hail Stelese u). Nu Intampl ator au fost asociati lui Corneliu Co-
drca nu eei 13 lcgionari, deoareec accstia intrasera deja in
mitologia miscarii ea luptatori contra oponcntilor. Existau nume-
roasc cdntccc legionarc la adrcsa lor, fiind citati si in eeremonii.
Saerifieiullor voluntar era praetie uuul dintre miturile cxi stcn-
[iale ale Miscarii legionare. in realitatc, sc aratasera extrcm de
cruzi in timpul cxccutiilor, deoareec Mihail Stelcscu, dupf ec a
fost lmpuscat, a fost taiat eu topoa relc, eu toatc ea sc atla pe
pat ul unui spital.
Conform dcclaratici data de comandantul Inchisorii ult e-
rior, ordinul init ial prcvcdca sa fie irnpuscati i n j udctul Ramni-
eu Sarat, insa s-a j ust ifieat ea actiunca putea aduee prejudiciu
Coroanei si ast fc1 au fast transfcrati la Ji lava
lJ3
. Transportul
s-a facut intr-un carnien, iar ficcarc deli nut era Insojit de un jan-
dunn inarmat. Uncle rclatari ultcriorc descriu ca cci transpor-
tati erau legati eu sfori la mani si la picioarc, dar ell toate aeestca
au fast acuzati ca inccrcascra sa evadezc in timpul transpor-
tului. De ascmenca, unii mcmorialisti au relatat cii in cpoca s-a
afinnat eli cci 14 au fost strangulati dc jandarmii carc-i Insotcau,
dupa care au fost impuscati in spate pcntru a se motive tcntati-
va de evadarc'?'. Altc vcrsiuni mcmorialist iee afirma faptul eii
cci prczcnti in camionul care i-au transportat pe eei 14 dctinuti
nu crau j andar mi angajati 13 Inchisoarca Ramnicu Sarat, ci persoa-
nc binc instruite anterior, care au avut drcpt mi siunc spccialii
uciderca accstora. in or ice caz, cstc putin probabil ea lcgionarii
sa fi inecrcat sa cvadczc, avdnd in vcdcrc prccautiile luatc.
Ineidentul s-a pctrccut in noaptca - sprc dimineata zilci de
30 noicmbric 1938, in padurea Tancabcsti (care sc afla intre
Ploiesti si Bucurcsti). in primclc aile dupa anuntarca mortii lui
LlJ ,.Oip itanul iI refuza pe Carol alll-lca' ' , in Historic, an II. nr,
28. martic 2004. p. 10-12.
1J4 Sturdza, llic-Vlad. Pribeag printr-un secol nebun. De fa
Lcgiunea Arhanghelul Mihail la l.egtunea Sfniilla, Bucurcsti, Editura
Vrcmea, 2002, p. 18.
60
Corneliu Codreanu, prin Bucurcsti circula zvonul ca maiorul
de j andarmi care a condus operat iunca ar fi primit 2 mil. de lei,
iar fiecare dintrc jandarmii Iusotitori cdtc 2 de mii de lci
135

AI. Gregorian , comandatul inchisor ii Jilava (unde au fost


adusi apoi cei 14 morti) a dcclarat in 1940 ca in momcntul in
care camionul a intrat pc poarta acesteia, pe la 9 dimineata, era
Insotit de motociclisti si doi comisari rcgal i. Dcccdati i ar fi
fost Ingropati in comun langa 0 paduricc de salcami in afara
zidurilor inchisorii, peste care s-ar fi ar uncat gunoaiclc ampla-
samcntului . Dupa acest moment, unul dintre cci doi comisari
ar Ii sunat la un superior, car uia i-a spus ca cci 14 au incercat
sa eva deze de sub escorta':", Indiferent de modul cum au fast
Ingropati, cstc ccrt ca in 1940, cand s-a efectuat des humarea,
s-a gasit Intr-adcvar 0 groapa comuns, iar cadavrele prczc ntau
plaga pri n Impuscarc.
In dupa-aruiaza dc 30 noicmbrie, a fast dat publ icitatii co-
mun icatul ofi cial privind tcntativa de evadare de sub escorts a
cclor 14 lcgionari: "in drcptul pudurii de la Ian. 30 al soselei
Bucurcsti-Pluicsti, aut omobilclc In care sc aflau dcti nutii au
fost atacate cu impuscaturi de nccunoscuti, care au disparut,
i n acel moment transfcrarii, profitand de faptul ca transportul
sc facca in automobile Brck tip, dcschise, pe timp de noapte si
ccata dense, au sarit din masini, Indreptendu-sc eu vadita intentic
de a disparca in padurc. Jandarmii , dupa somatiilc legale, au
fiicut uz de arma,,137. Atmosfer a printrc legionar i a fas t dcstul
de incerta, dcoarccc multora nu lc venea a crede ea a murit in-
tr-adcvar Codre anu. Fi indca stirile crau contradictorii, inca din
30 noicmbrie s-a avansat ideea cit ar fi cvadat, iar autor itatilc
doreau sa escunda aeeasta pcn tru a-i descuraja pc lcgionari' :".
us B '1- Z hari ' 75
. 01 a, a tarta, op. CIt. , p. .
D6 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 255/ 1940, f. 56.
m Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 352.
138 Totu, Vera, .jmplinirea destinulul", in Permanente, an IV,
nr. 5/2001.
6 1
La starea de incertitudine a contribuit si Elena Codreanu, sotia
lui Corneliu Codrcanu, care s-a dus la aflarea stirii la
lnchisoarca Jilava, unde i s-a comunicat cii nu a venit acolo
nici un mort in noaptea prccederua':". Initial s-a crezut ca au
fost omorati toti dctinutii legionari de la Rfimnicu Sarat, Insain
catcva rile rudcle unora au aflat ca sunt in v i a t a l ~ Dupa
publicarea comunicatului oficiat, nu a fost adoptata nici 0
rcactie, nici din partea legionarilor, dar nici din partca politi-
cicnilor sau a elitclor intclcctualc' :". Deja "problema" lui Cor-
neliu Codreanu nu mai prezenta interes, teama de represiune
contribuind mult la accasta atitudine.
Dupa 30 noiembrie 1948 in Miscarea lcgionara a aparut
problema "dispundcrilor" privind moartea "Capitanului". Se
consi dcra inca de atunci cii numai actiuni le legionarilor aflati
in libcrtate au cauzat actiunea radicala a autoritatilor. DC$i sc
crcdca despre Miscarca Iegionara cii reprezenta un organism
unitar, momentul acela de criza a provocat numeroase argu-
mcntarii privind dclimitarea de cele Intdmplatc. Chiar in randul
liderilor conduccrii clandestine s-au fonnulat ierarhii ale res-
ponsabilitatii, iar fiecare a inccrcat sa plaseze altuia decizia
privind actiunilc de sabotaj, considerate eauza mortii lui Cor-
neliu Codreanu. La nivclul organizatiilor j udetcnc, disparit ia
conduciitorului a rcprczcntat punetul maxim de picrderc a in-
crcderii si sperantci. Majoritatea adeptilor au parasit ideaturile
initialc, iar multi dintre liderii din Inchisori au scmnat de
teama adeziuni la politica noului regim. Din acel moment, 0 -
pozitia fata de Carol al Il-lea au condus-o numai cativa lideri
cxtrem de impulsivi, decisi sa razbunc actiunca autoritatilor
chiar cu pretul victii. Astfel ca, se va dcclansa un val de aten-
tate si tentative de asasinat, ale carer tinte erau chiar regele sau
mcmbri ai anturajului sau.
lJ9 Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 150.
'" T V " I lini ". \ . otu, era, ,, mp trurea... , In oc. CIt.
141 Sturdza, Ilie-Vlad, op. cit., p. 19-20.
62
Pcntru autoritati, disparitia fizica a lui Corneliu Codreanu
a reprczentat .xezolvarca'' unei spinoase probleme. Atat in ran-
dul legionari lor , cat si a cclorlalti opoza nti ai lui Carol al Il-lca, a
int rat teama de rcpresiunc. Inccpflnd cu deccmbric s-a iurcgis-
trat un val de adeziune la noul rcgim, ma i ales i n contcxt ul in-
fiintarii FRN. Majoritatea functionari lor st atului au aderat la
aceasta structura, in frunte eu ecle mai irnportantc per sonali tdti
ale culturii. Lcgionarii n-au ma i rcprczc ntat 0 problema pentru
stabilitatea statului pana in vara auului 1940 (cu cxccptia celor
radical i, care vor fi anihilati pana la Inccput ui lunii martie
1939). Majoritatea legionari lor care au aderat la noua politica a
statului au facut-o din convingcrc, deoareee crcdcau eil. nu mai
era cazul sa fie i n permanent conflie t cu aut oritdtilc. Acest seg-
ment s-a extras din cci vcniti in Miscarca lcgionara dupa j uma-
tatea ani lor 1930, cu noscuti de autoritat ilc locale si pasibili de
sanctiuni administrative. Celmai important fenomen a fost aecla
al noilor adcrcnti, nccunoscuti de organele Ministcrului de Inter-
nc, care s-au radicalizat au spr ijinit actiunilc de sabotaj prcga-
titc de legionarii rcfugiati la Berlin dupa primavara anului 1939.
Ul teri or decesului "Capitanului", lupta penlru eontrolul
dccizici in Miscarca lcgionara era deschisa in mod ofi cial. Dis-
poz iiiilc lui Corneliu Cadrcanu, foarte vagi, mai degrabii incur-
cau lucruri lc. in Miscarca legionara, scfia era un element de
baza, deoarece structure sc dorea a fi icrarhica. Lcgi onarii aveau
sefi inca de la nivclul cuibului, apoi scf de piasa, scf de jude],
scf de regi une. Conform dispozitiilor lui Corneliu Codreanu,
urmatorul conducator ierarhie ar fi fas t Gheorghe Cl ime. Se
pare cii dadusc indicatii in acest sens, un fel de testament nescris,
in care in fruntca listei de succesori statca Gheorghe Clime
142
.
Insa, inccpand din aprilie 1938, acesta sc afla Inchis aliituri de
rest ul conducatorilor importanti. Astfel ca, lupta pent ru putere
unnau sa a dea lidcri i din csaloanclc inferioarc si in primul rand
142 Perculcscu, Constantin, Miscarea Legionarii. Mit $i realitate,
Buc urcsti, Edilura Noua Alternative, 1997, p. 142.
63
fosrii scfi ai organizatiilor din teritoriu. Cel mai important cstc
faptul ca nu a existat un arbitru al accstci compctitii, iar ficcarc
si-a creat argumcntc proprii. Inpcrioada imcdiat unnatoarc mor-
tii lui Codreanu, accst i potcntiali lidcri nici nu prca aveau ee
conduce, dcoarccc organizatia era 0 umbra palida a celei din
1937 si trcbuiau sa giiseasca modalitati noi de contact cu tcri-
toriul, dar mai ales de actiune, in conditiilc vigi lcntci statului.
Dupa moartea lui Comcliu Codrcanu, politica autoritatilor
[aia de Icgionari s-a Imbunatatit in mod scmnificativ. Cu ex-
ccptia cclor radicali si acclora care nu dorcau sa semneze de-
claraIii de fidel itate [ata de rege, multi au putut sa sc intoarca
la veehile slujbe functionarcsti san sa act ivezc lara tcama de
perchezitii. Prin disparitia lui Comeliu Codreanu, statui a be-
neficiat de linistc pc plan intern, iar tinerii nationalisti nu mai
aveau un ideal de apara t. Treptat, ei s-au resemnat cu accasta
dispari tic, acccptandu- l pe monarh.
64
Capit olui 2
Noua eHta
Problema sehimbul ui de gcneratie in fruntea Miscarii le-
gionarc s-a pus inccpand eu valul de ar cstari printre conduca-
torii parti dului (apr. 1938) . in accl moment, Miscarca lcgi onarf
a trccut prin cca ma i scrioasa crizf de la Inf iintarc, deoarece
nici un lider dimas libc r nu putea emite prctcntii ca era legitim
pcntru a prclua rcsponsabilitatile organizatorice.
Princi pal ul responsabi l pentru vidul de autoritatc din pri -
mavara anului 1938 a fast Corneliu Codreanu, care nu a pre-
gatit "cadre" spccial izatc pentru a prelua functiile de raspun-
dcrc in caz de .nvaric''. La nivcl Iocal, conducator ii j udetelor
si rcgiunilor fuscscra schimbati periodic, pentru a nu sc ccnstitui
centre de putere cc ar fi putut crea prcsiuni. Corncli u Codrcanu
se inscria astfcl in Iinia liderilor de partide nationalistc cxtrc-
ruiste din Europa, care doreau putcrca numai pcntru ei si dueeau
o politica de izolarc a pcrsoanclor ineomodc. Documcntcle si
lucrtirilc de speeial itate publicatc pana in prezcnt nu rclcva
cxistcnta unci lupte pcntru purcre in per ioad a 1927- 1938, asa
eil. orice spcculatii, relatate anterior $i in Jucrarea de fata, nu au
sust inerc sol ida. Comeliu Codreanu efectuase ult ima .rotatic a
cadrelor" in pri mavara anului 1937, cfind au fost schimbati toti
scf ii de j udctc. Inai ntc eu cgtcva zilc de publi carea dccrctului
privind dcsfii ntarca partidclor politicc, Comcliu Codrcanu a
cfcctuat 0 noua impartire pe rcgiuni a Mi scarii lcgionare (IS
martie). Partidul .Totul pcntru Tara" fuscs c dcsfiintat eu 0
luna Inaint c si astfcl cstc de presupus cit noua organigrama trc-
buia sa asig ure functionarca ne-poli tica a organizatici in timpul
dictaturii regale. Numarul regiunilor lcgionarc a fost atunci re-
dus de la 13 la 9: Rcgiunea Muntcnia, Rcgiunea Oitenia, Rc-
giunca Dobrogca, Rcgiunca Moldova, Regiunea Basarabia,
Rcgiunea Buco vina, Regiunea Ardeal ul , Regiunca Crisana si
65
Rcgi nnca Timisoarn. in ficcarc rcgtunc, urma sa functicnczc un
comandamcnt lcgionar", Este de prcsupus ca din nou s-a operal
o schimbarc de lideri la nivcl regional, mai ales ca uncle judete
au icsit din vcchiul sistem de subordonare. Cel ma i probabil,
nu a fost timp sa sc consolidcze noi lc rclatii di ntrc .xcnt ru" si
organizatiilc locale, deoarcce dupd decretul de dcsfiintarc a
part idelor si intcrziccrca activitdtilcr politice, relatia icrarhica
din cadrul Miscarii Legionara nu a rnai functionat perfect.
Dupa arcstarea lui Comcliu Codrcanu. se va duce 0 IUPla
pentru putere intre lidcrii secundari ai Miscarii legionare si in
primu l rand intre fcstii scf de judete $i regiuni. Dcoarccc accas-
tfl Iupta s-a purtat in clandest initare, nu a cxistat niei un arbitru,
iar de eele ma i multo ori a fost 0 lipsa de eoordonare a actiu-
nilor, ca re a provocat rcperc ursiuni asupra celor aflati in inchi-
sori. indt de la inceputul .xompctitici'', era previzib il di ce ntrul
de putcrc care va rcusi sa asigure eel mai cfic ient rclatia eu
tcr itori ul uvea sfl fie castigator. Cu toatc ca inca mai traia Cor-
ncliu Codrcauu. existau par cri di nu mai putea scapa vi u din
dctcnt ic si ast fcl a exi stat $i 0 ncglijcnta pr ivind actiunile cc
putcau pune in pericol viata fost ilor conducatori.
lnccpand din toamna anului 1938. conducerca clandestine
a organizatici a intreprins actiuni violcntc contra stat ului, iar
autoritatilc au fost nevo ite sa rcact ionczc. Existau informatii ca
legionarii radicali prcgat cau activitati rcvo lutionare teroristc.
iar la adrcsa rcgclui si a inal tilor dcmnitari au fost emise scri-
sori de amcnintarc. Dupa moartea lui Comeliu Codreanu, cci
mai radi cal i dintre noi i lideri au pregati t un plan de lovitura de
stat. in acest scop au inannat cui burilc tcror istc, devenind peri-
culosi pcnt ro stabilitatca interne. De tcama, cei aflati in Inchi-
sori au preferat sa aderc la noul rcgim si sa afi nne d i au rc-
nuntat la vee hi le idealuri.
in cele din urma, statuI a rcusit sa nculral izczc factor ii de
, Zamfirescu, Dragos, Leginnea Arnanghetul Mihaii. DC' fa mit
la reulitate, Bucuresti, Editura Enciclcpcdica, 1997. P. 250-254.
66
instabili tarc, iar conducerca clandcstiua s-a rcfugiat in Genna-
nia, de unde astcpta un prilej favorabil pentru a cfcctua prcsi -
uni asupra lui Carol al II-lea.
1. /. "Como1l dame1Jfele de prigoa1l a
u

Dupa arcstarea lui Corneli u Codreanu, entuziasmul legio-


narilor de dupa alegerilc din 1937 a scazut drastic. Desi in aprilie
autor itatile nu intrcprinscscra masuri foartc radicalc pcnt ru a
ncutraliza Miscarca lcgionara, in tcritoriu chiar ,,!:.'Tadcle" legio-
narc au intrat in dcfcnsiva. Acest fcnomcn a fost rezultatul
politici i membership-ului practicata dupa 1936, conform careia
veehilc standardc de reerutare a membrilor au fost abandonate.
Prevedcrile initialc stipulau ca un Icgionar putca dcvcui mcm-
bru al organizatici numai dupa trei ani, limp in care trebuia sa
dovcdcasca faptul ea si-a insusit toate .cvalorile" organizatici si
mai ales ca era dispus la sacrificiu la activitate in ilcgalitatc.
Ccl mai afectat de situatia din aprilic 1938 a fost chiar Come-
liu Codrcanu, care a trimis de la Jilava 0 scrisoare pri n carc-si
anita dczamagirca si recomanda legionari lor urmariti de auto-
ril.ifj s,1 stca ascunsi timp de sase luni , timp in care el tsi va
ispasi pcdcapsa din .procesul Iorga" . De asemcnca, le-a reco-
mandat camarazi lor sa nu Intrcpr inda nici un act nccumpatat,
pentru a nu mari numerul eelor arcstati", in timpul proccs ului
din mai, acestc instructiuni au fost rcspeetate si de sefii orga ni-
zatiilor rcgionale, care au dispus legionarilor sa nu intreprinda
actc personale de razbunare, pcntru a nu fi afectata situatia lui
Corne liu Codreanu. Ei Ie-au comunieat subordonatilor ca. ultc-
Se va folosi pluralul, fiindca compcnenta .Comandamentclui de
pr igoana'' s-a modificat de multe ori, fimctje de arestarile facute de au-
torit.iti si de capacitatca noilor lideri de a-s! gasi domicilii clandestine.
2 Procesele lui Cornettu Zelea Codreanu, vel. II , ed. Radu- Dan
Vlad, Bucuresti, Edi tura Majadahonda, 2000, p. 44-45.
67
rior vcrdictului, se vor lua dccizii privind viitorul Miscani le-
gionare, insa atunci era pcriculos sa reactionczc, deoarece se
putca ajunge chiar Ia lupte de strada''.
Instructiunilc au fest insusitc de legionarii din tcritoriu, insa
sc poate spunc cfi accstora Ie-a fast si teams sa ristc a cventua-
1<1 crcstarc dacd ar f protcstat. Cci care au trimis rotusi scr isor i
..organelor'' de anchcta crau membri ncimportanti ai Miscdrii
legionare, facand gestul deoarece crau marcati de charisma lui
Comcliu Codreanu. Imcdiat dupa publiearca decrct ului de des-
fiintarc a partidclor politico, un general in rczcrvil a trimis un
protest rcgclu i pr in care dcplangca control ul prcsci, arcstarca
legionari lor si afirma ca singurii capabili sa asigurare ordi nca
intcma emu l uliu Maniu, generalui Ion Antoneseu si Comeliu
Codrcanu''. in general , astfel de scrisori erau anonimc, asa cum
a fast cazul si protestului unui grup de eleve de Iiecu din lasi,
care Invinovatcau Tribunalul Militar al Corpului 11 Armata ca
aducea acuzc ncdrcpte lui Comeliu Codrcanu. care, in vi ziunea
lor, era crou al tincret ului si regencratorul moral al natiuni{
Altcori . tot voci izolatc au acuzat justitia di. era in slujba Palatu-
lui di ducca 0 campanie ncdrcapta in care il afirma ca Zclca-
Codrcanu era st rain si se afla in slujba unor puteri stn1ine
6

in accste conditii, dace lidcrii de rang seeundar nu s-ar f


mobili zat pentru rcorganizarea structurii centrale de condu-
cere, ee l mai probabil Mi scarea lcgionara s-ar fi stins. Oricum.
indiferent de ee urmau sa faca noii conducatori, suucrum din
1937 a Miscarii Iegionare fusese eomplet dczasamblata, jar im-
pactul asupra clcctoratului nu ma i putca f anulat.
Primul val de arcstari facut printre conducatorii Miscarii
legi onare a fost bine pus la punct si a avut cficiema maxima.
J Ibidem, p. 49.
DANIC, Fond DGP, dosar nr. 25311939, f. 1-2.
5 Procesele Ill ; Corneiiu Zclea Codreanu, p. 90-91.
6 Ibidem, p. 72-76.
68
Ccle mai importante pcrsonalitari ale organizatici au ajuns in
ccntrclc de dctcntic lara incidcntc. Conducatorii de rang se-
cundar s-au mobilizat dupa noaptea de 16 sprc 17 aprilic si au
Incercat sa pecaleascn vigilcnta autoritatilor, cu toate di aces -
tea Ie cunostcau domici liile. Ca urmarc a accstui fapt , clita
sccundara a Miscilrii Icgionare (mai ales de la nivel local) a fost
ncvoita sa-si parascasdi familia si slujbele $i sa intrc in ilc-
galitatc. Cel mai probabil, daca nu ar fi ales accasta solutio, ar
fi fest arcstata $i condamnata la diferite pcdcpsc. Cci mai multi
dintrc cci ca re au organizat "Comandamentele de prigoana"
crau lideri locali radicali, care in timpul campaniilor electorate
avuscscra ciocniri cu j andarmi i sau care publicascra mauifcstc
ostile autoritati lor statului. in majoritate, crau functiouari pu-
blici, care nu si-ar fi gasit locul in cadrul nou lui rcgim datoritf
trccutului lor tegionar, cunoscut de autoritari.
Preotul Ion Dumitrcscu-Borsa fuscsc sccrctar general al
Partidului .Totul pentru Tara", iar la sfarsitul anul ui 1936 a
fac ut parte din gr upul legionarilor care au plecat sa lupte pe
frontul nat iona listilor din Spania. Era un apropiat al lui Cor-
neliu Codreanu $i al lui Gheorghe Clime, insa nu a fost arcstat
in noaptea de 16 spre 17 aprilie 1938. La aflarea stirii privind
arestarilc, a fugit de la domiciliu, iar fami lia si-a lasat-o in grija
lui Victor Biris (fast procuror la Oravita, care a fast dat afara
pcntru ca nu a votat Constitutia din 1938). Ion Dumitrescu-
Borsa a intrat in clandestinitate alaturi de Titi Cristescu, iar
pentru Iuceput s-au ascuns la parintii acestuia din urma, in
cartierul bucurcstcan Tc i. Deoarcce rcscdinta parintilor lui Titi
Cristescu nu era cunoscuta de autori tilti, pcntru 0 perioada eel
doi au putut locui acolo lara probleme, pana la organizarea
primului .Comandamenr de prigoaua'".
Ion Antoniu fusese prcscdintclc cercului st udcntcsc Bucu-
rcsti, iar in aprilic 1938 exercita profesia dc avocat. Dcoarece
7 Dumitrcscu-Borsa. Ion, Cal troian intra muros. Memorii
legionare. Bucurcsti, Editura Lucman, f.a., p. 234.
69
activa de mult timp in Capi tala, dispunca de lcgaturi si putea
coordon a rcorganizarca. in plus, avca ~ i pos ibilita tca de a-si
ascu nde domiciliul. probabil prin rclatii de famil ie
l
.
Un alt lider secundar era Ion Belgea, ell functii in organi-
zat ia Bucuresti a partidului .Totul pentru Tara" inain te de des-
fiintarc. Fusese bibliotecar la Academia Romana si dispunea
de uncle rclatii prin care putea s ~ i sch imbe frccvent domici-
liul' . inainte de arestarca lui Comeli u Codreanu fusesc scful
sau de Cabinet".
Horia Sima, unul dint re liderii din teritoriu care <IU pus
hazeIe "Comandamentului de prigoanit", a intrat rcl ativ rcpe-
de i n vizorul autoritati lor. Dcoarece nu era considcrat un
persona] foarte important al Miscarii lcgionarc nu a fast arcstat
in primul val. cu toatc ca era urmiirit de auroritati in penna-
ncnta si i se cunostca rcscdinta!' . Ulterior a fa st arcstat la do-
miciliu. pazit in permanents de un jandarm, palla cand urma sa
se c1arifice situatia lui . in rata acestci rcalitati, a deci s sa intre
in clandcstinitatc ~ i a fugit de sub paza, ascunzandu-sc pcntru
catcva zilc la Episcopi a grcco-catolica di n Lugoj". Hori a Sima
era unul dintrc mcmbrii vcchi ai Miscarii legionare, int rdnd in
organi zati c in toamna anului 1927, pc cand era student la Bu-
curcsu". Ca student a fost consilier al Uniunii Nationalc a SIU-
dcnti lor Crcstini din Romania (in cont inuarc UNSCR)u, dupe
8 Procesele iui Cameliu Zelea Codrean u, p. 139.
, Ibidem.
lD Ibidem, p. 115.
II DANIC, Fond DGP, dosar 1lT. 17/ 1937, f. 107.
11 Sima, Har ia, Sfiir$itulllllCi domnii songeroase (10 decembric
1939-6 seprembrie 1940) . Lupta Miscii ri i Legionare contra regi-
mului Carol II, Constanta, Editura Metafor a, 2004, p. 135-236.
U Sima, Hor ia, .Jntcrviu acordat reviste i franceze najionaliste
Rivarol, din 12 ~ i 19 august 1965", in Tara si Esilui, an II, nr. 6, I
aprilie 1966, p. 2.
14 Sima, Horia, .Jntcrviu acordat cotidianului II secolo d'I talia,
organul Miscarii Societe Italicne, 21 octombric 1969", in ram si
70
care in 1932 a fast numi t profcsor la liccul din Caranscbes. i n
accst eras a pus bazcle primcJor organizatii legionarc, deve -
nind scful judctului Caras in acclasi an". in 1934 S-il mutat la
Liccu l "Coriolan Brcdiccanu" din Lugoj si a deveni t scf al
judetului Severin. A fast ridicat la "gradul" de comandant lcgio-
nar de Corneliu Codrcauu in 1935, eu ocazia numirii in functia
de scf al Regiunii a X-a Timisoara". Rapoartclc autoritat ilor
politicncsti locale il prczcntau drept un foartc abil conduciitor.
mai ales datoritf propagandci facutc in rf indurile taranilor.
Documentele rclat caza ca rccrutarea mcmbrilor se facca dis-
cret, prin propaganda de la am la am, pcntru ca noii adcrcrui sa
nu fie cunoscuti de autoritat i. In accleasi rapoartc, nuclcul con-
stituit de Horia Si ma in Regiunea Banat era considcrat foarte
periculos pcntru ordinca publica in cazul in care s-ar fi rcalizat
o schimbarc de rcgim'". Datorita calitatilor sale , Haria Sima a
ramas la conduccrca judetclor Severi n si a Regiunii a X-a Timi -
soara !;'i dupa reorganizarea din 1937 eu toate cii tcndinta gene-
rala era de .fotatie a cadrelor". Proccutual, regiunca condusa
de Ha ria Sima s-a plasat pc locul al doilea pc tara la alegerilc
din 1937, cI devenind unul dint re cci mai tincri dcputati.
Nicolac Petrescu era de ascmcnca unul dintrc organizatorii
abili ai Miscarii legionarc la nivel local. Dcvcnisc membru in
timpul studcutiei la Bucuresti, in 1928. Fiind original' din Faga-
ras, cat l imp a fast student a impulsionat organizarea legionari -
lor din acel judct. Dupa co a tcrminat facultatea ( 1932) a deve nit
profesor de lieeu la Alba-Iulia, dupa care s-a mutat la Sibi u
l ll
.
Exilui, an VI, nr. 12, noiembric-decembric 1969, p. 3-6.
15 Pctculescu, Constantin, Miscarea Legionarii. Mit si realitate,
Bucuresti, Editura Noua Altemativa, 1997, p. 142-147.
Mifcoveanu. dr., Serban, Corneliu Z. Codrcanu attceva decal
Haria Sima, vol. I, Bucurcsti, Editura Crater, 1996, p. 38.
17 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 17/1937, f. 108- 109.
18 Sima, Horia, .Docurncntare. S-a stins si Nicolae Petrescu.
Ci rculara'', In Tara si Exitul. an V, nr. 5-6, manie-aprilie 1969, p. 24.
71
in 1936 orga uizatia Sibiu a pr iruit dispozitic de la Bucuresti sa
tiparcasca lucrarca lui Corucliu Codrcauu, Pentru Lcgionari,
dcoarccc In Capitals Il U a put ut trcce de ccnz ura. Prof itand de
unele rclati i, Nicolac I'ctrascu a rcusit sa obti nil aprobarca
procurorului militar, care l-u sfatuit sa 0 tiparcascf rcpcdc. A
lucr at chiar cl la corcctura, ala turi de 0 cchipa rcst rdnsa, si a
rcusi t sa scoata cartca tara intervcntia ccnznrii '". Dupa .rotajta
eadrclor" di n 1937, Nicol ae Pctrascu a devcnit scful Rcgiunii a
IX-a Sibiu
20
. in rnomcntul valului de arcstari, acosta a scapat
deoarecc avca pc rol doua procese de Ies majestate (la Sibiu si
Craiova) si autoritatilc ercdeau ca va fi condamnat in urma
accstcra . i n cele din urma, a fost achitat in ambclc cazuri , dar
dupa al doilea proces a intrat i n clandcs tinita tc si plccat Ia
Bucurcsti".
Autoritatca noilor conduciitori a fas t intarita la jumatatca
lunii iulie de prczcnta in .Comandamcntclc de prigoana" a doi
lidcri importanti ai partidului, arcstati in scara de 16 sprc 17 a-
prilic - Vasi le Cristescu si Alcxandru Cantacuzino. Hi au rcusit
sa fug[1de sub cscort a in noaptea de 16 sprc 17 iun ie, in timp
ce crau transfcrati de la Mierc urea Ciue sprc Jilava in vedcrca
procesufut" . Pcntru a cvada, cei doi , care sc aflau singuri in-
rr-un eompart iment de tren, au sarit pc gca m in drcptul Brase-
vului . dupa care s-au dcsparttt ". Vasile Cristescu a icsit destul
de in unna cvadarii, lovindu-sc gray la fatil in mo-
mcntul impactului eu sol ul . S-a dcplasat eu greu la locuinta
legionarul ui Nicolae Cons tant in din Brasov, unde a stat timp
de doua saptamani. Nu a iesi r din ascunzatoare sa, luand lege-
rura ell Bucurestiul pri n intcrmcdiul organi zatiei locale, con-
19 Chioreanu, Nistor, Monninte vii, lasi. lnstitutul European,
1992, p. 29.
' " S' H" 1 . 24 una, ona, In OC. ctt., p. .
21 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 33.
!! DANIC, Fond DGr , dosar nr. 15/ 1938, f. IS3.
23 ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 56.
72
dusa de un anume 13ordeanu
H
.
Vasile Cristescu fusese inaintc de arestare profesor de
istorie la Liceul "Gheorghe Lazar" . in acclasi timp era asistcn-
tul lui Vasile Parvan la Univcrsitatea din Bucurcsri, fiind 0 ta
nara spcranta a arhcologici romancsti. Era unul dintrc cci mai
importanti intclcctuali ai Miscarii lcgionarc avea 0 pozitic
politi ca rcmarcabila in organizatic.
Alcxandru Cantacuzino facca cl parte din cli ta lcgiona-
ra, fiind exponent al ar ipi i aristocraticc a eonducerii . in acclas i
timp, era unul dintre cci mai cxtrcmisti dcctrinari, iar idcilc sale
intrau de multe ori in contradic tic eu ale cclorlal t i conduciitori.
Alcxandr u Cantacuzino orga nizase Congrcsul Studentesc de la
Targu Mures di n 1936 si gcs t ionasc formarca .cchipclor de sa-
crificiu". Dupa cvadarc, acesta se stabilise in Bucurcsti , unde
rcusca sa se ascunda de vigilcnta autoritatilor prin intenncdiul
rudclor sale, pe care organc1e Ministcrului de Interne nu in-
drazncau sa Ie pcrchczijioneze'".
Lista s-a cxti ns ulterior eu pcrsoanc venite din csaloancle
sceundare ale miscerii , majoritatca intrand pentru prima data
in prim-planul organizatici. in general, mcmbni .Comanda-
mentclor de prigoana" au fost unit i dc senti mente cxtrcmistc
crau di spusi la sac rifici u. Ei au fest avantajati de fapru l cii crau
exponcrui ai organizatiilor locale, stabilind mai user si mai di s-
eret contactul cu acestca. Supravictuirea .Comandamcnrclor de
pr igoana'' s-a datoral in marc part e rcactivarii sistcmului cotiza -
[iilor, dar si sprij inului finan ci er veni t dc la Asociatia .Prictenii
Lcgiunii", care a continuat sa crcada in idcaluri le cxt rcmiste,
ehiar in moment ul in ca re Miscarea legionara se radieali zasc.
Problema eonduecri i Miscarii legionarc nu se pusesc pana
in 1938 din punet de vedcrc inst itutional, ea in cc1c1alte partidc,
dcoarccc fondatori i ci au acecptat ca avcau un conducator unic,
24 Ibidem, dosar or. 252/ 1940, f. 164.
H Ibidem, dosar or. 15/1938, f. 184.
73
iar lcgitimitat ca lui a rcprczcntat un subicct tabu. Cu toate di se-
lui Panidului ..Totul pcn tru Tara" nu a fast Comcliu Codrea-
nu, ci Gheorghe Cantacuzino-Granicerul. apoi Gheorghe Cli-
me, ..Capitanul'' a ramas lidcrul spiritual incontestabil al mi sca -
rii. Comcliu Codreanu s-a ferit sa dctina functii administrative
in cadrul organizatiei, probabil pent ru ca autoritatile sa nu-l
poani face rcsponsabil dc abuzurile lcgionarilor.
Codrcanu a inccrca t sfl cxti ndf orga nizarca patcmali sta de
lu nivcl central si in celulclc de baza ale Misciiri i Icgi onare -
cuiburilc. Conform dispozit iilor lui, oricine put ea pune bazclc
unui cui b dace sc dovcdca un bun organi zator, dcvcnea seful
accstuia. in cadrul Mi scarii lcgionare, conducatorii organizati-
ilor local e nu aveau nevoie de invcstirea conduccrii centrale,
iar promovarca se faceau in unna unci competitii interne, in
care cfistiga eel mai bun mobi lizator. Membrii cuibului crau
rcs ponsabili in pri mul rand i n fata scfului de cuib, iar mai apoi
acosta raspundca pcntru actiunil c grupului sau in fata super i-
orilor ierarhici
26
in caz de activitatc in ilcgali tatc, cuibur ile de
pc 0 anumitii raw se puteau mob iliza la nivel local, rara inter-
ver ni a .xcntrului" tsi duceau activitatca in funct ic de icrar-
hi ilc pe care Ie stabilcau ad-hoc. in accstc conditii, .xcntrul"
trimi rca numai anumitc mcsaje, tan'! sa fie ncvoic sa aiba con-
tactc pcrmancnte eu teritoriul. Aceasta era difcrcnta organiza-
torica fata dc partidele pol itice, care erau pennancnt in contact
oficial cu filial clc din tcritoriu si care in caz de ilcgal itatc nu
mai put cau Intrcprindc nici un fel de activitat i.
Cu toate eli dispozitiilc oficiale ale lui Corneliu Codreanu
dadcau libertate de organizarc cuiburilor, icrarhiilc erau bine de-
finite, pentru ca situatia sa nu scapc de sub control. Daca mcm-
brii cuiburilor acccptau sa activeze si in ilegalitate, trcbuiau sa
execute ordincle .xentrului'' rara a face comcntarii si rara a sc
implica inegal. Conform regu lilor stabilirc de la "centro", "toti
16 Zelea-Codrcanu, Cornetiu, Pel/tnt l.egionari, vol. I, Bucu-
rcsti. Editura Scare, 1999, p. 263.
74
Icgionarii vor avca a singura pitrerc", iar .ncexccutarca unui
ordin constituie una di n ccle mai mari grescli posibi lc':". Cor-
ncliu Codrcanu nu acccpta nici 0 abatcre de la dircctia stabilita
in condini "de avaric" si astfel sustinca ca Icgionari "vor mer-
ge uniti chiar pc un dru m rau (grcsit), pcntru ca drumul eel mai
rfi u estc dczunirea,,211. Pentru legionarii care rsi insuscau idea-
luri le lcgionarc pana la capat, exeeutarea unui ordi n era ,,0 chcs-
tiune de onoare?".
In moment ul in care s-a pus problema rcorganizarii mis-
carii in conditiilc dctcntiei prineipalilor Iideri, cam accasta era
prcgat irca ideologies a Icgionari lor. Bxista 0 oarccare ccrtitu-
dine a tnsusiri i aeestor principii, deoarecc membrii organizatiei
inainte de a fi pr imiti i n cuiburi trcbu iau sa parcurga 0 pcrioa-
da dc prcgatirc ideologica . Avfind in vcdcre imprcjurarile di n
primavara anului 1938, era ccrt ea numai elementele cele mai
cxtrcmistc sau indoctrinate erau dispuse sa sc organizezc la
nivel local clandestin, pentru a intra in legatura eu noi i scfi de
la Bucuresti.
Dupa arcstarca lui Corneliu Codrcanu si a principalilor li-
deri, eonducerea forma la a Miscarii leg ionare a luat -o eel mai
ina lt "grad" lcgionar aflat in libertate - Radu Mir onovici (con -
fonn dispozitiilor "Ciipitanului"i
w
. Ierarhic, cI era Comandant
al .Bunci Vcstiri", fiind $i Intemcictor al Legiunii . Deoareee era
ciiutat de autor itati, nu putca sa organizezc eadrclc atlate in
libcrtate $i statea ascuns. La 30 aprilic a avut lac pri ma Int runi-
rc a "gradclor" Icgionarc, in urma convocarii facute de Andrei
Ioncscu, Intr-un imobi l necunoseut de autoritati (in strada Olta-
rului nr . 3). Rcspectiva intrunirc a avut doar rolul dc analiza a
27 Zelea-Codreanu, Comeliu, Carticica sefulut de euib, Bucu-
resti, f.e., 2000, p. 27-54.
28 Ibidem, p. 46.
29 Ibidem, p. 30.
30 Palaghita, Stefan, Garda de Fier sprc reinvierea Romdniei,
Bucuresti, Editura Roza Vanturilor, 1993, p. 110-1 11.
75
cfcct ivclor disponibile, dcoarccc inc:"! nu sc stabil ise legal sta-
tutul fina l al lui Comcliu Codreanu. Prescdinte al adund rii a
fest Ion Belgea si au mai participat : Radu Mironovici , Nicol e-
(a Nicolescu, Victor Dragoruircscu. Andrei Ioncscu, Ti ti Cris-
tescu, Ion Dumitrescu-Borsa, Val eriu Card u, Ion Antoniu, Ste-
lian Stanicel, lon-Victor Vojcn, Nicol ac Horodniceanu, Lucia
Trandafir, Horia Si ma et c." Cci prczenti erau membri ai cui -
bur ilor din Bucurcsti, cu cxceptia lui Il oria Sima, care era sin-
gurul comandant Icgionar di n provincic prczcnt la int ruuirc. El
rcusisc sa fuga din Lugoj , dupa cc a stal douf zile la Episcopia
grcco-catclica din aceI e ras, iar ulterior locuind Ia cunost intc
ale sale din Capitalil. Horia Sima a fost desemnat sa stabilcas-
cii lcgaturilc cu provincia, intrucat nu era cunoscut de cadrele
Ministcrului dc Interne din Bucurcsti. Mai avca avantaj ul ca
locuia la pcrsoanc care nu avcau lcgatura cu Mi scarca Icgiona-
ra (dcoarece se nascusc si crescuse in Bucurcsti, avea multe
cunosrintc in Capitu la, care nu stiau cii era legionar si ca era in
confl ict cu autoritatilc statului). Pe I<in'ga Horia Sima. in pri-
mul "Comandamcnt de prigoana" au mai intrat lordachc Ni-
coara, Ion Antoniu $i Ion Belgea (scful grupului)".
Activitatca aeestui grup era ingrcunata de dcsfasurarca pro-
ccsului lui Comcliu Codrcanu, dar si de risipirca nucleului de
sust incrc. La SCUlt timp dupa int runirc, Radu Mironoviei a fost
arcstat ;;i transferal cu domicil iul obligatoriu la Micrcurca
Ciuc
B
. Ion Dumitrcscu-Borsa a fost nevoit sa fuga in Basara-
bia, iar pcntru sigu ranta si-a procurat 0 idcntitate falsa
H
,
Activitatea .Comandamcnrului de prigoana" nu a fost
foarte intcnsa in mai si iunic, deoarece dupa eondamnarea lui
Cornel iu Codreanu a unnat val ul de desolidarizarc fat<i de Mis-
carca legionara. in tcritoriu, Horia Sima stabilise doar uncle con -
31 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 262/ 1940, f. 85,
n Palaghili'i , Stefan, 01'. cit., p. Ill ,
n Ihidem .
Dumitrescu-Borsa, ton. 01'. cit, p. 238.
76
tacte firave in Banar", undc fuscsc scf de regiune pana in mo-
mentul desfiintarii Partidului .Torul pentru Tara" . Deoarece
Ion Bcl gca a fa st are stat si tran sferat la Micrcurea Ciuc, la 16
iunie s-au i ntrunit din nou comandantii legionari pcntru a de-
scmna un nou lider al grupului . Gheorghe Cli me (aflat in in-
chi soare), dupa cc a aflat ca Ion Belgca a fa st arcstat, l-a nomi-
nalizat pe Ion Antoniu. Insa a fost prins si cl de aut ori tati ca-
teva zile rnai tarziu. Pcntru moment, conducerea "Cornanda-
mcntului dc prigoaua" a fost luatf de Constantin Papanace
(conform unci liste trimisa de Gheorghe Cl ime)36. Acesta nu a
put ut intrcprinde practic nici 0 masura, fiind arcstat la 25 iulic
(grupu l macedonenilor din Miscarea lcgionarf era acuzat ca
prcgatca asasinarca regelui cu ocazia funerariilor reginei Ma-
ria)" . Cu toate ca a fost cliberat la catcva zile, ncavaud lcga-
turi dircctc cu student! macedoneni cxt rcmisti care pregateau
inca din rnartie atcntate contra inal tilor dcmnitari, Constantin
Papanaee a trebuit sa piece din Bucurcsti sa se ascunda in
provincie. Haria Sirna era la Inccputul lunii august singurul
mcmbru al .Comandamcnrul ui de prigoana" activ, reusind sa
stabilc asca lcgaturi cu judctclc din Transilvania si Bucovi ne.
in dcmcrsul sau a fast ajutat si de Nicolac Pctrascu, care in iulie
intrase in clandestinitate si venise de la Sibiu la Bucuresti pcntru
a ajuta la rcorganizarca Miscarii lcgi onarc". Dupf arcstarca
lui Iordache Nicoanl la inccputullunii septcmbrie, Haria Sima
a rcusi t sa controleze si organizatiile din Capirala".
Cu toatc ca nu era printre liderii cunoscuti ai Miscari i
Icgionarc, Horia Sima intcrceptasc de facto conduccrca in vara
anulu i 1938, prin lcgaturilc pc care lc stabilise cu organizat iile
teritoriale. in luna septcmbrie s-a produs 0 noua reorganizare a
35 Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu, p. liS.
36 Milcoveanu, dr., Serban, oj). cit., p. 45-46.
37 Palaghita, Stefan, op. cit., p. [1 1.
"C1 N . JJ
. uoreanu, Istor, op. cu., p. .
39 Procesele lui Comeliu Zeiea Codreanu, p. 116.
77
"Comandamcnt ul ui de prigoaua", in conditiilc in care Va sile
Cr istescu si Alcxandru Cantacuzino cvadascra. Dupa mutarea
lui Comeliu Codrcanu de la Doftana la Ramnicu Sarat, contactul
eu aeesta sc putea face mult mai user prin sotia sa care avea
dreptul sa-l viziteze de cate or i solicita. In accste conditii,
lidcrul spi ritua l al Miscarii lcgionarc putea deveni arbitrul
ccntrclor de putere din .Comandamcmul de prigoana", eu
toate ca in mod oficial a facut numc roasc apeluri la linis te.
Ha ria Sima a spec ulat din timp accst moment, iar impreuna cu
Constantin Papanacc a preluat inca din vara ingrijirca sotici lui
Cod reanu. Prin intennediul accstcia, Horia Sima a cerut aeeep-
lui scfului Icgionarilor sa prcia conducerca organizatici, dcoa-
rece nu era cunoseut in Bucurcsti. Pcntru a ca pata importanta,
ccrcrca sa a fest facuta printr-un bilct seris de Ion Dumitrcscu-
Borsa, care se intorscsc din Basarabia [avfind acordul lui
Constantin Papanaee). Horia Sima i-a ma i transmis lui Cor-
nel iu Codreanu cii in aceasta cali tate oficiala putea sa organi-
zeze si transport ul in siguranta al lui Vas ile Cris tesc u de la
Brasov la Bucures ri, pr in lcgaturile pe care Ie avea in terito-
riu' ". Cererca lui Horia Sima nu a fost satis facura de Iidcrul
legionar in totalitatc, in scnsul ca I-a desemnat pc Vasile Cris-
tescu sa preia conducerca .Comandarocnrul u; de prigoana''.
Tot usi, conform dispozitiilor lui Corneliu Codrcanu, Haria Sima
a devenit in mod oficial responsabil cu organizarea tcritoriului
trebuind sa sc sfatuiasca si cu Constant in Papanacc". Noi i
structuri i s-a adaugat si Alexandru Cantacuzino. Pe fondul
unei rcorga nizari la ni velul cuiburilor, mcmbrii "Comanda-
mcntului de prigoana" au condus in corpore campania de pre-
si uni asupra autoritatilor din toamna anului 1938.
40 Dumitrescu- Borsa, Ion, op. cit., p. 240-24 1.
41 Papanace, Constantin, Cazul Horta Sima si Miscarea Legio-
narii (ultima discutie avula Cli [ostui Comandant), f.l., Bditura Elisa-
Yaros, 1998, p. 1920.
78
Dcsi "Comandamcntele de prigoaua" de la Bucuresti sufe-
reau numeraase modificari de structure datorate dcscopcririi
lidcrilor, rcorganizarea in tcritoriu a deeurs rclat iv bine, dato-
rita pregatirii idcologice cxpuse mai sus, dar cxpcricntci le-
gionarilor vcchi care mai trccuscra prin pcrioade de clandcs-
tini tatc. Chcia mobil izaui cfieiente a membri lor extrcmisti ai
Miscarii legionarc a fost organizarca rclativ profcsionala a or-
ganizat ici. Cclc patru .x orpun'' lcgionarc: al iutclcctual ilor, al
st udcntilor, al muncitorilor al clevilor au putut sa se rcorga -
nizczc tanl intcrvcnti a .xxmtrului", ci doa r la semn alul aces-
tuia. "Comandamente lc de prigoana" au avut rol ul de a asigura
coordonarca activitatilor, dar de a clabora strategii de actiunc.
Activitatca intclectual ilor in timpul pcrioadci de clandes -
tinitate din 1938- 1940 s-a redus aproape cxclusiv la nivelul Bu-
curcstiului, dcoarccc aici puteau ofcri informat ii importante pri-
vind plan urile autoritat ilor. In Capi rala, accstia crau incadrat i
in asa- numitul Corp al .Razletilor", din care faccau parte doc-
tori, avocati, functionari, prcoti etc., grup care actiona individual.
Prin infonnatiilc pc care Ie obrineau panicipand la diferite acti-
vitati culturale, sport ive sau artistice, i-au infonnat pc membrii
"Comandamentelor de prigoana" dcsprc intcntiile guvcmului
si ma i ales desprc stadi ul urmaririi noi lor lideri lcgionari' ".
St udentimea constituia unul din elemcnte le de baza ale
Miscarii lcgionare inca de la fondare, dar abia in 1936 UNSCR
a putut fi controlata excl usiv de nat ionalistii extremis ti. In spe-
cial studcntii de la Drept Medici ne s-au indreptat spre Mis-
eare a lcgionara, fiind "clemente" radicale. Ei crau in majori-
tate fii ai paturii de mij loc de la sate (preoti, invatatori, tArani
insta riti) si de la erase". Din Corpul Studcntesc Lcgionar (CSL)
s-au rccrut at "clemente" violcnte care prcgatcau atentatc asupra
42 DANIe , Fond DOP, dosar nr. 28011938, f. 2-5.
4.1 Heinen, Armi n, Legiunea Arhanghelul Mihail. Miscare
sociaki si orgoniuuie potittca. 0 contributie la problema fascismului
international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 376.
79
dcmni tarilor statului. Ei sc organizau relativ repedc in faculrati
si avcau avantajul canu putcau fi idcntificati imediat. Studen-
tii care nu locuiau la camino nu se trcccau in cfi rtilc de imobil
si astfel erau greu de controlat. Propaganda lor sc dcsfasura in
univcrsitati, ciimine studcntesti snu cu prilejul divcrsclor confc-
rintc. Organizarca era rcalizata pe facultati, iar in intcriorul aces-
tora pc scctii". in pcri oada clandcst initdtii, in uuivcrsitati s-au
facut grupc de studcnti Icgionari in funcpc de regiunile din care
provencau, pentru a facilita propaganda in provincie.
Corpul Muncitoresc Lcgionar (CML) a fost infiintat in 1936
si a rcusit sa reeruteze 0 mare parte a muncitorilor care nu au
adcrat la principi ilc comuniste. Multi dintre mcmbrii CML crau
muncitori de prima general ie, mai slab salarizati traind in
conditii Prineipalcle eentre ale organizatici au
fost in Bucurcsri, Valea Jiului, la Uzincle Astra Arad, IAR Bra-
sov, in porturile Galati, Brai!a, Constanta si Gi urgiu, la intrc-
prindcrile pctrol icrc de pe Valea Prahovci. in per ioada clan-
dcsti nitatii, din randurilc lor au fost recrutatc .echipc de sa-
crificiu" (folosite in mica rnasura pana in septcmbrie 1940).
Principalul aport al CML a fa st eel financiar, deoarece mun-
citorii calificati castigau destul de bine si s-au ararat dispusi
sa-s i achite la timp cotizatiile'".
"Fraliile de Cruce" (FdC) activau in randu l clevilor de
liceu, iar importanta lui nu a fost eu nimie mai redusa dedit a
celorlaltor corpuri. Accasta organizatic din interiorul Miscarii
legionare a fost struct urata de Gheorghe Istrate dupe 1935.
Organizarca era ascmenea cuiburilor, insf la nivcl ul claselor
de liccu. Ca si in cuiburilc de legionari, obtinerea stat utului de
membru FdC se facea in urma unui stadiu de pregatire. Blcvi i
sub 14 ani erau numit i .Fratiori de Cruce" si luau cunostinta
de principal clc clemente ale doctrinei legionarc. Stadiul prcga-
DANIC, Fond DGP, dosar nr. 28011938, f. 16-18.
45 Heinen, Armin, op. cit., p. 380.
DANIC, Fond DOP, dosar nr. 280/193 8. f. 19-23.
80
titor de intrarc in FdC sc facca in cadrul ,.Manunchiului de
pricteni", dupa care, in unna unci cxaminari privind lns usirca
doctrinci asupra caractcrului, sc putea patrundc in organiza-
tic . in general, in ficca rc rcscdinpi de jude] cxista 0 organizatie
FdC, dcoarcee cxista eel putin un lieeu . Absolvcntii FdC ur-
mau sil dcvina legionari dupa ee impl incau 18 ani, iar daca de-
vcneau studcn]i intrau in CSL47. in 1936, aproxirnativ 2% din
clcvi i Iiccclor crau iuscri si in FdC, dar probabil numar ul
simpat izanti lor era mul t mai marc". in timpul clandcstinitat ii,
orgauizatiilc FdC crau eelc mai active, deoarccc rcalizau trans-
ferul corcspondentci dintrc emisarii "Comandamcntelor de pri-
goana'' si organizatiilc locale. Pcntru ca crau banuiti de activi-
tali legionare in mai mica masura dedit alrc categorii, elcvii de
lieeu au asigurat suportul comunicational al activitatilor din
pcrioada 1938-1940. Ei nu au participat la actiunilc radieal-
teroristc dccat in eazur i izolate'".
in anii ilcgal itatii .carliste'', principala modalitate de men-
tincre a spcrantci Icgionarilor a fost lansarea de zvonuri . in pew
rioa da intcrbclica raspdndirca infonnatici se facea cu mijloacc
rudimcntarc, iar radioul era la lnccput. in sate, prcsa scrisa ajun-
gea de cele mai rnulte ori eu intarzicrc. Astfcl ca, pr in difcriti
emisari informatiilc despre Miscarca lcgionara ajungca la mcm-
brii cui burilor, dcformatc de multe ori pentru ca organizatiilc
loca le sa nu rcnuntc la atasament ul fata de Legiunc. in peri-
oada 1938-1940, pr ineipala "t inta" a zvonurilor in Miscarca le-
gionarf a fost Comeliu Codreanu. Despre accsta se spunea ca
era in siguranta, iar Indata ce contextul intern 0 va permite sc
va impune in fruntea guvernului . Irncdiat dupii pronu ntarea sen-
tintci de condamnare, lcgionarii din tcritoriu au primit unele in-
47 Rosca, Nicolae, Ce este Friitla de Cruce. Origini-Organizare-
Doctrine, 2004, <www.fgmanu.orgJdoctrinalfrat ia-pagl.htm>(30 ia-
nuarie 2004).
48 Heinen, Armin, op. cit., p. 375.
49 DANIe, Fond DGP, dosarnr. 280/1938, (3.
81
fonnaui con form carora Codrcanu sc afla in Gcrmania, deoa-
rcec fugisc imprcunit ell direetorul Inchisorii Jil ava in timpul
proccsului'". Tactica aceasta era folosi ta pent ru legionarii care
avcnu dubii privi nd continuarca activitiltii in conditii de ilega-
Iitate. Pcntru eei convinsi ca Miscarca lcgionara putca cuecri pu-
terca pr in actiuni violcnte (in special in j udctcle din Transilva-
nia unde avca colaboratori Horia Sima), sc trimitcau mcsaje con-
form carom autoritat ilc se purtau dur eu Corncliu Codrcanu",
dcsi mcsajclc acestuia din inehisoarc afirmau contrariuI. Chiar
inai ntc de 30 noiembrie 1938, in uncle rcgiuni s-a lansat zvo-
nul ca autor itatilc l-ar fi omorat pc Comeliu Codrcanu - probabil
pcntru a se recruta noi adepti pentru cclule le teroriste $i pentru
a spori motivatia radicahlor" . Dcbusolarea produsa de strate-
gia .Comandamcnrclor de prigoana" a fest marc, caci, chiar dupa
moart ca lui Cornel iu Codrcanu, mul ti IlU crcdeau in comunic a-
Ide oficialc, astcprdnd mcsaj c de la 11011a condueere clandest ind.
Rcorganizarca Miscani lcgionarc in tcritoriu a Inccpur la
sc urt ti mp dupf condamnarea lui Corneliu Codreanu si a fost
condusa de mcmbrii .Cornandnmcmclor de prigoana" in toate
fazelc accs toru. Pcntru inccput, rcorganizarca a fast coordo na-
Hi de lordache Nicoa ra si Victor Dragomirescu, care aveau lc-
gaturi mai ales in randul studcntilor din Bucurcsti. in vizi unca
lor, punetul forte al actiuni rrcbuia sa fie Corpul "Mota-Marin".
Acesta fuscse infiintat in 1937 de Comeliu Codreanu si sc do-
rca a fi un organism de natura paramilitara al Miscarii lcgio-
narc. in faza initiala au Cost rccrutati tincri eu alura atlctica, dar
opozit ia autoritatilor fata de 0 ascmenea struct ura radicals a
sistat organizarca. Totusi, la nivcl institutional Corpul "Mota-
Mar in" a continuat sa cxiste, iar in vara anului 1938 era con-
dus de lordachc Nicoara, cunose ut ca student radical. Vict or
Dragomireseu era in vara anului 1938 ~ scful FdC, dupd ares-
5/) Ibidem, dosar nr. 11 /1938. f. 8.
51 DANIe , Fond IOJ. dosar nr. 5411939, f. 103.
~ DANl C, Fond DGP, dosar nr. 1611938, f. I I.
82
tarea in noaptea de 16 spre 17 aprilie a lui Gheorghe Istratc. in
primele circulare emise de aceasta structure de rcorganizarc,
cuiburile crau atcntionatc ca si-a facut aparitia studentul de pro-
fcsie, cum spunca u ei, care era agent al Sigurantci si care ur-
maroa idcntificarca structuri lor Icgionare in tcritoriu. Inca de la
lnccput, "Comandamc nt ul de prigo ana" anu nta prin circulare
secrete cuiburile di n teritoriu ca nu exista nic i un ordin de
liniste si ca trebuiau Int rcpri nsc ecti vitati de rcorganizarc. Inca
de atunei se aprecia ca sansclc de supravictuirc ale lui Corne-
liu Cod reanu in Inchisoarc cra u reduse si de aceca organizatiilc
locale aveau dat oria sa se lnarmeze voluntar, fiira a mai astepta
ordine de la "centru" in aceasta direct te".
Aetivitatea clandestine a provocat uncle modificari in struc-
tura organizatorica traditionala a euiburilor. Scdintclc trcbuiau
sa se faca de doua ori pc saptamanfi, iar scfii de cuib avcau 0 -
bliga tia sa raportczc in eel ma i scurt timp superioritor ierarhici
structura organizatii lor locale: numa rul membril or, nivelul de
dcvotament etc." Incepandcu luna iulie, legionari i nu mai aveau
voie sa se int runcasca in locuri publicc, ci numai in paduri sau
pc marginea raurilor unde se facca baie, ra.ra a ridica dubii
privind activitatilc lor. Lcgatu ra dintre cuiburi unna sa sc faca
prin intermediul FdC, dcoarccc clcvi i crau banuiti in mica
masu ra de act ivitati clandestine".
Incepand din aceasta faza, cotizatia a obtinut iarasi 0 in-
semnatate fundamcntal a pentru supr avietuirca Miscari i legio-
nare. Nu se rcnuntasc niciodata la colcctarea ei, insa dupa dez-
voltarea Partidului .Totul pentru Tara" nu mai a fost un el e-
ment central de finantare, ci s-a folosit pentru necesitatile Ioca-
le. Cuiburile, conform noilor instructiuni primite, aveau da-
toria sa se lngrijeasca de dcs ti nat ia cotizat iilor, iar eca mai
marc parte a accstora sa ajunga la dispozitia "Comandamen-
53 Ibidem, dosar or. 15/ 1938, f. 149-150.
54 Ibidem, f. 45.
55 Ibidem, f.45-46.
83
tului de prigoa na':". Nu cxista informatii ea s-ar fi impus Hoi
cuantumuri ale cotizatiilor, dar avand in vcdcrc ca fiecarc
mcmbru contribuia lunar ell sumc de bani de valori constantc,
"Comandamcntclc de prigoana" au avut fonduri suficiente
pcntru a pregati acti vitat i tcroriste.
Primul .Comandamcnr de prigoana" si-a fixat [inta de lu-
em apl'oape in totalitatc 10 randul CSL. lnaintc de a intra in
vacanta, studcntii au primit dispozit ii sa reorganizczc structuri-
Ie locale conform noilor principii. Ei trcbuiuu sa sc asigure ca
scfii de euiburi sc intalncau numai in locuri neutilizatc in mod
curent (In special in paduri si munti). Lcgatura Cll "centroI"
urma sa sc faca cxclusiv prin curieri, pcntru ea mcmbrii orga-
nizatiilor locale sa nu sc cxpuna dcscopcririi de catrc autori-
t a t i ~ Masura era bine gandita, deoarcce idcntificarca unui
membru al cuibului putea atrage deconspirarca intr cgii rctele.
Aceasta deoarece localitatilc nu avcau multi locuitori si pricte-
niile di ntre membrii comunitatii erau user de idcntificat . Din a-
ccasta cauza, "Comandamentul de prigoana" a decis sa schimbc
structura cuibur ilor pcntru ca Icgionarii vechi crau cunoscuti
de autoritdti. Inccpand cu luna iulic 1938, a inceput 0 campa-
nie de rccrutarc de noi cadre, care sa nu fie banuitc de comuni-
tatca Jocala'", Organi zatonc, masura a fost eficienta, insa s-a
dcviat de la critcriul traditiona l de rccrutarc a membrilor. Con -
form dispozitiilor lui Corneliu Codreanu, un aspirant la statu-
tul de lcgiona r treb uia sa parcurga un stagiu de prcgatire de
trei ani, dupa care era veri ficat daca si-a Insusit principiilc doc-
trinare. Noii membri au fast intcgrati in cuiburi instantaneu, iar
pc cei mai multi dint re ci i-a at ras caractcrul extremist-vio lent
al noii organizari.
inaintc de arestare, Iordachc Nicoara (care sc atla in
fruntea .Comaudamen rului de prigoana") a iuccrcat sa cxtinda
S61bidcm, f. 18.
S7 Ibidem, dosar or. 11/1938, f.238.
~ 8 Ibidem, f. 224-225.
84
activitatea Corpului .Jvlota-Marin" in terit ori u. in accst scop a
plecat in j udctclc di n Moldova pcntru a cval ua posibilitatilc.
Paral el cu actiunca lui, in judctcle din Muntenia si Transilva-
nia a fost trimis Vic tor Dmgorrurcscu". Solutia rcorganizarii in
clandcstinitate prin intermcdiul Corpului "Mota-Marin" nu a
fast cficienta in ccle din urma, deoarece s-a limit at aproxi ma-
tiv la ni vclu l Bucurcstiului , iar in al doi lea rand i-a implicat
numai pe studcnti.
Dupa venirca lui Herin Sima la eondueerea .Cornauda-
mentului de pr igoa na", acesta a schirnbat strat egia de actiune,
in sensul ca a mobil izat toate .corpuri le'' legionarc. inainte de
a inccpc sa stabilcasca rclatii eu fostele euiburi, a impartit co-
ruanda pc rcgiuni. EI le-a transmis celor care act ivau in ilega-
litate sa nu astcpte instructiuni de la .ccruru" si di trcbuiau sa
se mobilizeze individual, in functic de ncccsitatilc tinutului' " .
Pentru a facil ita contactul Cll teritor iul, Horia Si ma a creal trei
comandamcntc rcgionalc: la Iasi (pen tru Bucovina, Basarabia
si Mol dova), la Bucurcsti (pc ntru Oltenia, Muntenia si Dobro-
gcn) si la Cluj (pcntru Transilvania si Banet). Fiecarc [inut ur-
rna sa aiba un comitet format di n trci lcgionari. Acestora li se
subordonau organizariilc loca le, iar membrii comitetelor ur-
mau sa stabilcasca lcgaturi cu scfii comandamentclor rcgiona-
lc". La Bucurcsri. cxista 0 pcrsoana care facca lcgatura intre
dclcgatii rcgiunilor si Horia Sima. Aceasta persoand nu era in
cvidcntclc Ministcrului de Interne deo areee Ha ria Sima a avut
grija sa desemuezc legionari din provincic, in special din Tran-
silvania. In general, student ii au primit accasta rcsponsabi li-
tate. Odat a ajunsi in Bucuresti, delegatii Inchiria u 0 camera la
o adresa comunicata din timp co mandamentelor rcgiona le. A-
ibidem, dosar nr. 54/1939. f. 103.
Tinut = unitate administrat ive creal! de Caro l al II-lea in
tirnpul regimului sau autoritar. care reunea mai multejudete
611 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 15/1938, f. 90.
61 Ibidem, f. 241.
85
ccsria intrau in lcgarura prin parole cu persoana de lcgaturii,
carc-i lndrumau spre loeurile unde urmau sa se vada cu Horia
Sima. Intfllnirile dintrc acesta si delegati au avut loe pe strazi
sau in localuri publicc niciodata la domiciliul sau, pentru a
nu exista riscul identificarii de catre politie" .
Propaganda pentru racolarea de noi mcmbri sau de acti-
yare a fostelor cuiburilor s-a filcut cu multa atentie. inca de la
inccput, Horia Sima a anuntat prcgatirca unor actiuni violente
si de aceea a dat dispozitii ca fiecare membru al cuibului sa
strfmga in eel mai scurt timp suma de 50 de lei pentru a satis-
face uncle chcltuicli necesare prcgatirii reactiei fata de autori-
tatilc statului'". De asemcnca, scful "Comandamentului de
prigoana" a dat dispozitii in luna august membrilor CML sa
rccrutczc noi muneitori in aeest corp (in special la rafinari ile
de petrol de pc Valea Prahovci)". Integrarea muncitorilor in
activitatca de clandcstinitatc avca rolul de a aduec bani pentru
campania tcrorista pc care a prcgatca noul "Comandament de
prigoaua". Horia Sima s-a Indrcptat sprc Valea Prahovci dcoa-
rccc muncitorii de acolo crau binc pHHiti puteau cotiza sub-
stantial, iar prin apropicrea de Bucurcsti so diminua din riseul
transfcrului de fonduri. Conform circularclor crnisc in luna au-
gust 1938, in fruntea cuiburilor trebuiau plasati mcmbri noi ai
Miscilrii legionare, care aveau avantajul ea nu crau banuiti de
autoritati". Dar, in acelasi timp, ei nu erau .Jegionari vcrita-
bili" conform dispozitiilor organizatoriee emise de Corneliu
Codreanu. Noile cuiburi erau reduse ea numar 1a nivelul de
cinei clemente, sub denumirea de "mana de lcgionari". De ase-
menea, corcspondcnta si arhiva trebuia sa fie tinutii de mcm-
brii eare nu mai activasera in Miscarca Iegionara" . Conform
621bidem, dosar nr. 252/1939, f.295.
63Ibidem, dosar nr. 4/1938, f. 216-217.
641bidem, f. 184.
65 Ibidem.
66 Ibidem, f. 319-320.
86
noilor dispozitii, in masura pos ibilitatilcr, legionarii trcbuiau sa
faca propaganda in afara judctclor de rcsedi nta, dcoarccc aiei
nu crau cunoscuti de autoritatile polit icncsti sau de jandanni".
Femeile nu mai aveau drcptul sa activcze, pcntru cil. se considcra
di puteau ceda mai user prcsi unilor in eaz de descopcri rc" .
Unele organizati i locale au folos it mctodc originalc pcnt ru
a rcstabil i lcgaturi lc. in vara anului 1938, autoritatilc se con-
fruntau cu fcnomcnul sabotarii activitatii cchipelor regale" la
sate dc cn rc legionari. Ei se intcgrau in rcspectivclc ech ipe, iar
pc langa faptul ca Ie dctumau scopul initial, transmit cau infor-
mati i sprc scfii de cuiburi care acrivau in cla ndcstinit atc" . i n
Banat, tincrii lcgionar i au Infiintat in sate echipe de fot bal, iar
Incepand cu august 1938 au organizat compctitii. Prin inter-
mcdi ul acestor dc plasari se facca u schimburi de informatii
sc transmiteau mesaj e de la "Comandamente!e de prigoa na?" .
Struc tura conspirativa gandi ta de Horia Sima a fost me n-
, inuta !ii dupa ce in frun tca .Comandamenrului de pri goana'' a
venit Vasile Crist escu, deoarece accsta nu avca contactc in tc-
ritoriu. Horia Sima avca intruniri regulate cu dclegatii din pro-
vineie, iar in Transilvania sc folosea de lcgaturilc proprii sau
de ale lui Nicolac Pctrascu. Cci doi fuscscra eolcgi in facu l-
tate, iar dupa 1935 au colaborat in ca litat c de lidcr i ai Rcgiu-
nilor Timisoara Sibiu. Autornatilc locale inforrnascra inca din
1937 .x cntrul' ' dcsprc modalitatea conspirativa ell care lucra
Hori a Sima. Dupa tuna iulie 1938, Sima rcusisc sa puna la cale
o retca de contactc care sc Intindea de la Buc ures ti pana la Ti -
67 Ibidem, dosar nr. 1611938, f. 82.
" Ibidem, f. 60.
Regimul carfist a dispus ea pe timpul vacantei , studentii sa se
constituie in .ecbipc regale" care sa studicze starea taranilor $i a sa-
telor Romaniei. Asrfel. autcritatile sperau ca tinerii vor fi indcpartati
de Miscarea legionara.
,. Ibidem , dosar nr. 278/ 1938, f. 8.
'II Ibidem, dosar nr. 15/ 1938, f.66.
87
misoara. cu uncle pozitii in Bucovina ~ la lasi". La inceputul
lunii septembric 1938, primelc cfort uri de inarmarc au dat roa-
de, autoriratilc dcscopcr ind in Bucovina arscnalc de armc albe
~ de foe, achizitionatc in scopul comitcrii unor atcntatc".
Conform dispozitiilor dat e in august, ficcarc organizatic trcbu-
ia sa prcgatcasca eelule tcroristc. Membrii accstora urmau sa
sc inarmczc si sa actioncze pe eont propnu".
Rezultatele "pe tcrcn" ale "Comandamentclor de prigoa-
nii" in vara anului 1938 au fost destul de modeste, in eiuda
cforturilor. in special s-au tiparit manifesto ell atacuri impo-
triva lui Nieolae Icrga" sau Armand Calincscu
74
(considcrati
priucipali i responsabili pentru arcstarea lui Comcliu Codrca-
nu). Raspdndirca acestora se facca fie de la om la om, prin in-
lenncdiul cunost intelor lcgionarilor, fic prin intennediul FdC-
istilor care Ie plasau in curiilc postalc" . Tiparirea sc realiza la
nivellocal, unde cxistau inca din pcrioada activitatii legale cen-
tre de multiplicarc nccuncscutc de autoritati.
Cea mai importanta uctivitat c de propaganda din pcriouda
amintita a fost tiparirca si distribuirca brosuni Adeviindui des-
pre procesul lui Comeliu Z Codreanu. Maiu 1938. Tcxtul fuse-
se scris de Ion Belgea ~ euprindea note luate de participantii la
procesul lui Comeliu Codreanu din 25-27 mai 1938, plus co-
mentari i prin care scntinja era prezentatii ca ncdrcaptn". Haria
Sima i-a dat manuscrisul lui Nieolae Petrescu, care s-a
dcplasat la Sibiu undc avca relati i la tipografia organizatiei re-
ligioasc ..Oastea Domnului" (acolo editase in 1936 si lucrarea
Pentru Legionarh. Brosura a fost tipiirita in 4.000 de cxem-
Vezi Anexa ttr, 3.
11 DANIC. Fond DGP. dosar nr. 4/ 1938, f. 288.
71 Ibidem, dosar nr. 54/ 1939, f. 108.
73 Ibidem, dosar nr. 11 /1 938, f. 224.
74 Procesele lui Carneliu Zelea Codreanu, p. 117.
~ DANle, Fond DGP. dosar nr. 1111938, f. 224.
71> Procesele lui COr11 e1i1i Zelea Codreanu, p. 116.
88
plarc, iar tirajul a fost complcr la j umatatca luni i august" . Dis-
tribupa unna sa se faca prin curicri ai comanda mcntclor
rcgionale ~ transportatc in cantitaj i mici pcnr ru a nu fi desco-
per ite. Brosurilc care trcbuiau sa ajungf In Cluj au fost ioSt1
.xapturatc" de autoritati in t impul Iransportului, ulterior fiind
idcnt ificata si tipogrnfia. Nicolac Pctr ascu a rcusir in timp utiI
sa fuga din Sibiu la Bucurcsti".
Cu toate ca a fost idcntificat locul de tiparire ale brosurii,
accasta a rcusir sa fie disrribuita in toata tar a. La sfarsitullunii
august apar pri mclc informatii privind cxistcnta brosurii, pc
cand Hori a Sima lnccpusc organizarca comandamentclor re-
gionalc. Este posi bi l ea brosurilc sa fi fost prc! uat e de tori
rcprczcntantii rcgional i in acceasi zi de la Sibiu, dcoarcee des-
eopcrirea tipografi ci nu a dus si In confisearea intregului mat e-
rial. Excmplarc ale accstcia au fost idcntificare de autoritati la
Bucuresti , Alba Jul ia, Tccuci, Piatra Ncamt etc."
Lcgionarii au incereat si utili zarca unei noi fonnc dc pro-
paganda, prin radio, eu toatc cii din Inchisoarc Corneliu Codrea-
nu sustinca ca accasu metoda poatc duce la agravarca situatic i
cclor afial i in dctentic" . Postul s-a numit "Chemarca strabu-
na,,8l, dar la 29 iunie a fost deseopcrit, iar cci sasc lcgionari ca-
rc-l intretincau, arestap" . Haria Sima nu a tinut scama de rc-
comandarilc lui Corneliu Codrcanu ~ a incurajat aparitia pas-
turil or dc radio clandestine. lnformatia nu mai putea fi astfel
control ata de autoritat i prin mijloacclc clasicc, iar propaganda
77 DANIC, Fond IGJ, dosar nr. 54/1939, f. 15S.
~ Chioreanu, Nis tor, op. cit., p. 34.
19 DANIC, Fond DGP. dosar nr. 15/ 1938 f. 226; DANIC,
Fond DGP, dosar nr. 4/1938, f. 19.
1.0 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 119.
II Serafim. Alexand ru, In umbra Capitanului (4)", in Per-
maneme, an IV, nr. 312001.
n Dosar Haria Sima (1940-1946), ed. Dana Beldiman, Bucu-
resti, Editura Eveniment ul Romancsc, 2000, p. 64.
89
prin accasta metoda era mai icftina . La sfilrsitul lunii septem-
bric, in Constanta legionarii au creat un post elandestin de radio,
care avca acccasi lungimc de unda cu Radio Bucurcsti. Ascul-
tatorii acestci frccvente putcau afla infonnatii dcsprc noua orga-
nizar c a Miscarii legionare, iar membrii gruparii erau indem-
nap sa sprijine cforturilc de rcorganizarc in clandcst initntc" .
Atat in viziunca lui Iordachc Nicoa ra, cat si a lui Ha ria
Sima. reorganizarca structurilor locale avca ea obicctiv deelan-
sarca unor actiuni violente contra autoritatilor statului. Dcoa-
rece in toamna anului 1938 contcxtul international a fast ten-
sionat de ascensi unca Gennaniei prin criza cchoslovaca, Mis-
carea lcgionara a dcclansat un proces de presiunc asupra gu-
vcmului. inca de la inceput, noua conducere a fast consticnta
ca 0 astfel de atitudine putca provoca doar doua rcactii: 0011.1-
borarea statului sau represi unea totala. insa ..Comandament ul
de prigoana" a fost dispus s:1 ristc. in noua formula de condu-
cere cxistau .clemente" dcstul de cxtrcmist c: Vasile Cristescu,
Alexandru Cantacuzino. Il oria Sima, Constantin Papunacc, care
se infruntascra de mai multc ori direct cu autori tatile statului.
Declansarca actiunilor violcntc la adresa statului s-a legal
de eonsolidarca organizatiilor, dar si de reorganizare ..Coman-
darnent ului de prigoana" dupa intoarcerea la Bucurcsti a lui
Vasile Cristesc u ~ i Alexandru Cantacuzino (septembric 1938).
Conform unor sursc, eel care a gandit noul plan de actiunc ar fi
fost Hori a S i m a ~ Insa in cele din urma a Cost aprobat dc tot
"Comandamcntul de prigoana", dcoarcce el nu avea atunci
putcrc suf icicnta pcntru a organiza singur actiuni violcnte. Dcz-
baterea proi ectului s-a facut in casa pari ruilor lui Ti ti Crist es-
cu" (in cartcru l Tci), iar pcntru inceput mcmbrii conduccrii
clandestine au hotarat sa tnccaps 0 campanie de raspdndirc de
BJ DANle . Fond DOP. doser nr. 15/ 1938. f. 269.
II-l Palaghita, Stefan, op. cit., p. 114.
8S Ibidem.
90
manifeste osti le guvernului si monarhul ui, ca metode de presi-
unc. Componcnt a "Comandamcnlului de prigoana" din perioa-
da acti unilor teroriste nu s-a putut stabi li in ccrcetarea de fata
in totalitate, lnsa cclc mai importante "clemente" au fas t cu
certitudine urmator ii: Vasi le Cristescu, Horia Sima, Alexandru
Cantacuzino, Victor Dragomircscu, Nicolac Petrescu, Titi
Cristescu". Vasi le Cristescu era conducatorul legitim al gru-
pului deoarece primise invcstirca de la Corneliu Codreanu din
Inchisoarc si era un comandant legionar cunoscut. Ha ria Sima
stabilise contacte serioasc ell teritori ul si de asemenea controla
activit atea Corpul ui "Razleti" din Bucuresti (in septembrie 1938,
acest "corp lcgionar" era condus de ing. August in Micu avea
informatii din inalte cercuri guvcrnamcntalc: Istratc Mi cescu,
Valcr Pop, dr. Constantin Angelescu, Alcxandru Vaida-Voicvod
etc., prin persoanc de legatura
37
) . Alcxandru Cantacuzino era
una dintre pri ncipalele pcrsonalitati ale Miscarii legionare, dar
cu un temperament colcric, fiind adept al extremismului. Dupa
evadare a stat ascuns 0 perioada in Bucurcsti la rude ale sale,
care nu puteau fi pcrchezitionatc datorita pozitiei sociale. Um-
bla rclat iv liber pe st razilc Bucurcstiului, dcghi zat in ofitcr,
insa in cele din urma, la 28 octombrie 1938, a fost prins inchis
la Ramnicu Sarat. Victor Dragomirescu era un vechi membru
al "Comandamentelor de prigoaua'' probabil se ocupa cu or-
ganizarca scctorului studentesc, prin intcnnediul Corpul ui "Mo-
ta- Mar in". Nicolac Petrescu, datorita cxpcrientci sale tipogra-
flee, s-a ocupat ell tiparirca manifestclor $i publicatiilor clan-
destine, organizand 0 tipografic ilegal a in comuna Colentina
de hl nga Bucuresti, cu ajutorul unui alt grup de legionari din
Cepitala. Ti ti Cr istescu era un abil organizator al intrunirilor
"Comandamcntului de prigoana", iar rolul sau era sa ident ifiee
noi adrese des pre care autori tatilc nu banuiau ca puteau fi utili-
zate de Icgionari. Este foarte probabil ca din .Comandamentul
86 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 262/1940, f. 86.
81 Doser Haria Sima (l940-1946), p. 116-117.
91
de prigoana'' rcorganizat in toamna Sl ! Ii facut parte si Ion
Durnitrcscu-Borsa Constantin Papanacc, dar au fost ncvoit i
sli stea rnai mult ascunsi si nu au putut sa participe la acrivita-
tile teroriste.
Faza prcgat itoarc a rcactiei violente fata. de autori tati a
constat in raspandirca de manifeste ofensatoare la adrcsa gu-
vcrnului mai ales la adresa lui Annand Cal iucscu. Organi-
zatiilc locale au primit dispozitii sa gascasca noi modal itat i de
multiplicare a manifcstclor primite de la .xcnrru''. in general,
cadrcle recent recrutat e dintrc muncitori si student! s-au ocupat
de eccesta opcratiunc, lot accstia aviind rcsponsa bilitatea de a
lipi afis clc. Datoritii faptului ca numarul mcmbrilor dintr-un
cuib sc rcdusese la cinci, iar cuiburile nu sc cunostcau intrc
ele. fiind responsabile doar fata de scful de tinut, au avut cfi -
cienta in toamna anului 1938. Manifestclc contra guvcmului
au ajuns in uncle zone si in mediul rural, ceca ce a crcat a rc-
actio violcnta a angajatilor Ministerului de Interne, deoarcce nu
rcuscau sa idcntiflce rapid retelele'". Uncle dintre manifcste e-
mu distribuite cu rul diversionist, deoarcce se anunta ca in scurt
timp Comeliu Codrcanu va fi c1ibcrat, iar urmatorul guvem va
fi lcgionar' ". Tactica din vara privind contradictia stinlor a fost
prclungita, astfel ca zvonistica referitoare la statutul lui COl-
neliu Codrcanu a pcrsistat. Dist ributia matcrialclor de pro-
paganda s-a rcalizat in toate zonclc tarii: Cluj, Bistrita, Slatina,
Ccmauti, Silisrra'", ceea ce dovcdcstc cli. noua eonducere clan-
destine a reusit sa mobilizeze aproximativ toate fostele organi-
zat ii locale. Accstc manifeste purtau titluri diverse, uncle ex-
plicitc in ceca ce privesre conti nutullor: "Consilierii regali lip-
siti de dcmnitate" , ..Scrisoarea lui Comeliu Codreanu catre
Domnul Nicolae Iorga", "Catre opinia publica romdneasca",
..Conc luziuni", .Dragi camarazi si iubiti prieteni ai Lcgiunii",
118 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 35.
H9 DANIe , Fond DOP, dosar nr. 1611 938, f. 40-41.
90 i bidem, dosar nr. 11/1938, f. 12 1-212.
92
.Adcvarul in procesului lui Corneliu Z. Codrcanu - Maiu 1938",
.Priviji pc accsu rrei", .Maicstate", "Catre tot i Rornanii", ..Ca -
Ire toata suflarca romancasca din Ardcal'', Scrisoare catrc
t.r.s.s. Patrinrhul Romdnici"... Romani" etc. Nu in toatc rcgi -
unile legionarii care activau c1andcstin au fast eficicnti in dis -
tributia de manifcste. in ti nutul Murcs, de pilda, pc parcursul
anului 1938 au fast identificati 96 de distribuitori, di ntrc care 52
au primit di verse ped cpsc, iar numai 12 au fost acbitap'" . Au
cxistat cazuri in care cci prinsi cu mat erial e interzisc au fast
trimisi cu domicili ul obli gatoriu la Micrcurca Ciuc .
..Comandamcntul de prigoana" a incercat sa cditczc in
roamna anului 1938 un ziar clandcstin. sub dcnumirea Curie-
nd tegionar. Tipografia a fost organizata in luna octombric de
cdtrc Titi Cristescu, care a identificat in comuna Colcntina un
spati u sigur. Nicolae Pctrascu a prclu at cditarca tipdriturilor,
fii nd ajutat de V. Suciu. Paralel cu tipar irca manifestelor, aces-
t ia au strans si mat cr iale pent ru publicatia Curiend Iegionar,
nurnarul I al accstcia fi ind datat 20 noiembric 1938. Distribu-
tia cxcmplarclor s-a facut cu marc atentie, ea si in cazul brosurii
Adevdrul despre procesut lui Comeliu Z. Codreanu. Maiu 1938,
fiind implicati putini delegati ai organizatiilor regional e pcntru
a nu atrage atcntia. Raspandirca ziarului s-a rcalizat noaptca, prin
aruncare i n curtiIe caselor sau pc striizi le din marile erase".
Continuitatca publ icariei a fos t intrcrupta de descoperirca tipo-
grafiei cl andest ine la 3 deccmbrie 1938, insa Nicolae Petrescu
a rcusit sa scapc in ti mpul dcscinderii fortclor de jandarmi" .
Mani festclc care au anuntat declansarca ate ntat elor tcro-
riste au cupr ins amcnintari expli cite la adresa inaltilor dcmni-
tari si au fast semnate de principali i membri ai "Comandamen-
tului de prigoana" - Vasile Cristescu Alexandru Cantacuzino.
Prin mesajcle accstora, Armand Calincscu era facut respon-
'I Ibidem. f. 236-237.
9Z Ibidem, dosar nr. 16/ 1938, f. 144.
93 Ibidem, dosar nr. 26211940, f.87.
93
sabil de tensi uni le dintrc rege si lcgionari, fi ind amenintat vio-
lent. Nume le lui Horia Sima nu a aparut in nici un document
propagandistic din accasta pcrioada. Conform cercctarilor do-
cumcntare facutc pentru lucrarca de fata, abia in luna ianuarie
1939 Sima apare in circularclc de urmarirc tr imisc de Politic
sau Jandarmcric, as tfel Incl inam sa crcdcm ea autor itatilc nu-i
cunosteau act ivitatca in "Comandamentul de prigoana". Deoa-
recc vcnisc din provinci e, nu era in evidcruclc Prcfecturii de
Pol itic Bucuresti, iar cat a locuit in Capit alf a avut di ferite a-
drcsc si identitati, in cclc mai multe cazuri deghizandu- se in
timpul intalnirilor Cll reprczcntantii pr ovincici". Nicolae Pe-
trascu, exponent si el a1 provincici, fuscse dat in consemn la
frontiera inca di n 7 octombrie pcntru cii s-a dovedit di a tiparit
brosura Adeviirul despre procesul lui Come/iu Z. Codreanu.
Maiu /938
95
, iar mai apoi si ziarul Curierul Legi onar.
Prima circulars, emisii de Vasile Crist escu, cu data de I oc-
tombr ie 1938, a avut un ton modcrat pr ivi nd ameni ntari le
dircctc. Mcsajul central spunea eil lcgionarii au fost Intotdcau-
na putcmici, iar numai intcrvcnti ilc lui Corneliu Codreanu i-au
linist it. Vasile Cristescu il sfatuia pe Armand Calinescu sa nu
incercc omordrea lui Comcliu Codreanu deoarece legionarii
erau in mas ura sa dcclansczc 0 .aevol utie nationala''. In final,
rege le era rugat, prin circulara, sa nu mai pri mcasca sfaturile
lui Armand Calinescu deoarece acesta "se punc Ia adapost ul
numelui regal" pentru ea "sa faurcasca prapastia insangcrata i n
care sa se prabuseesca Tara si tronul?".
Mesaj ul trimis de Alexandru Cantacuzino prin circul ara
emisa Ia 13 octombrie 1938 a fost mult mai du r, anuntdnd ca
.Jvliscarea legi onara a hotarat sa puna capat Indrazneiilor d-Iui
Calinescu". Ca si Vas ile Cris tescu, Alcxandru Cantacuzino apre-
CIa ca numai insistcntele lui Comeliu Codreanu au provocat
94 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f.210 .
95 Ibidem, dosar nr. 5411939, f. 158.
')6 Dosar Haria Sima (/9401946), p. 76-77.
94
lipsa de act iunc viclcntu a lcgionari lor, dar ca accasta pcrioada
era la final".
Noi lc mcsaj c se bucurau de Icgitimi tate deoarcce crau
cruise dc cci mai inalti rcsponsabili ai Miscani legionarc afla ti
in hbcrtatc. Horia Sima, prin Corpul ..Razleti", a anal din ccr-
curi lc guvemamcntalc ca Pal atul nu a aVUI nici un fel de reac-
tic la anunturilc facutc de legionari si astfcl "Comandamentul
de prigoana" a decis dccl ansarca actiunilor tcrori ste. inainte de
primclc atcntate, in Bucovina Transilvania au aparut douil ma-
nifc stc care faceau rcfcrirc cxplicita la Carol al Il-lca, acuzati-
ilc fii nd di ntrc eclc ma i dure. Prin man ifcstul .Priviti pc accsti
trci", " Marcie Straj cr' ' (Carol al II-lea), Imprcunii cu "Marca
St raj eriW' (Elena Lupescu) :,; i .Al trcilc a Marc Striij er al tarii"
(tat al Elcnei Lupescu), crau ac uzati cii Ii favorizau pc cvrei in
dctrimcntul romanilor. Se mai afinna ca legionarii avcau
..datoria morala" sa scapc tara de acca ..plaga, Neamul Ro-
manesc va fi rccunoscator". i nlr-o alta circulara care a aparut
in Transilvania, scmnata de un ofitcr in rczcrva, Carol al II-lea
era acuzat ca a fugit in timpul razboi ului de pe front :,;i ca .jacc
o imcnsa avcre pe seama poporului' :". Din randul studcntimi i
din Ccmauu a fost emis un alt mani fest, prin care Carol al Il -lca
era acuza t ca s-a .Jnvraj bit per sonal cu tiucrct ul tarii'', peutru a
apilra .cauumitc interesc jidovest i''. Finalul manifcsrului er a ul-
timativ: .Jvlajcstatc, ori te Impaci cu Na tia Romancasca, ori tre-
bu ic sa gasim alta solut ionarc problcmci deschi scr'".
in accasta faza a actiunilor tcrorisrc, mcsajul anti-cvrcicsc
nu sc datora antisc mitismul ui Miscarii Icgionare, ci eompro-
mi terii lui Carol al Il-lea, care era aeuzat cii ii proteja pe evre i,
trur-o cpocain care in Europa se luau masuri de izolare a aces-
tora. Noua gencratic era atrasa de ant isemitism Intr-o masura
mai mi ca decat eea vcche. Nationalismul lor avca mai dcgraba
97 Ibidem, p. 82.
9K Ibidem, p. 85-97.
w Ibidem, p. 84.
95
radacini in criza integriirii tincrctu lui in viata statului dedit in
doctrine lui A.C. Cuza de la sfarsit ul secolului al XIX-lea.
Sprc sfarsitul ani lor 1930, chiar Comeliu Codrcanu rcnumasc
la principiul antiscmit radical , mai al es la "numerus nullu s",
iar prin uncle eireulare anunta cii va cauta modalitati de intc-
grare a populatici mozaiee in eadrul noului stat legionar.
Primcle manifestatii publiee ostilc la adresa eondueerii
stat ul ui au fost facute de srudentii legionari, eu ocazia inccpc-
rii anului univcrsi tar (24 oetombric 1938). Manifcstatia cea
mai binc pusa la punet a fost cea de la Ccmauti, unde rcor-
ganiz arca sc fi icusc in eclc ma i miei dct alii . Studentii Icgi onari
au rcusit sa se inflltrczc i n programul oficial al ceremonici , iar
Sebastian Moeanu a luat cuvantul imcdiat dupa discursul ofi-
cialitat ilor. Textul care unna sa fie citit fuscse aprobat in prea -
labil de ccnzura, Sebast ian Mocanu ncabatandu-sc initial de la
litera acestuia. in sala crau eei mai importanti denmitari ai li-
nutului , in frunt e eu rezidcntul regal , prof. Alexianu. Dupd ei-
tirea discursului , srudentul a ecrut un moment de reeulegere in
memoria colcgilor morti, gest aceeptat de toata asistenta. lnsa
in timpul momcntului de reeulege re, Sebastian Mocanu a soli-
citat pe un ton violent cliberarea lui Comcliu Codrcanu si a
tuturor legionarilor care avcau domiciliul obligator iu. in eccl
moment, ofi cial ii univcrsitatii au parasit sala, iar apoi studcntii
au intonat Imnul Regal ~ i catcva cantccc Icgionare. La scurt
timp, manifcstatia a continuat in curtca univcrsitatii , unde stu-
dentii protcstatari au dce is sa trimita un memori u carrc rcgele
Carol al II-lea. Ulterior, coloana de srudenti s-a indreptat sprc
caminul studentesc ,,A.D. Xcnopol" si s-a baricadat in interio-
rul accstora. Deoareee in eras nu s-a produs nici 0 solidarizare
eu prot cstul studcntesc, legionarii baricadati s-au predat aut ori-
tati lor, fiind dcfcrit i Tribunalului Militar Ccmauti . Scnatul U-
nivcrsitatii s-a intrunit imcdi at in ~ e i n t urgcnra ~ i a dccis
cxmatricularea a 73 de studcnti impl icat i in protest 'P. Organi-
1011 DANIC, Fond DGP, dosa r nr. 16/1938, f. 69-70.
96
zarea manifcstatici nu a fast facuta de un legion ar local, con-
form noilor instructi uui care stabi lcau d nu sc va actiona in
j udctclc de rcscdinta. Protcstul fuscsc prcgatit de avocatul
Emil Pop din Cl uj, care in perioada premcrgatoarc a fost de-
ghizat in haine de calugar. Dupa incident a plccat la Bucuresri,
unde a fast tinut ascuns de legionar ii de acolo!".
in timpul proccsului , studcnti i au avut 0 atit udinc j igni-
toare la adresa Tribunalului Mil itar Ccruauti. Dintrc cei 73 de
inculpati, 70 au fost condamnati la 2 ani de Inchisoare, plata a
2.000 lei cheltuiel i de judecata, pierzandu-si ~ drepturile cera-
[cncsti pentru cinci ani
l 02
Lidcrii acest ui g l'Up au fost lnchisi in
penitenciarul de la Sat u Marc, iar restul la penitenciarele din
Alba Iulia si Chisinau. i n rest, nimeni n-a avut vrco rcact ic pu-
blica fat a de gestul lor. Protestul de la Cemaut i a fast consi de-
rat insa de "Comandamentul de prigoana" 0 reusita, anuntan-
du-sc astfcl noi actiuni , de accastf data violc ntc. S-a lnccrcat ~
la Cluj 0 manifcstat ic. tot ell ocazia dcschidcrii anului uni vcr-
sitar. in momcntul in care un ofi cial al univcrsitarii a solicit at
studcntilor sa intonczc imnul ,.Traiasca Regele", legi ona rii din
seta au raspuus ell fluic riitur i, dupil care au urmat buscul adc cu
poli tia . La iutcrvcutia fortclor de jandarmi mani fcstatia a fast
risipi ta si au fost facutc arcs tari printrc prorcstatari!".
Protcstcl c studcntilor au testat tcrcnul penlru actiuni lc
tcroristc, care crau st udia tc inca din luna august a anului 1938.
Pentru unii legionari , inca de la acea data era evi dent faptul ca
liderul lor nu mai putea sciipa eu viata din inchisoarc in con-
ditii nonnalc, considcrand di doa r prin actiuni violcntc sc puteau
rcali za prcsiuni asupra statului'". Unii legionari din Corpul
"Razleti" au primit misiunea de a studia siste mul de securit ate
al Bancii Nationale a Romaniei (in continuarc BNR), in vcdc-
WI Ibidem, f. 80.
102 Ibidem, dosar nr. 1111 938, f. 224.
10J ib idem, dosar nr. 278/ 1938, f. 35.
~ Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 131-132.
97
rca ocupdti i accstcia de forte lcgionarc. Prin intennedi ul unui
ang ajat al BNR, .Comandarucnrul de prigoana" a procurat
planul bdncii centrale, care includca posturile de paza si loca-
lizarea tczaurului. Con form raporlului Jacot de legionarul care
a furnizat pla nul, tezaurul era imposibi l de capturat dcoarccc
sc cfcctuascra noi lucra ri de consolidarc a sccuritatii, insa im-
pactul ocuparii BNR ar fi fost marc' " .
La sfarsitul lunii scptcrubric , lcgionarii din teritoriu au
allat pcn tru prima data de planuri le privind 0 lovitura de stat !"
:,> i astfc l au inccput prcgatirilc. Noile instructi uni prevedeau ca
organizat iilc locale trebuiau sa-si achizitionczc singure Iogis-
tica, astfcl ea organ ele politiencsti nu au putut intui locatiilc in
car e urmau sa se dea lovit urilc tcrorisrc. Tot ec sc stia la nive-
lui Dircct ici Gcncral c a Politici era ca 1a Inccputul Iunii noiem-
brie unnau sa aiba lac actiuni rcvolutionarc, in care unnau sa
fie implicat i Icgi onari de data reccnta, nccunoscuti de autori-
tat ilO7. i nca de Ia incepurul luni i octombrie, autoritatilc din
Cl uj s! Ccrnauji cunosteau ca unncazd un val de violcntc, insa
ccrcctilrile nu au identi fieat atcntatori i'". Planul "Comanda-
mentului de prigoana" prevedea ca momcntul central al lovi-
turii sa se dea dupa plccarca regelui la Londra, pcntru ca, in
siruatia de debusolare creata, sa fie clibcrat Comeliu Codreanu
si chiar sa fie numit pr im-ministru. St udcnti i rasp andcau deja
zvonuri dupa incepcrca cursurilor ea urmeaza elibcrarea lui
Corneliu Codrea nu, datorita cvcnimentelor cxtcrnc favorabi le
Miscarii legionarc'" . La Cemauti, cclulele teroriste urmau sa
dea lovitura finale pc 10 decembric, prin acte de dczordine,
distrugcri si incendicri!".
105 DANIC, Fond DGP, dosa r or. 23711937, f. 29-31.
106 Ibidem, dosar or. 15/1938. f. 269.
107 Ibidem, dosar or. 16/1938. f. 23.
108 Ibidem, dosar nr. 4/ 1938, f. 329-330.
109 Ibidem, dosar or. 11/1938, f . 138.
110 Ibidem, dosar or. 16/1938, f. 118.
98
[naintc de asas inarca lui Comchu Codrcanu. tcnstunca era
foarte marc datori ta valu lui de alent ate. 111al ales in rand ul
populatici evreiesti, care astepta rcacua autoritarilor fatii de
atmosfera tncordata' !' . intre 1 si 5 noiembrie 1938, in ter itoriul
fostci Regi uni lcgionarc Cluj au avut lac primclc atcntate
impotr iva populatici cvrcicsti. La Cluj mai fuscscra organizatc
actiuni ostilc statului eu ocazia dcschidcrii anului univcrsi tar si
cstc posibil sa fi fost acolo si comandantul lcgionar Vic tor Si-
laghi, care in iulie evadase de la Miercurea Ciuc. La 2 noic m-
brie, la Bcius au fast inccndiatc uncle proprictati cvrcicsti, tara
ca pagubclc sa fi fost mari oApoi, 1a 4 noicmbric, in cantina stu-
dcntcasca cvrci asca din Cluj a fast organizat un atcntat cu
bombf artizanala, tara ca cineva sa fi murit in deflagrajie. Mult
mai pcriculos a fost atentatul din 5 noiembrie, tot la Cluj, cand
au fa st aruncate pctardc art izanale in Uzina de Gaz Acnan'".
in a doua dccada a lunii noicmbric au fas t organizate atcn-
tate in Banal. Valul violcntclor s-a dcclansat la 9 noicrnbrie,
cand in magazinul dc colonialc al cctatcanului cvrcu William
Dcutchs din Rcsita a fast pus a dinamita, iar in ur ma exploziei
au fost produsc pagube de 30 .000 lei
ll3
. La 12 noiembric, la
Lugoj s-a produs 0 explozie la fabrica de textile, iar la 16 nOM
icmbric la sinagoga din Rosita s-a produs 0 alta care a distrus
zidul cladiri i
1l4
.
in noaptca dc 16 sprc 17 noicmbrie, in j udetele bucovinene
Campulung, Radaut i si Cernauji s-au incendiat simultan mai
multe propriet ati evre iesti, in special aparpnend membrilor co-
munitatii mozaice mai Inst ar iji. Or ganizatorui a fost liccntiatul
in tcologi c Gh. Bcstca, origi nar din judoArad, care a intrat in
lcgarura cu cci care se oeupau cu reorganizarea structur ilor le-
III Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoana, Bucuresti,
Editura Hascfcr, 1996, p. 56-67.
112 Dosar Horia Sima (/940-/946), p. 66-67.
llJ DANIC, Fond DGP, dosar nr. 16/1938, f. 146-147.
114 Dosar Haria Sima (I940-/946), p. 66-67.
99
gionare judetenc. Fondutilc ncc csarc opcratiuni i tcrori stc au
fost stransc din cotizatiilc cui buri lor, iar cc i care au actionat sc
or ganizascra anterior, conform instructiunilor "Comandamen-
tului de prigoana''. in urma atentatclor, au fosr arcstati 11 lc-
gionari, care au fost dcfcriti Tribunalului Mi litar Cernauti
ll5
.
Principala act iune tcrorista din fos ta regiune legionarf Si-
biu s-a desfasurar la Alba-Iulia, sub coordonarea scfului de rc-
giunc din cla ndcstinitatc, Alcxandru Popovici . Atcntat ul a con-
stat in plasarca unci bombc artizanale la sinagoga din Alba Iu-
lia, fiind condus de Alcxandru Griv ita, absolvcnt al scolii
Supcrioare de Comcrt din Alba Iuli a si de Emil Grindeanu,
student . Cei doi au achizitionat cantitatilc de dinami ta si de
ac id picric de la doi muncitori lcgionari care lucrau in dome-
niul minier. in seara de 20 noiembrie 1938, Alcxandru Grivita
a Ingropat bomba ani zanala sub sinagoga, timp in care cclalalt
atcntator pazca actiunca. Dupa dcflagratie. cei do i s-au ascuns
la locui nta unui membru al FdC. Ccrcctarile aut or itatilor au
durat pana in luna ianuaric 1939, cand int rcaga actiunc a fast
descoperi ta, iar autorii pcdcpsit i cu inchisoarca!".
La 26 noicmbric, la Timisoara a avut loe un atentat eu
grenade la Teatrul Comunal, in timp cc pc sccnd avea rcprc-
zcntatic 0 trupa cvrciasca' " . Cci patru morti si pes te 70 de ra-
niti au produs imprcsic pr intre intelectuali i din tara, mai ales in
rfindul comunitatii evreiesri'".
Valul de atentate, in momcntul produecrii lor, nu au fost
asociatc imcdia t eu actiunca tcrorista a Misca rii lcgionarc. In
aproape toate cazurile, s-a dovedit in urmatoarele luni ca aten-
tatorii erau legionari, ma i ales dupa descopcrirca de catrc auto -
ritati a activitatii organizatoricc tcroriste a lui Horia Sima
115 DANie , Fond DGP, dosar nr. 278/l938, vol. i, f. 207;
Ibidem, dosar nr. 11/1938, f. 225-226.
116 ihidem, dosar nr. 25211939, f. 3J1-312.
ll7 Dosar Haria Sima (1940-1946), p. 66-67.
11H Dorian, Emil, op. cit., p. 56-57.
100
(ianuarie 1939). Cea mai putcmica rcactic spontanf a auto-
ritatilor contra legionarilor a dctcrminat-o tcntativa de asasinat
asupra prof. Florian Stcfancscu-Goauga, rectorul Universitutii
din Cluj, fast subsecretar de stat la Ministerul Educatiei. Aten-
tatul a fast prcgatit de studcntii Aurel Liisciiianu Ion Pop,
care au reerutat clemente extremiste de la Faeultatea de Mcdi-
cina
ll9
. Dupa toate probabilitatilc, Florian Stcfaucscu-Goangf
organizase pcdcpsirca studcntilor care au boicotat deschidcrea
anului univcrsitar prin lozinci antircgale, iar legionarii cxtre-
misti au prcgatit atentatul impotriva sa. Uncle sursc afirma ca
in "Comandament ul de prigoana" nu s-a stiut dcsprc aeest a-
tentat'j". Inesenta, respeetiva actiunc nu scamana eu eclclalte,
care s-au lndrcptat contra populatici cvrcicsti sau care doreau
sa produce mari pagube materiale pentru a dcstabiliza atmos-
fera interne. Organizatorii atcntatului au sustinut la proees eii
au dorit sa-l pcdcpscasca pe rector deoareee lntrctinca rclatii
sexuale eu studentcle sale'! ' . Cei care au comis cfcctiv atcn-
tatul au fast trci studcnti de la Faeultatea de Medicine: Gheor-
ghe Atofanei, Dumitru Ut,i si Ion Dumitrcscu. Primul dintre
accstia a fast scful cchipci tcroriste si nu a purtat anna in tim-
pul opcratiunii. Atacul s-a produs pc 28 noiembrie 1938, la ora
17.30, in timp co Florian Steflinescu-Goanga sc indrcpta de la
reetorat spre locuinta sa, insotit de un agent de politic. Studcn-
tul Dumitru Uta a tras doua gloante in reetorul Univcrsitatii
119 .Politia din Cluj a dovedit ci ne sunt atentatorii asupra d-lui
rector Stcfancscu-Goanga", In Universal. an LVI, nr. 42, 13 februar ie
1939, p. 13.
120 Valenas. Liviu, Convorbiri ell Mircea Dimitriu. Miscarea
Legionara - intre adevdr si mistificare, Timisoara, Editura Marincasa,
2000, p. 49.
121 .Atentatul cont ra rectorului Universitatii din Cluj,
Srefanescu-Goanga, in noiembrie 1938. Adevaratele moti ve ale atcn-
tatului. Cuvantul de apararc rostit de Ion Pop, in sedinta secreta, in (ala
Tribunalului Militar din Cluj", in Tara si tixilul. an XVII, or . 11- 12,
scptembrie-octombrie 198 1, p. 8.
101
din Cluj, dupf care politistul care-I insotca, agentul Gruia, s-a
pus in fata profesorului si a murit din cauza gloantclor primite
din revolverul ccluilalt student. Atentatorii au fugit de la locul
faptei. Florian Srcfanescu-Goanga a supravietuit, fiind transpor-
tat imcdiat la spital in stare foarte grava!". Autorii morali si
logistici ai atcntatului au fost pr insi in urmatoarclc zile si dcfc-
riti Tr ibunalului Mili tar din Cluj. Cei doi organizatori, Aurcl
Lascaianu si Ion Pop au fost condamn ati la moartc prin impus-
care sub acuzatia de asas inat politic si tentativii de asasinat
poli tic. Pedcapsa lor a fost comutata la munca silnica pc viaia.
Organizatorul cchipci tcroriste, Gheorghe Atofanci a fost con-
damnat la munca silnica pe viata zece ani de degradarc civi-
ca pcntru instigare la asnsinat politic, iar alti colaboratori ai
accstora au pr imit pedepse intre cinc i sapte ani de Inchi-
scare!". Cci doi studenti, care au tras probabil, au fost executati
in momentul in care au fost prinsi, deoarece ei nu figurcaza cu
pcdepsc in scntinta proeesului si niei in alte sursc.
Atcntatul impotriva lui Floria n Stcfancscu-Goangil a pro-
dus 0 imprcsic ext raordinara in soc ietatea romancasca. Opinia
publ ica era in pennanenta informata despre starea sa natatii
lui
124
, care in ceie di n urma s-a ameliorat, profesorul Intorcan-
du-se la catedra. A doua zi dupa atentat, la Inchisoarca de la
Ramnicu Sarat a venit ordinul de ridic arc a lui Corncli u Co-
dreanu, lmpreuna cu alt i 13 Icgionari condamnati 1a munca sil-
nica pe viata. Ei au fost ucisi in acea noapte, in timpul transfe-
rului la inchisoarea Jilava". Cele mai multe opinii au legat aten-
'" I' I di CI . "" 1 . 13
" 0 lIla III UJ , In OC. cu., p. .
ur .J'rocesul atentatorilor de la Cluj ", in Universul, an LVI, or.
42, 13 februarie 1939, p. 13.
124 .Starea d-lui profesor Stefanescu-Goanga este ingrijoratoare",
in Curentut, an Xl, or. 3847, 5 dcccmbric 1938, p. 1; .Starea d-lui
Stefanescu- Goanga, foarte grave", in Universul, an LVI, nr. 1 bis, 3
ianuarie 1939,p. 7.
Vezi supra, p. 59-60.
102
tatul contra lui Stefancsc u-Goanga dc moart ca eclor 14 legio-
nari, iar cci care au organizat campania de teroarc au fost fiicuti
rcsponsabili ulterior de moartea liderului Miscarii Icgionare.
Indifcrent dad atcntatul a fost un pretext sau nu, auroritatile
trcbuiau sa Intrcprinda masuri concrete contra valului de vio-
Ierne, pentru a nu-si pierde crc dibili ratca.
Acti unilc violentc au conti nuat si dupa atcntatul contra lui
Florian Stcfaucscu-Goungf ~ i chiar dupf publicarca comuni-
catului privind moartea lui Comcl iu Codrcanu. Astfel ca, la 29
noicmbrie, la Caranscbcs, a fast inccndiat f 0 fabri ca de butoa-
ie
12S
, iar in noaptea de 29 spre 30 noi cmbric au fost incendiatc
noua imobilc cu proprictari cvrei in Ccrnauti, unde au fost impli-
cari 20 lcgionari bucoviucni'"' , Tot la Ccmauti, organizatia
FdC de la Liccul .Aron Pumnul" a intreprins 0 rcnrativa de asa-
sinat asupra col. Cr istescu, prcscdintelc Tribunalului Militar
Cemauti. Cel mai probabil, "Comandamentul de prigoanii" nu
a dispus accst atentat , fiind pus la calc de catrc organizatia rc-
gional a bucovi ncana, deoarece col. Cr istescu era acuzat ca s-a
purtat dur cu studcnti i lcgionari care au organizat manifcsta-
[iilc de la 24 octombric. La rcspcctivul liccu a fost ident ificata
o organizatie FdC cu 28 de mcmbri, di ntrc care cinci au fost
condamnati la pedcpsc intrc I si 3 ani de inchisoarc':".
"Comandarnentul de prigoana" a dispus se pare rnai multc
atcnt ate in j udcjele Bucovinci, Insa Inccpand cu 24 noicmbrie
autoritatile au deseoperit rctclcle tcroristc care urmarcau s ~ i
procure combusti bil pcntru a fabrica bombe artizanale. intotal
au fast identificati aproximativ 50 de lcgionari radicali, care au
fost defcriti de asemenea Tribunalului Militar Cemauti.
Rezultatclc campaniei de atcntate din luna noiembrie 1938
au fost dezastruoase pcntru Miscarca legionara. Aproximativ
toate lcgaturilc din tcritoriu au fost ncutralizatc, mcmbrii "Co-
115 Doser Horia Sima (/940-/946), p. 66-67.
l ~ DANte, Fond DGP, dosar or. 11/1938, f. 226.
m Ibidem.
103
mandamcntului de pngoanu" nu mai evcau locuri sigure in
care sa se ascunda pentru a nu fi prinsi de organele Ministe-
rului de Interne, iar lidcrul spiritual al Miscarii legionare a mu-
rit. Cu toatc ca legionarii din inchisori au fost profund marcati
de celc Intdmplatc $i au dccis sa recunoasca regimul autoritar,
"Comandamenlul de prigoana" s-a radicalizat si a organizat
noi atcntate contra demnitarilor lnalti, prcgatind 0 Iovitura de
stat.
in pcrioada imcdiat unnatoarc mortii lui Comcliu Codrca-
nu, moralui legionar ilor a sca zut drastic $i s-a produs 0 noud
tricrc - cea mai importanta - a eclor dispusi sa co ntinue acti-
vitatca in clandcstinitatc'". Icrarhia "Comandamcnlului de
prigoana" nu a sufcrit modificari, deoarcce acesta nu-si schim-
base structura. Conform ultimclor instructiuni date de Corneliu
Codrcanu cit timp a fost in viata, Vasile Cristescu urma sa fie
scfu l organismului conducator, pana la elibcrarea celor din in-
chisori. Conform unci aile dispozitii a lui Comeli u Codrcanu,
icrarhia sc stabi lca in functie de "grade lc" lcgionarc, iar succc-
sorul legitim unna sa fie Gheor ghe Clime. Insa, palla la clibc-
rarea acestuia, "Comandamcnt ul de prigoana" rarnanca in ace-
east componcnta, tarJ sa se puna problema, la accl moment, le-
gitimitatii cclor care ocupau pozitii de condueere. Singura
rcvendicare privind sofia Miscarii lcgionarc imediat dupa moar-
tea lui Corneliu Codreanu a venit din partea unui legionar
foart c controversat , Horia Codreanu ( fratele fostului l idcr)!".
Conform unor surse, Horia Cod reanu fusese cxclus din Mi sca-
rca Icgionara chiar de catre frat clc sau si sc apropi asc ce cer-
curile guvemament al c inca din timpul dctcnti ei lui Cornel iu
Codreanu. intrudit Hor ia Codrcanu nu intrase in lcgarura cu
..Comandamcntelc de prigoana" in nici 0 faza a accstora, nu
s-a pus problema succcsiunii lui in nici un moment.
m Ibidem.
12'1 Heinen, Armin, op. cit., p. 365.
104
2.2. .D ectarasit de supunere''
"Com.1ndamentul de prigcana'' a primi t eu stupcfactic eo-
munieatul ofieial pri vind tmpuscarea eclor 14 legionari, ca si
restul legionari lor de altfcl. Nu numai Corneliu Codrcanu era
un mit 31 organiza tiei, ci cci 13 legionari mort i in acclcasi
Imprcj uritri. Pcntru Miscarca legi onani .Nlcadorii" si .Dcccm-
viri i' emu simbolul radicali smului si al sacrificiului pcntru
..cauza" organizatici (accstia si-au ueis eu cruzimc vict imclc
nu au inccrcat sa sc sustraga pcdcpsci legale. fundamentfind
mitul sacrificiul ui in Miscarca lcgionard). in primele zil c ale
lunii dccc mbric, dc la "Comandamcntul de prigoana" s-au pri-
mit ordine privind mcntincrca calmului, pcntru a nu se declan-
sa un val de represiunc din part ca guvcmului':". Cei din tcritor iu
sunt instruiti sa dcpozitczc in lfizi oricc rei de material de pro-
paganda. pe care sa-l ascundf la pcrsonnc sigurc'!'. Pana [a
jumatatca lunii decembric lidcrii "Com<l ndamcntu Jui de pri-
goana" au stat ascunsi si au asteptat rcactia autoritat ilor.
Cu toat c ea lidcrii de la Bucurcsti pregateau noi atcntate
contra stabilitatii regimului, maj oritatca legionarilor nu mai crau
dispusi sa part icipe la astfel de activitati . Chiar in Bucovina,
unde s-au gasit intotdeauna clemente dispuse la extremism, sta-
rea gcnerald era dcfctista, iar legionarii cautau sa se integreze
eumva noii structuri sratalc'". in unna vizi tci facutc lui Adol f
Hitler, Carol al II-lea avea garantia ncimplicarii Gennaniei in
problemclc interne ale Romdnici prin exprimarca unei pozitii
fata de Icgionari. Cu siguranta ca multi dintre membrii organi-
zatici au tnjclcs noua conjunctura pclitica au observat ca sta-
tul era puternie si nu eeda in rata tercrismului .
no DANIC. Fond DGP, dosar nr. 11/ 1938, f. 208.
131 Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 214.
m Ibidem, f. 173.
105
Dcsi atcntntclc comisc de Icgionari nu au fast de marc am-
ploarc, crau ccva nou pc sccna socialf a Roruanici, iar popu-
latin a spriji nit campani a autoritatilor de neutralizare a facto rilor
de rise. Ori cum, Cornel iu Codreanu pierdusc mult din imagi-
nea pc care 0 nvca in 1937, in primul rand in timpul proccsclor
din primdvarii in al doilea rand in timpul radicalizarii Mi$-
car ii lcgionnrc din toamna. i n decembrie 1938, i n rfindul popu-
latici cxi sta putin intcres fata dc moarta lui Codrcanu, iar si n-
guri i care comcnt au modalitatea eliminarii lui de pc scene
pol iticf erau liderii fostclor partidc si intclectualii . in accste
conditii, lcgi onarii nu mai aveau spcrante privind viilorul idea-
lurilor care i-au strans In jurul miscarii.
Pcntru a-si consolida rcgirnul autoritar, Carol al Il-lca dorea
5a-1 stni nga pc fostii politicieni si functionarii statului intr-o
..unicd organizatic politica", prorcgala. As tfel , a crcat la 16 de-
ccmbrie 1938 Frontu l Rcnastcrii Nationale (in continuare FRN).
Conform art. Val dccrctului-lcgc din 15 dccembrie 1938 (publi-
cat in Monitorul Oficial la 16 deccmbrie), "loti romani i care au
implinit 21de ani , cu cxccptia militarilor activi si a mcmbrilor
ordinului judccatorcsc, au dreptul sa ccarf inscr icrca in Frontul
Rcnastcrii Nationalce", iar .oricc alta activitat c pol it ica decat
accca a Frontul Rcnastcrii Nationak va fi socot itil cla ndcs-
tina, iar autori i ci pedcpsit i Cll dcgradarca civica pe termcn de
la 2 pana la 5 ani"m. in urmatoarele zilc, 50 din cele mai cuncs-
cute pcrsonal itat i ale vietii politico-culturale din Romani a au
adcrat la FRN: Lucian Blaga, Constantin C. Giurcscu , Dimitric
Gusti , Mihai Ralca, Constantin RiidulescuMotru ctc.
lJ4
m .jnflintarea organizatiei politice Frontul Renasterii Nape-
nale. Textul decretului-lege si expunerea de motive", in Universul.
an LV, nr. 344, 17 deeembrie 1938, p. I.
IH ,,Frontul Renasteri! Nationale a ecrut autorizatie de functiona-
re", in Untversui, an LV, nr. 345, 18 decembrie 1938, p. 11; "Consti-
tuirea organizatici Frontul Renasterii Nationalca", in lac. cit., p. 11.
106
Prin aderarea personalitaulor de mardi ale culturii la prin-
cipiile regirnului autoritar, oricc activitatc de opozitic era lipsita
de sprijin si avea un mare grad de rise. Cu toatc accstca, dupa
jumatatca lunii decembric, .Comandamcmul de prigoana" a
dccis sa .xczistc" si sa dea lovitura de stat pe care 0 pregatca
de cgtcva luni.
In randul Iiderilor lcgionari .Jstonci" cxista 0 mare teama
privind statutullor imcdiat . La acel moment ci nu avcau nici 0
garantic ca numarul mort ilor se va opri la 14. La catcva zile dupa
moartea lui Comcliu Codreanu, cclc mai importante "cadre" -
in special membrii fondatori ai Miscarii legionare - au sem-
nat dcclaratii de adcziune la regimullui Carol al II-lea s-au
angajat sa nu mai activczc politic':". insa .fcnomcnul dec1a-
ratiilor de supunere" a devenit de masa dupe lnfiintarca FRN,
iar majoritatca lcgionarilor din Inchisori au semnat astfe l de
documente.
Semnalul a fost dat de publicarca in cditia de Craciun a
cotidicnelor centrale a unor declaratii semnatc de eei Inchisi la
Ramnicu Sarat: Radu Budistcanu: "Ma supun cu smcrcnic
randuicl ilor firii. / Moartea lui Cornel iu Codreanu pune capat,
pentru mine, Miscarii legionarc"; Virgil Ioncscu: ,,1. Nu voi
mai face politica. / 2. Mii voiu supunc voiu respecta legile
tiirii. / 3. Voi u iubi si voi u servi eu crcdinta si supuncrc Co-
roana pcrsonificata prin M.S. Carol al II-lea ."; Mihai l Polihro-
niade: .Dricc alta atitudinc, orice tulburare, orice gest nebu-
nese, astazi cand ochii dusmanilor sunt atintiti asupra patr iei,
construiese 0 adevarata crime Impotriva unitatii si sccuritatii
ei . Liniste, supunere si ordine, iata imperativclc momentului
istoric" ; Paul Craja: "Nu voi u face niciodata polit ica ilegala,
voiu respecta lcgile tarii. Servitor credincios Majcstatii Sale
Regelui Caro l al II-lea, voiu cauta oricand sa-mi scrvcsc Patri a
135 "Noui declarat ii de incadrare in ordine a fostilor legionari'',
in Universul, an LVI, or. I bis, 3 ianuarie 1939, p. 5.
107
atat de amc nintata de dusmani i din afara" ctc'";
Leg ionarii aflati cu domicil iul ob ligatoriu la Vaslui si-au
dublat .xlcclaratiilc de supunere" prin solicitari de inscrierc in
FRN. Cclc mai importante numc carc au recurs la acest gcst au
fost: Radu Dcmctrescu-Gyr, Ion Antoniu si lIic Gamc3lall1.
Astfcl dc doc umcnte au mai semnat si studcntii condam-
nati in procesul dc la Ccrnauti privind agitatiile provocate la
lnccpcrca anul ui univcrsitar 1938- 1939. Acestia se aflau in-
chisi la Sat u Marc, Alba lul ia ~ Chis inau si s-au angajat ca
"peste acest trecut viforos sa trcaca mantia uitiirii" 138.
Dcclaratiilc avcau rolu l de a convi ngc pe legionarii din
afara de .Ji psa de scns'' a continuiirii activitati i in ilegalitate.
Prin cerer i de grat iere, unii dintrc semnatar i si-au mai decl arat
inca 0 data adeziunca la principiilc rcgimului: Virgil loncscu ,
Traian Conga, MihaiI Polihroniade, Nicolac Totu, Banica Do-
brc, Paul Craj a
139
. Tot usi, nuclcul dur al clitei legionare -
Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino etc. - nu a scmnat
.xlc claratii de supuncre" fala de regimu l autoritar . Accsti Iidcri
crau const icnt i cii astfe l sc vor compromite pol itic in momc n-
tul elibcrarii. in general, cei care au aderat la principii lc FRN
au fost Icgionari tineri, care abia lsi inte mciascra famili i ina-
inte de a intra in inchisoarc. Unii dintre ci vor beneficia ulte-
rior de rclaxarea ofcrita de Carol al ll -lca dupa moartea lui
Corneliu Codrcanu.
Pentru "Comandamentul de prigoana" , fenomcnul .xtccta-
~ ..Declaratiile de supunere a unor fosti comandanti legionari'',
in Universul, an LV, nr. 352, 25 deccmbrie 1938, p. 26.
m .Adcziun! ale fcstilcr legionari in Frontul Renasterii Natio-
nale'', in Untversut. an LVI, or. I bis, 31 ianuarie 1938, p. 5.
m .Facsimiful declarapci fostilor legionari din pcnitenciarul Satu
Mare", in Universul, an LVI, nr. I, I ianuarie 1939, p. 25; ..Cererca
de graticre a unor foeti lcgi onari", in loc. cit., p. 23.
r ~ ~ "Cererea de graticrc a unor fosti lcgionari'', in Untversul, an
LVI, or. I, I ianuar ie 1939, p. 23.
108
ratiilor de supuncrc" a fost semnalul rcnuntari i masei lcgiona-
rilor la opozitia fata de Carol al Il-lca. Mcmbrii organizatiilor
tcritoriale nu mai crau dispusi s:1 ristc confruntarca cu aut orita-
tile si au prcfcrat sa profite de dcstindcrca ofcrit a de rcgclc
Carol al Il-lca . Dupa dcccmbric 1938, arcstarilc au dcvcnit 0
raritate, in conditiile in care tinerii cxtrcmisti "de rand" 1111 se
arata u ostil i fatii de auroritatile stat ului.
2.3. Lovitura de stat ~ u t l i
In pofi da scntimentului general de rese mnare al legiona-
rilor din teriloriu, .Comandamcnrul de prigoana" din Bucurcsti
a decis sa dccl ansczc lovit ura de stat. Lipsa de cadre di spuse
sa intrcpri nda acti uni violen tc a detenninat rcduccrca planului
nat ional la nivelul Capi talci. Pc lilnga dcficitul de efective,
membrii "Comandamentului de prigoana" nu mai aveau uici
dcstul c locuri in care sc putcau ascundc. Spre cxe mplu, incc-
pdnd din dcccmbric. Vasil e Cristescu nu a mai putut participa
la nici 0 acti unc organizatoricil importanta, prcocupat fiind sa-;;i
schimbc domicilii lc clandestine pcntru a nu fi prins. Horia Sima
a ext ins tact ica dcghizarilor la nivel ului intr egulu i efectiv de
colaborarori'". iar echipa sa i ~ i schimba domicili ul la cateva
zile. Sima a fost avantajat de faptu l ea a locuit pana la termi-
narea facult ati i in Bucurcsti , avsnd lcgaturi ncbanuitc de auto-
ritati, pc care lc folosea pentru a-i adaposti si pc colaboratorii
. 141
apropi an .
Pcnt ru a-i incuraja pe legionari , .Domandamentul de pri-
goana" a facut apcl din nou la tactica divcrsionista, lansand la
2 deccmbric 0 circulars prin care sc spunca ca scful Icgiona-
rilor nu a murit si ca organizatii le locale trebuiau sa continue
140 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 252/1939, f. 196.
141 Ibidem, f. 210.
109
lupta impotri va guvcmutui' : ". Inccpdnd cu accl moment si pa-
na in 1940, tactica ci rcularclor contradictorii a fost larg ras-
pandit:l. cu scopul mobilizarii legionarilor care mai crede au in
mitul salvatorul ui pcrsonificat de Corneli u Codreanu.
Cu toatc ca intrcg "Comandamen tul de prigoana" si-a dat
acccprul pcntru organizarea loviturii de stat, numai Horia Sima
a rcusit s ~ i mobilizeze eolaboratorii pcntru a duee proiecrul
la capat . Planul initial fusese facut de Alexandru Cantacuzino,
Inaintc de a fi arcstat . Ulterior, Horia Sima i-a adus uncle im-
bUlli'iHil iri. in ceca cc privca obicctivelc incluse pc lista actiuni-
lor tcroristc. Confonn primei stratcgii , doar persoanclc lui
Carol al II-lea si Armand Calinescu cruu vizate, iar in acest
scop a fast reactivat sistemul de uruulrirc in permancnta a lui
Armand Calincscu, pentru a i se stabili un itinerariu zilnic. in
1937, rcspectiva operatiune fusese pusa la punct de Paul Craja,
pc at unci student, care in toamna anului 1938 sc afla inchis la
Rdmnicu Sarat. Este posibil ca echipa sa sa nu se fi dcstramat
si sa fi dctinut informatii importante despre ministrul de Interne.
Dar Horia Sima crease prin Corpul "Rfizleti" a strategic si mai
indrazncata de ocupare a principalelor instituti i ale statului.
Dcoarcce la j umatarca lunii dcccmbric nici Alexandru Canta-
cuzino, nici Vas ile Cristescu nu mni putcau rcfonnula planul
lui Haria Sima, accsta it dccis sa-l puna in aplicare, eu fortelc
pe care putea sa lc mobilizeze.
Strategia lui Sima viza ocuparea punctclor vitalc din Capi-
tala: Palatul Regal , centralele tclefonice, garile CFR, uzina e-
Icemen. statia de radio-difuziune, Posta, Prefectura Politiei
Capitalei, Directia Sigurentei Statului, Inspectoratul General al
Jandanncriei ~ i cazarmile Armatei . in acest scop, inca ell catc-
va luni inainte, colaboratori ai sai srudiasera posibilitatilc de
atac ~ i calculasera nivelurile de rise':". Planul nu aducea nici
un clement de origi nalitate, fiind cunoscut in cpoca, deoarece
1.. 2 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 248.
W Dosar Haria Sima (1940*1946), p. 121.
110
fusese folosit in ti mpul lovituru de stat bclscvice di n Rusia.
Atunci, Lev Trotki rcusisc sa impuna comitctului rcvolutionar
bolsevic stratcgia sa privmd 0 lovitura violcnta ncasteptata,
care in zi lclc ins urcc rici a oferit maximul de cficic nta. Dczba-
tcrea privind tactica loviturii de stat bols cvicc a fost reluata in
193 1, in lucrarca Tehnica loviturii de stat, scrisa de italianului
Curzio Malapartc, aparuta pcntru prima data Ia Paris, in 1931
(iar mai apci la Berlin, in 1932) . Exista toatc probabi litatilc ea
Horia Sima sa fi eunosc ut accasta lucrare deoareee conccptul
sau privind lovit ura de stat sc asc mana prca mult cu eel al lui
Lev Troth Sima avca acccs eel pujin la limba Irunccza, dcoa-
rcce era profesor dc specialitate. Conform teori ilor lui Trot ki ,
o lovitura de slat nu 0 putca da intregul popor, trcbuind mobi-
Iizate astfel grupc mici , dar viclcnte, antrcnatc pcntru actiuni
revolu tionarc. De ase menca, in punctele ccle mai importante,
spunc a Lev Trotki , trebuiau fol osite forte militare fidele revo-
luuci, pcntru a se putca rcaliza arestarea Marclui Stat Major si
a guvernului. Simultan eu oeuparea ccntrului orasului de cat rc
multimi care agitau lozinei revol ujionarc trcbuiau ocupatc ecn-
tralelc tclegraficc telefoniee, iar in cladirea teIefoanelor tre-
buia instalat statui major al rcvolu tiei , pcnt ru a tine cont acrul
eu rcgimcntclc punctele unde se dcsfasurau luptc armatc.
Conducatorul revol utici bolscvice mai aprccia, in teoric, ca trc-
buia sa sc actionczc pe un tcritoriu limitat, cu oameni pujini.
iar loviturile t rcbuiau dal e direct , violent si rara agitatii':".
Conform planul ui lui Horia Sima, imobilizarea institu-
tiilor vizate unna sa se faca prin intermediul unor eehipe mid,
dar compusc din oameni Indrazncj i care sa colaboreze eu Ic-
gionarii si simpatizanti i mi scari care luerau aeolo. Ataeul trc-
buia sa sc faca noaptca, pcntru en membrii guvcmulu i sa poata
f user arestati dusi intr-una dintrc institutiile ocupare. Cor-
purile de garda din cazarmi lc seehestrate urmau sa fie inlocuite
' " M lanartev Curzi a apane, urzm,
Edi turu Nemi ra, 1996, p. 89.
Tetmica loviturii de stat, Bucuresti,
I I I
eu cchipc de lcgionari, mai ales la magazi ile de munitii. Ataeul
la Palatul Regal avea ca sea p detcnninarea lui Caro l al II-lea
sa abdicc in favoarca liul ui sau Mihai
14s
.
ll oria Sima a dccis sa irurcprinda lovitura de stat numa i cu
ajutorul legionarilor din Transilvania ~ i Banat, carc-i erau fi -
deli. Acestia trcbuiau adusi in Bucurcsti in echipe mic i ~ i pla-
sati in diferitc slujbc, prin intenncdiul cunost intclor lui Haria
Sima
14
' . Pentru a procura anne, in rcgiuni le ramasc fidele
act ivitaplor tcroristc, Horia Si ma a introdus noi cuantumuri ale
corizntiilor. Astfe l cil, tori mcmbri i care aveau un venit lunar
mai mare de 3.000 de lei unnau sa donczc pcntru nevoi le
.Comandamcmului de prigoena' suma e a ~ t i g a t a int r-o zi de
muncd. Paralel ell accasta colcctare de fonduri trebuia sa se
reinccapa propaganda printre munci torii din fabriei, in vcderea
mariri i numiirului de contnb utori'". De la j umatatca lunii de-
ccmbrie au inccput sa vinfi primele cfcctive de lcgicnari dis-
pusi sa intrcprinda atcntatc in Bucurcsti ~ i se pare en au fast
fumizate ~ i primele sume de bani.
Dotarca eu muni tii a cchipcl or care urmau sa rca lizezc 10-
vitura de stat urma sa se fad prin intcrmcdiul unui laborator
clandcst in al Miscarii legionarc. undc se fabrieau aruncat oarc
de flacari, 0 noua anna invcntata de It. Nicolac Dumitrescu.
Aces ta reusisc sa puna bazele unci rcjcle de trans port al rna-
tcrialului explozibil pc care-I sustragca de la Institutul de Chi-
rnie, unde luera, pana la laboratorul clandcstin':". Inrr-c luna
de zi lc fusescra dotate prirnelc celule tcroriste. Prin diferitc
alto retele, complonstii procurasera ~ i un numar important de
grenade de mana
l49
. Paralel eu activitatea It. Nieolac Dumi-
~ Doser Haria Sima (1940-1946) , p. 121-122.
146 Ibidem, p. 123.
147 DANIC, Fond DOP, dosar nr. 1611938, f. 21 4.
141,,Amanunle despre explozia din sir. Cap. Oarca", in Uni-
versul, an LVI, nr. 26. 28 ianuarie 1939, p. 9.
149 DANle , FondDGP, dosar nr. 25211 939, f. 156.
112
trcscu, studcntul Ion Dimitriu producea la locuinta sa pctardc
artizana lc. Dcsi inannarea era rudimcntara, cxistau pers pec-
tivele unci jmbunatatiri , in conditiile in care .Correndamcntul
de prigoana" reusea sa stranga fonduri.
Paralel ell actiunca logistics, a fost initiata campan ia de
prcgiltire a masurilor de atac. Planul postului de radiodifuziune
Bancasa a fast obtinut prin intcrmcdiul unui simpatizant lcgio-
nar care lucra acolo, aflat in legaturfl ell un mcmbru al Corpu-
lui .Razlcti". La j umatatca lunii dcccmbric, Har ia Sima avea
deja cunostintc dcsprc struetura postului de radio, amplasarea
studiourilor si locatiile in care sc aflau cabinctcIe de control
ale inginerilor, deci intregul mccanism de funcponare' J''.
Un alt legionar apropiat al "Comandamentului de prigoa-
na" a rcusit sa obtina planul de organizarc al Scolii Prcgiltitoa-
rc de Ofitcri Bucurcsti. Astfel ca, Har ia Sima detinca infonnatii
dcspre amplasarea post uri lor de paza, prcc um si dc numarului
cfcctivului de soldat i si ofi lcr il51 .
Cu toat e cforturilc celulcIor tcroristc organizate de Horia
Sima, cxistau putinc sansc ea lovit ura de stat sa rcuscasca. in
dcccmbric 1935 atmosfera in Romania nu era dcIoe rcvolutio-
nara. Mai mull chiar, populat ia sc obisnuise cu rcgimul auto-
ritar, care nu avea rcpcrcursiuni asupra .civililor". inal doilca
rand, chiar un ii dintrc Iiderii legionari au face t apel la linistc $i
au aderat la principiilc FRN. Ei fusescrf constransi in mica rna-
sura, avand in vedcrc di unii dintre fostii conducatori ai Partidu-
lui .Totul pentru Tara" nu semnascra .xleclaratii de supunere".
Semnal ul cscc ului tentativei de lovitura de stat a fa st dat
la sfarsit ullunii dccembric, cand un lot de 125 de legionari din
provi ncic sosit i in Bucurcsti pent ru .revolutie'' a fast iden-
tificat de Siguranta. in catcva zilc, autor itatile au facut legatura
dintre acesti legionari si altii care urmau sa plcce din tinuturi
spre Capitala, iar deplasarca lor a fost oprita. La scurt timp
150 i bidem, dosar nr. 23711937, f. 33.
151 ibidem , f. 413.
11 3
dupa acest incident, in laboratorul de pctardc al st udcnt ului Ion
Dimitriu s-a produs 0 reactic in unna carcia int rcgul cfcctivde
cxplozibil a luat foe. Horia Sima l-a sfatuit pe It. Nicolae Du-
mitrescu sa distruga si .jabrica'' de aruncatoarc de flacari, dar
in timpu l operatiuni i a fos t idenrificat de agcntii politici, iar
laboratorul a explodai!". Echipa pirotchnisra condusa de It. Ni-
colae Dumitrcscu, compusa din 18 persoane, a fost idcntificata
de autoritati la 24 ianuarie, in timp ce sc ascundea Intr-o 10-
cuinta clandestine a Miscarii lcgionarc'P. Horia Sima, impre-
una cu Vasile Cristescu au decis in accstc conditi i sa amanc
lovitura de stat pentru luna martie, dar noi le evcnimcntc au
spu lberat oriel' spcrante privind alte activirati teroristc!",
in masura in care au scazut sansele unci lovituri de stat
bine organizatc. 0 parte diutrc cch ipele sos itc din provincie nc-
indcnt ificatc au fost prcgdtit c sa comita atcntate la adrcsa lui
Armand Calincscu ~ a rcgclui. Arma nd Cal incsc u era atcnt
monit or izat de lcgionar i. aut oritatifc cstimand la 100 person-
nel l' ca re crau implicate In complotul impotriva mini strului de
tmcrnc' " . Grupul de atcutator i era dotat destul de bine eu mu-
nitic: pistoale, grenade de mfma, 1.000 de cartusc de loate
calibrclc, 5 kilograme de sulfat de pot asiu pentru pctardc etc.
Ataeul terorist a fast pl anifieat pcntru 6 ianuarie, cand regele ~
mcmbrii guvcmului partieipau la ecrcmonia aruncarii crueii in
Ddmbovita, dar actiunea a fast contramandata datorita masuri -
lor de pam luate. Grupul de atcntatori a fost descoperit de po-
litic la 8 februaric 1939 Intr-un imobil di n Bucuresti, fiind
arestat in unna unui schimb de focuri
l 56
Pri n anihilarea acestei
151 Dosar Horia Sima (/940-1946) , p. 123.
m DANIC, Fond DOP, dosar nr. 262/ 1940, f. 86.
~ Ibidem, dosar nr. 252/ 1939, f. 167.
rss Ihidem, dosar nr. 16/1938, f. 348.
~ ~ .Se planula un atentat la viaja domnul ui Armand Calincscu. vi-
ccprcscdintele Consiliul ui de Minism'', in Universut, an LVI, nr. 42,
13 fcbruaric 1939, p. 13.
114
ulti mc cel ule tcroristc, autoritatilc au lichidat potcntialul Mis-
carii legionare de a initi a atentate contra demnitarilor statul ui
sau impotriva unor obiectivc str ategice.
Asa dar, "Comandamentul de prigoana" pe langa fapt ul cii
nu mai avea suport di n partca legionarilor de teri toriu, nici nu
ma i putea functiona, deoarece sc cpuizasera locuri le in care
mcmbrii acestuia putcau sa se lntalncasca in siguranta. inca
din dccembric, 0 parte dint rc comandantii Icgionari aflat i in
clandestinitate au trccut granita ilegal , temdndu-sc ca pcliti a va
intensfica cautarca lor, in contextul prccipitarii cvc nimcntelor.
S-au Indreptat sprc Germania, pc rutc diferite, in functic de
contactclc pe care tc dctincau". Seful "Comandamentul ui de
prigoana", Vasi le Cristescu, nu a avut acecasi libertate de mis-
care ca si cci lalti comandanti legionari, dcoarccc Incepand cu
luna decembric 1938 era pe .Ji sta ncagra" a Poli tici. Horia
Sima abia la sfarsitull unii februarie a intrat in evidcnta aut ori-
talilor, iar poza sa a fast dist ri buit a la granitalS7. La 27 ianuarie
1939, adresa unde Vasile Cristescu locuia cu chirie (din data
de 2 ianuarie) a fost identificata de agentii dc poli tic. Acesta a
Incercat sa fuga la veder ea poli tistilor, Insa ci au deschis focul,
dupa care urmaritul s-a retras in camera pe care 0 lnchiriase.
Dupa aceea a unnat un alt schi mb de focuri , in care au fast ra-
nit i trci dintre agenti i care participau la opcratiune, iar Vasile
Cristescu a fost fmpuscat monal' ".
Moartca scfului "Comandamenmlui de prigoana" nu a de-
cla nsat imed iat 0 competitie pentru conducerea Miscarii Icgio-
narc, dcoarece activitatea clandestine dcvcnisc imposibi la. Con-
form unui decret-lege regal cmis la lnccputul luni i februarie
1939, toti chiri asi i trebui au dcclarati 1a politic sau la pos turile
Vezi infra, p. 115-116.
157 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 253/ 1939, f . 16.
158 .Profesorul Cristescu a fast tmpuscer in unna unei 1upte cu a-
gentii politienesti'', in Universul, an LVI, or. 26, 28 ian. 1939, p. 9.
ll5
de jandarmi. in respectivelc dcclaraui Ircbuia mcntionara ocu-
patia chiriasi lor. iur propricrarii care se sustragcau acestei pre-
vederi legale crau pasibili de amcnzi dcstul de mari ' " . Avand
in vedere ca toatc lcgat urilc di n Capitala sc cpuizascra, func-
tion arca .Comandamcntulut de prigoana" era deosebit de grc-
oaic, iar lnchiricrca unor imobi le in noile condi tii legale nu
mai era sigurd, tinand cant de conditii lc mort ii lui Vasi le Cr is-
tcscu. Compctijia pcntru putcre unna deci sa se dcsfasoare in
exil, undc s-au rcfugiat comandantii legionari aflati in libertatc.

2.4. Prlmut " exit' ill Gennania


Refugierea in Germania, cu toatc ca reprczcnta a solutio
sigura in fata masurilor luate de autoritati contra Legiunii, a-
tregca 0 seric de inconvcn icntc privi nd stat utul de cct atcan al
tincrilor cxtrcmisti . La Inccputul 11l11ii ianuar ie 1939, noua lege
a drepturilor civice stipula c;'i se ponte picrdc cetatcnia romdna
dace eel aflat in afara grunitelor nu se Inregistrcaza la consu-
latele din statele respect ive. A doua conditio in care se putea
picrdc cctatenia era sustragerea de la satisfacerea sragiul ui mi-
Iitar
l 60
Leg ionarii erau pasibili sa intre sub inci denta ambclor
prcvcdcri legale, deoareee nu preconizau sa ia legatura eu di-
plo matii romdni de la Berlin si era previzibil ea in curand ur-
mau sa sc faca conccnrrari, datorits situatiei intcrnationale.
Cu toate aeestca, Ia inceputul Iunii ianuar ie 1939 "Coman-
~ .Propricrarii sunt obligati sa decla re numele chiriasilor.
Expunerc de motive ~ i tcxt ul decrerulul-legc'', in Universui, an LVI,
nr. 31,2 februarie 1939, p. 9.
... Legionarii au nwnit refugiereain Germanin din iama 1938-1 939
..primul exil''. cauzat de .prigoana'' lui Carol al II-lea. Va exista ~ i un
.al doilea exil", dura evenimenrele din 21-23 ianuarie 1941.
160 .Ultimele informajii'', in Universul, an LVI, nr. II, 13
ianuarie 1939, p. 13.
116
dament ul de prigoana'' a dcctansat 0 actiunc de amploare pri-
vind trimi tcrca mcmbrilor sui in Germania (pr imclc grupuri
plccascrf in dcccmbrie 1938). Una dint rc rute era pr in Buco-
vina , cu trecere prin Polonia. Cci care au uti lizat respectivul
trascu au mers eu trenul pana la Ccmauti, dupa care au luchi-
riat 0 cami oncta panii in local itatea Ispas, carc-i lasa in apro-
piere de granite. De aeo lo au mers cu automobi lul pana in a-
propicre de linia de dcmarcatic, de unde au fost prcluati de
calauzc si adapostiti 0 pcrioada in satclc poloncze de fronticra.
Comandanti i legionari au ajuns la Varsovia cu ajutorul unui
diplomat poloncz pc carc-l cunoscuscra la Bucurcsti, ce sc an-
gajase sa-i ajute pe legionari sa obtina azil poli tic, dar tara sa
se impliee in trcccrca frauduloasf a fronticrci'!' , Pc acea ruta
nu s-au facut dccat doua treceri ilcgalc, deoa rece a fast idcn-
tificata de autoritati lc romane':".
o alta ruta de tranzit sprc Gennania a fast .adrninistrata"
de orgauizatia Timisoara a Miscari i legi onare, fiind folosita in
spec ial de apropiatii lui Horia Sima . Cci care dorcau sa folo-
scasca accastii calc de icsirc in tara trcbuiau sa ajunga la Arad,
de unde erau prcluati de calauzc si trccut i pe la Bcba Veehe, in
Iugoslavia. De aici, treceau clandcstin in Ungaria, iar eu trenu l
luat de la Szcgcd trc buia u sa ajunga in localitatea de la granita
maghiaro-austriaca Soprano Dupa aceea urmau sa t rcaca di n
nou c1andestin frontiera pana in loea litatea austriaca Wiener-
neustadt, de unde luau trenul sprc Vicna
1
/i3. Cu toatc ca ruta
era foarte dificila, a fast eca mai efic icnta, deoarece incl udea
punctc de trccere nefolositc in mod curent de cctatcni i romani.
A treia ruta a fast eel mai probabil stabilitil ad-hoc, tara a se
pcnnanentiza uncle eontacte pcntru ca pc viitor sa trceca $i altc
grupuri . De la Sighet, prin intermediul unor calauze s-a trecut
J61 Dumit rcscu- Borsa, Ion, op. cit., p. 242.
162 DANIC, Fond DGP, dosar Of. 252/ 1939, f. 215-216.
16J Ibidem, dosar Of. 26211940, f. 86; Dosar Haria Sima
(1940-1946), p. 123; Ibidem, p. 138.
11 7
in Cehoslovacia, lara ca legionarii sa primcasca sprijin aici de la
nationalistii cxtremisti locali, asa cum s-a Intdmplat in Polonia.
Primii care au decis sa piece, folosind ruta din Polonia, au
fast Ion Dumitrcscu-Borsa, Nicolae Horodniccanu Stelian
Stanicel. Dupa moartea lui Corneliu Codrca nu, accstia nu mai
avcau unde sa se ascunda, dcoarece politistii le cunosteau toatc
domiciliile clandestine pc care Ie utilizau. Cci trei au avut avan-
tajul ca avcau la dispozi tic moncda poloncza, pe care le-o lase-
sc Alexandru Cantaeuzino. Pana la Ploicsti au mers eu un
automobil, fiind dcghizat i in unifonne de ofiteri. Dupd ce au a-
j uns la dcstinatic au fost prcluati de organizatia Prahova (con-
dusa de Dumitru (Miti) Dumitrescu) adaposti ti a pcrioada,
pentru a se afla daca poli tia avea cunosunta despre deplasarea
lor. Stelian Staniccl, fiind mai putin cunoscut, a pleeat imediat
la granita romano-polona, urmand sa asteptc intregul grup. Cei
doi ramasi la Ploicsti au plecat la 21 deccmbrie cu 0 masina a
unui prieten al lui Mit i Dumitrescu. In apropierea fronticrei,
grupul a fost prcluat de calauze trecut in Polonia, dupa care
Miti Dumitrescu s-a inte rs la Ploicsri pentru a pregati tranzitul
unci noi eehipc de comandanti Icgionan' " .
A doua cchipa de comandanti Icgionari a plecat dupa
csccul loviturii de stat, tot prin filicra pcloncza. Cei patru care
unnau sa trcaca in Polonia sc aflau de ccva timp la Ploicsti,
dcoarccc la Bucurcsti crau urmarit i dupa descoperirea tipo-
grafici clandestine. Aeolo au fast ascunsi de organizatia locale
paoa la 7 ianuarie 1939, cand au plecat cu trenul spre Ccmauti.
Pentru a nu risea sa fie prinsi, au ales sa calatoreasca noaptea,
cand controalele erau mai put in intense. In apropicrca granitei,
grupului initial: Nicolae Perrascu, Tit i Cristescu, It. Anghcl
Dragomir Viorel Trifa, i s-a adaugat Victor Silaghi, care
probabil dupa evadare staruse numai in Transilvania. Trecerea
frontierei s-a facut tot cu aj utorul csuoeclor. Insa autoritatile
au identificat ulterior traseul .'? i astfcl legionarii au trebuit sa
164 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 251-255.
11 8
cautc noi modalitati dc trecere ilcgala a granitcil6S.
Al trcilca grup a ales ruta iugolsavo-ungara, fiind campus
din Haria Sima, Hie Smultca si Alcxandru Popovici. Dupa
esccul complotului contra rcgclui Carol al If-lea si a minis-
trului Armand Calincscu, Haria Sima s-a putut ascunde din cc
in ce mai grcu in Bucurcsti, fildind apcl si 1<1 ultimcle cunostintc
care nu crau cunoscute de autoritati . La 4 fcbruaric, imbracat
in haine taranqti si Insotit de 0 cunostinta care de asemenea
purta haine traditionalc, a luat trcn ul sprc Arad, iar la Plo icsti
au urc at si ccilalti doi comandanti lcgionari. Dupa stat ia Alba
Julia, cci t rei au disparut din trcn, probabi l pcntru ca sc tcmcau
sa nu fie dcscopcriti de evcntuale controatc''". La 8 fcbruaric,
folosind cfiliiuze, accstia au trccut pc la Beba Vcehc, iar in catc-
va zile au ajuns la Viena, dupacare au luat trenul sprc Berlin
l 67
.
Al patrul ea grup, compus din comandanti lcgionari care
contribuiscrii $i ei la dcciziile "Comandamcntului de prigoa-
na", dar care datorita faptului ca erau urmariti au stat mai mult
asc unsi in provincic, a parcurs rota cchoslovaca. Icsirca pc la
Sighet s-a produs la 27 fcbr uaric, iar la inceputul lunii martie
au ajuns la Berlin. Grupul a fost format din: Constantin Papa-
nncc, Gheorghe Dragomir, Nicolac Scitan, Nicolac Smaran-
descu si Eugen Teodorcscu!".
Comandantullcgionar Victor Dragomirescu a lncercat sa a-
j unga in Germania mai putin periculos, ell ajutorul unui avian
cc participa la un miring aviatic. Conform planului sau, unna sa
trcaca ilegal in Bulgaria, iar dupa aceea ell ajutor german sa a-
junga la Berl in. EI a fast ajutat de aviatorul Andrei Costin. Tnsa
la putin dupa decolarc, datorita unc i problcmc de motor, avio-
nul a trebuit sa atcr izczc fortat, iar cci doi au fast arcstati'".
16S DANIC, Fond DGP, dosar nr. 252/1939, f. 215-216.
166 ibidem, f. 210.
167 Dosar HortaSima (1940-1946), p. 123.
168 Palaghita, Stefan, op. cit., p. 121.
169 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 262/ 1940, f. 86.
119
Ca pltolul 3
Clandestinitate
Dupa refugierea la Berlin a mcmbr ilor fostclor "Coman-
damcntc de prigoa na", activitatca Misciirii legionare din tara
s-a redus la mici activitati clandestine, care in prima j umatate a
anului 1939 nu au afcctau siguranta statului. in Gcnnania au
ajuns pana in primavara anului 1939 aproximativ toti coman-
damii Icgionari care orgauizascra .Comnndamcntclc de pri-
goanil". Dintrc accstia insa, nici unul nu putca sa cmita pretentii
asupra locului "vacant" al lui Corncliu Codreanu. in lara,
Gheorghe Clime refuzase sa semneze .xlcclaratia de supuncre"
astfel nu existau perspective sa fie e1ibcrat prea curfind. Niei
pozit ia lui Haria Sima nu era foarte consolidata, deoarece nu
rcusise sa dcpnscasca statutul de comandant legionar de pro-
vincic, cu toate ca organizasc atcntatclc din noicmbrie si
dccembric 1938.
in cadrul noului "Comandament" de la Berlin s-a purt at 0
disputa pcntru sefie, care va dcclansa problema sueeesiunii
"C3pitanului". Ficcare dintrc comandantii legionari prczcnji in
Capi tala Reichului a cautat sa eonstituie grupuri de putere si
astfcl unitatea conducerii a disparut. Pcntru prima data, dcvc-
nea evident ca toate Inccrcdrilc lui Comeliu Codreanu de a
crea impresia ca Miscarea lcgionara era organism unitar nu a-
veau baza rcala si ca " nonne lc" instituitc de acesta nu au fost
Insusitc de comandantii legionari mai tincri . Accstia din
urma au fost exponenti ai gcnc ratiei anilor 1930, nemultumita
de statutul intelcct ualului in societatc, care dorca intr-un fel
sa-si faca dreptate eu forta pentru a cuceri puterca in stat.
Obicet ivul noii gcncrati i de conducatori ai Miscarii legionare a
fast exelusiv aseensi unea la guvernare, prin oriee mijloace, si
nieideeum formarea .omului nou' ' in spirit nationalist, asa cum
sustinea Corneliu Codreanu.
120
In tara, dupa plecarea in Gennania a liderilor din fostcle
"Comandamente de prigoana'', 1cgionarii s-au rcscmnat cu
regimul carlisI si nu au mai continuat sa sc reorganizeze. Pri-
mii fosti conducatori care au icsit din lagarele unde aveau do-
micili u obligatoriu au facut apcluri la Iinistc si au adcrat la
noul rcgim. Nucleul dur al legionarilor era rcdus ca numar, dar
foartc activo In general, studcntii au perpetuat principiilc rczis-
tentci fata de Carol al Il-lca, alaturi de 0 parte a Corpului
"Razlcti" si uncori de structuri ale FdC, care s-au organizat
binc in clandcstinitatc. Prin colaborarca cu accst nuclcu dur,
"Comandamentul" de la Berlin a organizat finalizat asasi-
narea lui Armand Calincscu (august-scptcmbric 1939). Con-
tactcle acestui nuclcu cu Berlinul au fost permanente, fiind
mijl ocit de 0 rctca comunicationalf Iii satii de Horia Sima in
momentul in care a fugit din lara.
Atunci cdnd situatia intcmationala a balansat in favoarca
Gcrmaniei, dupa victoria asupra Polonici sucecsele militare
din prim:lvara anului 1940, aripa .Comandamcntului'' de la
Berlin condusa de Haria Sima a dccis sa se jntoarca in tara,
pcntru a dcclansa noi activitati tcroristc, cu rolul de a-I deter-
mina pc Carol al Il-lea se-t cheme pc legionari la guvernare.
3.1. Fara l i deri intemi
Masa legionarilor nu mai activa in cadrul miscarii mea
inaintc de februarie 1938 - fie se tcmcau de rcactia autoritati-
lor, fie nu crau de acord cu masurilc tcroristc pc care Ie pregateau
.Comandamentclc de prigoana". Dupa moartea lui Corneliu
Codreanu si .dcclerajiilc de supunere" semnatc de lidcri i cu-
noscuti, s-a produs un nou val de dcsolidarizare, care incepand
cu anul 1939, a capatat aspect de gcneralitate in Miscarea le-
gionara. Fcstclc organizatii nu s-au manifestat dedit sporadic,
reactionand numai la unele zvonuri conform carora Corneliu
Codreanu era in viata sau ca de la Berlin, prin Ion-Victor
J21
Vojen (eare ar fi fost eol aborator aprop iat al lui Hitler) sc pre-
gatca vcni rca unui govern lcgionar. Miscarca lcgionarf trecea
si printr-o pcrioadf de .oprobiu' ' public, pc fondul valulu i de
atcntalc, ce nu au fost primite deloc cu simpatic, chiar daca ,, 0 -
ficial'' urmarcau sa compromita persoana regelui I .
Starea de spirit a masci lcgionarilor a fost influentata in
primul rand de atitudinea intelcctualilor miscarii, care dupa fe-
bruarie 1939 au facut dcgraba apcl la colaborarc cu rcgimul
autoritar. Atat ei, cat si libcr-profcsionistii s-au incadrat in noi-
Ie organizati i profcsi onalc carliste $i s-au desolidarizat de acti-
unile .Comendamcntclor de prigoana' " .
Fostii publicist! inccrcau sil-i cvitc pc ccil alti lcgionari, ca
sa nu intre sub supravcghcrca autor itatilor, in caz ca ar f fost
dovcd iti cii purtau discutii politicc in continuarc' . Chiar si cei
mai vcchi intclcctuali ai Miscarii lcgionare sustineau ca au in-
cctat or icc activitatc politica, printrc care $i prof. Ion Gsvanes-
cur', care , in confcrintclc pc care Ie tinea, vorbea numai de an-
tisemitism sau de intcgritatc a frontie relor, nu si despre aba-
tcrca de 13 democratic promovata de rcge". Pentru cci mai
multi dintre Icgionari, activitatca in ilcgahratc era impos ibila,
dcoarece se picrduscra contact ele eu Iiderii de la "centru"6.
Polemica privind .ncccsuatca'' actiunilor violcntc ale "Co-
mandamc ntelor de prigoana" a inccput chiar din ianuari e 1939,
cand au fost facutc responsabilc dc moartea lui Comcliu
Codreanu, dar $i de noilc pericole la care erau supus i legiona-
rii. Primii eare s-au manifestat au fost studcntii maccdoneni',
eu toate cadin randurilc acestora sc recrutau de obicci cclc mai
I DANIC. Fond DGP, dosar nr. 8/ 1939. f. 98.
1 Ibidem. dosar nr. 252/ 1939. f. 204.
3 Ibidem, f. 130.
4 Ibidem, f. 366.
5 Ihidem, f. 2.
10 Ibidem, f. 135.
7 Ibidem, f. 155.
122
radieale .elcmcnte". AI doilea eurent de condamnarea a lideri-
lor din .Xomandarnentele de prigoana" a aparut din dircctia
celor clibcrat i din lagarclc unde aveau domiciliul obligatoriu
(Inccpand cu ianuarie 1939). Ei i-au acuzat pe cci din "Coman-
damcntclc de prigoana" ea au activat fiira ascntimentul celor
care nu se aflau in Iibcrtate", in aceste conditii, la Intalnirile
ocazionale dintre membrii fostelor cuiburi, sefii acestora i-au
sfatuit pe subordonati sa nu mai dcsfasoarc nici un fel de acti-
vitatc.
Accst tip de atitudine a fas t Insusita de marca masa a
legionarilor din fostele euiburi, care au preferat sa astepte un
moment favorabil pentru a reveni pe scena politica. Scdintclc
de cuib au fost sistate, cotizatiilc Incctand dcci sa mai fie 0 sursa
de finantarc pentru activitatilc curcnte. Uneori, membrii sau
simpatizantii cu bani au donat sume pentru familiile eelor in-
chisi sau direct accstora, activitate fata de care autoritati le nu
au luat masuri.
Nuclcul dur al lcgionarilor cxtrcmisti si-a continuat insa
activitatea, mcntinand permanent contactul cu "Comandamen-
tul" de la Berlin. Horia Sima, organizatorul ultimului "Coma n-
darnent de prigoana", a lasat in fruntea organizatiei din Bucu-
resti pe studentul Mihail Varfureanu. Accsta se dovcdisc foattc
radical si avea sprijinul lui Victor Dragomirescu si al lui Ion-
Victor Vojen. La Corpul .Razlcti", legatura cu cei de la Berlin
unna sa fie fiieutii de ing. Ion Nicolau" Caparul retelci de
informati i in Romania era asigurat de prof. Ion Protopopcscu,
de la Universitatea Politchnica din Timisoara, iar pc parcurs sc
aflau scfi judcteni fideli lui Haria Sima, pe eare acesta ii numi-
sc Ia sfltrsirul anului 1938, dintre noile "cadre". Cel putin pcn-
tm anul 1939, sistemul de distributie a informatiei curierat a
8 Ibidem, f. 161.
9 Sima, Horia, Sjar$itllllll1ei domnii sdngeroase (10 decembrie
1939-6 'septembrie 1940). Lupta Mi$ciirii Legionare contra regimu-
lui Carol II, f.l., Editura Metafora, 2004, p. 22-25.
123
functionat perfecl si au fost puse la calc noi act iuni tcroristc.
Conform ultimcl or dispozi tii date de lidc rii rcfugiat i de la
Berlin, activitatea Miscari i lcgionarc la nivcl organizat urma sa
incetczc Inccpand cu luna fcbruaric 1939, iar cei care doreau sa
continue opozitia fata de Carol al Il -lca urma u s:\ lucrczc pe
propria raspuudcrc '", Aceste dispozitii au fast valabilc numai
pentru activitati lc terorisre. Strangerca 'de fonduri a capatat In-
sa noi dimensiuni. Nucleul ramas in tara a organizat actiunea
.Fonduri pentru victoria finala", ce eonsta in mcntincrca lcgfi -
turilor Intrc membrii care sc afla u in Iiberlate, in scopul ajuto-
rarii fami liilor Icgionarilor arestati. Contrar traditici, euiburilc
nu treb uiau sa se mai intrune asca, iar uneori mcmbrii accs tora
nu se cunostcau lntrc ci. Conform noilor instructiuni, eel care
intcmcia un cuib trcbuia sa ia lcgatura eonspirativ cu mcmbrii
accst uia, s:1 se asigure ca nu vor f idcnt ificati si sa strangf
cot izatiilc de la fiecarc in parte". Vechiul sistcm de cotizapi,
pe cuiburi, a fost reformat: se climi na obligativitatea inrcgis-
trar ii scrisc a cotizatiilor, strfingerea de bani facand u-sc de la
individ la individ de catrc scful de euib, iar eel care straugca
banii trcbuia sa fie un Icgionar binc .vcriflcat'', pentru a nu fi
dctumatc sumcle colcc tatc. Banii urmau sa fie dati superiori lor
ierarhici, de asemenea tara nici 0 tnregistrarc'" In afara rctclci
lasatc in tara de Haria Sima nu au mai fost asociatc accs tui
sistcm altc organizatii locale, eu toatc ca seopul declarat al acti-
unii era ajutarea eclor care crau inchisi. Nivcl ul membership-
ului din 1937 a fost redus drastic in perioada inst aur arii dicta-
tur ii lui Carol al II-lea, iar in 1939 organizatia avea statutul de
mi di organizatic conspirativa.
Corpul .Razlcti" a fost unul din principalii susti natori ai
actiunii legionarilor in anul 1939, mobil izandu-se imediat du-
pa rcfugicrca "Comandamentul ui de prigoana" (mcmbrii struc-
lO DANIC, Fond DGP, dosar or. 252/193 9, f. 194.
IJ Ibidem, dosar nr. 9/ 1939, f. 14.
12 Ibidem, dosar or. 16/1938, f. 326.
124
turii au fost anuntati ca sc va continua strangcrca de cotizatii).
Pcntru a nu atragc atcntia, donatiilc urmau sa sc facain urma
organizarii unor baluri, scrate etc., la care finantatori i Lcgiunii
sc putcau strange ncstingheriti pentru a colecta fondur i
13
Cei
din Corpul .Razlcti'' au mobilizat Asociat ia .Prietenii Le-
giunii", iar in marti e autoritatilc sc eratau din nou tngrij oratc
de potcntialul terorist al Miscarii lcgionarc'".
Studcnt ii si clcvii au activat permanent in pcrioada clan-
dcstinit atii. Dupe rcfugicrea "Comandamenlului de prigoana",
primcle grupari CSL s-au mobilizat la Cluj, slabilind sa con-
tinue activi tate a in ilcgalitatc". Radicalismul lor nu s-a amc-
liorat nici dupa reintoa rccrca lui Florian Stcfancscufioangf la
Rcctorat, anuntand ca tsi vor inccta prorcstul doar in momentul
in care accs ta va fi schimbae
6
La Universitatea din Bucurcsri,
rcorga nizarca studcntilor radicali a fost finali zata in mar t ie,
principaicic nuclce activand la Facultatilc de Stiintc, Medicine
Litere. La Univcrsitatca Politchnica din Bucurcsti, cuiburi le
si-au schimbat structura dupa modelul lansat in fcbruaric, ast-
fel ca nu se cunostcau mcmbrii din ani de st udiu diferip".
Organizatiilc studcntcsti au Incc put ele actiunca de st rangcrc
a cotizatiilor pcntru ncvoi le celor di n detentie". Grupurilc
FdC, dcsi nu contau in strangerea de cotizatii, au continuat sa
activcze mai ales In operatiunile de cur icrat, dar $i in procu-
rarea de anne sau munitii '".
Cuiburilc din vcstu l tiirii, folosind posibilitati le de trecere
clandestine a fronticrci in Jugoslavia, au reus it pana in aprilie
sa-si formezc filicr e de inarmare, eu toatc ca pcntru moment
13 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 166.
14 Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 16- 17.
15 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 209.
16 Ibidem, f. 141.
11 Ibidem, f. 133.
IR Ibidem, f. 141.
19 Ibidem, f. 112.
125
nu aveau in vedere sa lotrcprinda acti uni tcroristc".
Manifcstele din accasta perioada n-au mai cmis atacuri
verbalc la persoana rcgclui sau a altor ministri din guvern. In
general erau apcluri cairo lcgionar i, prin care acestia erau in-
demnati sa nu rcnuntc la principiile organizatici si sa astcpte
momentul pctrivit pcntru revenirca pc scena politica. A doua
categoric de manifeste aveau caracter dczinformativ, sustinand
supravictui rca lui Corneli u Codreanu, cu scopul de a-i mobi-
liza pe legionarii care abandonascra acrivitatca". Cel mai adc-
sea propaganda a fost orale, de la om la om, cxistand put inc
cazuri in care legionarii au lipit afise .mobili zatoare?" . in
timpul alcgcrilor din primavara anului 1939, coordonatori i 10
cali ai cuiburi lor care act ivau in c1andcstinitate i-au sfatuit pc
legionari sa ser ie pc buletinele de vot diferite lozi nci, pentru a
sc anula votul".
Nucleul de legionari care activa in clandcsti nitate a avut
diferitc ati tudini fata de FRN. In uncle organizatii, membrii
cuiburilor radica le s-au inscris in "partidul regal", probabil
pentru a nu ridica banuicli, dar au conti nuat activitatca lcgio-
nara ilegala. in general, mcmbrii CML au luat eccasta atitu-
dine" . Studcntii au sabotat act ivitatea FRN, ducand 0 cam-
panic impot riva inscricrii in noua structure a colegilor nele-
gionari si refuzand sa adore". Autoritatile nu au dorit sa agite
spiritele in universitati astfe l nu i-au ares tat pc rcspectivii
propagandisti.
Imediat dupafebruaric 1939, legionarii nu au reus it sa mai
organizeze atent ate contra ordinii de stat. Micilc grupuri locale
10 Ibidem, dosar nr. 9/ 1939, f. 17.
11 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 132; Ibidem, dosar nr. 9/1939,
1.3 18.
11 Ibidem, dosar nr. 16/ 1938, f. 336
13 Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 371.
14 Ibidem, dosar nr. 16/ 1938, f. 310.
15 Ibidem, f. 333.
126
s-au preocupat de colcctarca fonduril or necesarc colegilor din
inchisor i si .Comandan-entulul'' de la Berlin, rarcori rcusind
sa acumuleze munitii pcntru cvcntualc atentate. La Bucurcsti,
organizatia lasata de l loria Sima la plecare a functionat neuni -
tar. Corpul "Razleti", prin ing. Ion Nicolau, a rcusit sa satisfa-
ell ccrcrilc cclor afl ati la Berlin, dar CSL a fost inaetiv. Con-
form unor sursc, scful studcntilor, Mihail Vftrfurcanu, sc afl a
in legatura cu Pol ijia si a sabot at i n pcrmanentf act ivi tatca
cclor din tara in primavara si vara anului 1939
26
. Priudcrca
celulei teroriste coordonatc de comandanta lcgionara Nicoleta
Nieolescu (fosta membra a .Comandamentclor de pr igoana")
i-a fost atribuita ulterior lui Mi hail Varfurcanu, deoarcee orga-
nizarea respectivulu i gru p era ext rem de conspi rativa. in urma
dctcnti ci, Nicoleta Nicolescu a muri t, la 10 iul ic, iar in Bucu-
rcst i au iuccput sa circu le uncle zvonuri mac abre pri vind natu-
ra decesul ui: vi olata arsa de vie in crcmatori u'". Ulterior,
aceasta a intrat i n mito logia lcgionara. pe lista .anartiri lor" ca-
re s-au .sacnncat'' pcntru cauza miscarii . Eveniment ul a fast 0
neue lovit ura de imagine pentru miscarca cla ndcs tina, Inrc-
gistran du-sc noi abandon uri print re membrii activi".
Germania a oferit purina atcnric Miscarii Icgionare pana la
finalizarea programului NSDAP in Europa Centrale. Abia du-
pa .ncluj ionarca" problemei Cchoslovaciei, Adolf Hitler si-a
indrcptat .atent ia'' si spre celelalte state din Europa Centrale si
de Est. Cerc ur ile intclectual ilor legionari au pri mit cu simp at ic
" problema cchoslovaca", deoarccc sperau eli se va declansa un
razbo i mondi al Intrc statelc totalitarc si cdc democratiee, in
unna ciiruia VOl' fi chemati la guvcrnare . Ei faccau uncle
cstimari privi nd scful guvern ului intr-o astfel de situaj ie: Nae
26 Sima, Haria, p. 22-25.
27 Sima, Horia, .Fcmeile in pngoana'', in Tara si Exilul, an IX,
nr. 3-4, ianuarie-februarie 1973, p. 2.
28 DANlC, Fond DGP, dosar nr. 9/1939, f. 78.
127
Ioncscu sau generalul Ion Anronescu". Spcrantele legionarilor
au fast intarirc si de atitudinea guvernului roman , care a dccis
sa se apropie int r-o masura mai marc de Germania.
Dupa divizarca Cchoslovaciei, guvernul de la Berlin a
devcnit brusc preoeupat de industria pctrolicra romancasca. lar
pcntru a obtinc un acord economic favorabil a folosit tehniea
santajului. Cu toate di In timpul proceselor lui Corneli u Co-
dreanu din primavara anului 1938, cat si dupa, nu manifestase
nici 0 rcactic, guvernul german a i ncuraj at prcsa national-
socialista sa ataee autoritarilc romflnc pentru modul in care a
fost j udecat a murit lidcrul legionar. In prima instanta,
guvernul roman a decis sa .j-eziste", Inapoind decoratiilc pri-
mite de Carol al Il-lea de la Adolf Hitler, dar in ccle din urmf
disc ursul s-a domolit. La 23 mart ic 1939 a fas t scmnat acordul
econ omic romano-german, care a fas t vazut in cpoca drept 0
ancxarc a ceonomici romancsti dupa intcrcsele germane". Dupa
accst mome nt, sefii organizatiilor legiona rc clandesti ne au dus
o campanic de mobilizare a adeptilor, sustind nd ca urmcaza
chemarea Miscarii la guvemare" .
Deoarece Germania nu a ararat si alte prcocupari pcntru
situatia nationalistilor cxtrcmis ti romani, spcranjclc lcgionari-
lor s-au dimi nuat si au spcrat ca la Berlin noul .Comanda-
merit" va face prcsiuni privind statutul legionarilor. Dar Gcrma-
nia nu avea la aecl moment alte intercse in Romania pe langa
satisfaeerea doleantelor eeonomiec, iar guvcmul de Ia Bucu-
resri a intreprins putine eonccsii fata de Icgiona ri, mai ales in
ceca ce privcstc clibcrarca eclor ell domiei liul obligat oriu.
29 Ibidem, dosar nr. 8/1939, f. 165.
rn Heinen, Armin, Lcgiunea Arlianghelul Mihail . Mtscare
sociaid si organizatie politica. () contributie to problema fascismului
international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 399.
31 DANIC, Fond DOP, dosar nr. 252/1939, f. 131; Ibidem, dosar
nr. 8/1939, f. 166.
128
3.2. Legionarii orestasi
Au cxistat eel puun rrci faze ale regimului de dctcntie pen-
tro lcgionarii arcstati in primava ra anul ui 1938 si dupa aecca .
in prima faza, a dct cnti ei preventive palla la momentul eon-
damniirii, rcgimul a fOS1 dcstul de aspru, dcoareec aut oritatile
nstcptau ea justitia s:1 dcfinitivczc statutul lor. Proccscle lcgio-
narilor arcstati in prima parte a anului 1938 au avut loe i n peri-
oadc difcritc. dar tonto dupascntinta cazului Corueliu Codrcanu.
in timpul dcrcntici de la Jil ava, lidcrul lcgionar a mcntio-
nat i n jumalul sau de inchisoarc cil pcrsonalul pcni tcneiarului
s-a purt at reec ell cl, a fast [inut singur lntr-o cclula umcda si
nu a primit decal doua paruri si 0 rogojina, ell toatc ea era vre-
me ploioasa . in acea faza, pana la j udeearca proccsul ui, scric
ca nu i s-a oferit nici asistenta mcdical a, dcsi avea durcri de
pldmani si tusea". 0 situatic ascmcnea a fast cxpusa $i in
j umal ul din dctcntic al studcntului legionar Bartolomcu Live-
ZC:lIlU, earc s-a aflal in grupul principali lor lideri. Acosta a sus-
[inut in scricrilc sale eli i n timpul dctcntici la Jil ava din perioa-
da j udccarii proccsul ui (iulie 1938), vizitelc rudelor au fast
limitate, pachctclc pc care Ie pri mcau era u lnjumdtat itc de gar-
dicui , iar in timpul perchezitii lor zi lnicc, pcrsonal ul Inchisori i
act iona ost entativ, aruncand incaltamintca peste alimcntelc pri-
mite" . Grupul de la lilava a init iat chiar un protest, refuzand
vizit clc, moment in care magistratii mil itari au intervenit si au
incetat uncle abuzuri".
Faza a doua, a rclaxarii regimului de inchisoarc, s-a de-
cl ansat dupe ernitcrea scntintclor, probabi l datorita faprului c:1
pcntru 0 pcrioada auroritatilc i i detineau legal pe legionarii care
~ Ibidem, dosar nr. 252/ 1938, f. 1720.
~ ~ Ibidem, dosar or. 252/ 1939, f.36-37.
~ Ibidem, f. 42-43.
129
putcuu rcorganiza miscarca. Din scricri lc ambilor rncmorialisti
citati mai sus, rcicsc ca ncum tratamcntul medical s-a acordat
ori dc cdtc ori cra ncvoic, iar in ficcarc zi detinutii crau scosi din
cclulc pcntru a Iua acr curat.
La Rfimnicu Ssrat, lidcrii Icgionar i au fost Inchisi ini tial
imprcuna cu dctinutii de drcpt cornu, dar in octombric accstia
din urrnf au fe st mutati si a ramas 0 lnchis oare pcntru oponen-
Iii rcgimului (inclusiv comunisti).
Bartolomeu Livczcanu a mcntionat in j umalul sau ca le-
giona rii au instal at in curte un dus pe care-I putcau tolosi, iar
mai apoi au rcparat chiar ei inchisoarca. Conditiilc s-au inra u-
tal it put in dupa plecarca rege lui la Londra in noicmbrie 1938,
cand au fost din nou Inchisi in celule, unde statcau cfite unul.
Pc toata pcr ioada dctcntiei, celula lui Corneliu Codrcanu
era izolata de cea a cclorlalti legionari ..ramniccni'' nimeni
in afara rudclor de gradul I nu a pulut lua legatura cu cl. in
scara de 29 scptcmbric, mcmoriali stul sustinc c3 agitatia a fest
foartc marc, fiind ell tOl ii anuntari s5 se prcgatcascil, dcoarccc
conducatori i inchisor ii nu stiau initial cine unna sa fie "t rans-
fcrat" la Jilava
l S

A treia faza a regimului detcnjici a insemnat rclaxarea


tota la sau rnai exact acordarca statutului de dctinuti pclitici
pentru lcgio nari. La putin timp dupii 30 noiembric 1938, au in-
eeput sa primcasca prcsa. Astfcl ca, la 9 decembric au aflat de
moartca lui Comcliu Codrcanu din ziarul Romania (oflciosul
rcgimului). Dupa Craciu nul anului 1938, 1'1 Ramnicu Sarat au
fost lasati mai mult in afara ccl ulclor, iar dupa Anul Nou pu-
tcau primi vizite orics nd, ava nd si posibilitatca sa trimita carti
postalc catre cunoscut i. Regimul cel ulclor a fost ridicat in mod
oficial la sfarsitul lunii ianuaric, cand au fost anuntati ea pu-
teau citi zilnic ziaru l Romania, aveau dreptuI sa dctina carti de
studiu in cclule sau sa primcasca vizitc medicate" .
lS Ibidem, f.46-61.
36 lhidem, f. 66.
130
Singurul document grafic identificat in ur ma ccrcetarii de
fata privind cclule de dctcntic cstc din faza a treia, rcprezcn-
land 0 schita fii cutf de Iordache Nicoara la Vaslui". Purcrn ob-
serva ca in eclula de una sau doua pcrsoanc aveau 0 masa de
seris, hattie, cemcahl si earti de studiu, facilitati prezentate ~ i
de Bartolomeu Livczeanu la Rdmnicu Sarat.
Cei mai bolnavi dint re legionarii afla li in dc tcnpc au
primit dreptul de a fi mutati temporar la Spitalul Mil itar Bra-
sov, unde au avut par te de 0 ingrijirc dcccnta, uneori rcali zata
ehiar de colcgi i lor - Paul Craja era medic in Bucurest i in mo-
mentul arcstarir". Dctinutii au avut dreptul la activitati de
divcrtismcnt, organizftnd meeiuri de YOlei, fotbal sau box".
Sta rca de spirit a legionarilor din inchisori a fost di vcrsa,
in functic de nivciul implicarii cmot ionalc a ficcaruia . Studcntii
in general au rcgrctat faptul ca si-au picrdut anul de studiu si
nu avcau nici 0 spcrar ua in eeea ce pri vca viitorullor. Cei mai
indoct rinati erau rcvoltap de atitudinea unor lidcri, cum ar ti
prof. Grigore Cri stescu sau Dragos Protopopcseu, care rcnun-
tascra la prineipiile miscarii dupa ercstare". La Vaslui s-a
rcmareat ca militant radical contra acccptarii regimului monar-
hici autoritare Con stanti n Stoicancscu, dcsi maj oritatca eclor
dctinuti aeol o dorcau Incctarca opozitici".
Dupa cateva luni de la moart ca lui Corneliu Codreanu au
ineeput primcle clibcrari din randul legionar ilor care nu pu-
teau mo bil iza organizatiile locale {mai ales dintre ee i dcti-
nuti la Vaslui) .
Majoritatea erau rcscmnati in urma detentiei si sustincau
Vezi Anexa nr. I.
37 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 252/ 1939. f. 67.
JlI Ibidem, f. 7-32.
)9 Ibidem, f. 6 ~ 7
~ o Sima, Haria, .,La un an de la moartea lui Ilie Gameata'', in
Tara si Exilui. an VIII, nr. 7.8, mai-i unie 1972, p. 8.
131
ca nu trcbuia sa m ai existc activitatc in clandcst initatc". 0 parte
au scmnat .zlcclaratii de supunere'' in momentul clibcrarii
i-au sfatuit pc fosti i colcgi din euiburi sa rcnuntc la oricc
acriunc" . Unii dint rc cci care au adc rat 1<1 FRN au putu r sa sc
lnroarcf in vcchilc posturi functionaresti sau sfl obt ina altclc
noi. Astfcl ca, Radu Dcmctrcscu-Gyr si-a rcluat act ivitatca de
profcsor la Liec ul .. Prineipcl e Carol" din Bucurcst i in febru-
arie 1939, imcdiat dupa Hie Gamcaja, membru
fondator Comandant al .Bunci Vcstiri'', a obtinur un post de
avocat al Statul ui eu ajutorul lui Victor Iamaudi, rumistrului de
Justitic. dupa cc in prcalabil se Inscriscsc in
lnchisorilc in ca re au fost dctinuti liderii legionari i n pc-
rioada 1938- 1940 au intrat si cl e in mitologia miscarii. Dupa
instaurarca statului national-lcgicnar, penitenci arul de la Ram-
nieu Sarat a dcvcnit muzcu, iar pcnrru multi din trc noii lidcri
era 0 regula sa meargf acolo in
3.3. "Comundamelllul" de fa Berlin
Atu nci cand "Comanda mentul de prigoana" a decis sa se
refugiczc la Berlin, acolo deja existau cativa legionar i impor-
tant i. Ei plecascra cu pasapoartc legale in di fcrite circumst an-
tc. Primii car e sc stabiliscra 1a Berl in au fost Mirc ea Dimitriu
(scf al studcntilor de la Universitatca Poli tehnica din Timisoa-
ra] Gheorghe Ciorogaru. Apoi a sosir Ion-Victor v ojcn",
DANIC, Fond DGr, dosar nr. 1911940, f. 222.
42 Ibidem, dosar nr. 252/ 1939, f. 366.
Ibidem, f. 175.
.j.l Sima, Horia. c.l,a un an... ", in lac. cit. p. 4.
ministru Traian Braileanu a vizitat tnchisoarea-muzcu
legionar dela Ramnicu Sarat", in Cuvantul, 23 octombrie 1940, p. 3.
Dumitrescu-Borsa. Ion, Cal troian intra muros. Memorii
tegionare. Bucurcsti, Editura Lucman. f.a., p. 263.
132
dar eel t rci nu au activat pol itic pc langa guvcrnul Rcichu lui.
Primu l grup plccat din tara cu ocazia cxilului in iarna din
1938 1939, prin Pol onia, a stat 0 noapte in satul polonez din
apropicrca granitci, undc i-au lasat calauzelc, dupd care a plc-
cat sprc Lwow. in accst eras, unul dintre diplomatii polonezi
care le-n promis legionarilor ajutor i-a gazd uit cinci zilc. timp
in care nu aveau voic sa iasa din casd. Craciunul I-au petrecut
la sanatoriul Morsyn.
Dupa douf saptamani a sos it si al doi lca grup" dc legio-
nari in Polonia. Fiindcil rctcaua cland estine de tranzit a fos t des-
coperita, accstia s-au deplasat la Varsovia, unde trebuiau sa fie
gazduit i de un alt di plomat poloncz. lnccpand eu luna mnrtic,
legionarii din Polonia au luat contact cu grupul de la Berli n, prin
Gheorghe Ciorogaru (datorita faptului ca avca pasaport coma-
ncsc putcatrece in regul a granite polono-gcrmana). Lajurrultatea
lunii mai, grupul de la Varsovia a primit pasapoarte germane
pcntru a trccc sprc Berlin, pe fondul prcgatirilor pcntru razboi.
Cu tcate ca grupul din Polonia nu avusese activitate politica, la
granita pcrchczitia a fost severs, iar acestiaau fost multumiji eli
au plecat, deoarccc sc temcau de lncepcrca razboiului'f1.
La sfar situl lunii februaric, grupul plccat cu Horia Sima a
aju ns la Berlin, dupa ec trccuse prin Budapcsta si a stat a vre-
me la Vicna. Cci trccuti pc la Sighet in Cehoslovacia?" au ajuns
la dcstinatic in apropicrcu datei de 1 mai Prin filicra de
tranz it controlata de Sima a fost adusf in Germania si Elena
Codrcanu, soria lui Corneliu Codrcanu, lmprcuna eu fiica lor
adoptive, Haria Sima s-a ingr ij it sa 0 izolczc inca
Vezi supra, p.1 15.
Vezi supra, p. 116.
(7 Ibidem, p. 256-262.
Vezi supra, p. 116.
(R Dosar Horta Sima (/940-/946), ed, Dana Beldiman. Bucu-
rcsti. Editura Evenimentul Romiinesc, 2000, p. 138-1 39.
49 Dumirrescu-Borsa, len, op. cit., p. 265.
133
lie In inccput de restul grupului, pentru a 0 folosi politic, asa
cum procedase in lara pcntru a obtine capital de imagine.
La junuitatc lunii mai 1939, grupul de la Berlin era cam-
pus din: Ion-victor Vojcn, Gheorghe Ciorogaru, Horia Sima,
Ilie Smultea, Alexandru Popoviei, Virgil Mibai lescu, Constan-
lin Papanacc, Nieolae Scitan, Virgil Teodorescu, Miti Dumi-
trcscu, Alexandru Constant, Ion Durnit rcscu-Borsa, Stclian Sta-
nicel, Alexandru Cristian Tell. Viorel Trifa, Victor Silaghi etc."
Primul grup sosit la Berlin a inchiriat 0 vilii la marginea
orasul ui, in cartierul Amalienhof unde locuiau 32 de Icgionari,
sub conducerea lui Constantin Papanace. Grupul de la Varsovia
s-a stabilit tot la vila Amalienhof, eu exccppa lui Ion Dumitres-
cu-Borsa. Horia Sima loeuia separat de restul grupului, ea
Ciorogaru si Ion-Victor v ojcn". Fondurile venite din tara prin
difcriti curieri nu au fost Indcajuns penlru a sustinc financiar
tot grupul. Majoritatca cclor de la Amal ienhof s-au angajat in
industrie, iar 0 parte din venituri erau donate pentru sustinerca
matcriala a cclor care nu lucrau. Ion-Victor Vojen
Alexandr u Constant s-au angajat la Ministcrul Propagandei
german, scotia pcutru Europa de Est si aveau destui bani pen-
tru a se Intrctinc singurr". Horia Sima, Constantin Papanace,
Nicolac Petrescu Virgil Mihailcscu nu au avut slujbe au
fost Intrctinuti din fondurile eomune ale grupului" .
Problema eonducer ii noului .Comendamenr'' s-a pus chiar
in momcntul in care lcgionarii s-au stabilit la Amalicnhof.
Gheorghe Ciorogaru, datorita lcgaturilor pe care Ie avea eu au-
toritatilc germane (functionar la Ministerul Propagandci) si
stabilit anterior la Berlin, negoeiase statutul noilor vcnit i ast-
fcl s-a socotit conducatorul "de drcpt" al grupului. Dupa ce
50 Irosar Haria Sima (1940-1946) , p. 139.
51 Dumitrescu-Borsa, lon, op, cit., p. 263.
52 Dosar Haria Sima (1940-1946), p. 141.
SJ Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 272.
134
Ion-Victor Vojcn a reusit sa sc angajczc la Ministerul Propa-
gandci, i s-a aJaturat lui Gheorghe Ciorogaru, sustindnd di ei rc-
prczent au linia Miscarii legionare, prin functiile ce Ie avcau in
admi nistratia Rcichului . in accl moment, cci doi au intrat in
conflict cu Hari a Sima, dcoarecc crau adcpt ii incctari i acnu-
nilor politicc de orice fel. Preferau sa astcpte 0 sit uatic interna-
tionaIii favorabila, in urma carcia gcnnani i i-ar fi ajutat sa a-
j ungii la guvcruarc in o m i i n i l ~ Dupf sosirca la Berlin a lui
Ion Dumitrcscu-Borsa, fost ul sccrctar general al Partidulu i
"Totul pcntru Tara", s-a pus problema constituirii unui nou
"Comandament", pcntru a sc stopa orice fel de competitii
pcntru .Jntdicratc".
La sfars itul lunii aprilie 1939, in ziua de Paste, la vila
Amalicnhof s-au lntrunit pcntru prima data toti comandantii
legionari care se aflau la Berlin. Scdinta a fost condusa de
Constantin Papanacc, liderul grupului de legionari care locuiau
compact, la vila. Papanace a propus, si s-a aprobat, ca scf al
grupului sa fie Ion Dumitrcscu-Borsa, deoarcce era eel mai inalt
fost rcsponsabil al part idului, f iind si aprcciat in organizatie.
Sa facut 0 analiza asupra acti vitatii .Domandamentclor de
prigoana", conduzia fiind ea Horia Sima a facut grcscli, dar nu
intentional. Cu ocazia scdintci, noul .Comandamcnt'' a dccis
continuarca planului de rfizbunare a mortii lui Corneliu Codrca-
nu. inca de la Inceput, Miti Dumitrcscu. fostul scf al judcjului
Prahova din pcr ioada clandcstiniratii, a prcluat organizarea ac-
[iunii -5i a Inccput pregauritc" .
Ca si in anul 1938, .Cornendamcmu!'' a lucrat in varianta
rcstransa ~ i numai cativa comandanti legionari aveau rcspon-
sabilitati. rcstul ofcrind suportul politic. Ion Dumitrescu-Borsa,
dcsi era scful .Comandamc mului'', nu a fast mernbru activ al
acestuia. Locuia separat de ccilalti lcgionari, pc care i-a vizitat
rar, avand rolul de a trata eu autoritatile germa ne vcnirca alto-
~ Dos ar Horia Sima (1940- 1946), p. 139 140.
55 Dumitrcscu-Borsa, lon, op. cit., p. 267-268.
135
ra. prccum si statutul eelor prczcnti. Alcxandru Constant sc
ocupa de mcntincrca "spiritului combativ" in eadrul gru pului
de la Berlin. Ion- Victor Vojen si Constantin Papanaee trcbuiau
sa sc ingrijeasca de raporturilc cu Gcnnania. iar Horia Sima de
lcgaturi lc cu lara . in conducerca "Comandamcntului" a mai
intrat si Victor Silaghi , care in faza iniliala nu a avut activitatc.
dconrccc era prcocupat de sl ujba din care se intrctinca.
Ce i mai act ivi au to st mcmbrii .Comandamcntului" care
nu uvcau sl ujbc: Constantin Papanacc Horia Sima. Accstia
fuscscrf "clemente" de baza in "Com:lI1damcntc!e de pri-
goanli", fiind $i cxponcnti ai cxtrcmismului Miscarii lcgionare.
Const antin Papanacc a fost eel care s-a preocupat de grupul de
la Amalicnhof cu toate ca era rcsponsabilitatca lui Alcxandru
Constant!'>6.
Haria Sima, prin rctceua de trecere clandcsuna a fromicrci
lntrctinuta de organizatia Banat, a mcminut in pcrmancrua
lcgilturi eu organizatia din tara, de undo primca si fonduri pen-
nu grup, srranse din cotizarii. Primii cmisari trimisi in Germe-
nia de prof. Ion Protopeseu (in prima jum.. 1tate a anului 1939)
erau prcocupat i de zvonuri le pri vind prezcnta lui Corneliu
Codrcanu la Bcrlin
S7
in eclc din urma, lcgionarii di n tara s-au
lamu rit in ceca ee pri vcstc moartca "Capitanului", iar .clcmcn-
tclc'' radicalc all inccput sa prcgatcascn asasi narca lui Ar mand
Calincscu, anterior sos irii lui Miti Dumi trescu de la Ber lin. Lc-
gntura eu legionar ii din Bucurcsti s-a facut pr in pcrsonalitati
cunoscutc, ncbanuitc de autoritati ca au lcgatur i cu miscarca,
cum ar fi Petre P. Panait escu sau l lie-Vlad Sturdza (fiu l lui
Mihai l Sturdza, ambasadorul Romanici in Dancmarca)" . Pri n
astfel de cmisari eu .prcstanta''. lcgionarii de la Bcrlin primeau
si donatiile Asociatici .Prictenii Legi unii", dar informatii de
la ing. Ion Nieolau (eoordonatorul Corpului .Razleti'').
S6 Sima, Haria, SJiir$itul.... p. 10-11.
S7 Dosar Haria Sima (1940 1946), p. 143.
SH Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit. p. 27 1.
136
3.4. Asasinarea lui Armand Calinescu
Pcdepsirea fizica a lui Armand Calincscu a fost prcgatita
de lcgionarii radicali inca din primavara anului 1937. "Res-
ponsabi li" cu accastd misiunc crau studcnti i de la Facul ratca
de Medicine, fiind posibil ca unuarirca lui Calincscu sa f con-
tinuat $i dupf arcst nrca lui Paul Craja (sc ful mcdicinistilor}, in
noaptca de 16 sprc 17 aprilic 1938. i n ianuarie 1939, la Bucu-
rcsti a lost dcscoperit complotul prcgatit de studcnt ul Nad olca-
nu, apropiat 'II .Comandamcnrului de prigoana". Ulterior, la
Constanta, au Cost idcn tificat i mcmbri ai FdC care dctincau ar-
mament si munitic, in seopul dcc larat al asasinarii dcmnita-
rului. Dar cdc mai import antc prcgdtiri au fast fdcutc la Berlin
de catrc Mit i Dumi trcscu, care avca in ~ 0 cchipa radicala
compusf din fost ul comandamcnl local clandcstin din Prahova.
Stratcgia privind razb unarca mortii lui Comcli u Codreanu
a avut mai multo etapc. lnaintc de a f arcstat, "Capit anul"
lasasc dispozitii sa fie razbunat in cazul in care va fi asasinat
in lnchisoarc. Planur ile din iarna anului 1938- 1939 au fost de-
conspirate de autoritati in tot ali tatc, iar unii dintrc organizatori,
cum ar fi Nadolcanu, au fost asasinati In putin timp dupa
dcscopcrirc.
"Comandamentul" din Gcrmania tsi f ixasc drept obicctiv
razbunarca lui Comc liu Codreanu inca de la eonstituire, insa
au aparut discnsiuni asupra masurilor care urmau sa fie luatc.
Unii se tcmcau, iar altii nu mai dorca u actiuni cxtremisrc".
Miti Dumitrcseu venise !a Berlin pcntru a se eonvinge ca
mai traie ste Corncliu Codrcanu", iar la plecarea din tara lasasc
o cchipa de legionari praho veni ell mi si unea de a-l urmiiri in
59 i bidem, p. 269-271.
60 Sima, Haria, Sfdrsitul ..., p. 85.
137
permanents pc Armand Ciilineseu
61
Grupul din judctul Praho-
va fusesc foarte activ dupa rcorganizarca tacuta de Horia Sima
prin schimbarca vcchilor sef de judctc, actiondnd totodata
cficicnt in secret. Cu toate ea a asigural tranzitul eoman-
dant ilor lcgionari refugiati prin Polonia, grupul nu a fost des-
copcrit, ehiar dace in Bucovina lcgiltunlc fuscsera idcnt ificat e
de autoritati. in acclasi limp, erau si foartc cxtrcmisti, luand
parte la planuri Ie de sabot ej din toamna anului 1938 prin stran-
gerca de fonduri di n cotizatiilc muncit ori lor de pc Valca Pra-
hovci si prin part iciparca la efortul de Inarmarc. lnsa, in
fcbruaric 1939, Mit i Dumitreseu a fost nevoit sa fuga din
Romania, odata cu descoperi rca de cat rc politic a cuibului
clandcstin ec functiona in str. Pretorieni nr. 8 din Bucurcsti.
inainte de a plcca, Dumitrcscu a prcdat arscnalul ce-I avea in
.adminlstrare" lui Cczar Popescu, originar din Ploicst i, student
la Facultatea de Medicine di n Bucurcsti in 1939, Mi ti Dumi -
treseu .anostcuisc" muni tia de la It. Nic olac Dunutrescu", fiind
compusa din 20 de grenade si 20 de pistoalc Steyer si Ber etta.
Cezar Popescu a prim it misiunea de a-i urmari activ itatea lui
Annand Catincscu".
i n Gcrmania, prineipalul colaborator allui Miti Dumitrcs-
ell a fost Con stantin Papanace (in plus, locuiau Imprcuna 13
Ama lienhof). Ion Dumitrcscu-Borsa l-a sustinut pc Miti Dumi-
trcscu, ell conditia sa organi zcze asasinarea simultana a lui
Carol al II-lea Armand Ca tincscu, pcntru a sc evita reprcsi-
unil e. Miti Dumit rcscu a fost de acord ClI planullui Ion Dumi-
trescu-Borsa de asasinarc rcgelui si a lui Armand Calincscu in
acclasi l imp, dar susti nca ca era prioritarf asasinarea eclui din
urma, dcoarccc daca ar fi supravictuit lui Carol al II-Ica icsca
61 Chioreanu, Nistor, Morminte vii, lasi. Institutul European,
1992, p. 48.
Vezi supra, p. 103.
62 Chivulcscu, Nicolae, Armand Cdlinescu, Olll de stat si condu-
ouor detara, Bucuresti. Editura Lucman, 2005, p. 299.
138
intari t organiza rcprcsiunca. Lcgionarul prahovean planuia
asasi narca rcgc1 ui la 20 iulie 1939, la Curtca de Argos, sau la
27 august , la Sinaia, ell ocazia concursurilor sport ive de la
Prcdea1
63

Horia Sima avca alta strategic pcnt ru razbunarca mortiil ui


Corncliu Codrcanu, respcctiv lovitura de slat. El a prczcntat
.Comandarrcnt ufut'' de la Berl in in luna iunic un nou plan de
lovitura de stat dupa model ul revolutici bolscvicc din 1917:
din lac uri izolate, grupuri de Icgionari trcbuiau sa ii dczarmczc
pe j andarmi pentru a sc Inarma, apoi sa oeupe la nivcl local
prcfcct urilc de politic, dupa care se lndrcptau spec Bucuresti,
unde unnau sa oeupe Prefeetura Politici Capitalei, Palatul Te-
Icfoanelor, Radioul, ministcrcle si Palatul Regal. Planul a pro-
vocat rumoare printrc membri i .Comendemcnrului" nu a
, 1 . d . "
lost acccptat ea so one e acpunc .
La sfarsitul lunii iunic 1939, Miti Dumit rcscu a plceat
sprc Romani a, iusotit de Hie Smultca Victor Silaghi. Cci doi
avcau expcricnta in treeere a frauduloa sa a frontierci, iar Victor
Silaghi era vorbitor de limba maghiara, fiind ardclean. De la
Viena, Miti Dumitrcscu a fast insotit numai de Victor Silaghi,
trecand din Ungaria in Jugoslavia, iur apoi i n Romania prin ve-
ehiul punet de tranzit folosit de legionari de la Beba Veehe.
Vieor Silaghi a trecut inapoi in Jugoslavia, iar imprcuna cu Hi e
Smultea s-au inters la Berlin
65
Ion Dumit rescu-Borsa a Intrcti-
nut permanent corcspondcnpi cu Miti Dumitrescu'", iar
"Comandamentul" nu a ridieat obiectii fata de final izarea
asasinat elor .
Haria Sima nu a rcnuntat la stratcgia sa de organizarc a u-
6J Dosar Horia Sima (l940- 1946), p. 143-144.
6-l Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 282.
H Sima, Har ia, .Despre inj urii si semniflcatia lor", In Tara si
EXillll, an Xl, ianuarie-februarie 1975, p. 9.
66 Dumi trescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 282; Sima, Har ia, .Despre
inj urii.. .", in loc. cit., p. 9.
139
nei lovituri de star. Ca si in toamna si iaruaanului 1938, cl sc bu-
Z:! pe organizatii lc din Banat , Prahova si Corpul .Rdzlcji", cu
care intretinca corcspo ndenta prin curieri dupa plccarca la Ber-
lin. in luna iulie, in Capitala gcrmana a sosit ing. Ion Nicole u,
scful Corpului ..Rezlcti'', care a facut "Comandament ului " uri
raport asupra situa jici din tarn. Dupa discutii le eu Ion Dumi-
trcscu-Borsa. ing. Ion Nieolau a avut catcva lntrcvcdcri sec rete
cu Haria Sima, care i-a prczcntat planu l sau de nt stumarc a
regimului autoritar. Prin Nicolau, Sima i-a transmis prot: Ion
Protopopescu de la Timisoa ra sa rcstructurezc organizat ia diu
Bane t eu noi .cadrc" sa fie climinuti membrii cuuosc uti,
pentru a nu cxista per icolul unor noi arcstari. Rcorga ni zarca
urma sa se fadi in scopul lnarmdri i $i pregatirii lovitur ii de
slat. inca di n manic, ccl ulele tcroristc din Banat rcustscra sa
aduca clandcstin anne din Jugoslavia existau lcgaturi pri n
eare sc putca continua inannarca. Ing. Ion Nicolau a primit mi-
siunca de a organiza acca actiunc in eel mai marc secret, iar pen-
tru restul tani sa se pastrcze lcgaturil c. tara a se pregati nimic.
De ascmcnea, scful Corpului .. Razlcti" a atl at de misiunea lui
Miti Dumi trcscu, cu care trebuia sa intre in legiiturii pentru a-i
informa pc cci de la Berl in dcsprc stadiul prcgatirilor.
La sfarsitul lunii iulie 1939. lIie Smultea a fast trimis de
Hari a Sima la Timisoara pentru a lua lcgatura eu prof Ion Pro -
topopescu a obscrva aplicarea pc tercn a dis poz itiilo r trimisc
pri n de ing. Jon Nicolau. Smulrca fuscsc fostul scf al orga-
niza tici Caras a Partidului "Totul pcntru Tara" si un apropiat
cclaborator al lui Haria Sima. De ascmcnca, cunostca foarte
bine organizatia clandestine din Banal. Cei de la Berl in aflasc-
ra eii in luna august Carol al Il-lca unna sa faca vizite in Banat ,
la uncle obicctive industriale, Horia Sima a stabilind ea atun ci
trebuia dcclansata lovitura de stat , prin asasinarca monarhului.
lIie Smultea a obscrvat grcutati in desavarsirea planului .j nsu-
rcc tici", deoa rece legionari i din Banat sc Inarmascra insufi-
cient. Banii din cotizat ii in vara anului 1939 crau foart c putini,
insuficic nt i chi ar pcntru cei din lnchisori, motiv pentru care
140
ajungc au rareori si la Berlin. ln uccste condit ii, Hie Smultca
s-a intors in Capitala gcrmana'".
La 15 august, Hera Sima a plccat chiar el spre lara, [0 -
losind aproximativ veehea ruta de tranzit. De accasta data, dis-
punca de W1 pasaport falsificat, care apartinusc studcntului german
de engine remand Otto Schneider, mutat definitiv in Genna-
nia. Organizatia Ti misoara gasisc a noua filicra de tranzit, pc la
Lanmas. fiindca cca de la Bcba Vcchc fusese folosita de multe
ori. in Iugoslavia, Hari a Sima s-a inialnit cu Ion Boian, care
l-a lnsotit pana la Tirni soara, la locuinta profcsorului Ion Proto-
popescu. Morivatia pc care 0 avea pregat ita daca ar fi fost prius
era cil s-a Inters pcntru a impiedica un razboi Intrc Romania
Germania, conform tratatului romdnopoloncz. La Timisoara a
stat intrc zsi 14 scprcmbric, timp in care a aflat de la sefii cui-
burilor clandestine c5. nu poate fi dcclansata 0 lovitura de stat,
mai ales ca la 7 septembric inccpuscrd conccntrarilc. Totusi, la
plecarca din Banat spre Bucurcsti a lasat dispozitic ca planu-
rile sa fie puse in aplicare cand rcgelc va vizita obicctivcle in-
dust riale de acolo, dar tara mari perspective de infaptuirc.
in aceste condit ii, singurul plan plauzibil era eel pc care
trebuia sa-l rcalizczc Mit i Dumitrcscu. Aeesta reusisc sa studi-
eze foarte bine posibilitati lc de actiune, lucrand intr-o discrctie
perfecta. Chiar si lui Horia Sima i-a fest grcu sa-l gascasca pe
scful echipci, abia rcusi nd sa-i transmita mesajul de autor izarc
a actiunii. Ultimul dintre lidcrii legionan care s-a intalnit cu Miti
Dumitrescu a fost ing. Ion Nicolau, care i-a comunicat di spozi-
tiile lui Horia Sima, rara ca acesta sa afle data si locul asasi na-
tului, niei numarul de legionari care au fost mcbili zati'".
Pregatirea asasina rii lui Annand Calincscu (dcvcnit prim-
minisrru la 7 martic 1939, in urma dccesului patriarhului Miron
Cristca, dcrinatorul functiei) nu a fost fiicutii prin metode noi fata
67 Dosar Haria Sima (1940-/946) , p. 143- 145.
6H Ibidem, p. 146.147.
141
de vcchilc tentative. Tchnica era una cunoscutd de autorirati inca
din 1937, rcspcctiv urmarirca itinc rariilor zi lnice ale dcmnita-
rului, pentru a sc obscrva uncle stereotipuri ale activitatii sale .
Miti Dumit rcscu Iasasc un grup de supraveghere inca di n
februar ie 1939, care pana in iul ie 1939 - cand s-a Inters scful
cchipci in tara - cunostca programul zilnic al primului-minisuu.
Sosit in Romania, Dumitrescu I-a convocat pc Cczar Popescu"
la 0 intiilnire clandestine, ee a avut Icc la biseriea Sfantul Con-
stantin din Ploiesti. Popescu i-a eomunieat ca munitia lasata in
grija lui in februaric 1939 este la loe sigur, iar imprcuna ell ahi
patru lcgionari l-au monitorizat pc Armand Calincscu, cunos-
candu-i itinerariul zilnic. .Colcgii'' lui Cezar Popescu cra u:
Traian Popescu (fratelc saul, student in anul IV la Faeultatea
de Medicine; Ion (Nelu) Moldovcanu, student la Politcbnica;
Ion (Jean) R. lonescu, student la Drept $i Ion (Jean) Vasiliu,
dcscnator - toti origi nari din Ploicsti. Eehipa nu a avut eontae-
te ell al te structuri lcgi ona re din Bucurcsti sau di n provincie.
Dacf acuzatiilc privi nd colaborarca lui Miha il Varfureanu eu
autoritaulc ar f adcvaratc" , ar fi imposibil ea atentatori i sa nu
fi fost idcntificati in cazul in care nu ar fi luerat conspirativ.
Planul lui CC7..ar Popescu prevcdca atacarea masinii pri -
mului-minist ru i n plina strada, cfind accs ta se indrcptat de la
Prcscdintia Consiliului de Ministri spre cess. Miti Dumitrescu
a corcctat planul, pro pundnd cumpararea unei mas ini de catrc
atentatori, care sa tamponeze automobilul i n care se afla Ar-
mand Cal incscu, sa-I oblige pc acesta sa iasa si apoi sa-l im-
pustc. Cczar Popescu a primit 34.000 lei ea sa achizitioneze
masina, misiune dusa la capat de Traian Popescu Nelu Mol-
doveanu, care au cumparat automobilul de la un sofcr din
Urlati (jud. Prahova) pc numc Lazar Urcchc.
Dupa dcfi nitivarca pIanului, Miti Dumitrescu a plecal la
munte in Bucegi, in localitatea Valea Costilei. La 20 septem-
Vezi supra, p. 11 8.
Vezi supra. p. 123.
142
brie 1939 a .coborar" la Bustcui, de unde a fost prcl uat cu
masina cumparata in scopul atentatului de catrc aceiasi Traian
Popescu Nelu Moldovcanu. Au donnit peste noapte in auto-
mobil, la periferiile Ploiestiului, iar in dimineata de 21 scptem-
brie au intrat in eras, luandu-l pc Cczar Popescu de la locuinta
sa, unde crau dcpozitatc la accl moment annclc si grenadcle
folos itc in utcntar. La plccarca din Ploicsti a fast prclua t si
Jean Vasiliu, ccbipa fiind complctata in Bucurcsti cu Jean 10-
ncsc u. Pana la orel c 13 atcntatori i s-au plimbat pc la pcriferiife
Cap italei, dupil care, la amiaza, au parca t masina pc sir. Higa-
ras, in apropiere de str. Sirbcy Voda. La ora 12.55 s-au in-
drcptat spre podul Eleftcric (actualul pod Eroilor), urmar ind pe
bulcvardul Carol al II-lea (actualul bulcvard Eroilor) rnasi na in
care sc afla primul-ministru. Conform planului, au tamponat
putemic masina din fatii, care, din cauza impactului, a lovit 0
caruta cc vcnea pc cont rascns. Automobilul in care era Ar-
mand Calincscu a ajuns pc partca stanga a carosabilului in in-
cident, moment in care agentul cc-I pazca a iesit din automobil
cu pistolul scos, dandu-si sea ma d i nu era vorba des pre un
acci dent auto, ci desprc 0 tentative de atentat. Agentul Andre-
ne a fost imcdiat secerat dc gloante, dupa care sofcrul masini i
a icsi t afara, fugi nd ingrozit de scena 1a care era martor. Ramas
singur, Annand Cal incscu a incercat si cI sa fuga di n masi na,
insa at entato rii au deschis ponicra si au tras 21 de gloante in
primul-ministru, care i-au atins plamauul, rinichiul de trci
ori eutia craniana'".
Dupa aeest moment, asasinii au obligat un sofcr eare
trccea pe bulcvard sa se dca jos din masi na si s-au indrcptat
spre sediul Socicratii Romano de Radiodifuziune, unde au citit
in direct scrisoarea .Razbunatorilor". Si-au ,Justificat" fapta
afirmand ca .suflcrut" neamului romancsc .jrebuic curatat de
nccinstc", dcsi sustineau ca .violcnta in sine nu schimba ni-
mic, dar cstc 0 durcroasa ncccsi rate''. in .afacerca'' asas inatu-
6q Chivul cscu, Nicol ae, up. cit., p. 300-302.
143
lui au mai fost implic ati alti trci lcgionari, Marin Stancutcscu,
Ovidiu Isaia si Gheorghe Pct roviccscu, care fie i-au gazdui t pc
faprusi. fie au tainuit pla nullor.
Mod alitatea de comportament dupd asasi nat 3 fast carac-
teristica misticismului legionar, intfilnit si in cazurilc I.G. Duca
Mihai l Stclcscu. Dcsi ar fi avut sansc sa fuga sa scape eel
putin pcutru moment, s-au prcdat lara a opune rezistcnta. in fi -
nal ul ser isorii cit itc la radio afirmau: .J cgionarul privcstc eu
picptu l dcschis urmi lrilc faptelor sale - cl raspundc - vom
rlispundc si noi " 70.
Asasinatul a reprczentat un soc pcntru socictarca roma-
ncasca si pri n modul in care a fost prezentat: atcntatori i I-au
cit it in direct la radio, Intrcr upand crmsia". Intrarea in postul
dc Radiodifuziunc a fes t a Inta mplarc, dcsi Miscarca lcgionara
beneficia inca di n iama anului 1938 dc un plan de oc upare al
accstei institut ii. in 1939, cmisiunilc erau in general In dir ect,
chiar si uncle momcntc muzicale fi ind di fuzat c .Iivc". Cci de
la poarta institutici astcptau in aee l moment un taraf iar in
c1ipa in care atcntatorii au iesir din masina eu care s-au dcpla-
sat, nici unul din trc age ntii de paza nu s-a alcrtat. Dupa cc au
rcusit sa trcaca de poarta au aj uns rcpcdc in st udioul de emis ie,
probabil cunoscand pla nul cladirii . au anuntat omorarca lui Ar-
mand Calinescu si si-a ci tit serisoarea.
Asasi narca primului-ministru a fest succcdata dc cea ma i
importanta eampanie de rcprimare a Mis cari i legionare. Pc
langa lidcrii organizatici de la ni vel central , pcntru rcprcsa fii
autoritatilc au ..sacri ficat" cate trci legionari din ficeare j udet.
70 .Dn document al timpului si un raspuns detractorilor Misca-
rii. Scrisoarea echipei care I-a pedepsit pc Armand Calinescu adrcsa-
tii legionarilor", in Tara Exilul, an XVII, nr. 9- 10, iulie-august
1981, p. I-2.
71 Dorian, Emil, Jurnal dill vremuri de prigoand, Bucurcsti.
Editura Hascfer. J996, p. J09.
144
Acti unea a fost dispusa de noul guvcrn condus de generalul
Gheorghe Argcscanu, in care ministru de Interne era Gabriel
Marinescu. in noaptea de 21 spre 22 septcmbrie 1939 practic a
disparut fizic clita lcgionara .Jsronca''.
Uciderca lui Corneliu Codreanu nu decapitasc complct
potentialul miscarii, fiindca existau alto "cadre" capabilc sa
mob ilizeze masc le de lcgicnari, daca ar f icsit din Inch isoar e.
La Ramnicu Sa rat, Gheorghe Cl ime numisc pe Ion Banca scf
al Miscarii lcgionarc dupil moartca lui Comcliu Codreanu, pro-
babil pentr u a exista doi .succcson lcgitimi'' , in cazul in care
fostul scf al Partidului .Torul pcntru Tara" ar fi muri t in de-
tcntic. Dar dupa asasinarca lui Armand Cs lincscu, pri ncipalclc
.xadrc" au disparut, lasand compctitia pcntru putcre in sarcina
noii generatii, aflata la Berl in sau in tara.
Cclc mai importante cxccutii au avut loe la Rarrmicu Sarat:
Gheorghe Apostolescu , Ion Banea, Alcxandru Cantacuzino,
Gheorghe Clime, Paul Craja, I3anica Dobre, Gheorghe Furdui,
Gheorghe Ist rate, Mihai l Pol ihroniade, Aure l Sera fim, prot: Si-
ma Simulescu, Alexandru Christian Tell, Nicolae Totu
n
. Unii
sup ravictuitori ai pcnitcncinrului de la Ramnicu Sa rat au sus-
[inut ulterior ca. inai nte dc cxccutii. care au avut loe spre zorii
zilci, Gheorghe Clime a fast batut pcntru a marturisi cfi el a
organizat arcntatul. Dupa cdtcva minute in care acesta nu a rc-
cunosc ut nimic, au fost scos i din celula si ccilalti. unul catc
unul, si tmpuscan" . La Spitalul Mi litar Brasov au cazut vic-
time rcpresalii lor saptc lcgionari, dintre care cci mai impor-
tanti au fost Traian Coti ga si Gheorghe Proca (colnborator al
lui Hori a Sima in "Comandamentul de prigoana'', ca re a par-
ticipat la trecerea comandantilor lcgionari in Poloni a). in
lagarul de la Vas lui au fast efectuatc 32 de cxecutii, printre
'n ".Legillnea in texte originale $i imagini, ed. Lucian Borlea-
nu, Bucur estl , Edit ura Lucman, f.a., p. 203.
13 "Cum au fost martirizati legionarf de In Ramnicu Sarat'', in
Pertnanente. an IV, or. 9/2001.
145
care Ion BeIgea si Ion Antoniu, tar la Miercurca Ciuc au murit
44 de lcgionari, cei mai impor tanti fiind Afi Jon Dorea (mem-
bru in grupul It. Nicolac Dumit rcscu") si lordachc Nicoara
'4
,
Supravictuit orii de la Vaslui au aflrmat c;i rcgimcntul local de
infant cric a inconjurat cladirca lagarului, iar eclor 32 de lcgio-
nari citat i Ii s-a spus ca unna sa fie transportati la Micrcurca
Ciuc, insa au fost cxecurati".
Nu in toatc judctclc larii au fast cfect uatc eelc trei cxccutii
confonuc dispozitici: in judctclc Cluj , Prahova, Bihar, Brilil a,
Tclcorman, Mused , Romanati , Trci-Scaunc, Sam-Marc. au
fost supusc rcpresal iilor doua pcrsoane, in j udctclc Roman,
Vaslui, Salaj, Suceava, BULiu catc una, iar in j udct ul Brasov
numarul eclor pcdcpsi ti a fos t ridicat la patru. Au fost si t uatii,
ca i n j udctul Cahul, unde lcgionari i au fost cxccutati dupa ter-
menul di n circulara guvcmului. in tota l, au fast cxccutati 147
I
~
eglOnan .
Corpuri lc cclor nouf Icgionar i implicati in asas inarca lui
Arma nd Calincscu au fest cxpusc 13 loeul atcnt atului" , gcst
imitat si de uncl e autoritat i locale ill cazut .Joturilor de trci':".
Mcmoriali stii pcr ioadci au afi rmat c,i brutalitatea guvcm ulu i a
vezi supra, p. 104 105.
74 Legiunea intexte originate si imagini, p. 203-206.
75 Calescu, Emil, .jnsemnari din prigoana. Transportul -fantoma.
Masacrcle din lagaru! Vaslui , 21 septcmbrie 1939", in Permanente,
an IV, nr. 10/2001.
76 Legiunea in teste originate si imagini, p. 206-210.
77 .Razbunarorii" ucisi ~ azvarliti pc caldara m [55,9 kb],
<www.fgmanu.org/i mag/O! Perioada Capitanuluill mage I33.j pg>
(25 mai 2004)
7K Sturdza, lIie-Vlad, Pribeag printr-un secol nebun. De la
Legiunea Arhanghelul Mihailla Legiunea Striiinii, Bucuresti.
Editura Vremea, 2002. p. 25; Scene de groaza in toata lara. Trupurile
lcgionarilor ucisi sunt expuse pc strazi si in picte [43 kb], mai 2004,
<www.fgmanu.crg/imag/O ! Perioada Capitanului/ lmage I 32.j pg>
(25 mai 2004).
146
provocat 0 profunda impresie. Uneori, copiii de scoala au fost
dusi sa vada corpurile patrunsc de gloantc ale ce lor noua asa -
sini". Con form unor surse, in judctclc in care lcgionari i nu au
fast gasit i la domiciliu, au fost cxccutati dctinuti de drept comun,
asa cum s-ar fi intamplat la Craiova (jud. Dolj)80. Unii lcgionari
au scapat de rcpresalii prin interventia autoritatilor local e sau a
superiorilor militari din unitatilc in care erau concentrau" .
Consecintele asasinatului au conti nuat 0 pcrioada cu noi
arestar i printre legi onarii cunoscuti, eel mai important fiind
Ilie-Vlad Sturdza . Acosta locuise 0 perioada la Copcnhaga,
unde era ambasador tata l sau, iar in yarn anului 1939 a intre-
pr ins activitati de curierat intre "Comandamcntul" de la Berl in
Corpul " Razleti". Dupa asasinarca lui Armand Cdliucscu a
Incercat sa fuga din tara deoarece era ur marit de autor itati, dar
a fast pr ius si arcstat.
Rcgi mul initial al detentiei noilor lcgionari arcstati a fast
dur, fiind Inchisi singuri in ccl ule ncspatioasc si, uncori. apli-
candu-li-sc pcdepse corporalc. Ulterior accstia au fost trans-
portati in lagarcle unde sc efectua domiciliul obligatoriu, iar
regimul dctcntici s-a tnmuiar". La Ramnicu Sarat, timp de
zcce zilc dctinutii au fost tcrorizati de gandul ea puteau fi cxc-
cutat i, dcoarccc nu Ii s-a comunicat nimic despre statutul lor.
Imcdiat dupa 22 scptembrie, ratia de hra nii a scazut la 4 lei, iar
rcgimul Ii s-a inasprit drastic, ncmaiavdnd drept ul ca cumpere
nimic cu fondur i proprii". La inceputul luni i octombrie rcgi -
mul deja revcnise la normal , iar cei arestati aveau din nou sta-
tut de detinuti politici .
7'l' Dorian, Emil, op. cit., p. 85.
III Bolla, Zaharia, Aminti ri $i consideratiuni asupra Miscarii
Legionare, Cluj-Napoca. Editura Apostrof 2002, p. 79.
11 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 47; Dosar Horia Sima
(1940-1946), p. 148.
81 Sturdza, Ilie-Vlad, op. cit., p. 27-3 1.
8! "Cum au fost martirizati.. .'', in loco cit.
147
Rcpresiunca din noaptea de 21 spre 22 scprcmbr ic nu nu-
mai ca lasat Miscarca lcgicnara ffira lider ii .astorici '', dar orice
noua conducere devcnea greu de aeceptat de toti legionarii .
Ce i clibcrati din inchisori anterior reprcsiunii puteau fi acuzati
cii au icsit din inchisoarc scmnand .declaratii de supuncrc" sau
pr in intcrventia familiilor. Niei cei de la Berlin IlU avcau un
statut pozitiv, dcoarccc pcntru a doua oara provocascra pr in
act iuni extremiste cocrcitia autoritatilor. in acel moment, de-
vcnca evident ea lupta pcntru puterc urma sa se dea in inte-
riorul unor grupuri mai mici, pe criterii referitoarc 1.1 .xufcrin-
[cle prigoanei".
i n scptcmbrie 1939, reprcsiu nea autoritatilor asupra
Miscdrii lcgionarc a atins nivelul maxi m de 1.1 infiintarca orga-
nizatici nationaliste extremiste. Organizatia avea toate sansclc sa
se stinga sa intre in anonimat, daca nu ar f ajutat-o situatia
intemationala sa rcvina pe seena politica. La sfarsitul luni i
septembr ie, dcznoddmdntul razboiului din Polonia era foarte
c1ar, iar guvemul Il U putea face abstractic de disparitia aeestui
stat si aprop ierea granitci Gennaniei fata de Romania. in a
doua decade a lunii septembrie, in ccrcuri le inteleetualc din
Bucurcsti circula zvonul en germanii bucovincni ar fi unnat sa
se riiscoalc in urma inaintar ii frontulu i gcnnano-poloncz, pos i-
bi litate care a fost sistata de fixarea granitci URSS pc fosta
Ironticra romano-pol ond. Uncle vocl au pus atentatu l asupra
lui Annand Calinescu pc seama diversiun ii germane, care ar fi
pregatit cchipa de lcgionari'". Indifcrent de vcri dici tatea
accstor zvonuri, cste eert ca starea de spirit a populatiei era a-
gitata, iar guvemul trebuia sa admita relaxa rea eon tlietului ell
legionarii.
La ineeputul lunii octombrie, represal iile provoeate de
moanca lui Armand Calinescu au fost Inlocuitc prin intelegeri
eu Icgionarii , atitudine Inlcsnita de uccunoasterea de catrc gu-
"' D EI 85 onan, rnn, 01'. CiI. , p. .
148
vern a pozitici Gennaniei tata de Miscarca lcgionara. Regele
Carol al Il-lca a rcnuntat si la ultimul om de otcl al regimului
din guvcru, Gabriel Marineseu, care a fost schimbat de 1a Mi-
uistcru l de Interne. Paralcl cu acccptarea Icgionarilor ca f0115
politica, au inccpur ncgocieri ~ eu najional-taranistii si natio-
nal-libcraiii. Conducatorii legionari supravictuitori ai detentiei
au Inccput sa poarte trat ative cu reprczcntantii guvcruului. Pri-
mul dispus sa rcnuntc la opozitia fata de Caro l al II-lea a fost
Vasile Novcanu, fost ul scf al judctului Arad, care a fost urmat
dupf un timp de Ilic Gflrncata ~ Comcliu Georgescu (doi
dintrc fondatorii Miscarii lcgionarc).
Astfel ca, in conditii cxceptionalc, Miscarca lcgionara a
iesit intarita poli tic dupa asasinarea lui Armand Calincscu, dcsi
ca structure dc "cadre" nu mai scmana abs olut deloc cu orga-
nizatia care in 1937 castigasc 15,58% di n voturile electo-
ratului.
3.5. Refacerea arganizatiilor locale
Ultimcle masuri reprcsivc asupra lcgionarilor au fast a-
doptate in lunilc octombrie si noiembric, cand unii mcmbri ai
fostelor cuiburi cu potential terorist sunt arcstati". Accstia
fusesera idcntificati i nca din primavara, dar in contcxtul rc-
laxarii regi mul ui de dctcnt ic al lcgionarilor nu au mai fost in-
chisi. In primclc luni dupit 21 scptcmbrie 1939 cxistau i nfor-
matii ca sc pregateau noi atentate", iar autor itatilc au fost
vigilcnte, dorind sa cvitc alte drame.
Masura Intrcprinsii de .Razbunetori" nu a fost considerate
de roti lcgicnarii un act benefic pentru miscarc. Disparitia
vechilor lideri si tcama de represi une au provocat un nou val
de dcsolidarizarc a fostilor lcgionari, care insa nu s-a comparat
~ DANic. Fond DGP, dosar nr. 2541l939.
86 Ibidem, dosar nr. 262/1940, f. 89.
149
eu eel di n 1938
81
. Totusi, eci noua "razbunatori" au int rat si ei
in mi tologia lcgionara a .sacriflciului''. iar modul in care au
fost asasinati a scns ibilizat Intrcaga opinie publ ica, nu numai
pc Icgiona ri. Ulterior, au aparut cantccc legionare in care sc
omagia "sacrificiul" lor.
i n luna dccembr ie, masuri lc de desti ndcrc au provocat
deja primclc maser! de reorganizare printre fostele cuiburi'".
Cu toate ca autoritatilc urmareau Indcaproape toate accstc mis-
cari", I1U au intcrvcnit, deoarece lcgionarii avcau ca prim 0-
bicctiv ajutarea celor di n inchi sori
90
Putinc grupari aveau in
vedcrc actiuni teroriste, mai ales printre famil iilc maccdoncne
radicale din Cadrilater' ".
Cuiburilc din CML aveau dispozitii de la Berlin sa astcptc
"in linistc" cvenimentele iutemationalc !;'i astfcl s-au marginit
la act iuni in favoa rea colegilor aflati in dcrentic'" . Deoarece
membrii vcehi ai euib urilor din CML au revenit in organi zatie,
cuantumul cotizatiilor a crescut" , iar accst segment al Miscarii
legi onare devenea cxtrcm de periculos in cazul unei reorgani-
zari, avand in vcdcrc ca di spunca de bani !;'i nu se temea de
eventualc arcstari . Dupa pr imele masuri de dcstindcrc, cci mai
activi lcgionari au fost studcntii di n CSL. Dcs i nu-i puteau
ajuta cu bani pe cci aflati in dctcntic, s-au facut vizibili pri n
sabotarca nou-i nfiintatul ui Front Nati onal Studcntcsc (i n
continuare FNS). Conform dispozitiilor, toti student ii trebuiau
sa se i nscrie i n FNS, cu obl igatia sa dcpuna juramant fata de
rcgclc Carol al II-lea. i n ianuarie 1940, la Facultatca de Drept
87 Ibidem, dosar or. 24011939, f. 100- 101; Ibidem, dosar
nr. 9/1939, f. 120.
88 Ibidem, dosar or. 911939, f. 232.
89 Ibidem, dosar nr. 24011 939, f. 100-101.
90 Ibidem, dosar or. 9/1939, f. 232.
91 Ibidem, dosar or. 2111940, f. 55.
92 Ibidem, dosar or. 6/1940, f. 383.
93 Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 308.
150
din Bucurcsti la scdintclc de constituire a FNS di n cci 400 de
studcnti Inscrisi au part icipat doar 50. Tendi nta era de a sc
rcinf iinta fostclc asociati studcntcsti, iar lcgio narii duecau 0
campanic active de denigrate a noul ui organism prorega l. La
Facultatca de Tcologic, studcntii legionari s-au intrunit la
sfarsitul lunii ianuarie si au dccis sa-i incurajczc pc colcgii lor
sa nu dcpuna j uriirndnt fat,1 de La Facultatea de Litere,
studcnt ii lcgi onari si comunisti au refuzat sa se lnscric in noul
organism, ell toatc ca maj oritatca colcgil or adcrascra la catcva
zil c dupa infiintarc'". in final, toti studcntii au fost convocati in
amfiteat rele facultatilor pentru a depune j uramant regimul ui au-
toritar, dar lcgionarii au rcfuzat In general sa pronumc fonnulelc
cercmoniale". i n caz dc rcfuz studeutii crau amcnintati
ell mobil izarca, in condit iilc In car e sc faccau instructii militate
pentru un eventua l conflict armat . La Uni versitatea Politeh-
nidi, studentii Icgionari care toc mai iesiscra din inchisoarc nu
au pr imit de la Rcctorat adcvcrmtc privi nd statutul lor, riscfind
sa fie mobilizat i. in urma unor protcstc catrc Ministcrul Edu-
catici Nat ionalc si Mini sterul de Razboi situatia s-a deten-
sionat, dar metod a de intimidate se dovedca cflc icnta".
Sprc sfllrsitul Juni i februarie cuiburile crau rcfltcutc, mai
al es in Transilvania
9S
. Supravegherea rnai put in atent a a au-
toritatilor Ie-a penni s legionarilor sa sc intruncasca In sedintc
nu intotdeaun a secrete, .elemen rele' ' radieale rnobili zandu-sc
eel mai eficicnt. in lara, legionarii promovau idcca unui gu-
vern condus de Nae Ioncseu, dcs i accsta sustine a ca nu putea
face prcsiuni din eauza articol clor denigratoare la adresa rege -
lui, pubticatc in Voelkisher Beobachter", sau a confcrintclor
lhidem, dosar nr. 611 940, f. 127-289.
95/bidcm, f. 18.
'J6/bidem, f. 381-420.
97 Ibidem, f. 21.
'IS Dosar Haria Sima (1940- 1946), p. 100-101.
DANIe , Fond DGP, dosar nr. 21/1940, f. 56.
151
tinutc la Radio Vicna de Victor Bi ris, care sc mutase de la
Radio Ik rlin acolo
lO
O.
Organizatiilc locale care au profitat de rel axarea rcgimului
au fost putinc, lipsindu-lc in primul rand coordonarea centralfi.
Oricum, valurile de dcsolidarizarc afccrascra potcntial ul Mis-
ciirii lcgionare, iar nivelul din 1937 1111 sc putea atingc niei in
cazul suspcndarii lcgii de dcsfiintarc a partidelor politico. Cui-
burilc teroristc s-au rcorganizat eel mai repede in Banet Tran-
sil vania (regiuni care erau coordonatc mai binc de la Berl in) .
Dupa 21 scptcmbric 1939, autoritatilc germane au cautat
sa se esch iveze de orice implicarc in act ul tcrorist asupra pri-
mului-ministru roman. Cu toate ea nu cxista informatii privind
implicarca Berlinului la prcgatirca asasi natul ui, cstc imposibi l
en guvernul german sa nu f aflat desprc ce prcgatcau legio-
narii in capitala Reiehului. Imediat dupe ci tirca anu ntului privind
as asinatul, guvcmul german a dat un eomunicat prin care acu-
za scrviciilc engleze de organizarea atentatului, deoarecc, spu-
nea u autoritati lc de la Berlin. Marea Britanic dore a sa implicc
Romania intr-un razboi contra Gcrmanici. Oficialii englezi
i-au acuzat si ei pe german i cii au pus la calc atcntatul, afir-
maud ca lcgionarii care au savarsit actul terorist au plccat de 1'1
Berlin si erau col aboratori ai oficialilor Rei ehului. Membri i
.Comandamentul" s-au simt it ofcns ati de aeest joe diplomatic,
iar la 23 scptcmbric Constantin Pap anace a dcpus un memori u
la eabi nct ullui Joseph Gobbcl s, in care afinna cil nici un servi -
ciu nu a fast implieat in actiunca de la Bucurcsti, iar .Razbu-
nat orii" au facut gestul di n propri a initiativil'Ol .
lnccpand de la sfarsitul luni i sep tembrie 1939, libcrtatca
de miscarc a legionarilor de la Berl in a fast scrios diminuata,
fiindca gcrmanii nu mai doreau ca numc le lor sa fic asociat cu
100 Ibidem. dosar nr. 18/ 1940. f. 108.
10 1 Sima. Horia, Sfar:fitul... p. 15-17; Dumitrescu- Borsa, Ion,
op. cit., p. 290.
152
cxtrcmismul Miscarii lcgiouarc. Nici un membru et grupului
nu mai avca voic sa parascascf ter itoriul Gcrmanici, iar lu fie-
care saptamana ficcarc Icgionar cu statutul de rcfugiat polit ic
trcbuia s5 sc prczintc la circ umscriptia de politic de care apal'-
tine, pcntru a i sc aplica 0 viza de prczcnta pc camctul de iden-
titatc
lO2

Pc fondul lipsei de unitatc antcrioarf plccarii lui Miti


Dumitrcscu si a lui Horia Sima in Romania, asasinarca lui
Armand Calincscu si consccintclc acestui act au rupt definitiv
unitatca .Comnndamcntuful'' de la Berlin. Ion Dumit rcscu-
Borsa, Ion-Victor Vojcn si Alcxandru Constant s-au dczis corn-
plet de acea actiunc si au rcfuzat sa mai colaborczc ell legio-
nari i de la Amalicnhof Constantin Papanacc a inccrcat sa
mcntina uuitatca grupului, eu toatc ca avca problemc chiar :;;i
cu gcrmani i dcoarccc Miti Dumitrcseu locuisc :;;i cl in aeel
mobil
l 03
. Ion Dumitrcscu-Borsa a renuntat la comanda grupu-
lui dupa asasinarca lui Ar mand Calincscu, insa de fapt activita-
tea .Comandnmcnrului" era paralizata, ficeare mcmbru cautand
sa-:;;i gilscasca alibiuri privind ncimplicarca in actul rcrorist!",
Dupa gcstul " R,lzbunalorilor", Horia Sima a stat ascuns in
Bucurcs ri cdtcva zilc, pft na la sfllrsit ul rcprcsiunii, dupa care a
inccput sa ia lcgntura eu oamcni i de contact din Capitala. ina
intc de a pleca in Banat, a purtat a discutic Cll ing. Ion Nicolau,
caruia i-a spus sa mcntina eontactelc intre organizatii mai ales
55 ia legatura eu Iuli u Maniu pentru a organ iza opozitia. Sima
mai dorea ca scful Corpului " Razleli" sa-l intalncasca pc Nae
Ioncscu, pentru a-l convingc sa vina la Berlin, ccea cc ar fi spor it
lcgitimi tatca "Comandamentul ui" fata de aut oritatilc germane.
Dupii incheierca misiunii, ing. Nicolau urma sa sc duca la Ber-
lin, pcn tru a nu sc cxpunc identifl car ii de catrc autontnu'".
1112 Dumitrescu-Borsa, lon, up. cit., p- 290.
IOJ Sima, Haria. Sfarsitul ... , p. 16- 17.
104 Sima, Haria, .Despre injurii . .. ", in lac. cit., p. 10.
lOS Doser Haria Sima (19401946), p. 147-148.
153
lmors in Bane t, Horia Sima a intrat Iu lcgatura cu prof.
Ion Protopopcscu, care i-a facut 0 cxpuncrc asupra situatici or-
ganizatici rcgionalc. Unii legionari reusiscra sa sc sustraga
arcstului in timpul rcprcsiunii, dar crau caurati in continuare de
autoritat i, dcoarccc fuscscra catalogati ca mcmbri a! cclulclor
tcroristc. Ei dcciscscra astfc l sa fuga peste granipi. Primul
grup, compus din Ion Boian, Ion Pa pa, Va leriu Vint an si Ion
Tclcca, a plecat in Jugoslavia in prima jumatatc lunii octom-
bric, cu intcntia de a ajungc la Berlin pcntru a sc aljitura r u ~
pului de acolo. Accstia cunostcau modalitatilc de tranzit ilcgal
al fronticrci, facand parte din cchipelc ce facilitau euricrat ul cu
"ComandamcnlUl" IOIl . Al doilca grup a plccat ell Horia Si ma,
fiind compus din Traian Borobaru, Iosif Vasiu, Tr aian Hcdcs,
Petre Varlan ~ Octavian Ros u. Trecerea ilcgalf a frontierci s-a
rcalizat la 15 oetombric primr-un punet nou, pcntru a f evitatii
idcntificarca
H17
Singurul lcgionar cunoscut di n aces t grup era
Octavian Rosu, fast sef legionar al judctului Caras. Dupa eli-
bcrarca de la Vasl ui, In martie 1939, fuscsc conccntrat la uni-
tatca militara undc a fast rcpartizat, iar in uoaprca de 21 sprc
22 septembric rcusisc eu greu sa scapc de cxccutic, pr in inter-
vcntia comandantului rcgimcntului de care apani nea. Piindca
dezcrtasc dupa aeeea, era pas ibil de un proces ill rata Curtii
Manialc!". Traian Borobaru era un legionar biiniitcan devotat
lui Horta Sima, eu care eolabora inca din 1934
109
. Restul eelor
rcfugiat i in oetombric 1939 crau Icgionari nccunoscuti la nivcl
central, eu cxccpti a lui Traian Hcdes de la Arad. Adversarii lui
Hor ia Sima din "Com:mdamentul" de la Berlin afirmau ca ba-
natcni i au fast adusi de accsta pcntru a spori uumarul de adcpti
HIt> Sima, Horia, Sjan;illll ..., p. 3.
107 Dosar Haria Sima (/940-1946), p. 148.
108 "Note bibliografice. Octavian Rosu'', in Tara $1 Exilul, an
XVIII, nr. 3-4, ianuarie-febr uarie 1982, p. [!H9.
109 Sima, Horia, "Ne-a pariisit si Traian Borobaru", in Tara si
Exiful, an VII, or. 11-[2, septembrie-octombrie 1971, p. [-7.
154
ai sai in proccsul Iuptci pentru puterc'!".
Grupul de lcgionari refugiati care a plecat ell Horia Sima a
Inccrcat sa obtina viza de tranzit pcntru Germania la Bel-
grad'!'. Legatia dip lomatica de aeolo a tcrgivcrsat raspunsul,
astfel ea cei ease riseau sa fie idcntificati de autoritatilc iugo-
slave cxtradati in Romania. De data aceasta Il U au ma i trccut
ilcgal prin Ungaria, alcgand punetul iugoslavo-gcrman Mari-
bur. Dupa cc au rcusit sa treaca fronticra iugoslava, au fost
pri nsi de germani in localitatca Spiclfcld, in noaptca de 9/ 10
decembrie, fi ind Inchisi la Graz pima la clarificarea statutului
lor. In rcspcctiva Inchisoare au aflat cil erau detinuti si lcgiona-
rii din ccla lalt grup, pent ru accleasi mouvc'". Coordonatorului
grupului de la Berlin, Ion Dumi trcs cu-Borsa, a fest convocat
de autoritatilc germane pentru a fi chestionat daca cei din gru-
pul ineh is la Graz putc au pri mi statutul de refugiati pol itic .
Dumitrcscu-Bors a a confi nnat, iar in catcva zilc tot i cci arcs-
tati au aj uns in capi tal a Germanici!".
Dupa ce s-a inters la Berlin, Haria Sima a aflat de la Ni-
eolae Petrescu despre tcnsiunilc din interiorul grupului. Petras-
eu nu mai loeui a la Amal ienhof, deoarece se mut ase la Petre
Panta, un roman care so stabilise de zeec ani la Berlin si care a
fast .zacolat" de acesta pent ru a colabora eu lcgionarii'". Sin-
gurul membru al "Comandamcntelor de prigoana" care mai
dorea continuarea opozitici fata de Carol al II-lea era
C
. p us
onstantm apanaec .
Dupa pl ccarea lui Ion Dumitrcscu-Borsa in Itali a (la
110 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 293.
I II Haria Sima Octavian Rosu la Belgrad, 8 noiembrie 1939
[44,4 kb], mai 2004, <www.fgmanu.org/imagl02 Intaiul exil din
Gennania/l mage I0 16.jpg> (25 mal 2004).
'" S H S'''- . I 3
Ima, a na, .. . , p..
1IJ Durnitrescu-Borsa, Ion, op. cit. , p. 293.
114 Sima, Har ia, Sfdrsitul ... , p. 3.
us Ibidem, p. 12.
155
Inccputul anulu i 1940)"6, la conducerea "Comandamentului"
au venit Constantin Papauacc Horia Sima, care de fapt
fuscscra cclc mai act ive "cl emente" ale grupului si anterior a-
sasinarii lui Annand Cdlincscu. inca din primavara anului
1939, ei ii propusescra lui Jon Dumitrcscu-Borsa sa fonnezc
lmprcuna un triumvirat la conduccrca ..Comandamcntului",
dar odata cu plccar ca lui Miti Dumitrescu si Hari a Sima din
Romani a dczbatcrca fusese amfmaHi
l 17
.
Dupa rclntoarcerca la Berlin, Horia Sima imprcuna cu
grupul de Icgionari tidcli (maj oritat ca dintre ei nou vcniti) au
i nceput sa lsi desfll soarc activitatca scparat de restul lcgiona-
rilor din Capi tala gcrmana, mutfindu-si sediul i n easa lui Petre
POllla
ll 8
. 0 parte dintrc cci sositi Cll Haria Sima in decembric
1939 nu locuiscra de la Inccput la Amal icnho f" 19, de unde ple-
case $i Nicclac Petrescu. Dupa sarbdtorilc de Craciun din anul
1939, Har ia Sima a inccput sa prcgatcasca 0 noua strategic
pri vind pozi tia fata de Carol al If-lea. Planul sau nu era cu
nimic diferit de celelalte doua din 1938 si 1939, rcspcctiv de-
Icnn inarea abdicarii regelui prin anarhic intema, care ar fi
afcctat siguranta stat ului. Sima propunca ca un grup activ de
Icgiona ri sa se lntourca ilegal in tara, de unde sa incercc dcsta-
bilizarca rcgimului. Constantin Papanacc, desi nu se impotr i-
vca actiunilor violentc, nu a fost dispus sa se Intoarca in
tarallO, astfel Cll Ha ria Sima a prcgat it actiunca separat de res-
116 Dumirrescu-Borsa. Ion, 01'. cu. p. 296.
m Ibidem, p. 269.
II I Masa de Craciun 1939 [ 15,6 kb], mai 2004,
<www.fgmanu.orglimagl02 Intaiul exil din Gennaniall mage I65.j pg
25 mai 2004) .
119 in fata baracii din Tempe lhof. De la stanga: Biloiu, Tolcea,
Cracea, Vasiu, Si ma, Popa, Popovici, Seitan, Gavagina, vintan. Ro-
su, Petrascu (78 kb], mai 2004, <www.fgmanu.orglimagl02 lntaiu!
exil din Germaniallmage I78.jpg> (25 mai 2004) .
120 Sima, Horia. .Documentare. Cine falsifica istorta?", in Tara
si Exilul, an II, nr. 5, I manic 1966, p. 23.
156
tul "Comandamcntului".
La ineeputul lunii ianuarie 1940. in easa lui Petre Ponta
din Berlin
l2l
, grupul lui Horia Sima, alcatuit din 17 persoane, a
[inut 0 serie de intruniri in care erau analizate strategiile de o-
pozit ie rata de Carol al Il-lca. Dint rc accstia, putini crau legio-
nari cunoscuti: Horia Sima, Virgil Mihailescu, Hie Smultca,
Nieolae Perrascu. Nicolae Scitan. Octavian Rosu, iar restul ta-
ccau parte din cuiburile tcroristc organizatc de Horia Sima in
toamna anu lui 1938
122
.
Dupa ianuaric 1940, "Comanda mcntul" de la Berlin ea
entitate nu a mai avut nici 0 import anta in Iuarc dccizi ci pr i-
vind actiunilc Miscdti i legionare. Horia Sima si e ll grupul Sa ll
au pregatit un plan pentru rastumarea lui Carol al Il-lea, care
nu dispunea de aprobarea nici unui organism conducator a1
Miscari i legionare. Doar Constantin Papanace si-a dat cu grcu
acordul, tara a participa la nici 0 ~ e d i n pr ivind organizarea
loviturii de stat, prcfcrand sa astcptc cvolutia evenimentclor
intcmationalc.
Grupul lui Hari a Sima a fast impartit in cinci cuiburi, sub
conducerea lui Nieolac Pctrascu, Octavian Rosu, Alcxandru
Popovici, Hie Rotea ~ i Eugen Teodoreseu
l2J
. Sedintclc au avut
loe fie in casa lui Petre Ponta, fie in locuinta legi onarilor vcniti
cu Haria Sima in dccembrie 1939 care nu statcau la Amalien-
hof
m
. Planul loviturii de stat prezentat de Horia Sima a fa st
III $edintii restransa la Ponta. De la stanga: Boian, Borobaru,
Rotea, Popovici, Sima, Rosu, Smultea si Perrascu [26,7 kb], mai
2004,
<www.fgmanu.org/imag/Oz Intaiul exi l di n GermanialImage l74.jpg
> (24 mai 2004).
IU Sima, Horia, Sfiir#lul.. ., p. 38-39.
m Sima, Horia, Sfiir#tul ..., p. 18.
124 Dupa 0 -\icdin\A la baraca din Tempclhof. Se vad de la stdnga:
Borobaru, Sima, V. Mihailcscu, Rotea, Papa Ion, Smu ltea, Bolan,
157
eel .clasic": un asasi nat nu poate schimba siruatia intcrna de-
cat dacd este Insotit de 0 miscare revolutionara. Conform noii
stratcgii, cl a dnt mai marc importanta provinciei mai ales
Brasovului, dcoarece considcra axa Bucurcsti-Brasov coloana
vcrtcbrala a Romanici. La nivel local, trebuiau controlate insti -
tutiilc statului, dupa care pomea 0 miscarc sprc Bucurcsti unde
mascle ar fi fast atrasc dc partea loviturii dc stat. Model ul rc-
volutici bolsevice din 1917 a fast .Jmbunatatit'' eu eel al marsu-
lui asupra Romei , dar punctelc centrale ale lovituri i ramdnea u
ta l Radiodifuziu nca, Palatul Tclcfoanclor, Prcfcctura Poli tici,
Prefcetura Capitalei, ea in 1938 si 1939. Pentru pleearea
sprc Romania au fost sclcct ionati di n eadrul grupului lui Haria
Si ma doar lcgionarii care putcau stabili i lcgaturi cu organiza-
tiilc din tcritoriu: Octavian Rosu, Traian Borobaru, Hie Smultea,
Hi e Rotca, Eugen Teodorescu, Ion Boian $i Nieolac Petrescu':",
Finantarca plccarii spre Romania a fast dcstul de dificila,
i n masura in care din lara, dupa relaxarea statutului lcgio-
nar ilor din toamna anului 1939, nu mai primeau dccat putini
bani (majoritatea erau folositi pentru rcorganizare si ajutorarea
cclor inchisi). inca di n vara anului 1939, Haria Sima, prin Ni-
colae Pctrasc u, strdnsese bani din cot izati ilc grupului de la
Ama lienhof, iar la inceputul anului 1940 suma ajunscsc la
1.300 RM (Rcichsmark). Prin ajutoru l financiar dat de Petre
Pont a, gruparea tcrorista acumulasc 3.000 RM, bani care crau
suficicnti pentru transportul pana in Iugoslavia si trecerea
fronticrci pentru opt persoane. Lui Haria Sima i-a fost mult
mai greu sa faca rost de pasapoarte false , iar in cclc din urma
nu a putut gasi dccat cinci. Acestea au fast falsi ficate de Petre
Ponta, de profesie dcscnator, care a fabricat stampile false din
cauciuc. Pentru a tnsela vigilcnta autoritat ilor germane, care
Petrescu, E. Teodorescu, Seitan, Popovici. Cracea [51,7 kb] . mai
2004, <www. fgmanu.org/imagl02 Intaiul exil din
Gcrma nia/l mage187.jpg> (25 mai 2004).
m Sima, Har ia, Sfiirsuut ..., p. 19-20.
15H
solicitau vizc saptamdna!c pcntru lcgionarii rcfugiati. mcmbrii
cclulci tcroristc au anuntat di plcaca la Vicna sau di se muta in
alte carticrc ale Bcr linului, pentru a lncctini procesul birocratic
al cvidcnticrii!". in cazul in care ar fi fost pr insi, ci trcbuiau sa
declare ca aveau informatii de la oficial ii Rcichului cii Roma-
nia intentiona sa intrc in razboi ell Gcnnania nu au dorit sa-i
. ct- 1 I B I" 127
pnn a ace moment a cr In .
o alta marc problema a grupului consta in absente unor
lcgaturi solide care sa facilitczc tranzitul fronticrci . Haria Sima
apropiatii sai au [inut Inrot dcauna lcgatura Ctl lara, de unde
au primit si import ant e fonduri . Dar dupa asasinarca lui
Armand Cali ncscu au sporit vcrificarilc la granita de vest au
fast lnaspri tc, iar rctclclc clandestine de tranzit au fost idcnti fi-
catc. Dupa trcccrca in Jugosla via di n octombric 1939, Horia
Sima a fost ncvoit sil-l lase acolo pc unul di ntrc noi i refugiati,
Traian Hcdcs, avocat la Arad si membru cunosc ut al Miscarii
legionarc. Fii ndca accsta avusese 0 criza de tubcrculoza, nu s-a
mai putut dcplasa pc vrcmc de toamna, iar la scurt timp a fast
arcstat de autoritatilc iugoslave predat cclor rornfiuc. in ur -
111a unchetelor, au fast dcscoper iti prof. [on Protopopescu
ing. 100 Nicol au, la Bucuresti , ca oamcni de lcgatura ai rctclci
tcrori stc conduse de Horia Sima. Astfcl ca trebuiau gasitc noi
punct c de trcccrc, sarcina prcluatil de orgauizatia lcgionara di n
Banat, ncdcscoperita inca
128
.
Prcgat iril e plccarii in Romania s-a u finali zat hi Inccpu-
lui lunii apri lie 1940, fiind facutc uncle mod ificari ale cc hi-
pei componcntc. Nieolae Pct rascu . in ea litate de fast sc f al
regiunii Icgionare Sibi u, avea misiunea de a mobil iza orga-
ni zatiilc de acolo. Tr aian Borobaru, desi era din organizatia
Banat ca si Horia Sima, avea expcncrua tranzit ului ilegal al
front icrci si putca giisi user pcrsoanc de contac t in Banatul
126 Ibidem, p. 35-37.
Il7 Dosar Horia Sima (l940- / 946) , p. 106; Ibidem, p. 108.
m Sima, Har ia, Sfdrsitul ... , p. 29-. 30.
159
sfirbesc. I1ie Rotea fusese noul sef al regiunii Hunedoara
dupa rcorganizarca lui Horia Sima in scptcmbric 1938 si
avea si uncle legal uri cu organizatiilc CML de la Uzina de
Armament Cugir. EI trcbuia sa tread primul , pentru a pre-
gali logistica opcratiuni i ter or iste. i mprcunii cu Hie Rotea
trcbuia sa piece I1 ie Smultca, a carui abilitate de a treee
ilcgal frontiera ncce inutila cxistenta pasaportului. Studen-
tul Eugcn Teodorcscu a fast inclus in grup deoarece cu-
nostca organizatia clandestine din Dobrogea si astfel putea
mobil iza legionari pentru lovitura de stal aco lo. lon Boian
unna sa piece si cl f:1rJ pasaport . deoarecc avea expcricnta in
treccrea ilcgala a frontiere i romano-iugoslave. l mprcuna cu
acesta, a fost dcscmnat sa piece studentul Petre Dimitriu,
care nu era cunoseut de autoritati in Bucurcsti si care avca
misiunea de a rcorganiza studcntimca din Capitala, in can-
ditiile in care Mihai l Varfurcanu era suspecter ca a colaborat
cu autoritil tilc i n prindcrca unor lidcri clandcstini.
"Comandamcntul" de la Berlin nu a avut cunostinta des-
pre strategia grupului lui Horia Sima, astfel ca membrii a-
cestui a au plecat trcptat. pentru a nu crea banuicli. Ei au mo-
tivat ca doresc sa se mute in al tc erase pentru a gasi de lucru.
Pri mii eare au parasi t Berlinul au fast Ilic Rotea lIie Smul-
tea, la mijlocul Iunii aprilic, trccand granite tara probleme si
lar a sa asteptc si restul grupului. Tot in acea pcrioada, a
plecat si Tr aian Borobaru, cu misiunea de a prcgati locuinte
conspi rative in lugoslavia si a studia posibil iratile de tranzit.
La sfarsitul lunii apri lie, au plccat Ion Boia n si Petre Dimi-
triu, care urmau sa tranzitcze Ungaria si apo i Iugoslavia.
Accst ia au fost prinsi de autoritatilc magbiarc, care insa i-au
cl iberat i n urrna ncgocicrilor au putut aj unge la dcstinatie
in iugoslavia. Nicolac Petrescu a plecat la 2 mai 1940. ale-
gand ruta Spielfeld-Maribor. La acele puncte de frontiere nu
a avut problcmc, dar in apropierc de Belgrad a fost legitimat
dc autoritati, iar de tcamf sa nu fie dcscopcrit a fugit. renun-
land la pasaport. Har ia Sima a plecat ultimul, lmprcuna cu
160
Eugen Teodorc seu, la 5 maim, dupa ce a reusi eu greu sa-l
convi nga pc Constantin Papanaee de neeesi tat ea lovituri i de
stat. Oetavian Rosu nu a mai intrat in gru pul tcrorist, in primul
rand pcntru ca era lot din Banat ca multi altii, dar pentru ci
Horia Sima avca Incrcdere in el, lasandu-l s3-1 supravcghczc
pc Constantin Papanaee.
Me mbrii grupului s-au reunit la Bclgrad la 7 mai, iar la data
de 9 mai s-au dcpla sat intr-o localitate din apropi erea fronticrc i
ell Romania, unde stabilise lcgaturi Traia n Borobaru. Acosta
sc intal nisc in capitala iugoslava eu legionarul Pet re Vfirlan,
din organ izatia Bannt . care prc gatca noi mctodc de tranzit al
Ironticrci. insfl cci doi au fost prinsi de autori tatil c iugoslavc in
limp cc inccrcau sa falsificc doc umcntclc ncccsarc grupul ui
pcntru a ajunge in Romania, iar planul de la Berlin a suferit pri-
rna ruptura. Ca Nicolae Pctrascu, Horia Sima Eugen Teo-
doreseu fuscscra lcgit imat i pc tren in drum spre Bcl grad si
probabil autoritatilc erau alcrtatc. Aceasta defcctiunc a planu-
lui a afeetat legaturi le dintre Horia Sima si Ion Boian. care sc
afla imprcuna eu Eugen Teodorcscu in alta localitarc de fron-
ticra, dupd ee plccascra de la Bclgrad pent ru a studia posibi-
Iitat ile de treee re in Ungar ia. Ion Boia n avea expcricnta in
folo sirca rut ci Bcba Veehc - Szcgcd . care era una din variante
in condit iilc lipsci de solutii in primd vara anului 1940. Cc i doi
au rcusit pana la urma sa treaca in Romania. eu toate ea fuse-
sera prinsi, dar rcusiscra sa cvadcze . Petre Dimi triu a fost ares-
tat de j andarmii iugoslavi in t imp ee inecrea sa treaca eu Hori a
Sima si Nicolae Pctrascu pri n vcchiul punet de trccere ilcgala
a frontierci Latunas. Si jandar mi i romani controlau bi ne zona
dupa arestarea prof. Ion Protopopcseu, insa era singura ruta pc
care cci trci 0 cunostcau. in ccle din urma, la 19 mai , dupa ce
129 5 mai 1940. Horia Sima si Eugen Tcodorescu pleaca spre ta-
ra. Pc peronul garii Berlin. tnsotiti de Seitan si Popovici [4 1.2 kbJ.
mai 2004, <www.fgmanu.org/imag/02 lntaiul exil din
GermaniaJlmage 190.jpg> (25 mai 2004 ).
161
trcc uscru in Romania, Horia Sima si Nicolac Pctrascu au fost
prinsi de jandanni s! arcstati. Hor ia Sima a fast t inut 0 noaptc
in localitat ca de fronucra unde a fost idcntificat, dupa care a
fost t ransportal la Timi soara, iar mai apoi la Bucurcsti pentru
anchcta. Nicolac Petre scu a Incercat sa sara de pc acopcrisul
primdrici din local itatca in care a fast arcstat, iar in urma frac-
luri lor a fost intc ma t in spitalul din Oravita. Intimpul auchct ci
a declarat ca a venit in Romania pcntru a nu-l prinde razboiul
gcrmano-ronuin la Berlin si s-a artit at dispus sa semnezc 0 .dc-
claratic de supuncrc"!" .
Horia Si ma nu a avut parte de tratament dur dccat de la
j andar mi i care l-au prins, iar , dupa cc a aju ns la Timisoara,
conditiilc au fost chiar foartc bune, dcsi era in pcrmanenta pii-
zit de 0 gardil numcroasii. [nsotit de autoritdtilc MinisteruJui de
Interne de la Tuuisoara , cl a fost dus la Bucuresti , fiind anchc-
tat mai intfi i de Jandanncric si mai apoi de Dircctia Gc ncralf a
I'olitici. Situat ia in Europa la aeel moment era foarte tcnsio-
nata, dcoarccc Gormani a tocmai inccpusc ofens iva in Europa
de Vest, iar Bcl gia ;; i Olanda cazuscra in catcva zile . Ca si Ni-
colac Petrescu, Horia Sima a declarat cfl a venit in Romania sa
prcintampinc un razboi gcnnano-romau prin discutii eu auto-
rna tilc. in cal itate de mesagcr al Rcichul ui. inca de la inccput,
dcoarecc a fos t anchetat de cc i mai lnalti oficiali ai Ministe-
rului de lntcmc , a intclcs ca nu va avca un rcgim de detenjic
dur, cu toatc ca nu i s-a comunicat cum evolua frontul in Eu-
ropa de Vest 131.
130 Sima, Haria, Sftiqitul... , p. 59- 121; Dosar Horia Sima
(1940-1946), p. 105-106.
131 Dosar Haria Sima (/940-1946), p. 108; Sima, Haria, Sfdr-
situl ..., p. 127-134.
162
Ca pltol ul d
Mlscurca legfonar a la guvernare
In primavara anul ui 1940, Miscarca legionara se afla din
nou in ccntrul atcntici pc sccna publica din Romania, datorita
cvolutiilor internationale, dar si modului subversiv dc propa-
ganda. Germania, dcsi nu a avut niciodata 0 atitudinc clara de
sustincrc fata de national istii cxtrcmisri romani, folosca statu-
tul semilegal al accstora pentru a face prcsiuni asupra guvcr-
nului de la Bucurcsti. In aceste conditii, atat lcgionarii care
lnccpuscrd dcstindcrca i n iama anului 1939, dar partizanii
lui Haria Sirna. care inccrcasc rani rczultate din nou 0 lovitura
de stat, vor purta 0 lupta pcntru apropicrca de Carol al Il-lca in
scopul purticiparii la guvcmarc.
La inccputul anului 1940, lcgiouarii din teritoriu erau in
plin proccs de rccvaluarc a vedcr ilor politicc, eu cxccptia cui -
burilor reroristc care stiau foarte binc ce avcau de fiicut. Cu toatc
di. autoritatilc duceau 0 politica de dcstindcrc, la nivcllocal mai
cxista tcarna rcpresiunii. Temerilc au disparut insii complet
dupa cadcrca Frantci (22 iunic 1940) in (11a masinii de razboi
germane. Inccpand cu accl moment, legionarii erau consticnti
ca puteau ajunge la putere tara sa trcaca prin proccsul electoral
si au inccput sa promovcze 0 atitudine de apropicrc fala de rcgc,
care avca atributul constitutional su-i cherne Ia guvcrnare.
Astfcl ca, lidcrul eenlrului de influcnpi legionar care reu-
sea Sa sc .Jegitimcze" ca eel rnai rcprczcntativ avca sa fie con-
sacrat succesor "de drept'' al lui Corncliu Codrcanu. Conform
dispozitiilor din Carticica sefului de cuib, Miscar ca legionara
trcbuia sa aiba un scf a ciirui autorirate era incontestabila, ast -
fcl ea pcrioada intcr imatului unor .Comandamcntc'' trcbuia sa
inceteze.
in contextul ereat de ccdarilc tcritorialc catrc URSS din
tunic 1940, Miscarc a lcgionara s-a prezentat drept fotta poli-
163
tica care putca intervc m pc hlnga Ge rmania pcntru a cvira 0
noua divizarc a tcritoriului national. Carol al Il-lca a fost foartc
pr udent i n nomi naliza rca unui prim-ministru dintrc lcgi onan
a Inccrcar formula unui partid unic tot ali tar , in care sa intrc si
fostii advcrsari cxtrcmisti. Dupa deci zia de la Viena din august
1940, legionarii coordona]i de Horia Sima au rnccrcet sa-l riis-
toa mc pe monarh printr-o lovit ura de stat . inaccst context tul-
burc a fost chc mat la guvcmarc gcncralul Ion Antonescu, con-
siderat de clasa pol itica .Jraditionala'' si ngurul care purca sa
garantczc respectarea ordinii in stat , fiind si un apropiat al ccr-
curilor legi onarc.
Prin abdiearea regcl ui Carol al II-lea in favoarca fiului sau
Mihai, la 5 scptcmbr ic 1940, .monarhul total itar" si -a asumat
falimcntul pol iticii sale, ale carci au ramas neschimbatc. Eve-
nimentclc din vara anului 1940 i-au consacrat pc pol iticienii
care inca din ani i 1930 au arras atcntia asupra ncglijari i rclatici
cu Gennania, cum ar fi Gheorghe Bratianu, dar si pc legionari,
apropiati prin ideologic de regimul de la Berlin.
4.1. Destinderea
Primi i Iidcri i Icgionari care s-au ara tat disp usi sa colabo-
rcze cu rcgi mullui Carol al Il-lca In vederca dcstinderii au fost
dr. Vas ile Noveanu comandanti i legionari lIie Gamcata si
Corncliu Georgescu (fondator i ai organizatici alaturi de Come-
liu Codrcanu).
Vas ile Noveanu fuscse in 1937 scf al judcrului Arad ,
obt inand un proccnt electoral bun pentru Miscarea lcgionara.
Conform uno r sursc, aeolo ar fi fast votata toata lista Mi scarii
Icgionare, lnsa libcral ii au .recupcrar' prin intcrvcntia guvcr-
nului'. Pcrformanta lui ritmascsc insa lnrcgistrata la .cenuu- s!
I Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal troian infra mums. Memo-it
legtonare. Bucur esti, Editura Lucman, f.a., p. 223225.
164
Vasi le Noveanu era astfe l un legionar cunoscut in 1938. EI a
intrat in val ul al doi lea de arcstari, in catcgoria scfilor legionari
local i, alaturi de Horia Sima, care rcusisc sa evadczc. A fost
Inchis la Vaslui, dar, la putin timp dupa asasinarea lui Armand
Calinescu, a fast clibcrat. in cpoca se spunea ca fusese foarte
afcctat de sinuciderea sotici sale, care nflase ca ar fi muri t, si
tocmai de aceea a dccis sa abandonczc cxt rcmismul" Conform
unor surse, tatal silu fuscsc evreu, care dupa ce s-a crcst inar a
intra t in armata. Novcanu-tatal Il cunoscuse pc Ion Zelca-
Codreanu in pcrioada activitatii pol itice nationalistc a parintclui
lui Corncliu Codrcanu alaturi de AC. Cuza si Nicolae Iorga.
Dupa Unirc, Novcauu-tatal se mutase la Sibiu. Vasile Novcanu
a facut rncdic ina la Cl uj, unde a dcvenit lcgionar, iar dupf
abso lvirc a profesat la Arad, ajungand scf al judctului cu pri-
lej ul schimbarii .xadrclor" din 1937.1.
Hie Gamcata fuse clibcrat la pujin timp dupa moartca lui
Corneliu Codreanu, scmnand si 0 .xlcclaratic de supuncrc".
Ulterior, prin iutcrmcdiul lui Victor lamandi, ministrului de
Justitic. obtinusc un post de avoca! al statului. Dupf 21 scp-
tcmbrie 1939 a condamnat gcst ul echi pci lui Miti Dumitrescu,
lansand noi ape1uri de colaborare a Icgionarilor Cll regimul
autoritar". Corncli u Ge orges cu nu fuscs e niciodatf un susti-
uator .combativ" al idc ilor lcgionarc, ell toatc ca era membru
fondator al organizatici. EI loeuia la Micrcurea Sibiului s! se
deplasa ell ocazi i cxccptionalc la Bucurcsti. in 1938 a fost
arestat in limp ce s-a prezcntat sa-l apere pe Corneliu Codrca-
2 Heinen, Ar min. Legiunea Arhallghcllli Mihail. Mircare socia -
Iii si organizatie politico. 0 contributie Ia problema fascismului in-
temational , Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 402.
J Sima. Hari a, Sfarrirulunei domnii sQllgeroase (10 decembrie
1939-6 septembrie 1940). Lflpta Miscii rii Legionare contra regimu-
lui Caml ll, u., Editura Metafora, 2004, p. 42.
4 Sima, Horia, ..La un an de [a moa rtea lui Ilie Giirneatil". in
Tara st Exilul, an VIII. nr. 7-8, noiembrie 1972. p. 4.
165
IlU in proccsul ui din mai, fiind intcmat apoi 1<1 Vas lui. Dupa 30
noicmbric 1938. a fost eel care a anuntat in lagilrul de ucolo
moartca lui Corneliu Codrcanu, iar la putin timp dupa accca a
fest elibcrat, dupa ee a semnat 0 .xlcclarat ie de supuncrc'".
lnca de la inccput, in fruntea grupului reconci liator s-a
afinnat Vasile Novcanu, mai tanar dccdt ccilalti comandarni
legionari clibcrari ~ i mai dispus la act iuni politicc. in ierarbia
lcgionara cI era doar instructor, insa probabi l ar fi fost promo-
vat de Corneli u Cod rcanu dace nu sc instala monarhi a aut ori-
tanl, in urma pcrfonuantclor clcctoralc din 1937 .
Primelc intrcvcdcri ale lcgi ona rilor .ncgociatori" eu auto-
ril:llile a ll avut loe i n octombric 1939, fiind con vocate de Ga-
bricl Marincscu. M:lsuri lc de destindcre fata de legionarii din
lagarc au fost adoptntc in martic 1940. Ion Zelea-Codrcanu a
fOSI eel dmtdi bcncficiar. Acosta a fost mutat cu domiciliul 0-
bligatoriu de la Micrcurca Ciuc la Bucurcsti , unde a Ioeuit in
casa fiului sau Horia" La 8 martic, Mihail Ghclmcgcanu,
ministrul de Inreme, a deelarat in fata a 220 de lcgionari cu
,.grade" di regele era dispus sa se rcconcilicze cu Miscarca lc-
gionara. conditia f ii nd ca mcmbrii organizatici s a ~ j afirmc
publ ic fidcl itatca fali'i de mouarh" . Cu rcspcctivul pri1cj, autori-
Hit ile lc-au promis legionarilor ca se pot intoarcc la veehi Ie
pos tur i funct iona rcsti si vcr avea posibilitat ca sa- i comcmorc-
zc pe cei decedap in perioada 1938- 1939. Ulterior, la 16 mar-
tic 1940, in prcsa ccntrala a apiirut 0 scr isoare a 297 lcgionari
ell ,.grade" care semnau 0 .Mnrturisirc de crcdinta entre Ma -
jcstatca Sa Regele" ~ i lansau un ,,Apel cat rc fosti i camarazi'',
solicitfind aderarea la principiil c rcconcil icru" Guvemul a luat
~ Sima, Horia. ,.Mari exister ue legionarc. Corneliu Georgescu",
in Tara ~ i Exitut. an I. nr. I I, 1septembric 1965, p. 27.
'Ihidem. p. 130.
7 Heinen, Armin, op. cit., p. 402.
8 Doser Hnria Sima (/ 940-1946), ed. Dana Bcldiruan, Bucu-
166
masuri acce lerate priv ind dcstindcrca, ast fel ca prin dcerete
ministeriale din 15, 23, 26, 27 apnlic si 15, 20, 25 mai, (c-
gicnarii Invinuiti de activitati poli tico ilcgalc au fost clibcrati
de sub arcst.
Cu toate cii cc i aflati in dctentic sau cc i proaspat cliberaji
s-au grabit sa adere la .jnanurisirca de crcdinta", elementul ra-
dicallcgionar, control at de "Comandamentul" de la Berlin, hi
opus concilicrii si i-a acuzat de tradarc pc scmnatari i apclului.
Lcgionari i din ~ a r nu rcusiscra sii-l convingf pc Carol al
II-lea in timpul audicntclor de putcrea lor de control asupra
organizatii lor active. Formulascra ce reri di fcritc pri vind des-
tindcrc a si nu prczcntascrii liste ale cuiburilor din subordinc".
Astfcl ea autoritati lc i-au Inc urajat pc cxponcntii dcstindcrii sa
contactezc .Comandamentul" de la Berlin, iar 0 prima de lega-
lie a accstora s-a dcplasat in Capitalu germane la 28 martic.
Autoritatilc de la Bucurcsti se afl au in eontinuare int r-un vid
informational privind rclatia dintre guvcmul Rcichului si lc-
gionari i de la Berlin si sperau ea prin colaborarca cu eei acolo
se va dcsavarsi dcstinderca, in dirccjia unci bune rclatii eu
Gormania" .
l naintc de sosirca lcgionarilor din tara la Berlin, "Coman-
damcnt ul" adoptase uncle decizii privind pozitia ralii de des-
tindere. Dupf moartca lui Nae loneseu (15 martic 1940), pc
care cc i din Gcnnania 0 considcrau suspccta, la 24 martie (ell
ocazia comcmorilrii profesorul ui ) a fost adoptat un manifest:
.Pozitia Mis carii legionarc fata de asa-zisa impacarc Intre Gar-
da de Fier si rcgimul actual din Ro mania" . In rcspcctivul docu-
ment se considera ell .anart orisirilc de credinta" ("declaratii le
de supuncrc") fuscscrii luate cu forta comandanti lor lcgionari.
Si, i n consccinta, uu angaj au in nici un fcl Miscarca lcgionara.
rcsti, Editura Evenirnentu! Romsncsc, 2000, p. 174; Heinen, Armin,
ap. cit., p. 403.
~ Dosar Haria Sima (1940-1946), p. 1[2.
IGHeinen, Armin, op. cit., p. 405.
167
Aeest manifest a fost semnat de numc "grele" ale "Coman-
damentului" de la Berl in: Constantin Papanaee, Horia Sima ,
Elena Codreanu, Victor Silaghi , Nicolae Petrascu. Nicolac
Scitan, Alexandru Popovici , Stelian Staniccl, Titi Cristescu,
llic Rotea, Vir gil Mihailcscu etc. Torusi cativa comandanti le-
gionari importanti nu au scmnat documentul , cu toat e ca au
participat la comemorare: Gheorghe Ciorogaru, lon-Victor
Vojen, Alexandru Con stant, Ion Dumitrcscu-Borsa. Gheorghe
Ciorogaru si Ion Dumitrcscu-Borsa erau adcptii negocie rii eu
guvcrnul roman, cxistflnd informat ii cit avuscscra uncle initia-
tive in aeest scns prin Lcgat ia de la Berlin, iar Alexandru Con-
stant si lon-Victor Vojen asreptau dcsfasurarca evcnimcntclor
internaponatc. de pc pozitia lor de functionari la Mini stcrul
Propagandci al Reichului
ll
.
Prima dclegape sosita din lara a fast compusa din Con-
stantin Stoicancscu ~ i Radu Mironovici . Ccl din urma era
Comandant al ,.Bunei Vestiri '' si fondator al Miscarii legiona-
re. Facusc parte din grupul de la Vaslui care semnase .dccla-
ratii de supuncrc" ~ i era mcmbru in grupul de dcstindcrc con-
dus de Vasil e Noveanu dupa asasinarea lui Armand Calinescu.
Constantin Stoicancscu facusc part e din nucl eu l dur al rezis-
rcntci [ata de rcgimul autoritar, avand "gradul" de aj utor de
comanda nt. Dcoarccc fusesc scful j udet ului Timis-Torontal in
1937, probabil era i n bune rclatii cu Horia Sima ~ i tocmai de
accca a fost indus in dclegat ie. Cei doi au avut ncgocic ri la
Berlin ell tali membri i importanti ai "Comandamentului", insfi
decisive au fost lnt rcvcderilc cu Horia Sima si Constantin Pa-
panaee, componcntii tandemului care conducca organi smul in-
tcrimar. Legitimitatea cejor dol .bcrlinczi" sporisc dupa dcclan-
sarca destinderii de catre Carol al ll-lca, deoarece gcrrnanii
s-au ararat intcresati Intr-o masura ma i marc de grupul de la
Berlin. Pentru moment, eei doi au rcfuzat orice rei de colabo-
rare, in conditiil c in care Romania nu schimba sistcmul tradi-
II Sima, Horia. i i r ~ i r l l ..., p. 44-46.
168
[ional al aliantelor (ell Franta si Marca Britanic) si nu se apro-
. d A .u
placxa.
Delegatia s-a intor s astfel in rara ram rczultate. Autor ita-
tile de 1a Bucurcsti se aflau in marc dificultate, deoarccc gcr-
mani i crau ncmultumiti din nou de atitudinea Romanici in pro-
blema tcntativci Intelligence Service-ului de a bloca transportul
pctrclicr pe Dunarc, prin dinamitarca stfinci lor de 1a Portilc de
Ficr (Inccputul lunii aprilie 1940). Dupa atacarca Norvcgici (9
apri lic), Carol al II-lea avea din nou motive sa sc tcarnfi de
.catitnrca'' rclatiilor ell Germania, $i astfel au fest Incurajatc
noi lcgiituri ell ..Comandamcnt ul'' de la Berlin. in tara, cui-
burilc radicalc CSL s-au ararat ucmult umitc rata de initia-
tivclc lui Vasi le Novcanu':'. care era acuzat de colaborarc eu
regimul autoritar si de oportuni sm. Noul lider al dcstindcrii
avuscsc 0 atitudine ambi gua dupa clibcrarca de la Vas lui. Pc
langa faptul ca em acuzat ca a scapat di n dctcntic numai da-
torita intervcntici familiei, a obtinut un post functionarcsc la
Prcfectura Politi ci Capital ei. Conform unor zvonuri care circ u-
lau in randul Icgionarilor, prin rata biroului sau trcccau Icgio-
nari arcstau dupil asasinarca lui Annand
Deoareee in cursu! luni i aprilie "Comandamentul" de la
Berli n nu a tra nsmis nici un semnal privind acccptarca destin-
dcrii. a fas t alcatuita 0 noun delegatio lcgionara pcnt ru 11 purta
negocicri, care a ajuns in capitala Rcichului la 3 maio Din ca
facca u parte Consta ntin Stoicanescu - ca si in martie - $i eel
care I-a inlocui t pc Radu Mironovici, Augustin Bidianu. Accs-
ta din urma fusesc avocat la Sibiu, iar anterior schimbarii de
.xadrc" din 1937 dej inusc functia de scf al judctului. in pri-
mavara anului 1938 i sc stabilise domici liul obl igatoriu la
Micrcurca Ciuc si fusesc e1ibcrat grati c dcstindcrii de la ince-
putul anului 1940. Cei doi au gasit in Gcnnania 0 situatic in-
u i bidem. p. 49-53.
1.1 Doser Horta Sima (/9401946) . p. 102.
Ibidem, p. 158.
169
stabild, dcoarccc "Comandamentul" nu mai functiona deloe.
Horia Sima era preocupat de 0 plccare discrete a grupului sdu
.crcvolutionar" sprc Romania, iar restul comandantilor Icgio-
nari astcptau noilc cvolut ii pol itiec in Europa. Astfel, dclcgatia
din tara nu a obtinut nici at unci rczultatc favorabi lc adcrarii
"Comandamenwlui" 11.1 principiilc dcstindcri i.
Prima faza a pcrioadci dc detcnsionarc nu a avut cfcctul
scontat de rcgc ~ apropiatii sai, dcourecc grupului de 11.1 Berlin
ii era imposibil sa adoptc 0 dccizie uuica. Haria Sima si-a dat
scama di din capi tala gcnnana nu put ea dirija asccnsiunca
Misciiri i lcgionare la putcrc si tocmai de uccca a plccat sprc
Romania. Aici trcbuia sa infruntc opozitia noii cehipc care nc-
goci a dcstindcrea cu rcgelc si care ridica pretcntii privind
.Jcgitimi tatca'' conduccrii organizatici. Constantin Papanacc a
dccis sli nu ristc 0 trccc re ilcgala in Romania $i spera cii dc 11.1
Berlin va fi chcmat sa coordonczc fonnarca unui guvcm Icgio-
nar acccptat de autoritatilc national-socialiste.
Ln jumatatca lunii mai. in grupullcgionarilor care ncgoc i-
au dcst indcrca sc aflnu .cadrc" cunosc utc al e fostului Partid
.Tot ul pcntru Tara", care nu crau adcptc ale solutiilor cxtrc-
mist c si prcfcrau lntclcgcrca politica eu regclc: Radu Budis-
tcanu , Vasi le Novcanu , Augustin Bidianu, Ion Zelca-Codrcanu
CIC.
I
!' Integrarca accstor lideri i n proccsul de destindcre inau-
gural de rcge era corcctil din punet de vcdcrc politic, insa ei nu
controlau organizatiilc locale Cll potential tcror ist.
Cuiburile act ive din tcr itoriu au rcusit in general sa
supravictuiasca valurilor de desolidariza re ("declarat ii dc su-
puncrc" au semnal in general functionari i de stat pcntru a pu-
tea fi rcprimiti in slujbe), iar, Inccpand cu luna mai 1940, auto-
ritatilc apreeiau ca potcntialul Miscari i legionare putca at ingc
nivclul din aprilic 1938
16
Prin dccretele de graticrc a legio-
l ~ Doser Horta Sima (1940-1946), p. 157.
~ Ibidem, p. 158.
170
narilor care avcau domici liul ob ligat onu (din lagarc) sau care
crau lnchisi pc critcrii pol it icc (din inchisori). au fes t cl ibcra tc
mejoritatca fostclor ..cadre" locale ~ i astfel multc cuiburi all
fest rcfacute.
Dcsi Iipsca coordonarca de 1a .xcnuu" ~ i un lidcr spiritual
charismatic, S-3U distills trci catcgorii de atitudini ale Icgiona-
filar. Fostii nationalist! de la sfarsitul sccol ului a1 XIX-lea si
il1CCpUIUl cclu i de-al XX-lea care sc intcgrascra in Miscarca
lcgionara purtau dczbatcri legate de intcgritatca granitclor si
rcvizionismul statelor vee inc . Accstia au Inccput sa poarle nc-
gocicri ell alti nationa listi din fostcle grupar i pol iticc, fad a
ducc efort uri de rcorganizarc a struct urilor lcgionarc locale.
Exponcnt ii scgmcntului erau Ion Zclca-Codrcanu si eolonclul
Stefan Ziivoianu. Fostcl c .cadrc'' judctcne ale Parti dului "To-
tul pcntru Tara", scaparc de prcsiunca dctcruici sau a pcrspcc-
tivci nrcstarii, au inccput sa sc organizezc dupa modclclc clcc-
torale .xlasice", irucnsificand activitatca propagandistica. in
ajulorul actiunii accstci catcgorii au venit evenimcntclc inter-
nationalc, dar rczultatclc cpc teren'' erau in masura sa slabcns-
ea stabilitatca rcgimulu i. Mult mai pcriculoasc pcntru regimul
autoritar , dar si pentru sccurit atea statului, erau cclulclc tero-
ristc organizatc de Haria Sima Ince pand eu septcmbrie 1938.
Fi ind scoasc de sub urmari rca autoritatilor, faccau un efort de
lnarmarc tacit, dupa principi ilc conspirati ve Insusitc in pcrioa-
d . ,, 17
a " pngoanCI .
Cclc trci gr upar i nu se aflau in mod oficial pe pozitii opu-
sc. Discutiilc privi nd raspundcrile, aparutc dupa rnoartea lui
Corneliu Codreanu, au fast aba ndonatc ~ i astfel s-a crcat im-
presia omogenitatii. in rcalitate, toatc acestc grupari au cautat
s ~ i dovedcasca .Jntaictatca'', ducand 0 lupta silcntioasa pen-
tru putcrc. Compctitia pentru dctincrca conduceri i nu putca fi
dcclansars pana cand "Comandamcntul" de la Berli n nu-si for-
mula 0 pozitic oficial a. insa si acolo sc regascau in marc cclc
17 Ibidem, p. 178.
171
trci catcgorii de atitudini expusc mai sus, ca si in tara.
Latura active a Miscarii legionarc, cxtrcmista a fast cca
care a arbitrat pana la urma lupta pcntru purerc atflt in Roma-
nia, cat si la Berlin. Astfcl ca, Horia Sima a plccat din Capitala
gcrmana spre Romania, mutdnd compctitia pcntru puterc doar
la Bucurcsti, unde avea drept ajutor aproximativ 22 de organi-
zatii j udctcnc eu potential tercrist, pc care Ie fondase dupa
crcstcrca importantci lui in .Comandamcntelc de prigoana".
Germania, atata limp eat a fast antrenata pc frontul de
Vest in razboiul desprc care spuneau eli va stcrgc .msincn'' de
la Versailles, nu a adoptat nici 0 pozitic fata de Miscarca lcgio-
nara. in aeeste condipi, cxponcntii eelor trei grupari compcti-
toare la cbtincrca conduccrii organizatici vor Inccrca sli castigc
.ratif lcarca" Bcrlinului pcntru a puree solicita lui Carol al ll-lca
chemarea la guvernare.
4.2. Lupla interne pent ru pntere
[n momentul in care Haria Sirna it fest arcstat dupil ce a
treeut ilcgal granita. pozitia legionarilor din lara care tratasera
dcstindcrca era foartc instabila. Autoritatilc nu fusescra convinsc
de putcrea accstor lideri politiei dc a eontrola cuiburilc .j-c-
bclc", la Berlin nu obtinuscra aeordul "Comandamentului" pri-
vind colaborarea eu regimul chiar irurc ci cxistau trei grupuri
eoncurentc. Horia Si ma era eunoscut pcntru activi tatca lui te-
rorista cand a fost arestat. [n plus, avea avantaju l ca venea de
la Berlin, iar autoritati lc credeau ca gennanii sustin "Coman-
damcntul'' de acolo. Lupta pcntru lcgitimitate a sefllor organiza-
tici va cunoastc mai muIte faze, iar grupul castigator a fost aeela
care a stiut eel mai binc sa-si cxploatczc imaginea in fata rcgc-
lui si care controla in acclasi timp cele mai muIte organizatii.
Dcsprc cautona lui Har ia Sima spre lara au stiut putine
cuiburi din interior, tcatc facand parte din resorturilc tcroriste,
172
fidele aecstuia. Membrii grupuiui plecat de la Berlin care tre-
cusc ra i n tara inaintc ea Horia Sirna si Nicolae Pctrascu sa fie
arcstati au alcrtat organizatia clandestine. Liderii accstcia s-au
mobilizat imediat $i a fondat 0 noua structure de prcsiune -
"Grupa de Comanda legionara". Cat timp Horia Sima s-a aflat
in inchisoare, accas ra structure s-a interesat in permcnenta de
stadiul anchetei, iar prin intcrpusi a comunicat eu liderul .xen-
tral" pc carc-l rcc uuos tcau'",
Dupf ce a plccat de la Timisoara, Horia Sima a avut la 2 1
mai doua intrcvcdcri cu gcncralul Ion Bcngli u, seful Inspcc-
toratului General al Jandarmeriei si cu Mihail Ghelmegeanu,
ministrul de Interne. in acccasi zi, a fOSI transportat la scdiul
Dircctici Sigurantei Statului, unde urma sa fie anchctat dc Ni -
ky Stcfancscu, directorul aecstei institutii. Horia Sima si-a
mcntinut dcclaratiil e privind scopul intoarcerii lui in lara, afi r-
mand en dorca sa cvitc dcclansarea unui razboi intre Romania
si Gormani a. Tot atunei, Ie-a comunicat eelor de lu Siguranta
e:1 trimiterea dc lcgariilor di n lani nu a avut niei un cfcct, de-
oarccc accstia au Iacut propuncri vagi si ca dorcau mai mult
acordullor politic privind dcsundcrca'".
Indiferent de puterca cclulelor tcroristc. Horia Sima a stiut
sa prezinte situatia organizatiilor din subordine astfcl Incat sa-i
faca pe anchctatorii de la Ministerul de Interne sa crcada di
oricand ar fi putut izbucni 0 miscarc rcvolutio narf condusa de
el. Daca cchipa lui Vas ile Noveanu s-a aratat lacunara in pre-
zcntarca lcgilturilor din rcritoriu, Horia Sima a vorbit despre 0
rctea vasts care sc intindea din Banat pana la Bucurcsti, eu ra-
mificatii in Cnsana $i in Bueovi na. in timpul clandcstinitatii,
organizatia tcrorista controlata de Horia Sima s-a ext ins de la
22 judetc la 27 judcte". Pentru a arata scriozitatca afirmatiilor
sale, liderul cclulclor tcroristc a solicitat intrevcderca eu 22 de
IRIbidem, p. 165.
19 Ibidem, p. 162.
Vezi Anexa "".4.
173
pcrsoanc de lcgatura, pcntru a le comunica noile direetivc
21l

Horia Sima le-a vorb it anchetatorilor dcsprc vechea rctca


clandestine prin care a rcusit sa eomunicc eu organizatiilc co-
ordonatc de el cat timp s-a aflat la Berlin, iar dcspre unii dintrc
oamcni i de lcgatura autoritatilc aflau pcntru prima data". in
accstc condit ii, autoritati lc au inccput sa studieze potcruialul
de atcntat la siguranta statului a structurii control ate de Sima,
in comparat ic ell putcrca partizanilor lui Vasile Noveanu.
in urma dcstindcrii, fuscscra clibcrat i membri ai cuiburilor
di ll toatc catcgori ilc de activitatc lcgicnara, chiar si din ceIule-
Ie tcroristc. Accstia s-au reorganizat imcdiat, astcptand ordinc-
Ie de la Berlin. Cu toatc cii scmnascra la icsirca din lnchisoarc
angajamcntc cii nu vor Inccrca sa se mai Inarmczc, Icgionarii
radicali aveau depozite ascunsc, dar si resursc interne de in-
armare. Dupa razboiu l germano-polonez, in Romania sc refu-
giascra aproximntiv 5.000 de oamcni , dint rc care majoritatca
dispuneau de rcvolvcrc. Din motive financiarc, acest arsenal a
aj uns aproapc in totalitatc pc piata ncagra, iar cci mai aetivi
cumparatori erau lcgionarii cxtrcmisti. Mai cxistau si alte posi-
bilitati de inarmarc: in Romania cxistau 40.000 de ofitcri in re-
zcrva, care aveau in poscsic eel putin un revolver ncinrcgistrat.
Cu toate cf autoritatilc aprcciau cii nu toate cuiburile contro-
late de Haria Sima crau cxc lusiv teroristc, cxista un lnalt po-
tent ial de pericol.
Datorita tcrmcnilor destinderii, structurilc Mi nistcrului de
Interne nu mai puteau eontrola cfieicnt activitatca cui burilor
eu organi zare terorista. Con form noii tac tici, lcgionarii radicali
se aduna u sub pretextul scdintclor de cuib pentru a strange eo-
tizatiile, dar in real itate cautat noi modal itati de inarmar e -5 i de
raspandirc a informatiilor privind situatia lui Horia Sima. A-
cesta dadusc indicatii ca respectivcle intruniri sa se faca in 10-
20 Ibidem, p. 113.
21 Ibidem, p. Ill .
174
curi ascunse, ceca cc lcgionarii aflati in subordinea sa exe-
curau" .
Structuri le judctcne cxtrcmistc controlatc de Hori a Sima
se suprapuncau peste cc1c politicc incluse in valul dcsti ndcrii.
Accstca din urma nu avcau intcnti i organizatoricc cxcl usiv in
ju rul lui Vasi le Novcanu, ciiutand siHi gascasca oi dircctii de
actiunc. Dcsi in faza iniliala a organizarii politiee s-au aflat in
opozitie Cll cclc teroristc, pe care Ie aCUZ<l Ude represiunile din
1935 si 1939, treptat cclc doua curcnte s-au unifieat, mai ales
lnj udctclc din Transilvania Banae-'.
Agitatiilc resortului tcrorist S-3U dcclansat chiar in faza
prcl iminarii a anchcrci asupra lui Horia Sima de la Siguranta.
.Grupa de Comanda lcgionara' a trimis doua scrisori auto ri-
tatilor ce ntrale, prin carc-si cxprimau pozitia fa!ii de FRN si de
dcs tinderea coordonata de Vas ile Novcanu. in prima scrisoare,
datata 25 mai , accas ta st ruct ure aprecia ca moart ea lui Armand
Crilincscu era suf ici cnta pcntr u razbuna rca rcpresiunilor Intrc-
prinse de autoritati. Insa, in acel asi timp, rcspingeau intcg rarca
in FRN, dcoarece, spuncau ei , aces t organism avea ea seop li-
chidarca tuluror parti dclor pol itice, inclusiv a Miscarii legiona-
rc. Grupul sustinca stima fala de Carol al Il-lca, dar in
acclasi timp ii avcrtiza pc oamenii politici ai rcgimului ca, in
caz de noi reprcsiuni, pot avea soarta lui Annand Calincscu".
A doua scrisoarc a fost trimi sa in acccasi zi, la adrcsa lui Mi-
hail Ghclmcgcanu. Legionar ii radi cali au folosit un discurs
rcspcctuos la adrcsa dcmn iturului, insii faccau catcva reeon-
sidcratii aSllpra atitudinii lor in eazul in care Haria Sima ar fi
piilit ceva. Pcntru ineeput, spuneau ea era singurul lider pe
care-l rccunos tcau si II acuzau pc Vasile Novcanu de oportu-
nism. "Grupa de Comanda legionara" aprccia in respeetiva
scrisoa re ca dcstinderea se facea numai cu oa meni de Ia supra-
2! Ibidem, p. 57-60.
13 Ibidem, p. 72-73.
24 Ibidem, p. 124- 132.
175
fata, care actionau sub suprave gherea polit iei si nu eu eei care
actionau clandestin. in final, acestia avcrtizau ca moa rtea lui
Haria Sima cpresupune boala, sete de sangc?".
Grupul eondus de Vasi le Novcanu a intrat in panica in
momentul in care a aOat cit Haria Sima s-a Inters In tara . De-
legatii vcniti Ia Berlin nu spusesera nimic despre inroarccrca
"Comandamentului", ci numai de necunoastcrca politica a nc-
goeiatorilor dcstindcrii din tara. Astfel ca. la scurt timp dupa
prindcrea lui Horia Sima, Vasi le Noveanu s-a dcplasat in Ba-
nat si Transilvania pcntru a obtinc sustincrca euiburilor tcroris-
te. Nu a rcusit, dcoarece conducatorul acestora se afla in tara $i
astcptau astfcl ordinelc lui". Vasile Novcanu faia de Horia Si-
ma avea doua avantaj c Ia sfarsitul lunii mai: ncgociasc direct
eu regclc In urma unci audicntc si era liber din punct de vcdcre
juridic. Horia Sima, in momentul in care a fost arcstat, avca de
exec uta! 0 pcdcapsa de opt ani, acordata in lipsa pcruru infrac-
[iunca de fuga de sub crest si alte abuzuri coordonate de cl in
timpul campaniei elcctoralc din 1937. Conform lcgii, trcbuia
sa fie Inchis pcntru accasta scntinta, plus ea mai avea pe rol
procescle intentate in unna identificarii actiunilor tcroristc din
toamna si iama anulu i 1938 pe care Ie-a organizat'".
Un nou proees intentat lui Horia Sima ar fi eompromis
dcstindcrea, in masura in care organizatiilc fidcic anuntascra
ca vor rcactiona. Inacclasi timp, intreg grupul de la Berlin fu-
sese implicat in atentatcle de la sfarsitul anului 1938, chiar da-
di nu in mod di rect. Horia Si ma s-a ararat inca de 1a inceput
dispus sa negoci eze cu Carol al II-lea dcstindcrca, rcspectiv
neutralizarca potcntialului tcrorist al organizatiilor pe care lc
controla . Accsta a argumcntat eu pasaje din Carticica sefutui
de cuib ca Miscarea legionara era monarhica, iar rcgcle nu pu-
tea fi in confli ct cu organizatia. Hari a Sima a apreciat in tim-
25 Ibidem, p. 132-136.
26 Ibidem, p. 163-165.
27 Ibidem, p. 154- 155.
176
pul anchctci ca ncintclcgcrilc dintre rcgc $i miscarc s-au dato-
rat lipsei de comunica rc ~ mai ales intc rmedi arilor din cclclal-
te part ide, care nu au reusit s<1-1 faca pc rege sa se .Jntclcaga"
eu tincrctul. Peste toat e accstca, lidcrul euibur ilor cxtrcmiste
dorea 0 audicnta la rcgc. pcntru a suprima avantajul politic pe
carc-l avca Vasi le Novcanu fata de cl".
Horia Sima a afirmat in mod fals inca de la primcie an-
chc tc la Bucurcsti cii, dcsi a venit di n propria initi at ive in Ro-
mania, dcnnea lcgaturi in ccle mai inalt c eercuri ale conducerii
Reichului si astfcl putea imbunatati situatia intemationala a
Romflnici. Autorita tilc de la Bucurcsti au fost din nou dcrutatc
in aprccicrca situatici reale . Nici dc accastf data nu avcau
informatii concret e despre influcnta ,.Comandament ului" de la
Berlin pc langa NSDAP sau guvcrnul german, astfel cft s-au
facut doar aprcci cri aproximativc. in primul rand, anchct atorii
lui Horia Sima au obscrvat ca gcrmanii nu sprijiniscra cu ni-
mie actiunile tero riste ale grup ului de la Berlin: atentatorii lui
Armand Cali ncscu au pleeat de la Berl in ell pasapoarte roma-
ncsti. annclc folosi te in asasi nat nu era u de provcnicnta ger-
mana, Lcgatia germane dc la Bclgrad nu i-a sprijinit pc lcgio-
narii rcfugiati in toamna anul ui 1939, .Comandarncntul" de la
Berlin traia modest, tara sa se fi obscrvat vreo finantare gcnnana.
Insa cxistau elemente care confirmau inleresul guvernulu i ger-
man pentru legiona rii rcfugiati: acordarea statutului de azil
pol itic, tolcrarca lcgaturilor ell tara , facil itarca angaj arilor in
industria germane ctC.
29
in afara cestor ccnsideratii bazate pe
prcsupuneri, Siguranta nu dispunca de ahe informatii pri vind
poziti a guvernului ge rman fata de Horia Sima si a incl inal sa-i
acorde crcdibilitatc. Dar gerrnanii actionau duplicitar si eu
siguranta ar fi rcactionat daca Horia Sima ar fi fost asasinat,
asa cum proceda sera si in cazul mortii lui Comeliu Codrcanu".
~ Ibidem, p. 152-154.
2YIbidem, p. 156-158.
Vezi nevn. p. 127.
177
Astfcl e,l pozitia lui Horia Sima a ereseut in comparatic ell
Vas ile Novcanu, datori ta atitudinii autoritatilor fata de argu-
mcnttuia sa. Imaginea primului dintrc compet itori a sporit in
pcrioada in care au Inccput intrunirilc eu Iidcrii extremist! ju-
dctcni , moment In care anchetatorii s-au convins de ser iozita-
tea afir matiilor sale, dar de potcntialul tcrorist al orga nizatici
paralele pe care 0 controla. i ntalnirile au avut loc Intr-o casa
particulara, pentru a spori increderca radicalilor rata de inten-
[iilc autoritatilor , insa convorbirilc au fost interceptatc lnrc-
gistrate pe pliici de pat cfon, tara ea lcgionarii sa-si dea scama.
Dclcgatii din tcritoriu au venit la Bucurcsti tanl escorta, multi
dint rc ci f iind din cci arcstati la sfarsitul anul ui 1939 si recent
clibcrati: prof. Ion Protopopcscu, ing. Ion Nicolau, Marin Bar-
bulc scu etc. lIoria Sima le-a prezcntat planul de des tindere,
trausmit findu-lc crt era bine tratat de autoritati. Multi dintrc eei
convocati la Bucurcsti eredeau crt Ha ria Sima fusesc exeeutat,
iar in unna contactului vizual ell lidcrul lor au t ratat e ll incre-
dcrc dcstindcrca, deoarccc era dispusf de aeesta. Cuiburilc ex-
trcmistc trebuiau sa dcpuna revolvcrclc si munitiilc la scdiilc
locale ale Sigurantci , tara a mai Intrcprindc alt c act iuni de mo-
bilizarc".
Incrcdcrca autoriratilor in Horia Si ma dupa intrunirilc eu
partizanii sai din perioada 28 mai - 7 iunie a ereseut, iar guver-
nul a fost dispus sa-t faca primele eonccsii. Sima a ecrut .Iibcr-
tate rcla tiva'' pentru subordouatii sni, pentru a putca realiza
dczarmarea cuiburilor tcro ristc si a nu mai cxista atmosfera de
.prigoana" , De ase menea, mai dorea ea dcstinderea sa nu fie
prezcntata ca succes al vreunui om politic, pentru ea legionarii
sa nu sc simta tredau". St atutul de detinut l l facca pc Sima sa
creede ca pierde competitia eu Vasile Novcanu. Abil, acesta
din urma ducca dcmcrsuri oficiale pentr u clibcrarea lui Sima
32

30 Ibidem, p. 149-15 1.
3 1 Ihidem, p. 153.
32 Ibidem, p. 165-166.
17X
Pcntru a nu-si picrde din potcnt ialul de imagine, Horia Sima <I
soiicitat clibcrarca, motivand eii astfel legionarii de la Berl in
vor adcra eu Incredcrc la proecsul de dcstinderc.
Dupa flnal izarca anchctci , autoritatile au deeis sa-i ofere
spr iji n lui Horia Si ma in dcsavarsirca desti ndcrii, deoarece se
aratasc lideru l eel mai in masurf sa control eze organizatiilc lo-
cale. i n zi lcle de 12 si 13 iunic s-a Intalnit cu Mi hail Ghclmc -
gea nu (ministrul de Interne) si Ernest Urdarcanu (marcsalul
Palatu lui) pentru a stabi li ce actiuni unna sa Intrcprinda in Ii-
bcrtate. Marcsalul Palatului i-a eomunieat lui Horia Sima cii
rcgele dorea integrarea tineretului in govern si ur ma sa duca 0
politi cf de apropiere fapi de Axil. in seara zilei de 13 iunic a
fost clibcrat din arcst, avfind obli gatia srI sc prezinte periodic la
scdi ul Dirccti ei Sigurantei Statul ui si Serviciului Special de
lnformati i (in eo ntinuare SSI)JJ. In ti mpul dctentic i avuscsc
intalniri alai eu Niky Stcfanescu, cal si cu Mihai l Moruzov,
dupa care lsi luase angajamentc fatii de cei doi privind oncst i-
tatea actiunii sale de a dczamorsa potcntialului terorist al orga-
nizatiilor pc care Ie eont rola.
Horiu Sima rcusisc sa-i convinga pc oficialii Ministcrului
de Interne ca era .ndcvaratul" lider al Miscarii lcgionare, dar
trcbuia sa obtina $i 0 rCCUnOa$ICre politics in interiorul organi-
zatiei. Dupa cli berare, lupta pcntru putere ell legionarii initia-
tori ai dcst inderii va co ntinua. iar Ha ria Sima a trcbuit sa ga-
scasca noi argumente in favoarea sa. Potcnjialul terorist al or-
ganizatiilor control ate de el nu putea fi adus in di scutic in fata
Icgionarilor, deoare ee accstia aeuzau "Comandamenlu l de pri-
goana" cs, prin mctode extremistc, provocasera asasinarea eli-
tei. Prin organizatiile din subordine, Sima incc rca sa obt ina
sprijin la nivcl local si din partea fostilor lidcri politici din
.parndele istorice".
Elibcrarea lui Haria Sima fusese determinate $i de situatia
33 Sima, Horia, Sjiir!jitll/... p. 184.
179
frontului de Vest, fapt de care Sima nu a fast consticnt decdt in
momcnt ul cliberarii. Situatia intemat ionala putea fi cxploatata
insa .!1i de gru pul lui Vasile Novcanu, astfcl ca trebuiau adusc
noi .nrgumcntc'' in corupetitic pcntru sofia organizatici.
DC.!1i Haria Sima promiscsc Incctarea activitatilor ilcgale
de inarmare, a mentinut tensiunca prin dispozi tii cflt rc unele
cui buri sa BU abaudonczc vcchile misiuni". inmod ofi cial, de-
zarmarea organizati ilor cxt rernistc a inccput la 5 iunic, cand au
fost depose la chcsturile de pol itic judctc nc pri mclc anne, res-
pect iv rcvol vcrclc personalc ale lcgionarilor". Este putin
probabil ca rcspc ctivcl c cuiburi sa fi dctinut numai cdtc un re-
volver de persoana, insd actiunile lor sc incadrau in mod ofi -
cial in linia dispozitiilor date de Sima. Prcsi unea prin manifes-
te a fost conti nua , atat in timpu l arcstului lui Haria Sima, cat si
dur a clibcrarc. Coordonarca act iunii a fast facutf de Constan-
tin Stcicnncscu, care, dupa iesirca din lagarul de la Vasl ui, a
luat la cunostinta dcspre rcteaua organizatorica controlata de
Shnn". Uneori, autoritatile au rcactionat la pres iunil e cui bu-
rilor radicalc prin intimidari. cum ar fi cmiterea unor ordine de
rccrutarc la adres a lui Horia Sima si a colaboratorilor sa i (de-
oarccc situatia intemationala era foartc tcnsionata. inca din
1939 lncepuscra mobilizarile printre rczcrvisti). Hori a Si ma a
facut ape! la Mihail Moruzov, care, in calitate de cadru ina!t al
Miuistcrului Apararii Nationalc, I-a dctasat pe el pc mcmbrii
grupului sau la ssr, lara ca acestia sa dcsfasoarc vrco activi-
tare" . Sima i$i rcspcctasc nngajamcntclc luatc de Sig uranta si
SSI, faca nd rapoarte pcriodicc dcsprc stadiul dezar marii cui -
burilor, astfcl cii Mihail Moruzov l-a ajutat pc acc sta sa poata
con tinua activitatca politica. Cu toate ca Vasile Novcanu avea
o vars ta apropiata de cca a lui Horia Sima, nu a fost mobili zat ,
J.I Dosar Horia Sima (/940- /946). p. 173-198.
35 Ibidem, p. 163.
J4 Sima. Horia, Sfiir,\itul..., p. 194.
31 Dosar Haria Sima (/940-/946), p. 199-200.
180
iar uccsr "incident" I-a dc tcnni nat pe viitorul "Comandant" sa
acccntueze procesul de obtinere a lcgitimitatii pentru sofia
Miscarii lcgionarc.
Continuarca actiunilor extrcmistc nu a fast a constants a
activitati i lui Haria Sima dupa clibcrarc. in timpul intrevederi-
lor cu dcmnitarii Ministerului de Interne aflasc despre inten -
[iilc lui Carol al Il -lea de a fonda 0 noua struc tura politica in
loeul FRN, unicii tctali tara. Una din conditiilc clibcrarii lui
Sima a fest promovarea .mcccsitatii" ncii formatiuni printrc le-
gionari si incuraj arca i nsericri i accstora.
Dupa capitularca Frantei (22 iunie 1940), regelc a anuntat
infiintarea noii organizatii - Partidul Natiunii. La 23 iunic,
Haria Sirna a facut ape! catrc toti lcgionarii sa se inscrie in
Partidul Natiunii sa colaboreze eu regele in virtutea efortului
comun de salvare a intcgritatii frontieretor. in prcalabil, la 18
iunic, Sima a avut pr ima <ludiel1la la rcgc, nefii nd insotit si de
alti lcgi onari, prilcj pentru a-i promitc monarhului cii "va ave a
grija'' ca tincrc tul sa sc alfiturc noii structu ri'".
Prin apropierea de rcgc, Horia Sima a rccupcrat deficitul
de imagine pc care-l avca in ochii lcgionari lor in favoarca lui
Vasile Noveanu. A doua milsura pol itica in compctitia legiti-
mitatii intrcprinsa de Sirna a constat in apropierca unor lideri
.jraditionali" ai miscarii. inca din pri mcle zilc dupe etiberare,
Horia Sima a luat contac t cu Ion Zelea-Codreanu, pc care a in-
ccrcat sa-l atragf de par tea lui. Fatal lui Come liu Codreanu
nu-l cunost ca pc Vasile Novcanu si lnclina sa crcada in zvonu-
rile privind oportunismul initiatorului destinderii
39
. i n momen-
tul dcclansari i dest inderii, Ion Zelea-Codreanu se atlase pc
lista init iatorilor, dar nu alaturi de Vasile Noveanu, ci in gru-
parea care studia modalitatilc de actiunc alaturi de vcchii na-
[ionalisti. Astfel ca. Horia Sima a speculat accasta realitate si
Ia atras de pence sa pe Ion Zelea-Codrcanu. Intrarea in gu-
JH Sima. Horia, Sfar:jitul ... , p. 204-211.
J9 Ibidem, p. 199.
181
vern a lui Herin Sima" a fost sprijinita de tatiil fost ului lidcr,
care a aprobat si pfiriisirca Consi liului de Ministri de ciitre
acosta.
in contcxtul disputelor privind prczcnta in govern, Horia
Sima si-a asociat demersuri lor sale pe un alt lider vcchi , res-
pcctiv Vasile Iasinschi (accsta s-a deplasat din Bucovina la
Bucurcsti pcntru a media tcnsiunilc'"). Printrc cclc mai impor-
tante .xadrc'' vcchi pe care Sima le-a atras de partca lui au fost
Corneliu Georgescu si colon elul Stefan Znvoian u, care insa nu
au parti cipat aetiv la sustinc rca sa. Imaginea de cclaborator al
Germanici pc care Haria Sima si-a promova t-o i-n adus uncori
si spriji nul polit ic al unor mar i indust riasi , cum ar fi Nicolae
Malaxa. Cci doi au avut 0 Intrunirc in vcdcrea analizci con-
tinuitat ii industriei marc lui proprictar in caz de alianta cu
Gcrruania'".
Dc partca ccalalta. "Grupul Vasile Noveanu" este mai
dcgrabf o sintagmii dccdt a structure unitara. infunctie de Im-
prcjurflri. componcnta s-a schimbat si membrii au actionat
difcrit. Initial, de numclc lui Vasile Noveanu s-a Icgat dcmcr-
sui de dcst indcrc initiat de Carol al II-lea la inceputul lunii
manic 1940. Exp oncntul grupului trata ell autori tat ilc inca din
toamna anul ui 1939, dar nu lsi asoc iase si alti fosti lideri palla
la cliberarea acestora din lagarclc undc exeeutau domiciliul
obligatoriu. in faza initialii, grupu! era compus din Vasi le No-
veanu, Ion Zelea-Codreanu si Radu Budistcanu". Radu Budi s-
teanu fusese incl us in lotul liderilor de la Rdrrmicu Ssrat, fiin d
condamnat la saprc ani de Inchisoare in procesul care a avut
loe intre 25 iulic I august. Ion Zelea -Codreanu nu s-a si mtit
foartc atasar de accst grup si a cautat sa negociezc eu vechii
Vezi infra, p. 206207.
40 Ihidem, p. 263.
4 1 Ibidem, p. 291.
42 Dosar Horia Sima (/940.1 946), p. 157.
182
nationalisti din alte partide, insfl Jarr\ succcs, iar in ccle din
urma Ha ria Sima l-a atras de purtca sa. in noua componcnta a
"Gmpul ui Vasile Novcanu'' a intrat Augus tin Bidianu, fast scf
al judct ului Sibiu lnaint c de schimbarca dc "cadre" din 1937.
Acesta fusese nrestat in primavara anului 1938 si icsisc de
curand din lagarul de la Micrc urea Ciuc. A facut parte din a
doua dclcgatie de negociatori ai dcstindcrii cu .Comanda-
mentul" de la Berlin.
in momentul dcs tindcr ii , Mihail Ghelmegeanu le-a promis
legionarilor cii puteau sa-i comcmorczc pc cei mort ! in urma
reprcsiunilor. .Grupul Vasi le Novcanu" a expl oatat aceasta
posibilitatc, organizand saptilrndnal parastasc pentru cci dis-
paruti, spcrdnd cii astfel vor imprcsiona fostii componcnji ni
cuibur ilor. Accst grup de putere a revalor izat discursul anti-
semit, abandonat de "Comandamentele de prigoana", in spc-
ranta pcrsonali tatilor de drcapta pe fondul asccnsiu-
nii putcr ii Gcrmaniei. Rcvalorilicarca discursului "c!asic" lc-
gionar it slabit insa influcnta grupului asupra autor itanlor , care
au prcfe rat sa ncgociczc cu Horia Sima, mult mai binc motivat
si care controla segmentul radical al Miscar ii lcgionerc". Pro-
paganda lui Vasi le Noveanu privind comemorarea lcgionar ilor
moni in timpul rcpresiunii a fost intrctinuta de 0 serie de arti-
cole ale lui Pamfi l Scicaru pe tcma raspundcrilor, care au nc-
multumit autoritatilc. dcoarecc nu vcdeau masuri concrete de
acccptarc a tcrmcn ilor dest inder ii, rcspcctiv incetarea activita-
tiler politice $i rccunoastcrc a noilor structuri parlamentarc
carlistc".
in .,Grupul Vasile Novcanu" anchctarca de catre Siguran-
ta a lui Haria Sima a creat 0 st are de tcmere, deoarecc nu se
sua misiunea cu care accsta a venit de la Berlin si nici cc avca
sa declare autoritdtilor. in oricc caz, erau consticnti desprc in-
flucnta pc care a puteau avea cuiburile teroriste asupra autori-
Ibidem, p. 167.
Ibidem, p. 168.
183
1.1tilor si tocmai de accea au prefcrat sa astcpte rczultatclc
anchctci" .
Dupa clibcrarca lui Horia Sima, "Gropul Vasile Novcanu ''
si-a dat scama ca poatc pierde compc titic pcntru putere $i a in-
ccrcat sa imitc actiunca noului lidcr recunoscut de aut oritati.
Astfcl ca, scful grupulu i a emis la 30 julie 0 circulara catre le-
gionari, pr in carc-i Incuraja sa adore la Partid ul Natiuni i ;; i sa
rccunoascf noile pr inci pii totalit arc al e Acti unca
Il U numai cil a avut aspect de imitarc, dar nici nu a fast intrc-
prinsa i n urma unei solici tar i ofi ciale a autoritati lor, asa cum
laCUSC Horia Sima.
in accstc conditii, "Gropul Vas ile Novcanu" va cauta sa
valorifice includcrca membrilor sai in guvcm" si sa exploateze
dcrnniratilc obtinutc pcntru a-si legi tima asccnsiunca spre pu-
tcre in Mi scarca lcgi ona ra. Rad u Budi stcanu, profit and de fap-
tul di dctinca portofoli ul Cultelor si Artelor si sub prct ext ul in-
spcctarii stdrii biscricilor monumcntc istoricc, a initiat legiituri
cu formatiunilc locale in timpul aeestor vizitc, pcntru a imi ta
puterca organizatorica pc care 0 avea Horia
Cca mai importanta pcrsonalitate a Miscarii Icgionarc pc
care a asociat-o "Grupul Vasile Novcanu'' actiunii sale a fost
Hie Gamcata, fondator al organizatici $i Comandant al .Bunei
Vcstiri". Accsta sc lmpot rivca modul ui radical in care act iona-
se Horia Sima si se numarasc pri ntre primii lidcri care sem-
nascra .dccluratii de supuncrc", fiind si unul dintrc initiatorii
destinderii
48
.
Un suport impor tant pentru accst grup in cadru l compcti-
[ici pcntru putcrc a venit de la Berlin, atat din partea mcmbri-
Ibidem, p. 102- 105.
46 Ibidem, p. 170- 173.
Vezi infra. p. 206-207.
Si ma, Hone , Sjarr itlll ... , p. 298.
Sima, Haria, " La un an de la moartea lui llie Gameata'', in
Joe. cit., p. 9-10.
184
lor inactivi ai .Comandarncntului", cat si a lui Constantin
Papanacc. Acesta din urma era profund ncmultumit de noul
statut al lui Horia Si ma in tara. dcoarecc se cons idcra liderul
Indrcptatit al "Comandamcntului" dc 13 Berl in. Fusese apropi-
at de Comeliu Cod reanu intr-o masura mai mar c dccat Horia
Sima, locuind la Bucuresti. De alt fel , dispozitiilc succcsoralc
ale fostului Iidcr sc refereau in mai mare masura la Constantin
Papanacc dedit la Horia Sima. Inaint e de plecarea lui Horia
Si ma spre lara, col cgul lui de la conducerea "Comandamen-
tului ' acceptase eu greu ncccsitatca dcplasarii, iar la cateva
zi le si-a dat scama de posibilitatilc uccstuia de intcrccprarc a
putc rii la Bucurcst i s-a prezcntat demnitarilor gcrmani drcpt
succcs or al lui Comeliu Codreanu. Dupd primclc vcst i privi nd
pozitia lui Carol al Il-lca fata de Haria Sima, Constantin Papa-
nace i-a mobilizat pe ccilalti comandanti lcgiona ri inactivi -
Gheorghe Ciorogaru . Ion-Victor Vojc n, Alexandru Co nstant,
Ion Dumitrcscu-Borsa - si s-au alaturat .Grupului Vasile No-
vcan u'' ..'. Prin intcnncdiul lui Titi Cristescu, accstia au trimi s
nunistrilor legionari oponcnti ai lui Horia Sima 0 scrisoarc
prin care nu-I rccunc stcau pc acesta drept exponent al "Co-
mand amcntului" de la Berlin. Titi Cr istescu a ajuns la Bucu-
rcsti la 12 iulic", insa mcsajul sau avca doar col simbol ic,
deoarece .Comandamcurul" de la Berlin lsi pierdusc semni-
ficatia politica, atfltn timp cat legionari i erau prezcnti chiar in
govern.
Centrul de puterc coordonat de de. Vasile Noveanu si-a
diminuat treptat credibilitatea in fata aut ori tatilor, pe masura
ce Hor ia Sima si-a mobilizat, eel puti n formal, organizat iilc pc
care Ie controla in proccsul de destindere. .Xlrupul Vasile No-
vcan u" avea insa avantajul crcdibilitatii politice, deoarece era
compus din fosti lcgionari care facuscra inchi soare si care pre-
tindeau ca prin prczcnta in guvern servcsc mai bine proccsului
Sima, Haria, ... , p. 266.
DANIe , FondDGP, dosar nr. 26211940, f.90.
185
de destindere dccat Hor ia Sima, care dcmisionasc si intense din
nou in opozitie fata de regim.
In eele din unua, Iupta pentru puterc a fost arbitrate de
aut ori tap, prin pozit ia rcgimului fata de Miscarca lcgionara.
[nfiintarca Partidului Natiunii , ca organism pol itic unie si to-
taJitar sub conducerea rcgelui Carol al Il-lca, nu a eontribuit ell
nimie la sccu ritatca intcmationala a Romauici. Astfel ca, in ur-
rna ultimatumurilor sovietiee din 26 si 28 iunic, Romani a a
cvacuat Basarabia si Bucovina tara nici un fel de rczistcnta, iar
problema rcvcndicarilor ter itorialc din partea statclor veeine
dcvcnca dcschisa. in aceste conditii , Horia Sima a fast cooptat
la 28 iunie In guvcrnul Gheorghe Tfitarcscu, in functia de
subsccrctar de stat la Ministerul Educatici Nationalc. Chcma-
rca lui Horia Si ma si nu a unui mcmbru al gr upului Vas ile
Novcanu a ararat compctitorilor cine era eonsidcrat oficial ex-
poncntu l tinerilor nationalisti . in fata dczastrului national, gu-
vernul roman a rcnuntat la vcchiul sistcm de aliantc la I iulic,
pri n aba ndonarea garantiilor franco-engleze, iar la 3 iulie gu-
vcmul Gheorghe Tatarcscu a dcmisionat. Deoarece Haria Sima
nu ave a i n randul apropiatilor sai pcrsonali tati compctentc ea
apritudini si imagine pentru prcluarca rcsponsabilitatilor mi-
uistcrialc, in noul guvcrn Ion Gigu rtu, format la 4 iulic, au
intrat cxponcnt i ai .Grupului Vasile Noveanu": Radu Budis-
tcanu, Augusti n Bidiauu si Vasile Noveanu.
Accs tia au accc ptat functii guvcmamcnralc, chiar daca
Hor ia Sima a icsit din Consiliul de Ministri dupa trci zile.
Sima si-a mot ivat gcst ul pri n lipsa de rcact ic a noului guvcm
falii de "problemclc cnrcntc':", iusa in rcali tate dorea sa faca
prcsiuni pentru a alcatui un guvern exelusiv lcgionar. Ccilalti
trci minist ri au rcfuzat s3-1 unnczc, dccl arand ca astfel se putea
compromitc proeesul de des tinderc. [nc cpand de atunci, .Gru-
51 DANIC, Fond Prcsedintia Consi liului de Ministri, dusar
nL 312/1940, f. 1-2.
186
pul Vasile Novcanu'' a lnccrcat $3 sc legi timczc prin rclatia cu
autori ratile, sustinand di nu pcriclireazd sratutu l lcgionarilor,
pasibili dc 0 noua rcprcsiunc in caz de opozitic fata de rcgc.
Dcsi au Intclcs tactica lui Horia Sima, cc i trei au rcfuza t sa eo-
opereze, Injclegand ca accasta colaborarc i-ar fi consaerat lui
Sima statutul dc lidcr al Mi scarii Icgiona re.
In accle zilc, Hori a Sima parca ca a picrdut tcrcn in cadrul
compctit ici. La 9 iulie , gcnc ral ului Ion Antcncsc u, unul din a-
liarii sai antircgali, i s-a fixat domiciliul obligatoriu la Mana s-
tirea Bistrita (jud. Valcca). Anterior, dupil pri mul ult imatum
sovictic, cci doi avu scsera 0 tnrrunirc", iar Haria Sima spera
sa-l asociczc pc general efortului ssu de presiunca asupra lui
Carol al II-lea. in al doilca rand, dupa intoarcerca lui Titi Cris -
tcscu din Capitala gcrmana, la 12 iulic, .Xlrupul Vasile Novoa-
nu" avca la dispczitic 0 scrisoare a lui Ion Dumitrcscu-Borsa,
prin care Horia Sima nu era rccunoscut exponent al "Coman-
damcnt ului" de la Ber lin.
Oponenjii lui Sima au inccrcat sa-i dea .Jovitura f inal a''
de imagine la 14 iulic, cand in casa lui Radu Budis tcanu a fost
convocate 0 intrunire secreta a .cadrclor" legionare care del i-
nuscra anterior functii, pentru a lua masuri fata de dcmisia
accstuia. Vasi le Noveanu si Radu Budistcanu considerau ca
prin rcnuntarca la postul guvemamental, Haria Sima a pus in
pcrieo l dcstindcrca ~ a crcat noi posibilitati pentru motivarea
unor cvcntuale reprcsiuni ale guvcrnului. Conform unor infor-
matii, int alni rca ar f fost convocate in secret ~ invitatc doar
fostclc "cadre" favor abi lc pozit iei eclor trci mini stri lcgio-
..,
narr .
Horia Sima a aflat intdmplator de intrunire si a rcusit sa-si
mobi lizezc repcdc legionarii fidcli, de .xalitatc" inferioara in
ceca ce privca importanta in organizatic. A obtinut Insa 0 scri -
soare semnata de Ion Zclca-Codreanu, in care gestul dcmisiei
~ Dosar Horia Sima (/ 940-1946) , p. 47.
53 Sima, Horia, Sfiir$itlll... , p. 266-267.
187
din guvern era aprcciat pozit iv. in total. la Intruni rca de la
rcscdinta lui Radu Budistcanu au participat circa 30 de pcr-
soanc, dintrc fostii lidcri ai Partidului "Totul pcntru Tara" re-
cent clibcrati. Scrisoarca lui Ion Dumitrcscu-Borsa adusa de
Titi Cristescu a fast neutralizata de cea a lui Ion Zelea-Codrca-
nu, cu toate ca nici unul dintre cei doi nu puteau sustinc ca a
vcau calitatca de a nominaliza noul scf al Miscarii legionare.
in cclc din urms. int runirea s-a finaliza t rara nici un rczultat
privi nd noull ider al orga nizatiei, iar cei trci ministri au trcbuit
sa-si ia angaj amcnr ul eit vor demis iona, pentru a favoriza nu-
mirea unui guvcrn legionar. Gestul lui Haria Sima de a parasi
guve rnul a fast acccpt at de catrc tali participantii, iar pol emica
privind pericolul unei noi repres iuni n-a mai avut partizani din
acel moment.
Pcntru a nu ma i fi expus unor astfcl de tentative, Horia
Sima a fondat un nou organism colectiv de conduccre, sub
dcnumirca dc Forul Lcgionar. Nu cstc foartc dar cine a initiat
crcarea accstui organism. insa CSIC sigur ca de la inccput coor-
do natorul grupu lui a fost colonelul Stefan Zavoianu, la locu-
inta caruia se tincau scdintc sapramanalc. Pc langa Zavoianu,
din Forul Legi onar mai faccau parte: Hie Garneata, Radu Mi-
ronovici , Comcli u Georgescu, Vasile Iasinsehi, Mile Lefter,
Hori a Sima, Con stantin Stoicancscu, Nicolac Pctrascu, prof.
Traian Brailcanu etc. Tcoreric, erau integrati lcgionari de "ca-
ricra'' , incl usiv cativa dintrc membrii fondatori, insii in majo-
ritarc fuscscra atrasi de Horia Sima de partea sa in tentativa de
cucerire a puterii. Oponentii lui Sima s-au situat in afara aces-
tui nou organism, motiv pcntru care este indoielnica rcprezcn-
tativitatca sa.
Dupa fonnarea guvcrnului Ion Gigurtu. grupul de la Ber-
lin a ramas complet in afara jocului politic, dcoarccc nimcni
nu mai era dis pus sa tina cont de eventuala influcnta a sa pc
langa oficialii Rcichului. Horia Sima a specular ineficicnta
uoului guvc m in mcntincrca intcgritatii granit elor $i a parasit
Consi liul de Ministri pentru a rcorganiza cuibutilc fidcle.
188
Aceslca nu au incctat sa face prcsiuni asupra autoritatilor loca-
le, prin potcntialul tcrorist, iar prin strangcrea de fonduri s-ou
lntari t. in Bucurcsti, Corpul .Razlct i'' a ramas de partea lui
Horia Sima. CSL :?i CML (de partca lui Sima si elc) si-au
continuat .productiv" activitarea din c1andestinitatc. Dupa ce a
iesit din guvcm, Sima s-a dcplasat in tcritori u pcntru a studia
el insusi putcrea de actiune a aeestor ..corpuri". Astfel ca. la
sfllrsitul lunii iulie ~ i in luna august, Har ia Sima, pc Hi nga lcgi-
timitatca politica create artificial de Forni Legionar, a aeumu-
Iat ~ i legitimitate organiza torica totala, prin lcgaturi rcalizate
eu majoritatea fostclor organizatii locale. in accst scop I-au
aj utat vcchi i cola boratori, cum ar fi Nicolac Pctrascu, in Tran-
silvania, sau Traian Borobaru, in Banal. ,.Grupul Vasile No-
vcanu'' a putut eu greu, din post uri mi nistcr ialc, sa mobilizeze
organizatiile locale, asupra carora nu avea nici 0 influenta
practica.
Pc masura cc ncgocicrilc guvcrnu lui privind integritatea
granitclcr de vest ~ i de sud intampinau grcutati, popularit atca
regimului in ochii populatici a scazut. in conscci npl, .Grupul
Vasile Novcanu" a picrdut ccmpctnia pcntru putere, dcoarcce
a calculat gresit di ranulncrca in guvern il putea ajuta sa influ-
cnteze teritoriul. La sfarsitul lunii august, era evident ca Horia
Sima, prin atitudiuca scmi-opozanta rata de Carol al Il-lca, a
iesit lnvingator in lupta pcntru putcrc.
Ulterior Dictatului de la Viena (30 august 1940), un grup
de 48 de legionari s-a Intrunit pcntru a stabili pozitia Miscarii
legi onarc fata de noi lc cvenimente. Dramatismul situatiei a
fost speculat de Horia Sima, care a facut apel Ia prcvcdcrilc
di n Cdrticica sefutui de cuib, conform cerora Miscarca lcgio-
nard arc un sef sub a carui autoritate se afla toti mcmbrii cui-
burilor. Participantii la ~ d i n t au semnat un apel prin care
Horia Sima era recunoscut sef al Miscari i Icgionare. Printre
scmnatari s-au afl at si numc importantc ale miscarii : Radu
Mironovici, Mile Lefler, colonclul Stefan Zavoiauu, Virgil 10-
ncscu, Radu Dcmctrcscu-Gyr. Pe langa accstia, majoritatea
189
cclor prczcnji faccau parte din structura cu profil terorist fon-
data de Hari a Sima inccpand ell septcmbrie 1938, Iipsind apro-
barca grupului advers, carc-i rcprezcnta si pe opozanpi noul ui
scf aflati la e r l i n ~
Promovarca lui Horia Sima ea sef 1.11 Miscarii legionare a
fost consfintita la data de 6 septcrnbrie, dupa abdicarea rcgclui
Carol al Il-lca. in urma unci sedintc a Forului Legionar, care
era 11.1 fel de ncrcprczcntativ ca si adunarca de 11.1 31 august".
Ast fc1 ca. Iloria Sima a castigat lupta pentru lcgitimitatc
in contextul cvcnimcntclor interne ~ i extcrnc. Dar, in acclasi
timp, a fost eel mai acriv comandant legionar, care a rcusit cu
abilitatc sa mobilizczc fortclc radicnlc ale Miscarii legionarc,
dar ~ i sn-si asociczc pc uni i lidcri pol itici ", in vara anului 1940,
nici unul dintr e legionarii din tara sau de 11.1 Berlin nu putca
sustinc ca era suceesorul legitim 1.11 lui Comcl iu Codrcanu, de-
oarcce major itatea celor nominalizati de el murisera: si Vasi le
Cristescu, si Gheorghe Clime, si alt i comandanti Icgionari, e-
xccutati in noaptca de 2l!22 septcrnbric 1939, care ar fi putut
cond uce conform principiilor ierarhice. Horia Sima a avut 11.1
sflirsitul verii anului 1940 sustinerea organizatii lor locale, un-
de cleme ntul radical interceptasc putcrca, insa nu si suportul
pol itic al fostilor conducat ori ai Partidului "Totul pentru Tara"
sau 1.11 comandantilor Icgionari ill corpore.
4.3. Optiuni potitice in vara anului 1940
in vara anului 1940, cea mai de .acrualitatc' ' problema era
intcgntatea fronticrelor, pc fondul rctrasarii granijelo r in con-
textul razboiului mondial. Chestiunea sccuritatii extcrnc a pre-
54 Dosar Horia Sima (1940-/ 946), p. 203-204.
ss Sima, Hor ia, SfCiq itul... , p. 410.
Vczi infra, p. 2 14.
190
oeupat statui roman imcdiat dupa Conferiuta de Pace de la Pa-
ris din 1920. Au fost rcal izatc difcrite ali ante locale in aeest
sens - Mica Inrelcgcrc. lntelcgcrca Balcanica -, dar mra a
ofcri garanjii rcale pri vind aj ulorul mi litar rceiproc acordat de
statelc scmnatarc in C3Z de ncccsitate. Intcgri tat ea frcnticrci de
est a inccput sa dcvina 0 problema acutf pcntru gu vernul ro-
nutn imcdiat dupa scmnarca Tratatului sovicto-gcrman Rib-
bcntrop-Molotov. Cu toate ca nu s-au facut publicc prcvcdcrilc
sale secrete, era de presupus di URSS si-a manifcstat eel putin
intcresul pentru Basarabia. i n dceursul pcrioadci intcrbclicc,
Romania nu rcusisc sa obji nil rccunoastcrca fronticrclor de la
191 8 de cat rc vecinul cstic ast fel cxista un potential marc de
insccu ri tatc.
Nic i intcr csul Romdnici pcntru apararca Basarabi ci nu
fuscse cxt rcm de mar c in reali tatc. in iunic 1940, ell loate ca
armata era mobilizata de catcva luni, in tcriroriul basarabcan
cxistau purine trope eu rol de acopcri re lntarzic rc, iar statui a
prcgatit rczistcnta in fata annatelor sov icticc pc Prut. URSS nu
a agitat problema Basar abiei , astfel ea uhi matumurilc au veni t
pc un fond de linistc, ell toatc ca cxistau la Bucurcsti previ -
ziuni in accs t sons". Nota remisf de Viaccslav Molotov mini s-
trului roman la Moseova a fost inaint atii la ora 22.00 locala,
asa cii autoritat ilc de la Bucurcsti au luat cunostinta desprc
aceasla in zorii zi lci de 27 iunie". Prin ultimatum, sovicticii
anuntau guvcmul roman ca asteapta raspunsul privind cedarea
Basarabici si a nordului Bucovinci i n 24 de ore.
in diminca ta zilci de 27 iunic au inccput consultdri le pri-
vind raspunsul cc urma a f dat URSS-ului. Atat iugoslavi i, cat
si al iatii din intclcgca Balcanica nu au avut nici a rcactic, sfa-
56 Sanatesc u. Constantin, Jurnat, Bucuresti, Editura Humanitas,
1993,p.1 9.
57 Carol al ll -lea, Regele, al Romaniei. insemniiri ziinicc.
1937-1951, vol. III. 15 decembrie 1939-7 scptembrie 1940 (caietele
11- 11A), Bucuresti. Editura Scripta, 1998, p. 216.
191
luind prin tclcgrame guvcmul roman sa ccdezc". Cele doua
aliantc rcgionalc (Mica [ntelegcrc si [ntclcgcrea Balcanica) nu
garantau in nici un fcl sprijin militar in cazul unei agresiuni
sovieticc, iar Poloma. cu ca re Romania avca tratat in acesl
scns, dis pdrusc ca stat. Astfcl ca, autorit atil c au facut apcl la
Germanin, pri n Lcgat ia de la Bucurcsti. Carol al 1I 1ca fuscsc
atc ntionat dc Adolf Hit ler inca din timpu l audie ntci din 24 no-
iembric 1938 cu privirc la s istemul de aliantc externe profran-
cez al Romanici", insa. in primavara. fuscscra acceptate ga-
rantii lc franco-cnglczc, gcst contcstat de Berlin. Garantiilc ori-
cum crau dcstul de nesigurc, fii ndca spr ijinul era posibil doar
daca Turc ia lasa navele englcze sa trcaca prin st ramtori pcntru
a ajuta Romania. Aducdnd uccstc argumcnte, Wilhem Fabri-
cius a comuuicat oficialilor romdni care i-au ofc rit audienta in
dimi ncata zilei de 27 iun ic - Ca rol al If-lea, Ernest Urdarcanu
si Gheorghe Tatarescu - ca Gennania nu putca intcrvcni,
recomandiind acccptarca ultimatumului. in prealabil. Withem
Fabricius primisc 0 tclcgrama de la Joachim von Ribbcntrop
privind utitudinca Germanic!", ca re nu sc putea opu ne atata
timp ca t prevedcri lc tratat ului de la 23 aug ust 1939 funct iona-
sera perfect in eazul Polonici.
Ulterior acestei audienjc, au fas t convocate doua Consilii
de Coroana, in urma cdrora trcbuia sa sc ia deeizia fina le pri-
vind raspunsul Romdnici. Situatia in Bucurcsti era [carte ten-
sionata in unna comunicarii dolcante lor sovieticc. in general,
mcdiilc politice ..tradi tionalc" crau ingrijoratc de repctarea
mod clului polonez pentru Romani a in caz de opozitic, Incli -
nand sfl acccprc ccdarca. Unii pol iticicni , cum ar fi Dinu Brati-
anu , erau part izani i unor masuri ext reme de rczistenta prin in-
$I Ibidem. p. 219.
s, Calafeteanu. Ion. Romani la Hitler. Bucuresti, Editura Uni-
vers Enciclopedic, 1999. p. 18-23.
60 Pusch, Rolf, Stelzer, Gerhard, Dipknnati gennani fa Bucu-
resti. 1937.1944, Bucuresti, Editura All, 200 I, p. 119.
192
eendierea Intrcprindcrilor petroliere din Valea Prahovci, pcntru
ea sovietieii sa nu poata profita de eeo nomia romancasca si
germa nii sa int er vina in apararea propriilor imcrcsc" .
in timpul prirnulu i Consiliu de Coroana din 27 iunic, s-a
pus si problema rezistcntci armate. Florea Tcncscu, seful Ma-
rclui Stat Maj or, a prczentat stadiul Inzestrani armatei, Cll mult
dcfici tar fata de potcnjial ul inamicului. in continuare, facdnd 0
comparatic ell situatia Polonici in razboiul cu gennanii, a apre-
ciat c;1 ar mata romdnil atacata pc trei fronturi in caz de rilzboi
ar Fi put li t rczi sta trci Saplamani, eel mult 0 luoa
62
. in urma
accstci scdintc a Consili ului de Coroanf s-a decis acccptarea
ultimntumului , dar Cll o majoritate stni nsa, II pentru , J 0 lmpo-
tti vii, 4 pcntru di scuti i si 0 abt incrc. Dupa catcva ore de dis-
cuui politicc. timp i n care au intrat in guvcmul Gheorghe
Tiltarcscu ..tchnicicnii" Alexandru Vaida-Voicvod Constan-
tin Argcroianu. a fost convocat al doilca Consiliu de Coroana,
pcntru a se emi te decizia fina la. De accasta data. rcprczenrantii
in accst organis m s-au temut in mai marc masura sa ia dccizii
care ar fi putut sa deter mine un razboi cu URSS si au acccptat
ul timatumul fiira nici un fel de amcndamc nt: 26 pentru , 6 con-
tra". in timpul discutiilor au fast momente in care s-a pus
problema aliantclor sau a Inzcstrarii armatci eu armament mo-
dern, dar fiira ea dezbatcri lc sa evolueze , dcoarccc era rea l fap-
tul eli csecul pol itieii interne dusa de Carol al II-lea era dublat
de un C$CC pc plan extern".
Dcvcnisc evident ca guvernul roman nu era di spus sa re-
act ionczc in nici un fel la solicitarilc sovietiee. in aeeste con-
61 Zane, Gheorghe, Mcmorii. 1939.1974, Bucuresti, Editura
Expert. f.a., P. 49.
62 Giureseu, Constantin C., Amintiri; Bucuresti. Edirura All.
2000. p. 290.
63 Carol all l-lea. Regele, al Romaniei, op. cit., p. 221.
64 Seicaru, Pamfll, lstoria partidetor National. Tiirani.\( si
Na(ional-Tiiriin/st, Bucur esti, Editura Victor Frunza, 2000, p. 409.
193
ditii, acestca au transmis un nou ult imatum, mul t mai coneis,
in care, pc Ial1ga soli citarile teritorialc, crau cxpusc si uncle c-
conomicc: guvcrnul roman trebuia sa-si asume raspundcrca
privi ud integritatea cailor fcratc, parcului de vagoane si loco-
mot ive, podurilor, acrodromurilor, instalatiilor industrialc si
clcctricc etc." Rctragcrca trupclor romano s-a facut fura nici 0
rcactic, cu toatc ca 0 parte a populatiei civi le di n Basarabia, iar
upoi trupcle ocupantc au dczonorat soldatii romani, sau ehiar
au tras foeuri de anna.
in momcntul in care Haria Sima a fas t primit in audicnta
la rcgc, la 18 iunic, cadcrca Frantci era incvi tabila, iar regimul
trebuia sa-si rcorientezc pol itica extcma cat mai grabnic. Pro-
babil , Horia Sima a inccrcat sa fortczc mana regclui ca sa pro-
c1ame Mi scarea lcgionara unica struct ura polirica, insa la 22
iunie Carol al Il-l ca si-a ccnstruit propr ia varianta totalitara,
prin crcarea Partidul ui Natiuni in locu l FRN. Deoarece monar-
hul a dcvcni t scful partidului , regimul dorea sa creeze impresia
ca imita marilc puteri totalitare din Eur opa de Vest, astfel ca
Miscarea legionara nu a beneficiat de schirnbarea oricntarii rc-
girnului in poli tica cxtcma.
Pentru a amcliora star ca de spirit a legionarilor , regele a
obtinut de la Horia Sima apelul de inscrierc in Partidul Nati u-
nii , dar fara alte recompense po litiee irnediate. lnsa, dupe tra-
tativc1e cu diploma tii germani din 27 iunie, monarhul si-a dat
sca ma ca trebuie sa faca mai multe pcntru a-i eonvinge pc
ofieialii Rcichului de noua atitudinc privind politica cxtema,
astfcl caHoria Sima a fost invitat in govern, In unua unei all-
di cnt c care a avut lac in aceeasi zi. Acesta nu a fost foart e
Incantat sa intr e in aeel moment in Consil iul de Mini stri'",
65 Dobrinescu, Valeriu-Florin, Constantin, Ion, Basarabia ill
anii celui de-Al Doilea Riubot Mondial, lasi, Institutul European,
1995, p.1 69.
66 Carol al ll-lea, Regele, al Romiiniei, op. cit., p. 224.
194
deoareee era consticnt c5 va scrnnu acre pri vind ccdarilc tcrito-
rial c, care ult erior puteau fi folos ite impotri va lui de catre
compct itor ii in lupta pentru putere in rvtiscarca lcgionaril. Dar .
rotodata, solicitarea rcgclui era un act de rccunoasterc fata de
potentialui Miscarii legianare, de care Haria Sima nu se putca
dispcnsa. Anterior aud icntci, Sima sc Intalnisc Cll generalui
Ion Antoncscu, care i-a prczcntat scrisoarca de protest fata de
palitiea grcsita a rcgclui ' ", lnsd liderullegionar nu s-a soli dari -
zat cu tcrmcnii accstcia. Pentru a nu-si crca pro bleme in inter i-
orul Miscarii legionarc, Haria Sima a acccptat postul de sub-
sccrctar de st at la Ministcrul Educatiei Nationalc. inccpand eu
28 iunic, si nu eu 27 asa cum acccptascr a Al exandru Valda-
Voicvod si Constant in Argctoianu, pcntru ea numcl c s5u sa nu
tic asociat raspunsului guvernului roman dat Moscovci.
Pcntru a cast iga spri jin pol itic, Haria Si ma a obtinut la 30
iunie 0 audicnra la Lcgatia gcnnana. unde a diseutat cu Her-
mann von Rittgcn problema sprijinu lui pc care l-ar da gcrma-
nii unui guvcm nationalist. Cu toatc ca nu s-au facut promis i-
uni concrete. Sima a so licitat si pri rnit 0 noua nudicn ta la rcgc.
pc 2 iulic. prin ca re a ce rut sa fie numi t prim-mi nist ru. sust i-
mi nd en va apropia guvc rnul german de intercsele Romanici' ".
Probabi l Carol al ll-lea afl asc de la Lcgatiu germane cil diplo-
matii de aeolo nu-l sustincau pc Horia Sima in obtincrca con-
duccrii guvcmului.
insa nie i nu dorca sa rcnuntc la controlul asupra dccizici.
Astfcl d. a fost numit prim-ministru Ion Gigurtu. la 4 iulie.
cunoscut pcntru simpatiilc progcrmanc. dar care era 0 persona-
Iitatc politica stcarsa. mr a infl uenta. Pcntru a-i conviugc pc
germani ca dorca schimbarca sistemului de aliantc. rcgele
Carol al II-lea a mai nurnit la Ministerul de Extcmc pc Mihail
Manoilcscu, la Ministerul Propagandci pc Nichifor Crainie,
67 Pc morginea prapastici. 2J-23 ianuarie /94J, vol. I,
Bucurcsti, Monitorul Oficial si l mprimcria Statului. 1942. p. 64-66.
6R Sima, Horta. Sji-i rsi l ll /... , p. 240-241.
195
cunoscuti progermani, si trei minis tri legionari: Horia Sima, la
Minis tcrul Cultelor ~ Artelor, Vasile Novcanu, la Miuistcru l
Inventarului Avutiei Nationalc si Augusti n Bidianu, Ia Subse -
eretariatul de Sta t al Ministcrului Fina ntclor.
Haria Sima nu a fast multumit de noua formula guvcrna-
mcntala prin care tot rcgcl e eontrola cxccut ivul, ccrand a noua
audicnta la 7 iulie. Cu accasta ocazic, a solicita t din nou forma-
rca guvcmului de ciitrc lcgi onari, fiind din nou rcspins. Dupa
noua tcntativa ncrcusita de numirc in fruntea guvernului, Sima
si-a dat dcmisia, sustinand di guvernul are doar 0 atitudinc pro-
germana de fatada, cxistend riscul unor noi enexi uui". Avand
in vcdcrc ca in textul demisici Horia Sima a facut apcl la un gu-
vern pur nationalist, dupa icsirca din Executiv va initia ncgocicri
politico cu al ti opozanti ai lui Carol al Il-lca din accasta zona
politica, Inccrcdnd sa obtina si sprijinul Lcgatiei Germane.
Prczcnta lcgionari lor in Exccutiv a continuat si dupa de-
misia lui Haria Sima. Accsta a fast Iulocuit eu Radu Budis-
teanu, un aetiv agitator al problcrnei cvreicsti. Cci trei ministri
ramasi au prcluat vcchi ul discurs antiscmit, insa in aeel moment
nu sc mai putea rcali za atas amcntul rata de Gcrmania in aeel
mod, dcoarccc chiar la nivel guvernamental se luascra mas uri
impotriva cvrcilor". Tactiea lui Haria Sima de organizare a
unci scmi-opozitii pe ntru a milita pentru un guvern pur natio-
nalist a fast mai cficicnta si s-a aliniat solicitarilor diplomatilor
germani de la Bucurcsti. Cei trei ministri, practic, nu au avut
contactc cu rcspectivii ofieial i ai Berl inului si astfcl au actionat
in afara politicii germane in Romania. Formal, ei s-au solida-
rizat la 9 iulic ell mot ivatiile demi siei lui Haria Sirna", dar nu
~ DANIC, Fond Presedintia Consiliului de Ministri, dosar
nr. 312/1940, f. 1 2.
70 Dorian, Emil, Jumal din vremuri de prigoana, Bucuresti,
Editura Hasefer, 1996, p. 114- 121.
71 DANIC, Fond Directia Presedintia Consiliului de Ministri,
dosar nr. 312/1940, f. 3.
196
au parasit guvernu!. Activitat ca lor i n Consiliul de Ministri a
conti nuat si dupa intruni rea lidcrilor legionari de la 14 iulie din
casa lui Radu Budistcanu. eu toate ea sc angaj asera din nou ea
vor dcmisiona, tara sa rcspccte promisiunea. in momentul in
care guvemul Ion Gigurtu a cs zut, Vasi le Noveanu, Radu Bu-
disteanu si Augustin Hidianu erau inca rninistri, dcsi era evi -
dent ca, dupa decizia de lu Viena, Exccutivul sc compromisese .
Participarca legionarilor la guvcmarc in timpul lui Carol
al II-lea a fost mai dcgraba un proces de imagine decal 0 rcali -
tate pcli tica . Chen-are a lor la guvc marc a reprezentat un soc
pcntru 0 parte a opiniei publiee, care era obisnuita ell discursul
oficial contra nationali stilor cxtrcmisti, organi zator i timp dc
doi ani ai actiunilor tcroristc. Insa, pr in accast a masura, dcve-
nea evidcnta intcntia regimul ui car list de a sc apropia de Ger-
mania, legionarii fiind considcrati la nivcl ul perceptici publ icc
"oamenii Bcrlinului".
Dupa icsirea din guvcm, Horia Sima a luat lcgatura ell or-
ganizatiilc extremiste fidele, pentru a diuta noi modalit ati de
presiunca asupra regimului. De accasta dat a a actionat ell mul-
ta prudcnta, iar lnc cpdnd eu luna augus t l-a avut al aturi pc Ni-
co lac Pct rascu, cxternat din spitalul de la Oravit a. Haria Si ma
trcbuia sa faca saplamanal vizi te la SSI si la Siguranta, con-
form angajamentelor luate la eliberare, ast fel ca in cont actul cu
tcritoriull-a folosit pc vcchiul sau cola borator.
Tactica adoptata a fost ascmanatoarc cu eea din toamna a-
nului 1938. Pcnt ru a atc ntiona regimul cei Miscarea lcgionara
nu a fost subordonata prin Inscrierilc mcmbri lor sai in Partidul
Natiunii, a fost declansata 0 opcratiunc de emitere a unor rna-
nifcstc prin care lcgionarii erau Incuraj ati sa sc apropie di n nou
de organizatia regale, dar sa nu-si piarda spcranta in realizar ea
proieetului lui Corneliu Codreanu privind 0 .Romanic legio-
nani". De 0 importanta pol itica mai mare s-a bucurat mult i-
plic arca scrisorii gcncralului Ion Antonescu catrc rege de la 27
197
iunie, distrib uitii de legionari sub forma de manifest lnccpand
ell 28 iulie. Astfcl ca, din nou, sc facca u atacuri subt ile la p r ~
soana rcgclui , care nu mai putca rcactiona in contcxtul extern
dcfa vorabil imagini i poli ticii sate".
In luna august, Hor ia Sima a trecut la faza a doua a pro-
icct ului sfiu de prcsiunc asupra guvcrnului, mobilizfind cu ibu-
rile ell potential tcrorist. Stratcgia din pcrioada clandcstinitatii
de rulicrc a CML, din punet de vcdcrc financier, a functionat si
dupa clibcrarca di n Inchisoarc. Astfcl cii, organizatiilc munci-
torcsti si-an mani fcstat inca din luna julie ncmul tumirca fatl!
de abs ente numirii un ui guvern lcgionar", dar nu au intrcprins
actiuni ostilc statului. In august 1940 cuiburilc CML din Bucu-
rcsti (mai ales de la STU) crau complet rc facutc, iar in intc-
riorul accstora so vchi cul au idei ostilc rcgclui". in timpul
scdintclor secrete, organizatc dcpartc de locurilc publicc, s-au
strans sumc importantc di n cotizati i, ban i cu care s-au achizi-
. "
nonat anuc . .
St udcn tiruca si-a mcntinut linia tra dit ionala radicala ~ s-a
mob ilizer la apclu l lui Hori a Sima pri n vechil e mctodc vcrbalc
de contact. CSL a primit dispozitii si"i foloscasca din nou vc-
chiul sa lut lcgionar si cantcccl c, pcntru a crca atmosfera favo-
rabi la lcgionarilor. De ascmcnca, ficca re student lcgionar avca
datori a sa-s i procure camasa verde si diagonala, deoarecc, spu-
nca Har ia Sima, nu sc put ca sti cand va f numi t un guvern
I
,.
eglOlHlr .
Segmcntul radical al maccdoncnilor 5C pare cii nu era con-
trolat de Constantin Papanacc de la Berlin, avand in vcdcrc ca
s-a mobi lizat imcdi at in unua apclu rilor lui Ha ria Sima. Aces-
tia dorca u "t rierca" purtator ilor de cuvant legionari in Iunctie
72 Dosar I/oria Sima (1940-1946), p. 175.
n DANI e , Fond DGP, dosar nr. 2711940, f. 144.
N Dnsar Haria Sima (1940-1946), p. 198.
75 Ibidem, p. l76 .
76 DANlC, Fond DGP, dosar nr. 3511940, f. 5-6.
198
de comportamcntul in timpul clandcstinitatii intoemirea unci
listc Cll lcgionar ii care s-au intcgrat oportunist i n politica rcgi-
mului autoritar
77

Organizatiile de 1a nivel local eoordonate de Horia Sima


au raspuns $i ele sclicitarilor sale, iar pcntru finantarc au repus
in practice corncnul lcgionar". Pentru a nu intra in conflict eu
autoritdtile tcr itor ialc, acestea au primit dispozitii sa nu mai fo-
loseasca tcrmcnul "gardist", ei .nauonal ist". Cuiburile radicalc
locale nu trcbuia u sa sabotczc Partidul Natiunii, ei sa se inscrie
in noua format iunc politica, dcoarcee, pr in intcgrarca in Gdrzi-
Ie Nationale ale accstuia, aveau posibilitatea sa partieipe la c.
xcrcitii de tragcrc". Pentru a deseuraja reprcsiunea aut orita-
[ilor locale, lcgionarii primis cra sfat uri de la Sima sa bat a mo-
ncda eu raspunderea pcnt ru dczmcmbrarea Romanici Mari,
pentru a sc crea 0 atmosfera eonfuzii, nepropiee cocrcitici'".
Acest tip de organizare, pri n ascmanarc eu ce se Intern-
plase in 1938, inducca 0 actiune de amploarc, de genu! unci 10-
vituri de stat. insa Hor ia Sima as tcpta momcntul oportun pen-
tru a-si j ustifica act iunea. Sprc deosebir e de perioada "Coman-
damcnt clor de pri goana", cl a utilizat in vara anului 1940
actiunca politi ca, in spcranta ca va putea fi numit prim-mini s-
tru tara a crea 0 situatic instab ila sec uritatii statului.
La jumatatca lunii iulie, gcnnanii au transmis guvcmului
roman, prin intennediul Lcgati ei dipl omatice de la Berlin, pri-
mel e so licitari privind at itudinea Romaniei . Deoa reee eereuril e
polit ico gennane aveau cunost inta desprc lipsa de unitatc a
Miscarii legionare si de lupta pcntru putere care se dcsfasura
in interior, accasta organizarie nu a primit sprij in dcplin in for-
marca unui nou executiv. insii nici formula guvemului Ion Gi -
77 Ibidem. f. 70.
73 Ibidem, dosa r nr. 13711 940, f. 134.
' 9 Ibidem, dosar nr. 35/ 1940, f.6.
gn Ibidem, dosar nr. 19/ 1940, f. 289.
199
gurtu nu era considcrata satisfacat oarc, astfcl ca au fost facutc
sugcstii pcntru formarca unui guvern nationalist".
in vara anului 1940, cei mai Inscmnati nati onal isti la care
se rcfercau autoritaplc gcnnanc emu Gheorghe Brat ianu le-
gionarii. Gheorghe Bratianu a fost unul dint re putinii oamcni
pol itici romani care a ridicat problema negl ijarii rclatici ell
Gcnnania, anterior agrcsiunilor Rcichului i n Europa Central e.
in noiembrie 1936, accsta a obti nut 0 audicnta la Ado lf Hitler,
profi tdnd de prcstigiul sau international de marc isloric, discu-
land prob lemc polit icc. Gheorghe Bratianu i-a comuuicat
cancclarului german cii partidul sau nu era de acord ell politica
cxtcma a guveruului roman de aliantc regionalc profrancczc si ,
daca ar fi venit Ia guvcrnarc, ar f fost intcrcsat de raporturi c-
." " lc doua " 0" I
conomrcc stra nsc mtrc ec c oua statc. ar, III urma a cge-
rilor din 1937, partid ullui Gheorghe Bratianu s-a clasat foarte
slab, iar dupa instaurarca regimul ui autorit ar liderul nationalist
a fost climinat din zona deciziei pol itice.
Lcgionarii erau in pIin proecs dc rcorganizarc si inca IlU
avca u un lider rccu noseut de toata organizatia. Dupa icsirca
din guvcm a lui Horia Sima, acosta a continual sa colaboreze 0
perioada cu ministrii lcgionari, insf ulterior mobilizarii cuibu-
rilor loca le fidclc a incetat orice contact Cll accstia. in prima
fazil, cdc doua grupari vor negocia imprcuna formarca unui
guvcm nat ionalist, dar, in celc din urma, Horia Sima a fost ac-
ceptar de ce lclaltc ecrcuri nationa listc, dcoarcce a avut 0 ati-
tudine constanta de scmiopozitic fata de Carol al II-lea.
Primcl e contactc pri vind formarea unui guvcrn nationalist
au avut loe la sfarsitul lunii iulic, csnd dclcgat ia lcgionara for-
mata din Radu Budi stcanu. Vi rgil Ioncscu si Scrban Mi lco-
vcanu a negoeiat in mai multc randuri cu Gheorghe Bratianu.
Pcntru inccput, s-a Intocmit 0 lista cu persoanele considerate
..ncpa tatc" in relatia cu Gormania, pcntru a fi Inai ntata la
81 Ca lafeteanu, Ion, oj>. ci t., p. 39.
112 Ibidem, p. 14.
200
Berl in cu ocazia unci vizite prcconizatc de liderul liberal aeo-
IOK3. i nsa negoeierile s-au impotmolit din pricina apropiatilor
lui Gheorghe Bratianu, care nu au aceeptat ideea de a colabora
cu legionarii, considcrati a fi prca cxtrcmisti'".
i n a doua jumatarc a lunii august, cand pozitia in tcritoriu
a lui Hor ia Sima se consolidase, acesta a intrepri ns singur ne-
gocieri cu Gheorghe Bratianu, probabil si la presiunca diplo-
mati lor gcrruani de 11.1 Bucurcsti, care doreau dcfinitivarea pro-
icctului propus de ci. Pc fondul ncgocicrilor teritoriale cu Un-
garia $i Bulgaria, dcfavorabi le Romanici, Horia Sima s-a ariltat
dispus sa acccpte coordonarca guvcmului de catrc Gheorghe
Bratianu. insa trebuiau acce lerate demcrsurile, deoareee era
prcvizibilf remanicrea guvcmu lui". Dupa cdtcva zile de 11.1
rcspcct iva i ntrunire, la 17 august, Horia Sima s-a prezentat din
nou 11.1 Palat pentru a soli cira numirca unui guvcrn nationalist.
In unna eonvorbi rilor eu Gheorghe Briitianu, sc pare ca ce i doi
sc Intclc scscrf ell Icgionarii sli pr imcasca Ministcrc le de Inter-
ne (ci ncva din afara Miscarii Icgionare), Externe (Horia Sima),
Finautc si Economia Nationala. Rcgelc a rcactionat cxpediti v
fata de Si ma, comunicandu-i ca dorca 0 mai marc fidcli tatc a
legionarilor fata de Part idul Natiuni i si incetarca act iunilor
cstile. Tot ceca cc ofere a Carol allI-lea legionari lor in guvern
erau catcva noi posturi , pc care Hari a Sima Ie-a refuzat,
mot ivand di deja existau colcgi ai lui i n Cons iliul de Mini stri
si eli dorea un exccutiv pur nationalist" .
Infata csccului tratativelor cu regelc, Sima a obtinut 0 no-
ua audicnta 11.1 Legatia germane de la Bucurcsti, in cursul zile i
de 23 augus t. Acesta s-a arat at nemultumit cii regele i-a oferit
doar cinci locuri in govern, in condi tiilc in care legionarii dis-
puncau de trei si ccrca sprijin in numirca unui exccunv nauo-
H DANle, Fond DGP, dosar Of . 29/ 1940, f. 8-9.
B4 Ibidem, f. 65.
H5 Ihidem, dosar nr. 3411940, f.44.
K6 l bidem, dosar nr. 90/ 1940, f. 12-14.
201
nali st. Diplomatii gcrmani nu s-au griibit sz-! sprijine pe Horia
Sima au pus problema unitatii nationali stilor. a stabilirii
unui program de guvernare etc. Wilhem Fabricius i-a cornuni-
cat negociatoru lui legionar ca. dacd nationali st ii nu au un pro-
gram amanuntit economic, financiar, agrar ctc., nu vor fi sus-
tinuti de Berlin, in conditiile haosului in care sc gasca miscarea
prugcrmana . in futa accs tor raspunsuri, Horia Sima a lncercat
o ultima tentative de mobil izarc a nationali stilor, dar situatia
era fonrtc tcnsionntf in contextuI negocierilor guvemamentale
privind intcgral itatca frontierelor. Fanl un raspuns concret al
pol iticicni lor progennani , Horia Sima a mai avut 0 ultima
tentative de obt incrc a sprijinuiui Reichului, la 26 august, dar
soldata cu acelasi raspuns, din cauza lipsei programului de
guvernare si, mai ales, a unitatii. Hermann von Rittge n i-a spus
in particular lui Horia Sima ca, in acele conditii , lcgi onarii
trebuiau sa se impunf printr-o mi scarc in tara, in urrna careia
putcau fi chcmati de Carol al II-lea la gu vcmare".
Nationalistii romdni, fie ca erau radicali sau moderati, nu
au putut sa sc mobili zczc in fata pcricolului dezintegran i fron-
tierelor, macinati fie de luptc interne, fie de .xomplcxul" res-
ponsabilitiiti polit icc. Chiar daca era puti n probabil ca un
guvern nationa list s:i fi rezol vat problema revizionismului rna-
ghiaro-bulgar, fonnarca acestuia a fost imposibila, iar gemla-
nii si-au dat seama ca in Romania nu se puteau sprijini pe
oameni politici fideli si ca trebuiau sa gaseasca noi fc rmulc de
colaborare.
in august-septernbrie 194 0, regimul autoritar al lui Carol
al II-lea a prirnit lovitura flnala , prin noile ccdari teritoriale.
Guvcmclc carli stc avuscscra a atitudine degajata rata de mino-
ritatile nationalc, in .Jinia' ' politici i ExccutiveJor antcrioare.
Prin aliante regionale, Romania izolasc statclc rcvizioniste la
adresa ei, insa nu a inccrca t sa trateze :ji cventualele posibilitati
H7 Ibidem, dosar nr. 35/1940, f. 72.
202
de Intclc gcrc. Guverncle numite de Ca rol al II-lea in perioada
regimul ui aut oritar au preferat sa dud. 0 acti unc propagandi sti-
ca privind .atasamcntul" minorit atil or la statui nat ional. Astfcl
cs, dupf Infiinjarca FRN, prcsa centrale publica art icolc lauda-
live la adrc sa noul ui regim, fiindcii a rcusit s,i intcgrczc in
accst organism mi noritatca maghlara" , bulgara" sau gcrma-
na'Jo, lasand impresia sigurantci frontic rclor. in rcalitatc, starea
de spi rit a mi noritatilor era rensionata, iar in timpul retragerii
din Basarabia cvrci i cfcctuascra numeroase acte ofensatoarc a-
supra ar matei ~ populatici civile.
Dcoa rccc in august 1940 negoeiator ii romdn i nu au rcusit
sa se Intclc agf eu cei maghiari ~ bulgari asupra ccdar ilor tcr i-
tor ialc. 0 delegatio guvcruamentala compusf din Ion Gigurt u si
Mihail Mancilcscu s-a prczenta t in audicrua la Adolf Hitler.
Dcsi la Bucurcsti nu cxista un guvcrn nationalist, eei doi avcau
o atitudi ne progcrmana si astfcl spcr au sa compcnscze nc rcs-
pcctarca .Jndic ati ilor" germane de entre Carol al II-lea. Inca de
In inceput, Adolf Hitler a adus in di scutic utitudinca Romaniei ,
nu numai in trccut, dar si dupa instalarca regimul ui autcritar .
Astfe l. cancelarul german s-a ararat ncmultumit de lipsa de rc-
netic a guvernului roman arunci cfind englczii i-au acuzat ~
gcrmani cii au facut presiuni cand spa semnat tratat u! economic
in ma ni c 1939, da r si de acccptarca gararuiilor franco- britani cc
din pr imav ara auului 1940. in mod oficia l, Hit ler sustinca cil
nu era intcrcsat ea maghiar ii sa ancxczc Transilvania. dcoarccc
ist oric populatia ge rmane nu a fost niciodata tratata egal de
xx .Jvlinorttatea maghiarii in Frontul Renastcr ii Nationalex'', in
Universul, an LVI, nr. 18,20 ianuarie 1939, p. 9.
~ .Bulgarii ceutcni ronui ni all aderat la Frontul Renasteri i
Nationalce''. in Universul, an LVI, nr. 4 1, 12 februaric 1939. p. I I:
.,Minoritatea bulgura In FRS", in Universul. an LVI. nr. 76. 19
manic 1939. p. 11.
'JO ..inscricrea germanilor in Frontul Renasterii Nationalce'', in
Universsd, an LVI, nr. 10, 12 ianuaric 1939, p. 9.
203
statui ungar, Insa guvernul de la Budapesta avuscsc 0 at itudinc
constanta rata de Germania
91
.
Ulterior tentativei ncreusite de sprijin din partea Genna-
nici, decizia de la Viena din 30 augus t 1940 a eonsaerat esccu l
total al politieii lui Carol al Il-lca. Cu toat e eft afirmase ea va
sch imba situatia intcma si inremationala a Romanici prin des-
fiintarca sistemului parlamcntar, in fi nal Roman ia Marc fusese
dczintegrata, tara nici un fel dc rcactic pcl itica sau mi litara. in
realitat e, oamenii politici promovati de Carol al II-lea pc eritc-
rii oportunistc nu cruu reprezentativi $i astfel nu au fast capa-
bili sa ia deeizii drasticc in momentele decisive pr ivind statutul
Romaniei . Pe de alta parte, criticilc opozi tici , inclusiv legiona-
re, asupra crcstcrii puteri i monarhul ui s-au aratat Indrcptatitc,
iar acesta se aflu in situatia de a nu mai dispunc de nici un fcl
de legitimi tate pen tru a dcti nc in eontinuare Tronul.
in noaptea de 30/31 august 1940 a avut loe un nou Consi-
liu de Coroana pcntru a fi adoptatf 0 pozitic fata de dccizia dc
la Viena . In acel moment, nimcni nu mai era incantat sa se a
sociczc lui Carol al II-lea in .cfortul" sau de intcgr itatc natio-
nata si s-au caurat modalitat i de di stributic a raspunderilor
priv ind acceptarea aetul ui de la Viena. La sedinta Consil iul de
Coroana au participat, pc lfingf membrii de drept si unii natio-
nalistii agrcati de Gcrmania, printre care Gheorghe Bratianu
membrii legionari ai guvernului. in afara de cci trei ministri le-
gionari", au fost invitate si alt e pcrsoanc din cercurile miscarii
(Haria Zclca-Codreanu, fratele controvcrsat al fostul ui lider, a
participat la lucrari, desi fusesc exclus chiar de Corncli u Co-
dreanu din Miscarca lcgionara" . EI ridicase prctentii de eon-
ducerc dupa moartca fratelu i sau, iar in primavara anului 1939
partieipase si la sedintele Consiliului de Coroana. eu toate ca
91 Calafeteanu, lon, op. cit., p. 41-42.
92 "Consiliul de Coroana de azi noapte'', in Universut. an LVII,
nr. 240, 1 septcmbrie 1940, p. 1.
93 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 35/1940, f. 76.
204
legionarii care act ivau in clandcstinitatc ii eontestau actiunilc.
Tatdl lui Ion I. Mota, preotul Ion Mota a fost si el prezent la
lucrilrilc Consiliului de Coroana, insii unel e surse spun ea nu a
facut -o benevol, ei a fost eseortat de doi agenti ai politici de la
statia CFR Ploiesti, gara de unde fusese ridi eat din trc nul ell
care se deplasa sprc Orastie" ). Partieiparea ecl or eine i
legionari la scdinta Cons il iul ui de Co roana nu angaj a Miscarea
lcgionara fat a de aeeeptarea deei zici de Ia Viena, deoareee
Horia Sima tocmai prcgatca planul unei lovituri de stat, nu
inainte de a fi promovat scf al Miscarii legionare de d itrc 0
adunare a .cadrclor" legionare, lntrunita la 31 august".
4.4. Statu! national-tegionar
Cu cxceptia .Grupului Vasile Noveanu", toatc "cadrele"
lcgionare si-au manifcstat ost ilitatca fala de regi mul autoritar
dUp;'l comunicarea deciziei de la Viena. Parcril c lcgionarilor au
fost complcxc, in functic de gradul de implicarc in lupta pcntru
putcrc din cadrul organi zat ici. Lcgiona rii fondator i, in Irunte
eu Comandant ii .Bunci Vestiri" Ilie Gflmeata $i Radu Mi rono-
vici erau ncmultumiti de atitudinca Germa niei $i pr opuneau 0
alian la eu Rusia, in vcdcrca rczi stentei fata de prctcntiile Un-
garici. Grupul fostilor scf judeteni erau de parcrc dl. trcbuia
mcntinuta linia aliantci eu Axa promovata de Comcli u Co-
dreanu , iar problema teritoriilor anexate urma sa fie solutiona-
ta in co ntcxtul cveni mentelor. Grupul co ntrolat de Horia Sima,
care la accl mome nt deveni se efectiv rnajoritar , s-a ferit sa ia
vreo pozit ie si a cautat sa ia legatura co Iuliu Maniu pen tru a
se studia posibilitatilc de act iune comcnc".
'N Sima, Horia, "Mari exisrente legionare. Parintele Ion Mota".
in Tara si Xi/ut , an IV, august-septembrie 1968, p. 21.
Vezi supra, p. 200.
9S DANl e , Fond DOP, dosar nr. 3511940, f. 5,
205
Au fost pu rine mani fcstati i publice de protest privind cc-
darca Transilvanici de N-V, mai ale s i n ni ndul ard clenilor din
Buc urcst i" cc tdtcnilor Sibiutui". insa accstca au fost res-
pinsc cu viol cntd de organele de pol itic. Carol al II-lea nu era
dispus sa piarda eontrolul siruatici, eu toatc cii cvcnimc ntel c
Ill! cra u de nat ura s<1. j us tifice masuri contra celor care protes-
tau di n cauza picrdcr ii intcgritat ii tcritorialc. in accst co ntext,
Horia Sima a dccis ca era momentul dccla nsari i loviturii de
stat. pe care 0 preg:itea de la jumdtatca luni i august. Planu l gc-
ucral era acclas i ca in dcccmbrie 1938 si scptcmb ric 1939, dupfi
modclullovi turii de slat bol scvicc din 1917. lnsa, dupf csccu-
rile antcrioarc privind concentrarea clcmcntclor tcroristc in
Capitala , ccntru l act iunii a fost mutat 111 Brusov. Dupf dccizia
de la Vicn a. Brasovul sc afl a IJ nga fronticra, dar Hori a Sima
prcgat isc actiunca anterior, probabi l co seopul de scnsibiliza
opinia pub lica fata de problema Transilvanici. PlanoI initial
uvea centre .Jraditionalc" in actiunilc .rcvolutionarc'' pregatitc
de Horia Sima inca di n 1938: Cluj , Timisonra. Dcva. Alba-
Iulia, Brasov, Ploicsti. Bucurcsti, da r .$i Constanta, unde lsi
asu masc rcs ponsabilit ntca initicrii starii de dezordine Eugcn
Tcodorcscu. Dupa 30 august, ClujuJ a icsit din plan. Punctul
pr incipal de atac urrna sa fie postul Radio Bod de lfinga Br a-
sov, de undo trcbui au date semnaie privind dcclansarca ac tiu-
nii la Ti misoara, Dcva si Alba-Julia. inCapitula, actiunilc avcau
car ac ter de saboraj, cu tentat ive nu foartc bi ne puse la punct dc
ocupare a postului de Radio Bancasa, a Palatului Tclcfoanclor
sau de agitati i In jurul Palatului RegaI
911

Pitstrand linia conspiratiei, lIoria Sima a anuntat purine


pcrsoane din afara grupului sau tcrorist despre pregarirca lovi-
turii de stat, pr intre care Ion Zclca-Codrcanu, care I-a incura-
% .Manifcsratia de icri din Capitala''. in Universui, an LVII, nr.
242. 3 scptcmbrie 1940. p. I.
91 "Mari menifestatii de protest la Sibiu'', in loc. cit., p. I.
'IN Sima, Horia. Slaqiml.... p. 36736X,
206
jat. In cursul lunii august, lucrase lmprcuna cu Nico lae Petras-
cu la rcorganizarea si inarmarea cuiburilor, insa nu rcusiscra sa
mobi lizczc un numar suficicnt de lcgionari dispusi la sacrifi-
ciu. Grupurile teroristc crau alcatuitc din 15 membr i, tota li-
zand uproximativ 1.000 de persoanc. In ziua decizici de la
Viena, Horia Sima avuscsc 0 noua vizita la Lcgatia gcrmana,
dar fiira sa primcascil sprijin pentru formarca unui guvcm
nationalis t". Accasta sit uat ie, la care s-a adaugat starea gene-
ralii de haos de dupa 30 august, l-a dc tcrminat pe Horia Sima
sa dcclanscze actiunca. Pc I sept embrie, a semnat 0 circularf
prin care solicita abdicarca rcgclui si anunta opi nia publica
asupra intcntici Miscarii lcgionare de a prclua raspundcrca
pentru formarca unui guvem nationalist'?". Accasta trebuia
citita de Ion Zel ea-Codreanu la Radi o Bod, pcntru a da semna-
lui rcvolutionar in toata tara. Dccl ansarca loviturii de stat a
fost fixata pentru 3 septembrie, timp in care a fost muhi plicat
manifestul in 2.000 de cxemplare, dintre care doar jumdtatc au
ramas in Bucurcsti' !'. inainte de a pleca sprc Brasov. Horia
Sima i-a anuntat pc dipl omatii germa ni di n Capi tala de int en-
[iilc sale. Cu toat e cii acestla I-au sfiituit sa renunte la acel plan
pcriculos pcntru sec uritat ca Romanici , nu au dezvalui t autori-
t,ifjlor informatiile pc care Ie dct incau!" au asteptat sa vada
rcactiile interne de dupii dec izia de 1a Viena.
Actiunca era prcgatita sa sc dcclansczc in toate punctele 1a
accla si moment - ora 2 1.00 a zilci de 3 scprcmbrie' :". Horia
Sima s-a deplasat in cursul zilei de 3 septembr ie de la Bueu-
99 Trasca, Ottma r, SIan, Ana-Maria, Rebeliunea legionarii in
arhivele striune (germane, maghiare, franceze), Bucuresti, Editura
Albatros. 2002, p. II .
I ()(I Dfu'\JIC, Fond DGP. dosar nr. 255/ 1940, f. 2.
IDl Sirna. Horia. .. , p. 319-322.
102 Frasca, Ottrnar. Stan, Ana-Maria, op. cu., p. 12.
1113 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 6211940, f. 91.
207
rcsti sprc Brasov, dcghizat in uniforma de of itcr. Aeo lo l-a as-
tcptat un vechi co laborator, Ion Boian , eare-i pregdtise mai
multc domic ilii, pcntru a schimba locul din care sa urmarcasca
dcsfasurarca actiunii. Principal ele grupuri tcroristc actionau in
Brasov, fiind recrutate di n Cluj, Bucurcsti, Prahova, Galati ,
Sibiu si Bucovina. Totali zau 500 persoane, aproximativ j uma-
tate di n tot cfcctivul tcrorist mob ilizat pcntru lovituru de stat.
Acti unca a avut problcmc inca de la Inccput, dcoarccc la
postul Radio Bod j andar mii i-au idcnti ti cal pc agrcsori, iar in
urma unui schimb de focu ri i-au Indcpartat. Scf ii eehipclor,
Ovi diu Gaina si Dumitru Leonties, desi raniti, au rcusit sa fuga
$i S-3U aseuns in zona ce unna sa fie preluata de maghiari'".
Cu toatc en armata a primit ordin sa-i prinda, ofiterii nu erau
dispusi sa orgauizczc rcpresiunca lcgionarilor care urmarcau
rastumarca lui Carol aill-ica ~ i au flicut controalc superficialc,
rara sa-i gascasca pe cci doi!".
Atacurilc asupra Chcsturii de Polit ic si Prefccturii j udctu-
lui au csuat, in scnsul ca atcntatorii au fa st evacuati de fortclc
Min istcrului de Interne. insa legionarii care au ocupat Palatul
Tclefoanclor din Brasov au rcus it sa rezistc, ducand 0 acpune
dc dczinfonnarc in tcritoriu asupra activitatilor lcgionare din
localitate. Desi armata care a inconjurat cladirca Palatului nu a
tras, iar singu rele autor itati care au reactionat au fos t politia si
jandarmii'I". Horia Sima nu a actionat in ti mpul dczordinilor
din eras, prc fcrflnd sa sc intcgrczc in mult ime dcghizat $i sa
observe mersul opcratiunilor. In urma ciocni rilor cu fort ele de
ordine au murit cinci legionari si do i poli t isti' : ", acpunca
.rcvol uuonara' ' nefi ind un sueees din punet de vedcrc cal itativ,
Ill-' Sima, Haria, i i r ~ i l l l l ... p. 371.
105 Chiorcanu, Nistor, Morminte vii. lasi. lnstitutul European,
1992, p. 74.
lOti Puscar iu, Ion...Un cpisod din istoria Miscari i Legi ona re: 3-6
scptcmbric 1940 la Brasov'', in Permanente, an IV, nr. 91200 1.
107 Sima. Haria. Sj arsillll..., p. 37 1-37 H.
208
provocand insa 0 marc panics la Bucurcst i prin debusolarea
autoritatilor deeizionale.
La Constanta, in jurul orci stabilitc, cativa legionari au
strigat de pc acopcrisul sediului judctcan de politic .Jos tradii-
torii si raspuuzatorii catastrofci nationalc", moment in care
fortclc Ministerul ui de Interne s-au mobi lizat. Grupe de legio-
nari au ocupat instantancu posturiIe pe politie si de jandarmi
din e ras, populatia fiind alarmntit in urma schimbului de
focuri. Initial panica a fost destul de marc, deoarece se eredea
ca marinarii sovietici dc pc vasul cMoscova", aflat in rada por-
tului, au ocupat orasul. Legionarii au Incercat sa ocupe cen-
trula tclcfonica si sediu Postci, lara rezulrat. lnsa s-au baricadat
in scdiul Prcfccturii j udctului, de unde au spus di vor pleca in
momentul in care generalul Ion Antoncscu era numit prim-
ministrul'". Eugen Tcodorcsc u, in momentul cdnd si-a asumat
organizare dezordinilor la Constanta, promisese ca va reusi a-
tragcrea ofitcrilor de Armata locali de partea lovitur ii de stat,
tnsa nu a rcusit, dar eclc dona pa'1i S-3U Injclcs nu au fost
organizate rcprcsiuni din partea accstci instit utii. in unna con-
flictului de 1'1 Constanta, au murit trei Icgionari saptc jan-
darmi polit isti!".
La Bucurcsti, actiunilc tcroristc au fest rcdusc doar la ni-
velul postu lui Radio Baneasa, Palatului Telcfoanelor si Pala-
tului Regal, din eauza Iipsci de oamcni, dar cxpcricntci auto-
ritatilor in cazul unor astfel de actiuni. Cca mai putcmica im-
prcsie a produs-o actiunca lui Dimitric Grozea si a CML la
Palatul Regal, unde s-a dat foe unor sehcl e de lemn si s-a deto-
nat 0 grenada de mana, provocand panica!". La Radio Banca-
sa lcgionarii au intrat dcghizati in cladirc, motivand ca sunt
militarii din garda, tnsa, dupa ce au provocat uncle dcfect iuni
lOS DANle, Fond Presediruia Consiliulu i de Ministri. dosar
nr. 522/ 1940, f. 12- 13.
1119 Sima, Haria, Sfiirsitul .. ., p. 379-387.
110 Ibidem, p. 384.
209
aparatclor, au fest ncutralizari. La Palatu l Telcfoanclor s-a in-
ccrcat acccas i actiunc, tara reusita, dcoarece cxistau norme
. dc si viII
scnoasc C siguranta .
Actiunca. dcsi spcctaculoasf prin panica pc care a
produs-o, a fast lipsira de importanta ea potential cfcctiv de
acapararc a putcrii. insa asa cum prcconiza Ley Trotki, princi-
palul obicctiv al unui astfcl de model al loviturii de stat era pu-
tcrca de dcrutarc a autoritatilor legal constituitc si nu impor-
tanta mil itara a actiuni. Situatia Romdniei nu era insa foarte
dispcratd, iar at mosfera revolutionaril pc care miza Haria Sima
a lipsit . Armata a Tamas fidcla autoritatilor legal constitui tc si
ast fcl unul din principalclc al uuri al e unci lovituri de stat a lip-
sit. Ponte ca impactul ar f fes t mai mare dace ar fi oeupat
punetele stabil itc. insa prcgiitirca loviturii de stat fusese rudi-
mcntara. Nicolnc Petrescu sc oeupa inca de la jumatarea lunii
august de dotarca ell armament a eel ulclor tcroriste'V, dar la 3
scptcmbric abia dad avea ficcarc mcmbru care un revolver, si
proviziilc de grenade de mana erau infimc'P. Totusi Horia Si-
ma a dccis dcclansarca loviturii de stat mizand pe adcziunea
populatiei, care eel putin in Brasov, a stat deopart e.
.Revolutia" nu s-a mai dccla nsat $i in cc1elalte localit ati
unde planificasc Horia Sima. Cauza princi pala a fost lipsa de
efect ive, dar si esccul opcratiuni i centrale. Asrfel ca, Ion
Zelea-Codreanu a rcfuzat in eele din urma sa mai ia parte la
actiune, plecand de la Calimancsti - loeul de unde trcbuia sa
se deplaseze la 3 scptembric sprc poslul Radio Bod pentru a
citi apc1ul prin care legionarii cercau abdicarea regelui. On-
emu, in eontextul evcnimcntelor, rnisiunea lui nu s-ar fi putut
rcaliza din pricina csccului ocupari i rcspect ivului obicctiv,
drept care in Timisoara, Deva si Alba-Iulia nu au mai fost or-
III ..Aseara s-a produs 0 incercare de lulburare a ordinci inter-
ne", in Universul, an LVII, or. 244, 5 septembrie 1940, p. I.
u CI . N . 72
uoreanu, ISlor, op. cr., p. .
' " J' . I U . d " , I it
uscartu , on, ,, n CP1SO ... , In OC. CI .
210
ganizate razvratiri ale lcgionarilor, cauza fiind abse nte mesa-
jului radiofonie.
i n eele din urma, majoritatca legionarilor .jcvolutionan''
au trebuit sa sc prcdea avand in vedcrc csuarca planului de
asociere a populatici si armat ci la act iunea anticarlista. Uni i
radica li au rczistat totusi pana la numirea gcncralului Ion An-
tonescu in fruntca guvemului (4 scptcmbric).
Chiar dacf nu "s-a ridicat" la .jcvoluiic'' contra lui Carol
al Il-lca, popula tia urbana a fast impul sionata de actiunca lc-
gionarilor pentru a iesi la marsuri de prot est contra rcgi mului.
In faza initialfi, doa r 0 treime din manifcstanti erau legio-
neri' !', asa cii regele a luat in scama miscari le populare de
strada, fiind ncvoit sa ia masuri agreatc de opinia pub lica. Asa-
dar, generalul Ion Antonescu, despre care se spunea ea era eel
mai capabil sa gcs tionczc situatia de criza. el iberat intre limp,
la I se ptembrie, a fast numi t prim- minist ru de Carol al Il -lca
la 4 scptembric si a fac ut apel la Iinistc din partea lcgiona-
rilor. in di rnincata zilei de 5 septembrie, deja toatc rczisteruclc
lcgi ona rc din Brasov si Constanta au incctat, ast fel ca situatia
parca rczol vata. insa i n dupa amiaza zilei de 5 scplembr ie,
manifcstanti legionari ncl egianari au inccput un protest in
fata statuii lui Mi hai Vitcazul din Bucurcsti, indrcptandu-sc
in coloana sprc Palat ul Regal, unde au strigat lozinci anti-
rcgalc' " . RegcIe Carol al II-lea le-a cerut generalilor Ion Ante -
ncscu Durni tru Coroama (naul camandant al Ca rpului II
Armata). ambi i prolegionari, sa ia atitudine fata de rurbulente,
dar cei dai au rnotivat ca nu pot trage in populatia civila atata
timp cat pen tru teritorii le pie rdute nu s-a consumat nici un
.. . Valenas, Liviu, Convorbiri cu Mircea Dimitriu. Miscarea
Legionarii - intre adevdr si mistificare. Timisoara, Editura Marinea-
sa, 2000, p. 70.
115 .Demonstratiile legionare cetatenesti de ien", in Univer-
sill, an LVII, or. 247, 8 septcmbrie 1940, p. 5.
211
gjonr'". in seara acclcias i zile, lcgionarii au obtinut aprobarc
pcntru a organiza a mani fcstatic de sustincrc a gcneralului Ion
Antonescu in rata Teatrului National, dar politia a intcrvenit in
forta, dupa care s-a rct ras' !" in unna busc uladci, s-au auzit
focuri de anna, raspandindu-se zvonul unor noi dczordini
legionarc in Bueurqti
ll8
. Generalul Ion Antonescu a solieitat
abdicarca rcgelui Carol al Il-lca in favoarea fiului Miha i I,
afirmand ca era singura cale de sistarc a protcstclor.
Noul "Conducator al statului" era acceptat de toate fortclc
politiee interne. Legionurii ar fi dorit putcrea, insa semnalele
date lui Horia Sima de ciltrc Lcgatia gcrmana din Bucuresti
erau pot rivnicc unei astfel de dircctii . De asemenea, noilc "ca-
dre" legionare erau de "calitate" infcrioara cclor disparutc in
inchisori, iar Har ia Sima nu era considerat un politician eapa-
bil sa administreze 0 situatic grava, cum era cea a Romaniei in
septembrie 1940. Atat national-taranistii, cat national-libe-
ralii au refuzat sa colaboreze eu un guvcm progennan condus
de generalul Ion Antonescu, pc care insa I-au recunoscut, ast -
fel ca Iegionarii au dcvcnit unicii parteneri politici ai acestuia.
Hari a Sima nu s-a Inters in Bucurcsti dedit dupa ee Carol
al II-lea nu mai era regelc Romanici . Generalul Ion Antoncseu
il trimisese la 5 scptembric pc Mihai Antonescu sa trateze cu
Sima la Brasov, aeesta din urma cerand, pentru moment, elibe-
[area legionarilor arcstati in timpul tentativei de lovitura de
stat, ceea cc s-a realizat imediat!" . Inters la Bucuresti, la data
de 6 septembrie, ora 13.00, Haria Sima a dispus incctarca
oricaror miscari ale legionarilor, care trcbuiau a astepta noi
116 Sturdza, IIie-Vlad, Pribeag printr-un secoi nebun. De fa Le-
giunea ArhangheIuI Mihail fa Legiunea Straina, Bucuresti, Editura
Vremea, 2002, p. 37.
117 .Manifestatia legionarii de aseara din Capitala'', in Univer -
suI, an LVII, nr. 246, 7 septembrie 1940, p. 7.
118 Dorian, Emil, op. cit., p. 126.
119 Sima, Haria, SfCmjitul..., p. 394-403.
2 \2
insrructiuni !". in acccasi zi, Sima a fost numit sef al Miscarii
legionare de cat re Forul Lcgionar.
Horia Sima jntelescse ca nu putea fi numit prim-ministru
Inaintc de a organiza lovitura de stat. EI nu s-a opus numirii
gencralului Ion Antonescu, cu care purtase discutii inca din
luna iunie, dar nu s-a grabit nici sa fortczc intrarea legionari lor
in guvern inaintc de Intoarccrca grupului de la Bcrlin
l2l
. Horia
Sima a intrcprins accasta rn.lsura mai putin din simpat ic pentru
grup ul de aco lo, cu care se afla in confl ict, cat pcntru ea nu
avea "cadre" prcga titc pentru posturi guvernamentale. "Gmpul
Vasi le Noveanu" se compromisese prin colaborarea pana la
capat cu regele, iar dupa 6 scptembric nu a mai coruat din punct
de vedere politic. Gcneralul Ion Antonescu observasc eI
lipsa de personal competent in randul noi lor lideri legionari si
ar fi vrut ca acestia sa sc ocupe de educarea nationalista a tine-
retului si nu de afacerile curcnte ale larii. insa nu era destul de
putcmic in rclat ia cu Bcrlinul , asa e.i i-a acccptat pe tincrii
cxtrcmist i drcpt partcncri. Nici dupaintoarcerca grupului de la
Berl in general ul Ion Antonescu nu aducea in discutic proble-
ma formarii guvemului, rnotiv pentru care Horia Sima i-a for -
tat mana prin organizarca unci mari manifcstatii legionare cu
ocazia zilei de 13 septembric (data de nastere a lui Corneliu
Codreanu).
in guvemul forma t la 14 $i 15 septembrie, parti del e .Jradi -
[ionale" au refuzat sa intre, din motive politice, astfel ca au
fast numiti tehnicieni, mi litari si legionari. Germa nii i-au indi-
cat gcneralului Ion Antonescu sa nu acorde legionarilor posturi
in domeniul economic, dcoarece nu doreau sa favorizeze cxpe-
ricnte neplacute. Astfel, dintre ministerele importantc, le-a re-
venit doar eel de Interne. Petru siguranta, generalul Ion Anto-
nescu I-a numit pc It-col. Alex:andru Rioseanu ea subsecretar
UI .Jnteraicerea oricaror manifestatii legionare pami. la noui
instrucpuni'', in lac. cit., p. 5.
U I DANl e, Fond DGP, dosar nL 9011 940, f. 9.
213
de stat la accst minister, si abuzuri lc au fast rclati v controlate.
La nive l local , Icgionarii au aeaparat insa eontrol ul, dcoarece
din 45 de judctc doar lntr-unul singur prefeet ul era mil itar.
Pcntru inecput, acestia au cautat sa cvitc orice fel de conflict
eu primul-ministru. iar Horia Sima a susti nut public ca
organizatia condusa dc cl a aj uns la puterc "prin Intclcpciunea
conducarorului statului si sef al regi mul ui lcgionar, gcneralul
Ion Anroncscu"!".
in prima faza a guvemului national-lcgionar, Misca rca a
dis pus de urmatoarcle postur i: Horia Sima - viceprcscdi ntc al
Consiliului de Miuistri , Constantin Pctroviccscu - min istru de
Interne. Mihai l Sturdza - ministru de Exteme, Traian Brai lca-
nu - mini strul Educati ci Nat ionale. Cultclor si Artclor, Vasile
lasinschi - ministrul Muncii , Sanatatii si Ocrotirilor Soc iaIe,
Alexandru Constant - Sccre tariatul de Stat pentru Press si
Propaganda Nal iollaliiU3. Ulterior . au fost inclusi in guvcm $i
alt i mcmbri ai fostului "Comandamcnt" de la Berlin, cum ar fi
Constantin Papanacc la Mini stcrul Finantelor . La nivcl local.
au ajuns in genera l eolaboratori ai lui Horia Sima din faza re-
organizarii judetene de dupa scptcmbr ic 1938
124

in momentul in care Miscarca lcgionara a avut aeees la


putere, aceasta era doar 0 umbra a organizatiei care in 1937 sc
c1asase pe loeul al trci lea in alcger i. In general, noile "cadre"
j udctcnc nu trccuscra prin etapele prcgat itoarc instituite de
Corneliu Codreanu pcntru legionari, fiind rccrutati in graba de
"Comandamentele de prigoana" pcntru a organiza act iuni radi-
cale ca reacti c la masurile autoritatilor di n primavara lui 1938.
"Cadrelc" de Ia conducerea centrale erau si elc de .cali tare''
infcrioara fostilor lideri si faceau parle din noua generat ic, in-
suficient pregatita politic pentru a-si asuma responsabili tati in
In Frasca, Ottmar, Stan, Ana-Maria, op. cit., p. 15-20.
m Ibidem, p. 18.
124 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 75.
214
stat. Lipsa de unitate era prczc nta la toate nivclurilc, dcsi s-a
inccrcat mcnt incrca aparentcl or, pcntru a nu provoca reactia
autoritatilor germane, care girau "statui national-lcgionar".
Concluzii
Schimbul de gcncratic in Miscarca lcgionarf a fost un
proces complex, dcsi s-a dcsfasurat Intr-un interval relati v
scurt . Caractcrul de complexitate a fost dat in primul rand de
.ncccsitatca'' inlocuirii vechilor lideri, dcsi accstia erau, in ge-
neral, lined si ar fi avut 0 car icra indclungata dad nu <If fi
murit ca unnare a "prigoanei" carliste. Abscnta uuui numiir
mai marc de lidcn importanti in inrcriorul Misca rii legionarc
sc datorcaza fondatorului organizatici, care, prin pcrsonalitatca
sa charismatica, a urnbrit orice nume din ant uraj ul eonducerii
centrale, cu toatc ell. uncle surse sustin ca nu era eel rnai capa-
bi l dint re acestea. Siruajia nu a fost bcncfica, avdnd in vedere
ca la moartca lui Ion 1. Mota (principals personalitate dupa
Corneliu Codreanu) s-a declansat 0 criza a .,succesiunii", pc
care liderul spiritual nu s-a ingrijit sa 0 rczolve. Cu toatc di era
nascut in 1899, Comeliu Codreanu avca motive sa sc tcama
pentru viata sa, avand in vcdcrc cll. la sfars itul anilor 1930 in-
trasc in confl ict cu cercurile Palatu!ui, iar, in general, condu-
ccrca unci organizaji i politice de genul Miscar ii legionare pre-
supunea un anumit grad de rise.
Proccdand astfel , Come liu Codreanu s-a incadral perfect
eurentului national ist extremist al epocii sale, in care fiecare
lider al dreptei radicalc a inccrcat s : ~ i mcnt ina pozitia frun-
t a ~ a peste alte pcrsonalitati ale organizatiei pe care 0 condu-
eea, dorind puterca exclusiv pentru sine. in Romani a, Comcliu
Codrcanu a avut grija in pcrmancnta sa nu incurajeze potentia-
Iii concurenti. Astfcl ca la conduccrca Partidului .Torul pcntru
Tara" au fost promovati batranul gene ral Gheorghe Cantacu-
zino-Graniccrul, iar dupa moart ea accstuia , Gheorghe Clime,
ambii tara ambiti i personale de lideri ai Miscarii legionare. La
nivel local, Comcli u Codreanu a realizat periodic .j' otatia ca-
drclor", pentru a nu se constitui cent re de putcre care putcau sa
216
cmita prctcntii la pozitiilc polit ico privilcgiate. In con ducerea
centrale a partidului au fost aduse pcrsonalitati ale culturii sau
vechi colaboratori, care-I rccunosteau pe Ze1ea-Codreanu "Ca-
pitanul" incontcstabil .
Din punct de vedere al atmosferei in interiorul conduccrii
cent rale a Miscarii legionarc, Comcliu Codreanu si-a inde-
plinit obicctivul, cxi stdnd 0 singura tentative de conte stare a
puterii, in 1934, din partca unui fost parlamcntar, Miha il Stc-
lescu. Lcgionarii au .jczotvat'' in mod tcrorist accastf di sidcn-
la, prin actiunca unci cchipc care l-a impuscat pc Stelescu
chiar pe patul de spital, dupa car e I-a taint cu topoarelc. Dcsi
unitatca Miscarii Icgionare parea sol ida, dupa alegerile din
1937, problema dictaturii conduccrii centrale a fost contcstata
de unii lideri locali vcchi , care s-au impotrivit promovari i noi-
lor veniti cu pot ential de imagine, cum era Mihail Polihroniadc
de exemplu. Estc probabil ca, in provi ncie, frustrarea sa fi fost
dcstul de marc, deoarcec la inecputul anului 1937 se facuse 0
schimbare de ..cadre". dupa care lidcrilor judcteni nu Ii s-a per-
mis sa dctina primul Joe pc listcle eleetoralc, ci intotd eauna ul -
timu!. in martie 1938, se pare ca sc prcgatca 0 noua .roraric a
cadrclor", prin modi f icarca componcutci regiunilor Icgionarc.
Corncliu Codrcanu principa lii lui colaboratori faccau
parte din gcncratia anilor 1920, crcscuta in atmosfera .jnarilor
spcrantc" adusc de Romania Marc. insa la nivcl local , majori-
tatca lidcrilor erau cxponcnti ai gcneratiei anilor 1930, profund
frustrata de lnsclarca asteptarilor $i care rcusca foartc greu
sa-si gascesca un loc in socictatea romancasca. Atar Nae 10-
nescu, cat $i di scipolii lui mai tincri, cum a fost Mircca Eliade,
vorbcau in cpoca de .prcsiunea oamenilor batrani", care ocu-
pall lacurile tineri lor din viata statului si-i promovau numai pe
cei aserv iti pol itic, de 0 calitate intclcctuala inferi oara. Catego-
ria .Jinerctului activ" nu mai era dispusa sa astcptc cursul
evcnimcntclor, fiind atrasa de propaganda nationalist-cxtrc-
mistf privind .accelerarca" ctapclor. Consecinta a' fost ca, 0 -
data ajunsa in pozit ii de conducere a Miscarii lcgionare, gene-
217
ratia t[ll1ara a ascznt calca politics de asccnsiunc la pute re in
plan sccund. ducand efortur i de consacrnre prin viol cnta , si in
niei un caz in urma unui proces electoral, democratic. Trcptat.
in dcc ursul anilor 1938-1940, noua gcneratic de lidcri lcgio-
nari a.abandonat vcch ilc discursuri , cum ar fi antiscmitismul ,
propag:i. nd ideea .ncccsitatii" chcmarii tincretului nationalist
aeti v la guverna rc.
Tot i lidcrii legionari din pcrioada de clandcstinitat c
( 1938-1940) se incadrau consticnt sau nu i n accastf categoric,
astfcl cxplicandu-sc, in opinia noastra, prcdomiuanta optiuni i
pcntru violc nta in acti unca poli ticil. Horia Sima nu a fost dccat
eel mai radical dintrc mcmbrii "Comandamcntclor de pr igoa-
nil" si nu or fi putut sa sc .dcsfasoarc" daca tcndinta gcncralf a
colegilor balansa spre modelul actiunii moderate (eu mijloacc
politi ee .cclasicc", si nu violente) .
In mai 1938 (a doua eondamnare a lui Corncl iu Codrca-
nul , nu cxista nici un lidcr secundar pregatit sa conduca Mis-
carca lcgionara, iar criza persista chiar ~ i in luna iulic , dupa
cvadarea lui Vasile Cristescu. Noii conducatori nu avcau lega-
turi eu principali i lideri pol itici din celclalte partidc ~ i niei cu
apropiatii eercurilor rega le. Ei initiascra la nivel local actiunilc
violc nte in timpul eampaniilor c1cetoralc, atat in confruntari le
eu advcrsarii politici, cat ~ i cu struct urilc Mi nisterului de Inter-
nc care incercau sa Ie obstructioneze propaganda. Dupa cam-
pania de terorism de la sfarsitul anului 1938, lidcrii "Coman-
damentelor de prigoana" s-au prcgatit politic Intr-o oarccare
masura la Berlin, iar in 1940 acecptau varianta negocierilor
intr-0 propoqic rnai marc dedit eea a actiunilor violcntc.
in momentul in care lupta pentru putere dintre noii lideri
s-a lnchciat, Miscarea lcgionara era slabita, iar structurilc cen-
trale nu au avut timp in 1940 s ~ i prcgatcasca mcsaj ul pentru
cucer irea clectoralil a putcrii in stat. Diplomatii gennani de la
Bucurcsti au asi stat "pc viu" la accs t proces, iar nationnlistii
cxtrcmisti romeni nu au primit din partea Rcichului sprij inul
dcplin in prcl uarea puter ii, fiind prcfcrat gencralul 10 11 Anto-
218
nescu, acceptat de toatc fortcle politice si de clitelc publice.
Totusi in septembrie 1940, Miscarca lcgionara dcvenisc iarasi
o structure functionala, sub conduccrca lui Horia Sima, cu toa-
te cii potentialul acesteia diferca fata de inceputul anului 1938,
alunecand Intr-o mai mare masura sprc radicalism.
Informatiilc de arhiva folosite in ccrcetarea de fata au si
uncle ncajunsuri. Datorita actiunilor tcroristc din anul 1938,
Dircctia Gcncralf a Politici Inspcctoratul General al Jundar-
meriei preocupat serios de urmarirca legionarilor, clabo-
rand rapoartc in detaliu dcsprc acpunca acestora. lnsz dupa
plccarea in .exll'' a mcmbrilor "Comandamentului de prigoa-
na' ', urmarirea celor ramasi in lara a fost facuta sumar, una din
cauzc fiind si caracterul sporadic al actiunilor care atcntau la
siguranta statului. Probabil, Dircctia Sigurantei Statului s-a
prcocupat mai atent de legionari, iosa transferul arhivei de la
SRI la CNSAS se dcsfasoara greoi, Impicdicand cercctarea. in
ciuda acestui fapt, au fast publicatc colcctii de documente din
arhiva fostei Sigurante foarte importante pentru
crarii, dar uncle presupuneri au ramas rara acoperire in sursele
istorice.
Memorialistica prezinta, de asemcnea, neajunsuri, avand
in vederc cii la caractcrul ci relativ de obiectivitatc au contri-
buit uncle opinii partizane sau antipatice fala de partici-
pantii la evenimcnte, idcntificatc in lucrarilc studiate. Cu toate
accstca, s-au putur cxtrage aspecte evcnimcntiale cxtrem de
importantc pcntru ccrcctarca noastra, mai ales din perioada "c-
xilului" in Polonia si Gcrmania.
Ziarele si periodicclc in care se fac referiri la pcrioada si
tcma de studiu, fiind publicate in general in strainatatc dupa AI
Doilea Rizboi Mondial, nc-au fost, in mica masura, la lndemd-
nil.. Au fost studiatc cateva aparutc in Spania si in Gcnnania,
editate de apropiatii lui Horia Sima. Din pacare, publicistica c-
ditatd de grupul Constantin Papanace in Italia nu a fost regasi-
'tii in bibliotccile din Romania.
219
Bibliografia de spccialitatc pentru subieetul studiat mai
sus a fost dificil de stabilit, intrucdt au trcbuit eliminate, unc-
ori, opinii partizanc sau politico. Lucrari intcgrale rcferitoare
exclusiv la pcrioada analizata in cercetarca noastra (1938-1940)
nu au fest identificate, insa capitate din unelc titluri a carer
acoperirc tcmporala a difcrit de a noastra au suplinit in mod
satisfacator vidul de informatic.
Abr cvicr t
DNR - Danca National a a Romdnici
CFR - Cailc Fcrate Romano
CML - Corpul Muncitoresc Legionar
CSL - CorpuJ Studcntcsc Lcgionar
DANIC - Dircctia Arhivelor Nationale Istorice Centrale
DGP - Dir cctia Gcncralf a Poli tiei
FdC - Frat iilc de Cruce
FNS - Frontul Nat ional Studcntcsc
FRN - Frontul Renastcrii Nationalc
IGJ - Inspectoratul General al Jandarmeriei
LANC - Liga Apdriirii Naticnal-Crestine
NSDAP - Nationalsozi alistischc Deutsche Arbeiterpartei
(Partidu l National-Socialist al Muncitorilor din Gennania)
pedR - Partidul Comunist din Romania
PNC - Partidul National-Crcstin
PNF - Part ito Nazionalc Fascista (Partidul National
Fascist)
PNL - Parti dul National-Libera l
PNT - Partidul National-Tarancsc
RM - Rcichsmark (moneda Gcrmaniei in per ioada
1924-194 8)
SSI - Serviciul Special de Informatii
UNSeR - Uniunea Nationals a Studentilor Crcstini din
Romania
221
Bibliografic
A. Documcntc
A. I. Illet/ite
I. Dircctia Arhivclor Nationalc Istorice Centrale, Fond
Prcscdintia Consiliului de Ministri, dosar nr. 240/1939,
dosar nr. 312/ 1940, dosar nr. 522/1940.
2. Dircctia Arhivclor Nationalc Istoricc Centrale, Fond
Dircctia Generate a Pol itici , dosar nr. 17/1937. dosar nr.
237/1937, dosar nr. 264/1937, dosar nr. 2/ 1938, dosar nr.
3/1938, dosar nr. 4/ 1938, dosar nr. 11/ 1938, dosar nr.
15/1938, dosar nr. 16/1938, dosar nr. 252/1938, dosar nr.
278/ 1938, vol. I, dosar nr. 28011 938, dosar nr. 8/ 1939,
dosar nr. 9/1939, dosar nr. 252/1939, dosar nr. 253/ 1939,
dosar nr. 254/ 1939, dosar nr. 6/1940, dosar nr. 18/ 1940,
dosar nr. 1911940, dosar nr. 2111 940, dosar nr. 2711940,
dosar nr. 29/1940, dosar nr. 3411940, dosar nr. 3511940,
dosar nr. 90/1940, dosar nr. 13711 940, dosar nr. 255/1940,
dosar nr. 262/1940.
3. Dircctia Arhivclor Nationalc Istoricc Centrale, Fond
Inspcctoratul General al Jandarmcrici, dosar nr. 49/19 38,
dosar nr. 5411939.
A.2. Edite
1. Calafctcanu, Ion, Romani fa Hitler, Bucuresti. Ed.Uni vcrs
Encic1opedic, 1999, 292 p.
2. Dosar Haria Sima (19401946), ed. Dana Beldiman,
Bucurcsti, Ed. Evcnimcntul Romanesc, 2000, 344 p.
3. Procesefe lui Corneliu ZeJea Codreanu, vol. II, cd. Radu-
Dan Vlad, Bucuresti, Ed. Maj adahonda, 2000, 200 p.
223
4. Frasca, Ottmar, Sta n, Ana-Maria, Rebeliunea legionarii in
arhiveie stniine (germane, maghiare. franceze) , Bucurcsti ,
Ed. Albatros, 2002, 480 p.
B. Jurnale $i mcmorli
I . Boil a, Zaharia, Amiutiri si consideratiuni asupra misciirii
tegionare, Cluj -Napoca, Ed. Apostrof, 2002, 160 p.
2. Carol al Il -lca, Rcgcle, al Romdnici , i nsemnari zi/nice.
1937-195 1, vol. III, 15 dcccmbr ie 1939-7 scptcmbric 1940
(caictcle I l -IIA), Bucurcsti, Editura Scripta, 1998,414 p.
3. Chiorcanu, Nistor, Monninte vii, Iasi, Institut ul European,
1992,382 p.
4. Dorian, Emil , Jurnat dill vremuri de prigoana, Bucurcsti,
Ed. Hasefer, 1996, 368 p.
5. Dumitrcscu-Borsa, Ion, Cal troian intra mul"Os. Memorii
legi onare, Bucurcsti, Ed. Lucman, f.a., 464 p.
6. Giurcscu, Constantin c., Amintiri, Bucurcsti, Ed. All, 2000,
542 p.
7. Pusch, Rol f, Stelzer, Gerhard , Diplomati germani la
Bucuresti. 1937-1944, Bucuresti, Ed. All, 2001, 3 12 p.
8. Sani itcscu, Constantin, Jurnal, Bucurcsti, Ed. Humanitas,
1993, 288 p.
9. Si ma, Hari a, Sfiirsitul unei domnii sdngeroase (10 de-
cembrie 1939 - 6 septembrie 1940). Lupta Miscari i Legio-
narc contra regimului Carol 11, f.l., Ed. Mctafora, 2004,
422 p.
10. Sturdza, Ilie-Vlad, Pribeag printr-un secol nebun. De la
Legiunea Arhanghelul Mihai/ la Legitmea Striiinii,
Bucuresti, Edit ura Vrcmca, 2002 , 160 p.
I I. Scicaru, Pamfil, tstoria partidelor National, '[ariutist si
National-Tiiriinist, Bucurcsti, Ed.Victor Frunza, 2000, 466 p.
224
12. Valenas, Liviu, Convorbiri cu Mircea Dimitriu. Miscarea
Legionarii - intre adevdr si mistificare, Timisoara, Editura
Marincasa, 2000.
13. Zane, Gheorghe, Memorii. 1939-1974, Bucuresti,
Ed. Expert, f.a., 344 p.
C. Prcsa
C.l. Ziare
1. Curentu!, an XI, deccmbric 1938.
2. Cuvdntul, an XV, februaric 1938; martie 1938; aprilic
1938; an XVII, oct ombric 1940.
3. Libertatea, Madrid, an IV, mai-iunie 1954.
4. Universul, an LV, noicmbrie 1938; deccmbr ie 1938;
ianuaric 1939; an LVI, fcbruarie 1939; an LVII, scp-
tcmb ric 1940.
C.2. Articole din periodice
C.2. !. Hi storia, Bucuresti
1. "Capitanul II refuza pe Carol al ll-lca", in Hist oria, an II,
nr. 28, martic 2004, p. 13.
C.2.2. Lumea, Bucuresti
1. Moraru, Dinu, .Jstorie scrisa, istoric traita. Convorbiri eu
dl. Alexandru Scrafim", 2001, <INWW.Iumcam.rol nr8_200II
punctc_de_vedere.htm> (mai 2003).
C.2.3. Permanente, Bucuresti
1. "Cum au fost ma rtirizati legionarii de la Ramnicu Sarat",
in Permanente, an IV, nt. 9/2001 .
2. Calescu, Emil, .jnsemnari di n prigoana. Transportul-fan-
toma. Masacrcle din lagarul Vas1ui , 21 scptembric 1939",
in Permanente, an IV, nr. 10/2001.
225
3. Puscnriu, Ion, " Un cpisod din istoria Miscarii Lcgionarc:
scptcmbric 1940 la Brasov", in Pennanente, an IV,
nr .9/200 1.
4. Se rafim, Alexandru, "in umbra Capitanului (3)", in Per-
manente, an IV, nr. 21200 1.
5. Scrafim, Alexandru, "in umbra Capi tanul ui (4) ", in Per-
manerue, an IV, nr. 312001.
6. Totu, Vera, "implinirea destinului ", in Pennanente, an IV,
nr. 5/200 1.
C.2A. Tara $; Evilul.l\tadri d. Spania
I . .Atcmatul contra rcctorului Univcrsitatii din Cluj, Ste-
fllncscu-Goanga, in noicmbric 1938. Adevaratele motive
ale atcntatului. Cuvantul de apararc rostit de Ion Pop, in
scdinta secreta, in fata Trib unalului Militar din Cluj", in
Tara st Xi/ul, an XVII, nr. 11 - 12, scptcmbric-octombric
1981, p. 7- 12.
2. "Note bibliografice. Octavian Rosu'', in Tara si Xi/ul, an
XVIII, nr. 3-4, ianuarie-februarie 1982, p.
3. .jjn document al timpului un raspuns dct ractorilor
Miscarii . Scrisoarea cehipci care a pedepsit pe Armand
Calincscu adresata legionarilor", in Tara # Xi/ul, an
XVII, nr. 9-10, iulic-august 1981, p. 1-5.
4. Sima, Haria, .Dcspre injurii si semnificatia lor" , in Tara$i
ExUltl, an XI, ianuarie-fcbruarie 1975, p. I
5. Sima, Haria, .Docurrcntare. Cine falsified istoria?", in
Tara si Exi lul , an II , nr. 5, I martic 1966, p.
6. Sima, Haria, .Documentarc. S-a stins Nicolae Petrescu.
Circulara", in Tara $i Extlul, an V, IU. martie-apri lie
1969, p. 22-31.
7. Sima, Haria, .Fcmcilc in prigoana", in Tara si Exilu/, an
226
IX, nr. 3-4, ianuarie-fcbruarie 1973, p. 1-5.
8. Sima, Haria, .Jnterviu acordat cotidianului II secolo
d'Italia, organul Miscarii Sociale ltalicnc, 21 octombric
1969, in Tara si Exitul, an VI, nr. 1-2, noiembrie-decem-
bric 1969, p. 3-6.
9. Sima, Horia, .Jntcrviu acardat rcvistci franceze natio-
nalistc Ri varol, din 12 si 19 august 1965", in Tara si
Exi/ul, an II, nr. 6, 1 aprilic 1966, p. 1-28.
10. Si ma, Haria, "La un an de la moartca lui Hie Gameata", in
Tara si Exi/ul, an VIII, nr. 7-8, mai-iunie 1972, p. 1-36.
I I . Sima, Haria, "Mari cxistente legionare. Corneliu Geor-
gescu", in Tara si Exilul, an I, or. I I. I septembrie 1965,
p. 17-36.
12. Sima, Horia, "Mari existcntc legionare. Parintcle Ion Mota",
in Tara# Exilul, an IV, august-scptcmbrie 1968, P. 8-24.
13. Sima, Haria, .jqe-a parasit si Traian Borobaru", i n Tara si
Exilul, an VII, or. 11 -12, septembrie-octambrie 1971, p. 1-7.
D. Dict ien are $i enciclopedii
I . **. The Columbia Encyclopedia, 2003, <www. bartleby.comf
65/ex/cxile. htmI> (1 iunie 2004).
2. Hastings, James, Dictionary of the Apostolic Church, vol.
II, Edinburgh, T.&T. Clark, 1926, 724 p.
3. Haudcgand, Nelly, coord ., Lefebure, Pierre, coord., Dic-
tionnaire des questions pofitiques. 60 enjeux de la France
contemporaine, Paris, Les Editions de l'Ateli er/Editions
Ouvriercs, 256 p.
4. Mi ller, David, coord., Enciclopedia Blackwell a gdndirii
pofitice, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2000, 800 p.
227
E. Lucrart generate speciale
1. **Doelrinele politice in Romania seeolului xr. vol. I,
Bucuresti, Institutul de Teorie Soci ala, 2001, 546 p.
2. **Ideea eare ucide. Dimensi unile ideologi ei legl onare,
Bucurcsti , Ed. Noua Altcmativa. 1994, 384 p.
3. ***Legiullca ill texte originate si imagini, cd. Lucian
Borl eanu, Bucurcsti, Editura Lucman, f.a., 288 p.
4. u*Pe marginea prapiistiel. 21-23 ianuari e 1941, vol. I,
Bucurcsti, Monitoru l Ofi cial si Imprimcria Statului, 1942,
270 p.
5. Dobrincscu, Valeriu-Florin, Constantin. Ion, Basarabia in
anii celui de-al Doilea Riizboi MOl/dial, Iasi, Institutul
European. 1995.376 p.
6. Fatu, Mihai, Spa latclu, Ion, Garda de Fier. Organizatie
teroristii de tipfascist, Bucuresti, Ed. Politica, 1971, 430 p.
7. Heinen, Armin, Legiunea ..Arhanghelul Mihail ". Mlscare
socialii # organizatie potiticii. 0 contributie fa problema
fas cismului international, Bucuresti , Ed. Humanitas, 1999,
552 p.
8. Malapartc, Curzio, Tehnica laviturii de stat, Bucuresti,
Ed. Nemira, 1996, 176 p.
9. Milcoveanu, dr., Scrban, Corneliu Z. Codreanu altceva
dedit Haria Sima, vol. I, Bucurcsti, Ed. Crater, 1996.
10. Pal aghita, Stefan, Garda de Fier spre retnvierea Ro-
mdniei, Bucuresti, Ed. Roza Vanturilor, 1993,366 p.
II . Papanacc, Constantin, Cazu/ Horia Sima # Miscarea
Legionarii [ultima discutie avutii cu fostul Comandant},
f.l., Ed. Elisavaros, 1998.
12. Pctc ulescu, Constanti n, Miscarea Legionarii. Mit si
228
realitate, Bucurcsti, Ed. Noua Altcmativa, 1997, 320 p.
13. Rosca, Nicolae, Ce este Frii tia de Cruce. Origini-
Organizare-Doct rinii , 2004, <www.fgmanu.orgldoctrina/
frat ia-pag l.htm> (30 ianuarie 2004).
14. Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, Istoria romdnilor ill se-
colul XX(19/8-1 948) , Bucuresti , Ed. Paideia, 1999,486 p.
15. Veiga, Francisco, Istorla Giirzii de Fi er (1919-1941).
Mistica ultranationalismului, Bucurcst i, Ed. Humanitas,
1995, 384 p.
16. Zamfircscu, Dragos, l.egiunea Arhanghelul Mihai/. De /0
mit la realitate. Bucurcsti, Ed. Enciclopedica, 1997,456 p.
17. Zclca -Codrcanu. Corncliu, .Apelul Capitanului", 2004,
<www.fgmanu.orgldocumente/czc20.htrn> (30 ian. 2004).
18. Zclea-Codrcanu, Corneliu, "Ci rculara or . 126", 2004,
<wvvw. fgmanu.orgldocumcntelezc 19.htm> (30 ian. 2004).
19. Zclca-Codrcanu, Corneliu, Ciirticica sefu hn de cuib, Bueu-
rcsti, f.e. , 2000.
20. Zelea-Codreanu, Corneliu, Pentru Legionari, vol. I,
Bucurcsti, Ed. Scara, 1999.
229
I
:
J
~ m l
~ LiI " I
,0 , .' 0:
Anexa nr. 1
"Libe rtatea", Madrid, an IV, nr. 33 34, mai-iunie 1954, p. 3.
Anexa nr.2

...
".
.'
\,
I
)
Anexa nr. 3
Anexa nr.4
Cupr ins
lntroducerc 5
I . Criza intcma 15
1.1. Dictatura carhsta 15
1.2. Arcstarea .J idcrilor istorici" 38
1.3. Moartea lui Corneliu Codreanu 55
2. Noua elita 65
2. 1 Comandamentcle de prigoana" 67
2.2. .Dcclaratii de supunere" 105
2.3. Lovitura de stat esuata IO9
2.4. Primul "exil" in Gennania 116
3. Clandestinitate 120
3.1. Fara lideri intemi 121
3.2. Lcgionarii arcstati 129
3.3. "Comandamentul" de la Berlin 132
3.4. Asasi narca lui Armand Calincscu 137
3.5. Refacerea organizat iilor loca le 149
4. Miscarca lcgionarala guvemare 163
4. 1. Dcstinderea 164
4. 2. Lupta interne pentru puterc 172
4.3. Optiuni politicc in vara anului 1940 190
4.4. StatuI nationa l-legionar 205
Concluzii 216
Abrevieri 221
Bibliografie 223
Ancxe 23 1
Editura VREMEA
Adrcsa postala :
Str. Constantin Daniel, nr. 14
010631, sector I, Bucurcsti
Rcdactia:
Piata Nati unilor Unite, nr. 35,
040012, sector 4, Bucurcsti
telefon 335.81 .31
fax 311.02.19
e-mail offiee @cdituravremea.ro
www.edit uravre mea.ro
Tipografia
s.c. PRINTMUlTICOl OR S.R.L
SIr. Bucium nr . 34, Cod 700265, IASI
Tel. 02322 11225 f 236388
Fax: 0232-2 11252
Hanon Tio esre absclve nt al Fato1fiilii de
!storit a Unh-enitilii din Bucuresu,
premoua 2004. A urmal eersurne
.\ Inlerului Romani a i n -'X, 1a areeati
Iacult at e (2004-2006). Din ianu arie 2005
este redacto r la Dcpart amen tul de Isrer te
rt>renl i al cotidi anului JurnaJuJ Silri ona/.
La 30 dccernbric 1937, in Monitorul Oficial au fost publicat c
rczultatele oficiale ale alegcrilor ee sc dcsfasurasera eu zeec zilc
inainte. Pentru prima data in istoria statului roman modem, niei
un partid nu ati nsese ..pragul" de 40% din voturi, eare-i pennitea
fonnarea guvemului. iar rege le Carol al Il -lca dcvcnea .maestru
de ceremonii" pe scena politica a tarii. Serut inul nu a reflectat doar
.Jalimemul' ' partidelor democratice, ci ascensiunea gruparilor
ext remiste (Partidul Totul pentru Tara obj inuse 15,58%, iar
Partidul National-Crestin 9,15%). in timp ee elitele democrat ice
sc tcmeau ca Roman ia va unna excmplu l italiano-german prin
vcnirca Miscarii legionare la putcre in unna unui nou seruti n,
Carol al Il-lea a profitat de .precipuarca'' vicj ii publicc si a
instaurat un regim autoritar, la 10 februaric 1938. in aceas ta
perioada, princ ipalii ..Iideri traditionali" ai organi zatiei au fost
ucisi in inchisori prin asasinat (Corne liu Codreanu), sau ca
a unor represalii (in unna atentat ulu i asupra prim-ministrului
Annand Calinescuj.Acest volum analizcaza transfcrmarile interne
petrecute in Miscarea legionara dupa instaurarea regimului
personal al regelui Carol al II-lea.
ISBN 9711-973-645 2H 6
!