codreanu.

ro

1 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

CRONOLOGIE PRIVIND ISTORIA MISCARII LEGIONARE

Aparuta n Almanahul "Cuvntul" din 1941
1919
n luna Octombrie 1919, Corneliu Zelea Codreanu se nscrie la Facultatea de Drept a Universitatii din
Iasi.
De la 15 Octombrie 1919 pna la 1 Septembrie 1920, Corneliu Zelea Codreanu a fost pedagog la
Scoala de Arte si Meserii din Iasi.
1920
La 9 Februarie 1920, apare ziarul "Garda Constiintei Nationale" de la Iasi. n acest ziar se publica
"Crezul socialismului national-crestin", alcatuit de Corneliu Codreanu si Constantin Pancu.
La nceputul lui Martie 1920, lucratorii comunisti din Iasi, facnd o greva si arbornd steagul rosu la
Atelierele Nicolina, Capitanul izbuteste sa potoleasca greva si, facnd o manifestatie nationalista,
rupe steagul rosu arbornd tricolorul.
n zilele de 4, 5 si 6 Septembrie 1920 are loc, la Cluj, primul congres al studentilor din Romnia
ntregita. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenti nationalisti, izbuteste sa impuna congresului
hotarrea de eliminare a evreilor din organizatiile studentesti.
Lupta mpotriva ateismului: n Noiembrie 1920, profesorii Universitatii din Iasi hotarnd deschiderea
Universitatii fara serviciu divin, Corneliu Codreanu se mpotriveste cu un grup de studenti. La 5
Noiembrie, Corneliu Codreanu dimpreuna cu Vladimir Frimu baricadeaza intrarile si nchid
Universitatea. Comunistii ncearca o contraactiune care este nfrnta. Universitatea se deschide mai
trziu cu serviciu divin.
1922
La 1 Aprilie 1922, apare n Bucuresti revista bilunara "Apararea Nationala" sub conducerea
profesorilor A.C. Cuza si N.C. Paulescu, si avnd ca administrator pe Fanica Anastasescu. Revista
avea un caracter doctrinar.
La 20 Mai 1922, Corneliu Codreanu desfiinteaza Centrul Studentesc din Iasi si nfiinteaza Asociatia
Studentilor Crestini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreuna cu un grup de 45 studenti,
semneaza la Iasi Angajamentul de onoare de a lupta mpotriva cotropirii evreiesti si pentru
nstapnirea romnismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghica, Ilie Grneata, Ion Blanaru, A.
Ibraileanu, Gr. Mihuta, Vladimir Frimu si C. Ghica.
10 Decembrie 1922: delegatii centrelor si societatilor studentesti din tara se ntrunesc n congres n
marele amfiteatru al Facultatii de Medicina din Bucuresti. Se da semnalul de lupta al miscarilor
studentesti. Se alcatuieste o motiune prin care se cere numerus clausus pentru evrei n universitati
si se vestejeste actiunea politica a democratiei francmasonice. Manifestatia pe strazile Capitalei tine
pna dupa miezul noptii. n cartierul Vacaresti au loc conflicte sngeroase cu evreii. Jandarmii trag
focuri de arma. Cad raniti.
Tot atunci se hotaraste ca 10 Decembrie sa fie declarata sarbatoare oficiala a studentimii.
La 22 August 1923, Corneliu Codreanu s-a nchinat n strada, portile Mitropoliei din Iasi fiind nchise
conducatorilor miscarilor studentesti.
La 17 Septembrie 1923, are loc la Cmpulung (Bucovina) congresul L.A.N.C. organizat de Corneliu
Codreanu.
n Octombrie 1923, la Iasi, n casa Butnaru (str. Savescu), Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie
Grneata, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu si altii au pus la cale un complot pentru pedepsirea

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

2 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

ministrilor care au dat drepturi politice evreilor, alcatuind o noua Constitutie.

8 Octombrie 1923: Complotul din Dealul Spirii. Conducatorii Miscarilor Studentesti, dimpreuna cu
Corneliu Codreanu, tin o consfatuire n casele lui Nicolae Dragos din str. 13 Septembrie nr. 41,
Bucuresti. Se hotaraste mpuscarea politicienilor tradatori si a plutocratilor evrei. Sunt arestati si
depusi la nchisoarea Vacaresti: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Grneata, Tudose Popescu,
Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragos,
dr. C. Danulescu, Ion Zelea Codreanu.
Fratiile de Cruce au luat fiinta, la 8 Noiembrie 1923, n nchisoarea Vacaresti, prin hotarrea lui
Corneliu Codreanu. "Fratia de Cruce este un corp de elita al tinerimii avnd ca scop suprem de a
crea buni ostasi Romniei de mine", spunea Corneliu Codreanu.
1924
La 28 Martie 1924, n nchisoarea Vacaresti, Ion I. Mota mpusca pe studentul Vernichescu,
pedepsind astfel tradarea.
La 6 Mai 1924, n casele doamnei Constanta Ghica din Iasi (str. Carol 23), Capitanul hotaraste
ridicarea Caminului Cultural Crestin.
La 8 Mai 1924, Corneliu Codreanu ntemeiaza la Ungheni prima Tabara de Munca din Romnia si din
Europa, ncepnd lucrul cu 26 de tineri.
La 21 Mai 1924, se judeca n Bucuresti procesul maiorului Bagulescu, nscenat de mafia liberala.
Maiorul Bagulescu fusese nchis la Jilava unde si facuse sarbatorile Pastelui.
La 31 Mai 1924, Corneliu Codreanu si 50 de tineri, pe cnd lucrau la o tabara legionara, la o
gradinarie din Iasi, sunt arestati de politie si schingiuiti de politaiul Manciu.
La 3 si 5 Iunie 1924, se tin la Iasi ntrunirile de protestare contra nelegiuirilor politaiului Manciu. Tin
cuvntari profesorii C. Sumuleanu, A.C. Cuza si altii.
La 10 August 1924, Corneliu Codreanu se logodeste cu domnisoara Elena Ilinoiu.
La 26 Septembrie 1924, se judeca la Bucuresti procesul lui Ion I. Mota care mpuscase, n
nchisoarea Vacaresti, pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel tradarea complotului din Dealul
Spirii. Ion I. Mota este achitat la orele 3 dimineata.
La 25 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu fiind atacat chiar n timpul sedintei, pe cnd pleda ca
avocat n procesul studentului Comrzan, de la Judecatoria ocolului II din Iasi, l mpusca pe politaiul
Manciu. Corneliu Codreanu este arestat si, a doua zi, sunt arestati si Ion I. Mota, Ilie Grneata,
Tudose Popescu, Radu Mironovici. Corneliu Codreanu si face nchisoarea la Galata.
La 27 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu este adus la Tribunalul din Iasi cu catuse la mini, pentru
confirmarea mandatului de arestare.
La 29 Noiembrie 1924, Ion I. Mota trimite din nchisoarea Galata un memoriu regelui Ferdinand.
1925
n luna Februarie 1925, Capitanul este transportat de la nchisoarea Galata, din Iasi, unde statuse
ncarcerat la un regim sever de la 25 Octombrie 1924, si transportat la Focsani, pentru judecarea
procesului mpuscarii lui Manciu.
La nceputul lui Martie 1925, Fanica Anastasescu si Andrei C. Ionescu ntemeiaza n Bucuresti primele
Fratii de Cruce.
La 20 Mai 1925, ncepe la Turnu Severin judecarea procesului lui Corneliu Codreanu pentru
mpuscarea politaiului Manciu. La 26 Mai, Corneliu Codreanu este achitat.
Dupa procesul de la Turnu Severin, Corneliu Codreanu vine n Bucuresti. Despre acest moment

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

3 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

politic, Corneliu Codreanu va scrie urmatoarele: "Cred ca erau peste 50.000 de oameni, cuprinsi de
un entuziasm caruia nu-i putea sta nimic n cale. A vorbit profesorul Cuza. Am vorbit si eu. De altfel
n toata tara era un curent nationalist asa de puternic nct ar fi putut conduce L.A.N.C. la
guvernarea tarii. Treceau nefolosite, n acele zile, cele mai mari momente politice ale acestei
miscari, cu care ea nu se va mai ntlni niciodata. Profesorul Cuza n-a stiut sa valorifice un mare
moment tactic cu care att de rar se ntlnesc miscarile politice. Pentru orice observator obiectiv,
cunoscator al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a fost pecetluita din acel moment".(Pentru Legionari,
p.251).
La 14 Iunie 1925, Corneliu Codreanu se casatoreste, la Focsani, cu Elena Ilinoiu. "Erau de fata intre
80-100.000 de oameni", spune Corneliu Codreanu (Pentru Legionari, p.255).
La 10 August 1925, Corneliu Codreanu boteaza, n judetul Putna, 100 de copii cu numele Corneliu.
La 13 Septembrie 1925, Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a Caminului Cultural Crestin din
Iasi, cladit cu bratele tineretului legionar pe locul donat de inginerul Bejan (Rpa Galbena).
1926
n luna Mai 1926, Corneliu Codreanu candideaza la alegerile generale din judetul Putna.
1927
La 18 Mai 1927, Capitanul se rentoarce n tara, dupa ce facuse o calatorie de studii la Grenoble,
ntovarasit de Ion I. Mota, si rencepe reorganizarea miscarii nationaliste care era farmitata.
La 15 Iunie 1927, Ion I. Mota si sustine teza n stiinte juridice la Universitatea din Grenoble, avnd
subiectul La securit juridique dans la Societ de Nations.
La 24 Iunie 1927, se ntemeiaza la Iasi, n str. Florilor 26, Legiunea Arhanghelului Mihail sub
conducerea lui Corneliu Codreanu.
La 1 Iulie 1927, se cimenteaza cel dinti legamnt al legionarilor la Focsani, Bucuresti, Cluj si
Cmpulung.
La 10 Iulie 1927, se tine la Mnastirea Neamtului Congresul Conducatorilor Miscarilor Studentesti.
Corneliu Codreanu, cu sprijinul lui Fanica Anastasescu, impune punctul de vedere al Legiunii
Arhanghelului Mihail.
La 1 August 1927, apare nr.1 din revista bilunara "Pamntul Stramosesc", organ al Legiunii
Arhanghelului Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, avnd sediul la Iasi, la Caminul
Cultural Crestin.
La 18 August 1927, Ion I. Mota se casatoreste cu domnisoara Iridenta Codreanu.
La 15 Septembrie 1927, Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Grneata, Corneliu Georgescu, Radu
Mironovici publica n revista "Pamntul Stramosesc" principiile de organizare a Legiunii Arhanghelului
Mihail.
Andrei C. Ionescu, fiind nsarcinat de Capitan cu organizarea Legiunii Arhanghelului Mihail n
Bucuresti, ntemeiaza, sub conducerea lui, primul cuib legionar, n Capitala, n luna Octombrie 1927.
Din acest cuib faceau parte, chiar de la ntemeierea lui: Horia Sima, Ion Belgea, Iordache Nicoara,
dr. Iosif Dumitriu si altii. Primele sedinte s-au tinut la Caminul studentesc Sf. Voievozi din Bucuresti.
La 15 Octombrie 1927, s-a ncheiat batalia Legiunii, de o luna si jumatate, revista "Pamntul
Stramosesc" avnd 2586 de abonati.
La 8 Noiembrie 1927, la Iasi, legionarii depun primul juramnt pentru a lupta n cadrele Legiunii
Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Grneata, Corneliu Georgescu, Radu
Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu,
Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghita Antonescu, Emil Eremeiu, Ion
Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa Butnaru, Budoiu, I. Tanasache, Stefan Budici,

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

4 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

Traian Cotiga. Acestora li se ncredinteaza Sacusorul cu Pamnt.

8 Noiembrie, ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril este declarata sarbatoare oficiala a Miscarii
Legionare.
n Decembrie 1927 se tine, la Oradea Mare, Congresul U.N.S.C.R.
1928
La 10 Decembrie 1928, profesorul Gavanescul primeste de Corneliu Codreanu Sacusorul cu Pamnt.
1929
n zilele de 3 si 4 ianuarie 1929, n casele generalului Tarnovschi (str. Asachi nr.2 Iasi), Capitanul a
tinut prima adunare a sefilor de cuib din toata tara.
La 4 ianuarie 1929, se ntemeiaza Senatul Legiunii, alcatuit din: Hristache Solomon, general dr.
Macridescu, general Ion Tarnovshi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru si profesorul
Traian Braileanu.
La 20 Ianuarie 1929, Capitanul tine o conferinta la Centrul Studentesc Bucuresti, vorbind despre
Generatia Noua.
La 14, 15 si 16 Septembrie 1929, are loc la Mnastirea Putna, sub presedintia lui Andrei C. Ionescu,
Congresul Asociatiei Studentesti Crestine "Stefan cel Mare". Acesta este al doilea congres al
studentimii romne la Putna, primul fiind acela din anul 1871 organizat de Iacob Negruzzi, Mihai
Eminescu si Ion Slavici. Capitanul este nasul drapelului cu zvastica al asociatiei. Capitanul tine o
cuvntare n care termina cu ndrumarea: "cartea si carabina". Profesorul Traian Braileanu rosteste o
cuvntare despre problema dictaturii.
n Noiembrie 1929, Andrei C. Ionescu este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti. Spiritul
legionar domina miscarea studenteasca la Bucuresti.
La 10 Decembrie 1929, se inaugureaza, n Bucuresti, Biserica studenteasca Sf. Anton (Curtea
Veche). Vorbesc: preotul N. Georgescu-Edineti, duhovnicul studentimii si Andrei C. Ionescu,
presedintele Centrului Studentesc Bucuresti.
La 1, 2 si 3 Decembrie 1929, are loc la Craiova Congresul U.N.S.C.R. Cu acest prilej Andrei C.
Ionescu face un amanuntit istoric al miscarilor studentesti dominate de nsufletirea Capitanului.
Dupa congres, legionarii defileaza ntr-un grup compact, n uniforme si costume nationale, sub
comanda lui Ion Banea.
La 15 Decembrie 1929, are loc, n trgul Beresti (jud. Covurlui), prima ntrunire publica legionara
organizata de Corneliu Codreanu. n zilele urmatoare, Capitanul va face marsul pe Valea Horincii,
dupa Focsani, "al doilea stlp al Miscarii Legionare".
De la 23 la 27 Decembrie 1929, are loc Marsul de propaganda legionara al lui Corneliu Codreanu la
Ludosul de Mures.
1930
La 26 Ianuarie 1930 si n zilele urmatoare are loc marsul de propaganda legionara al lui Corneliu
Codreanu, n Basarabia.
La 26 Ianuarie 1930, profesorul Traian Braileanu tine o conferinta n Bucuresti cimentnd ideologia
Miscarii Legionare.
La 25 Martie 1930, are loc n sala Societatii Tinerimea Romna din Bucuresti ntrunirea de alarma
pentru strpirea comunismului. S-au adus placarde si a fost una dintre impunatoarele manifestatiuni
comandate de Corneliu Codreanu.

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

5 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

La 10 Aprilie 1930, au loc n Bucuresti ciocniri sngeroase ntre invalizii de razboi si jandarmerie sub
guvernul taranist. Studentimea participa la manifestatie alaturi de invalizi, si la 11 Aprilie are loc
ntrunirea de protestare a studentimii de la Societatea Tinerimea Romna. Cu acest prilej, a fost
arestat un grup de studenti n frunte cu dr. Gheorghe Srbulescu. Capitanul se nscrie ca prim
aparator n procesul intentat studentilor arestati.
La 12 Aprilie 1930, Capitanul convoaca n Bucuresti o ntrunire a tinerimii romne din toate
societatile si gruparile politice, punnd bazele Garzii de Fier n Capitala.
La 24 Iunie 1930, legionarii organizeaza prima cheta n Bucuresti, adunndu-se suma se 31456 lei.
Tot atunci se cumpara primele trompete folosite n marsul legionar din Bucovina.
n Iulie 1930, tnarul Beza mpusca pe ministrul Constantin Angelescu. Corneliu Codreanu, aparnd
pe Beza, este arestat, pentru ca, mai trziu, Beza sa comploteze contra Capitanului.
La 20 Iulie 1930, trebuia sa se faca marsul n Basarabia hotart de Corneliu Codreanu. Guvernul l
interzice, si Capitanul publica "Un apel si un avertisment".
La 1, 2 si 3 Decembrie 1930, se tine, la Braila, Congresul U.N.S.C.R. Rostesc cuvntari: Ion Belgea,
Traian Cotiga, Ion Banea, Andrei C. Ionescu si Ilie Grneata.
La 8 Noiembrie 1930, se inaugureaza n Bucuresti, Calea Victoriei nr.40, primul sediu al Garzii de
Fier.
1931
La 11 Ianuarie 1931, Ion Mihalache dizolva Garda de Fier. n Ianuarie 1931 Corneliu Codreanu este
arestat. Legionarii ntaresc lupta. Printre ei se remarca: Ion Belgea, Andrei Ionescu, Fanica
Anastasescu, Iordache Nicoara, Doru Belimace, Horia Sima, Victor Chirulescu, Traian Cotiga, Nicolae
Patrascu, Iancu Caranica si Virgil Radulescu.
La 27 Februarie 1931, se judeca procesul lui Corneliu Codreanu si al Garzii de Fier dupa dizolvarea
hotarta de Ion Mihalache. Acuzatii, dupa cteva zile de "deliberare", sunt achitati.
La 6 Martie 1931, Traian Cotiga este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti.
La 26 Martie 1931, se judeca la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu si al dizolvarii Garzii
de Fier. Capitanul este achitat n unanimitate dupa 87 de zile de nchisoare.
La 31 Martie 1931, se respinge apelul n procesul lui Corneliu Codreanu si cei "sase" sunt eliberati
din nchisoare.
La 1 Iunie 1931, se fac alegeri generale pentru Camera. Garda de Fier depune liste n 17 judete si
obtine 34.000 de voturi, dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu.
La 31 August 1931, se fac alegeri partiale n judetul Neamt. Corneliu Codreanu candideaza si obtine
11.300 voturi, fiind ales deputat.
La 3 Decembrie 1931, Capitanul si rosteste discursul de raspuns la Mesaj n Camera Deputatilor.
1932
n luna Mai 1932, Garda de Fier este dizolvata pentru a doua oara de guvernul Iorga-Argetoianu. Se
fac arestari, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu este mpiedicat sa vorbeasca si sa se apere n
Parlament.
La 17 Aprilie 1932, Ion Zelea Codreanu candideaza la alegerile partiale din judetul Tutova. Se da o
lupta apriga la care participa Caratanase, Doru Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu, Andrei C.
Ionescu si Senatul Legiunii. Obtinnd 5.600 voturi, Ion Zelea Codreanu este ales deputat.
n luna Iulie 1932, se fac alegeri generale si Corneliu Codreanu, ntr-o noapte, singur, hotaraste
depunerea candidaturilor n 36 judete. Rezultatul: Garda de Fier obtine 70.000 voturi, ceea ce

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

6 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

nsemna 5 locuri n Parlament.

La 20 Octombrie 1932 apare n Bucuresti revista "Axa".
Un manunchi de tineri intelectuali intra n Miscarea Legionara si din ei se vor selectiona cei mai
destoinici gazetari: Mihail Polihroniade, Vladimir Dumitrescu, Vasile Marin, prof. Vasile Cristescu,
precum si pictorii Basarab si Zlotescu si poetul Radu Gyr.
La 10 decembrie 1932, Corneliu Codreanu nfiinteaza prin ordin de zi gradul de comandant legionar
si nainteaza n acest grad, prima promotie de legionari, pe urmatorii: Ion Banea, Ion Belgea, Ion
Blanaru, preot Dumitrescu Ion, Andrei C. Ionescu, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Traian Cotiga si
Tanase Antohi.
1933
La 24 Ianuarie 1933, din ordinul Capitanului, legionarii din Bucuresti si studentii depun o cruce la
Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Solemnitatea, facuta mpotriva vointei guvernului,
este nsufletita de preotul Georgescu-Edineti.
La 16 Februarie 1933, Corneliu Codreanu, vorbind n parlament, ia apararea muncitorilor de la
Atelierele Grivita, maltratati si omorti de guvernul taranist.
n primele zile ale lunii Mai 1933, se alcatuieste Echipa Mortii formata din: preot Ion Dumitrescu,
Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petre Totu, Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu,
Rusu Cristofor, Adochitei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozntan, Gogu Serafim, Isac Mihai, Papuc si
Radoi. Ei strabat tara n marsuri si cntece, facnd propaganda Miscarii Legionare.
Carticica sefului de cuib, ca sa se poata tipari nlaturnd rigorile cenzurii, a aparut sub forma de
publicatie bisaptamnala, sub titlul Fascicola Legionarului, n 4 numere, de la 9 la 21 Mai 1933.
La 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se aduna la Visani pentru a construi un dig care sa opreasca
revarsarile de ape ale rului Buzau. Jandarmii, din ordinul lui Armand Calinescu, opresc aceasta
mareata nfaptuire, maltratnd si arestnd pe legionari.
La 20 Iulie 1933, Corneliu Codreanu publica n ziarul "Calendarul" o scrisoare adresata primuluiministru Al. Vaida Voevod, aratnd nedreptatea facuta prin mpiedicarea construirii digului de la
Visani.
La 4 August 1933, ncepe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucurestii Noi.
n Noiembrie 1933, Capitanul face o Declaratie la Mesaj n Camera Deputatilor.
La 23 Noiembrie 1933, studentul legionar Virgil Teodorescu este asasinat, la Constanta, de jandarmi,
pe cnd lipea afise.
Legionarul Nita Constantin este asasinat n ziua de 28 Noiembrie 1933.
n noaptea de 9 catre 10 Decembrie 1933, I.G. Duca dizolva Garda de Fier si agentii politiei
devasteaza sediile Miscarii Legionare, fac arestari si maltrateaza pe legionari: Garda de Fier
depusese candidaturi n toate judetele, dar prin aceasta dizolvare era mpiedicata de a se prezenta
la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933.
Legionarul Nicolae Balanoiu este asasinat de politie, din ordinul liberalilor, la 9 Decembrie 1933.
Numerosi legionari sunt arestati si ncarcerati la nchisoarea Jilava. Arestari numeroase se fac n
toata tara si ele vor continua si n primele luni ale anului urmator.
La 23 Decembrie 1933, apare numarul 24 din revista "Axa" si ultimul, tiparit mpotriva vointei
guvernului si n care se facea o ancheta printre scriitori asupra dizolvarii Garzii de Fier. Numarul
acesta a fost tiparit prin ngrijirea lui Ion Belgea, Fanica Anastasescu si Nicolae Andries, care sunt
arestati la nceputul lunii Februarie 1934, dimpreuna cu dr. Nicolae Rosu care este dat n judecata
pentru colaborare la acest numar.

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

7 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

n ziarul "Cuvntul", de la 24 Decembrie 1933, apare Memoriul a 39 de legionari detinuti la Jilava si

care, din ziua de 21 Decembrie, se aflau n greva foamei. Tot n acest numar apare scrisoarea lui
Corneliu Codreanu Un cuvnt n chestiunea dizolvarii Garzii de Fier, n care I.G. Duca, Nicolae
Titulescu, Victor Iamandi, generalul Dumitrescu comandantul jandarmilor si Cristescu directorul
Sigurantei sunt facuti responsabili de arestarea si omorrea legionarilor.
n seara zilei de 29 Decembrie 1933, pe peronul garii Sinaia, legionarii Nicolae Constantinescu, Ion
Caranica si Doru Belimace mpusca pe primul-ministru I.G. Duca, pedepsind astfel pe autorul
material al dizolvarii Garzii de Fier si al asasinarii legionarilor.
La 29 Decembrie 1933, seara, a fost asasinat de politia din Bucuresti si legionarul Sterie Ciumetti din
ordinul lui Victor Iamandi.
1934
Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat, n ziua de 12 Ianuarie 1934, pentru credinta n opera
Capitanului.
La 2 Ianuarie 1934, profesorul Nae Ionescu este arestat la Sinaia, dat n judecata si tinut arestat
pana la 7 Februarie 1934 cnd este pus n libertate, dar n seara aceleiasi zile este rearestat si
mentinut la Consiliul de Razboi pna la 15 Martie 1934.
La 5 Aprilie 1934, se termina judecarea procesului pedepsirii lui I.G. Duca. Tribunalul militar
condamna pe Nicadori la munca silnica pe viata. Totodata erau dati n judecata Emil Siancu,
aparatorul motilor. Se da un verdict de achitare.
La 25 Noiembrie 1934, reapare "Cuvntul Studentesc" legionar, presedinte al U.N.S.C.R fiind Traian
Cotiga si presedinte al C.S.B. Gheorghe Furdui.
Prin circulara de la 1 Decembrie 1934, Capitanul proclama ziua de 10 decembrie ziua suferintei
legionare.
La 17 decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux (Elvetia). Ion I. Mota propune o
motiune n chestiunea evreiasca si congresul, n unanimitate, hotaraste sa combata actiunea
distructiva a evreilor. Tot n aceeasi zi, la ndemnul lui N. Titulescu, politia elvetiana aresteaza pe Ion
Mota si i perchezitioneaza locuinta. Ion I. Mota trimite o scrisoare lui N. Titulescu n care l acuza de
aceasta tradare si ncheie astfel:" Romnia de mine, a noastra, a tinerilor, care se va nstapni cu
siguranta, si n curnd, va sti sa spele toate aceste ofense de pe obrazul tarii".
1935
La 1 Ianuarie 1935, Capitanul semneaza circulara catre legionarii din ntreaga tara, facnd bilantul
anului precedent: 18.000 de arestari, cu 18.000 de case calcate de barbari si umplute de snge
nevinovat; 300 de bolnavi n nchisori, 16 morti si 3 nmormntati de vii sub pamnt, si ncheie
astfel:" nainte, dragi legionari! Fiti mndri de tot ce-a fost n anul acesta greu si pasiti cu nesfrsita
ncredere n anul care vine".
n Aprilie 1935, se ntemeiaza "Asociatia Generatiei Miscarii Studentesti de la 1922" sub presedintia
lui Ion I. Mota.
n Aprilie 1935, generalul Gh. Cantacuzino tipareste un manifest n limbile romna si franceza n care
arata ca, desi nascut si crescut n Franta, nu vede alta solutie dect a unei ntelegeri ntre Germania,
Italia si Franta care sa se mpotriveasca actiunii iudeo-francmasonice a Societatii Natiunilor.
n zilele de 17 si 19 Aprilie 1935, are loc la Craiova Congresul Studentilor Romni Crestini,
presedinte fiind Traian Cotiga. Ion I. Mota este proclamat presedinte al U.N.S.C.R.
La 31 Mai 1935, moare pe cmpul de onoare al Miscarii Legionare Hristache Solomon.
La 5 Iunie 1935, Corneliu Codreanu nfiinteaza Partidul Totul pentru Tara.
n Tabara de munca de la Dragasani legionarii au lucrat de la 13 Iunie, pna la 14 August 1935,

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

8 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

fabricnd 100.000 de caramizi destinate zidirii catedralei din acel oras.

Din Iunie pna n Octombrie 1935, legionarii din Giurgiu si-au construit cladirea destinata sediului
Miscarii Legionare.
De la 30 Iunie pna la 15 Septembrie 1935, legionarii au lucrat caramizi si au cladit Mnastirea
Izbuc (jud. Bihor).
De la 1 Iulie pana la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga (jud. Lapusna) la temelia unei
mnastiri.
La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie pana la 10 Octombrie 1935, legionarii au cladit o biserica.
Tabara de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabara de munca a anului 1935. Acolo au lucrat, de
la 5 Iulie pna la 10 Septembrie, 800 de legionari n prezenta Capitanului, construind 7 cabane, 1
kilometru de sosea, terase, drum de automobile, 3 fntni, au consolidat malurile, au facut canale
pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.
De la 8 Iulie pna la 15 Septembrie 1935, legionarii construiesc un drum prin stnca la Mnastirea
Arnota, locul de odihna al voievodului Matei Basarab. n acest timp au lucrat 242 de legionari.
n comuna Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie 1935, legionarii au construit o minunata
casa culturala.
De la 8 Iulie la 8 Septembrie 1935, legionarii au lucrat caramizi pentru construirea unei biserici n
comuna Marca (jud. Salaj).
De la 8 Iulie pna la 6 Octombrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de caramizi pentru a zidi o
biserica n comuna Valea Mare (jud. Balti).
n comuna Ineu (jud. Arad), de la 18 Iulie pana la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat, ntr-o
tabara, 100.000 de caramizi destinate construirii unei scoli n anii urmatori.
n Tabara de munca Iancu Flondor (jud. Storojinet) legionarii au lucrat caramizi, pentru Casa
Legionara, de la 1 August pana la 30 Septembrie 1935.
De la 12 August pana la 6 Octombrie 1935, n Nicoresti (jud. Tecuci) legionarii au lucrat 30.000 de
caramizi pentru Casa Legionara.
De la 9 la 26 August 1935, legionarii au lucrat la pietruirea curtii bisericii si la repararea bisericii din
Baciu (jud. Brasov).
La 17 August 1935, grupul legionar Busteni ridica o cruce pentru pomenirea primului legionar
asasinat n lupta legionara: Virgil Teodorescu.
n Septembrie 1935, ncepe la Cluj construirea Caminului Ardealul tnar legionar. Initiativa acestei
constructii a fost luata de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea caminului s-au
organizat 4 tabere: la Chintau, unde de la 18 Iunie pna la 1 Septembrie 1935, s-au lucrat 130.000
de caramizi; iar de la 17 Iunie 1936, nca 30.000 de caramizi; la Baciu, n lunile Iulie si August 1935,
s-au lucrat 100 metri cubi de piatra pentru temelie; la Sutor, n lunile Ianuarie si Februarie 1936,
s-au taiat lemnele; la Dorobanti s-a lucrat n 1935 si 1936. n aceste tabere au lucrat 800 legionari.
La 6 Noiembrie 1936, s-a facut sfintirea primei constructii si de la aceasta data caminul este locuit
de 25 legionari.
De la 16 Septembrie pna la 4 Octombrie 1935, legionarii au construit sase diguri ca sa mpiedice
revarsarea apelor Oltului asupra avutului Mnastirii Mamu (jud. Vlcea).
La 29 Septembrie 1935, Corneliu Codreanu da prima circulara pentru comertul legionar catre sefii de
judet, fixnd normele de organizare.
La 4 Octombrie 1935, n urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor n vremea aceea,
Sfntul Sinod, cu ndemnul patriarhului de pomina Miron Cristea, trimite o adresa catre toate
eparhiile din tara prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie 1935,
generalul Gheorghe Cantacuzino, seful Partidului Totul pentru Tara, raspunde printr-un manifest, n

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

9 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea.

La 2 Noiembrie 1935, Capitanul da o circulara n care lauda si ncurajeaza actiunea lui Horia Sima la
Timisoara.
Prin ordinul de la 11 Noiembrie 1935, Capitanul hotaraste Controlul Legionar. Controlul avea ca scop
pazirea moralitatii si a corectitudinii legionarilor. "Controlul, spune ordinul pomenit, se va face cu
mare amanuntime, cu mare constiinciozitate si cu mare severitate. Aici nu exista nici toleranta si nici
mila".
La 14 Noiembrie 1935, Capitanul inaugureaza Cooperativa Legionara din Bucuresti. Fanica
Anastasescu este numit administrator si Emil Eremeiu director.
La 5 Decembrie 1935, dupa nfiintarea Controlului Legionar, Capitanul semneaza urmatorul ordin:
"Fanica Anastasescu, n baza ordinului din 11 Noiembrie, denumit Controlul Legionar, vei face un
control urmatorilor: Traian Cotiga, fost presedinte al Uniunii; Gheorghe Furdui, presedinte al
Centrului; Administratia ziarului "Cuvntul Studentesc"; Bostina Vasile, cercul Covurlui". Fanica
Anastasescu fusese nsarcinat de Capitan cu Controlul Legionar.
La 6 Decembrie 1935 Capitanul pleaca la Carmen Sylva si ncepe redactarea cartii PENTRU
LEGIONARI.
1936
n Martie 1936, Ion I. Mota face sa apara culegerea lui de articole n cartea Cranii de lemn (Editura
Totul pentru Tara).
La 22 Martie 1936, legionarii ridica o troita la Oltet (jud. Fagaras).
La 3, 4 si 5 Aprilie se tine, la Trgu Mures, Congresul U.N.S.C.R. Au loc mari manifestatiuni populare
antisemite si conflicte cu jandarmeria. Este ultimul congres al studentilor romni. Celelalte n-au fost
ngaduite de guverne.
La 18 si 19 Aprilie 1936, se tine la Bucuresti Congresul Fostilor Conducatori din Miscarile Studentesti
din Asociatia Generatiei Miscarilor Studentesti de la 1922, sub presedintia lui Ion I. Mota, membri n
comitet fiind alesi: Radu Budisteanu, inginer Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banea, dr. Nicolae Rosu, dr.
Ion Istrate, iar secretari: Fanica Anastasescu si profesor Sima Simulescu.
La 22 Aprilie 1936, Capitanul se rentoarce de la Carmen Sylva dupa ce terminase de scris cartea
Pentru Legionari.
La 1 Mai 1936, se deschide Tabara legionara profesor Traian Braileanu de la Radauti, care
construieste biserica Arhanghelul Mihail.
Prin circulara de la 30 Mai 1936, Capitanul nfiereaza politica externa de tradare a lui N. Titulescu.
Legionarul Gheorghe Gligor este asasinat de comunisti la Cernauti n luna August 1936.
La 5 Septembrie 1936, Muncitorimea Legionara si numeste pe inginerul Gheorghe Clime, comandant
al Bunei Vestiri, sef al Muncitorimii Legionare din ntreaga tara.
La 25 Octombrie 1936, se sfinteste, la Azuga, troita lucrata de muncitori.
La 5 Noiembrie 1936, Capitanul trimite un Memoriu fostului rege Carol al II-lea, n care spunea:
"Cerem ca M.V. sa pretinda tuturor celor ce conduc sau si manifesta pareri cu privire la politica
externa a Romniei sa declare ca raspund cu capul pentru directivele pe care si le nsusesc".
La 6 Noiembrie 1936, se ntemeiaza Asociatia Prietenii Legionarilor.
La 22 Noiembrie 1936, Ion I. Mota trimite cele doua scrisori parintilor lui si lui Corneliu Codreanu,
care sunt totodata si testamentul sau.
La 24 Noiembrie 1936, Ion I. Mota, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime, preot

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

10 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

Dumitrescu Borsa, Neculai Totu, Banica Dobre si Alexandru Cantacuzino pleaca n Spania ca luptatori
legionari pe frontul generalului Franco.
La 6 Decembrie 1936, Capitanul ntemeiaza ordinul Buna Vestire si numeste comandanti ai Bunei
Vestiri pe: Ion I. Mota, ing. Gh. Clime, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Grneata, Mile
Lefter si Ion Blanaru.
La 10 Decembrie 1936, se savrseste unirea dintre muncitori si studenti n duhul Capitanului.
1937
La 1 Ianuarie 1937, Ion I. Mota, pe cnd se afla pe frontul spaniol, este numit de Capitan
vicepresedinte al Partidului Totul pentru Tara.
La 13 Ianuarie 1937, marea jertfa legionara se nscrie n istorie prin moartea eroica a lui Ion I. Mota
si Vasile Marin pe frontul nationalist din Spania, la Majadahonda.
La 10 Ianuarie 1937, profesorul Nae Ionescu deschide la biserica Sfntul Anton din Bucuresti un ciclu
de conferinte vorbind despre Stiinta si Credinta.
La 13 Ianuarie 1937, Capitanul nainteaza la gradul de comandanti ai Bunei Vestiri pe Constantin
Nicolae, Doru Belimace si Ion Caranica.
La 1 Februarie 1937, ncep sapaturile la Casa Verde din Bucuresti pentru mormntul lui Ion I. Mota si
Vasile Marin. Capitanul desfunda pamntul dnd primul trnacop.
La 12 Februarie 1937, Capitanul formuleaza juramntul gradelor legionare.
La 13 Februarie 1937, se face nmormntarea eroilor luptatori n Spania, Ion I. Mota si Vasile Marin,
n Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti.
La 22 Februarie 1937, apare n Bucuresti ziarul "Buna Vestire".
La 26 Februarie 1937, Consiliul de Ministri desfiinteaza cantinele si caminele studentesti din toate
centrele universitare. Aceasta infamie a fost savrsita n urma cererii lui Stefanescu-Goanga si
Gabriel Marinescu si se ndrepta, cu deosebire, mpotriva legionarilor.
n Februarie 1937, generalul Franco decoreaza post-mortem cu "Crucea de Razboi" pe Ion I. Mota si
Vasile Marin. De asemenea, cei sapte legionari care s-au luptat eroic pe frontul spaniol nationalist
sunt decorati cu "Crucea Rosie".
La 1 Martie 1937, rectorul Universitatii din Iasi, Traian Bratu este atacat si ranit de trei necunoscuti.
La 2 Martie, Capitanul da un comunicat n care arata ca "Miscarea Legionara nu are nici o legatura
cu incidentul penibil n care Traian Bratu a fost ranit".
La 2 Martie 1937, guvernul Gh. Tatarascu hotaraste nchiderea tuturor Universitatilor din tara.
Masura nendreptatita era luata, evident, mpotriva studentimii legionare.
La 27 Martie 1937, a nceput la Consiliul de Razboi din Bucuresti judecarea studentilor legionari:
Viorel Trifa, Virgil Radulescu, Vasile Popescu, Iordache Spnu, Socariciu Ieremia, Stefanescu Leon si
Ghiocel Dumitru care sechestrasera si pedepsisera pe un vinovat al Miscarii. Acuzatii sunt
condamnati la nchisoare (2 Aprilie).
La 15 Aprilie 1937, la Consiliul de Razboi din Bucuresti, ncepe procesul judecarii Decemvirilor care,
n ziua de 16 Iulie 1936, au mpuscat pe tradatorul Mihail Stelescu. La 27 Aprilie 1937, Caratanase
Ion, Bozntan Iosif, Curca Stefan, Pele Ion, State Grigore Ion, Atanasiu Ion, Bogdan Gavrila si Vlad
Radu sunt condamnati la munca silnica pe viata, iar Georgescu Stefan si Trandafir Ion la 10 ani
munca silnica.
La 25 Aprilie 1937, Capitanul ordona sa se faca un mprumut pentru acoperirea cheltuielilor
constructiei sediului legionar. Se strnge suma de 2.300.000 lei.
La 17 Mai 1937, se da sentinta n procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studentesc

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

11 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

de la Trgu Mures. Alexandru Cantacuzino, dr. Paul Craja, Stefan Georgescu, Gheorghe Furdui, Ioras
Teodor, Crudu si Prvulescu sunt condamnati: primii doi la un an de nchisoare, ceilalti la un an si 6
luni.
n luna Iunie 1937, a murit savantul, profesor de drept roman de la Universitatea din Cluj, I.C.
Catuneanu.
La 14 Iunie 1937, s-au facut primele sapaturi pentru constructia noului sediu legionar din Bucuresti.
La 6 Iulie 1937, se nfiinteaza Tabara legionara de la Cmpina, care se desfiinteaza, la 11 Iulie, n
urma terorii autoritatilor. La 27 Iulie 1937, Prefectura judetului Prahova trimite un ordin confidential
fabricilor de postav, bere, sticlarie si ciment din Azuga, n care cere ndepartarea din serviciu a 36 de
muncitori legionari. Astfel se lua pinea muncitorilor pentru credinta lor legionara.
La 18 August 1937, ncepe la Craiova, la Tribunalul Militar, procesul celor 10 studenti legionari din
Cernauti care aplicasera o corectiune unui profanator al mormintelor lui Ion I. Mota si Vasile Marin.
Procesul se amna pentru 22 Septembrie.
NCURAJAREA BIOLOGIEI LEGIONARE. Prin circulara de la 18 August 1937, Capitanul spune: "as dori
ca n mijlocul natiei romnesti sa se formeze familii-cetati legionare. Pentru aceasta voiesc sa
ncurajez casatoriile legionarilor cu legionare, avnd la baza nsotirii nu singura apreciere a
frumusetilor fizice, ci mai ales pe aceea a stralucitoarelor nsusiri sufletesti legionare.
Familiile-cetati legionare:
1.Vor fi adevarate centre de rezistenta n mijlocul natiunii.
2.Din ele se vor naste eroi pentru neam".
La 12 Septembrie 1937, sectiunea Miscarii Legionare din judetul Muscel, condusa de Puiu
Grniceanu, executa un mars la Topoloveni.
La 13 Septembrie 1937, Corneliu Codreanu nfiinteaza Batalia Comertului Legionar. La 15 Septembrie
1937, Capitanul deschide Batalia fierului vechi.
Smbata 25 si Duminica 26 Septembrie 1937 au fost zile de sarbatoare pentru legionari, caci atunci
a fost cinstita munca de construire a Casei Verzi din Bucuresti. Tot atunci se organizeaza o expozitie
a presei legionare, si statistici elocvente, din care desprindem: pna la aceasta data jertfa legionara
a nsemnat 1851 ani, 11 luni si 23 zile de nchisoare.
La 28 Septembrie 1937, Capitanul trimite telegrame lui Benito Mussolini si Adolf Hitler n care saluta
ntlnirea istorica dintre cei doi conducatori ai poporului italian si german.
La 3 Octombrie 1937, Capitanul inaugureaza Consumul Legionar Obor.
La 9 Octombrie 1937, a murit generalul Gheorghe Cantacuzino-Granicerul.
La 12 Octombrie 1937, inginerul Gh. Clime, comandant al Bunei Vestiri, este proclamat sef al
Partidului Totul pentru Tara.
La 24 Octombrie 1937, Capitanul inaugureaza Pensiunea legionara din Predeal.
La sfrsitul lunii Octombrie 1937, se tin mari ntruniri legionare n judetele Constanta, Caliacra si
Tulcea si n alte parti ale tarii.
La 1 Noiembrie 1937, se inaugureaza Restaurantul legionar din bulevardul Basarab.
La 7 Noiembrie 1937, Capitanul deschide restaurantul legionar al muncitorilor din cartierul Grivita.
La 11 Noiembrie 1937, Capitanul deschide campania electorala.
La 11 Noiembrie 1937, Capitanul propune, si Senatul Legiunii coopteaza pe urmatorii noi senatori
legionari: profesorul Corneliu Sumuleanu, col. Vasile Piperescu, dr. I. Pantelimon, col. St. Zavoianu,
farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Duminica Ionescu, col. nv. V. Diaconescu.

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

12 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

La 22 Noiembrie 1937, se deschide restaurantul legionar din bulevardul Elisabeta.

Cei 10 legionari din Cernauti sunt achitati la 24 Noiembrie 1937.
Prin Circulara nr.112 din Noiembrie 1937 Capitanul fixeaza lista definitiva a candidaturilor pentru
alegerile pentru Camera si o da publicitatii. S-au depus candidaturi n 72 de judete.
La 26 Noiembrie 1937, Partidul Totul pentru Tara anunta depunerea candidaturilor pentru alegerile
de la Senat n 72 de judete (completata la 2 Decembrie).
La 30 Noiembrie 1937, Capitanul face declaratii politice ziaristilor. Presa din ziua aceea le publica si
din ele extragem urmatoarele: "Eu sunt contra marilor democratii ale Occidentului, eu sunt contra
Micii ntelegeri, eu sunt contra ntelegerii Balcanice, si n-am nici un atasament pentru Societatea
Natiunilor, n care nu cred. Eu sunt pentru politica externa a Romniei alaturi de Roma si Berlin,
alaturi de statele revolutiilor nationale. n contra bolsevismului. n 48 de ore dupa biruinta Miscarii
Legionare, Romnia va avea o alianta cu Roma si Berlinul, intrnd astfel n linia misiunii sale istorice
n lume".
La 10 Decembrie 1937, Capitanul inaugureaza primul magazin de stofe si manufactura legionar din
Capitala.
La 3 Decembrie 1937, Batalionul comertului legionar ncepe batalia n Moldova.
La 15 Decembrie 1937, moare profesorul legionar Corneliu Sumuleanu.
La 9 Decembrie 1937, ncepe marsul legionar de propaganda n Bucovina. La ntrunirea de la
Suceava, din aceeasi zi, vorbesc: protoereul Ion Mota, Ion Z. Codreanu, Vasile Iasinschi si Alexandru
Constant.
La 14 Decembrie 1937, este asasinat, n lupta electorala, legionarul Mihai Turcanu.
La 20 Decembrie 1937, se fac alegeri generale pentru Parlament, sub guvernul liberal al lui Gh.
Tatarascu. Rezultatele oficiale ne arata ca Partidul Liberal, n cartel cu vaidistii si iorghistii, a ntrunit
1.103.353 voturi. S-a ajuns insa la acest rezultat fictiv, prin teroarea dezlantuita de jandarmerie, prin
furtul urnelor, si chiar prin falsificarea cifrelor. Partidul taranesc ntruneste 626.612 voturi. Partidul
Totul pentru Tara 478.378 voturi. Reiese deci ca guvernul n-a obtinut 40% de voturi, ci numai
35,92%. Dupa repartizarea oficiala, Partidul Totul pentru Tara trebuia sa obtina 66 mandate n
Parlament. n Bucuresti, cartelul guvernamental obtine 24313 voturi, iar Partidul Totul pentru Tara
14401, asezndu-se pe locul al doilea. Deoarece participarea Miscarii Legionare n alegeri a
nsemnat un mare succes, raportul dintre partide s-a sfarmat si totodata echilibrul electoral dintre
guvern si tara s-a prabusit. Din aceasta pricina, guvernul liberal, la 28 Decembrie, demisioneaza si,
tot atunci, Octavian Goga este nsarcinat cu formarea noului guvern, A.C. Cuza tragnd de pulpana
lui pe Armand Calinescu ca ministru de interne. n ajunul anului nou guvernul Goga dizolva corpurile
legiuitoare chiar nainte de a se fi constituit.
1938
La 13 Ianuarie 1938, prin ordinul Capitanului, se nfiinteaza Corpul legionar Mota-Marin. Deviza
acestui corp este: "gata de moarte" si din el nu pot face dect maximum 10.000 de legionari.
La 18 ianuarie 1938, se hotarasc, prin decret regal, alegeri pentru Camera pe ziua de 2 Martie,
Senat, la 4 Martie si convocarea noului Parlament la 10 Martie. Partidul Totul pentru Tara, mpiedicat
sa-si depuna lista la nceput, obtine locul al 5-lea pe buletinul de vot, dupa ce se anulasera primele
depuneri. Popularitatea imensa a Miscarii Legionare anuleaza hotarrea de a se face alegeri.
Prin Circulara nr. 128, de la 28 Ianuarie 1938, Capitanul fixeaza normele de alcatuire ale comisiilor
de studii pentru viitorul stat legionar.
n Ianuarie 1938, Virgilio Gayda publica o convorbire cu Corneliu Codreanu n ziarul "Giornale
d'Italia".
Ziarul italian "Il Messaggero" publica, tot n vremea aceea, o convorbire a trimisului sau special

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

13 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

Francesco Maratea cu Corneliu Codreanu.

La nceputul lunii Februarie 1938, cei mai destoinici legionari cutreiera tara si fac o intensa
propaganda electorala pentru alegerile fixate la 2 Martie 1938.
La 1 Februarie 1938, se judeca la Brasov procesul celor 6 studenti acuzati de ranirea rectorului
Traian Bratu. Studentii sunt achitati.
La 4 Februarie 1938, Capitanul constituie Corpul legionar al fostilor militari.
La 6 Februarie 1938, bandele electorale cuziste mpusca pe legionarii Mija Dumitru si Florian St.
Popescu n satul Maineasa (jud. Ilfov).
La 9 Februarie 1938, Capitanul, vaznd pornirile ucigase ale guvernarii A.C. Cuza-Octavian Goga,
hotaraste retragerea Miscarii Legionare din propaganda electorala.
La 12 Februarie 1938, regele Carol al II-lea, nfrnt de Miscarea Legionara, ncearca o lovitura de
stat, cernd demisia guvernului Octavian Goga, anulnd Constitutia, amnnd alegerile si
suspendnd activitatea organizatiilor politice. Guvernul crimelor si tradarii se constituie sub
presedintia patriarhului Miron Cristea si Armand Calinescu ca ministru de interne. Lovitura de stat
era vadit ndreptata mpotriva Miscarii Legionare. ntre rege si tara, conflictul era iremediabil.
Prin Circulara 148, de la 21 Februarie 1938, Capitanul, n fata noilor mprejurari politice, hotaraste
autodizolvarea Partidului Totul pentru Tara. Miscarea Legionara, nsa, si urma cursul firesc, Capitanul
avnd grija, din timp, sa dea indicatii pentru viitorul comandament.
La 22 Februarie 1938, Capitanul trimite o scrisoare ministrilor din guvernul prezidat de Miron Cristea
n care le spune ca prin lovitura de stat se intentioneaza asasinarea tineretului si nfrngerea
libertatii si demnitatii poporului romn care astfel este mpiedicat sa-si hotarasca singur destinul n
lume.
La 5 Martie 1938, guvernul prigoanei suspenda din nvatamnt multi profesori si nvatatori, cu
deosebire din Transilvania. Printre ei se afla si Horia Sima, profesor la liceul din Lugoj.
La 30 martie 1938, N. Iorga, primind o scrisoare de la Corneliu Codreanu, se adreseaza Parchetului
pentru a deschide actiune publica de ultragiu. Corneliu Codreanu, n aceasta scrisoare, l
nvinovateste pe N. Iorga de necinste sufleteasca si de jignire a tineretului. Scrisoarea avea un
caracter particular. Aici si afla obrsia procesul Capitanului. Autorul moral al asasinarii: N. Iorga.
n prima jumatate a lunii Aprilie 1938, bandele lui Armand Calinecu fac descinderi la toate sediile
Miscarii Legionare din Capitala si provincie. Se confisca arhivele. Se falsifica anumite acte si se dau
publicitatii. Societatile de stat si particulare sunt obligate sa concedieze pe functionarii si lucratorii
legionari. ntr-o singura zi, S.T.B. concediaza 13 functionari legionari. Ziarul "Curentul" face o intensa
publicitate prigoanei, dupa ce, la 21 si 23 Martie, publicase doua reportaje cu fotografii n care
recomanda Insula Serpilor ca lagar si loc de tortura pentru legionari.
La 13 Aprilie 1938, ziarele "Cuvntul" si "Buna Vestire" au fost suprimate de guvern.
La 17 Aprilie 1938, Capitanul este arestat n Bucuresti.
La 19 Aprilie 1938, Capitanul este condamnat la 6 luni nchisoare, maximum de pedeapsa, n
procesul intentat de N. Iorga.
n zilele urmatoare, guvernul lui Armand Calinescu publica numeroase legi si regulamente pentru
prigonirea Miscarii Legionare.
n a doua jumatate a lunii Aprilie 1938, se fac sute si mii de arestari printre legionari. Ziarele de la
29 Aprilie anunta: "Peste 300 de arestati vor fi judecati n timp de trei zile". O grindina de calomnii si
insulte cadea asupra Miscarii Legionare. Documente false, acte masluite, tind sa justifice aceste
calomnii. Dar nu mai putin prin aceasta imensa publicitate se dovedeste ca Miscarea Legionara era
stapna de fapt a spiritului tarii, fiind organizata n toate categoriile sociale.
La sfrsitul lunii Aprilie 1938, are loc n Bucuresti n str. Oltarului nr. 3, o ntrunire a legionarilor
scapati de sub urmarirea politiei si nearestati, sub conducerea lui Ion Belgea.

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

14 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

La aceasta ntrunire participa: Horia Sima, evadat din domiciliul fortat din Lugoj, Radu Mironovici,
Nicoleta Nicolescu, Iordache Nicoara, Victor Dragomirescu, Andrei C. Ionescu, Titi Cristescu, Valeriu
Crdu, Ion Antoniu, Stanicel Stelian, Ion Victor Vojen, N. Horodniceanu, Lucia Trandafir. S-a hotart
intensificarea actiunii legionare n timpul prigoanei.
La 13 Mai 1938, se judeca la Craiova procesul celor 49 studenti acuzati de "dezordine" de la 14
August 1934. Numerosi legionari sunt internati n lagare.
Bartolomeu Livezeanu si Laurian Talnaru scapa de sub urmarire, reorganizeaza Miscarea Legionara,
dar sunt arestati la 10 Mai 1938.
n prima jumatate a lunii Mai 1938, toate tribunalele militare din tara judeca procesele legionarilor.
Sunt zeci si sute de condamnari, chiar si elevi de scoala sunt bagati n nchisoare. Parintii sunt
amenintati cu moartea, rudele de asemenea.
La 23 Mai 1938, ncepe, la Consiliul de Razboi al Corpului II Armata din Bucuresti, Judecarea celui
mai mare proces politic din istoria romnilor: Procesul Capitanului.
Procesul se judeca zi si noapte, Corneliu Codreanu demascnd sinistra infamie a acestei nscenari.
Dar Capitanul este mpiedicat sa se apere, cnd el trebuia sa fie acuzatorul regelui Carol al II-lea si
al lui Armand Calinescu.
Avocatii apararii sunt mpiedicati sa-si spuna cuvntul; martorii sa depuna pentru Capitan. n
noaptea de 26 spre 27 Mai 1938, la ora 3 si jumatate, Capitanul este condamnat la 10 ani munca
silnica, 6 luni degradare civila, 5000 lei amenda, 2000 lei cheltuieli de judecata. Iudeofrancmasoneria, prin hotarrea criminala a regelui Carol al II-lea si Armand Calinescu triumfase. Dar
Miscarea Legionara si spusese verdictul: "Un fir de par de se va clinti din capul Capitanului, zece
veacuri va hui istoria de blestemul neamului".
Si asa se ntmpla.
n noaptea de 7 spre 8 Mai 1938, profesorul Nae Ionescu, director al ziarului "Cuvntul", este arestat
la locuinta lui din Bucuresti si dus chiar atunci n lagarul de la Miercurea Ciucului. Profesorul Nae
Ionescu va sta n lagarul de la Miercurea Ciucului pna la 16 Noiembrie 1938, si fiind bolnav este
transportat la Spitalul Militar din Brasov.
La 18 Iunie 1938, Alexandru Cantacuzino si profesorul Vasile Cristescu, pe cnd erau transportati sub
escorta militara de la lagarul din Miercurea Ciucului la nchisoarea Jilava, n vederea judecarii
procesului, evadeaza si se ascund la Brasov si Rsnov, contribuind apoi la conducerea Miscarii
Legionare.
La 25 Iunie 1938, ncepe la Tribunalul Militar al Corpului II Armata din Bucuresti judecarea fruntasilor
Miscarii Legionare. n dimineata de 1 Iulie 1938 se da sentinta: Alexandru Cantacuzino si profesorul
Vasile Cristescu la 9 ani nchisoare; Gh. Clime, Alexandru Cristian Tell, Gheorghe Istrate, Mihail
Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotiga, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Banica Dobre, Gheorghe
Furdui, dr. Serban Milcoveanu, Nicolae Totu si Radu Budisteanu la 7 ani nchisoare; Gheorghe
Apostolescu, Eugen Ionica si Serafim Aurel la 5 ani nchisoare; preotul N. Georgescu-Edineti la 1 an
nchisoare.
La 19 Iunie 1938, la ora 12 si jumatate noaptea, Capitanul a fost ridicat de la nchisoarea Jilava si
transportat la nchisoarea Doftana.
La 15 Septembrie 1938, Capitanul ncredinteaza Sacusorul cu Pamnt, adunat din locurile marilor
batalii ale istoriei, comandantului nchisorii Doftana, care-si ia angajamentul sa i-l restituie cnd
vremurile tulburi se vor limpezi.
La 20 Noiembrie 1938, apare "Curierul Legionar", mpotriva vointei acelor care dezlantuisera
prigoana. "Curierul" se tiparea n tipografia organizata, fara stirea politiei, de Titi Cristescu. Se dau
stiri politice importante si date privitoare la suferintele legionarilor.
La 26 Noiembrie 1938, generalul Ion Antonescu, fiind comandant al Corpului III Armata, trimite o
ntmpinare energica ministrului apararii nationale n care arata ca legionarii detinuti n nchisoarea
Chisinau sunt tinuti n regim inuman, de carcera si mizerie. Totodata, generalul Antonescu, din

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

15 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

proprie initiativa, ia o serie de masuri de mbunatatire. n urma acestui raport, generalul Ion
Antonescu a suferit prigoana, nchisoarea, amenintarea cu moartea.
La 28 Noiembrie 1938, Stefanescu-Goanga, rectorul Universitatii din Cluj, este mpuscat de trei
studenti. n timpul noptii, caminele sunt devastate de politie si se fac numeroase arestari printre
studenti si studente. La 29 Noiembrie, este arestat avocatul Nicolae Fagadaru. n alte orase din tara
se fac, de asemenea, numeroase arestari. Cu deosebire la Cernauti. Inspectorul jandarmeriei,
generalul Bengliu, da un ordin prin care hotaraste ca legionarii sa fie mpuscati fara somatie. Si
ntr-adevar, legionarii Nicolae Fagadaru, Bica Anania si Petre Andrei sunt mpuscati de jandarmi (8
decembrie).
n noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938, bandele lui Armand Calinescu si Gavrila Marinescu l
asasineaza miseleste pe Corneliu Codreanu, dimpreuna cu Nicadorii: Ion Caranica, Nicolae
Constantinescu si Doru Belimace, si totodata pe Decemvirii: Ion Trandafir, Iosif Bozntan, Ion
Atanasiu, Stefan Georgescu, Radu Vlad, Ion State, Gavrila Bogdan, Ion Caratanase, Ion Pele si
Stefan Curca. Apoi i ngroapa la nchisoarea Jilava, turnnd peste ei acid sulfuric si punnd deasupra
o placa imensa de beton.
n ziua de 30 Noiembrie se da publicitatii urmatorul comunicat:" ntruct generalul Antonescu Ion,
prin acte oficiale, a depasit cadrul atributiilor sale legale, manifestnd atitudini cu caracter politic
nengaduit, i s-a luat comanda Corpului III Armata, pe ziua de 29 Noiembrie".
Generalul Ion Antonescu era prigonit pentru atitudinea lui curajoasa de ntelegere a Miscarii
Legionare.
La 17 Decembrie 1938, Tribunalul Militar din Cernauti condamna pe Lututovici Leonida si Stanescu
Mihai la munca silnica pe viata; pe Rahmistriuc Alexandru si Zuz la 25 ani; pe Danciu Agenor la 15
ani; pe Cohut Ion la 3 ani; pe Exner Frideric la 2 ani. Ei sunt aceia care ranisera pe lt. Col. Cristescu,
zbirul legionarilor.
La 3 Decembrie 1938, politia, fiind informata printr-un denunt anonim ca Comandamentul Miscarii
Legionare s-ar afla la locuinta batrnului Dinca Cristescu, face o descindere unde nu gaseste nimic.
Cercetnd la alte proprietati ale batrnului, gaseste, din ntmplare, n comuna Colentina, tipografia
Miscarii Legionare. Aceasta tipografie fusese organizata de Titi Cristescu, si acolo, n timpul
prigoanei, s-au tiparit de catre profesorul N. Patrascu si V. Suciu manifestele Miscarii Legionare,
"Curierul Legionar", brosura profesorului Vasile Cristescu si alte publicatii. Cu prilejul descinderii
politiei la tipografie au fost arestati fratii Gheorghe si Vasile Cristescu. Restul comandamentului
scapa de sub urmarirea politiei, continua actiunea Miscarii Legionare pna mai trziu, cnd trece
peste granita.
1939
La 4 Ianuarie 1939, n str. Aureliu 14 din Bucuresti, au fost surprinsi de politie si arestati, legionarii:
Gh. Clement, Dorca Filon, Virgil Noaghea, lt. Borzea si alte elemente, care conduceau actiunea
Miscarii Legionare si ndrumau legaturile cu provincia.
La 7 Ianuarie 1939, explodeaza laboratorul legionar de produse explozibile din str. Capitan Oarca nr.
23, condus de locotenentul Dumitrescu Nicolae dupa indicatiile comandamentului legionar
reprezentat prin: Horia Sima, prof. Vasile Cristescu, Victor Dragomirescu, prof. Nicolae Patrascu si Titi
Cristescu. Locotenentul Dumitrescu Nicolae este arestat la 24 Ianuarie, cnd se descopera
aruncatoarele de flacari, si asasinat la 25 Ianuarie. El era un tehnician renumit, fiind autorul unor
descoperiri chimice nsemnate. La 24 Ianuarie, au fost arestati cei care conlucrau la aceasta actiune
si anume: dr. Zisu Constantin, avocat Demetrescu Dimitrie, Demetrescu Nicolae, Dimitriu Ion,
Berechet D. Ion, Robescu Adelina, Stefanescu Ion, dr. Gh. Butu, Constantinescu Teodor, Popescu
Gheorghe, Robescu Mircea, inginer Popescu-Coculescu, avocat Prvulescu Teodor, studentii Mirea Ion
si Teoharie Nicolae, Chirila Nicolae si Custura Ion.
Dupa ce fusese pus n libertate, la 19 Decembrie 1939, profesorul Nae Ionescu este iarasi arestat si
nchis n lagarul de la Miercurea Ciucului, pe termen de 1 an, la 13 Ianuarie 1939.
n prima jumatate a lunii Ianuarie 1939, este prins de politie inginerul Augustin Micu, care comanda
grupul Razleti.

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

16 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

La 14 ianuarie 1939, se judeca la Cluj procesul legionarului dr. Emil Popa si nca a 9 legionari care
sunt condamnati la nchisoare.
La 24 Ianuarie 1939, are loc arestarea lt. Nicolae Dumitrescu si descoperirea laboratorului pentru
aruncatoarele de flacari.
La 25 Ianuarie 1939, a fost asasinat prin strangulare, de politie, lt. Nicolae Dumitrescu.
La 26 Ianuarie 1939, profesorul Vasile Cristescu, care conducea Miscarea Legionara mpreuna cu
Horia Sima, a fost asasinat de politie la locuinta lui din strada Aviator Iliescu nr.15. Vasile Cristescu a
fost mpuscat n frunte de jidanul Otto Reiner, care si-a luat pedeapsa n nchisoarea Jilava n
noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940. Vasile Cristescu s-a aparat eroic, ranind doi agenti de
politie.
La 1 Februarie 1939, intra n vigoare legea privitoare la pierderea nationalitatii romane, alcatuita de
Armand Calinescu. Legea aceasta era vadit ndreptata mpotriva legionarilor refugiati n strainatate.
La 1 Februarie 1939, Horia Sima dimpreuna cu Ilie Smultea si Alexandru Popovici trec frontiera
ungara, scapnd de sub urmarirea politiei, pe la Beba Veche-Seghedin, si dupa un lung sir de
peripetii prin Ungaria si Germania, ajung dupa patru zile la Berlin.
La 8 februarie 1939, se petrece la Bucuresti arestarea grupului legionar Nadoleanu, care pregatea
un atentat mpotriva lui Armand Calinescu. Legionarii sunt omorti si arsi la Crematoriu, chiar n
prezenta lui Armand Calinescu.
La 9 Februarie 1939, se termina la Cluj judecarea procesului asasinarii rectorului Stefanescu-Goanga.
Pe banca acuzarii se aflau 72 de legionari. Studentii Pop Ion si Lascaianu Aurel sunt condamnati la
moarte. Legionarul Atofanei Gheorghe la munca silnica pe viata; 38 de legionari sunt condamnati
ntre 12 ani si 3 luni nchisoare si amenda.
La 11 Februarie 1939, comandantul legionar Victor Dragomirescu, pe cnd ncerca un zbor cu avionul
n Bulgaria, n tovarasia pilotului Andrei Costin, are un accident de motor si este ranit. Este arestat si
dus la Spitalul Militar. Acolo a fost vizitat de legionara Natalia Nicolicescu, condamnata la 1 an
nchisoare, dar evadata si urmarita de politie.
Legionara Nicolicescu este arestata, iar Victor Dragomirescu, rnit nca, este dus la nchisoarea
Vacaresti. De la nchisoare este luat de comisarul Al. Davidescu si strangulat. Apoi, tot de acesta,
este dus la Crematoriu, si fiind nca n viata, este aruncat n cuptorul Crematoriului. Al. Davidescu
si-a luat pedeapsa, n noaptea de 26-27 Noiembrie 1940, la nchisoarea Jilava.
La 22 si 23 Februarie 1939, se judeca la Tribunalul Militar din Bucuresti procesul legionarilor care
organizasera laboratorul din str. Capitan Oarca. Virgil Mihailescu este condamnat la 8 ani nchisoare,
iar studentii Achim Mircea si Stroescu Alexandru la 6 ani. Toti n lipsa. n prezenta: Bereche Ion la 3
ani nchisoare; dr. Constantin Zisu si Contes Constantin la 4 ani nchisoare; dr. Gh. Butu, Demetrescu
Nicolae, Chirila Nicolae si Custura Ion la 1 an nchisoare.
La 9 Martie, profesorul Nae Ionescu este rearestat si dus la spitalul din Brasov, de unde este eliberat
la 24 Iunie 1939, dar cu domiciliul fortat n Bucuresti pna la 14 Ianuarie 1940.
La 5 Iunie 1939, pleaca din Berlin, n tara, Miti Dumitrescu si Ilie Smultea.
La 10 Iulie 1939 (noaptea), comandanta legionara Nicoleta Nicolescu a fost asasinata n Bucuresti
de politia lui Armand Calinescu. Nicoleta Nicolescu avusese o bogata activitate n timpul prigoanei.
n ziua de 21 Septembrie 1939, la ora 2 p.m., a fost mpuscat n Bucuresti primul-ministru Armand
Calinescu. Astfel a fost pedepsit autorul asasinarii tinerei generatii legionare. Echipa de legionari
care a luat aceasta barbateasca hotarre era alcatuita din: Miti Dumitrescu, Gigi Paraschivescu,
Marin Stanciulescu, Nelu Moldoveanu, Ion Vasiliu, Traian Popescu-Puiu, Cezar Popescu, Ovidiu Isaia
si Jean Ionescu. ndata dupa mpuscarea lui Armand Calinescu, cei 9 legionari s-au dus la Societatea
de Radiodifuziune, si acolo, n fata microfonului, au vestit tarii:" Primul-ministru Armand Calinescu a
fost mpuscat astazi de o echipa de legionari prahoveni". ntreaga suflare romneasca a ndreptatit
hotarrea eroica a legionarilor. Dupa 8 ore de chinuri ngrozitoare n beciurile politiei din Capitala,
cei 9 legionari au fost legati si mpuscati chiar n locul unde fusese omort Armand Calinescu.
Trupurile nensufletite ale bravilor legionari au fost lasate pe caldarm, guvernul organiznd un

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

17 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

pelerinaj neronian cu placarde. Acest ceremonial macabru a fost oficiat din umbra de regele Carol al
II-lea.
n noaptea de 21 Septembrie 1939 au fost asasinati 252 de fruntasi ai Miscarii Legionare; 44 n
lagarul de la Miercurea Ciucului; 31 n lagarul de la Vaslui; 7 la Spitalul Militar Brasov; 13 la
penitenciarul Rmnicu Sarat; 10 n Bucuresti si 147 n restul tarii. Acest macel, n care si pierd viata
cei mai vrednici conducatori ai Miscarii Legionare, s-a savrsit sub domnia lui Carol al II-lea,
prim-ministru fiind generalul Argesanu si ministru de interne generalul Gabriel Marinescu. Cei 252 de
eroi ai Miscarii Legionare au murit n credinta ca opera Capitanului va triumfa.
La nceputul lunii Octombrie 1939, ivindu-se o defectiune a unui grup de legionari, care dorea
desolidarizarea de gestul eroic al lui Miti Dumitrescu, pentru a se mpiedica o ruptura a Miscarii
Legionare, un alt grup ncearca o actiune de destindere cu regele Carol al II-lea si guvernul sau.
Actiunea lui Horia Sima, C. Stoicanescu si C. Papanace nfrnge planul regelui si legionarii nu se
rentorc de la Berlin dect la 15 Septembrie 1940.
La 26 Octombrie 1939, noaptea, Horia Sima trece frontiera pentru a doua oara, de aceasta data spre
Iugoslavia pe la Comlosul Mare (Banat). Dupa o lunga sedere n Iugoslavia se rentoarce la Berlin.
La 9 Decembrie 1939, Horia Sima trece frontiera germana mpreuna cu Traian Borobaru, Octavian
Rosu, Iancu Vasiu si nca 4 camarazi. Arestati de autoritatile germane, stau n nchisoarea de la Graz
pna la identificare.
1940
La 15 Martie moare profesorul Nae Ionescu, n vrsta de 49 de ani, fost director al ziarului
"Cuvntul".
La 24 Martie 1940, grupul de legionari de la Berlin, sub comanda lui Horia Sima si Constantin
Papanace, comemoreaza moartea profesorului Nae Ionescu si, printr-un act scris, hotarasc sa
continue linia de intransigenta fata de regimul din Romnia.
La 28 Martie 1940, venirea primei delegatii de legionari din tara, la Berlin formata din Radu
Mironovici si C. Stoicanescu.
La 3 Mai 1940, a doua delegatie de legionari, alcatuita de C. Stoicanescu si dr. Augustin Bidianu,
vine la Berlin.
La 5 Mai 1940, pleaca din Berlin n tara Horia Sima, dimpreuna cu Eugen Teodorescu, pentru a doua
oara.
La 19 Mai 1940, este arestat de politia romneasca Horia Sima n comuna Comoriste (jud. Caras).
La 13 Iunie 1940, Horia Sima este eliberat din arestul Sigurantei generale a Statului.
La 23 Iunie 1940, Horia Sima, pentru a da posibilitatea de reorganizare a Miscarii Legionare, cere
tuturor legionarilor sa se nscrie n Partidul Natiunii, nou nfiintat.
La 27 Iunie 1940, are loc, n Bucuresti, ntrevederea dintre generalul Ion Antonescu si Horia Sima, n
casele dr. Sandu Popovici.
La 4 Iulie 1940, Horia Sima este numit ministru al cultelor si artelor.
La 7 Iulie 1940, Horia Sima demisioneaza din functia de ministru al cultelor si artelor si raspndeste
textul demisiei sale.
La 10 Iulie 1940, Romnia se retrage din Liga Natiunilor, ndeplinind dupa ctiva ani prevederile
Capitanului.
La 12 Iulie 1940, Titi Cristescu se rentoarce n tara din Germania cu informatii pretioase asupra
evolutiei situatiei de la Berlin, si totodata, cu instructiuni si orientari, pentru evolutia evenimentelor
din tara, de la Constantin Papanace si Mihail Sturdza.

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

18 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

La 14 Iulie 1940, are loc n Capitala o importanta sedinta a comandantilor legionari din Bucuresti si
provincie, n fata careia Horia Sima si-a explicat atitudinea de pna atunci si rostul demisiei sale din
guvern.
n prima jumatate a lunii August 1940, Legatia Engleza din Bucuresti raspndeste un manifest n
numele Miscarii Legionare mpotriva Axei Berlin-Roma. Printr-o declaratie facuta agentiilor straine de
presa, Horia Sima demasca intriga engleza.
Marti 3 Septembrie 1940, la ora 9 seara, izbucnirea revolutiei legionare. n zilele precedente, Horia
Sima organizase pe teren centrele de atac si de rezistenta n urmatoarele orase: Timisoara, Deva,
Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Constanta si Bucuresti. Legionarii ataca institutiile publice la Brasov,
Constanta si Bucuresti. Se dau lupte ntre autoritati si legionari. Cad morti si raniti de ambele parti.
Situatia este considerata alarmanta, dar stapnita de panica, oamenii regelui Carol al II-lea nu
izbutesc sa nfrnga fortele dezlantuite de Miscarea Legionara. Tot n aceeasi zi, Horia Sima
lanseaza un manifest, pe care, din motive tactice, l antedateaza (1 Septembrie) n care cere
abdicarea regelui Carol al II-lea, nvinovatindu-l de politica gresita care a dus la cioprtirea tarii.
Publicul participa la actiunea Miscarii Legionare, si n Bucuresti si n orasele din provincie au loc mari
manifestatii de strada. Publicul cere abdicarea regelui.
La 4 Septembrie 1940, nfrnt de puterea crescnda a Miscarii Legionare, si sub presiunea
evenimentelor, regele cheama n puterea noptii pe generalul Ion Antonescu si este silit sa-i acorde
puteri depline. Generalul Ion Antonescu elibereaza pe toti legionarii aflati n nchisori.
6 Septembrie 1940: Minunea Arhanghelului Mihail. n dimineata acestei zile generalul Ion Antonescu
izbuteste sa smulga abdicarea regelui Carol al II-lea, care cade astfel nfrnt sub povara propriilor lui
greseli politice. Entuziaste manifestatii populare de bucurie. n aceeasi zi, la orele 8, voievodul Mihai
ajunge rege pe tronul Romniei.
n aceeasi zi, generalul Ion Antonescu da o Proclamatie catre tara, din care se desprinde ideea
esentiala ca s-a inaugurat un nou regim social si politic n care fortele dominante vor fi ale
tineretului legionar.
La 6 Septembrie, generalul Ion Antonescu trimite o telegrama de ncredere lui Adolf Hitler si alta lui
Mussolini n care aduce marturia de prietenie a poporului romn.
Masuri de purificare morala: la 6 Septembrie 1940 generalul Ion Antonescu scoate din cadrele active
ale armatei pe urmatorii generali: Ilasievici Constantin, Argesanu Gheorghe, Tenescu Florea, Ilcusu
Ion, Mihail Gheorghe, Cornicioiu Grigore, Bengliu Ion, Liceanu Gheorghe, Dombrovschi Victor,
Atanasescu Constantin si amiral Barbuneanu Petre.
Tot la aceasta data, generalul Ion Antonescu hotaraste: Controlul averilor fostilor demnitari ai
statului; Controlul fondurilor ntrebuintate pentru nzestrarea armatei; Desfiintarea organizatiei
Straja Tarii; Ancheta asupra proceselor politice din ultimii 8 ani si a magistratilor care au judecat.
La 7 Septembrie 1940, n multe orase din tara au loc manifestatii legionare. Legionarii
mbracati n camasi verzi manifesteaza n coloane de mars.
Ziua de 7 Septembrie, a fost o zi de rugaciune si de pomenire a eroilor Miscarii
Legionare n toate orasele, t rgurile si satele din tara. Legionarii iau
n stap nire
sediile si proprietatile lor.
La 7 septembrie, au fost nmorm ntati la Constanta cei trei legionari morti
de la 3 Septembrie: Cavachi, Caporani si Ardeleanu.

n luptele

Evreii sunt eliminati din teatre si din orice functiune artistica.

La 8 Septembrie 1940, are loc la Brasov nmorm ntarea legionarilor cazuti n luptele
de la Brasov si V lcele din ziua de 3 Septembrie 1940: Lucian Caramlau, Gheorghe
Stefanescu, Grigore Grigorescu, Donat Sultan si Constantin Salceanu.
La 9 Septembrie, generalul Ion Antonescu desfiinteaza Partidul Natiunii si Garzile

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

19 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

Partidului Natiunii.
De la 6-9 Septembrie 1940,
organizarea Centrului Razleti.

comandantul

legionar

Vasile

Iasinschi

re ncepe

Miercuri, 11 Septembrie 1940,

n cadrul unei mari solemnitati legionare sunt
re nhumati n cimitirul de la Predeal cei 46 legionari asasinati la 21 Septembrie 1939
la Miercurea Ciucului.
Prin circulara de la 11 Septembrie, Horia Sima, conducatorul Miscarii Legionare, fixeaza
normele de sarbatorire a zilei Capitanului pentru 13 Septembrie, nsarcin nd pe Radu
Mironovici, Vasile Iasinschi si Aristotel Gheorghiu cu organizarea acestei solemnitati.
La 13 Septembrie, se desfasoara n Bucuresti, n cadrul unei impunatoare solemnitati,
cinstirea zilei Capitanului. Coloanele de legionari au pornit de la biserica Sf ntul
Ilie-Gorgani la Casa Verde, si acolo Horia Sima a tinut o cuv ntare n care a vorbit
despre lupta Capitanului, despre sensul moral al vietii legionare si despre biruinta de la
6 Septembrie.
14 Septembrie 1940: Proclamarea Regimului Legionar. Se formeaza noul guvern sub
conducerea generalului Ion Antonescu.
La 15 Septembrie 1940 M.S. regina Mama Elena se re ntoarce
Legionara i face o manifestatie de simpatie.

n tara. Miscarea

n dupa-amiaza aceleiasi zile soseste

n Bucuresti grupul de legionari care a fost
refugiat la Berlin, n frunte cu comandantul legionar Constantin Papanace.
La 15 Septembrie 1940, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, ordona
mobilizarea tuturor elanurilor rom nesti pentru refacerea tarii si totodata aminteste
juram ntul pe care Capitanul l-a cerut elitei legionare n fata morm ntului lui Mota si
Marin. Legionarii depun acest juram nt.
Presedintia Consiliului de Ministri arata ca
n anii 1939 si 1940 Moruzov a cheltuit
suma fabuloasa de 214 milioane pentru prigonirea legionarilor.
La 18 Septembrie 1940, Miscarea Legionara ia n primire sediile fostei organizatiuni
Straja Tarii, prin camaradul profesor Constantin Stoicanescu.
22 Septembrie 1940: Ziua eroilor si a martirilor legionari. Prima solemnitate a noului
regim legionar, organizata de comandantul legionar Vasile Iasinschi.
La Predeal, ntr-un cadru de maretie si sobrietate, solemnitatea are loc n prezenta
generalului Ion Antonescu, Horia Sima, comandant al Miscarii Legionare; domnul
Fabricius, ministrul Germaniei la Bucuresti si Pelegrino Ghigi, ministrul Italiei.
La R mnicu Sarat, n Bucuresti, la Vaslui si R snov au loc de asemenea impunatoare
solemnitati pentru pomenirea eroilor si martirilor legionari. La locul de pomenire al celor
9 eroi prahoveni, Horia Sima cere legionarilor mplinirea celor 9 porunci ale ceasului
de fata.
n zilele urmatoare Sindicatul Ziaristilor si Societatea Scriitorilor Rom ni elimina pe
evrei. Legionarii sunt numiti
n posturile de conducere ale institutiilor de stat.
Barourile sunt nationalizate prin eliminarea evreilor.
Prin circulara de la 26 Septembrie 1940, Horia Sima precizeaza sensul Ajutorului
Legionar.
Generalul Ion Antonescu fixeaza normele de reorganizare a armatei,
convocarii marilor comandanti militari la 25 Septembrie.

n urma

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

20 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

La 28 Septembrie, generalul Ion Antonescu face un apel catre Femeia Rom na. "Un
singur lux: al jertfei; o singura podoaba: a cinstei; Sotie, mama si bunica".
n primele zile ale lunii Octombrie 1940 profesorul Traian Braileanu purcede la
Reforma legionara a nvatam ntului. Profesorii si elevii evrei sunt nlaturati din scoli
si universitati. Pregatirea tinerelor generatii n scoli se va face dupa taria caracterelor,
capacitatea de jertfa si aptitudini.
6 Octombrie 1940: Marea demonstratie de forta legionara din Bucuresti. Peste 100.000
de camasi verzi defileaza
n fata generalului Ion Antonescu Horia Sima si a
reprezentantilor diplomatici ai Axei, Spaniei si Japoniei. Radu Mironovici, comandant al
Bunei Vestiri, este organizatorul demonstratiei.
La 9 Octombrie 1940, la ora 8 seara, n aula liceului Andrei Saguna din Brasov, Horia
Sima, comandantul Miscarii Legionare, rosteste un discurs despre Raporturile rom nomaghiare. n numele a 1.400.000 de rom ni din Ardealul ocupat de unguri, Miscarea
Legionara, prin Horia Sima, si pronunta avertismentul.
De la 9 la 13 Octombrie un detasament se 120 legionari echipati n camasi verzi, fiind
invitati n Italia, sunt salutati de Duce si li se face o primire entuziasta n mai multe
orase. Conducatorul detasamentului de legionari a fost comandantul dr. Victor Silaghi.
La 13 Octombrie 1940, ziarul "V lkischer Beobachter" publica un interviu al generalului
Ion Antonescu
n care conducatorul statului precizeaza punctele de orientare ale
statului.
La 14 Octombrie 1940, reapare "Cuv ntul", ziar al Miscarii Legionare.
ntemeietor:
Titus Enacovici; ctitor: Nae Ionescu; director: P.P. Panaitescu; secretar general: Stefan
C. Ionescu.
La 16 Octombrie 1940, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, hotaraste Batalia
fierului vechi.
Organizatia preliminara a tineretului se
ai statului legionar rom n.

ncadreaza

n Comandamentul viitorilor ostasi

Ministrul de Finante anuleaza brevetele de bauturi ale evreilor care vor fi lichidate
p na la 31 Decembrie 1940.
La 27 Octombrie, au fost re nhumate la Predeal osemintele martirilor legionari
asasinati n lagarul de la Vaslui si, totodata, au fost depuse si urnele cu cenusa eroilor
legionari Vasile Cristescu, locotenent Dumitrescu, Nicoleta Nicolescu, Victor
Dragomirescu, Clement Gheorghe, Grupul Nadoleanu si Grupul Miti Dumitrescu.
La 27 Octombrie, ncep nd razboiul dintre Italia si Grecia, se fac interventii pentru
libertatea macedonenilor din Grecia. Actiunea este condusa de comandantul legionar
Constantin Papanace.
8 Noiembrie 1940: Iasii, proclamat oras al Miscarii Legionare. n aceasta zi are loc la
Iasi o impunatoare manifestatie legionara n prezenta M.S. Regelui, a generalului Ion
Antonescu si Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare.
Participa o delegatie a tineretului german si italian.
La 7 Noiembrie au murit intr-un accident de automobil legionarii Eugeniu Necrescu si
Aron Valeriu.
La 10 Noiembrie, se deschide noua Universitate transilvana din Sibiu,
generalului Ion Antonescu si a lui Horia Sima.
La 12 Noiembrie, generalul Ion Antonescu pleaca

n prezenta

n Italia unde este primit de

8/20/2013 9:29 AM

codreanu.ro

21 din 21

http://www.codreanu.ro/cronologie.htm

Mussolini, re nnoind relatiile de prietenie dintre cele doua tari.

La 11 Noiembrie, re ncepe organizarea taberelor muncii legionare. Conducerea
taberelor este ncredintata lui C. Stoicanescu, comandant legionar.
La 20 Noiembrie 1940, a murit
Ion Mota.

n Bucuresti venerabilul luptator nationalist parintele

La 22 Noiembrie, are loc la Berlin nt lnirea dintre generalul Ion Antonescu si Adolf
Hitler. Generalul Antonescu s-a dus
n Germania
n urma invitatiei guvernului din
Berlin.
Rom nia adera la Pactul Tripartit,
ndeplinind nu o formalitate diplomatica, ci o
misiune istorica alaturi de Germania si Italia,
n care s-a sav rsit revolutia
nationalista ca si n Rom nia.
La 25 Noiembrie,
ncep sapaturile la
nchisoarea Jilava pentru
ramasitelor pam ntesti ale Capitanului, Nicadorilor si Decemvririlor.

dezgroparea

n noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940, 64 de detinuti politici de la nchisoarea

Jilava au fost executati de multimea legionarilor revoltati la vederea osemintelor
Capitanului.
n cursul lunii Noiembrie 1940 se revizuieste Procesul Capitanului si sentinta de
condamnare este anulata.
La 30 Noiembrie 1940, are loc la Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti
re nhumarea corpului ne nsufletit al Capitanului, Decemvrilor si Nicadorilor,
n
cadrul unei impunatoare demonstratiuni funerare, la care participa reprezentantii
diplomatici ai Germaniei, Italiei si Spaniei. Legionarii fac, zi si noapte, de garda la
biserica Sf ntul Ilie-Gorgani si la morm ntul de la Casa Verde.

8/20/2013 9:29 AM