«SCA Ç]

JSOCMF&Mr
IB ilü .

ANULXXXIIINr. 9 0 9 4
4 PAGINI 5 LEI Miercuri 25 August 1043
A apărut ;i s'a pus in vânzare
TIM PUL A apărut şi s'a pus in vânzare
fa m ilie i TIMPUL
TIMPUL PENTRU ÎOJI fa m ilie i
TIMPUL PENTRU TOII
N o. 1 3 6
N o, 18 6
A B O N 1» M È N T £
In ţară In s tr ă in ă ta te P U B L I C I T A T E A
Un an 1500 Lei
6 luni 800 „
Tariful In funcţiune
de convenţiile nostale ORGAN ZILNIC AL COM ERŢUL!) INDUSTRIEI Şl FINANTEI ee primeşte la administratis ziara-
Ini şi Ia toate agenţiile de publici«
tete. Proprietar: ,,A R G U S “ S. &
3 îi 400 »» internationale
Pentru bănci, instituţii şi ad-ţji puV
s*iei m tare-12 tei in strămutate
3000 lei aaual
i BIROURILE; Bucureşti, Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44
înscris snb N?. 203 Trib. M ot
Redactor responsabil:
AL. PETROVICI

ÎNĂBUŞIREA e u r o pei VALORIFICAREA FRUCTELOR Şl LEGUMELOR Avalanşele bolşevice ţinute pe loc

PRIN RAPTUL COLONIILOR
D IN R E C O L T A 1 9 4 3
Suntem în plină vară şi se put
de forţele germane
prune s‘au folosit la fabricarea mar Înregistreze scăderi la preţul vinu­
face de pe acum evaluări asupra meladei. Evident, preţul de 6 lei lui penru că nu s‘a exportat ni­ Evacuarea Harcovului s*a făcut in cadrul unor abile mişcări
producţiei frvctelcr de ta.asuă. kgr. nu acoperă nici cheltuelile de mic anul acesta şi suntem obligaţi BERLIN 28 (Rador). — Delà mar­ La tiorcLvest de Harcov, a fost eoni
Caişii şi piersicii au dat o pro­ să satisfacem numai cerinţele con­ tiéra! general al FuehreralUi, înaltul tlnuatä curăţirea terenului în care
de prof* N* DAŞCOVIO ducţie normală.
transport şi nici câştigul negusto­
rului. E o marfă care s‘a vândut sumului intern. comandament al forţelor arm ate ger­ fusese îngrăm ădit un grup de forţe
Mere şi pere sunt mult mai pu­ mane comunică: Inamice încercuit de grenadier!! for­
C el de al doilea şi, cu adevărat şi spirituală, continua să fie inima în pagubă, pentru că nu e de pre­ Faptul că în ultimii ani, de tea­
războiu mondial, isbucnit la 1 globului pământesc, — deşi, repetăm, ţine ca anul trecut atât rn vechiul ma bombardamente': or nu s‘au a- In s e c to r u l M ius, au maţiunilor blindate germane. Numă­
supus că producătorul a vândut f o s t r e s p in s e ş i e r i, p rin rul prizonierilor şi cantitatea prăsii
Septemhrie 1939, a făcut şi face era cel mai mic şi mal sărac dintre Regat cât şi în Ba-arabia, unde, dus în Bucureşti mari cantităţi, cresc mereu.
tot mai mult, pe măsură ce se continentele pământului. fructele la 2 lei kgr.
deobiceiu se făceau foarte multe. îngreunează situaţia podgorenilor lu p te d e o v io le n ţ ă n e ­ Pretutindeni unde au atacat in ce­
prelungeşte, să se vorbească _desp;e Dar la pacea care a urm at primului Ded pagubele suferite- de negus •
Europa ca despre o noţiune nouă. ne­ râzboj, mondial, Germania a fost des­ Specialiştii pomicuiîori, nu pot cari nu dispun de vase şi mai au’ m ic ş o r a tă , to elte în c e r c ă ­ lelalte sectoare ale frontului, sovie­
,)tord ttgebuesc acoperitei del,a 'alt
cunoscută înainte, sub forma unei puiată de coloniile ei extra-europene, explica de ee nu s!au făcut mere cantităţi de vin nevândute din a- r ile d e s tr ă p u n g e r e a le ticii an fost respinşi cu pierderi grele,
capitol. deşi aruncaseră în luptă trupe proas­
comunităţi de destin a tuturor Popor,, care s’au împărţit, sub forma „man­ şi pere — şi spun că una din cau­ nul trecut. La vânzarea cu amă­ in a m ic u lu i. v ' pete.
relbr europene. Publicistul politic ger­ datelor" coloniale, între Anglia, F ran­ Şi astfel s e 1explică de ee unele
ze ar fi invazia omizilor din pri­ nuntul vinul, va fi tot scump, pen- In a p r o p ie r e d e I sju m , Pe ziua de eri, sovieticii an pierdut
man, G. Wirsing, a scris, în timpul ţa şi Japonia.. De fapt, s’au dat man­ categorii de fructe se vând la pre­
din urmă, articole caracteristice f e date tocmai celor cari aveau colonii măvară. trucă marfa se încarcă ou taxe o p e r a ţiu n ile d e lu p tă s ‘a u pe frontul de răsărit 409 tancuri şi 73
ţuri prea urcate.
tema „Noi1Europenii". mai .milite, Japoniei foarte neînsem­ Consumatorii se pot aştepta pen­ şi cheltueli de transport. în s u f le ţ it d in n o u . P u te r ­ deDeasupra
avioane.
Continentele sunt noţiuni pur geo­ nate insule în Pacific, iar Italiei, una tru mere şi pere la preţuri destul
Valorificarea prunelor e o pro­
Singura soluţie ar fi să se ia n ic e a ta c u r i, d a te d e s o ­ de vânătoaregolfului Salerno, aviatorii
germani au doborât 13
grafice, foarte bine definite şi lesne dintre „principalele puteri aliate şi blemă foarte importantă. Cantităţi v ie tic i c u f o r ţ e d e in fa n ­ avioane Inamoe.
de închipuit de îndată ce auzim denu­ asociate" din trecutul mare război — de urcate pe timpul iernei. la cari se pun la uscat şi cari merg măsuri în vederea exportului de
mirea lor de: Africa, Asia, Austra i-y, nimic! Nici pentru fabricile dn marme­ vin în Germania şi în ţările Nordi­ t e r ie şi b lin d a te , eiu f o s t In regiunea de coastă a teritoriilor
la fabricile de. marmeladă sunt foar
America de Nord ori cea de Sud. Ca vi Nu e locul sâ cercetăm evoluţia po­ ladă nu vór fi prea multe mere şi ce unde nu «unt plantaţii viticole. o p r ite şi s fă r â m a te d e ocupate delà vest şl tn vânătoare li­
te mici in raport cu cantitatea
e, însă, vorba despre Europa, noţiu­ liticii internaţionale intre marile pu­ pere disponibile. O producţie bună de struguri se tr u p e le n o a s tr e p r in c o n ­ beră deasupra Atlanticului au fost
producţiei.
nea şi Imagined geografică precisă teri europene şi extra-europene după
Recolta de nuci e foarte bună. înregistrează şi în Bulgaria, ' Gre­ tr a a ta c u r i. N u m ai în s e c ­ doborlte alte 11 avioane inamice, In
m ajoritate bombardiere cu mal multe
de mai în-iinte, se loveşte de o conte trecutul răzbii mondial. Nou) răsboî După planul de fabricaţie apro­ to r u l u n u i s in g u r c o r p d e motoare.
zie sau de o imprecizie de îndată ce mondial a ispuenit cu o altă-configu­ Disponibilităţile întrec nevoile bat de Ministerul Economiei Na­ cia, Italia, Spania, Franţa şi Por­ t
privim spre Răsărit spre a găsi iuvn raţie. total deosebită a taberflor în consumului intern aşa că se vor tugalia. a r m a tă a u f o s t d is tr u s e Formaţiuni de bombardiere brita­
despărţitoare, de sfârşit, a continen­ luptă: Japonia şi Italia au trecut, de ţionale, fabricile Ministerului (A- cu a c e s t p r ile j p e s te 130 nice au atacat noaptea trecută la în­
putea exporta şi mari cantităţi de LEGUMELE
tului nostru, ca să nu ne rătăcim prea data aceasta, în tab ăra opusă, alături
nuci.
gricuiturei .şi cele particulare nu
Producţia de legume de toamnă d e c e r e b lin d a te in a m ic e . tâm plare teritoriul Germaniei de vest.
departe în nesfârşitul asiatic, De a- de Germania. Rusia comunistă, neutră
ceea, lipseşte, o definiţie precisă sau a la început snre deosebire de Rusia ţa­ VALORIFICAREA PRUNELOR
vor depăşi cantitatea de 800 va­
goane. se anunţă foarte bună, dar a sufe­ Ş î in s e c to r u l H a rk o v, In mai multe localităţi au fost lovite
de bombe explosive şi incendiare m at
delimitare geografică şi, poate, spiri­ ristă delà 1914, s’a alăturat cu truâr- Prune s‘au făcut foarte multe a- rit din pricina secetei din ultimul tr u p e le a r m a te i t e r e s t r e ales edificii publice ca biserici, spita­
tuală a continentului european şi. ziere aliaţilor Anglo-Saxoni, dar cu o In această fabricaţie intră şi al­ şi a le fo r m a ţiu n ilo r S S le şi şcoli. Populaţia a avut pierdeţi
nul acesta. Producţia poate fi eva­ te fructe decât prune. E lesne de timp.
birje înţeles, a locuitorilor lui: Euro­ vădită pornire de a face războiul el în a r m a te s u n t p r in s e in - neînsemnate. După ultimele ştiri ao.
penii. Astăzi, cu răsboiul grozav care pronrin şi îp afară de planurile co­ luată la 35.000 vagoane. De oarece văzut că ceiace consumă fabricile Cartofi sunt foarte mulţi şi e de­
se .desfăşoară tn Răsărit desvăluind mune frontului rşspectiv, comerţul cu fructe nu e organizat, sperat că preţul va fi mal redus tr ’o lu p tă a p r ig ă c u f o r ­ fost doborâte 5 bombardiere Inamice,
de marmeladă e foarte puţin. m a ţiu n i d e in f a n t e r ie şi In noaptea de 23 August, avloanĂ
bolşevismul rusesc în toată goliciu­ Dip desvoitarea de până acum a â- sunt regiuni unde nu se găsesc de ca anul trecut; rapide de luptă germane au atacat w |
nea lui, lipsa de definiţie şi de deli­ cestui război, prin prăbuşirea Frânte? Deci din cantitatea de 35.000 va­ b lin d a te s o v ie t ic e ,
mitare a Europei apare mai vădită şi în vara Iul 1940. a rezultat. întâi, des­ loc' prune şi altele unde prunele ră­ goane, se vor consuma proaspete Ceapa de asemeni va fi în mări bombe de mare calibru regiunea din
mân hevândute. cantităţi. H m o w u l, c a r e în c u r su l nordul Londrei şl obiective teolaţe dê,
mat ishitoare decât în trecut.. câteva mii de vagoane şi restul va
E>acă Nietzsche a putut spune, fiinţarea. imperiului colonial • francéi! Chiar pe piaţa Capitalei zilele Staţiunile speciale ale Ministera- c a m p a n ie i d in r ă s ă r it a pe eoasta de sud-est a insulei britani­
prin fapta tovarăşilor de luptă, deia merge la fabricarea ţuicii. tr e c u t p â n ă a c u m d e m a i ce. *
.cândva, că Europa din punct de vede­ început deoarece Germania, ia-' aufnis- trecute, s!au vândut prime — nu lu i Agrie allűr di pentru ipdoduce-i
re geografic ar fi „Capul" Asiei' gro­ tiţiu. a lăsat 9 Fratjţâ. liberă şi de prima calitate — ci din cele E probabil ca în toamnă să se
rea seminţelor au funcţionat şi a- m u lte o r i d in m â n ă In Cu prilejul atacului de r í efectuat
zăvia clipelor istorice pe care le trăim înregistreze scăderi de pfeţuri la la 17 August de forţe aeriene ameri­
ne-ar îndreptăţi să ne temem de pers­ eupată, cu stăpânirea- rietu rb u ţăti' ~'.k cári s‘áf fi stricat dacă erau ţinu­ nul acesta încât producţia de se m â n ă şî c a r e a stă z i nu cane împotriva oraşelor din Germante
imperiului colonial .african. Ocuparea ţuică.-...- ---- . . . . m e i e s t e d e c â t u n c â m p de sud, Inamicul a pierdut în total,
pectiva de a vedea Europa ajungând ţinuturilor franceze din Africa de că­ te mau mult, cu , é Tèf Tgrrr~ÂeÂê rhinţe è asigârafâ.
Cm simplu „Apendice" al Asiei. d e r u in e , a f o s t în c ă o d a tă după cum reese din rezultatele defi­
Cu toate acestea, în lumea moder­ tre Anglo-Americani şi, apoi, ’evoluţia
P roducfia viticolă Pătlăgele roşii neutru bulion
e v â e u f t , în c a d r u l u n e i nitive stabilite abia acum, 101 bont*
nă, ca şi In cea mai depărtată a an­ războiului din Mediterana, a adus şf-
ocupsrea războinică a imperiului co­
s*au făcut în mart cantităţi.
m işc ă r i m e to d ic e d e d e s ­ bardiere cu 4 motoare şi nu SS, « m i
tichităţii greco-romane, Europa, con­ lonial african al Italiei, de acelaşi ■’Producţia viticolă de anul aces» superioară, » Pentru aprovizionarea armatei se anunţase la început. .
tinentul cel mai mic al globului pă­ Anglo-Americani. In chipul . acesta', şi populaţiei civile «‘au luat din
p r in d e r e .
mântesc. a fost şi a rămas inima sau. Europa a fost despărţită, cu- desăvâr­ ta. e considerată ea bună şi în ori- Atacuri de mană nu au fost de­
poate, chiar cree.ru] lumei. De aici, şire, de orice mijloace de aprovizio­ çà caz mult superioară cele’i Jdecât prea puţine şi în regiunea de timp măsuri ca să se pună la us­
s'au răspândit, pretutindeni, în cele­ nare şi de putere din continentul ve­ anul trecut. câmp. Viticultorii n‘a u , consumat cat mari cantităţi de legume peu-
lalte •parti ale globului, nu numai e- cin al Africei, care' apărea ca o fi­
mlgrantii si colonizatorii, cari au des­
picat drumul oceanelor, au descope­ rească
rit continente noiii şi au creiat orga­ din
nizaţii de viaţă şl de civilizaţie după fost
împlinire a spaţiului european
jurul Mediteranei şi -care aşa a
din vremuri foarte depărtate.
Asedierea Europei, de către inamicii
Specialiştii declară că ar fi ne-anul, acesta prea mult sulfat de
voe de ploaie. In cazul când va cupru. Unele cantităţi nici n‘au
ploua bobul de strugure va creştefost ridicate de producători,
şi recolta va spori în volum în Cheltuelile de producţie au fost
tru iarnă.
Serviciile de aprovizionare ale
armatei au sporit producţia de le­
gume în aşa feî ca să se cumpere
Nici « agitaţie revoluţionară
modelul european, — dar, tot de aici,
s’au împrăştiat pe întinsul pământu­ anglo-americani, delà Apus şi ■ delà
lui, binefacerile gândirii ştiinţifice' şi Sud, se împlineşte, la Răsărit, prin
filosofice, ale genialităţii invenţiilor frontul comunismului rusesc, care vine
dauna calităţii. totuşi mari pentru că mâna de lu-
Dacă nu plouă vom avea o recol cru s'a plătit foarte scump..,
de pe piaţă cât mai puţine canti­
tăţi de legume. la MILANO şi TORINO
ta ceva mai mică dar de calitate E probabil ca în toamnă să se
şi ale minimilor tehnicei. Stadiu) îna­ din Asia. spre linia marginală -nedefi­ Al. P. Un Interview al d-lui Piccardi, ministrul italian al munca
intat al civilizaţiei omeneşti, care face nită a bătrânului continent, cu vădita
intenţie de a-1 Înăbuşi ca de atâtea
mândria omului şi-l apronle de Dum­ ori ROMA, S3 (Rador). — Intr’m in­ telor de w m c ă disciplina sindicalo,,
nezeire, se daloreşte, fără nici o re­ în trecut. terview acordat ziar ului „Messaggero", etc. Lucrătorii işî vor putea alege dele­
zervă sau şovăire. Europei acesteia Aceasta-i Imaginea cea mai exactă
mici si sărace din punct de vedere a Europei in clipa de faţă .a războiu­
material şi a cărei graniţă răsăritea­ lui, iar definirea şi delimitarea bătrâ­
nă s’a oprit cam prin dreptul istmu­ nului continent, cel mai mic şi mai să­
E n e r g i a e l e c t r i c ă în l u m e d. Pîccardi, ministrul muncii, a des-
minţit svonurile răspândite cu privire
la situaţia din oraşele Milano şi To­
rino, pe carş le-a vizitat şi unde a
gaţii tn cea mai deplină libertate, de­
oarece guvernul vrea ca moaşele sd-şl
aleagă singure conducătorii.
lui dintre Baltica si Marea Neagră, rac dintre . continentele pământului,
gin vremuri foarte depărtate. deşi netăgăduit cel mai activ ■şi cei Producfia şi cous umu!* Rolul a u to r ităfilor publice avut convorbiri cordiale ou delegaţii
muncitorilor.
Războiul neînduplecat de astăzi, mai puternic deaiungul istoriei omeni­ • in dcsToIta rea utilizării cncrgi e* electrice
susţinut de naţiunile europene sub rii, se va hotărî abia la pacea viitoare.
conducerea vitează a Germaniei ősire Când bombele explozive şi incendia­
Producţia de energie electrica a reculul consumaţiei industriale mal
La Milano şi la Torino, « precizat d.
Pîccardi, nu s’au înregistrat decât in­
cidente absolut lipsite de im,portantă
Dejun in onoarea d-lui
fă fie, sforţarea uriaşă a Europei da re distrug, pe pământul Italiei mile-,
a-şt păstra, mal departe, locul de nare, inonumente de artă şi valori is-
cinst e -Şi, de r espect- ee I-se cuvine In torice nepreţuite, faţă. de care blocu­
luat o mare desvoltare, mai cu
osebire în Europa şi America de
accentuat decât noul avans al ce­
rerilor pentru alte întrebuinţări.
neratorîî: fructe, legume, Hori etc,
pentru care găsesc debuseurj aci
five, electricitatea ajutându-i să le
şi n’a fost nicio grevă sau agitaţie re­
voluţionară. Trebue să vezi cum, Iu-
Urează muncitorii din Milano şi To­
Pari Morand noul
cemunitatea continentelor. rile uriaşe din New-York nu înseamnă
E o luptă cu atât mai grea ş! cu mare lucru, Europa şi europenii încep,
atât mal vitează ou cât, în decursul in sfârşit să simtă ce este, cu adevă­
Nord.
După marele război, avântul in­
Numai Germania şi Italia au fă­
cut excepţie, din acest punct de
cucerească.
In materie de tractîuneè drumul
rino după bombardamentele aeriene,
ca să-ţi dai bine seama de disciplina
şi ăe abnegaţia lor.
ministru al Franţei
dustriei electrice,- este poate pri­ vedere. După cât ştim la ţările în
veacurilor şi In deosebi în decursul ce­ rat, comunitatea de viaţă europeană,
lor din urma decenii, Europa aceasta peste toate neînţelegerile sau .duşmă­
a fost, treptat, despuiată de coloniile niile naţionale moştenite din trecut...
Dar vom căuta să cercetăm şi În­
mul dintre factorii, cari au com­
pensat partal ravagiile aduse eco­
luptă aryiata, desvoitarea mijloa­
celor de producţiune a electrici­
de fier electric câştigă teren, redu-
cându-se eheltuelele de exploatati-
une şi îngăduind o utilizare mai in­
Ministrul a adăogat eă la Milano a
luat parte la reţiniu-nea delegaţiilor
de uzine alese de lucrători în mod li­
la Bucureşti
stăpânite în alte continente spre a nomiei naţiunilor, de neînţelegerile tăţii, n‘a fost oprită, cu atât mai
i-se reduce puterile şi rolul în aface­ cercarea de înăbuşire a Europei prin tensivă a materialului. ber şi că delegaţii au discutat cu el
noua năvală delà Răsărit, ca p e . vre­ dintre state. Pe de altă parte eta­ mult cu cât utilizarea intensă a a' chestiuni Importante tntr’o ‘ atmosferă V1CBY, 23 (Rador). — D. Dinu
rile lumeî. Evident că extinderea luminatu­ Biott, ministrul României la Vichy,
Sunt cunoscute din istorie luptele murile ce ie credeam sfârşite pentru tizarea sau excesul de sarcipi au cestei energii, intră în aplicarea lui electric, constituie un debuşeu foarte cordială. Autorităţile politice şi
a oferit Joi un dejun In onoarea
Angliei cu Spania, Olanda şi Franţa, totdeauna. înfrânt acest avânt binefăcător- planului de raţionate a producţiei militare ale oraşului au înregistrat cu
important a industriei producătoare bucurie atitudinea acestor delegaţii şi d-lui Paul Morand, noul ministru
lupte pe unna cărora s’a născut şi a Producţia mondială de energie consumului şi transportului de car­ ăl Franţei tn România, cu prilejul
crßscut imperiul colonial britanic al­ de energie electrică, In luminatul au primit cu plăcere cooperarea lor,
cătuit după formula unor publiclşt!
electrică a evoluat după cum ur­ buranţi solizi şi lichizi. conform directivelor guvernului, prin plecării d-sale spre Bucureşti.
privat reflectori indirecţi 'si direcţi
poHţJci din „baze navale şi drumuri
maritime“ pe tot cuprinsul globului.
Coloniile spaniole, olandeze şi fran­
întrevederile mează, în epoca dinaintea actualu­
lui război (în milioane Kw.-oră):
Cea mai întinsă reţea de trans­
port de mare ţensiune din lume
este în Franţa.
au început să se popularizeze, con-
structiunea acelor aparate 'a deve­
care se urmăreşte să se favorizeze co­
laborarea sindicală a tuturor curente­
lor proletare, fără nicio excepţie.
In aceiaşi zi, Mareşalul Pétain a
oferit un dineu în cinstea d-lul
Paul Morand, la care a luat 'parte
1933 i s i s * 282.700 şi d. ministru Dinu Blotti
cele, ca şî cele portugheze ort bel­ 1934 311.500 In milioane de Kw-oră, produc­ nit mai ştiinţifică şi mai estetică, în Ministrul a precizat că au fost exa­
giene au soăzut în acelaş răstimp,
■până în epoca modernă. Abia dacă în
veacul clin urmă, singură Franţa re­
d-lui Roosevelt 1935 . i , , . 346-900
1936 . . 5 . . 386-000
ţia de energie electrică a principa­
lelor ţări este următoarea în anul
timp ce preţul a scăzut masiv.
Un h a r e m d e p r e ţu r i în
c o n s u m u l d e e n e r g ie e le c
minate chestiuni de ordin politic şi
social. Pe planul politia, muncitorii au
arătat că sunt gata să suportă orice
«♦♦♦«■♦■oo o » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ » »ovrro»-»-
publicană, după perioada marelui Na­ 1937 . . . . . 424-000 1938:
un Imperiu colonial, alcătuit în deo­
AMSTERDAM 23 (Radar). —
poleon, a isbutit să-şi creieze, din nou, Corespondentul Agenţiei D. N. B. . Cifrele se referă la producţia S tatele U nite
uzinelor hidraulice şi termice ale U. R, S. S.
123000
fr ic a , c o n v e n a b il, ar fi un
65.000 fa c t o r d e s tim u la r e a l a>
jertfă pentru o cauză dreaptă.
In ce priveşte revendicările Ion, lu­
crătorii n’au insistat asupra chestiunii
IM PRESIONANTĂ
4 *
sebi din ţinuturile africane. Germania transmite : întreprinderilor publice şi private Anglia * i 55.700 c e s tu i c o n su m . măririi salariilor, ci s’au mărginit să
şl Italia n’au intrat decât târziu de Serviciul britanic de informaţii
tot în concurenţa europeană pentru anunţă din Quebec că d-nii Roose­
dobândirea de colonii, abia intr’adoua velt şi Churchill au petrecut ziua
(auto'producătoare).
Cel mai de seamă producător de Japonia
G erm ania *
;
' 55.238 Diversitatea utilizărilor, ia care
27-000 se pretează generatiunea de lumină
ceară ca lefurile lucrătorilor mai prost,
plătiţi să fie revizuite şi adaptate la
actualul cost al vieţii.
nenorocire în Elveţia
Jumătate a veacului trecut. Europa de Luni în Citadelă. electricitate sunt St. Unite eu a- C anada - , * 26-000 şi căldură, pentru forţa motrică şi Ministrul a declarat apoi că, pentru BERNA 23 (Rador). — Un grav ac­
jolontală, însă, însemna, fără nici o proape 123.000 kw. din energia F ra n ţa s s 19-300 pentru telecomunicaţie este ilimi- a favoriza realizarea adevărată a de­
îndoială un mare adaus de putere şi D. Roosevelt a avut • deas.emeni cident s‘a produs în cantonul Vaud:
mondială. Italia » î j i -f 15.108 tată, mocraţiei sindicale constituită prin Un gheţar s‘a sfărâm at căzând în a-
de încredere în mijloacele proprii ale întrevederi cu ministrul de afaceri „delegaţiile muncitoreşti“, ministerul
popoarelor europene, mal. sus mentio­ străine din Ciunkging şi cu înaltul In cursul anului 1938 şi chiar în E lveţia s s 12-438 Numai spiritului de înventiune si pele unui torent care Ia rândul lui â
' 9-907 întreprinderii iniţiativei private se va lua fără întârziere măsuri pentru
nnée, iar Europa, ca expresie politică comisar al Australiei în Canada. anii de război producţia de electri­ N orvegia , s a asigura in fiecare întreprindere ale­ Inundat localitatea Handers. |
citate a continuat să crească în Suedia , s s 8-150 datorează conceptiunea şi realiza­ gerea liberă a membrilor acestor dele­ Pagubele sunt considerabile. :
multe tari, cu toată depresiunea a- Belgia 5.278 rea practică ale aplicaţiunilor mi­ gaţii sau comisiuni, care vor fi însăr­ Detaşamente de- trupe au fost tri­
facerilor- Cu toate acestea în tari P r o d u c ţia R o m â n ie i se nunate ale electricităţii- cinate să asigure respectarea contrac mise la faţa locului.

N U F A CE ŢI — ca St. Unite, Canada sau Bel­ c ifr a Ia 5 3 7 m ilio a n e Kw. Progresul industriei electrice de­
gia —- unde industria este foarte in 1937, fa ţ a d e 3 3 0 m ii. pinde mal ales de înţelepciunea pe
desvoltată si foarte electrificată, Kw. în 1933. care o «dovedesc autorităţile pu
DESVOLTAREA CONSUMULUI blice în extinderea energiei elec­ Rechemarea lui Litvinov, o dovadă
s g o m o te n o a p te a trice în serviciile lor. Nu este mai
Dacă posib'li'ătile de desvoltare electrică se întrebi'.-1 i din ce puţin adevărat că trebuie să în­

O rdonan ţa Prei ecturii C apitalei sunt departe de a fi epuizate în timpul iernii condi.tiuni potrivite
frâneze scumpirea curentului şi a
ale. consumului de energie electrică în ce mai mult, pentru a se creia în furniturilor, care poate prejudicia
desvoitarea consumului.
a nemulţumirii lui Stalin faţă de
marea industrie minieră si metalur­ creşterii' florilor şi legumelor. Politica de încurajare a produc­
gică; dar mai ,ales în fabricatiunile Astăzi, progresul metodelor de
Pentru reprimarea sgomotulu î in timpul nopţii, Prefectura Poli-
ţiei Capitalei a dat Ordonanţa Nr. 348 din 9 Iulie 1942. prin car«
electrochimiife, câmpul larg şi va­ productiune şi mijloacelor de trans ţiei de energie electrică şî a con­
riat al industriilor manufacturiere, port permite să se distribuie în sumului trebuie practicată cu pre-
conferinţa delà Quebec
interzice sgomotele, sub orice formă, cari ar putea constitui o oferă astăzi posibilităţi intense. lume, in abundenţă, produsele ma­ cauţiune pentru a nu se descuraja STOCKHOI-M 23 (Kador). — Co- Presa. )
turburare a liniştei publice şi o rdinei cetăţenilor, ca : vociferările Astfel. ín töate ramurile, industriei rilor culturi şi crescătorii. Mai mult aceşti douî factori esenţiali, mai cu e»pondentul Agenţiei DNJ3 transm i­ Această rechemare, se adaugă,
este considerată ca un simptom al
ţipetele, cântecele în locuinţe şi pe stradă. ceramice; cuptorul 'electric tiride să încă, ridicarea nivelului existenţii a osebire în ţările unde utilizarea te, .
faptului c? exigenţele sovietice, pri­
Momentul rechemării ambasadoru­
Constatând însă, ca se mai găsesc persoane cari n’au înţeles elimine cuptoarele cu combustibili- impus alimenta de calitate, mal electricităţii progresează încet. lui sovietic In -S1 ' !» Lip"» r u-mov vitoare la organizarea im ediată a u-
rostul acutei măsuri, şi cari p e timpul nopţii turbură liniştea ce- Uscatul electric al lemnului per­ fine, în timp ce technica substitue Aplicarea energieie electrice în este considerat la Quebec ca o Uov 1 ,i -i «1 rtpl'es front în vestul Europei,
tăţenilor paşnici, am dat ordin organelor poliţieneşti să conducă mite reducerea considerabilă a sto- articole sintetice unui mare număr gospodării constituie unul din cele dă a faptului că Stalin este extrem au rai. Ias iieoalisfacute.
là Jddecătoria Contravenţional ă pe aceşti oameni neînţelegători, cajului. Experienţele din Elveţia, în de materii mip-p agricole. Rezultă mai fluctuase debuşeuri ale acestei de nemulţumit de rezultatele confe­ In plus, această m ăsură arată că
iar după şra 24, când judecăto ria nu mai funcţionează, să-i reţină această direcţiune au dat rezultate că agricuUu: U l: bide- să se în* industrii, care va reforma cu totul rinţei, cu privire la care el este foar­ In ultimele 15 zile Moscova, a lăsat
M arestul poliţiei până a doua zi când vor fi judecaţi ezţalents, ]■ Porticul tură, mergi« örepti iprfi culturi» plantelor. r.epa- «xiştşnţai pmenlrii, .....— ------- . te bisa fBfsswria a&usţă îMted&4 întrevadă a tâ t pe d. Chiu ciuli, cât