CORNELIU Z.

CODREANU IN IMAGINI

31 Iulie 1933, lacul Amara. Carte postal adresat priet si din Pinet d'Uriage, Grenoble, Franta

Stnga: Peisaj hibernal - Corneliu Codreanu mpreun cu sotia sa, Elena Codreanu (Pinet d'Uriage, Grenoble, Franta, 1927) Dreapta: Fotografie dela cununia celor doi

CPITANUL CODREANU (gravur de Bassarab)

Ion Mota si Corneliu Codreanu salutnd rmsitele legionarului Hristache Solomon

Codreanu n tabra de munc legionar dela Giulesti (de lng Bucuresti) Gravur de Bassarab

CORNELIU ZELEA CODREANU Cpitanul Miscrii Legionare n tabra de munc de la Muntele Raru 1937

C. Z. Codreanu la nmormntarea Gen. Gheorghe Cantacuzino Grnicerul, Bucuresti, Noembrie 1937 "O Romnie nou nu poate iesi dect din lupt. Din jertfa si". (C.Z.C -"Pentru Legio

Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938) Capitanul Miscarii Legionare

Cel mai mare dintre cei apte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (n trei rnduri deputat, provenind dintro strveche familie de pdurari). Strbunicul din partea mamei se numea Adolf Brauner, era bavarez de origine i a ajuns n Bucovina ca funcionar vamal pe timpul stpnirii austriece. Acolo s-a cstorit cu Elisabeta Cornea, strbunica lui Corneliu Codreanu. A absolvit Liceul Militar Mnstirea Dealului i Facultatea de Drept din Iai. n primul rzboi mondial i urmeaz tatl pe front. n 1919 ader la Garda Contiinei Naionale, organizaie anticomunist condus de muncitorul ieean Constantin Pancu. Dejoac cu mult curaj, n 1920, dou aciuni comuniste la Regia din Iai i la Atelierele CFR Nicolina. Se opune cu succes deschiderii anului universitar fr serviciu religios. Este ales preedinte al Societii Studenilor n Drept. La 10 Mai 1922, nfiineaz Asociaia Studenilor Cretini. n toamna lui 1922 pleac s studieze la Berlin i Jena, dar se ntoarce n iarn pentru a participa la marile micri studeneti din Decembrie 1922. Punctul principal al revendicrilor studeneti l reprezint numerus clausus, adic limitarea numrului de locuri alocate evreilor n universiti la procentul pe care evreii l aveau n populaia romneasc. mpreun cu profesorul A. C. Cuza, fondeaz, n 1923, Liga Aprrii Naional Cretine. Organizeaz n acelai an, mpreun cu Ion Moa, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Ilie Grnea, Radu Mironovici,

Leonida Bardac i Tudose Popescu un complot mpotriva bancherilor evrei i a capilor corupiei din lumea politic. Complotul este trdat de clujeanul Vernichescu. l mpuc, n legitim aprare, pe prefectul de poliie Manciu din Iai, n 1924. Este achitat un an mai trziu la Turnu Severin. ntemeiaz la 24 Iunie 1927, mpreun cu Ion Moa, Corneliu Georgescu, Ilie Grnea i Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelul Mihail. n 1930 organizeaz dou ample maruri n Basarabia, cu scopul de a potoli agitaiile comuniste. Se constituie organizaia de tineret Garda de Fier. Este ales deputat de Neam n 1931. Iniiaz n 1935 Comerul Legionar. ntemeiaz partidul Totul pentru ar, ca expresie politic a Micrii Legionare. Este arestat n noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru ultragierea lui Nicolae Iorga i este condamnat la ase luni detenie. n luna mai i se intenteaz nc un proces i este condamnat la zece ani munc silnic. n noaptea de 29-30 Noiembrie 1938 este asasinat de jandarmi mpreun cu Nicadorii i Decemvirii, n timp de erau transportai ctre Jilava. OPERA: Problema jidneasc n lumina tiinei (conferine, lucrri i referate susinute n cadrul Societii Studenilor n Drept la Universitatea din Iai). Iai, 1921 (n manuscris). Cluza bunului Romn (n colaborare cu Ion Z. Codreanu i A. C. Cuza). Regulamentul de funcionare i organizare a Ligii Aprrii Naional-Cretine (L.A.N.C.). Martie 1923, Iai. Scrisori studeneti din nchisoare (scrise n nchisoarea Vcreti). Editate la Iai, Martie 1925. Autour de la Question des Bourses accordees par l'Etat francais aux Etudiants Roumains. Grenoble, 192(6)? Pmntul Strmoesc. Anul I, Nr. 1, August 1927, Iai. Generaia Nou. Conferin susinut la Centrul Studenesc din Bucureti, 20 Ianuarie 1929 (nepublicat). Manifest. Iai, 1930. Manifest. Bucureti, 1930. Cuvntare la mesaj. Cmpulung Muscel, 1932. O ruin. Manifest redactat pentru alegerile generale din Iulie 1932, Bucureti. Crticica efului de Cuib (ediia original aprut n 4 numere sub forma de revist cu numele de Fascicola Legionarului ntre 9-21 Mai 1933). Bucureti, 1933. Crticica efului de Cuib. Tipografia C. S. m. c., Bucureti, 1933. 128 pag.

Declaraie la Mesaj n Parlament. Bucureti, Noiembrie 1935. Pentru Legionari, Vol. I. Editura Totul pentru ar, Sibiu, 1936. Tipografia Vestemean (tiprit sub ngrijirea profesorului Nicolae Petracu), reeditat dup 1989 la Gordian, Timioara, 1994 Memoriu (adresat regelui Carol al II-lea, oamenilor politici i rii), la 5 Noiembrie 1936. Circulrile Cpitanului. Bucureti, 1937. Amintiri de la Jilava. Editura Micrii Legionare, Bucureti, 1940. Circulri, Scrisori, Sfaturi, Gnduri (ediie ngrijit de Vasile Iasinschi). Madrid, 1951, 93 pag.

CORNELIU Z. CODREANU
-CPITANUL MISCRII LEGIONARENicolae Nit Avocat, doctrinar si ideolog, mare politician, Capitanul Miscrii Legionare; Martirul romnismului absolut; Ascet crestin; Mare gnditor si lupttor al Neamului Romnesc. S'a nscut la 13 Septembrie 1899 n Iasi, primul fiu al Prof. Ion Zelea Codreanu, lupttor nationalist. Clasele primare le face la Husi, dupa care urmeaza studiile secundare in cadrul liceului militar "Manastirea Dealul" (1912-1916) pe care este nevoit sa le intrerupa odata cu intrarea Romaniei in primul razboi mondial. Pleaca voluntar pe front. Dela 1 Septembrie 1917 se nscrie la Scoala Militara din Botosani unde termina cl. V si VI, definitivandule (cl. VII si VIII), la Husi. In anul 1919 se inscrie la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Iasi, avandu-l ca profesor pe A. C. Cuza. Din Mai 1919 se inscrie in cadrul organizatiei "Garda Constiintei Nationale" pe care -impreuna cu C-tin Pancu- o conduce in lupta de inlaturare a bolsevicilor din Universitatea Iasi si dela Atelierele "Nicolina", care instigau la rasturnarea monarhiei si formarea unei republici de tip comunist-sovietic. In anul 1922 infiinteaza "Asociatia Studentilor Crestini"; in Iunie acelas an, obtine licenta in drept. In anul 1923 ia parte la fondarea

"Ligii Apararii National Crestine" (L.A.N.C.), mpreuna cu prof. A. C. Cuza si prof. Ion Zelea Codreanu. Arestat la 23 Martie acelas an pentru activitatea sa nationalista considerata "periculoasa" si "atentatoare" la distrugerea afacerilor liftelor straine aflate in majoritate covarsitoare la conducere, este inchis timp de 7 luni in inchisoarea Galata. Implicat apoi in asa-numitul "Complot dela Bucuresti" impreuna cu alti conducatori ai studentimii, Corneliu Z. Codreanu este din nou arestat, fiind inchis la Vacaresti (9 Octombrie 1923 - Martie 1924), cand este achitat in unanimitate. Maltratarile studentilor nationalisti ieseni venite la ordinul prefectului de politie Manciu (vandut clasei oculte evreiesti), prind o pondere de mare cruzime odata cu arestarea si schingiuirea salbatica a catorva zeci de studenti si elevi, in frunte cu Corneliu Codreanu, care este batut la talpi in chip bestial de catre prefectul politiei Manciu. O incercare de asasinat la viata lui Codreanu a prefectului Manciu (secondat de cativa politisti) in insasi cladirea Tribunalului Iasi unde se desfasura procesul intentat de parintii studentilor schingiuiti impotriva acestuia, se termina cu omorrea prefectului Manciu de catre C. Codreanu, aflat in legitima aparare. Arestat, este din nou inchis (25 Octomrie1924 - 25 Mai 1925) la Galata, Focsani si Severin, fiind eliberat dupa un proces epocal in care a fost achitat in unanimitate, constatandu-i-se nevinovatia. Pleaca la studii la Berlin, Iena si Grenoble, obtinandu-si doctoratul in economia politica. Reintors in tara, la 24 Iunie 1927 infiinteaza Legiunea "Arhanghelul Mihail" la Iasi, impreuna cu Ion I. Mota, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu si Ilie Garneata, iar la 1 August 1927 fondeaza revista "PMNTUL STRMOSESC", purtand subtitlul de "organ al Legiunii 'Arhanghelul Mihail' pentru apararea pamantului stramosesc". Dupa dizolvarea ilegala a Legiunii "Arhanghelul Mihail" in anul 1931 de catre guvernul national-taranist dela conducere, Corneliu Codreanu formeaza "Garda de Fier" care la primele alegeri din anul 1932 castiga 5 mandate de reprezentare. Dizolvata si "Garda de Fier" la finele anului 1933 ca urmare a presiunilor venite din partea ocultei franceze si din ordinul primului ministru liberal I. G. Duca (aservit acesteia), peste 20.000 de legionari sunt arestati, scontandu-se pe eliminarea lor totala din viata politica odata cu desfiintarea Garzii la 10 Decembrie 1933. Venirea la putere a guvernului liberal in frunte cu I. G. Duca (avandu-l ca ministru de externe pe sovietofilul N. Titulescu) dupa caderea guvernului Vaida dela 15 Noembrie 1933, debutase cu omorrea studentului legionar Virgil Teodorescu, impuscat de politie la Constanta in timp ce lipea afise electorale (cea dintai jertfa a Legiunii), continuand apoi cu asasinarea lui Nita Constantin la Iasi, la 28 Noembrie, a plugarului Balaianu Nicolae din Vlasca la 9 Decembrie, asasinarea miseleasca a lui Sterie Ciumetti la 29/30 Dec., asasinarea lui Toader Toma din Tecuci dela 30 Decembrie, a lui Bujgoli Gheorghe (colonist din Dobrogea), a plugarului Negrea Gheorghe din Fardea, Severin, la 12 Ianuarie 1934, maltratarea si schingiuirea a numerosi legionari arestati. Cu toate

oprelistile, Miscarea Legionara a crescut considerabil in anii urmatori, numarand in randurile ei elemente de prim rang in viata si activitatea tarii. Are loc infiintarea partidului "Totul pentru Tara" (expresia politica a Miscarii Legionare), si in urma alegerilor care au loc in luna Decembrie 1937, obtine aproape16% din voturi, castigand 66 de locuri in Parlament. Dupa instaurarea dictaturii regale in primavara anului 1938, o noua prigoana se porneste impotriva Legiunii. Inscenandu-i-se un proces odios de "tradare de patrie", Corneliu Z. Codreanu este condamnat din ordinul sceleratului rege Carol al II-lea la 10 ani inchisoare, fiind asasinat miseleste impreuna cu alti 13 legionari de frunte in noaptea de 29/30 Noembrie 1938, in timp ce erau transportati dela inchisoarea Ramnicul Sarat la Bucursti, in dreptul kilometrului 14 din padurea Tancabesti din apropierea Capitalei. Mare vizionar, spirit catalizator, cu o energie si dragoste imensa pentru Neamul Romanesc, dispretuitor de moarte, integru si cumpatat, Capitanul Corneliu Zelea Codreanu a fost si a ramas idolul poporului roman, simbolul luptatorului si martirajului romanesc, imbold la lupta si jertfire pentru toate generatiile viitoare de Romani in sprijinul Neamului.

CORNELIU CODREANU Cuvnt rostit la mplinirea a 10 ani de la nfiinarea Legiunii Arhanghelul Mihail

Dragi camarazi, Dup 15 ani de lupte, de prigoniri i de jertfe, tineretul Romniei trebuie s tie c ceasul biruinei legionare nu mai este departe. Toate ncercrile de vrjmire vor fi strivite. Toate planurile de ademenire, toate ncercrile de cumprare a sufletelor, toate ncercrile de dezbinare i toate trdrile vor cdea la pmnt. Privii-i drept n ochi pe toi tiranii votri. ndurai cu resemnare orice lovitur. Suportai orice chin, cci jertfa noastr, a tuturora, va fi temelia de fier, de trupuri frnte i de suflete chinuite, a biruinei. Acei ce vor cdea dintre voi vor avea nume i morminte de eroi, iar cei ce ne vor ucide vor purta nume de trdtori i vor fi blestemai din neam n neam. Din adncuri se nal biruitor legionarul, cu sufletul su de stnc. Cei ce cred c-l pot nvinge, ca i cei ce cred c-l pot cumpra, se vor convinge n curnd, dar prea trziu, c s-au nelat.

IMNUL TINEREII LEGIONARE

versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mnzatu

Sfnt tineree legionar, Cu piept clit de fier i sufletul de crin Iure ne-nfrnat de primvar Cu fruntea ca un iezer carpatin, Cu braele suim n soare Catapetesme pentru veac; Le zidim din stnci, din foc, din mare i drz le tencuim cu snge dac... Garda, Cpitanul Ne preschimb-n oimi de fier ara, Cpitanul i Arhanghelul din cer. Moartea, numai moartea legionar Ne este cea mai scump nunt dintre nuni, Pentru sfnta cruce, pentru ar nfrngem codrii i supunem muni; Nu-i temni s ne-nspimnte, Nici chin, nici viforul duman; De cdem cu toi, izbii n frunte, Ni-i drag moartea pentru Cpitan! Refren Sfnt tineree legionar, Suim biserici, stm viteji n nchisori... n prigoana oriict de-amar Cntm i ne gndim la Nicadori, Purtm n criv i n soare Lumini pentru biruitori, Pentru cei viteji zidim altare i-avem doar gloane pentru trdtori! Refren.

IMNUL TINEREII LEGIONARE

versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mnzatu

Sfnt tineree legionar, Cu piept clit de fier i sufletul de crin Iure ne-nfrnat de primvar Cu fruntea ca un iezer carpatin, Cu braele suim n soare Catapetesme pentru veac; Le zidim din stnci, din foc, din mare i drz le tencuim cu snge dac...

Garda, Cpitanul Ne preschimb-n oimi de fier ara, Cpitanul i Arhanghelul din cer. Moartea, numai moartea legionar Ne este cea mai scump nunt dintre nuni, Pentru sfnta cruce, pentru ar nfrngem codrii i supunem muni; Nu-i temni s ne-nspimnte, Nici chin, nici viforul duman; De cdem cu toi, izbii n frunte, Ni-i drag moartea pentru Cpitan! Refren Sfnt tineree legionar, Suim biserici, stm viteji n nchisori... n prigoana oriict de-amar Cntm i ne gndim la Nicadori, Purtm n criv i n soare Lumini pentru biruitori, Pentru cei viteji zidim altare i-avem doar gloane pentru trdtori! Refren.

LA LUPT, MUNCITORI!
versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mnzatu n trud ne-am zbtut i-n umilin, Tiranii pinea ne-au luat... Destul ne-am ncletat n suferin, Cu neamu-ntreg am sngerat! Din greu i aspru vuiet de ciocane, ncovoiai de foame i nevoi, Din zgur de furnale i cazane Flmnzi de ridicm i goi. La lupt, muncitori! Venii, Legiunea ne-adun La lupt, muncitori! Venii n crncena furtun! La lupt, muncitori! Zidari de veacuri viitoare, Cu frunile n soare Ne-nlm biruitori! Din fabrici, din uzine i din min, Din toiul beznelor adnci, Am izbucnit, nprasnic, spre lumin Ca o nval grea de stnci

Clcm cu pai de flcri spre dreptate! Pe drum de foc i cer izbvitor! Un clocot sfnt n pieptul nostru bate, S-aprind pe umeri aurori... Refren Pentru dreptatea noastr legionar i pentru-ntregul neam srac, Din fulger vom cldi o nou ar Pe nicovale mari de veac! Ca viforul vom trece prin prigoane, Marin i Moa ne vegheaz-n cer... Din jertfe i din trsnet de ciocane Ne-om furi destin de fier! Refren.

IMNUL EROILOR MOA MARIN

versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mnzatu Sunt ruguri de flcri. E Spania-n scrum. Gloanele cad n altar. n negrele anuri cu snge i fum, Plou cu schije i jar. Dar sub obuze, Gloane i spuze, Par legionarii nite muni... Rnit-n zare, Crucea le-apare i ceru-i mngie pe fruni. Noaptea-n tranee legionarii, n ploaie i fac rugciunea... Mintea lor trece fruntarii i-n gnd li s-aprinde Legiunea, i vd Cpitanul i ara Cu sfntu-i destin legionar. Obuzele tun, mproac oel... Tancuri pornesc ca din iad. i Moa e-n frunte, Marin lng el Roii, grenadele cad... Printre reele, Mine, rapnele, Schijele plou fier de sus. Lovii n frunte, Cu braele frnte, Cad legionarii lui Iisus.

Moa n an plin de snge, optete murind rugciunea: Moartea la pieptu-i ne strnge S creasc mai mndr Legiunea. S faci, Cpitane, o ar Ca soarele sfnt de pe cer! Dar jertfele sfinte ard pururi n noi. Jertfele ne-au mntuit, i cresc din morminte martirii eroi, Neamul se-nal sfinit. Legiunea-ntreag, Jurnd se leag, Ca s urmeze jertfa lor. Din legminte i din morminte Va crete-un neam biruitor. Scumpii eroi ne vegheaz i duc spre lumin Legiunea. Toi vrem o moarte viteaz, Ca ei ne optim rugciunea: S faci, Cpitane, o ar Ca soarele sfnt de pe cer! Azi sfintele oase le-am pus temelii Vajnice neamului dac, i ele nfrunt de-acum venicii, Stnci tencuite cu veac... Dar de-or s vie Vremi de urgie Pentru destinul legionar, Din oseminte i din morminte Cei doi eroi vor crete iar! Moa, Arhanghel i munte, Marin ca o flacr mare. Cu Cpitanul n frunte Ne-or duce n viscol de soare: S faci, Cpitane, o ar Ca soarele sfnt de pe cer!

IMNUL BIRUINEI
versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mnzatu Venim cntnd din nchisori, Biruitori, Biruitori. Duhul martirilor eroi

St peste noi. Din suferine i din spini Se aprind lumini. Din rnile noastre, Cresc glorii de legionari, i-n ceruri albastre S-aprind ca nite flcri mari. Din bezna cumplit, Din ocna-n care a suferit, Spre alt ursit Se-nal Neamul desrobit... Btui de crivul nebun, Dui n surghiun Am sngerat. Cu carnea rupt n fii Mucenicii Ne-au inspirat. Temnie reci: Tismana i Ciuc i Dragomirna lumini aduc. Se strng i vifore i noroi, Biruitori Clcm pe zori. Din rnile noastre, Cresc glorii de legionari, i-n ceruri albastre S-aprind ca nite flcri mari. Din temnii i bezne, Din ocna-n care-am suferit Cu aripi la glezne Se-nal neamul dezrobit. Venim cntnd din nchisori, nvingtori Prin aurori. n lanuri trupul ne-a scrnit, Dar am zidit alt rsrit. Am ptimit prigoane i chin, Pentru credina n alt destin, Iar astzi furim sub cer Un veac de fier, Un veac de fier. Refren Se zvrcolesc toi cei miei Sub paii grei De legionari. Dreptatea noastr triumfnd Strfulgernd Pe umeri tari. Cu pieptul ars de grindini i de vnt, Tu Cpitane, trdri ai frnt

i mari destine romneti mprteti, Tu mplineti. Refren.

MARUL LEGIONARILOR VRNCENI

de Alex. S. Popescu tefan Vod al Moldovei Fost-a pe la noi prin muni, i-a gsit n codrii notri oimi viteji, rzboinici muli. Tot aa tu, Cpitane, Urc pe-ale Putnei vi i-i vom da batalioane De legionari flci. tim c tu, de mult vreme, Aprig lupi, ca un erou, S scapi ara care geme, i s-i dai un suflet nou. S ne scapi pe noi, ranii, Care suferim din greu, Cci tlharii i jidanii Ne tot sug mereu, mereu. Tudor a Vrncioaia este Numele ce-l purtm noi, Cci strbuna din poveste Ne-a dat snge de eroi. Aceste snge, pentru tine, Gata suntem s-l vrsm, Cci mreaa clip vine ara s ne-o aprm. Tu, Codrene, eti ndejdea Ce ne-a dat-o Cel de cer, Tu ne spulberi dezndejdea, Tu i Garda ta de Fier. Ia, cum tii, n mn, cnutul i romnii nu mai pier, Cci vom sta mereu sub scutul Mndrei noastre Grzi de Fier.

IMNUL ROMNILOR SECUIZAI

versuri: Horaiu Comaniciu muzica: Ion Mnzatu Te-am ateptat cu sete Cpitane, S-nvii n noi strbunele simiri,

Cci ne-am pierdut i limb i credin Sub biciul crunt al fostei stpniri. O, vino la noi, Cpitane Ne zbatem n trud i-amar Pierdut-am i limb i lege O, vino, re-nal-un altar. Din sufletele noastre chinuite, De mielia-attor trdtori, Tu singur ne mai spulberi dezndejdea i-alini n noi tristei de Nicadori. Refren De-aceea i trimitem jurmntul, C te-om urma cu pas fanatizat Pe drumu-i de Arhanghel al dreptii Crai nou pe cerul nostru ndurerat. Refren Prin tine vom cldi o nou ar, Mai mndr dect soarele pe cer, F-ne un semn i vor cdea i munii De-or sta n calea Grzilor de Fier.

CORNELIU ZELEA CODREANU 13 Septembrie 1899 30 Noiembrie 1938

Neamul nostru n-a trit prin milioanele de robi care i-au pus gtul n jugul strinilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toi haiducii, care n faa jugului strin nu s-au supus, ci i-au pus flinta n spate i sau ridicat pe potecile munilor, ducnd cu ei onoarea i scnteia libertii. Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar nu prin majoritile lae i cumini.

Cel mai mare dintre apte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (n trei rnduri deputat, provenind dintr-o strveche familie de pdurari). Strbunicul din partea mamei se numea Adolf Brauner, era bavarez de origine i a ajuns n Bucovina ca funcionar vamal pe timpul stpnirii austriece. Acolo s-a cstorit cu Elisabeta Cornea, strbunica lui Corneliu Codreanu. A absolvit Liceul Militar Mnstirea Dealului i Facultatea de Drept din Iai. n primul rzboi mondial i urmeaz tatl pe front. n 1919 ader la Garda Contiinei Naionale, organizaie anticomunist condus de muncitorul ieean Constantin Pancu. Dejoac cu mult curaj, n 1920, dou aciuni comuniste la Regia din Iai i la Atelierele CFR Nicolina. Se opune cu succes deschiderii anului universitar fr serviciu religios. Este ales preedinte al Societii Studenilor n Drept. La 10 Mai 1922, nfiineaz Asociaia Studenilor Cretini. n toamna lui 1922 pleac s studieze la Berlin i Jena, dar se ntoarce n iarn pentru a participa la marile micri studeneti din Decembrie 1922. Punctul principal al revendicrilor studeneti l reprezint numerus clausus, adic limitarea numrului de locuri

alocate evreilor n universiti la procentul pe care evreii l aveau n populaia romneasc. mpreun cu profesorul A. C. Cuza, fondeaz, n 1923, Liga Aprrii Naional Cretine. Organizeaz n acelai an, mpreun cu Ion Moa, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Ilie Grnea, Radu Mironovici, Leonida Bardac i Tudose Popescu un complot mpotriva bancherilor evrei i a capilor corupiei din lumea politic. Complotul este trdat de clujeanul Vernichescu. l mpuc, n legitim aprare, pe prefectul de poliie Manciu din Iai, n 1924. Este achitat un an mai trziu la Turnu Severin. ntemeiaz la 24 Iunie 1927, mpreun cu Ion Moa, Corneliu Georgescu, Ilie Grnea i Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelul Mihail. n 1930 organizeaz dou ample maruri n Basarabia, cu scopul de a potoli agitaiile comuniste. Se constituie organizaia de tineret Garda de Fier. Este ales deputat de Neam n 1931. Iniiaz n 1935 Comerul Legionar. ntemeiaz partidul Totul pentru ar, ca expresie politic a Micrii Legionare. Este arestat n noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru ultragierea lui Nicolae Iorga i este condamnat la ase luni detenie. n luna mai i se intenteaz nc un proces i este condamnat la zece ani munc silnic. n noaptea de 29-30 Noiembrie 1938 este asasinat de jandarmi mpreun cu Nicadorii i Decemvirii, n timp de erau transportai ctre Jilava.

OPERA:

Problema jidneasc n lumina tiinei (conferine, lucrri i referate susinute n cadrul Societii Studenilor n Drept la Universitatea din Iai). Iai, 1921 (n manuscris).

Cluza bunului Romn (n colaborare cu Ion Z. Codreanu i A. C. Cuza). Regulamentul de funcionare i organizare a Ligii Aprrii Naional-Cretine (L.A.N.C.). Martie 1923, Iai.

Scrisori studeneti din nchisoare (scrise n nchisoarea Vcreti). Editate la Iai, Martie 1925.

Autour de la Question des Bourses accordees par l'Etat francais aux Etudiants Roumains. Grenoble, 192(6)?

Pmntul Strmoesc. Anul I, Nr. 1, August 1927, Iai.

Generaia Nou. Conferin susinut la Centrul Studenesc din Bucureti, 20 Ianuarie 1929 (nepublicat).

Manifest. Iai, 1930.

Manifest. Bucureti, 1930.

Cuvntare la mesaj. Cmpulung Muscel, 1932.

O ruin. Manifest redactat pentru alegerile generale din Iulie 1932, Bucureti.

Crticica efului de Cuib (ediia original aprut n 4 numere sub forma de revist cu numele de Fascicola Legionarului ntre 9-21 Mai 1933). Bucureti, 1933.

Crticica efului de Cuib. Tipografia C. S. m. c., Bucureti, 1933. 128 pag.

Declaraie la Mesaj n Parlament. Bucureti, Noiembrie 1935.

Pentru Legionari, Vol. I. Editura Totul pentru ar, Sibiu, 1936. Tipografia Vestemean (tiprit sub ngrijirea profesorului Nicolae Petracu), reeditat dup 1989 la Gordian, Timioara, 1994

Memoriu (adresat regelui Carol al II-lea, oamenilor politici i rii), la 5 Noiembrie 1936.

Circulrile Cpitanului. Bucureti, 1937.

Amintiri de la Jilava. Editura Micrii Legionare, Bucureti, 1940.

Circulri, Scrisori, Sfaturi, Gnduri (ediie ngrijit de Vasile Iasinschi). Madrid, 1951, 93 pag.

Testamentul politic (convorbire cu legionarii) Consemnare facuta de prof. Constantin Stoicanescu, martor de fata la discutie(reprodus de Horia Sima in volumul "Doctrina Legionara", editura Miscarii Legionare, Madrid 1980, pag. 137-138) In Martie 1938 inainte de arestare si apoi asasinare la sediul din str. Gutemberg nr.3: Corneliu Zelea Codreanu: Sa presupunem ca se va abate asupra noastra prigoana mult mai crancena decat acelea prin care am trecut. Ce vei face d-ta camarade, singur, pierdut intr-un colt de tara, lipsit de orice contact cu sefii tai, alungati, azvarliti in inchisori, ucisi? Cum te vei descurca? Legionarul intrebat: Cum ati lamurit Dumneavoastra in Carticica sefului de cuib, nu ma voi incredinta decat propriei mele initiative si ma voi feri de sugestii straine. Corneliu Zelea Codreanu: Dar daca initiativa d-tale e menita sa aduca un mare rau Miscarii, o vei lua si de data aceasta?

Legionarul intrebat: Evident ca nu, Capitane. Ma voi stradui sa nu intreprind nici o actiune care ar putea sa dauneze interesului Miscarii si nici prestigiului ei. Corneliu Zelea Codreanu: Ai face o mare greseala, camarade, daca te-ai orienta numai dupa acest criteriu in activitatea d-tale. Legionarul intrebat: Cum, Capitane? Dar daca as lua initiativa care sa serveasca cu fidelitate liniei legionare, savarsesc o greseala? Cu ce-as putea gresi? Corneliu Zelea Codreanu: Nu te-ai gandit ca ceea ce este bun pentru Legiune poate fi rau pentru Neam? Oare Legiunea nu are o menire mai inalta? Nu reprezinta o mobilizare de forte pe linia Neamului? Legionarul intrebat: Aveti dreptate, Capitane. Initiativele mele vor trebui sa primeasca si aprobarea Neamului. Sa-i respecte si necesitatile lui de viata. Corneliu Zelea Codreanu: Da, pentru ca s-ar putea imagina o cale mai usoara, un drum mai ocolit, pe unde sa ne putem strecura, evitand marile responsabilitati nationale. Dar nici cu recunoasterea Natiunii ca indicator general al faptelor noastre n-ai ajuns in miezul adevarului. Persisti in greseala. Legionarul intrebat: Ce-as mai putea adauga? Caci de indata ce initiativa mea e buna si pentru Legiune si pentru Neam, ce s-ar mai opune in realizarea ei? Ce obiectiuni mi s-ar mai putea face? Corneliu Zelea Codreanu: Mai este o instanta care trebuie consultata: Dumnezeu. Caci o actiune poate fi buna pentru Legiune, buna pentru Neam, dar sa nu fie placuta lui Dumnezeu, sa tagaduiasca spiritul etern al Adevarului. Numai cand o initiativa a intrunit toata seria consimtamintelor incepand de la individ si pana la Dumnezeu, putem fi siguri de rodnicia ei.

In 1989 au avut loc pe teritoriul Romaniei niste "evenimente" care ulterior au dat nastere multor discutii , polemici s.a.m.d. De ce spun pe teritoriul Romaniei si nu "in Romania"?!...pai, dupa parerea, pe care sunt liber sa mi-o exprim, ceea ce s-a intamplat atunci in Romania a fost ceva pregatit cu atentie, ca o piesa de teatru care apoi a fost pusa in scena numai ca s-a intamplat ca si alti "regizori" sa fi "gandit" o astfel de piesa si sa vrea sa o puna in scena in acelasi timp ... e clar ca ce a iesit si, respectiv consecintele a ce a fost atunci se vad si azi...Dar scopul nu este de a da nastere unor discutii pe tema "evenimentelor" din '89, ci mai degraba "elitei" care s-a lansat atunci in "afaceri", ca sa spun asa. Dupa '89 se presupune ca Romania a intrat in randul statelor democrate sau cel putin ex-comuniste si in care se incearca, de 10 ani fara succes, instaurarea democratiei. Vom ajunge sa ne dorim sa fim din nou tara comunista daca vom continua sa ne alegem "conducatori democrati". Printr-un concurs de imprejurari si un foarte bun joc de scena anumite persoane au ajuns in fruntea statului roman, nu pentru ca ar fi fost competente, ci pentru ca ... asa au dorit acele persoane si, poate, au fost si interese externe ca Romania sa ramana in "urma", ca sa nu spun intuneric . Astfel ca in cei 10 ani de "economie de piata " s-au succedat x guverne, unde x tinde sa devina destul de mare, ceea ce denota un stat instabil politic, economic si

cum mai vreti dvs. Cu alte cuvinte avem niste lideri care nu au stofa de lideri si nici pregatire sau, poate, nu au interes. Nu trebuie sa trecem peste interesele statelor occidentale, peste atat de zvonitele interese "oculte", peste "complotul international", despre care se discuta la nivelul cetateanului de rand sau suntem atat de inapoiati incat nu stim sa ne conducem o tara atat de mica, desi ea ne poate oferi atat de multe . Acum viata politica e o mare mocirla in care se scalda o groaza de "licentiati", oameni scoliti pe alte meleaguri, dar care, mai nou, nu sunt in stare sa sustina invatamantul romanesc acum cand e mai mare nevoie de el ca oricand. Avem o "ceata", ca nu poate fi numita altfel, de guvernanti, buni de nimic, dar care conduc Romania prin noua metoda, foarte eficienta dealtfel pentru distrus economii, a "ordonantelor de urgenta". Poate ar trebui mentionat stilul in care se face privatizarea in Romania: ne vindem tara pe nimic. Deci cei din afara nu au decat sa vina si sa preia TOT, ca noi ca niste oi ne luam dupa "ceata" de hoti de la conducerea Romaniei si dam tot ce se poate da. Mai avem sa ne vindem doar sufletele, dar pe ei oricum nu-i intereseaza partea asta, mai ales ca nu prea ies bani, dar poate se gandesc sa darame bisericile si sa faca ... McDonald's ... Asa ca ROMANI, daca mai sunteti si daca mai simtiti, dati jos naparcile de la putere si omorati-le cu pietre ... la figurat ... Despre "elita politica" din Romania vom mai vorbi ... .... un roman revoltat .... Ciprian Zamfir

Ultimul cuvant al lui C.Z.Codreanu

Aveti in mainile dvs. nu viata mea, pe care o dau bucuros. Aveti in mainile dvs. onoarea intregului tineret al neamului romanesc. Cred in justitia militara a tarii mele. Or, am dovedit cu principii, fapte si martori ca nici nu ne-a trecut prin gand, niciodata, sa declansam un razboi civil. Dar nu numai atat; nici macar sa facem o tulburare cat de mica; primejdia de la rasarit pandindu-ne fiecare greseala, fiecare pas.

Corneliu Zelea Codreanu

Sub semnul Arhanghelului ("Buna Vestire", anul I, nr.100, din 27 iunie 1937, Nae Ionescu) Dintre toate miscarile care, de la razboi incoace - pentru a nu vorbi decat in stricta contemporaneitate - au incercat sa organizeze destinele natiei noastre, niciuna nu s-a asezat mai sigur in matca istoriei romanesti ca cea a tinerilor care stau sub ocrotirea

Arhanghelului cu sabia de foc. Este adevarat ca ei au norocul sa se ridice la viata comunitatii in momentul UNIC in care structura istoriei coincide in asa grad cu geniul rasei noastre incat e de ajuns sa fii cu adevarat roman pentru ca gestul tau sa creeze persepective imperiale. Dar cand te gandesti ca atatea asezari si formatiuni politice - cu o traditie "mare" si cu o experienta "bogata" - si-au ratat misiunea revolutionara si s-au impotmolit repede in apele statute care nu dau decat cel mult o perspectiva de broasca, trebuie sa incepi a intelege ca gestul rodnic al tanarului, dar, pentru asta, nu mai putin barbatului lor capitan trece dincolo de indemanare sau talent si devine rasfrangerea sigura a unui destin. Trebuie sa spun, aici si astazi, celor de varsta mea si, daca imi e ingaduit, si celor mai batrani decat mine - CA, PANA ACUM, MISCAREA ACEASTA NU A GRESIT NICIODATA. Destul ca sa ne faca sa intelegem ca pe tinerii acestia, care merg chiuind in lupta si in moarte, nimic nu-i abate din drumul lor; nici violenta, nici tradarea; nici linguseala, nici coruptia; nici ademenirea, nici prigoana. Caci nu merg pe drumul lor, ci pe drumul natiei, care e al mantuirii, pentru ca pe el strajuieste Dumnezeu. Iar celor mai indaratnici le voi spune ca a trecut momentul in care adeziunea noastra putea sa insemne izbanda si impotrivirea noastra - infrangerea. De intalnirea noastra cu tineretea legionara nu mai atarna decat bucuria de a fi vazut din vreme "lumina cea adevarata" si un apus fara fulgere. Caci, inca o data, victoria legionara inainteaza ca o necesitate de destin, iar a te impotrivi ei inseamna a lua istoria in raspar.

De ce cred in biruinta Miscarii Legionare...

"De ce cred in biruinta Miscarii Legionare" Raspunsul d-lui Mircea Eliade ("Buna Vestire", anul I, nr.244, din 17 decembrie 1937, Mircea Eliade) Dl. Mircea Eliade, membru al Societatii Scriitorilor Romani, a binevoit sa ne raspunda urmatoarele la ancheta ziarului nostru: "De ce cred in biruinta Miscarii Legionare": "Cred in destinul neamului romanesc - de aceea cred in biruinta Miscarii Legionare. Un neam care a dovedit uriase puteri de creatie, in toate nivelurile realitatii, nu poate naufragia la periferia istoriei, intr-o democratie balcanizata si intr-o catastrofa civila. Putine neamuri europene au fost inzestrate de Dumnezeu cu atatea virtuti ca neamul romanesc. Unitatea lingvistica este aproape un miracol(limba romana este singura limba romanica fara dialecte). Romanii au fost cei mai buni creatori de State din Sud-Estul Europei. Puterea de creatie spirituala a neamului nostru sta marturie in folclor, in arta populara, in sensibilitatea religioasa. Un neam harazit cu atatea virtuti - biologice, civile, spirituale - poate el pieri fara sa-si fi implinit marea sa misiune istorica? Poate neamul romanesc sa-si sfarseasca viata in cea mai trista descompunere pe care ar cunoaste-o istoria, suparat de mizerie si sifilis, cotropit de evrei si sfartecat de streini, demoralizat, tradat, vandut pentru cateva sute de milioane de lei? Oricat de mare ar fi vina parintilor nostri, pedeapsa ar fi prea neinduplecata. Nu pot crede ca neamul romanesc a rezistat o mie de ani, cu arma in mana, ca sa piara ca un las, astazi, imbatat de vorbe si alcool, imbecilizat de mizerie si paralizat de tradare. Cine nu se indoieste de destinul neamului nostru nu se poate indoi de biruinta Miscarii Legionare. Cred in aceasta biruinta, pentru ca, inainte de toate, cred in biruinta duhului crestin. O miscare izvorata si alimentata de spiritualitatea crestina, o revolutie spirituala care lupta, in primul rand, impotriva pacatului si nevredniciei, nu este o miscare politica. Ea este o revolutie crestina. Cuvantul Mantuitorului a fost inteles si trait in felurite chipuri, de catre toate neamurile crestine, de-a lungul istoriei. Dar niciodata un neam intreg n-a trait o revolutie crestina cu toata fiinta sa; niciodata cuvantul Mantuitorului n-a fost inteles ca o revolutie a fortelor sufletesti impotriva pacatelor slabiciunii carnii; niciodata un neam intreg nu si-a ales ca ideal de viata calugaria si ca mireasa - moartea. Astazi, lumea intreaga sta sub semnul revolutiei. Dar, in timp ce alte popoare traiesc aceasta revolutie in numele luptei de clasa si al primatului economic(comunismul) sau al Statului(fascismul), ori al rasei(hitlerismul) - Miscarea Legionara s-a nascut sub semnul Arhanghelului Mihail si va birui prin harul dumnezeiesc.

1999

Cei care vin in Legiune vin pentru ca se simt liberi. Instinctele lor de conservare, lasitatile care zac in sufletul fiecaruia, frica - toate acestea sunt infranate. Legionarul nu mai e robul determinismului si al instinctelor biologice. El stie ca <<n-are nici un sens>>, ca <<n-are nimic de castigat>> integrandu-se in Legiune. Dimpotriva, stie ca va fi lovit in <<interesele>> lui, ca viata va fi mai grea, ca poate va intra in temnite sau poate va da piept chiar cu moartea. Toate <<interesele>> si instinctele acestea, care <<determina>> viata fiecarui om, sunt infranate prin marele gest de libertate al aderarii la Miscarea Legionara. Se poate spune, fara urma de paradox, ca singurii oameni care cunosc si traiesc libertatea sunt astazi, in Romania, legionarii. Cei care nu cunosc Legiunea, ca si cei care lupta impotriva ei, continua sa vorbeasca despre <<dictatura>> si se mira ca tinerii intelectuali adera cu atata spontaneitate la o miscare <<fascista>>, in care <<personalitatea>> este strivita si libertatea - suprimata. Am avut prilejul sa ma ocup altadata de subita admiratie a oamenilor nostri politici pentru <<personalitate>>, de teama lor ca in Romania nu se vor mai putea ridica <<personalitatile>>. Ii intrebam atunci cate <<personalitati>> a creat regimul libertatii democratice. Unde sunt? Care sunt? Si mai intrebam ce-au facut politicienii nostri pentru oamenii cu adevarat <<personalitate>> care au iesit la lumina prin munca, geniul sau talentul lor si au fost osanditi la o viata de mediocritate si jertfa. Ce-au facut politicienii nostri, din toate partidele, pentru un Lucian Blaga, un Aron Cotrus, un Camil Petrescu, un Perpessicius si altii? Ce-au facut politicienii pentru generatia tanara de carturari, artisti, tehnicieni si ganditori? Care este tanarul cu <<personalitate>> pe care l-a descoperit vreun partid politic si l-a pus la locul pe care-l merita, i-a dat putinta sa-si fructifice inteligenta sau talentul pentru binele obstesc? Eu stiu ca au fost <<descoperiti>> o suma de afaceristi precoci, secretari <<inteligenti>> si lichele domestice, cu care s-au <<intinerit>> cadrele partidelor. Apologetii acestia de ultima ora ai <<personalitatii>> sunt tot atat de ridicoli pe cat sunt de ipocriti. Le aminteam cu alt prilej ca, in cele mai disciplinate si mai severe ordine calugaresti catolice, s-au putut inalta totusi destule personalitati.

Un Thomas din Aquino nu seamana cu un Francis din Assisi, un Bonaventura cu un Francois de Salle. Personalitatea creste si rodeste pretutindeni si, cu cat e mai severa disciplina, cu atat <<personalitatea>> se defineste mai precis. Disciplina nu e totuna cu <<dictatura>>, cum lasa a sentelege ponegritorii Legiunii. Disciplina creste si promoveaza personalitatile pentru ca orice act de ascultare poate fi un act de comanda asupra ta insuti, asupra vietii biologice, care incearca sa te mentina in evaziv, in comoditate, in caldicel. Disciplina te intareste pe tine, iti faureste personalitatea. De aceea, cavalerii medievali si feudali au fost atat de liberi si de darji; pentru ca De aceea, in timp ce toate revolutiile contemporane sunt politice, revolutia jurasera credinta( <<Fides>>, <<Trust>>, <<Treve>>) unui sefCred in legionara este spirituala si crestina. In timp ce toate revolutiile contemporane biruinta Miscarii Legionare pentru ca cred in dragoste. Dragostea singura au ca scop cucerirea puterii de catre o clasa sociala sau de catre un om preface bestia in om, inlocuind instinctele prin libertate. <<Dillige et quod vis revolutia legionara are drept tinta suprema mantuirea neamului, impacarea fac>>, spunea Fericitul Augustin: <<Iubeste si fa ce vrei!>>. Cel care iubeste neamului romanesc cu Dumnezeu, cum a spus Capitanul. cu adevarat e liber. Dar dragostea transfigureaza pe om si libertatea pe care si-o dobandeste insul iubind nu va stanjeni pe nimeni, nu va face sa sufere De aceea, sensul Miscarii Legionare se deosebeste de tot ce s-a facut pana pe nimeni. Legionarii nu sunt numai camarazi, sunt frati. Si este atat de astazi in istorie si biruinta legionara va aduce dupa sine nu numai restaurarea puternic valul de dragoste pe care il duc pretutindeni cu ei legionarii incat, virtutilor neamului nostru, o Romanie vrednica, demna si puternica - ci va crea daca n-ar fi decat el singur, si tot ar trebui sa nadajduim in invierea neamului un om nou, corespunzator unui nou tip de viata europeana. Omul nou nu s-a romanesc, adica in biruinta Miscarii Legionare. Cred in destinul neamului nascut niciodata dintr-o miscare politica - ci intotdeauna dintr-o revolutie nostru; cred in revolutia crestina a omului nou; cred in libertate, in spirituala, dintr-o vasta prefacere launtrica. Asa s-a nascut omul nou al personalitate si in dragoste. De aceea cred in biruinta Miscarii Legionare, intrCrestinismului, al Renasterii etc. - dintr-un desavarsit primat al spiritului o Romanie mandra si puternica, intr-un stil nou de viata, care va transforma impotriva temporalului, dintr-o biruinta a duhului impotriva carnii. Omul nou se in valori spirituale de universala circulatie bogatiile sufletului romanesc". naste printr-o adevarata traire si fructificare a libertatii. Cred in biruinta Miscarii Legionare pentru ca cred in libertate, in puterea sufleteasca impotriva determinismului biologic si economic.

CUM A FOST ASASINAT CORNELIU ZELEA CODREANU

(declaratiile plutonierului Srbu) "Buna Vestire", 9-11-1940
"...n zorii zilei (n.n. 29/30 Nov. 1938) am pornit spre Rmnicul Srat. Ajunsi la nchisoare, am fost bgati toti jandarmii ntr'o celul, unde maiorii Dinulescu si Macoveanu ne-au dat instructii asupra modului cum avem s executm pe legionari. Punnd n genunchi pe soferul masinii, i-a aruncat un streang dup gt pela spate, artnd ct de usor se poate executa astfel. Totul a fost gata n cteva minute. Jandarmii au iesit apoi unul cte unul afar, n curtea inchisorii si fiecruia i s'a dat n seam un legionar. Mie mi-a dat unul mai voinic, mai nalt. Am aflat mai trziu c acesta era Cpitanul, Corneliu Codreanu. I-am dus apoi n masini. Aici, legionarul era legat cu minile de banc la spate, iar picioarele pe partea de jos a bncii din fat, n asa fel ca s nu se poat misca nici ntr'o parte, nici n alta. Asa au fost legati 10 legionari ntr'o masina si 4 in alta. Eu am fost n prima masin, n cea cu 10 legionari, n spatele Cpitanului si fiecare jandarm era asezat n spatele legionarului ce-i fusese ncredintat. n mini aveam streangurile. Am pornit. n masina mea mai era maiorul Dinulescu, iar n cealalt maiorul Macoveanu. Era o tcere de mormnt cci n'aveam voe s vorbim ntre noi si nici legionarii ntre ei. Ajunsi n dreptul pdurii Tncbesti, maiorul Dinulescu, care stabilise cu noi, printr'un cod de semnale, momentul executiei, a aprins la un moment dat lanterna, stingnd-o si aprinznd-o de trei ori. Era momentul executiei, dar nu stiu dece nu am executat nici unul. Atunci maiorul Dinulescu a oprit masina, s'a dat jos si s'a dus la masina din spate. Aici, maiorul Macoveanu fusese mai autoritar. Legionarii erau executati. Capitanul si-a ntors putin capul ctre mine si mi-a soptit: "Camarade, d-mi voe s le vorbesc camarazilor mei!". Dar, n aceiasi clip, mai nainte ca el s fi terminat rugmintea, maiorul Dinulescu a pus piciorul pe scara masinii si psind nuntru cu revolverul n mn a rostit printre dinti: "Executarea!". La aceasta, jandarmii au aruncat streangurile... A fost un muget si un horcit, ntrerupt din adncul fiintei lor, apoi o liniste de mormnt. Cu perdelele trase, masinile si-au continuat drumul pn la Jilava... Cnd am ajuns, era orele 7 dimineata. Aici ne asteptau: colonelul Zeciu, Dan Pascu, comandantul nchisorii, colonelul Gherovici, medicul legist Lt. Col. Ionescu si altii. Groapa era fcut. Trasi din masin, legionarii au fost asezati cu fata n jos si mpuscati n spate, pentru a se simula astfel mpuscarea pe la spate n timpul evadrii de sub escort. Apoi au fost aruncati n groapa comun..."

"CORNELIU ZELEA CODREANU:"

(1899-1938)

"PREZENT!"