0 6 3 1 0

CE SCRIA ZIARUL DE BUSINESS AM |NV~}AT CÅT

AL ROMÅNIEI |N 1998-2000, ANII CARE CÅNT~RE{TE REZILIEN}A
AU PECETLUIT DRUMUL DE AZI |NTR-UN CONTEXT
2 3 0 1 1 6

Suplimentul aniversar ZF 25 de ani, ANTREPRENORIAL

ast`zi \mpreun` cu ziarul Citi]i \n BUSINESS Magazin
9 4 8 3 6 0

Revista Business MAGAZIN apare \n Inmedio [i Relay \n fiecare LUNI [i cost` 19 lei
5

Ziarul
EDITAT DE MEDIAMEX INVESTMENT SRL
- TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -
ANUL XXIV / NR. 6.310
Financiar
16+48 PAGINI VINERI, 17 NOIEMBRIE 2023 PRE}: 12 LEI

Interviu exclusiv pentru ZF, Lionel Barber, fost redactor-[ef al Financial Times \ntre 2005 [i 2020
25
5
WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
de ANI

Eleonora }urcana[u
„Presa de business poate cå[tiga \ncredere
adun` 500 de copii la
cursuri \n cele dou`
[coli de art` Ella Musica
prin prezentarea lucrurilor certe. Nu tr`im
din Bucure[ti [i
Corbeanca
ZF [i Banca Transilvania au lansat \n mai 2019 proiectul
\ntr-o lume a adev`rurilor alternative“
Afaceri de la zero, o platform` dedicat` micilor antreprenori, firmelor BOGDAN COJOCARU alternative“, spune Lionel Barber, editor timp digital. Deci pre]ul adev`rului este convingi oamenii c` a citi presa nu ]ine de a face
de 14 ani al Financial Times. Este prea mult un pic mai mare decåt un parte dintr-o elit` sau c` citind acest ziar vor
care au creat peste 1,7 milioane de locuri de munc`. Vodafone s-a al`turat

proiectului Afaceri de la zero \n septembrie.
I
Informa]iile sunt la o atingere de buton.
Pagina 12 Dar la fel [i informa]ia fals`, dezinfor-
marea. Aceasta pentru c` tehnologia
permite lucruri de neconceput acum
PUBLICITATE 20 de ani, ca deep fake-uri, r`spåndirea
minciunilor [i dezinform`rii la viteze mari. |ns`
aceste lucruri pot fi comb`tute, iar acesta este
rolul jurnalistului. Acestea sunt lucruri
eviden]iale de Lionel Barber, fost redactor-[ef
al Financial Times \ntre 2005 [i 2020, \ntr-un
interviu exclusiv pentru Ziarul Financiar.
Jurnali[tii ar trebui s` urm`reasc`
adev`rurile, ar trebui s` disting` \ntre
prezentarea faptelor concrete [i specula]ii sau
opinii. „Nu tr`im \ntr-o lume a adev`rurilor
jurnalism care acum se \ndreapt` \n zona de
opinie [i specula]ie. A prezenta faptele [i a oferi
context este calea spre \nainte. „A spune
adev`rul, a c`uta adev`rul este important. Este
parte din democra]ie. O pres` liber` este
absolut necesar` pentru a avea o democra]ie.
Jurnali[tii au un rol, dar au [i o
responsabilitate“, apreciaz` el. Jurnalismul de
calitate este scump, mai ales pentru ziar.
Costurile cresc. Sunt dispu[i oamenii s`
pl`teasc` pentru el? Ce cå[tig`? Dac` po]i
stabili un brand \n care oamenii au \ncredere,
atunci oamenii s-ar putea s` fie preg`ti]i s`
pl`teasc` \n fiecare zi echivalentul unei ce[ti de
cafea pentru ziarul lor [i serviciul lor de [tiri
cappuccino ast`zi, spune deveni persoane mai bune. Este mai eficient
Lionel Barber. |ns` n-ar trebui s` le spui c` trebuie s`-l citeasc` pentru c`
s` m`sori pre]ul adev`rului este un mod mai bun de a economisi bani
prin a avea sau nu un ziar. sau de a nu pierde bani. Lionel Barber este
Pre]ul ar trebui stabilit \n optimist \n leg`tur` cu jurnalismul
raport cu calitatea jurnalismului „deoarece sunt atåt de multe lucruri pe care
t`u. |n ultimul rånd, trebuie s` le po]i face acum... Dar jurnalistul trebuie s`
fie con[tient c` trebuie s` aib` cuno[tin]e
LIONEL BARBER, \n domenii diferite, cum ar fi \n
editor timp de 15 ani al tehnologie, digitalizare. Ar
Financial Times: trebui s` [tie c` nu
A spune adev`rul, a trebuie aruncate lec]iile
c`uta adev`rul este vechi, despre valoarea
important. Este parte red`rii adev`rului“.
din democra]ie. Vezi pagina 7

PUBLICITATE
Dan {ucu, pre[edintele Concordia:
Suntem resemna]i [i nu avem
dreptul s` fim a[a. E momentul s`
ne implic`m \n dialogul social
R~ZVAN BOTEA

DECIZIILE politice au influen]at \n cele mai grele

momente – cum a fost criza din 2009 – viitorul afacerilor
[i companiile [i angaja]ii au suportat notele de plat`
pentru aceste decizii.
|n urm`torii 10 ani, economia Romåniei se poate
dubla, dar este nevoie de implicarea oamenilor de afaceri
\n dialogul social [i \n elaborarea de politici economice,
pentru c` modelul de cre[tere
economic` al Romåniei este la
r`scruce: for]a de munc` ieftin`,
motorul principal al investi]iilor,
se scumpe[te cel mai rapid din
UE [i Romånia are nevoie s`
creasc` valoarea ad`ugat` a
produc]iei, care s` ]in` pasul cu
DAN {UCU salariile, cu profitul companiilor, dar
n Urm`ri]i vineri 17 noiembrie, de la ora [i cu nevoile bugetului statului, au fost
10:00, o edi]ie special` ZF Live transmis` concluziile desprinse din conferin]a Concordia/BCR
de la Banca Na]ional` a Romåniei, cu „Industrii inteligente: cum cre`m valoare ad`ugat` \n
invita]i lideri de companii [i bancheri. Romånia“. „Sunt 30 de ani \n care am crezut c` noi,
Unde era economia Romåniei în 1998 [i oamenii de afaceri, nu putem influen]a deciziile politice,
unde este ast`zi? Cåt de important` este c` trebuie s` ne resemn`m, c` vor lua decizii \mpotriva
presa de business pentru economie? unor ra]iuni economice [i eu trebuie s` m` conformez.
De 30 de ani gre[im, suntem resemna]i [i nu avem
Moderatori: Roxana Petrescu, senior editor ZF R`zvan Botea, jurnalist al ZF
dreptul s` fim a[a“, a spus Dan {ucu, pre[edintele
confedera]iei patronale Concordia, organiza]ie care
reune[te companii cu un aport de 30% la economia
Romåniei [i cu 350.000 de angaja]i.
Vezi pagina 14
Investi]i \n Romånia
urm`ri]i pe zf.ro [i pe facebook ZIARUL FINANCIAR

Urm`ri]i zilnic de la ora 14.00 la 15.00 Cine se sperie de dobånzi?

interviuri live cu antreprenori, manageri,
consultan]i, bancheri [i primari ai ora[elor Creditele ipotecare noi \n lei:
din Romånia \n cadrul emisiunii Investi]i \n 3,1 mld. lei \n septembrie,
Romånia
maximul lunar din 16 ani dup` un
Moderator: Bogdan Alecu, senior editor ZF
Comisia European` crede \ntr-o Banca Transilvania atinge o capitalizare 18.353 16 nov.
salt de 30%. Dobånda medie: 7,7%
cre[tere economic` de 2,2% a record la BVB: 18,3 miliarde de lei
2023
ZF I VIDEO. Emisiunile zilei. Vineri 17 noiembrie <…> CLAUDIA MEDREGA
Romåniei \n 2023, dar cu un cost l |n 2023 ac]iunile b`ncii de
09:30 ZF DESCHIDEREA DE AST~ZI. CUM VA MERGE BURSA, parteneri Astfel, pe parcursul APETITUL romånilor pentru locuin]e pe credit a
BVB, Banca Transilvania scump: deficit bugetar de 6,3% din PIB la Cluj au urcat cu 30%. [edin]ei de tranzac- crescut \n ultimele luni, dup` cum reiese din statisticile
12:00 ZF LIVE, partener Orange Business ]ionare din 16 no- BNR, creditele ipotecare noi \n lei urcånd \n septembrie
14:00 ZF INVESTI}I ÎN ROMÅNIA, partener CEC Bank R~ZVAN BOTEA LIVIU POPESCU iembrie, \n spre 3,1 mld. lei, un maxim lunar din ultimii 16 ani, \n
17:00 AFACERI DE LA ZERO, parteneri Banca Transilvania, jurul prån- condi]iile \n care dobånzile au r`mas la niveluri ridicate,
Vodafone Business LA \nceput de an, cånd guvernul, pe atunci Ciuc` [i cu BANCA Transilvania (simbol zului, ac]i- de[i au mai f`cut un pas \n spate, sub pragul de 8%.
19:00 ZF IT GENERATION, partener InnovX BCR ministrul Adrian Cåciu la Finan]e, a croit bugetul pe bursier TLV), cea mai mare unile b`ncii Volumul ipotecarelor noi \n lei din septembrie este
2023, se a[tepta la o cre[tere economic` de 2,8% [i o institu]ie de credit din Romånia \n de la Cluj s-au mai mare cu circa 676 mil. lei, respectiv cu 28%, fa]` de
cre[tere a veniturilor de 14%, iar a cheltuielilor de numai func]ie de acti- tranzac]ionat la 22,98 lei, septembrie 2022. Dobånda medie a fost de 7,7% \n
9%. Astfel, deficitul bugetar ar fi urmat s` fie de 4,4% vele gestio- ceea ce calculat cu num`rul de septembrie. Creditarea ipotecar` \n lei a dat semne de
CURS VALUTAR - 16.11.2023 din PIB. La 9 luni din an, situa]ia economic` [i bugetar` 235 nate, a atins ac]iuni de aproximativ 800 de revenire \nc` din trimestrul al doilea (T2), dup` declinul
a ]`rii arat` pe dos: economia cre[te cu numai 1%, 6 ian. u n milioane, \nseamn` o capitalizare din T1/2023, \ntr-un context caracterizat de incertitudini,
CHF
2003
veniturile cresc cu numai 11%, iar cheltuielile cresc cu maxim bursier` de 18,35 mld. lei (3,7 mld. r`zboi la grani]`, infla]ie \nc` mare [i dobånzi ridicate,
14%. |n aceste condi]ii, anali[tii refac calculele [i spun c` istoric din euro), potrivit datelor BVB. |n ulti- preponderent peste 8%. O influen]` asupra avåntului
4,9704 4,5823 5,1557 1,0849 0,9651 economia cu greu va mai trece de o cre[tere de 1,5-2% punctul de vedere al capitaliz`rii la mii 20 de ani banca de la Cluj a urcat ipotecarelor \n lei, vizibil din lunile de var`, a venit [i de
LEI LEI LEI CHF \n 2023, iar deficitul bugetar este \n mod cert sc`pat de Bursa de Valori Bucure[ti \n de aproape 80 de ori \n capitalizare, la ofertele promo]ionale ale unor b`nci pentru
sub control. Ultima prognoz` a CE vede o cre[tere eco- contextul rezultatelor financiare de la circa 235 mil. lei, \n timp ce refinan]`ri la dobånzi mai mici, uneori fixe cå]iva ani. |n
0,0003 0,0041 0,0019 -0,0019 0,0011 nomic` de 2,2%, una dintre cele mai optimiste prognoze, record pentru T3/2023 [i pe fondul indicele principal BET s-a apreciat plus, au contat [i conversiile ipotecarelor de la ROBOR
LEI LEI LEI $ CHF dar cu un cost uria[: deficit bugetar de 6,3% din PIB. cre[terilor bursiere de pe plan extern, de [apte ori, la circa 14.700 de puncte. la IRCC, care figureaz` ca fiind credite noi.
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.190, 0318.256.429 Vezi pagina 2 arat` datele agregate de ZF. Vezi pagina 4 Vezi pagina 5
 2
tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro
Bogdan P\rvu, CEO, Evolor: Suntem
preg`ti]i s` mergem c`tre pie]e externe,
export`m deja \n Republica Moldova [i
vrem s` mergem [i \n alte ]`ri din zon`
l „Printre priorit`]ile noastre acum sunt dezvoltarea, trecerea la nivel
superior \n Republica Moldova [i atacul direct aici, \n zona Ucraina [i
Bulgaria, lucruri pe care vrem s` le facem \n perioada care urmeaz`.”
RAMONA CORNEA
PRODUC~TORUL de vopsele Evolor, din
portofoliul ROCA Industry, [i-a propus s` se
extind` [i \n alte ]`ri din regiune, dup` ce anul
acesta a \nceput s` exporte \n Republica Mol-
dova, sus]ine CEO-ul companiei, Bogdan
P\rvu.
„|n planul strategic de dezvoltare, \n afar`
de zona de vånz`ri, sunt multe lucruri de f`cut.
Una dintre ele este cre[terea capacit`]ilor de
produc]ie. {i pentru c` tot suntem \n situa]ia \n
care ne dezvolt`m [i \n zona asta de capacit`]i
de produc]ie, noi ne uit`m [i c`tre pie]e
externe. Compania nu a f`cut export \n trecut.
Anul 2023 a fost primul an \n care am f`cut
exporturi \n Republica Moldova [i prin Israel.
Noi suntem preg`ti]i s` mergem c`tre pie]e
externe [i ne construim strategia astfel \ncåt, \n
acord cu politicile grupului, s` devenim juc`tori
relevan]i la nivel de grup”, a spus Bogdan
P\rvu, cu ocazia particip`rii la la expozi]ia
interna]ional` Rebuild Ukraine, din Var[ovia,
Polonia, un tårg organizat pentru a implica
juc`torii regionali \n reconstruc]ia Ucrainei.
Ucraina poate fi o pia]` important`
pentru extinderea companiei, sus]ine el.
„Pie]ele din jurul Romåniei sunt
importante pentru noi, \ncepem s` ne uit`m
c`tre ele [i ne dorim s` ne dezvolt`m
programat, adic` nu vrem s` ne dispers`m
foarte mult` aten]ia. Vrem s` lu`m ]ar` cu
]ar`. Printre priorit`]ile noastre acum sunt
dezvoltarea, trecerea la nivel superior \n
Republica Moldova [i atacul direct aici, \n
zona Ucraina [i Bulgaria, lucruri pe care vrem
s` le facem \n perioada care urmeaz`”, a
completat Bogdan P\rvu.
Pia]a de lacuri, vopsele [i tencuieli
decorative pentru segmentul reziden]ial, pe
care activeaz` Evolor, este estimat` de
Bogdan P\rvu la circa 350 de milioane de euro.
Despre evolu]ia pie]ei, el spune c` este una
concuren]ial` [i c` anul acesta a \nregistrat
sc`deri \n volume.
„|n general, pia]a de materiale de
construc]ii [i finisaje trece printr-o perioad`
ORGANIZEAZĂ CONFERINŢA
Marţi, 28 noiembrie 2023, ora 12:30
BRĂILA
Alma Health & Spa Retreat
Teme:
ZF Cum fac faţă economiile locale în noile condiţii
de piaţă
ZF Discuţii cu antreprenori și factori de decizie
ZF Finanţarea bancară
ZF Cum arată noul model de creștere și
dezvoltare economică
ZF Cum reindustrializăm România?
DETALII ȘI ÎNREGISTRĂRI: DANIELA FĂTU / daniela.fatu@m.ro / 0784.460.431
Bogdan P\rvu, CEO, Evolor:
Pie]ele din jurul Romåniei sunt
importante pentru noi,
\ncepem s` ne uit`m c`tre ele
[i ne dorim s` ne dezvolt`m
programat, adic` nu vrem s` ne
dispers`m foarte mult` aten]ia.
Vrem s` lu`m ]ar` cu ]ar`.
mai grea, anul trecut pia]a a sc`zut \n volum
de circa 5,5%, iar \n primul semestru din anul
`sta sc`derea a fost [i mai abrupt`, s-a dus la
9%. Anul trecut nimeni nu a b`gat \n seam`
sc`derea asta de volum, pentru c` toate
companiile au \ncheiat pe plus la cifra de
afaceri. Anul trecut au fost mai multe scumpiri
pe baza infla]iei [i nu a fost un an r`u pentru
industrie, unul care s-a \ncheiat cu o cifr` de
afaceri cu o cre[tere destul de bun` [i cu
profitabilitate bun` \n industrie. Anul acesta,
\n schimb, aceste sc`deri se vor vedea [i \n
cifra de afaceri.”
Printre cauzele sc`derii este [i criza din
sectorul imobiliar, despre care Bogdan P\rvu
spune c` s-a instalat \nc` de anul trecut.
Detalii pe www.zfcorporate.ro
PUBLICITATE
WWW.ZF.RO/CONFERINTE
www.zf.ro/EVENIMENT
ZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 7 n o i e m b r i e 2 0 2 3
Comisia European` crede \ntr-o cre[tere
economic` de 2,2% a economiei
Romåniei \n 2023, dar cu un deficit
bugetar enorm, de 6,3% din PIB
l Romånia este pe muchie de cu]it l Datele la trimestrul al treilea arat` o evolu]ie a economiei
de doar 0,2%, fa]` de T3/2022 l Cum datele pe primele trei trimestre, an la an, arat` o cre[tere
de doar 1,1%, este imposibil ca economia s` fac` un salt de 2% \n acest an, cum prognozeaz`
guvernul, avånd \n vedere c` a[tept`rile de la agricultur` \n T3 s-au dovedit ne\ntemeiate.
R~ZVAN BOTEA Cum vede Comisia European` anul 2023 [i anul 2024 ajung` la ]inta asumat` de guvern, pentru
c` \n ultimele luni din an se fac cele mai
roblema cea mai mare este c` pentru economia Romåniei
P
multe pl`]i. Guvernul a \ncercat prin mai
executivul a f`cut o serie de Indicator 2023 2024 multe ordonan]e s` plafoneze pl`]ile pe
promisiuni pe care nu [i le mai
poate lua \napoi, iar reducerea Cre[tere economic` 2,2% 3,1% final de an, mai ales pl`]ile administra]iilor
locale, dar facturile, odat` t`iate, trebuie
cre[terii economice \nseamn` Infla]ie 9,8% 5,9% pl`tite. Dar asta nu \nseamn` decåt o
mult mai pu]ini bani la buget. |n aceste
condi]ii, singura surs` de finan]are r`mån Rata [omajului 5,4% 5,2% rostogolire a poverii din 2023 \n 2024.
Dac` execu]ia bugetar` nu a urmat
\mprumuturile, pentru c` guvernul nu are Deficit bugetar (% din PIB) -6,3% -5,3% bugetul ini]ial [i cheltuielile au urcat mai
de unde s` taie cheltuielile. Asta \nseamn`
Datorie public` (% din PIB) 47,9%
repede decåt veniturile, \n loc s` se
48,9% \ntåmple invers, nici economia nu a ajutat
c` deficitul bugetar see va majora
puternic – Comisia
omisia Previziunile Balan]` cont
c curent (% din PIB) -7,3% -7,1% guvernul.
European` crede c`` el SURSA: Comisia European`. Cre[terea PIB a \ncetinit mai puternic
va ajunge la 6,3% din
FMI privind deficitul decåt erau a[tept`rile \n
PIB \n 2023 [i vaa arat` c` el va fi \n acest an de disponibile
disp reale, a pondere \n PIB, deficitul bugetargetar [i Prognoza trimestrul
trimestru al treilea din
continua [i \n anul 6% din PIB. Deficitele mari fac condi]iilor
co financiare datoria scad. actualizat` a guvernului 2023, iar anali[tii
care vine pån` la redresarea mult mai grea. Infla]ia aspre
as [i a cererii externe „Deficitul public este te financiari
finan de la cele
5,3%. Este un mai
m reduse, urmat` de o proiectat la 6,3 % din PIB \nn spune c` infla]ia va fi de 7,4% la mai
ma mari b`nci
deficit enorm, care r`måne foarte ridicat` (\n ciuda accelerare
ac treptat` pe 2023, urmånd s` scad` la final de 2023 [i de 4,6% la final de din Romånia
va pune presiune pe faptului c` salariile cresc peste parcursul
pa perioadei 5,3 % \n 2024 [i la 5,1 % \n 2024, dar, chiar dac` pentru economie [i-au [i redus
cre[terea economic`, `, infla]ie), ceea ce duce la analizate
ana \n previziuni. 2025, datorit` m`surilor de drastic
dr progno-
pentru c` banii
nii Dat` fiind infla]ia de baz` consolidare fiscal` infla]ia este o problem`, pentru guvern zele. ze Spre exem-
\mprumuta]i trebuiee [i reducerea consumului. persistent`
persist (infla]ia f`r` preconizate s` fie implemen- este bun`, pentru c` infla]ia umfl` plu, Raiffeisen
plu
da]i \napoi. pre]urile energiei [i alimentelor – tate \n ianuarie 2024. Pondereaa PIB-ul [i, astfel, ca pondere \n PIB, Bank Ban are acum o
Previziunile FMI MI privind n. red.), se previzioneaz`
pre c` sc`derea datoriei publice \n produsul ul prognoz`
prog de
deficitul arat` c` el va fi \n acest an de 6% infla]iei totale se va intensifica doar \n 2024 intern brut este previzionat`` s`
deficitul bugetar [i datoria cre[tere
cre[ter economic`
din PIB. Deficitele mari fac redresarea mult [i \n 2025”, scriu economi[tii Comisiei ating` 50,5% \n 2025”, maii spun scad. de 1,5%,
1,5% la fel ca
mai grea. Infla]ia r`måne foarte ridicat` (\n Europene \n prognoza de toamn` 2023. reprezentan]ii Comisiei Europene.pene. prognoza ING Bank. Banca
ciuda faptului c` salariile cresc peste Prognoza actualizat` a guvernului Dinspre Guvernul Romåniei niei nu a venit Transilvania a r`mas la prognoza de
infla]ie), ceea ce duce la reducerea spune c` infla]ia va fi de 7,4% la final de \n mod oficial nicio prognoz` pentru cre[tere economic` de 2,2%, dar
consumului. 2023 [i de 4,6% la final de 2024, dar, chiar deficitul bugetar de la final de an [i, \n acest men]ioneaz` c` va revizui datele dup` ce
„Se preconizeaz` o \ncetinire a cre[terii dac` pentru economie infla]ia este o moment, ]inta oficial` este de 4,4% din apar datele detaliate despre evolu]ia
PIB-ului real la 2,2 % \n 2023, din cauza problem`, pentru guvern este bun`, pentru PIB. Chiar dac`, la 9 luni din an, deficitul economiei \n primele trei trimestre, adic`
infla]iei ridicate care restrånge veniturile c` infla]ia umfl` PIB-ul [i, astfel, ca este la 3,5% din PIB, este imposibil s` mai pe 7 decembrie.
»BRIEFINGUL ZILEI
» Sindicali[tii au ie[it \n strad` din UN SALARIU PE ZI
cauza Legii pensiilor Un creator de con]inut
La protestul din Pia]a Victoriei au
participat sindicali[ti din Confedera]ia cå[tig` \ntre 800 [i 1.000
Meridian, care reprezint` silvicultorii,
ceferi[tii, poli]i[tii locali [i poli]i[tii
de euro net pe lun`
na]ionali, militarii \n rezerv` [i personalul
contractual, func]ionarii publici din Proiectul editorial Un salariu pe zi
MAPN, minerii, func]ionarii publici sau este realizat de ZF
agricultorii. Sindicali[tii cer eliminarea
mai multor articole incluse \n proiectul
\n parteneriat cu
legii privind sistemul public de pensii,
care urmeaz` s` fie discutat \n Camera
Deputa]ilor s`pt`måna viitoare.
» Ciolacu: |n octombrie, colectarea
a ajuns la un nivel record
Premierul Marcel Ciolacu a anun]at c` \n
octombrie colectarea veniturilor a ajuns
Romånia a alocat 0,46% din PIB pentru
la un nivel record de 40 de miliarde de
lei. „Vestea bun` cu care \ncepem este
c` ANAF a \nceput s`-[i fac` treaba [i s`
colecteze aproape de ]inta impus`. |n
cercetare-dezvoltare \n 2022
Cheltuielile pentru activit`ti de cercetare-dezvoltare s-au ridicat anul trecut \n
Romånia la 6,4 miliarde lei, reprezentånd 0,46% din PIB, din care 0,29% pentru
Un creator de con]inut are un salariu care variaz`, \n
medie, \ntre 800 [i 1.000 de euro net pe lun`, dup`
cum arat` datele de la platforma de recrutare online
bestjobs.
sectorul privat [i 0,17% pentru cel public, arat` datele INS. Din suma total`, „Ini]ial, un creator de con]inut era asociat mai mult cu
octombrie colectarea veniturilor a ajuns
91,6%, adic` 5,8 miliarde lei, au fost cheltuieli curente, cea mai mare parte din redactarea de texte sau scrierea de articole pentru
la un nivel record de 40 de miliarde de aceast` sum` reprezentånd salariile angaja]ilor, [i 541,5 milioane lei cheltuieli de site-uri web [i reviste. Cu expansiunea platformelor
lei”, a declarat Marcel Ciolacu la capital (respectiv 8,4%), \n special achizi]ii de echipamente [i aparatur`. online, s-a diversificat [i a devenit mai complex.
\nceputul [edin]ei de guvern de joi. Ast`zi, acest rol include crearea de con]inut
22.900 kilograme, nu pot intra pe companii mari din Europa Central` [i de multimedia, cum ar fi videoclipuri, infografice,
» Cåciu: Negocierile pe revizuirea teritoriul Romåniei pentru c` nu sunt Est se afl` 60 de societ`]i romåne[ti. podcasturi [i con]inut pentru social media. Pentru rol
PNRR s-au \ncheiat \ndeplinite condi]iile legale. Fa]` de anul anterior analizat, num`rul este necesar` experien]a \n marketing [i cuno[tin]e \n
domeniul, cuno[tin]e solide de editare foto [i video
Negocierile pe revizuirea PNRR s-au de companii romåne[ti din clasament l-a pentru crearea con]inutului multimedia \n scopuri de
\ncheiat, iar noul plan nu va con]ine » Guvernul a aprobat actele pentru dep`[it pe cel al Ungariei”, a scris marketing, abilitatea de a comunica eficient \n limba
procentul care vizeaz` sistemul public de autostrada Foc[ani – Bac`u [i Nicolae Ciuc` pe Facebook. englez`. Salariul este de 800 - 1.000 euro net lunar”,
pensii, a anun]at joi ministrul investi]iilor arumul expres Arad – Oradea Ana Vi[ian, marketing manager, bestjobs.
[i proiectelor europene, Adrian Cåciu. Guvernul a aprobat joi actele normative » Trei firme de ridesharing au
„Acest plan revizuit include o finan]are destinate realiz`rii autostr`zii Foc[ani – cauzat un prejudiciu de peste Ana Vi[ian,
suplimentar` de 1,4 miliarde de euro pe Bac`u [i drumului expres Arad – Oradea. 52 mil. lei la bugetul de stat marketing manager, bestjobs:
capitolul RePowerEU care va fi parte Hot`rårea vizeaz` declan[area Trei firme din Bucure[ti [i Constan]a Ini]ial, un creator de con]inut era asociat mai
integrant` din PNRR”, a declarat Adrian procedurilor de expropriere a imobilelor care activeaz` pe pia]a de transport
Cåciu, conform Mediafax.
mult cu redactarea de texte sau scrierea de
proprietate privat` situate pe alternativ de persoane au cauzat un
articole pentru site-uri web [i reviste. Ast`zi,
» Transport cu aproape
amplasamentul suplimentar precum [i a
imobilelor aflate \n proprietate public` a
prejudiciu de peste 52 mil. lei la bugetul
de stat, transmite ANAF. Potrivit sursei acest rol include crearea de con]inut
23 de tone de de[euri de statului sau a unit`]ilor administrativ- citate, vor fi sesizate organele de multimedia, cum ar fi videoclipuri, infografice,
aluminiu din Slovenia, oprit la teritoriale, care sunt situate pe coridorul urm`rire penal` \n vederea recuper`rii podcasturi [i con]inut pentru social media.
intrarea \n Romånia de expropriere al autostr`zii Foc[ani – prejudiciului estimat cauzat bugetului
Poli]i[tii de frontier` din Satu Mare [i Bac`u. de stat \n cuantum de 52.060.388 de Printre cel mai des \ntålnite beneficii extrasalariale [i
angaja]i ai G`rzii de Mediu au oprit \n lei, pentru \nc`lcarea prevederilor Legii
bonusuri specifice oferite pentru acest tip de loc de
vam` un transport cu 22,9 tone de » Nicolae Ciuc`: Capitalul nr. 241/2005 pentru prevenirea [i munc` sunt: tichete de mas`, asigurare medical`,
de[euri de aluminiu, din Slovenia, pentru romånesc a avut performan]e combaterea evaziunii fiscale. „Ac]iunile cursuri de preg`tire profesional` [i program flexibil.
c` firma care prelua marfa nu avea solide \n 2022 de control vor continua \n perioada |n prezent, 477 de posturi vacante pentru pozi]ia de
instala]ii pentru valorificarea de[eurilor. urm`toare, iar DGAF recomand` tuturor creator de con]inut sunt disponibile pe
„Capitalul romånesc a avut performan]e
Poli]i[tii de frontier` au cerut sprijin solide \n 2022, reu[ind s` se consolideze operatorilor economici s` fiscalizeze platforma bestjobs dintr-un total de 35.000 de
autorizat reprezentan]ilor G`rzii veniturile ob]inute din activit`]ile anun]uri de angajare active. Cele mai multe anun]uri
[i s` contribuie la cre[terea economic`. de angajare sunt \n Bucure[ti, Ploie[ti, \n regim de
Na]ionale de Mediu, care au stabilit c` O spune o statistic` realizat` de grupul desf`[urate”, scrie un comunicat al
munc` remote etc. Ramona Cornea
bunurile transportate, \n total Coface, care indic` faptul c` \n top 500 ANAF.
PUBLICITATE
 4
www.zf.ro/BURSE - FONDURI MUTUALE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro ZIARUL FINANCIAR l
Vineri, 17 noiembrie 2023

EVOLU}IA CELOR BET 14.677 AQ 0,88 TLV 22,9 BRD 17,5 BVB 64,6 TEL 29,2 COTE 77 DIGI 41,2 FP 0,53 M 4,21 SNP 0,55 TOP 5 ATB 1,36 CMP 0,76 PTR 0,55 TRANSI 0,3 SCD 2,9
(puncte)
MAI LICHIDE 0,18% -0,23 0,00 -0,46% 0,94% 0,69% 0,79% 1,23% 0,19% CRE{TERI* (lei)
-1,17% 0,73% 8,33% 6,15% 4,96% 4,83% 4,32%
AC}IUNI LISTATE
Rulaj 45,85 ONE
LA BVB 16.11.2023 mil. lei 0,98 WINE 13,7 SNN 47,5 SNG 48,15 TGN 18,42 H2O 119,5 EL 9,69 SFG 20,4 TRP 0,49 TTS 24,4 TOP 5 IARV 13,3 ALR 1,49 SOCP 2,14 IMP 0,22 TGN 18,41
* Date culese la ora 17:45
-64,03% 0,41% 0,88% -0,31% 0,73% -1,39% 0,00% 1,47% 0,99% 0,31% 2,09% SC~DERI* (lei) -3,27% -2,61% -1,83% -1,72% -1,39%
*Doar rulajele peste 10.000 lei

Vlad Deliu, investitor la BVB: Am

Banca Transilvania atinge o capitalizare
235 mil. lei (6 ian. 2003) La \nceputul lui 2003
banca de la Cluj avea o capitalizare de doar
235 mil. lei
expunere pe ac]iuni Aquila, Transilvania 568 mil. lei (17 febr. 2004) |n doar un an

Broker de Asigurare, TTS, Sphera

Franchise Group [i MedLife
capitalizarea b`ncii se dubleaz`. Ac]iunile TLV
erau deja incluse \n BET
2.776 mil. lei (12 sept. 2008) Cea mai dur`
criz` financiar` de pån` atunci g`sea ac]iunile
record la Bursa de Valori Bucure[ti: 18.353
l Actualul sezon de
raport`ri la T3, marcat
de rezultate mixte, spune
VLAD DELIU, investitor:
Am \nceput ca analist
financiar, apoi manager
TLV suspendate de la tranzac]ionare pe fondul
propunerii de majorare a capitalului social
943 mil. lei (23 ian. 2009) Criza se simte.
Banca ajunge la BNR pentru un \mprumut de
18,3 mld. lei, adic` 3,7 mld. euro 16 nov.
2023

participantul bursier.
EDUARD IVANOVICI
VLAD Deliu, investitor la Bursa de
Valori Bucure[ti, are \n prezent un
portofoliu de investi]ii expus pe
sectoare precum logistica [i
distribu]ia, asigur`ri, transportul de
m`rfuri, servicii, cåt [i domeniile
medical [i bancar, a spus partici-
pantul bursier \n cadrul celei mai
recente edi]ii a emisiunii ZF
Deschiderea de Ast`zi.
„N-am avut neap`rat o
de portofoliu, dup` care
am fost director de
investi]ii la fonduri de pensii
[i am continuat activitatea
\ntr-un mod institu]ionalizat.
membru \n consiliul de administra]ie
al unei companii listate la burs` [i am
ac]iuni Aquila. Mai am ac]iuni la
Transilvania Broker de Asigurare,
transportatorul TTS, Sphera
Franchise [i MedLife. Ponderile sunt
relativ egale.”
Mai multe detalii pe zf.ro
„Deschiderea de Ast`zi: Cum va merge Bursa?“
urgen]`. C`dere drastic` a capitaliz`rii. BERD \[i
reafirm` sprijinul
2.270 mil. lei (17 febr. 2010) Banca \ncepe
s`-[i revin` mizånd pe o strategie simpl`: este
banc` romåneasc` antreprenorial`. Depozitele
se majoreaz`
1.877 mil. lei (14 dec. 2010) Criza datoriilor
din zona euro se resimte asupra Bursei de Valori
Bucure[ti [i implicit \n evaluarea b`ncii
2.512 mil. lei (14 mai 2013) Omer Tetik este
anun]at CEO al b`ncii de la Cluj. Horia Ciorcil`
spunea c` 15 luni a durat g`sirea unui CEO
potrivit
3.950 mil. lei (14 apr. 2014) În aprilie 2014,
Bank of Cyprus [i-a scos la vånzare pachetul de
aproape 10% din Banca Transilvania, ca parte a
procesului de restructurare de la ei de acas`
l |n 2023 ac]iunile potrivit datelor BVB. „Evolu]ia
foarte bun` a pre]ului ac]iunii TLV
b`ncii de la Cluj au prin atingerea unui nou maxim istoric
urcat cu 30% l Spre a fost determinat` de afi[area rezul-
tatelor la 9 luni“, spune Marcel
compara]ie, BET a Murgoci, director de opera]iuni,
crescut cu 26% l Cei Estinvest, unul dintre veteranii pie]ei
de capital din Romånia.
mai mari ac]ionari ai Banca Transilvania a raportat un
b`ncii sunt fondurile de profit net de 1,86 miliarde de lei \n
primele nou` luni din 2023, \n
pensii private Pilon II cu cre[tere de la 1,44 mld. lei din aceea[i
o de]inere de 26%. perioad` a lui 2022, mai mare cu 29%.
„Bazåndu-se pe istoricul distri-
LIVIU POPESCU buirilor de dividende din anii ante-
riori, investitorii mizeaz` pe o conti-
lizare, de la circa 235 mil. lei, \n timp
ce indicele principal BET s-a apreciat
de [apte ori la circa 14.700 de puncte.
Omer Tetik, actualul director general
al b`ncii, este \n prezent unul dintre
cei mai longevivi [efi ai unei institu]ii
de credit din Romånia. El a preluat
cårma b`ncii de la Cluj cånd inves-
titorii evaluau banca la o capitali-
zare de circa 2,5 mld. lei.
Mai multe detalii pe
zfcorporate.ro
DE LA 235 MIL. LEI LA 18,3
MLD. LEI |N 20 DE ANI,
ADIC~ O CRE{TERE DE

B
perspectiv` sectorial`. Ca filosofie de 5.736 mil. lei (2 apr. 2015) Banca Transilvania anca Transilvania nuare a politicii de dividend. |n plus,
investi]ii, m-am uitat \n general este un proiect
semneaz` achizi]ia Volksbank. Al treilea juc`tor
(simbol bursier TLV), [tirile referitoare la interesul mani- APROAPE 80 DE ORI
pornind de la numele individuale [i editorial realizat de cea mai mare institu]ie festat de c`tre Banca Transilvania Evolu]ia capitaliz`rii
Ziarul Financiar \l cump`r` pe num`rul nou` din pia]`
ulterior am \ncercat s` aplic un filtru de credit din Romånia pentru a cump`ra OTP Bank B`ncii Transilvania \n ultimii 20 de ani [i
cu sprijinul 6.839 mil. lei (29 ian. 2016) Fondurile de BANCA TRANSILVANIA cåteva [tiri importante
industrial. În momentul de fa]` am \n func]ie de activele Romania pot contribui pozitiv la HORIA CIORCIL~,
pensii \ncep s` acumuleze ac]iuni. Ast`zi ele au (mil. lei)
investi]ii \n sectorul bancar. Sunt 26% din banc` gestionate, a atins un maxim istoric o consolidare a cota]iei ac]iuni- pre[edinte al b`ncii [i A URCAT DE APROAPE
SURSA: BT Capital Partners
din punctul de vedere al capitaliz`rii lor TLV“, adaug` Murgoci. unul dintre fondatori 80 DE ORI. BET, DE {APTE ORI
8.662 mil. lei (21 dec. 2018) OUG 118 aduce
la BVB \n contextul rezultatelor Ac]iunile TLV se apreciau
un impact negativ asupra valorii de pia]` a Evolu]ia capitaliz`rii B`ncii
PUBLICITATE
b`ncii de la Cluj
financiare record pentru ieri dup`-amiaz` cu
Transilvania [i a indicelui
T3/2023 [i pe fondul pån` la 0,3% pe
10.545 mil. lei (8 apr. 2019) Banca cre[terilor bursiere de pe tranzac]ii de 2 mil. principal BET
Transilvania cump`r` Bancpost plan extern, arat` datele lei, potrivit datelor Data* Capitalizare Valoare BET
10.119 mil. lei (13 mart. 2020) agregate de ZF. BVB. Joi indi- (mil. lei) (puncte)
COVID-19 love[te investitorii cele prin- 2003 379 1.992
15.492 mil. lei (8 iun. 2021) cipal BET se 2006 3.928 7.852
Achizi]ia Idea Bank tranzac]iona \n
cre[tere cu 0,3% la 2009 2.225 4.836
235 un maxim istoric de circa 2012 2.152 4.758
6 ian. Astfel, pe 14.700 de puncte dup` ce a fost consu-
2003 2015 7.777 7.189
parcursul [edin]ei mat` cea mai mare parte a sezonului
16.536 mil. lei (10 ian. 2022) de tranzac]ionare din 16 noiembrie, de raport`ri financiare [i \n contextul 2018 11.309 8.574 OMER
Achizi]ia }iriac Leasing \n jurul prånzului, ac]iunile b`ncii de \n care pe pie]ele externe sunt cre[teri 2020 11.791 8.906 TETIK,
13.785 mil. lei (21 mart. 2023) Banca se la Cluj s-au tranzac]ionat la 22,98 lei, ca urmare a \ncetinirii ritmului de 2021 16.441 12.828 director
finan]eaz` \n premier` de pe pie]ele externe ceea ce calculat cu num`rul de ac]iuni cre[tere a infla]iei \n SUA, cea mai general
pentru obliga]iuni MREL de aproximativ 800 de milioane de mare economie la nivel mondial. |n
2022 14.153 11.652 al BT din
18.353 mil. lei (16 nov. 2023) Maxim istoric pe unit`]i, \nseamn` o capitalizare bur- ultimii 20 de ani banca de la Cluj a 2023 18.353 14.693 2013 \ncoace
Burs` pentru banca de la Cluj sier` de 18,35 mld. lei (3,7 mld. euro), urcat de aproape 80 de ori \n capita- *pe 16 noiembrie din fiecare an.
SURSE: BT Capital Partners, BVB

PUBLICITATE

{tiri ZF
Ac]iunile Antibiotice Ia[i, plus 9% dup`
anun]ul privind includerea \n indicii
MSCI
Produc`torul de medicamente Antibiotice
Ia[i (simbol bursier ATB), una dintre
companiile cu cele mai mari cre[teri de anul
acesta de la Bursa local`, \nregistra o
apreciere de 8,73% a ac]iunilor \n dup`-
amiaza de joi, 16 noiembrie, pe un rulaj
circa 600.000 de lei. Capitalizarea urca
astfel de la 845,9 milioane de lei la
919,7 mil. lei. Evolu]ia vine dup` ce,
miercuri, Bursa de Valori Bucure[ti a
anun]at c` ac]iunile ATB vor fi incluse \n
indicii furnizorului global de indicii MSCI,
\ncepånd cu prima zi de tranzac]ionare din
decembrie la BVB. Eduard Ivanovici
Chimcomplex \ncheie primele nou` luni
cu un profit de 55 mil. lei [i venituri de
1,1 miliarde de lei
Produc`torul [i furnizorul de substan]e
chimice Chimcomplex (simbol bursier CRC)
a raportat un profit net de 54,8 milioane de
lei \n primele nou` luni din 2023, \n sc`dere
de 115 mil. lei \n aceea[i perioad` din 2022,
\n timp ce afacerile s-au redus la 1,08 mld.
lei de la 1,74 mld. lei. „Sc`derea cu 38% a
cifrei de afaceri comparativ cu accea[i
perioad` a anului 2022 a fost cauzat` \n
propor]ie de 56% de sc`derea cantit`]ilor
våndute de societate, pe fondul unei
reduceri a cererii din pia]a european`, restul
de 44% fiind cauzat` de pre]urile de
vånzare mai mici. Rezultatul din
exploatare \n perioada ianuarie-septembrie
2023 este la un nivel inferior celui din
perioada similar` a anului 2022. Societatea
a func]ionat \n perioada ianuarie-
septembrie 2023 la o capacitate redus` \n
special cu sec]iile mari consumatoare de
electricitate [i gaze naturale [i a diminuat
cheltuielile, apelånd inclusiv la
disponibiliz`ri de personal”, se arat` \n
raportul trimestrial. Liviu Popescu
TTS, performerul din BET din 2023,
anun]` cre[teri de 31% pe afaceri [i
84% pe profit la finele lunii septembrie.
Ac]iunile se apreciaz` cu 2%
Transportatorul de m`rfuri pe Dun`re
Transport Trade Services (simbol bursier
TTS) a raportat la Bursa de Valori Bucure[ti
o cifr` de faceri la nivel consolidat de
664,3 milioane de lei \n primele nou` luni
din 2023, cu 31,4% peste nivelul aceluia[i
interval al anului precedent. La capitolul
„EBITDA” (cå[tiguri \nainte de dobånzi,
taxe, depreciere [i amortizare), compania
listeaz` suma de 355,5 milioane de lei, plus
65,2%. Profitul a atins totodat`
250,5 milioane de lei, \n urcare cu 83,5%,
se arat` \n raportul financiar publicat la
BVB. Eduard Ivanovici
Finan]are de 163 mil. euro pentru CEC
Bank. Banii, atra[i printr-o emisiune de
obliga]iuni care vor fi listate la
Bucure[ti [i Luxemburg
CEC Bank, cea mai mare institu]ie de credit
controlat` de Ministerul Finan]elor, a atras
162,6 milioane de euro de la investitori prin
suplimentarea emisiunii lansate \n februarie
2023, scadent` \n februarie 2028, cu un
nou plasament de obliga]iuni senior non-
preffered eligibile MREL. Emisiunea a fost
suprasubscris` de 1,6 ori raportat la
volumul indicat ini]ial de „100 milioane
euro (estimat)”, iar \ntre investitori se
num`r` b`nci, companii, fonduri de pensii,
administratori de active [i firme de
asigur`ri, potrivit unui raport la BVB.
Liviu Popescu
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

PUBLICITATE

Programe de investiţii

Evaluare preţ Evaluare preţ Performanţa programului de investiţii

Numele
programelor Data Preţ de Data Preţ de Faţă de De la Media
de investiţii evaluării vânzare evaluării vânzare săptămâna începutul anuală în
trecută anului ultimii 5 ani
World Equity EUR 09 noi 2023 16,0568 13 noi 2023 16,0496 -1,04% -3,86% 2,45%
Europe Equity EUR 09 noi 2023 17,9221 13 noi 2023 18,0011 2,09% 5,77% 4,93%
World Plus EUR 09 noi 2023 9,0551 13 noi 2023 9,0636 0,19% -0,08% -2,82%
Protective EUR 09 noi 2023 8,3452 13 noi 2023 8,3438 -0,01% 2,38% -1,22%
US Equity USD 09 noi 2023 18,5293 13 noi 2023 18,6375 1,09% 14,19% --*
Conservator EUR 09 noi 2023 13,3187 13 noi 2023 13,3024 0,07% 0,21% -1,99%
Clasic EUR 09 noi 2023 13,5329 13 noi 2023 13,5230 0,18% 0,48% -0,90%
Dinamic EUR 09 noi 2023 15,1586 13 noi 2023 15,1795 0,49% 1,68% 0,43%
Progresiv EUR 09 noi 2023 23,1389 13 noi 2023 23,2844 2,08% 15,51% 6,58%
Euro Plus EUR 09 noi 2023 14,0097 13 noi 2023 13,9513 -0,30% 1,28% -2,65%
Leu Extra RON 09 noi 2023 109,1815 13 noi 2023 109,2086 0,08% 4,96% 1,91%
Leu Plus RON 09 noi 2023 110,0135 13 noi 2023 110,0404 0,08% 4,96% 1,91%
10,8215 10,8260 0,35% 1,32% -0,67%
Global Safe EUR 09 noi 2023 13 noi 2023
10,2473 ** 10,2473 ** 0,00% 0,00% --*
Premium Invest - Prudent EUR 09 noi 2023 8,9060 13 noi 2023 8,8897 -0,27% -1,57% --*
Premium Invest - Echilibrat EUR 09 noi 2023 9,1906 13 noi 2023 9,1858 -0,43% -0,47% --*
Premium Invest - Dinamic EUR 09 noi 2023 8,5294 13 noi 2023 8,5460 0,21% -2,52% --*
Leu Simplu RON 09 noi 2023 17,9703 13 noi 2023 17,9700 0,08% 6,33% 2,39%
Leu Clasic RON 09 noi 2023 29,7319 13 noi 2023 29,7814 0,13% 12,28% 6,19%
Leu Forte RON 09 noi 2023 38,0611 13 noi 2023 38,1505 0,14% 16,37% 8,25%
Garantis 135 % 09 noi 2023 129,9800 13 noi 2023 130,0100 0,19% 3,33% 1,71%
Garantis Plus % 09 noi 2023 121,1900 13 noi 2023 121,1900 0,00% 5,21% 4,38%
Garantis Optim % 09 noi 2023 92,6130 13 noi 2023 92,5472 -0,24% 0,38% 2,00%
Optimum % 09 noi 2023 101,0942 13 noi 2023 101,0823 -0,20% 1,11% 2,22%
Optim Invest % 09 noi 2023 108,7300 13 noi 2023 108,9100 1,27% 17,42% --*
My Savings % 09 noi 2023 93,1784 13 noi 2023 92,4972 -0,74% --* --*
=
* Datele nu sunt disponibile datorită datei lansării programului de investiţii.
** Preț de siguranță conform documentului cu informații esențiale aferent, disponibil pe site-ul Allianz-Țiriac.
Pentru informaţii suplimentare privind produsele de asigurare de viaţă menţionate mai sus puteţi accesa adresa noastră de internet www.allianztiriac.ro
sau ne puteţi contacta la adresa de email info@allianztiriac.ro.
 5
www.zf.ro / B + NCI - ASIGUR + RI
ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 17 noiembrie 2023 tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro

RATELE DE REFERIN}~ ALE DOBÅNZILOR PE PIA}A ROBOR 6,27% -0,01pp EURIBOR 3,99% 0,00pp LIBOR USD 5,63% -0,02pp LIBOR CHF -0,95% -0,15pp
INTERBANCAR~ (3 luni - varia]ie fa]` de cota]ia precedent`) (Leu) (Euro) (Dolar) (Franc elve]ian)

Creditele ipotecare noi \n lei au urcat \n septembrie Kuldeep Kaushik, CEO al NN Romånia: Nevoia tot mai
mare de protec]ie [i preocuparea pentru well-being sunt
spre 3,1 mld. lei, marcånd maximul lunar din 16 ani, premise solide pentru reducerea deficitului de protec]ie
din Romånia [i pentru cre[terea adop]iei asigur`rilor, ca

dup` un salt anual de circa 30%. Dobånda medie: 7,7% solu]ie de protec]ie \n momente neprev`zute
Ziarul Financiar a \nceput s` publice cåteva dintre mesajele primite de la cei mai importan]i
manageri din businessul romånesc \n cadrul campaniei ZF 25 de ani. Mesajele lor le g`si]i \n
l La creditele ipotecare noi \n lei dobånda medie a sc`zut sub 8%, la 7,7% \n septembrie, dup` ce \n suplimentul aniversar ZF 25 de ani de ast`zi \mpreun` cu edi]ia tip`rit` din ZF.
S1/2023 a fost preponderent peste 8% l Dup` ce \n T1/2023 creditele ipotecare noi \n lei consemnau un „Lec]iile ultimilor ani ne-au ar`tat c` nostru este s` |n perspectiv`, cred c` avem
declin anual de circa 3%, \n T2 situa]ia a \nceput s` \[i mai revin`, cu un salt de 18% fa]` de T2/2022, adaptabilitatea [i rezilien]a au devenit contribuim la suficiente motive s` privim spre
pentru ca \n T3 avansul ipotecarelor noi \n lei s` fie de 23% fa]` de T3/2022 l Dup` 9 luni/2023 exista obligatorii pentru orice business [i c` stabilitatea [i urm`torii zece ani cu o doz` de
transformarea [i managementul well-beingul lor optimism. Dinamica economiei,
un plus anual de circa 14% al ipotecarelor noi \n lei fa]` de 9 luni/2022. schimb`rii nu mai sunt doar un obiectiv financiar [i [tim accesibilitatea investi]iilor str`ine,
\n planurile de viitor, ci o abordare c` asta \nseamn` flexibilitatea tot mai mare a pie]ei
CLAUDIA MEDREGA 3,5 strategic`. Companiile [i societatea protec]ie [i o muncii, care transform` stilul de
Au accelerat

3,02

3,1
caut`, mai mult ca oricånd, s` asigure plas` de via]` [i modul de lucru al

2,92
Evolu]ia lunar` a creditelor ipotecare noi \n lei \n primele 9 luni

R
omånii figureaz` \n 3
evolu]ii sustenabile, \n ciuda provoc`rilor siguran]` pentru oamenilor, dar [i accelerarea
statisticile recente ale din 2023 si compara]ie cu 9 luni/2022 (mld. lei) de pån` acum [i din viitor, construind pe neprev`zut, dar transform`rii digitale \n multe

2,53
2,51
BNR cu credite ipote- bazele a[ezate \n ultimii ani.“ [i lini[tea unui plan financiar pe termen industrii sunt doar cåteva dintre ele. Iar

2,42
2,36

2,4
Cum vede]i evolu]ia sectorului de lung. Portofoliul nostru diversificat de privind c`tre industria de asigur`ri,
2,23

care noi \n lei record 2,5

2,14

pentru luna septembrie activitate din care face]i parte \n solu]ii, ecosistemul digital prin care nevoia tot mai mare de protec]ie [i
2,03

2,01
1,93

2023, de aproape 3,1 mld. lei, un urm`torii zece ani? oferim experien]e excelente \n preocuparea pentru well-being sunt
2 „Prin tot ceea ce facem, punem oamenii interac]iunea cu asigur`rile [i pensiile premise solide pentru reducerea
1,69

maxim lunar din ultimii 16 ani, \n con-

1,7

pe primul loc, atåt \n ceea ce prive[te private [i strategia noastr` sustenabil` deficitului de protec]ie din Romånia [i
1,6

1,6

di]iile \n care dobånzile au r`mas la ni-

1,38

veluri ridicate, de[i au mai f`cut un pas
\n spate, coborånd sub pragul de 8%.
Volumul ipotecarelor noi \n lei
din septembrie este mai mare cu
aproximativ 676 mil. lei, respectiv cu
28% \n cre[tere fa]` de septembrie
2022.
Cre[terea surprinz`toare a ape-
titului pentru creditare vine \ntr-un
context caracterizat de dobånzii \nc`
mari, cu toate c` au mai ap`rut
u[oare sc`deri, dup` un trend
preponderent ascendent \n prima
jum`tate a anului.
Totodat`, o influen]` asupra
avåntului ipotecarelor \n lei, vizibil
\ncepånd din lunile de var`, a venit [i
de la ofertele promo]ionale ale unor
b`nci pentru refinan]`ri la dobånzi
mai mici, uneori fixe cå]iva ani. |n
plus, au contat [i conversiile
ipotecarelor de la ROBOR la IRCC,
care figureaz` ca fiind credite noi.
Creditarea ipotecar` \n lei a dat
semne de revenire \nc` din trimestrul
al doilea (T2) din acest an, dup`
declinul din T1/2023, \ntr-un context
caracterizat de incertitudini, r`zboi la
grani]`, infla]ie \nc` mare [i dobånzi
echipa, cåt [i cei peste 2,3 milioane de de dezvoltare sunt modul nostru de a ne pentru cre[terea adop]iei asigur`rilor, ca
1,5
romåni care se bazeaz` pe NN pentru asigura c` suntem al`turi de oameni solu]ie de protec]ie \n momente
un viitor financiar mai bun. Obiectivul cånd [i cum au cel mai mult nevoie. neprev`zute.“ ZF
1
0,5 {tiri ZF
Un nou brand bancar \n Romånia: Idea Bank, sigur` [i de \ncredere pe termen lung“, spune Gabriela
0 cump`rat` de Banca Transilvania, \[i va schimba Nistor, directorul general al Salt Bank. Gabriela Nistor a
Ian.
! Ian. Feb. Feb. Mar. Mar. Apr. Apr. Mai Mai Iun. Iun. Iul. Iul. Aug. Aug. Sept. Sept.
2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023
numele \n Salt Bank [i va fi prima banc` 100% fost mul]i ani vicepre[edintele de retail al B`ncii
digital` made in Ro Transilvania, iar acum a preluat conducerea noii b`nci
T2/2022. Astfel, la finalul primului 2022. Astfel, pe parcursul lui T3/2023 de]inute integral de Banca Transilvania. Cristina Bellu
21 mld. lei semestru (S1) din 2023 exista un plus
anual de aproape 8% al ipotecarelor
volumul cumulat al ipotecarelor noi
\n lei a dep`[it 9 mld. lei.
Idea Bank, banca care a fost achizi]ionat` \n urm` cu doi
ani de Banca Transilvania, \[i va Guvernul a dat und` verde
a fost volumul ipotecarelor noi noi \n lei comparativ cu S1/2022, La creditele ipotecare noi \n lei schimba numele \n Salt Bank [i va
totalul din ianuarie-iunie 2023 dobånda medie a fost pe parcursul deveni prima banc` 100% B`ncii de Investi]ii [i Dezvoltare
\n lei \n 9 luni/2023, \n cre[tere trecånd de 12 mld. lei. Romånii au primului semestru din 2023 digital` made in Ro. ìSalt Bank Guvernul a aprobat proiectul legislativ privind constituirea
cu aproape 14% fa]` de luat \n T2/2023 credite ipotecare noi preponderent peste 8%, luna mai propune clien]ilor prima banc` B`ncii de Investi]ii [i Dezvoltare a Romåniei. “Ministerul
9 luni/2022. |n T1/2023 era \n lei de aproape 7 mld. lei, dup` ce \n aducånd un vårf de 8,44%, \ns` ulterior 100% digital` made in Romånia, Finan]elor vine cu un alt proiect important: aprob`m actul
sc`dere de 3% fa]` de T1/2022. T1/2023 totalul era de circa 5 mld. lei, a mai sc`zut sub 8%, \n septembrie o premier` pe pia]a local`. Banca, prin pozi]ionarea pe de constituire a B`ncii de Investi]ii [i Dezvoltare a Romåniei.
conform datelor BNR. fiind de 7,7%. Comparativ, \n 2022 care o va avea, va aduce o ruptur` pozitiv` fa]` de De peste un deceniu se vorbe[te despre aceast` banc`, care
ridicate, nivelul mediu al dobånzilor Iar \n T3/2023 cre[terea dobånda medie la creditele ipotecare cli[eele tradi]ionaleî, a men]ionat, miercuri sear`, Salt exist` \n toate ]`rile din Europa. |n sfår[it o construim [i
fiind \n jurul a 8%. ipotecarelor noi \n lei s-a amplificat, noi \n lei a oscilat \ntre 4% [i 7,4%, cel Bank prin anun]ul oficial al noului nume. Opera]iunile vor noi”, a declarat premierul Marcel Ciolacu. Aceast` banc`
Concret, dac` \n T1/2023 \n fiecare lun` din acest interval, mai ridicat nivel al DAE fiind \n fi lansate oficial c`tre public \n 2024. „La alegerea reprezint` veriga lips` dintre banii institu]iilor financiare
creditele ipotecare noi \n lei respectiv iulie, august [i septembrie decembrie [i cel mai sc`zut \n ianuarie numelui Salt Bank, am c`utat ceva care s` rezoneze cu interna]ionale [i proiectele strategice de investi]ii ale
consemnau o sc`dere anual` de circa volumul ipotecarelor noi fiind \n jurul 2022, \n timp ce \n decembrie 2021 noi, oamenii de aici. Este un nume care vorbe[te despre Romåniei, a completat el. “Vom avea astfel instrumentele
3% fa]` de T1/2022, \n T2/2023 s-a a 3 mld. lei/lun`, cu cre[teri anuale de DAE mediu coboråse la 4%. ambi]iile noastre. Avem curajul de a inova azi pentru a fi financiare adecvate proiectelor de care economia ]`rii are cu
\nregistrat o cre[tere de 18% fa]` de 20-30% fa]` de acelea[i perioade din Dertalii pe www.zfcorporate.ro mai buni måine [i suntem hot`råti s` dezvolt`m o banc` adev`rat nevoie.” Claudia Medrega

OPINIA SPECIALISTULUI

Iulian Daniel ILINCA,

6PDUW&LW\([SHUW6LJQLI\5RPDQLD
Modernizarea iluminatului stradal
WDWHD vPEXQăWă‫܊‬LULL H¿FLHQ‫܊‬HL HQ-
HUJHWLFH $FHDVWă FRQGL‫܊‬LH HVWH
DGHVHD PHQ‫܊‬LRQDWă GH FăWUH R
VHULHGHIRQGXULVWUXFWXUDOH‫܈‬LGH
LQYHVWL‫܊‬LL DOH 8( vQ FULWHULLOH GH
HYDOXDUH D FHUHULORU 3URLHFWHOH
GHLQYHVWL‫܊‬LLSHQWUXPRGHUQL]DUHD
LQIUDVWUXFWXULL GH LOXPLQDW WUH-
EXLHVăvQGHSOLQHDVFăREOLJDWRULX
GHORU VD FRQVWDWDW UHGXFHUHD FX
 D QXPăUXOXL GH DFFLGHQWH
IDWDOH FX  D QXPăUXOXL GH
DFFLGHQWH X‫܈‬RDUH ‫܈‬L FX  D
QXPăUXOXL GH DFFLGHQWH VROGDWH
FX GLVWUXJHUL $VWIHO SULQFLSD-
OD QRDVWUă SUHRFXSDUH SH OkQJă
FUH‫܈‬WHUHDH¿FLHQ‫܊‬HLHQHUJHWLFHDU
WUHEXLVăUăPkQă‫܈‬LUHGXFHUHDDF-
3. Accesul la furnizorii de so- GLQ SODWIRUPD GH PDQDJHPHQW D  )OH[LELOLWDWHD GH D FRQWUROD
OX‫܊‬LL GRYHGLWH ‫܈‬L H[SHULHQ‫܊‬D VLVWHPXOXL SXQFWHGHLOXPLQDWLQGLYLGX-
PRGHUQL]ăULLDOWRURUD‫܈‬H DOHVDXJUXSXULGHSXQFWHGH
4. *HVWLRQDUHD H¿FLHQWă D LQ- OXPLQăSULQLQWHUPHGLXOXQHL
 ÌQDLQWH GH D LQYHVWL HVWH frastructurii de iluminat VLQJXUH SODWIRUPH ‫܈‬L DO XQHL
UHFRPDQGDELOVăYăIDPLOLDUL]D‫܊‬L GXSăPRGHUQL]DUH‫܈‬LFRVWXUL VLQJXUH LQWHUIHWH GH DGPLQL-
FX VROX‫܊‬LL FDUH VDX GRYHGLW D ¿ GHvQWUH‫܊‬LQHUHPDLPLFL VWUDUH
H¿FLHQWH ‫܈‬L Vă SUR¿WD‫܊‬L GH H[SH-
ULHQ‫܊‬D PRGHUQL]ăULORU UHDOL]DWH  0RGHUQL]DUHD LOXPLQDWXOXL FX 5. 9DORDUHDDGăXJDWăLQWHJUD-

I
QVWDELOLWă‫܊‬LOH vQ DSURYL]LR-
QDUHD FX PDWHULL SULPH HQ-
HUJHWLFH FUH‫܈‬WHUHD WDULIHORU
GH WUDQVSRUW ‫܈‬L GLVWULEX‫܊‬LH D
HQHUJLH HOHFWULFH SUHFXP
‫܈‬L D HQHUJLHL HOHFWULFH vQ VLQH DX
REOLJDW DGPLQLVWUD‫܊‬LLOH SXEOLFH Vă
FDXWH PRGDOLWă‫܊‬L GH RSWLPL]DUH
D FRQVXPXOXL GH HQHUJLH ‫܈‬L GH
vPEXQăWă‫܊‬LUH D H¿FLHQ‫܊‬HL HQHUJH-
WLFH  De aceea, din mai multe
PRWLYH FRQVLGHUăP Fă DXWR-
ULWă‫܊‬LOHDGPLQLVWUDWLYHDOHRUD‫܈‬H-
lor ‫܈‬LPXQLFLSDOLWă‫܊‬LORUGLQ‫܊‬ara
QRDVWUă DU WUHEXL Vă vQFHDSă,
în SULPXO UkQG FX YHUL¿FDUHD
infrastructurii de iluminat ‫܈‬L
SODQL¿FDUHDLQYHVWL‫܊‬LLORUSHQWUX
modernizarea acesteia:
1. &HULQ‫܊‬HOHSROLWLFLL8(în ceea
FHSULYH‫܈‬WHRE‫܊‬LQHUHDGHIRQ-
GXUL 8( SUHFXP ‫܈‬L GH VXE-
YHQ‫܊‬LL QD‫܊‬LRQDOH SHQWUX LQ-
YHVWL‫܊‬LLînLQIUDVWUXFWXUă
 8WLOL]DUHD DWkW D IRQGXULORU
8(FkW‫܈‬LDVXEYHQ‫܊‬LLORUQD‫܊‬LRQDOH
SHQWUXLQYHVWL‫܊‬LLvQLQIUDVWUXFWXUă
HVWH DGHVHD OHJDWă GH REOLJDWLYL-
SDUDPHWULLGHH¿FLHQ‫܊‬ă$YkQGvQ
YHGHUH IDSWXO Fă vQ ‫܊‬DUD QRDVWUă
H[LVWăvQFăPXOWHGUXPXULQD‫܊‬LR-
QDOH MXGH‫܊‬HQH VDX GH LQWHUHV OR-
FDO FDUH VXQW PRGHUQL]DWH GDU
LOXPLQDWH QHFRUHVSXQ]ăWRU DX-
WRULWă‫܊‬LOH DU SXWHD OXD vQ FDOFXO
DORFDUHD GH IRQGXUL 8( VDX JX-
YHUQDPHQWDOH PDL DOHV SHQWUX
DFHVWWLSGHLQYHVWL‫܊‬LLQHFHVLWDWHD
¿LQG HYLGHQWă 0DL PXOW GHFkW
DWkW FRQIRUP XQXL VWXGLX GLQ
 D (562 (XURSHDQ 5RDG
6DIHW\ 2EVHUYDWRU\  3URJUD-
PXO(XURSHDQGHVWLQDWVLJXUDQ‫܊‬HL
UXWLHUH , 58.5% GLQ DFFLGHQWHOH
GHSHWLPSXOQRS‫܊‬LLVHvQWkPSOăvQ
]RQHQHLOXPLQDWHvQWLPSFHGRDU
41.5% DX ORF vQ ]RQH FDUH VXQW
LOXPLQDWH'HDVHPHQHDvQXUPD
UHDOL]ăULL XQXL QXPăU GH 62 de
studii în‫܊‬ăUL&RPLVLD,QWHU-
QD‫܊‬LRQDOă SHQWUX ,OXPLQDW &,( 
DFRQFOX]LRQDWFăGRDUSULQLP-
SOHPHQWDUHD XQXL LOXPLQDW VWUD-
GDO FRUHVSXQ]ăWRU HVWH SRVLELOă
VFăGHUHDQXPăUXOXLGHDFFLGHQWH
FXPLQLP$OWH37 de studii
GLQ‫܊‬ăULHXURSHQHDXUDSRUWDW
Fă SULQ LPSOHPHQWDUHD XQXL LOX-
PLQDW VWUDGDO FRQIRUP VWDQGDU-
FLGHQWHORU UXWLHUH FDUH VH SRDWH
UHDOL]D‫܈‬LFXDMXWRUXOLOXPLQDWXOXL
SXEOLFVWUDGDOFRUHVSXQ]ăWRULQ-
GLIHUHQW Fă YRUELP GH WUHFHUL GH
SLHWRQLWURWXDUHVDXFDURVDELO
2. 3RWHQ‫܊‬LDOXO HQRUP DO LQIUDV-
tructurii de iluminat de a reali-
]DHFRQRPLLH¿FLHQ‫܊‬ăHQHUJHWL-
Fă‫܈‬LGHUHGXFHUHDHPLVLLORUGH
CO2, cu sprijinul sistemului de
control.
 &RQIRUP DQDOL]HORU 6LJQLI\
PRGHUQL]DUHD LOXPLQDWXOXL VWUD-
GDO ‫܈‬L UXWLHU ED]DWă SH WHKQROR-
JLD /(' IDFH SRVLELOă UHGXFH-
UHD LPHGLDWă D FRQVXPXOXL GH
HQHUJLH FX SkQă OD 50%, prin
compara‫܊‬ie cu iluminatul con-
YHQ‫܊‬LRQDO3HQWUXDFUH‫܈‬WHYDORD-
UHD HFRQRPLLORU HVWH QHFHVDU FD
vQFă GLQ HWDSD GH SODQL¿FDUH ‫܈‬L
EXJHWDUH D SURLHFWXOXL Vă VH LQ-
FOXGă‫܈‬LLPSOHPHQWDUHDXQXLVLV-
WHPGHFRQWUROLQWHOLJHQWFDUHVă
H[WLQGăSURFHVXOGHPRGHUQL]DUH
GHRDUHFHDFHVWOXFUXSRDWHJHQH-
UD HFRQRPLL GH SkQă OD 
prin compara‫܊‬ie cu iluminatul
FRQYHQ‫܊‬LRQDO
GHDOWHPXQLFLSDOLWă‫܊‬L /('XULFXDMXWRUXOXQXLVLVWHP UHDFXDOWHVLVWHPH‫܈‬LDFFHVXOOD
 6LJQLI\ HVWH GH  DQL QRXO GH FRQWURO JDUDQWHD]ă JHVWLRQD- datele colectate de sistemul de
QXPHDO3KLOLSV/LJKWLQJOLGHUXO UHDGHODGLVWDQ‫܊‬ăDLQIUDVWUXFWXULL FRQWURO,QWHUDFWSHQWUXJHVWLR-
PRQGLDO vQ GRPHQLXO LOXPLQDWX- GHLOXPLQDWPHQ‫܊‬LQkQGvQDFHOD‫܈‬L QDUHDH¿FLHQWăDRUD‫܈‬XOXL
OXL 6XQWHP IXUQL]RUL GH SURGX- WLPS VWDQGDUGHOH GH VLJXUDQ‫܊‬ă
VH GH LOXPLQDW VLVWHPH GH FRQ- SUHFXP‫܈‬LFDSDFLWDWHDGHDUăVSX-  8Q $3, GHVFKLV ‫܈‬L VHFXUL]DW
WURO ‫܈‬L VHUYLFLL GH vQDOWă FDOLWDWH QGHLPHGLDWODLQFLGHQWH SHUPLWHLQWHJUDUHDSODWIRUPHL,Q-
‫܈‬L H¿FLHQWH GLQ SXQFW GH YHGHUH  ,QWHUDFW &LW\ VLVWHPXO GH WHUDFW &LW\ FX DOWH VLVWHPH ,7 ‫܈‬L
HQHUJHWLF FX PXOWH SURLHFWH GH FRQWURO DO LOXPLQDWXOXL GH OD WDEORXULGHERUGDOHRUD‫܈‬XOXLSHU-
VLVWHPH GH LOXPLQDW LQWHJUDWH 6LJQLI\ FRQHFWHD]ă VLVWHPHOH PL‫܊‬kQGVLQFURQL]DUHDvQWUHVHUYL-
LPSOHPHQWDWH FX VXFFHV FX GL- GH LOXPLQDW vQWUH HOH IRORVLQG FLLOH GLQ VSD‫܊‬LXO SXEOLF 'DWRULWă
YHUVH JUDGH GH FRPSOH[LWDWH WHKQRORJLD H[LVWHQWă GH UH‫܊‬HD VHQ]RULORU LQWHJUD‫܊‬L vQ VLVWHPXO
(VWHLPSRUWDQWGH‫܈‬WLXWFăH[LVWă 9L]XDOL]DUHD ‫܈‬L FRQWUROXO vQWUH- GH LOXPLQDW PRGHUQL]DW ,QWHUDFW
R YDULHWDWH GH VROX‫܊‬LL FDUH SRW JLL LQIUDVWUXFWXUL GH LOXPLQDW &LW\ FROHFWHD]ă GDWH GLQ vQWUH-
DMXWD DGPLQLVWUD‫܊‬LLOH ORFDOH vQ VWUDGDO FX SXQFWH GH LOXPLQDW DJD ]RQă vQ FDUH IXQF‫܊‬LRQHD]ă
DFRSHULUHD WXWXURU QHYRLORU GH LQWHJUDWH VXQW SRVLELOH SULQ LQ- VLVWHPXO GH LOXPLQDW ‫܈‬L GDWRULWă
LOXPLQDW$VWIHOSHQWUX]RQHOHvQ WHUPHGLXO XQXL SDQRX GH FRQ- VHQ]RULORU RUD‫܈‬XO SRDWH PRQLWR-
FDUH UDFRUGDUHD OD UH‫܊‬HDXD HOHF- WUROFHQWUDO0RGXOXOGHPDQD- UL]D XWLOL]DUHD VSD‫܊‬LXOXL JUDGXO
WULFăHVWHGL¿FLOăVDXLPSRVLELOă JHPHQW DO LQIUDVWUXFWXULL SXQH GHRFXSDUHDVSD‫܊‬LXOXLWHPSHUD-
YHQLPFXVROX‫܊‬LLGHLOXPLQDWVR- ODGLVSR]L‫܊‬LH WXUD ‫܈‬L XPLGLWDWHD QLYHOXULOH GH
ODUVDXKLEULG ]JRPRW LQWHQVLWDWHD WUD¿FXOXL
 $P UHDOL]DW QXPHURDVH SUR-  3RVLELOLWDWHDGHDUHJODLQWHQ- VWDUHDGUXPXULORU‫܈‬LDSDYDMXOXL
LHFWH GH LOXPLQDW vQ ‫܊‬DUD QRDVWUă VLWDWHD LOXPLQDWXOXL ÄOD FH- SUHFXP‫܈‬LPXOWHDOWHOH
vQFDUHSHOkQJăvQORFXLUHDFRU- UHUH´vQIXQF‫܊‬LHGHLQWHUYDOH  6LJQLI\VXV‫܊‬LQHPXQLFLSDOLWă‫܊‬LOH
SXULORU GH LOXPLQDW FX /('XUL RUDUHORFD‫܊‬LHVDXVLWXD‫܊‬LH DIDFHULOH‫܈‬LRDPHQLLvQFXUVDFăWUH
3KLOLSV D IRVW LPSOHPHQWDW ‫܈‬L  'LDJQRVWLFDUH SUHFLVă ‫܈‬L UH- FUH‫܈‬WHUHD H¿FLHQ‫܊‬HL HQHUJHWLFH VL
VLVWHPXOGHFRQWURO,QWHUDFW&LW\ DF‫܊‬LHUDSLGăGDWRULWăDFFHVXOXL UHGXFHUHDFRVWXULORUFXHQHUJLD
FX UH]XOWDWH GRYHGLWH GH vP- OD DQDOL]H ‫܈‬L UDSRDUWH SHQWUX
EXQăWă‫܊‬LUHDH¿FLHQ‫܊‬HLHQHUJHWLFH JHVWLRQDUHD VFHQDULLORU GH Contact:
SULQDQDOL]HFRPSDUDWLYHGHFRQ- LOXPLQDW VDX SODQL¿FDUHD OX- KWWSVZZZVLJQLI\FRPURUR
VXPSHED]DUDSRDUWHORUH[WUDVH FUăULORUGHvQWUH‫܊‬LQHUH LXOLDQLOLQFD#VLJQLI\FRP
 6 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro
|n regiune, ne concentr`m aten]ia pe dou`
pie]e - Polonia [i Romånia. Putem dubla cifra
de afaceri din Romånia, exist` poten]ial
Antreprenori locali
Jean Valvis, Valvis Holding: i-am f`cut pe tineri s` cread` c` ne \ndrept`m spre o
Avem nevoie de un spa]iu catastrof`. Acum, rolul nostru ca lideri este s` \i facem s` vad`
lini[tit din punct de vedere c` nu este a[a. Curiozitatea va fi noua super-putere
fiscal [i financiar pentru a l24 Considerat`
ne dezvolta ideile [i a crea de faptul c` aceast` genera]ie, [i nu numai, va lucra cot la cot cu inteligen]a amprenta asupra tinerilor, ci [i Constructorul CON-A din Sibiu: „Avem
valoarea ad`ugat`
M
R C
P
,
AMONA ORNEA
D
PepsiCo \n businessul
Carpathian Springs, produ-
~D~LINA EDIU ANAETE
JEAN Valvis, pre[edinte [i
fondator al Valvis Holding,
proprietarul brandurilor
AQUA Carpatica [i Dome-
niile Såmbure[ti, spune c` nu
„Ast`zi problema Romåniei
nu este între capitalul str`in
[i capitalul romånesc, este
mai mult între ce politici
fiscale adopt` statul romån
s` ajute singurul factor de
bog`]ie care este ini]iativa [i
creativitatea antreprenorului
romån sau str`in.“
este deschis c`tre a vinde un
pachet de ac]iuni c`tre un
fond de investi]ii, dar
aminte[te c` o afacere poate
s` r`mån` „\n familie“ chiar
dac` listezi un pachet de
ac]iuni pe burs` sau semnezi
un acord strategic a[a cum a
f`cut el prin atragerea
Giny Boer, CEO al grupului C&A, cu peste 1.300 de magazine [i 27.000 de angaja]i:
GINY BOER,
CEO al grupului C&A:
}inånd cont c`
infla]ia a erodat
puterea de
cump`rare, am decis
ca din ianuarie
(2024 - n.red.) s`
reducem pre]urile din
Romånia, doar
Romånia, cu 10% \n
medie.
McKinsey: Ce am gre[it foarte tare, noi ca genera]ie, este c`
adesea ca o genera]ie excep]ional`, Gen Z, tinerii de pån` \n problemelor de mediu, 41% din
de ani, se confrunt` cu niveluri de stres mai mari decåt alte genera]ii [i cu cauza r`zboiului din Ucraina [i
o s`n`t`te mintal` precar`. }inånd cont de importan]a lor \n pia]a muncii [i nu doar contextul [i-a pus
artificial`, rolul liderilor adev`ra]i este s` \i fac` pe tineri s` fie optimi[ti,
dup` ce ani de zile i-au convins c` ne \ndrept`m spre o catastrof`.
R P
c`torul AQUA Carpatica.
Gigantul PepsiCo are 20%
din ac]iunile companiei pro-
duc`toare de ape minerale.
„Nu urm`resc vånzarea
unui pachet de ac]iuni c`tre
fondul de investi]ii pentru c`
am v`zut c` fiului meu cel
mare, Christos Valvis, \i
place foarte mult domeniul
agricol [i se ocup` de Dorna
Agri. El este foarte implicat
ca nivel de strategie [i
dezvoltare, el fiind absolvent
de politehnic`, face o
agricultur` digital`. {i asta
este noul element nou adus
de noua genera]ie“, a spus
Jean Valvis \n cadrul
evenimentului ZF BRD „Tu
e[ti viitorul \n business“
organizat la Suceava. El
adaug` c` fiul mijlociu
Stefanos [i-a exprimat
dorin]a s` ias` la export cu
Domeniile Såmbure[ti, a[a
cum face [i el cu AQUA
Carpatica. „El face [i o
segmentare de branduri,
avem acum cinci branduri [i
nu trei ca pån` acum. Noua
genera]ie vine cu o u[urin]`
în a cumula informa]ia,
folose[te inteligen]a artifi-
cial`, folose[te internetul cu
o alt` eficien]`, vin cu no]iuni
de moralitate la nivelul de
respectare a mediului
înconjur`tor, amprenta de
carbon. Nu po]i s` faci un
compromis aici.“
Mai multe detalii pe
zfcorporate.ro
www.zf.ro/COMPANII
l Retailerul de
mod` C&A a
intrat pe pia]a din
Romånia \n 2009,
pariind pe
magazine de mari
dimensiuni [i pe
pre]uri sub medie
l Ast`zi sunt
circa 50 de unit`]i
pe plan local, cu
afaceri de
524 mil. lei anul
trecut.
CRISTINA RO{CA
R
etailerul C&A, unul
dintre cele mai
puternice nume din
moda european` [i
totodat` unul dintre
juc`torii de top
INTERVIU din profil
industria de
din
Romånia, va relua expansiunea
dup` circa trei ani \n care compania
a trecut printr-un proces de
restructurare [i remodelare sub
\ndrumarea noului CEO Giny
Boer. Executivul a acordat un
interviu exclusiv ZF, \n care a
dezv`luit planurile retailerului atåt
la nivel local, cåt [i la nivel
european.
„Cånd am venit \n companie (\n
septembrie 2020 - n.red.), C&A
avea 1.400 de magazine. Ast`zi mai
OXANA SVEN SMIT, senior partner McKinsey:
ETRESCU
ÎN ciuda aten]iei de care se
bucur` tinerii la nivel mondial,
este totu[i un moment extrem
de dificil s` fii tån`r, arat` un
articol recent publicat de
consultan]ii de la McKinsey. KATE SMAJE, senior partener,
Cele mai alarmante coclu- McKinsey Londra [i global leader
zii sunt urm`toarele. Aproape pentru McKinsey Digital: |n acest
20% dintre responden]ii Gen moment, circa 70% dintre joburi
Z europeni [i-au descris s`n`- pot fi automatizate \n propor]ie
tatea mintal` ca fiind slab` sau de 50%.
foarte slab`. Circa 25% dintre
responden]i au spus c` s`n`-
tatea lor mintal` s-a deteriorat
în ultimii trei ani. Circa 47%
dintre responden]ii Gen Z au
spus c` sunt stresa]i din cauza
Timi[oara Capital`
European` a Culturii
Mona Cosma, Szucsik Media: Comunit`]ile [i
\n 2023, un proiect ZF microcomunit`]ile din Timi[oara au fost un motor \n
sus]inut de
Banca Transilvania 2023. Cånd ele se pun \n mi[care, pot s` mute mun]ii
l |n fiecare mar]i de la ora 16:00, antreprenorii [i executivii din
ora[ul de pe Bega vin s` povesteasc` \n emisiunea Timi[oara
Capital` European` a Culturii \n 2023 despre cum a crescut [i cum
s-a dezvoltat urbea \n ultima perioad`.
CRISTINA RO{CA
MONA Cosma, fondatoarea
Szucsik Media, o companie activ`
\n sectorul media, dar care lucreaz`
cu operatori culturali, spune c`
2023 – anul \n care Timi[oara a deve-
nit Capital` European` a Culturii – a
fost cel mai bun pentru businessul s`u. ceva foarte mare [i important.
sunt circa 1.335. |n martie 2023, am
dezv`luit planul nostru de
dezvoltare. E momentul s` relu`m
expansiunea, vrem 100 de magazine
noi \n urm`torii trei ani, iar o parte
dintre acestea vor fi \n Romånia.“
Retailerul are trei tipuri de
magazine - mici, medii [i mari -, cu
suprafe]e ce \ncep de la 1.000 mp [i
merg pån` la peste 4.000 mp.
„Avem acum un program-pilot
\n care test`m [i magazine mai mici,
de 500 mp, vrem s` vedem ce caut`
consumatorii. Suntem la \nceput.
Noi mergem dup` clien]i, mergem
acolo unde sunt ei - \n malluri, \n
parcuri de retail sau \n stradal.“
Retailerul de mod` C&A a
intrat pe pia]a din Romånia \n 2009,
pariind pe magazine de mari
dimensiuni \n centre comerciale [i
pe pre]uri sub medie. Ast`zi sunt
circa 50 de magazine pe plan local,
cu afaceri de 524 mil. lei anul trecut,
plus 18%.
„|n regiune, am decis s` ne
concentr`m aten]ia pe dou` pie]e -
Polonia [i Romånia. {i nu vrem
doar s` deschidem magazine noi
aici, ci [i s` remodel`m re]eaua
existent`. Putem dubla cifra de
afaceri din Romånia, exist`
poten]ial.“
E vorba de vånz`rile atåt
online, cåt [i offline. Cifra de afaceri
raportat` la Ministerul de Finan]e e
cea aferent` offline-ului. Online-ul
se \nregistreaz` \n ]ara-mam`,
acesta fiind modelul practicat de
to]i retailerii importan]i. C&A nu
dezv`luie detalii privind vånz`rile la
nivel de grup sau cele aferente
online-ului.
„V`d poten]ial mare \n modelul
omnichannel. Offline-ul e din nou
\n prim-plan dup` COVID, dar nu
[tim exact cum va ar`ta retailul \n
viitor. Asta c`ut`m acum, un model
adecvat.“ Ce e sigur e c` online-ul e
aici s` r`mån`. {i nici magazinele
28% din cauza COVID-19. Dar
mesajele primite de la cei din
genera]ii mai mature.
„Ce am f`cut foarte r`u
un num`r foarte mare de angaja]i cu o
este c` i-am f`cut pe tineri s`
cread` c` ne \ndrept`m spre o
vechime \ntre 15 [i 20 de ani“
Ce am f`cut foarte r`u este c` i-am
f`cut pe tineri s` cread` c` ne
\ndrept`m spre o catastrof`, c`
viitorul nu e str`lucitor. De aceea nu
mai fac familii, nu mai iau decizii.
SOLVEIGH HIERONIMUS, senior parter,
McKinsey München: Inteligen]a
artificial` ne poate ajuta s` trecem de
handicapul legat de resursa uman`,
demografia nu ne ajut`.
„Pentru sectorul media adiacent celui
cultural, pentru o companie cum suntem
noi, 2023 a fost cel mai bun an. Totu[i,
dac` nu am fi activat \n acest domeniu de
atåt de mul]i ani [i dac` nu aveam deja
clien]ii vechi [i foarte buni, poate c` nu
MONA COSMA, fondatoarea s-ar fi sim]it atåt de tare acest impact al
Szucsik Media: Pe unde am Capitalei Cuturale“, spune antrepre-
circulat \n 2023, [i am noarea. Ea a fost prezent` \n cadrul
circulat mult anul acesta emisiunii Timi[oara 2.0, un proiect ZF
prin Timi[oara, am v`zut sus]inut de Banca Transilvania, care este
oameni implica]i, oameni partenerul principal al programului
bucuro[i s` fie acolo unde Timi[oara Capital` European` a Culturii
sunt, s` [tie c` sunt parte din \n 2023.
offline nu vor disp`rea. Cånd vine
vorba de C&A, \nc` mai e loc de
cre[tere \n online, spune CEO-ul
companiei.
„Vedem poten]ial \n toate ]`rile
unde suntem prezen]i cu acest
canal, de aceea lucr`m [i cu
platforme precum Zalando [i
Amazon. Mergem dup` consuma-
tori, vrem ca clien]ii no[tri s` ajung`
la noi cåt de u[or se poate.“
Executivul olandez spune c` a
fost de dou` ori \n Romånia de-a
lungul anilor, iar ce a remarcat este
c` oamenii - \n special \n Bucure[ti -
sunt pasiona]i de mod`.
„Romånia e o pia]` foarte
important`, exist` poten]ial mare
de dezvoltare. |n 2024 vom des-
chide cinci magazine noi, iar \n
viitorul apropiat avem alte cinci \n
plan.“
C&A a lansat recent un
program de loialitate, ini]ial \n
Olanda, apoi \n luna august \n alte
[apte ]`ri, iar \n octombrie \n alte
patru, printre care [i Romånia.
„Pån` \n prezent am dep`[it
70.000 de membri \nscri[i. Romånia
e astfel \n topul ]`rilor, iar asta e
\nc` o dovad` a poten]ialului de
dezvoltare de aici. La nivel de grup,
avem dou` milioane de membri \n
acest program de loialitate“, spune
Giny Boer.
Ea [i-a construit \ntreaga
carier` \n jurul celor dou` mari
pasiuni ale sale - moda [i mobila. A
lucrat timp de 23 de ani pentru
Ikea, asta \nainte de a se al`tura
companiei C&A. „Dar pasiunea
mea pentru mod` dateaz` de mult`
vreme. |n liceu, spre exemplu, \mi
desenam [i realizam singur`
hainele, era un proces creativ, dar
era [i mai ieftin. Totodat`, \n timpul
universit`]ii am lucrat pentru
magazine de mod`.“
Mai multe detalii pe
zfcorporate.ro
catastrof`, c` viitorul nu e str`-
lucitor. De aceea nu mai fac
familii, nu mai iau decizii, au s`-
n`tatea mintal` [ubred`. Rolul
nostru de lideri \n acest context
este s` \i facem s` cread` c` nu
este a[a“, a spus Sven Smit,
senior partner al McKinsey,
companie global` de consul-
tan]`, \n cadrul edi]iei de anul
acesta a McKinsey European
Media Day. Smit este [i
pre[edintele McKinsey Global
Institute (MGI), think-tank-ul
McKinsey, [i face parte din
echipa McKinsey de 34 de ani.
Mai multe detalii pe
zfcorporate.ro
Mai multe detalii pe zf.ro
ZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 7 n o i e m b r i e 2 0 2 3
Dilem` de tip oul sau g`ina sau de
ce nu se fac PPA-uri \n energie:
Nici m`car nu exist` capacitate
pentru a semna contracte mari, iar
proiecte noi nu se fac pentru c`
b`ncile sunt atåt de precaute \ncåt
rateaz` oportunit`]i
l |n timp ce pe pie]e
precum Polonia contractele
de achizi]ie de energie pe
termen lung (PPA – power
purchasing agreements) au
decolat, \n Romånia pia]a
este deprimat`. Sunt mai
multe motive, spun oamenii
din sector. |n primul rånd nu
exist` capacitate de
produc]ie pentru a semna
contracte de anvergur`, dar
pe de alt` parte nici b`ncile
nu vor s` finan]eze
dezvoltatorii care nu au
semnate PPA-uri. Mai
departe, plafonarea energiei
pån` \n 2025 [i problema
garan]iilor de origine,
esen]iale pentru a atesta
sursa energiei, sunt alte
pietre care atårn` de gåtul
pie]ei de PPA-uri.
ROXANA PETRESCU,
MIRCEA NICA
„DIN perspectiva dezvoltatorului,
cel mai important este c` datorit`
acestui instrument proiectul energiei
regenerabile devine bancabil, iar
dezvoltatorul poate securiza un
\mprumut pe termen lung, avånd un
contract pe termen lung stabilit“, a
explicat Kamil Janczyk, director
consultan]` financiar`, Deloitte
Polonia, \n cadrul videoconferin]ei
Deloitte/ZF „Instrumente de finan-
]are pentru energia verde: Cum alegi
\ntre CfD-uri, PPA-uri sau granturi
pentru un business case solid?“
Cazul Poloniei este relevant
pentru Romånia, ]ara reu[ind anul
trecut s` semneze PPA-uri pentru
1,2 GW de capacitate. Romånia a
bifat un nivel modest de 0,2 GW de
capacitate [i sunt destul de pu]ine
[anse ca lucrurile s` se schimbe
semnificativ din cauza contextului de
pia]`. „|n Polonia \nc` este o pia]` \n
trasformare [i cred c` primul anun] a
fost \n ultima zi din luna iulie din
2018, atunci a fost momentul \n care
primul PPA a fost executat \n
Polonia. De atunci am v`zut un
num`r destul de mare de PPA-uri \n
l Din prima perioad` de cre[tere [i consolidare a
companiei, mai sunt ast`zi \n echip` 18 persoane, care au
o vechime mai mare de 20 de ani.
ALINA-ELENA VASILIU
DE la cei trei angaja]i cu care a
\nceput s` fac` afaceri \n 1990,
constructorul CON-A din Sibiu,
de]inut de antreprenorul Mircea
Bulboac`, a ajuns s` numere ast`zi
circa 600 de oameni. O mare parte a
acestora o reprezint` cei cu vechime
\ntre 15 [i 20 de ani.
„|n anul 1990, CON-A a fost
printre primele firme private
\nfiin]ate \n Sibiu [i \[i \ncepea
activitatea cu trei angaja]i. Acum
aproximativ 25 de ani, firma crescuse
la 30 de angaja]i, pentru ca mai apoi,
\n octombrie 2003, s` ajung` ca
num`r de angaja]i pån` la 226“,
spune Sorin Cristea, director general
la CON-A.
Din prima perioad` de cre[tere [i
consolidare a companiei, mai sunt
ast`zi \n echip` 18 persoane, care au
o vechime mai mare de 20 de ani.
„Avem \ns` un num`r foarte
mare de angaja]i cu o vechime \ntre
15 [i 20 de ani [i 80 de persoane care
se \ncadreaz` la personal cu
vechime medie de 10 [i 15 ani.
Vårsta medie a angaja]ilor no[tri
este de 44 de ani – aceasta include
atåt personalul TESA [i personalul
administrativ, cåt [i muncitorii din
[antiere.“
Compania din Sibiu [i-a propus
atingerea pragului de 650 de
milioane de lei cifr` de afaceri \n
2023, ceea ce \nseamn` o cre[tere de
KAMIL JANCZYK,
director
consultan]`
financiar`,
Deloitte Polonia:
|n Polonia \nc`
este o pia]` \n
trasformare [i
cred c` primul anun] a fost \n ultima
zi din luna iulie din 2018, atunci a
fost momentul \n care primul PPA a
fost executat \n Polonia.
MATTHEW VOGEL,
advisor for
renewable energy
development,
Liberty Steel
Group: B`ncile \]i
vor spune c` ele
cred c` proiectele sunt fezabile la un
pre] \n jur de 80 de euro pe MWh.
MIHAI-FLORIN
NECULA, country
manager, Naxxar:
B`ncile romåne[ti
tind s` fie foarte
precaute [i foarte
conservatoare cu
aceste proiecte din
energie regenerabil` [i mai degrab`
rateaz` oportunit`]i.
AUREL MINDRICAN,
commercial
optimization &
market insights
director, CEZ Grup:
Cånd ai 3-4
tranzac]ii [i nu ai un
indice de pre] forward stabil, nu po]i
discuta de o pia]` a PPA-urilor \n
Romånia deocamdat`.
2021, 2022“, a mai spus Kamil
Janczyk.
|n Romånia \ns`, sunt cåteva
probleme. „B`ncile \]i vor spune c`
ele cred c` proiectele sunt fezabile la
un pre] \n jur de 80 de euro pe MWh.
Vor spune asta [i nu finan]eaz`
proiecte care sunt la mai pu]in de
acest pre]. Vrem [i PPA [i CfD
(Contracte pentru Diferen]`) [i \mi
pare r`u, dar din perspectiva mea,
am nevoie cåt mai repede posibil de
energia electric` [i nu pot a[tepta
pentru CfD sau ce ar mai putea
veni“, a spus Matthew Vogel, advisor
for renewable energy development,
Liberty Steel Group.
Mai multe detalii pe zf.ro
13% fa]` de anul precedent, pe care
compania l-a \ncheiat cu un rezultat
de 573 de milioane de lei. Cel mai
important proiect pe care \l are \n
derulare CON-A \n acest moment
este fabrica de anvelope Nokian de
la Oradea, care implic` 650 de
milioane de euro.
CON-A [i-a f`cut o marc`
proprie din faptul c` [i-a ad`ugat \n
portofoliu unele dintre cele mai mari
fabrici ridicate \n Romånia.
Cel mai important proiect pe care
\l are \n derulare CON-A \n acest
moment este fabrica de anvelope
Nokian de la Oradea, care implic`
650 mil. euro.
Constructorul din Sibiu a ajuns la un
portofoliu de proiecte construite \n
valoare de peste 1,5 miliarde de euro,
aproximativ 130 dintre acestea fiind
fabrici predate la cheie.
Grupul CON-A de]ine la Sibiu [i
la Mår[a, \n acela[i jude], propriile
unit`]i de produc]ie industrial`
pentru realizarea elementelor
prefabricate din beton, confec]ii
metalice, tåmpl`rie de aluminiu [i
sticl`. |ncepånd din acest an, grupul
are [i o firm` care furnizeaz` servicii
de mentenan]` a cl`dirilor, CON-A
Facility Management.
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 17 noiembrie 2023 7

LIONEL BARBER,
redactor-[ef timp de 14 ani al Financial Times, va vorbi ca
invitat special al Galei ZF 25 de ani despre ce concluzii trage
din cel mai violent episod din istoria recent` a omenirii, despre
cum este s` \i \nfrun]i jurnalistic pe cei mai puternici lideri de
business [i politici ai planetei [i \ncotro se \ndreapt` lumea CONSTELA}IA DE LIDERI PLANETARI LA CARE
CITITORUL A PUTUT AJUNGE CITIND FT
Sau mai degrab` invers: „Voi a]i pierdut. Eu
Despre leg`tura dintre adev`r, ziar, jurnalism [i jurnali[ti. am cå[tigat.“

Despre cum este s`-i intervievezi pe cei mai puternici, [i Dintr-o lovitur`, Trump reformulase
\ntålnirea noastr` ca pe o competi]ie. Lionel
Barber vs. Donald Trump \n Biroul Oval
uneori cei mai periculo[i, oameni ai planetei. Despre viitorul Testul meu a venit \ntr-o dup`-amiaz` cu burni]` din luna
presei [i despre ce po]i cå[tiga dac` cite[ti pres` de calitate. martie, 2017, cånd am fost escortat \n Biroul Oval. A[ezat \n
spatele biroului, pre[edintele Donald J. Trump a refuzat s`
se ridice sau s`-mi strång` måna mie [i celor doi colegi de

Interviu acordat exclusiv Ziarului Financiar
s`pt`måna trecut`
ei s-ar putea s` fie preg`ti]i s` pl`teasc` \n fiecare zi
echivalentul unei ce[ti de cafea pentru ziarul lor [i
serviciul lor de [tiri digital. Deci pre]ul adev`rului este
un pic mai mare decåt un cappuccino ast`zi.
|i vede]i pe oameni dispu[i s`
pl`teasc` acest pre]? Este foarte
dificil s` convingi oamenii s` cumpere
un ziar \n fiecare zi.
S` vinzi un ziar este mai greu, pentru c` acum \mi
pot lua toate [tirile de pe internet. Cred c` este mai
greu s` sus]ii un ziar. Din punctul meu de vedere, un
ziar ofer` o experien]` de citit diferit`, dar oamenii
au ajuns foarte presa]i de timp, apoi printul implic`
mul]i bani, costurile cu tip`rirea au crescut. Astfel,
s-ar putea s` trebuiasc` s` treci la digital ceva mai
Bogdan Cojocaru, Roxana Petrescu devreme. |ns` n-ar trebui s` m`suri pre]ul adev`rului prin a avea
sau nu un ziar. Pre]ul ar trebui stabilit \n raport cu calitatea
psihologia liderului. L-am tratat cu respect, dar am [i vorbit \n
german` cu el pentru c` [tiam c` a fost agent KGB \n Germania de
Est. Iar el mi-a r`spuns la \nceputul interviului \n german`. Cu alte
cuvinte, \ncerci s` stabile[ti un raport, o situa]ie \n care
interlocutorul s` discute cu tine mai deschis. Apoi, i-am \ntrebat pe
al]ii ce fel de \ntreb`ri i-ar pune lui Putin. Preg`tirea nu s-a rezumat
la doar a gåndi eu \ntreb`rile. Dou` \ntreb`ri au fost de la oameni
pe care-i respect, inclusiv de la fratele meu mai mic, care a fost prin
Romånia [i a lucrat prin Europa de Est, inclusiv la Moscova. El mi-a
dat o \ntrebare bun`. Deci, trebuie s` \ncerci s` \n]elegi persoana.
Au fost ceva cerin]e din partea staffului s`u?
Cum a fost atmosfera?
|n primul rånd am refuzat s` le ar`t`m textele [i au \n]eles.
Vre]i s` spune]i c` nu le-a]i ar`tat \ntreb`rile
\nainte?
Le-am dat cinci \ntreb`ri, generale. Iar din \ntreb`rile pe care i
la Financial Times. I-am mul]umit c` [i-a f`cut timp \ [i c` s-
a abonat la ziarul la care eram editor. „Este \n regul`“, a
r`spuns pre[edintele. „Voi a]i pierdut. Eu am cå[tigat.“
Dintr-o lovitur`, Trump reformulase \ntålnirea noastr` ca pe
o competi]ie: FT ca reprezentant al elitei globale liberale, el ca populist-na]ionalist triumf`tor. S-a l`udat cu
cei peste 100 de milioane de urm`ritori ai s`i pe Twitter, Facebook [i Instagram [i a spus c` nu este nevoie
s` mearg` la presa de „[tiri false“ cum suntem noi. Scopul meu fusese s` folosesc o practic` de baz` a
jurnalismului: interviul ca mijloc de a ob]ine informa]ii. Dar voia o lupt`, cu el \nsu[i ca \nving`tor prestabilit.
Agresiunea lui Trump m-a dezgustat. |ns`, mai tårziu, jucul s-a schimbat. Noi, jurnali[tii, trebuie s` ne scriem
povestea. Majoritatea comentatorilor l-au considerat pe proasp`t inaugurat pre[edinte ca fiind nebun, r`u [i
periculos. Ei ar fi preferat ca interviul nostru pe o pagin` \ntreag` s` se \ncheie cu cuvinte \n acest sens. Ca o
privire retrospectiv` - [i ]inånd cont de eforturile nev`zute ale lui Trump de a r`sturna alegerile preziden]iale
legitime - am simpatie pentru opiniile lor. Dar am crezut atunci, [i cred [i acum, c` jurnalismul bun necesit`
ca pre[edintele s` fie audiat echitabil.
Obama: „Am trimis un semnal foarte clar c`
acum nu este momentul s` d`m semnale de
protec]ionism [i voi continua s` descurajez
eforturile de a \nchide pia]a american`“.
Extrase din interviul din 2009, \n plin` criz`
financiar` [i economic` mondial`, cu
pre[edintele SUA Barack Obama (la interviu
au participat mai mul]i jurnali[ti de la FT)

J
urnalismul bun \nseamn` s` r`måi fidel adev`rului testat.
Presa de business poate cå[tiga \ncredere prin prezentarea
lucrurilor certe, prin abilitatea de a distinge \ntre
prezentarea faptelor concrete [i specula]ii sau opinii“. A[a
„ spune Lionel Barber, editor timp de 14 ani al Financial
Times, \ntr-un interviu pentru Ziarul Financiar. Iar adev`rul are un
pre]. Pentru cititor, ceva mai mare decåt pre]ul unei ce[ti de cafea
\n fiecare zi.
Iar pentru a ajunge la adev`r, Lionel Barber [i-a deschis u[i spre cei
mai puternici oameni au plenetei - cancelarul german Angela
Merkel, pre[edintele Rusiei Vladimir Putin, mai mul]i pre[edin]i
americani. Despre cum a reu[it s` deschid` aceste u[i, despre cum
s-a preg`tit pentru interviuri maraton [i despre cum l-au schimbat
aceste experien]e Lionel Barber poveste[te \ntr-o discu]ie cu Ziarul
Financiar.
Care este viitorul jurnalismului? Care este
impactul social media [i AI asupra jurnalismului?
Cum crede]i c` va evolua fenomenul fake news [i
care este impactul lui asupra genera]iilor mai
tinere?
Jurnalismul bun \nseamn` s` r`måi fidel adev`rului testat. Presa de
business poate cå[tiga \ncredere prin prezentarea lucrurilor certe.
Nu tr`im \ntr-o lume a adev`rurilor alternative, cu un adev`r aici,
un adev`r acolo. Jurnali[tii ar trebui s` urm`reasc` adev`rurile, ar
trebui s` disting` \ntre prezentarea faptelor concrete [i specula]ii
sau opinii. Este prea mult jurnalism care acum se \ndreapt` \n zona
de opinie [i specula]ie. A prezenta faptele [i a oferi context este
calea spre \nainte. Apoi, desigur, tehnologia permite lucruri de
neconceput acum 20 de ani, ca deep fake-uri, r`spåndirea
minciunilor [i dezinform`rii la viteze mari. Asta poate face
tehnologia. |ns` aceste lucruri pot fi comb`tute. „Eu cred c` atunci
cånd folose[ti inteligen]` artificial` este bine s` ar`]i c` faci asta.
Cel mai important lucru este s` ar`]i de unde ai informa]ia, s`
dezv`lui sursele. Asta le va da cititorilor certitudinea c` primesc
ceva aproape de adev`r. Ceva de \ncredere.
A]i scris o carte, \n 1985, „Pre]ul adev`rului“. Care
era pre]ul adev`rului atunci [i care este acum? Ni-l
putem permite? Vrem s` pl`tim pre]ul adev`rului?
|mi cer scuze pentru titlul c`r]ii din 1985, care era despre Reuters.
Dar pre]ul adev`rului atunci era mai mic de un miliard de lire
deoarece aceea era valoarea Reuters. Pre]ul adev`rului a crescut
deoarece cost` s` ]ii jurnali[tii pe teren, s` ai reporteri \n toat`
lumea. Iar FT are peste 100 de coresponden]i str`ini. Este scump.
Dar dac` po]i stabili un brand \n care oamenii au \ncredere, atunci
jurnalismului t`u. |n ultimul rånd, trebuie s` convingi oamenii c` a
citi presa nu ]ine de a face parte dintr-o elit` sau c` citind acest ziar
vor deveni persoane mai bune. Este mai eficient s` le spui c`
trebuie s`-l citeasc` pentru c` este un mod mai bun de a economisi
bani sau de nu a pierde bani.
Cum vede]i jurnalismul economic? Cum era acum
45 de ani, cånd a]i scris primul articol, [i cum
este acum. Cum era Financial Times atunci \n
compara]ie cu Times sau Wall Street Journal \n
compara]ie cu The New York Times [i cum sunt
acum? Deoarece acum 100 de ani, 120 de ani
Financial Times [i Wall Street Journal aveau doar
4 pagini. New York Times este mai vechi.
Am lucrat la Financial Times timp de 35 de ani [i pot s` spun c`,
evident, ziarul s-a schimbat. Iar cånd am \nceput era genul de ziar-
gazet`, \n sensul c` acolo vedeai rapoartele financiare ale
companiilor. Obi[nuiam s` scriu [i cinci [tiri pe zi. Dar [tirile acelea
seci despre rezultate financiare, de exemplu, nu mai exist` pentru
c` oamenii pot ajunge la ele electronic. Se poate ca \n curånd s` le
primeasc` prin inteligen]` artificial`. A[a c` trebuie s` schimbi felul
\n care scrii, s` aduci valoare ad`ugat` [i context, s` faci leg`turi.
Oferi mai mult context [i informa]ie de fundal. Nu mai faci [tiri-
materie prim`, ci aduci valoare ad`ugat`.
Apoi, \n lumea nou`, ai coresponden]i de diferite na]ionalit`]i. Am
avut [i noi. Nu am avut jurnali[ti chinezi care s` scrie din China. |n
China este, evident, foarte diferit. Dar ast`zi ai nativi, care \n]eleg
]ara chiar mai bine. Schimb`rile au adus multe lucruri bune.
Cum v` preg`ti]i pentru \ntålniri cu, spre
exemplu, Putin, cu oameni foarte puternici? Cum
v` preg`ti]i interviul [i cum v` preg`ti]i ca
persoan` [tiind c` v` ve]i \ntålni cu un om foarte,
foarte puternic?
|n primul rånd, interviul cu domnul Putin mi-a luat [ase ani ca s`-l
ob]in [i am refuzat de dou` ori s` m` duc la Soci, oferindu-mi-se [i
ocazia s` fac un interviu cu altcineva, pe care am refuzat-o. Le-am
spus c` singurul mod de-al face este fa]` \n fa]` cu domnul Putin.
{i poate [i cu corespondentul nostru la Moscova. F`cånd astfel, am
stabilit un fel de autoritate.
Apoi, inten]ionat, am c`utat doi americani. Unul dintre ei este Bill
Burnes, pe atunci ambasadorul SUA la Moscova. Acum este
director la CIA, dar \n acea vreme nu era \n serviciile de spionaj, n-a
fost niciodat` pån` atunci, era diplomat. Dar el a petrecut ore cu
Putin, a[a c` l-am \ntrebat cum l-ar aborda la \nceput pe acesta. Iar
el mi-a spus c` cel mai important lucru este s`-l tratez cu respect
\nc` de la \nceput. Deci, \n primul rånd trebuie s` \ncerci s` \n]elegi
le-am pus, doar dou` erau de acolo. Trebuie s` ai libertatea de a-i
\ntreba ce vrei. Interviul \n sine a fost fascinant. A durat o or` [i
40 de minute. Putin a \ntårziat 4 ore, ca de obicei. Erau mul]i
bodyguarzi \n camer` la \nceput. Au plecat apoi. |n camer` mai era [i
domnul Peskov (Dmitry Peskov, secretarul de pres` al pre[edintelui
Putin - n.red.), pe care-l cuno[team. Nu a intervenit deloc, a
respectat \ntreb`rile. Le-am ar`tat transcrierile [i nu au modificat
nimic. Au cerut doar dou` lucruri, unul fiind cånd domnul Putin \n
interviu a spus de dou` ori Donald cånd s-a referit la pre[edintele
SUA Donald Trump, iar ei au vrut s` schimbe Donald cu pre[edintele
Trump. Noi am zis NU, l`s`m Donald, pentru c` asta arat` ceva.
Peskov nu s-a \mpotrivit, a acceptat. Interviul a fost \nregistrat [i
pentru televiziunea rus`. A doua zi, seara, cånd m-am \ntors de la
Moscova la Londra cu avionul, doi dintre pasagerii ru[i au spus
«O, tocmai v-am v`zut la televizor, cu pre[edintele nostru!» A fost
amuzant.
Care dintre liderii pe care i-a]i intervievat v-a
impresionat cel mai mult, \n mod bun sau r`u?
Unul dintre cele mai fascinante interviuri a fost cu pre[edintele
(Paul) Kagame \n Rwanda. Interviul a durat 3 ore [i jum`tate. {tiam
c` am \n fa]` un lider istoric. Dar [i un uciga[. Iar asta te treze[te la
realitate.}ara sa a trecut printr-un genocid. S-au \ntåmplat lucruri
teribile. Iar el \ncearc` s` potriveasc` piesele [i s` le ]in` legate.
Este un lider autoritar, dar a f`cut ni[te lucruri remarcabile. Am
\ncercat s` m` lupt cu aceast` dilem`: a f`cut multe lucruri bune,
dar este [i un uciga[. Este, de asemenea, foarte periculos. Dar, ca
figur` istoric`, este interesant.
S` ne \ntoarcem la jurnalism. Tat`l
dumneavoastr` a fost jurnalist. Dumneavoastr`
a]i ales s` fi]i jurnalist. Cum vede]i acum aceast`
profesie [i cum vede]i viitorul profesiei?
Tat`l meu a fost jurnalist. Dar a p`r`sit [coala la 15 ani, nu avea
educa]ie. A iubit jurnalismul [i m-a \nv`]at s` iubesc jurnalismul. Nu
avea a[tept`ri de a face bani, nu era interesat decåt de a fi
jurnalist. Credea \n adev`r. Sunt optimist \n leg`tur` cu jurnalismul
deoarece sunt atåt de multe lucruri pe care le po]i face acum... Dar
jurnalistul trebuie s` fie con[tient c` trebuie s` aib` cuno[tin]e \n
domenii diferite, cum ar fi \n tehnologie, digitalizare. Ar trebui s`
[tie c` nu trebuie aruncate lec]iile vechi, despre valoarea red`rii
adev`rului. A spune adev`rul, a c`uta adev`rul este important. Este
parte din democra]ie. O pres` liber` este absolut necesar` pentru a
avea o democra]ie. Jurnali[tii au un rol, dar au [i o responsabilitate.
De aceea, uneori trebuie s` ar`]i re]inere. S` nu tragi concluzii. S`
nu crezi c` politicienii sunt to]i r`i tot timpul. Dar unii chiar sunt r`i.
Bogdan Cojocaru
FINANCIAL TIMES: Marea provocare \n gestionarea
acestei crize - mic[orarea pr`pastiei dintre ceea ce este
absolut necesar din punct de vedere economic [i ceea ce
este posibil din punct de vedere politic. Cum reu[i]i acest
lucru?
BARACK OBAMA: Acesta este una din pr`p`stii. Apoi, exist` un decalaj \ntre ideile despre cum s`
abord`m o criz` ca aceasta, \n special \n råndul economi[tilor - de[i \n ceea ce prive[te problema stimulului
pare s` existe un consens mult mai larg atåt \ntre economi[tii conservatori, cåt [i printre cei liberali, c`
stimulul este adecvat.
{ti]i, criza financiar` a lovit mai \ntåi Statele Unite; acum s-a propagat \n \ntreaga lume. Nu este surprinz`tor
c` am decis s` ac]ion`m foarte agresiv, mai devreme decåt \n alte ]`ri, deoarece impactul acesteia a fost
sim]it mai \ntåi pe Wall Street.
Putin: „Sper, a[ vrea s` repet asta, sper
s` nu existe nicio confruntare militar`“
Fa]a \n fa]` cu pre[edintele Rusiei
Vladimir Putin, iunie 2019, Kremlin
LIONEL BARBER: {tim c` exist` tensiuni \n cre[tere
\ntre America [i China \n comer], c` exist` riscul unui
conflict \n Golf. A[ fi foarte recunosc`tor dac` a]i putea
vorbi pu]in despre cum percepe]i schimb`rile produse
\n lume \n ultimii 20 de ani, cåt timp a]i fost la putere.
VLADIMIR PUTIN: |n primul rånd, nu am fost la
putere \n to]i ace[ti 20 de ani. Dup` cum probabil [ti]i, am fost prim-ministru timp de patru ani, iar aceasta
nu este cea mai \nalt` autoritate din Federa]ia Rus`. Dar, cu toate acestea, sunt de mult timp \n guvern [i \n
e[aloanele superioare, a[a c` pot judeca ce se schimb` [i cum. De fapt, tocmai ai spus-o singur, \ntrebånd ce
s-a schimbat [i cum. A]i men]ionat r`zboaiele comerciale [i evolu]iile din Golful Persic. A[ spune cu pruden]`
c` situa]ia nu s-a schimbat \n bine, dar r`mån optimist \ntr-o anumit` m`sur`. Dar, pentru a o spune clar,
situa]ia a devenit cu siguran]` mai dramatic` [i exploziv`.
Liderul chinez: „|nc` trebuie s` ne baz`m pe
tehnologiile avansate [i expertiza managerial`
din alte ]`ri. Deci nu exist` a[a ceva precum
ruperea ordinii existente“
O a doua discu]ie cu premierul Chinei, Li
Keqiang, martie 2015, Beijing, cu \ntreb`ri [i
r`spunsuri de ambele p`r]i
LI KEQIANG, CARE A DESCHIS DISCU}IILE: |ntålnirea
noastr` de ast`zi arat`, de asemenea, c` China este preg`tit`
pentru o interac]iune [i mai stråns` cu economia global`, \n care a devenit deja profund integrat`. {i China
este preg`tit` s` continue s`-[i aduc` contribu]ia la facilitarea redres`rii economice globale.
Corespondentul pe care l-a]i trimis \n China vorbe[te atåt de bine chineza \ncåt, dac` nu l-a[ vedea
personal, cu greu mi-a[ da seama c` este str`in.
LIONEL BARBER: |n ultima noastr` conversa]ie, m-a]i \ntrebat dac` cred c` exist` riscuri atunci cånd
aceast` perioad` de politic` monetar` neconven]ional` se \ncheie. {i am spus c` eu cred c` sunt
gestionabile. |mp`rt`[i]i aceast` p`rere \n timp ce SUA se preg`tesc s` pun` cap`t relax`rii cantitative?

L
ionel Barber a fost redactorul-[ef al Financial Times, un ziar britanic Rwandei, Paul Kagame, „un uciga[“, liderul unei ]`ri trecute prin genocid
LI KEQIANG: Trebuie s` spun c` sunt pe jum`tate convins [i pe jum`tate m` \ndoiesc. Cånd QE \nc` este

cu renume interna]ional pe care-l citesc executivi, investitori, lideri
de na]iuni [i oameni de rånd deopotriv`, cånd lumea trecea printr-un
episod foarte turbulent al istoriei. Continuarea acestuia este mai violent`.
Timpul cåt el a condus FT, \ntre 2005 [i 2020, se suprapune \n mare parte
cu via]a Ziarului Financiar. Sub ghidajul lui Lionel Barber, FT a navigat prin
vremuri cu pr`bu[iri bursiere, cu o criz` financiar` [i economic` mondial`,
cu \n`l]area spre suprema]ie economic` [i politic` global` a Chinei, cu
r`zboaie comerciale, cu o ascensiune a populismului. Cu Brexit. Ziarul cu
pagini colorate s-a adaptat la boomul tehnologiei, la expansiunea
digitalului [i a platformelor de socializare online, la expansiunea
fenomenului fake news. Pe toate acestea Lionel Barber le-a studiat, din
ele a \nv`]at [i despre ele a scris. Unele l-au luat prin surprindere. Spre
exemplu, [i-a pozi]ionat foarte bine ziarul pentru a \ntåmpina venirea
crizei financiare din 2007-2008, dar nu a reu[it s` prevad` Brexitul. De[i
el este britanic. Dar, pån` la urm`, mul]i anali[ti occidentali [i politicieni
au presupus, ca [i jurnalistul, c` oamenii vor face alegeri ra]ionale.
Folosindu-[i greutatea de editor al FT, Lionel Barber a deschis u[i spre cei
mai mari lideri politici ai lumii. I-a intervievat pe pre[edin]ii SUA Barack
Obama [i perturbatorul Donald Trump, pe Narendra Modi al Indiei, pe
Mohammed bin Salman din Arabia Saudit`, pe cancelarul german Angela
Merkel [i pe [eful guvernului chinez. A ajuns chiar [i la pre[edintele
dar care, ca figur` istoric`, „este interesant“. Interviul cu el a durat 3 ore
[i jum`tate. Cel cu Putin, o or` [i 40 de minute, dup` o \ntårziere de 4 ore
a pre[edintelui rus. Lionel Barber a \nv`]at [i din aceste interviuri [i a scris
despre ele, inclusiv \n c`r]i [i \n memoriile sale. Cine vrea s` cunoasc` mai
multe, [i s` \nve]e, are de unde alege. Dar, ca s`-l \ntålneasc`, s`-l aud`
[i poate [i s`-i vorbeasc`, poate veni la Gala ZF 25 de ani, joi,
23 noiembrie. Lionel Barber este invitatul special.
P.S. 2005-2020 poate c` este una dintre cele mai tulburi perioade din
istoria postbelic` a Occidentului, dar Lionel Barber nu trateaz`
problemele cu dramatism. Discu]iilor [i textelor sale nu le lipsesc
pove[tile amuzante. Un exemplu: dup` o cin` la un restaurant cu Boris
Johnson, pe atunci primarul Londrei, \ntre timp acesta perindåndu-se [i
pe la conducerea guvernului Marii Britanii, politicianul extravagant s-a
urcat pe biciclet` pentru a se duce acas`. Johnson se måndrea ca
ini]iatorul primului program de bike-sharing al Londrei. |ns` \n timp ce
p`r`seau restaurantul, Lionel Barber [i so]ia sa \l v`d pe primar pliindu-
[i bicicleta [i \ndesånd-o \n portbagajul unui taxi månc`tor de benzin`.
Povestea poate fi g`sit` \n cartea „The Powerful and the Damned:
Private Diaries in Turbulent Times“. Bogdan Cojocaru
N
u mul]i sunt oamenii care au
aplicat`, pot exista tot felul de juc`tori care reu[esc s` r`mån` pe linia de plutire \n acest mare ocean. Cu
reu[it s` stea fa]` \n fa]` cu
toate acestea, este dificil de prezis acum ce ar putea ie[i din asta atunci cånd QE va fi retras`. [i, de[i exist`
cei mai puternici [i influen]i pu]ine dezbateri despre dac` va exista o cre[tere a dobånzilor \n Statele Unite, oamenii sunt destul de
lideri ai planetei. Lionel Barber nu doar nesiguri cu privire la momentul \n care va avea loc aceast` cre[tere. Sincer vorbind, este destul de u[or
c` a f`cut acest lucru, dar a [i discutat cu pentru cineva s` introduc` politica de QE, deoarece \nseamn` pu]in mai mult decåt tip`rirea banilor.
ei, ca jurnalist.
Merkel: „Sfatul meu este s` nu consider`m China o amenin]are economic` pur [i simplu
pentru c` are succes economic“.
Ianuarie 2020.Interviu cu cancelarul Germaniei,
Angela Merkel, care \[i \ncheia cariera cu determinarea de a ap`ra multilateralismul
FT: A[ dori s` v` \ntreb despre rela]ia cu America. {tim c` au existat tensiuni serioase. |n urm` cu treizeci de ani, am avut o
pr`bu[ire a burselor, \n 1987, am avut tensiuni legate de r`zboiul din Irak. Dar de data asta se simte mult mai serios.
|ntrebarea mea este: aceasta este o chestiune ce ]ine de personalit`]i sau este ceva mai structural?
MERKEL: Cred c` are cauze structurale, de[i scena politic` este \n mod natural influen]at` [i de oamenii implica]i \n ea.
Dar, de ceva timp, am v`zut cum fostul rol de superputere al Statelor Unite poate s` nu reflecte modul \n care se vede ]ara
sau c` a existat o schimbare \n acest sens. Pre[edintele Obama a vorbit deja despre secolul asiatic, v`zut din perspectiva
SUA. Aceasta \nseamn`, de asemenea, c` Europa nu mai este, ca s` spunem a[a, \n centrul evenimentelor mondiale. Asta devine din ce \n ce mai clar. Pozi]ia
anterioar` a Europei \n prima linie - a]i putea spune c` am fost interfa]a R`zboiului Rece - a luat sfår[it ulterior. De aceea, Europa trebuie s`-[i creeze propriul rol
geopolitic, iar aten]ia Statelor Unite dat` Europei este \n sc`dere. Pentru pre[edintele Trump, presupunerea c` suntem o lume multilateral` - o credin]` care a
predominat \n mod fundamental \ntotdeauna de la sfår[itul celui de-al Doilea R`zboi Mondial - acesta nu mai este principiul de baz`.
 8 ZIARUL FINANCIAR l V i n e r i , 1 7 n o i e m b r i e 2 0 2 3

AMINTIRI DIN
EPOCA DE PIATR~ 1998
C
Iulian Anghel

ånd am venit la ZF, locuiam \ntr-o mansard`, pe Calea Victoriei,

\ntr-un bloc d`r`p`nat, cu bulin` ro[ie. Era o bab` care avea
mai mul]i chiria[i la mansarda aia, foste camere ale servitorilor
16 noiembrie
din vremea presupusei \nfloritoare burghezii interbelice.
Fereastra era de 50 pe 50 iar patul atåt de stråmt \ncåt, dac`
unul voia s` se \ntoarc` de pe o parte pe alta, trebuia,
ANUL I/NUM~RUL 1
obligatoriu, s` se \ntoarc` [i cel`lalt. Vis-a-vis de noi, desp`r]i]i
de un hol stråmt, era chiria[ un senator din Parlamentul Ziarul Financiar î[i face prima apari]ie roz-colorat`
Romåniei. Iar eu cu prietena mea, care strångeam bani ca s` pe tarabele vånz`torilor de pres`, aducånd o veste
\nchiriem un apartament, ne \ntrebam [i ziceam: noi st`m aici c` optimist` - „Irakul s-a predat“.
n-avem niciun ban, da asta? Pån` l-am v`zut \ntr-o sear`: st`tea \n fa]a blocului [i fluiera
dup` gagici. Iar pe Calea Victoriei treceau [i trec [i azi multe femei frumoase. Tot s` fluieri. Acela[i prim num`r aducea [i declara]ia de inten]ie
Pe Ilie {erb`nescu, directorul ZF, \l [tiam de la Revista 22. Eram [eful sec]iei politice (cum a Ziarului Financiar, „un ziar care va promova cu
se zicea atunci) la Revista 22 [i eram cum se spunea [i nu se mai spune acum „Cap t`rie libera ini]iativ`, comer]ul liber [i economia de
limpede“. {i venea Ilie {erb`nescu cu Trabantul lui [i-l parca \n curtea libr`riei Humanitas
de pe Calea Victoriei unde aveam [i noi redac]ia. {i lumea se uita ca la urs pentru c` pia]`. {i o vom face cu vigoarea unui r`get de leu.
Trabanturile disp`ruser`, cred c` ultimul disp`rut a fost al lui Ilie {erb`nescu. Abia dup`
ce el a \nceput emisiunea „R`t`ci]i \n tranzi]ie“ de la ProTV, un serial excep]ional, a
BINE A}I VENIT LA

1999
apucat s`-[i cumpere ceva mai de soi, un Tico verde, dac` memoria mea nu-mi joac`
feste. {i venea Ilie {erb`nescu cu ni[te chestii scrise la ma[ina de scris sau de mån`, nu
mai [tiu. Iar secretara trebuia s` le introduc` \n computer. Pe vremea aia erau diskete, nu
era alt` modalitate de transfer a datelor. Ilie {erb`nescu avea o rublic` \n 22. Dar, precum
Creang` \n plångerea lui c`tre Eminescu („iart`-m` b`di]` c` am scris lung, dar nu am
ZIARUL FINANCIAR“!
[tiut s` scriu scurt“) el scria mult, de-l uita Dumnezeu la masa de scris. Aveam un coleg,

mbUrLie2
Hora]iu Pepine, care era mai [mecher decåt to]i [i mai mare ca noi [i-i zic, m` Hora]iu, nu
[tiu ce s` m` mai fac: iar a scris `sta de dou` ori mai mult decåt trebuie. {i zice el, la

NUM~R
mi[to: uite cum faci. |nchide ochii, pune palma pe pagin` [i cu pixul f` un contur. {i tai ce
este sub palm`.
Acuma nu [tie Ilie {erb`nescu cåte articole i-am scurtat eu cu ochii \nchi[i, dar cånd am

17 nLoI/ie
venit la ZF, unde el era director, mi-a spus cu vocea lui grav`, un pic r`gu[it`: „Maestre,
aici este de munc`, nu ai timp de altceva“. |n fine, poate nu avea el timp. |n redac]ie erau

ANUL I/NUM~RUL 78
pu]ine calculatoare, trebuia s` a[tep]i cånd veneai de pe teren s`-]i scrii [i tu articolul t`u.
{i st`teai pe un scaun, lång` o mas` mare din centru redac]iei, uitåndu-te la nimic. Nu

ANU
plecai cånd \]i terminai treaba, ci la o or` anume, dac` nu m` \n[el undeva la ora 19.30.
{i, dac` nu aveai ce face pentru c` nu puteai pleca, jucai Solitaire, dac` prindeai un
12 martie
calculator. Am \nv`]at s` joc Solitaire \n redac]ia ZF, \n sediul de vis-a-vis de Biserica
Luteran`, nu mai [tiu cum se numea cl`direa. De aceea eu nu-i condam pe angaja]ii
statului care joac` Solitaire, doar m` amuz, poate, cånd scrie ceva New Times Roman
despre asta. |n rest, dac` un om [tie exact ce are de f`cut [i are de f`cut, el va face.
{erb`nescu voia s` lanseze un proiect pe care-l numise „ora[e moarte“. {i mi l-a dat mie
s`-l fac. Pu]ini mai [tiu azi cåt de grea a fost tranzi]ia. De fapt, nu a fost grea, a fost

2001
cumplit`. Am mers prin ora[e mici. Am ajuns \n Ludu[ [i nu era nimic de lucru, toate
fabricile comuniste se \nchiseser`. Doar cei care lucrau la stat aveau ceva bani \n buzunar.
Tårn`veniul avea doar o mic` afacere privat`, o f`bricu]` deschis` \n curtea unei case,
fabricu]` care f`cea bol]ari. Existate un complex chimic. Directorul \nc` era pe func]ie, dar
\n fabric` nu mi[ca nimic. La Bucure[ti aceste lucruri nu se vedeau, dar eu am v`zut
Romånia \n genunchi, am v`zut-o mergånd prin ]ar`, prin „ora[ele moarte“. Am v`zut
cum arat` o \nchisoare, \ntr-o iarn` \n care \l c`utam pe Gravoche, copilul Revolu]iei
Preluarea Automobile Dacia
romåne, la Penitenciarul din Bac`u.
Am venit la ZF nu ca s` r`mån un car de ani. {tiam din pia]` de apari]ia ZF, toat` lumea
zicea c`-i mi[to, da nu-l v`zusem niciodat`. M` rog, era color sau colorat. Dar era ca
de c`tre grupul francez Renault în anul 1999 este una dintre cele mai
cunoscute [i totodat` cea mai reu[it` privatizare realizat` de vreun guvern 26 iulie
toate celelalte ziare. Am \nceput s` lucrez pe zona de s`n`tate. Vr`jeli – ce-a zis unul, postdecembrist în Romånia. Francezii de la Renault au transformat o uzin` ANUL III/NUM~RUL 675
A
ce-a zis altul [i aia era. Mergeam la conferin]ele lui Sorin Oprescu, pe atunci director al învechit`, cu exporturi reduse [i doar c`tre pie]e s`race, într-una modern` ce
Spitalului Universitar. O h`h`ial` general`. Ce-a zis? - eram \ntrebat \n redac]ie. P`i nu
prea [tiu, r`spundeam. A zis c`, dac`-i frig afar`, \i prime[te pe oamenii str`zii s` doarm`
\n spital. P`i [i [tirea unde-i? De unde s`-i dau eu Adelinei R`dulescu, [efa mea, [tire cu
produce acum în special pentru a vinde în ]`ri precum Fran]a sau Germania.
Adev`rata revolu]ie Dacia a început în iunie 2004, atunci cånd Renault a
Combinatul Sidex Gala]i,
Oprescu cånd `sta era cu gura pån` la urechi de rås la propriile lui glume, \n vreme ce prezentat la Paris modelul Logan, primul auto mobil low-cost proiectat de un unul dintre gigan]ii economiei romåne[ti, era v`zut în 2000 ca o gaur` neagr` a economiei din cauza
\nfuleca fursecuri? Nu existau nici date publice substan]iale atunci. Internetul exista, dar constructor european pentru pia]a european`. pierderilor masive pe care le raporta [i datoriilor la stat pe care le acumulase dup` revolu]ie.
era gol ca spa]iul dintre galaxii. Compania încheia contracte p`guboase cu sute de case de comer] care-i vindeau mai departe produsele pe

Apoi am ajuns s` lucrez pe politic`. {i ne \mp`r]eam partidele. Iar eu am vrut PSD pentru
c` era un partid greu iar eu eram \nc`p`]ånat. {i am „f`cut“ PSD, de[i Oana Marinescu nu
a vrut s` mi-l dea. A \nceput calvarul. PSD era la guvernare, Adrian N`stase era „El \nsu[i“.
{i venea la conferin]a de pres` de luni, de dup` Biroul lor permanent na]ional s`pt`månal
[i zicea ni[te prostii. Iar eu veneam \n redac]ie cu prostiile spuse de N`state [i spuneam:
asta a fost. Ziua de mar]i era un co[mar. Pentru c`, dup` BPN-ul de luni al PSD, mar]i scria
Adev`rul: au discutat asta [i asta, adic` cu totul \n afar` de ce sus]inea N`stase cu o zi
\nainte c` au discutat. Iar eu m` d`deam cu capul de pere]i: de unde [tiu m`i `[tia, iar eu
nu? Pån` m-a l`murit o tip` dragu]`, tot de la Adev`rul, ajuns` \ntre timp la noi, Oana
Iura[cu. Oana era o fiin]` blånd`, frumoas` [i de[teapt`, pe care o pl`ceam, [i-mi zice ea
cu mil`. B`i fraiere, uite cum se face. Oche[ti pe unul mai vai de via]a lui, intri \n vorb` cu
el, ie[i]i la o cafea [i-i zici: uite b`i, eu te promovez, dar zi-mi [i tu mie ce s-a \ntåmplat la
BPN-ul vostru nenorocit. N-am apucat s` pun \n aplicare metoda Oanei pentru c` la ZF nici
nu se putea pentru c` erai imediat \ntrebat: da ce-i cu `sta pe aici?
2002
pia]a intern` [i extern`. Combinatul înregistra la finele anului 2000 pierderi de 360 de milioane de dolari la o
cifr` de afaceri de 800 de milioane de dolari. Totodat`, Sidex acumulase pån` la aceea[i dat` datorii ce se
cifrau la 1,44 miliarde de dolari.
Din aceast` cauz`, statul era preocupat s` scoat` cåt mai repede la privatizare compania, mai ales c` la Sidex
lucrau la acea dat` nu mai pu]in de 27.000 de oameni.
1 august În mai 2001, Autoritatea pentru Privatizare (APAPS) a primit o singur` ofert` pentru privatizarea
combinatului de la Gala]i, din partea LNM Holdings, parte a grupului Mittal Steel, pe atunci concurent direct
al Arcelor, cele dou` companii fuzionånd mai tårziu. Astfel, LNM Holdings a preluat 91,6% din ac]iunile Sidex
ANUL IV/ Gala]i de la APAPS în schimbul sumei de 70 milioane de dolari.
NUM~RUL 927

2004
Cum am mai spus, nu am venit la ZF ca s` fac purici. Am venit c` nu aveam bani [i voiam
s` scap din mansarda aia nenorocit`, pentru c`, \ntr-un moment de nervi, am tråntit u[a
de la fostul job [i am plecat. {i am venit la ZF pentru c` pl`tea mai bine ca al]ii. Salariile
erau pl`tite la caserie. Se f`cea o coad` imens` [i, pentru c` lumea avea de scris, Adelina,
Tranzac]ia dintre
gigantul american
23 iulie ANUL VI/NUM~RUL 1.422
[efa noastr`, mergea [i lua salariile tuturor, \n plic, pentru fiecare. La primul meu salariu la
ZF am luat plicul iar acas`, cånd am num`rat banii, erau mai mul]i decåt [tiam c` trebuie Coca-Cola [i omull
s` primesc. A doua zi i-am spus Adelinei: am primit mai mul]i bani. A mers la caserie iar
lucrurile au fost ok [i am zis: S` fie primit! Sunt mul]i ani de atunci. Venisem s` stau de afaceri
„ controleaz` Petrom
„Cine
pentru pu]in` vreme, am r`mas pentru c` am cunoscut multe redac]ii [i [tiu c` era mai
r`u decåt \n cea \n care lucram. Iar s` mergi \n PR, unde salariile sunt mai bune, dup` ce Jean Valvis ccontroleaz` economia,
ai mirosit cerneala din c`limar`, pentru mine era [i este [i azi de ne\nchipuit.
Cu toate astea, dac`-l vedeam pe Adrian Sårbu, pe Mihnea Vasiliu sau pe C`t`lin Tolontan
pe hol eu m` \ntorceam cu spatele [i plecam. Nu voiam s`-i \ntålnesc. Nu-mi dau seama
parafat` în vara anului 2002, a
fost anun]at` de ZF cu patru
ccontroleaz` [i politica.“
dac` era vorba de team` sau de sentimentul `la care nu are chip: „ia mai las`-m` nene \n luni înaintea anun]ului oficial de vånzare.
vånzare Considerat` una dintre cele mai mari C
Cuvintele îi apar]in fostului premier Adrian N`stase. Ele au fost
pace!“ Am citit cåndva c` angaja]ii lui Steve Jobs procedau la fel. Mai bine r`måneau
fl`månzi decåt s` de ochii cu el \n lift sau la cantin`. Azi nu mai sunt un iepure fricos, dar tranzac]ii din industria alimentar` la acea dat`, vånzarea apelor Dorna c`tre rrostite pe 23 iulie 2004, ziua în care la Palatul Victoria statul
admit c` a fost vremea \n care mi-a fost team` pentru fiecare din cuvintele pe care le Coca-Cola a implicat în jur de 40 de milioane de euro, potrivit estim`rilor de la rromån [i-a pus semn`tura pe cel mai important contract de
scriam. Nu mi-a fost bine \n pozi]ia de editor politic al ZF pentru c` erau vremuri tulburi [i acea dat`. Deal-ul i-a permis antreprenorului s` construiasc` un nou business în pprivatizare pe care avea s`-l fac` vreodat`, încredin]åndu-i
orice spuneai se interpreta. Dar Valeriu Stoica mi-a spus odat` c` pagina politic` din ZF pe
care eu o coordonam este singura din care \n]elege ce se \ntåmpl` \n Romånia. Iar jurul LaDorna, „sora geam`n`“ a primului brand. „„perla coroanei“ unui alt stat, Austria, reprezentat de grupul
ambasadorul Fran]ei de atunci mi-a spus, \ntr-o \ntålnire, c` prima pagin` ce-i este tradus`, ppetrolier OMV.
dac` e vorba de politic`, este cea din ZF. Asta m-a \ncurajat. Nu doar OMV s-a schimbat radical dup` ce a preluat singurul
N
Cu vremea, ZF a renun]at la pagina de politic`, „stricto sensu“, dar nu a renun]at la
subiectele ce sunt legate de politic`. Pentru c`, dup` credin]a mea, opinia c` „economia
se poate rupe de politic`“ este una din cele mai mari iluzii cu care se mångåie societ`]ile
1 iulie pproduc`tor de petrol [i gaze al Romåniei, ci [i Petrom. „Era înc`
o cultur` comunist`. Am redus num`rul de angaja]i cu 20.000
moderne. Azi, ZF trateaz` subiectele politice \n acord cu etimologia substantivului ANUL VII / NUM~RUL 1.663
A dde persoane f`r` a avea o or` de greve. În paralel am creat
„politic`“ care vine din grecescul „polis“ ce \nseamn` „cetate“. Cu alte cuvinte,
40.000
40000 de locuri de munc` (prin externalizarea
externalizar personalului din benzin`rii)“, mai spunea Gerhard Roiss, fost

2005
„politic`“ \nseamn` a te implica \n treburile cet`]ii. Cel care se implic` este „politicos“ iar
cel ce nu se implic` este „nepoliticos“. Noi suntem „politico[i“. CEO-ul al OMV, în interviul acordat FT. Transformarea Petrom a însemnat mult mai mult de atåt. OMV a
Acum, tr`gånd linie: ZF \mpline[te 25 de ani. E numai vårsta potrivit` a unui fecior de închis [i a renun]at rånd pe rånd la toate activit`]ile din care nu scotea bani, printre cele mai importante
\nsurat sau a unei domni[oare de m`ritat. Din ace[ti ani, 23 eu i-am petrecut la ZF. Cånd num`råndu-se combinatul Doljchim [i rafin`ria Arpechim.
am venit la ZF, majoritatea colegilor aveau cam aceea[i vårst` cu a mea. Acum v`d \n
redac]ie fete [i b`ie]i care mi-ar putea fi copii [i ghicesc \n mul]i dintre ei aceea[i sfial` pe
care o aveam eu acum 23 de ani. M` bucur f`r` s` [tiu cånd ei m`
caut` s`-mi cear` un sfat. Pentru c`, dac` ei fac asta, \nseamn` c`
nu sunt un tic`los [i c` au \ncredere \n mine. Am ajuns ca
24 noiembrie ANUL VII/ NUM~RUL 1.767
bunic`-mea care se bucura cånd mama venea s`-i cear` re]ete
de måncare pentru „fra]ii Petreu[“ sau pentru puiul cu patru
picioare.
Am scris pentru ZF mii de articole, din toate pozi]iile. Am scris
BCR a fost cel mai costisitor pariu al austriecilor de la Erste pe cre[terea din Europa
Central` [i de Est, ace[tia acceptånd s` pl`teasc` 3,7 miliarde de euro pentru a ob]ine controlul celei
din redac]ie, \n sedii pe care le schimbam la cå]iva ani. Am
scris din avion, am scris din tren, cu un laptop \n fa]`, am scris
„Noaptea
Noaptea leului greu“,
greu“ mai mari b`nci romåne[ti. Privatizarea b`ncii – catalogat` de anali[ti drept „o poveste de succes“ – a
de acas`, ajutat de un laptop [i un telefon. Am scris din la care au participat pre[edintele fost practic una dintre cele mai valoroase afaceri f`cute de statul romån.
parcuri. |mi este azi de ne\nchipuit via]a f`r` un laptop \n Traian B`sescu, primul-ministru C`lin BCR a fost evaluat` în momentul privatiz`rii la 6 miliarde de euro, avånd în vedere pre]ul pl`tit de
rucsac [i un telefon \n buzunar, oriunde a[
merge. Acum 23 de ani, cånd am venit la ZF, Popescu-T`riceanu [i guvernatorul austrieci.
nu aveam nici telefon mobil [i nici laptopul BNR Mugur Is`rescu. Graficul descrie Perspectiva cre[terilor viitoare ale pie]ei bancare a triplat practic în 2005 valoarea de pia]` a BCR fa]` de
nu se inventase. curba infla]iei între 1990 [i 2005. evalu`rile din 2003, cånd o alt` tentativ` de privatizare a e[uat din lips` de investitori interesa]i. Statul
Via]a mea privat` nu s-a amestecat cu via]a
ZF dar, intr-un anume fel, o simbioz` a
Conform acesteia, un leu din 1990 romån a våndut atunci 36,9% din ac]iuni, iar institu]iile financiare interna]ionale BERD [i IFC au våndut
existat. Am dat mult pentru ZF, dar am [i valora 2.597 lei din 2005, adic` infla]ia a 25%. Statul a încasat astfel 2,2 miliarde de euro. Erste a ajuns s` controleze 93,6% din ac]iunile b`ncii dup`
primit mult. Un fel de a doua via]`. fost de 259.600% în aceast` perioad`. ce în 2011 a cump`rat înc` 24% de la patru din cele cinci societ`]i de investi]ii financiare (SIF).
ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 17 noiembrie 2023 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro 9

GÅNDURI DESPRE ZF LA 25 DE ANI VENITE DINSPRE CEI CARE

SCRIU {I REALIZEAZ~ „CONSTELA}IA“ ZF
l Noi, cei din echipa ZF, de la jurnali[ti, produc`tori de evenimente, oameni de marketing, de vånz`ri ne-am stråns [i am a[ternut cåte un gånd despre
ce \nseamn` pentru fiecare dintre noi ZF la 25 de ani. Nu suntem to]i \n råndurile de mai jos, suntem o parte \nsemnat`, dar echipa ZF se duce dincolo
de redac]ie c`tre cei din produc]ia video, distribu]ie, contabilitate, resurse umane, f`r` de care nu ar putea s` func]ioneze.

Ce r`spund membrii echipei ZF la \ntrebarea „Ce \nseamn` pentru tine ZF la 25 de ani?“

“ ALECSANDRA VOICU, produc`tor evenimente: Pentru Romånia, [i nu numai, ajungånd la publicul nostru printr-o succes \ntre dou` medii aparent contrastante: tradi]ionalul

9 octombrie
2008 mine, dincolo de sarcinile zilnice, ZF \mi sugereaz` stabilitate.
|n departamentul de produc]ie evenimente \n care sunt de
peste 8 ani, fiecare eveniment este unic [i plin de provoc`ri.
Am \nv`]at s` ne adapt`m instant, evolu`m constant, iar
ceea ce \mi place cel mai mult este satisfac]ia enorm` de la
sfår[itul fiec`rui eveniment realizat cu succes.
“
varietate de medii: print, online, social media, conferin]e,
e-mail, \mbr`]i[ånd diverse formate, cum ar fi text, foto,
video, podcasturi, infografice, analize.

CRISTIAN HOSTIUC, director editorial: Ziarul Financiar a

fost [i este cea mea mare [ans` profesional` [i personal` pe
care am avut-o, „once in a life time“, [i pe care nu am
ziar [i lumea digital`. |n era \n care suntem mereu conecta]i,
cred c` ZF a reu[it s` transforme informa]ia financiar`
\ntr-un trend \n sine [i s` o transpunem pe (aproape) toate
platformele de social media relevante pentru a fi cåt mai
aproape de cititorii no[tri, dar f`r` s` uit`m esen]ialul de la
care s-a plecat \n 1998 [i anume – ziarul, pentru care toat`
redac]ia (inclusiv eu, din genera]ia Z) are o sl`biciune. {i pe
ANUL X/NUM~RUL 2.494
Anul 2008 a fost unul pe care investitorii de pe burs` ar “ ALEXANDRA MATEI, jurnalist: Cei 25 de ani de ZF
\nseamn` pentru mine speran]` - speran]a c` ceea ce scriem
ratat-o! Cånd am venit la Ziarul Financiar viitorul ziarului era
pe muchie de cu]it, [tiam acest lucru, a[a c` am pariat pe un
bun` dreptate!

vrea s` [i-l scoat` din memorie [i probabil nu doar ei,

deoarece în afar` de pr`bu[irea burselor, 2008 a marcat
ast`zi noi, jurnali[tii, cu mai mult` sau cu mai pu]in`
experien]`, va r`måne peste \nc` al]i 25 de ani [i poate [i
mai mult. Aceasta cred c` este magia printului, a hårtiei,
începutul celei mai grele faptul ca reu[e[te s` treac` testul timpului, indiferent cåt de
mult avanseaz` tehnologia. ZF 25 ani \nseamn` pentru mine
CRIZE ECONOMICE puterea brandului pe pia]`.
“ CORINA T~B~RA{, vånz`ri: Multe nu sunt de spus, dar
de dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, criz` ale c`rei
efecte economia mondial` le resimte [i acum. “ ALEXANDRU MATEI, publisher: Pentru mine, care am
fost al`turi de ZF \n 18 din cei 25 de ani, toat` aceast`
viitor incert. Iar acest pariu s-a \ntors \nsutit! S` faci s`-]i
plac` ceea ce faci, [i cånd au fost perioade de boom [i cånd
au fost perioade de criz`, este parola cu care deschid \n
“ RAMONA CORNEA, jurnalist: Unul dintre cei mai
importan]i indicatori dintre cei pe care \i avem \n vedere
atunci cånd analiz`m o companie este continuitatea, iar
fiecare zi universul Ziarului Financiar! aniversarea de 25 de ani de ZF pe pia]` \nseamn`
continuitate \n evolu]ie. De cånd am venit la ZF, am \nv`]at \n
pentru mine \nseamn` asta: primul job, primul e[ec, prima
fiecare zi, am evoluat continuu. ZF 25 de ani \nseamn` pentru
mine 25 de ani de \nv`]at \mpreun` [i sper s` mai avem \nc`
reu[it`, adrenalin`, furie, implicare, prieteni, familie. UN TOT!
Ce am \nv`]at aici, nu a[ fi putut \nv`]a nic`rieri. M` \nclin.
25 de ani la fel de buni.

Totul a pornit din SUA, unde b`ncile, înc`rcate pån` la

perioad` mi-a ar`tat cåt de importan]i sunt oamenii pe care \i
ai al`turi [i al`turi de care cre[ti [i te dezvol]i. La 21 de ani,
La mul]i ani!
“ R~ZVAN BOTEA, jurnalist: ZF 25 de ANI \nseamn` pentru
mine aniversarea unui prieten care mi-a devenit coleg. ZF nu

“
refuz de credite imobiliare neperformante [i de cånd am intrat prima dat` \n redac]ie, nu m` a[teptam ca la DANA CIRIPERU, jurnalist: Cånd visezi s` ajungi jurnalist [tia c` suntem prieteni (de pe net ne [tiam, de pe Facebook,
î
instrumente financiare complexe bazate pe acelea[i credite, au început s`` cedeze.
d Au A fost
f zileil de
d aproape 40 s` fiu \n continuare aici, nici la 30 nu cred c` m` sportiv [i „aterizezi“ \n presa de business. Cånd \ncepi c` nu-l cunoscusem pe hårtie), dar a aflat c` eram prieteni \n
a[teptam. „ardelene[te“, la Cluj, [i ajungi \n Bucure[ti. Cånd vrei doar momentul \n care am devenit [i colegi. Ce poate fi mai
haos [i pe bursa de la Bucure[ti, unde în octombrie 2008 au fost zile cånd [edin]a bursier` a fost Dar ce m-a ]inut \ntotdeauna la ZF a fost faptul c` mereu a s` scrii [i ajungi s` \]i plac` interviurile video. {i \nc` vreo frumos decåt s` lucrezi cot la cot cu un prieten?
suspendat` din cauz` c` sc`derile erau prea mari, iar sistemul bursei se bloca. Iar asta nu se întåmpla trebuit s` fim creativi, s` ne reinvent`m, s` mai lans`m un sut` de cånd... Despre transformare, zi de zi, despre o [ans`
doar la Bucure[ti, ci [i pe alte pie]e din jur. produs sau un format, s` ne adapt`m produsele astfel \ncåt
s` facem fa]` provoc`rilor din industria media. Nu ne-am
plictisit. Am pornit cu un ziar, am ajuns la o \ntreag`
unic` pe care am avut-o, despre cea mai bun` [coal` prin
care po]i s` treci. Pe scurt asta \nseamn` pentru mine
ZF 25 de ani.
“ ROXANA PETRESCU, jurnalist: Din 2005 lucrez la Ziarul
Financiar. Nu am num`rat niciodat` anii, [tirile, interviurile
breaking-newsurile. La fel cum nu num`r niciodat` ora[ele pe

11 decembrie
ANUL XVI /
NUM~RUL 4.056
2014 “ constela]ie de produse.

ALINA-ELENA VASILIU, jurnalist: Borna de 25 de ani este

inevitabil asociat` cu sfertul. Un sfert de secol, atåt cåt
aniverseaz` ZF anul acesta, este \ns` doar o born` \ntr-o
c`l`torie \n care totul se face pe de-a-ntregul, cu toate
“ DANIELA GUGIU, traffic manager: ZF 25 \nseamn`
for]ele, cu echipa complet` [i cu energia integrat`. Nu e
Banca Transilvania vorba despre sfert, nici despre jum`t`]i de m`sur`, ci despre
o \ntreag` poveste de business [i de via]`, \n care m` bucur
„ pl`tit“ pentru Volksbank 600 mil. euro. Pentru banca de la
„a s` fiu parte.
Cluj
C preluarea Volksbank este o mi[care care a apropiat-o
ddintr-odat` de num`rul doi de pe pia]`, BRD, parte a
grupului
g francez Société Générale. Banca Transilvania avea “ ALINA GRIGORA{, DTP: Sunt ZF de la prima gur` de
cafea. Sunt ZF cånd trec pe strad`, pe lång` oameni [i locuri
noi sau cu istorie. Sunt ZF \n orice moment al zilei pentru c`
ZF [tie c` TOTUL este business, iar totul pentru oameni [i
active
a de 34 miliarde de lei (7,7 mld. euro), o cot` de pia]`
business construie[te ZF.
de
d 9,7% [i 1,9 milioane de clien]i. La mul]i ani tuturor celor care ast`zi sunt ZF! {i la mul]i ani
mie al`turi de ZF, \n inspira]ie, cunoa[tere, evolu]ie.
4 aprilie
echipa \n care pasiunea, implicarea si devotamentul, \l fac s`
fie cel mai bun produs media de pe pia]`! ZF 25 de ani
\nseamn` toate proiectele editoriale pe care reu[im s` le
pred`m, mai ales seara tårziu, toate machetele care vin \n
ultimul moment [i care trebuie sa apar` måine (unele ce s`
vede]i, chiar apar), \nseamn` to]i clien]ii care vor apari]ie ieri,
\nseamn` [i insomnie din cauza deadline-urilor, dar [i
satisfac]ia c` sunt o mic` roti]` din ce \nseamn` ZF! La mul]i
ani!
ZF 25 de ani \nseamn`, pe lång` echipa minunat` de
jurnali[ti, si to]i oamenii de la dtp, distribu]ie, marketing,
vånz`ri, contabilitate, hr, f`r` de care nu ar putea s`
func]ioneze acest mecanism numit ZF.
ECATERINA CR~CIUN, ZF English: ZF 25 de ani \nseamn`
profesionalism, dedicare, responsabilitate, seriozitate [i
dorin]a imens` de a oferi un con]inut de calitate.
care le vizitez. Nu am liste de bifat, am lucruri de \n]eles. Nu
lucrez la norm`.
De curånd, am fost la o expozi]ie, Efectul Picasso, la Muzeul
de Art` Recent` (MARe), care con]ine 46 de lucr`ri semnate
de pictor. Am descoperit o declara]ie de-a sa: La doisprezece
ani, pictam ca Rafael, dar mi-a trebuit o via]` ca s` \nv`] s`
pictez ca un copil. Acesta este de fapt efectul Picasso [i inima
magnetismului s`u, simplificarea formelor pån` la esen]`.
Culori tari, pu]in pastel.
Prima \ntrebare pe care un copil o pune este: De ce? De ce?
De ce? Mii de De Ce-uri. Niciodat` nu ai r`spunsurile pentru
toate De Ce-urile min]ii unui copil. Niciodat` nu te gånde[ti
de ce cerul e albastru, de ce apa curge, dar un copil o face [i
te \mpinge [i pe tine s` [tii.
|ntr-o lume tot mai complicat`, jurnalismul este disec]ie, este
De Ce la infinit, este nevoia de a \ntreba pån` a \n]elege [i de
a exprima lucrurile atåt de simplu \ncåt toat` lumea s`
priceap`. Este efectul Picasso, puterea de a picta [i de a privi
totul cu mintea unui copil. Nu [tii nimic, dar \ncerci s` \nve]i

“ BOGDAN ALECU, jurnalist: ZF 25 \nseamn` un sfert de [i s` explici tot. Jurnalismul este adev`r [i este cotext. Iar asta
ANUL XIX/
NUM~RUL 4.867
Dedeman
2017 secol \n care businessul, mediul privat [i antreprenorul au fost
\n prim-plan. |ntr-o lume \n care vedem tot mai mult
„senza]ional“, ZF a venit [i vine cu informa]ie concret` care
pune \n eviden]` mediul privat [i informeaz` omul de
business.
“ FLORENTINA NI}U, jurnalist: La 25 de ani, s` am o rela]ie
de tip angajat-angajator cu o companie de aceea[i vårst` e
super mi[to. Suntem ca doi parteneri de aceea[i vårst` –
adul]i, ambi]io[i, responsabili [i \n maturizare continu`. Cu un
trecut de peste 5 ani, putem spune c` avem o rela]ie lung` [i
“
nu se demodeaz` niciodat`. Presa nu are vårst`. Poate de
asta nu num`r niciodat` anii de ZF, pentru c` nu \i simt c`
trec. Doar simt cum acumulez din 2005 \ncoace.

ROXANA RO{U, jurnalist: ZF 25 de ani \nseamn` practic

a înregistrat în 2016 o cifr` de afaceri de 5,25 mld. lei (1,17 mld. euro),
devenind prima companie antreprenorial` romåneasc` ce intr` în
o),
categoria businessurilor care ruleaz` peste 1 mld. euro anual.
“ BOGDAN COJOCARU, jurnalist: ZF 25 de ani. Este o
vechime \n cåmpul muncii pe care eu nu o am. Dar un ziar
care \mpline[te 25 de ani este locul meu de munc`. Este un
stabil` - mai mult de 20% din via]a fiec`ruia dintre noi am
petrecut-o \mpreun`.
Am avut momente tensionate, am sim]it presiunea timpului [i
a schimb`rilor, dar cei mai experimenta]i din echipa ZF ne-au
un sfert de secol, iar cånd pui problema a[a sun` foarte mult.
Un sfert de secol de istorie extrem de complicat`, de bogat`,
de interesant`, pe care am avut [ansa s` o tr`im, mai mult
sau mai pu]in, \mpreun`. Pentru mine, ZF 25 de ani este
ziar ajuns la maturitate \n 25 de ani de schimb`ri [i crize, iar
tras de urechi cånd am gre[it, ne-au redresat, ne-au ar`tat dovada c` pasiunea [i munca pot sus]ine un business f`cut \n
pentru mine este o ramp` spre lumea de pe care \ncerc s`
poten]ialul pe care \l avem [i ne-au ajutat s`-l atingem. mare parte doar din cuvinte, \l pot ajuta s` traverseze cu bine
aduc cititorului ordine \n haosul informa]ional, s` separ
chiar [i un sfert de secol bulversant, \n care economia,

“
pentru el, dar [i pentru mine, adev`rul de mistificare, s`
GEORGIANA MIHALACHE, jurnalist: ZF la 25 de ani politica [i societatea [i-au tot c`utat echilibrul pentru a se
decodez, s` g`sesc [i s` ar`t tendin]e.
arat` puterea unui brand \n pres`. Pentru mine, dincolo de dezvolta frumos.

“ CAMELIA BOTEA, vånz`ri: ZF este zilnic parte din via]a primul job, ZF \nseamn` adaptare continu` la vremuri [i la

5 martie
ANUL XX / NUM~RUL 4.867
A
2018 mea \nc` de cånd se afla la vårsta majoratului, aniversarea de
18 ani a Ziarului Financiar fiind prima pe care am petrecut-o
al`turi de colegii mei din echip`. |n acest timp, perioada ce
m-a marcat [i mi-a ar`tat importan]a Ziarului Financiar \n
mediul de business, a fost la sistarea livr`rii edi]iei tip`rite
timp de 2 luni, odat` cu instalarea pandemiei. Atunci am
\n]eles cu adev`rat importan]a ziarului tip`rit \n rutina zilnic`. “
cititori, c`utare permanent` a subiectelor interesante [i
relevante, a oamenilor cu pove[ti. {i, mai presus de toate,
responsabilitate pentru cine [i ce scriu, pentru istoria de pån`
acum [i pentru urm`torii 25 de ani.

LIVIU POPESCU, jurnalist: ZF25 este o [coal` de pus

\ntreb`ri. |nseamn` dezvoltare [i responsabilitate [i te \nva]`
“ SILVIA POPA, vånz`ri: Ziarul Financiar este pentru mine o
a doua familie. Oamenii care lucreaz` aici sunt capabili,
integri, smart. Pentru mine sunt modele de profesionalism de
la care am mereu ceva nou de \nv`]at. Ziarul Financiar este
locul \n care m-am dezvoltat profesional [i personal cel mai
mult. Este dinamic, viu, reinventat. La 25 de ani de la lansare
este tån`r, puternic, relevant. „Totul pentru business“ este
s` vezi mereu povestea din spatele cifrelor. cartea pe care se joac` viitorul Romåniei. Urm`rind [tirile de
Start-up-ul UiPath
s
specializat în dezvoltarea de solu]ii pentru
aautomatizarea proceselor interne ale unei companii cu
“ C~T~LINA APOSTOIU, jurnalist: ZF 25 de ani marcheaz`
pentru mine un sfert de veac \n care am „copil`rit“, \nv`]at [i
crescut \mpreun` cu ZF. Ca [i mie, \i doresc ZF s` devin` din ce
\n ce mai puternic, s` se reinventeze [i re\nnoiasc` permanent.
“ MANUELA P~NESCU, produc`tor evenimente: ZF
\nseamn` evenimente de business organizate cu pasiune, o
echip` care a devenit a doua familie.
business pare ca Romånia mai are o [ans`. C` vin din urm`
min]i capabile s` ne pun` pe harta lumii. La \nc` 25 de ani,
Ziarul Financiar!

“
aajutorul roboticii, ob]inea o finan]are de 120 milioane
“
SORIN PÅSLARU, redactor-[ef: Ca [i \n prima zi de ZF, [i

“
ddolari care a propulsat compania la o evaluare de peste CLAUDIA MEDREGA, jurnalist: Din istoria de 25 de ani a
Ziarului Financiar, am fost al`turi de echip` timp de 15 ani,
uun miliard de dolari.
perioad` \n care am luat pulsul (macro) economiei, fiscalit`]ii [i
bankingului; am \ncercat s` surprind - din discu]ii cu liderii din
banking, din consultan]` sau din institu]iile financiare
interna]ionale, dar [i din analiza datelor statistice - evolu]ia
21 august
a sectorului bancar [i a economiei \n stadii de criz` sau de
expansiune, ar`tånd, \n timp, modul \n care contextul
ANUL XX/NUM~RUL 4.986
“
macroeconomic [i peisajul bancar s-au remodelat, s-au
transformat.
Banca Transilvania [i-a dep`[it [i cel mai puternicc ZF a fost, este [i va r`måne o [coal` de business, o [coal`
M~D~LINA DEDIU PANAETE, jurnalist: Pentru mine ZF
25 de ani reprezint` \nc` o dovad` a faptului c` tirania
“
paginii albe nu poate fi \nvins` f`r` cea mai bun` [i frumoas`
echip`, f`r` adaptarea la nou [i f`r` \nv`]are continu`. |n
plus, \nseamn` o fil` important` \n cartea vie]ii mele, dar [i a
businessului romånesc, care reprezint` [i „materia prim`“ a
fiec`rei coli albe pe care \ncerc s` creionez o [tire zi de zi.
MIHAELA MIHAIL, art director: Tinere]e f`r` b`tråne]e.
Oameni lång` care spiritul nu \mb`tråne[te niciodat`.
ast`zi, Ziarul Financiar \nseamn` pentru mine un serviciu.
{TEFAN STAN, editor web: La 25 de ani, ZF a evoluat
odat` cu lumea. Timpul nu se mai m`soar` doar \n ani, ci in
evenimentele care au marcat fiecare an, trimestru, [i zi \n
parte. Edi]iile nu se mai m`soar` doar \n ziare print, ci \n [tiri
noi la fiecare or`, indiferent de zi. Din 25 de ani de ZF, ultimii
11 i-am tr`it \mpreun`, \n online. ZF are capacitatea s` te
transporte \n universul lui, \n lumea unde [tirile nu se opresc
niciodat`. Breaking news-uri, analize, emisiuni, un ecosistem
complet care nu doarme [i nu adoarme, pentru c` mereu este

“
rival - BCR- în prima jum`tate a anului 2018, devenind cel pentru business, cu cifre legate de businessuri, dar [i cu MIRABELA TIRON, jurnalist: Drag` ZF 25 ani, pe mine ceva nou de descoperit.
pove[ti despre lideri [i despre businessuri ascunse \n spatele m-ai surprins pån` acum cu 16 ani din tot ce \nseamn`
mai mare grup bancar din Romånia, dar [i cel mai profitabil,

“
cifrelor, o publica]ie din care ve]i afla \ncotro se \ndreapt` Universul t`u. {i recunosc c` nici eu nu [tiu cum au trecut TIBI OPREA, jurnalist: Aveam cinci ani cånd s-a n`scut
culegånd practic roadele unei strategii de cre[tere atåt businessurile, economia, lumea. ace[ti ani [i totu[i \n fiecare zi m` trezesc cu aceia[i pasiune proiectul Ziarul Financiar [i anul acesta se \mplinesc cinci ani

“
organic`, cåt [i anorganic`, „respectat` cu sfin]enie“. Grupull
BT controla la finalul lunii iunie 2018 active în valoare de 75,33
miliarde de lei, în cre[tere cu 25% fa]` de aceea[i perioad` a
anului trecut [i cu 5,1 miliarde de lei mai mult decåt
principalul s`u competitor, grupul BCR.
CLAUDIA MIRT, vånz`ri: De[i sunt novice la ZF, m` bucur
c` am ocazia s` m` dezvolt \ntr-o companie atåt de mare [i
matur`. Cu doar un an experien]` \n cadrul companiei, deja
am fost promovat` [i sper s` cresc \n continuare repede, dar
cu pa[i siguri, la fel ca ZF, pa[i care l-au adus la aceast`
longevitate \n pia]`.
pentru a fi jurnalist \n paginile tale, a afla, a cunoa[te [i a
transmite mai departe. De la un interviu cu bibliotecara
ora[ului de care eram atåt de måndr` \n gimnaziu la zecile de
interviuri, \ntålniri [i conferin]e, tu m-ai adus \n fa]a unui vis
\mplinit din copil`rie. {i \mi doresc s` nu \mi pierd acest avånt
nici peste nou` ani cånd voi ajunge [i eu la vårsta ta de
acum, de aceea \]i urez s` \mi oferi mul]i ani la fel de frumo[i
de cånd fac parte din el. ZF \mpline[te \ns` 25 de ani, de cinci
ori mai mult` istorie financiar` decåt am cunoscut [i
consemnat eu. Doar din 2018 \ncoace, de cånd scriu \n
pagina de burse [i fonduri mutuale a ZF, Bursa de la
Bucure[ti [i-a dublat capitalizarea [i a urcat de la peste 15%
din PIB la aproape 20%. |n ultimii cinci ani am realizat c`
pie]ele sunt pove[ti, iar fiecare an adaug` noi capitole

“ CRISTINA IVANOVICI, vånz`ri: ZF 25 de ani \nseamn` ca cei de pån` acum! interesante [i provocatoare. Ceva \mi spune c` acesta este

“
suport, inspira]ie, interconectare! doar \nceputul pove[tii.
MIRUNA DIACONU, jurnalist: |nc` de la \nceputul |n 1998 cele dou` pie]e ale Bursei de la Bucure[ti aveau

“
2023
CRISTINA RO{CA, jurnalist: Ziarul Financiar a marcat un
sfert de secol de activitate, iar mai bine de jum`tate din
aceast` „via]`“ am petrecut-o \mpreun`. Am venit la ZF
acum circa 15 ani, iar \n aceast` perioad` am intervievat mii
de antreprenori ori executivi romåni [i str`ini, am cunoscut
poate zeci de mii de oameni [i am scris tot atåtea pove[ti.
113 iulie Totu[i, unele dintre cele mai frumoase, cred eu, sunt pove[tile
antreprenoriale ap`rute \n campania ZF 25 de ani, care puse
“ MIRCEA NICA, jurnalist: ZF 25 de ani \nseamn`
campaniei, ZF 25 de ani mi-a reamintit din ce fenomen
jurnalistic fac parte. ZF 25 de ani nu \nseamn` doar o
aniversare, ci [i o resposanbilitate s` \mi fac munca mai bine
\n fiecare zi pentru a putea contribui m`car la o mic` parte
din ce va fi ZF \n urm`torii 25 de ani.
provoc`rile peste care a trecut \ntr-un sfert de secol, limitele
392 mil. lei capitalizare. Nu am prins cei 20 de ani care au
dus-o la 150 mld. lei capitalizare, dar am fost martor al
ultimilor cinci, care au adus o dublare la aproape 300 mld. lei.
Putem privi [i din alt` perspectiv`. |n 1998 companiile listate
pe burs` f`ceau sub 1% din PIB, pentru ca \n urm`toarele
dou` decade s` urce la peste 15%, iar \n 2023 s` ajung` la
aproape 20%.

A
ANUL XXIV/NUM~RUL 6.219
Cea mai a[teptat` listare a scris istorie la
Bursa de Valori Bucure[ti.
Hidroelectrica
a adunat la debut tranzac]ii de 760 mil. lei
cap la cap, sunt de fapt istoria tån`rului capitalism romånesc.
“ CRISTINA VRÅNCEANU, marketing: Dup` o c`l`torie de
un sfert de secol \n care am reflectat asupra capitolelor scrise,
provoc`rilor cucerite [i reperelor \mbr`]i[ate, cea de-a 25-a
aniversare este ca un covor ]esut cu fire de rezisten]`,
inova]ie [i angajament neclintit.
Acest eveniment nu doar marcheaz` trecerea timpului, ci
pe care le-a dep`[it odat` cu schimb`rile de-a lungul anilor [i
calitatea informa]iilor pe care \ntreg mediul de business se
“ VALERIU D~NIL~, jurnalist ZF: ZF \nseamn` pentru mine
[ansa unic` de aduce \n fa]a cititorilor evenimentele care ne
poate baza. Cred c` ZF este [i va fi mereu un reper puternic
pentru toate companiile [i actorii importan]i din economia
Romåniei.
schimb` via]a. ZF la 25 de ani \nseamn` un sfert de secol \n
care am adus publicului cele mai importante [tiri din istoria
contemporan` a businessului. ZF la 25 de ani mai \nseamn`
dezvoltarea antreprenoriatului autohton, oglinda evolu]iei
“ OANA IONI}~, marketing: Dup` un sfert de secol, pentru
mine Ziarul Financiar este un trendsetter \n adev`ratul sens
mediului de afaceri romånesc.

la un pre] de 110 lei/ac]iune, în cre[tere cu

5,77% fa]` de cel din ofert`.
subliniaz` dedicarea noastr` de durat` de a oferi informa]ii
de business esen]iale pentru comunitatea de afaceri din
al cuvåntului \n lumea jurnalismului financiar [i a
businessului, dar [i inspira]ie – are abilitatea de a naviga cu
“ VERONICA POPESCU, DTP: O lupt` contra cronometru
care te ]ine \n priz` \n fiecare zi!
PUBLICITATE
 11
www.zf.ro / COMPANII
ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 17 noiembrie 2023 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro

ZF Investi]i \n Romånia! Un proiect ZF [i CEC Bank

Efervescen]a din pia]a hotelier` se simte Ciocolata, „vaccin scump“
Ionu] Georgescu, FEPRA: Investim \n pandemie: pia]a a
20-25 mil. euro pe platforma de la [i la vechile cl`diri: hotelierii investesc crescut cu 30% \n doi ani
Remat Nord pentru a dezvolta [i a spart 3 mld. lei
primul parc de economie circular` zeci de milioane de euro \n renov`ri FLORENTINA NI}U

din proximitatea Capitalei
l Grupul FEPRA a finalizat procesul de achizi]ie
a Remat Bucure[ti Nord, localizat \n Buftea,
jude]ul Ilfov l Pe acest amplasament, grupul
inten]ioneaz` s` dezvolte \n urm`torii doi ani
l Grand Hotel Bucharest, hotelul Eforie al ANA Hotels [i VÅNZ~RILE de ciocolat` au \nregistrat o cre[tere de
peste 30% \n perioada 2020-2022, de la 2,3 miliarde de lei
ARO Palace sunt trei dintre marile hoteluri care au \nceput \n primul an pandemic la 3,1 miliarde de lei \n 2022 [i au
r`mas la un nivel similar [i \n prezent, arat` o analiz` ZF
lucr`rile de renovare a cl`dirilor construite \nainte de ’89. f`cut` pe baza datelor companiei de analiz` [i cercetare de
pia]` Euromonitor International. Cre[terea nu provine
MIRUNA DIACONU dintr-o majorare a consumului, care a avut un avans
modest, ci este generat` de cre[terea pre]urilor la ciocolat`.

P
primul parc de economie circular` din proximitatea ia]a hotelier` cunoa[te o puter- Categoria „zah`r, produse zaharoase [i miere de albine“,
nic` efervescen]` \n aceast` unde intr` [i ciocolata, a avut o cre[tere a pre]urilor de
Capitalei l Tranzac]ia cuprinde peste 5,6 ha perioad` ca urmare a multor 25% \n decembrie 2022 fa]` de aceea[i lun` din 2021,
de teren, 5.000 mp de hale industriale [i spa]iu de proiecte \n desf`[urare privind explicånd astfel cre[terea \n valoare a vånz`rilor din retail.
birouri cu o suprafa]` de 900 mp [i a fost sus]inut` noi hoteluri construite. Eferves- De altfel, cea mai mare cre[tere a avut loc anul trecut.
cen]a \ns` se simte [i \n cazul vechilor La finalul anului 2021, comparativ cu aceea[i
printr-un credit contractat de la CEC Bank, iar investi]ia hoteluri, \n care acum proprietarii investesc perioad` din anul precedent, cre[terea de la un an la altul
total` se va ridica la un total de 20-25 mil. euro. zeci de milioane de euro pentru a le aduce la a fost de aproximativ 6%. |n plus, \n 2021 vånz`rile de
standardele actuale. ciocolat` au \nregistrat o cre[tere de 9% fa]` de 2020,
BOGDAN ALECU Multe dintre actualele hoteluri func]io- ajungånd la 2,5 miliarde de lei, conform datelor de la
neaz` \n cl`diri construite \n perioada comu- Euromonitor International.
PRELUAREA activelor Remat Nord nist`, \ns` \n timp ce unele au trecut printr-un |n acela[i timp, consumul de zah`r [i produse din
face parte din strategia de dezvoltare proces de renovare, altele au r`mas \nc` zah`r s-a men]inut la nivelul anual de 24-25 kg/cap de
asumat` de Grupul FEPRA care prinse \n timp, nevoia de renovare fiind cu locuitor, conform datelor de la Institutul Na]ional de
prevede centralizarea activit`]ilor de atåt mai mare. Cåteva dintre hotelurile care Statistic`. Cu toate acestea, produc`torii artizanali au
colectare [i reciclare, pentru sporirea au \nceput lucr`ri de renovare sunt raportat recent o cre[tere \n consumul acestor produse \n
eficien]ei opera]ionale [i crearea de InterContinental, hotelul Eforie, parte din råndul romånilor. Totu[i, la nivelul pie]ei de ciocolat` din
sinergii \ntre companiile grupului. grupul ANA Hotels, [i ARO Palace. Cele Romånia, segmentul artizanal reprezint` doar 5%.
Odat` cu aceast` mutare strategic`, trei hoteluri sunt de mari dimensiuni, cu sute Hotelul Europa din Eforie Nord a fost deschis \n urm` cu 20 de ani [i a trecut prin mai multe „|n 2022, vånz`rile de ciocolata ale Romåniei au fost
prinde contur [i viziunea FEPRA de de camere, ceea ce va ridica valoarea programe de modernizare, ultimul \n 2018. de 52.000 de tone, din produc]ia intern` [i importuri. Din
extindere a capabilit`]ilor, cu o serie investi]iilor la zeci de milioane de euro. aceast` pia]`, 5% este pia]a de ciocolat` artizanal`.
de servicii care s` contribuie la o a- Familia Adamescu, proprietara Grand |n raportul privind rezultatele financiare pentru a putea vorbi curånd de un hotel com- Previzion`m o cre[tere de 10% \n urm`torii 3-4 ani, iar
bordare mai sustenabil` a procesului Hotel Bucharest, fostul InterContinental, a \n primul semestru al acestui an, publicat la plet renovat [i adus la standardele actuale. consumatorii finali vor vedea mai des o ciocolaterie [i vor
de gestionare a ambalajelor [i de[e- decis \nceperea lucr`rilor de renovare dup` Bursa de Valori Bucure[ti, Grand Hotel ANA Hotels, lan] hotelier administrat putea s` cumpere mai u[or ciocolat`
urilor. Astfel, pe lång` activit`]ile de IONU} GEORGESCU, director ce brandul interna]ional InterContinental a Bucharest a anun]at c` o parte din lucr`ri au de George Copos, a anun]at \n vara acestui artizanal` din Romånia“,
colectare [i reciclare de[euri de general [i pre[edintele consiliului de hot`råt s` renun]e la contractul de fost realizate. an \nceperea procesului de renovare a ho- spunea \n luna mai a
ambalaje, \n urm`torii doi ani parcul administra]ie, FEPRA EPR SA. colaborare. InterContinental [i-a mutat sigla „Hotelul Grand Hotel Bucharest conti- telului Europa din Eforie Nord, o investi]ie acestui an Alina
de economie circular` va putea g`z- dup` 50 de ani de pe cl`direa din Pia]a nu` proiectul de renovare [i m`rire a capaci- care se ridic` la 10 milioane euro, care va Duluman, marke-
dui solu]ii de reutilizare a ambalaje- cute mici astfel de proiecte \n Universit`]ii pe hotelul Athenee Palace. t`]ii de cazare antamat \n care s-au \nregis- aduce din luna mai a anului viitor \mbun`t`- ting & digital com-
lor [i servicii de reparare a echipa- Romånia. FEPRA a \mplinit anul Sursele din pia]` spun c` lan]ul interna]ional trat progrese notabile. Designul camerei de ]iri majore unit`]ii, sus]in reprezentan]ii munication specialist
mentelor electrice [i electronice, dar acesta 10 ani de la \nfiin]are. Suntem nu s-a \n]eles cu proprietarii hotelului mock-up a fost finalizat [i primele camere ANA Hotels. Anun]ul vine dup` ce compa- al Puratos, grup care
[i solu]ii de gestionare a de[eurilor un grup de firme romåne[ti care a privind renovarea hotelului, ceea ce a dus la mock-up sunt \n construc]ie. Renovarea ca- nia a \ncheiat procesul de rebranding [i de]ine brandul de
din construc]ii [i demol`ri, a de[eu- \nceput cu trei angaja]i [i care acum a \ncheierea parteneriatului. Un an mai tårziu, merelor existente a v`zut renovarea com- restaurare a hotelului Athenee Palace, acum ciocolat` belgian`
rilor voluminoase, periculoase [i ajuns la 150 de angaja]i [i am generat InterContinental [i-a pus sigla pe hotelul plet` a tuturor balcoanelor, recondi]ionarea sub brandul InterContinental. Valoarea Belcolade.
textile. |n plus, \n continuarea efor- \n ace[ti ani venituri de peste 150 mil. Athenee Palace, fost Hilton. tuturor u[ilor [i achizi]ia de noi televizoare investi]iilor s-a ridicat la peste 40 mil. euro. Mai multe detalii
turilor grupului de sus]inere a tran- euro“, a spus Ionu] Georgescu, di- Astfel, cl`direa din Pia]a Universit`]ii de ultim` genera]ie \n toate camerele exis- Hotelul din Eforie Nord a fost deschis \n pe www.zfcorporate.ro
zi]iei c`tre economia circular`, noul rector general [i pre[edintele con- s-a rebranduit \n Grand Hotel Bucharest [i tente. Sala Ronda a fost renovat` integral. urm` cu 20 de ani [i a trecut prin mai multe
proiect va include [i o zon` de siliului de administra]ie, FEPRA reprezentan]ii hotelului au anun]at \ncepe- Suita Preziden]ial` a fost renovat` integral“, programe de modernizare, ultimul \n 2018, Chiar dac` Romånia are o
coworking, dedicat` startup-urilor EPR SA, \n cadrul emisiunii ZF rea procesului de renovare. La \nceputul se arat` \n raportul publicat la BVB. cånd a fost lansat conceptul „Techirghiol istorie \ndelungat` \n
din zona de mediu [i reciclare. Investi]i \n Romånia! Un proiect ZF anului trecut, reprezentan]ii Grand Hotel Pe lång` acestea, toate s`lile de eveni- Pool“. Proiectul a vizat atunci crearea la produc]ia de ciocolat`, acum
„Este primul parc de economie [i CEC Bank. Bucharest au anun]at c` lucr`rile de reno- mente de la etajul al doilea al hotelului au „Europa“ a unui mic Lac Techirghiol, ce exist` doar dou` fabrici mari
circular` din apropierea Bucure[tiu- Mai multe detalii pe vare se vor ridica la o valoare de 21 milioane fost renovate. Primii pa[i \n direc]ia renov`- ofer` proceduri cu n`mol rece. care activeaz` \n acest domeniu:
lui, din acesat` zon`. Au mai fost f`- www.zfcorporate.ro euro. rii hotelului au fost f`cu]i, \ns` prea mici Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro Kandia Dulce [i Heidi Chocolat.

PUBLICITATE PUBLICITATE

URMĂRIŢI EMISIUNEA
DE LUNI PPÂ
ÂNĂ VINERI, DE L A ORA 14:00,
PE ZF.RO
ȘI FFA
ACEBOOK ZIARUL FINANCIAR
 12
www.zf.ro/COMPANII
PUBLICITATE
tel: 0318.256.245, 252, 277 ZIARUL FINANCIAR l
e-mail: zf@zf.ro Vineri, 17 noiembrie 2023

Lec]ii de Business. Andreea Pipernea, managing partner, Exit by Choice:

Toat` lumea face un exit la un moment dat, a[a

c` este esen]ial s` cre[ti valoarea companiei tale.
ZF PRIV
VA
ATTE HEALTH
H Exitul trebuie s` fie o alegere, nu o \ntåmplare
l Andreea Pipernea a reu[it de-a lungul anilor s`-[i construiasc` o carier` hibrid \n industria
financiar`, cea mai cunoscut` func]ie pe care a ocupat-o pån` acum fiind cea de CEO al NN Pensii
l Pe baza activelor gestionate, ea a fost cea mai puternic` femeie din industria fondurilor de pensii
[i pe podiumul din Romånia, al`turi de Christina Verchere, [efa Petrom [i Irina Pencea, general
manager al eMAG l La finalul celui de-al doilea mandat ca CEO al NN Pensii, Andreea Pipernea a
ales s` testeze zona de antreprenoriat, crezul ei de carier` fiind c` toate lucrurile au un \nceput [i un
sfår[it, schimbarea, la momentul potrivit, fiind esen]ial` pentru dezvoltare l {i deloc \ntåmpl`tor,
focusul ei de acum este s` \i ajute pe antreprenori s`-[i preg`teasc` firmele de exit, astfel \ncåt
acest moment cheie s` fie o alegere pe un maxim de acumulare, un exit by choice, nu by chance.
ROXANA PETRESCU ANDREEA
PIPERNEA, 10 Lec]ii de Business

A
ndreea Pipernea a ocupat managing partner, de la Andreea Pipernea
func]ia de CEO al NN Exit by Choice: Nu
. Pensii, administrånd active evangheliz`m
de 35 de miliarde de lei, \n vånzarea
LEC}IA 1: Lucrurile ies bine cånd sunt la
intersec]ia dintre ceea ce \]i place [i ce este
perioada 2017-2023, timp companiilor, ci ne util pentru altii.
de dou` mandate. Dar dincolo de aceast` adres`m celor care LEC}IA 2: Orice form` de colaborare este
func]ie, ea a devenit advisory board member au deja aceast` o strad` cu dublu sens.
\n cadrul AROBS Software, angel investor inten]ie. Pån` la LEC}IA 3: Este bine ca oamenii s` fie
\n multiple start-up-uri sau profesor asociat urm`, toat` lumea \nlocui]i, este mereu nevoie de lume nou`.
la FABIZ. Din aprilie, 2023, este managing face un exit la un LEC}IA 4: Trebuie s` \]i construie[ti
partner Exit by Choice, un advisory bou- moment dat, dar compania \ntr-un anumit fel pentru a avea
tique, care \i ajut` pe antreprenorii care se dincolo de momentul op]iunea unui exit valoros.
gåndesc la un exit s` fac` acest pas pe un ales, \n esen]` prin LEC}IA 5: Lista de preg`tire pentru un exit
maxim de valoare a companiilor create. preg`tirea pentru include existen]a unui management
„Am \nceput \n sectorul bancar acum un exit cre[ti profesionist, procese documentate, situa]ii
aproape 25 de ani, eram \nc` \n facultate cånd valoarea companiei financiare \n perfect` ordine, produse bine
am \nceput s` lucrez \n banc`. Au mai multe tale. Ideea este s` plasate.
institu]ii bancare, iar ultimii [ase ani i-am [tii c` ai \n buzunar LEC}IA 6: Exitul trebuie s` fie un moment
petrecut \n NN Group, \n zona de pensii un „tichet“ valoros de decizie, s` fie by choice, nu by chance.
private, unde am condus cel mai mare fond pe care \l po]i LEC}IA 7: Ai nevoie de un an sau doi
de pensii din Romånia“, spune Andreea oricånd accesa. pentru a preg`ti compania de un exit.
Pipernea, managing partner, Exit by Choice, LEC}IA 8: Creezi valoare avånd o
\ntr-un nou episod al Lec]ii de Business, companie gata de exit, chiar dac` nu
proiect editorial ZF, sus]inut de First Bank. Lec]ii de business este o campania editorial` exerci]i op]iunea.
Spune c` unul dintre cele mai impor- realizat` de Ziarul Financiar cu sprijinul LEC}IA 9: Cu cåt ai mai pu]ine riscuri \n
www.zf.rro/zf-private
e -health tante lucruri care au contribuit la cariera ei
de pån` acum a fost pasiunea pentru „Am considerat c` se \ncheia o etap`. Au organiza]iile sunt destul de flat. Este un
activitate, cu atåt te duci \n zona de maxim
a intervalului de evaluare.
domeniul financiar. fost ni[te ani extrordinari pentru mine, cea anumit profil de persoan` care reu[e[te s` LEC}IA 10: O carier`, dar cu atåt mai mult
„Ca \n orice domeniu, lucrurile ies bine mai \nalt` pozi]ie managerial` pe care am aib` succes \n aceast` cultur`. Acesta este un business personal se construiesc pe foarte
cånd sunt la intersec]ia dintre ceea ce \]i avut-o. Dar eu v`d fiecare etap` ca pe o eta- stilul meu de a munci [i \ncerc s` duc mult` energie vital`. Este foarte important s`
place [i ce este util pentru al]ii. |n to]i p`, are [i \nceput [i sfår[it. {i tu ca profe- aceast` cultur` mai departe, de a \nv`]a te treze[ti cu gåndul c` \]i place ce faci.
PUBLICITATE
ace[ti ani petrecu]i \n sistemul sionist, dar [i angajatorul, to]i \ncontinuu, de a fi egalitarieni, inovatori.“
financiar, am lucrat cu com- avem nevoie de schimbare, Practic, decizia de a trece \n zona de
panii multina]ionale, loca- Urm`ri]i \n fiecare este bine ca oamenii s` mai antreprenoriat a venit dup` o acumulare de timp ne ia [i care sunt pa[ii pentru a preg`ti
le, antreprenori mari [i joi de la ora 15 fie \nlocui]i. Este nevoie experien]e, dar a ]inut [i de un moment o companie de exit \n condi]ii optime
mici, companii listate LEC}II DE BUSINESS, mereu s` vine lume potrivit. |n esen]`, cam acesta este [i rolul pentru antreprenori.“
sau antreprenori la noul proiect editorial realizat de nou`, este o practic` Exit by Choice, start-up-ul pe care Andreea |n esen]`, Exit by Choice este un
& \nceput de drum. Dar ZF \n parteneriat cu First Bank. foarte bun` pe care Pipernea \l conduce din prim`vara acestui program educativ, cu tooluri strategice care
am avut gåndul aces- Conecta]i-v` s`pt`månal la companiile multina- an. „Exit by Choice este este un advisory- analizeaz` to]i driverii de valoare pentru o
ta, s` fac la un mo- experien]ele de business ale celor ]ionale o au foarte boutique, \nfiin]at de partenerul meu, Dan companie, adic` exact acele aspecte la care
ment dat pasul [i pe mai mari antreprenori din Romånia bine stabilit`.“ Spune Berteanu, acum 2 ani de zile [i porne[te de se uit` orice cump`r`tor \nainte de a semna
partea cealalt`. Mi-am prin platformele www.zf.ro, dar c` pentru ea, cultura la ideea de libertate antreprenorial` valo- o tranzac]ie. „Ne adres`m segmentului de
dorit s` ajung s` lucrez [i pe pagina de Facebook a olandez`, NN fiind un roas`, care s`-]i dea oricånd \]i dore[ti op]i- pia]` \ntre 1-15 milioane de euro. Aici sunt
cu antreprenorii, s` aduc Ziarului Financiar. grup olandez, este genul unea de a face un exit total sau par]ial. Iar destul de multe cazuri [i tipologii pe care le-
partea de structur`, de cultur` care se potrive[te asta \nseamn` s`-]i construie[ti firma am \ntålnit.“ Una dintre aceste tipologii este
knowledge-ul corporate nece- cel mai bine pe valorile ei, astfel \ntr-un fel. |ncerc`m s` punem acest subiect aceea a antreprenorului bun la toate, lucru
sar companiilor locale.“ c` dorin]a este de a duce aceste valori al exit readinessului pe hart` [i s` facem un care \ns` \n ochii unui cump`r`tor se poate
Aceast` dorin]` s-a \ndeplinit anul aces- mai departe, ca antreprenor. subiect de discu]ie \n lumea antreprenoria- transforma \ntr-o vulnerabilitate, de la o
ta, odat` cu terminarea celui de-al doilea „Cultura olandez` este o cultur` des- l`. Se vorbe[te destul de mult de tranzac]ii, dimensiune a companiei \ncolo.
mandat \n func]ia de CEO al NN Pensii. chis`, a comunic`rii, a egalitarismului, dar se vorbe[te pu]in sau deloc despre cåt Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

ZF Private Health Elve]ienii de la Holcim au

Dr. Dan St`nil`, managerul Ofta investit peste 15 mil. euro
pentru a cre[te cu 45%
Total Sibiu: Vrem sa renov`m cl`direa capacitatea de produc]ie
[i s` extindem clinica \ntr-un spa]iu nou a fabricii de BCA de la
l Cifra de afaceri a Ofta Total \n 2022 a fost de 6,3 mil. euro, pentru Adjud, jude]ul Vrancea
anul 2023 ]inta este de cre[tere cu 10-15% l Circa 20% din business vine
din decontarea de la CNAS l O consulta]ie cost` \n medie 150 de lei. LAUREN}IU COTU, ZF TRANSILVANIA

GEORGIANA MIHALACHE HOLCIM Romånia, cel mai mare produc`tor de mate-

CLINICA de oftalmologie Ofta
Total, un business cu o prezen]` de
30 de ani din Sibiu, are planuri de
extindere a businessului \ntr-un nou
spa]iu, unde s` deschid` cåteva cabi-
nete pentru a prelua fluxul \n cre[tere
de pacien]i. |n 2023, un proiect de
220.000 de euro din fonduri europene
a adus aparatur` [i echipamente noi \n
Urmăriți emisiunea cadrul clinicii, dup` cum a povestit dr.
Dan St`nil`, managerul Ofta Total, \n
în fiecare joi cadrul emisiunii ZF Private Health.
„Am reu[it s` dot`m cabinetele
de la ora 15:00, pe ZF.RO de consulta]ii cu combine oftalmologi-
ce de ultima genera]ie, cu care putem
și pagina de Facebook face consulta]iile de baz` \n oftalmo-
logie, dar [i partea de corec]ie optic`
Ziarul Financiar \n vederea prescrip]iei de ochelari.
Totodat`, suntem foarte mul]umi]i c`
suntem \n curs de acreditare la
ANMCS, Agen]ia Na]ional` de Ma-
nagementul Calit`]ii \n S`n`tate [i pe
viitor, cåt mai curånd, sper`m s` ofe-
rim prin Casa Na]ional` de Asigur`ri
[i serviciile de internare de zi prin care
se pot deconta par]ial opera]ii oftal-
mologice“, a spus Dan St`nil`.
Dr. DAN ST~NIL~, managerul Ofta
Total Sibiu
Investi]ia \n noi echipamente me-
dicale va aduce [i mai mul]i pacien]i \n
clinic`, avånd \n vedere c` timpul
pentru consulta]ii se reduce, iar
precizia cre[te.
„Vrem s` renov`m fa]ada cl`dirii
[i ne gåndim \n viitor s` extindem cli-
nica. Tot la nivel local, dorim s` extin-
dem clinica [i s` construim un spital
ZF Private Health
Un proiect realizat de Ziarul
Financiar cu sprijinul B`ncii
Transilvania [i al re]elei de
s`n`tate Regina Maria, care
include emisiuni s`pt`månale pe teme
de s`n`tate. Emisiunile vor aduce la
aceea[i mas` juc`tori din pia]a de
s`n`tate privat` de la nivel na]ional.
care s` \nglobeze mai multe specia-
lit`]i, un centru care s` ofere o adre-
sabilitate cåt mai mare“, a explicat
medicul Dan St`nil`.
|n prezent, 20 de angaja]i are Ofta
Total, permanen]i [i colaboratori, iar
medicul a precizat c` specializarea de
oftalmologie este interesant` pentru
tinerii absolven]i.
Mai multe detalii pe
www.zfcorporate.ro
riale de construc]ii din Romånia dup` cifra de afaceri,
activ în fabricarea cimentului, a finalizat o investi]ie de
peste 15 mil. euro în retehnologizare, \n vederea cre[terii
cu aproximativ 45% a capacit`]ii de produc]ie a fabricii
de BCA (beton celular autoclavizat) de la Adjud, jude]ul
Vrancea.
„Investi]ia a presupus automatizarea proceselor [i
extinderea capacit`]ii de produc]ie a fabricii (…). Odat`
cu investi]ia a fost înlocuit` complet linia de produc]ie
anterioar`, veche de aproape 50 de ani. Împreun` cu
partenerul nostru tehnologic, Aircrete, am regåndit
întregul proces industrial, eficientizåndu-l [i sporind
gradul de siguran]` în munc`“, a declarat Bogdan Dobre,
CEO, Holcim Romånia [i Market Head Moldova,
\ntr-un comunicat de pres`. Retehnologizarea a fost rea-
lizat` cu echipamente [i tehnologie furnizat` de Aircrete
Europe, cu experien]` în peste 100 de fabrici din peste
50 de ]`ri, potrivit comunicatului de pres` al Holcim.
Tot în acest an Holcim România a mai finalizat dou`
investi]ii majore, una de cre[tere a capacit`]ii de produc-
]ie la fabrica de ciment din Cåmpulung [i una pentru
deschiderea unei noi sta]ii de agregate de tip greenfield,
în localitatea Neudorf, jude]ul Arad. Astfel, Holcim a
investit peste 25 mil. euro în extinderea capacit`]ii de
produc]ie a fabricii din Cåmpulung, proiect care comple-
teaz` o investi]ie de peste 100 mil. euro realizat` în urm`
cu 15 ani în retehnologizarea unit`]ii.
Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
ZIARUL FINANCIAR tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro 13
BUSINESS SPORTIV
l
Vineri, 17 noiembrie 2023

}ar`, }ar`, vrem la sal`! pariulZF pe viitorii campioni

Oamenii nu renun]` la sal` pentru a-[i tempera Eva Maria Popescu
15 ani, patinaj artistic
cheltuielile, \ns` caut` promo]iile [i renun]` la
antrenori personali. Alexandru Lasc`r, StayFit Gym: Patinajul este 99%
transpira]ie [i 1%
„Estimez c` pia]a a crescut cu peste 10% \n acest an“ talent sau inspira]ie.
l Pia]a s`lilor de fitness a crescut constant \n ultimii ani, \ns` cifra de afaceri la nivelul pie]ei nu atinge nici m`car 1 miliard de Nu po]i performa \n
lei. |n 2022, pia]a s`lilor de fitness a avut afaceri de 657 de milioane lei, potrivit datelor Registrului Comer]ului.
acest sport f`r` munc`
Miruna Diaconu oamenilor se manifest` [i la nivelul s`lilor de fitness, care au majorat costurile
„Tot mai mul]i oameni \n]eleg

P
roblemele economice [i contrac]ia
consumului nu \i determin` pe
oameni s` renun]e la abonamentele
la s`lile de fitness, \ns` ace[tia sunt
mai aten]i cånd vine vorba de
promo]ii [i prefer` s` renun]e la servicii extra
precum antrenorul personal. Aceast`
tendin]` se observ` \n num`rul mai mare de
abonamente pe care le-a \nregistrat \n acest
an pia]a, spun juc`torii din pia]`.
Alexandru Lasc`r, cofondator al StayFit Gym,
unul dintre cei mai mari juc`tori din pia]`,
estimeaz` o cre[tere \ntre 10% [i 20% a
pie]ei s`lilor de fitness din perspectiva
num`rului de abonamente noi \n acest an.
„Pia]a de fitness a crescut constant \n 2023,
atingånd pentru prima dat` nivelul de
membri din 2019. Stay Fit a crescut, de
asemenea, atåt pe cluburile noi, cåt [i pe
cluburile existente. Tot mai mul]i oameni
\n]eleg beneficiile sportului pentru s`n`tate.
Observ`m tot mai multe grupe de oameni
care aleg s` vin` \n s`lile de fitness, atåt
din grupele de sub 18 ani, cåt [i din
categoria de peste 45 de ani“, spune
Alexandru Lasc`r.
El precizeaz` c` oamenii au \n]eles c` un
abonament la sal` este, poate, cel mai
accesibil serviciu \n raport cu beneficiile pe
care le are, \ns`, cu toate acestea,
oamenii sunt mai aten]i la anumite
cheltuieli.
„Membrii par aten]i la cheltuielile mai mari
abonamentelor, \n sensul \n care oamenii
caut` tot mai mult promo]iile.
„Cu siguran]`, contextul economic actual a
determinat consumatorul s` fie mult mai
atent la cheltuilelile sale. |n acest sens, am
observat c` din ce \n ce mai mul]i
consumatori apreciaz` discounturile care vin
odat` cu fidelizarea lor sau chiar aleg s`
achizi]ioneze pachete de abonamente pentru
6 sau 12 luni, care vin cu reduceri de pre]
considerabile“, spune Vlad Ronea,
cofondator al 18 Gym Fitness & Beauty, o
re]ea care num`r` 30 de s`li aflate \n
11 ora[e ale ]`rii. Cre[terea pre]urilor din
\ntreaga economie
a afectat [i pia]a
beneficiile sportului pentru
s`n`tate. Observ`m tot mai
multe grupe de oameni care
aleg s` vin` \n s`lile de fitness,
atåt din grupele de sub 18 ani,
cåt [i din categoria de peste
45 de ani“.
„Pentru mul]i, fitnessul a
devenit o parte esen]ial` a
rutinei lor zilnice, dar cu
aceste costuri \n cre[tere,
mul]i s-ar putea sim]i
tenta]i s` caute alternative
mai accesibile sau s`
renun]e complet la aceste
servicii. Abona]ii care se
bucurau anterior de tarife
accesibile acum se vor
confrunta cu un cost lunar
semnificativ mai mare pentru
abonamentelor \n ultimul an.
Alexandru Lasc`r spune c` Stay Fit a majorat
pre]urile cu circa 5-10% \n ultimii doi ani,
\ns` costurile vor mai cre[te odat` cu
majorarea TVA de la 5% la 19% pentru s`lile
de fitness de la 1 ianuarie 2024. Un procent
similar al cre[terii l-a \nregistrat [i re]eaua 18
Gym.
|ngrijorarea operatorilor s`lilor de fitness, o
pia]` slab dezvoltat` \n Romånia, cu pu]ini
operatori care administreaz` mai multe
unit`]i, ]ine \n principal de cre[terea TVA,
care va avea un impact direct asupra pie]ei,
iar operatorii au anun]at deja c` vor fi nevoi]i
s` m`reasc` pre]urile.
„Pentru mul]i, fitnessul a devenit o parte
esen]ial` a rutinei lor zilnice, dar cu aceste
costuri \n cre[tere, mul]i s-ar putea sim]i
tenta]i s` caute alternative mai accesibile sau
s` renun]e complet la aceste servicii.
Abona]ii care se bucurau anterior de tarife
accesibile acum se vor confrunta cu un cost
lunar semnificativ mai mare pentru
men]inerea unui stil de via]` s`n`tos“, spune
Vlad Ronea.
Pia]a s`lilor de fitness este pe un trend
cresc`tor \n ultimii ani. Operatorii s`lilor de
fitness [i-au triplat afacerile \n ultimii cinci
ani, \ns`, cu toate acestea, cifra de afaceri la
nivelul pie]ei nu atinge nici m`car 1 miliard
de lei. |n 2022, pia]a s`lilor de fitness a atins
afaceri de 657 de milioane lei, potrivit datelor
Registrului Comer]ului. |n aceea[i perioad`,
num`rul companiilor din aceast` pia]` a
l Patinajul l-a descoperit la
vårsta de 5 ani, \ns` de sportul
de performan]` s-a apucat trei
ani mai tårziu. Anul trecut, Eva
Maria Popescu a ob]inut titlul
de campioan` na]ional`.
1. Ce \]i place cel mai mult la
patinajul artistic? Ce te-a atras cel
mai mult la acest sport?
Patinajul artistic m` face s` m` simt liber`
s` m` pot exprima a[a cum simt, dar,
totodat`, \mi ofer` [i o doz` generoas` de
adrenalin`. Elementele care m` atrag \n
mod deosebit la acest sport sunt cele cu
un grad de dificultate ridicat, adic`
s`riturile [i piruetele.
2. De ce ai ales patinajul [i nu un alt
sport?
A[a cum am spus, patinajul \mi d`
senza]ia de liberatate absolut`. Pe lång`
asta, \mi place gra]ia alunec`rilor pe
ghea]` [i m` motiveaz` dorin]a constant`
de a evolua.
3. Ce \nseamn`, din punctul t`u de
vedere, patinajul de performan]`?
Din punctul meu de vedere, patinajul
artistic de performan]`, la fel ca orice alt
sport de performan]`, \nseamn` mult`
munc`, determinare, sacrificii [i dorin]a de
a-]i dep`[i limitele.
4. Cåt reprezint` munc` [i cåt
reprezint` talent \n acest sport?
Cred c` nu gre[esc cånd spun c`
patinajul este 99% transpira]ie [i 1%
talent sau inspira]ie. Nu po]i performa \n
acest sport f`r` munc`, f`r`
antrenamente sus]inute (ghea]` [i
preg`tire fizic`) [i f`r` un mindset s`n`tos
de cre[tere. Pentru mine, patinajul e
pasiune [i adic]ie, totodat`.
5. Cum te-ai apucat de patinaj
artistic?
Am descoperit patinajul cånd aveam
5 ani. |n fiecare iarn`, mergeam cu tat`l
meu la patinoarele \n aer liber din
Bucure[ti [i m` uitam cu admira]ie la
sportivii de performan]` care se antrenau
acolo, \ncercånd totodat` s` fur secretele
mi[c`rilor pe ghea]`. Am reu[it \ntr-o
oarecare m`sur`, dar voiam mai mult.
Miruna Diaconu
Citi]i articolul
integral pe zf.ro

#SUPERSTORIES
precum personal training care nu a crescut men]inerea unui stil de via]` crescut cu 400, pån` la 1.800, [i doar
\n aceea[i m`sur` cu abonamentele 1.000 de angaja]i, pån` la 3.100, potrivit
standard“, precizeaz` el. s`n`tos“. aceleia[i surse.
De[i pia]a a crescut \n ceea ce prive[te
num`rul de abonamente noi, pruden]a Citi]i articolul integral pe zf.ro

PUBLICITATE
Vlad Prioteasa, fondatorul clubului de \not One Swimming:

Cea mai frecvent` gre[eal` \n predarea \notului este

faptul c` se pune accentul pe p`rinte, el fiind cel care
pl`te[te. Antrenorii vor s` \i fac` pe p`rin]i ferici]i
l Clubul a fost \nfiin]at \n 2022
l De la deschiderea
clubului [i pån` \n
prezent, One
Swimming a avut
un total de
250 de cursan]i.

Miruna Diaconu s` \noate. De la Federa]iei Romåne

deschiderea clubului [i de Nata]ie.

V
lad Prioteasa, fondatorul clubului de \not
One Swimming din Bucure[ti, spune c`
cea mai frecvent` gre[eal` \n predarea
\notului este faptul c` antrenorii se
concentreaz` pe a-i face ferici]i pe p`rin]i, cei
care pl`tesc cursurile, nu s` se concentreze pe
nevoile copiilor.
„P`rintele este cel care pl`te[te, tendin]a este
de a-l face pe acesta fericit, for]ånd uneori
copiii s` \nve]e mai repede
tehnica, punåndu-se foarte
mare accent pe vizual [i
VLAD PRIOTEASA,
fondatorul clubului
de \not One
Swimming: Este o
industrie \n cre[tere
datorit` dezvolt`rii
infrastructurii, atåt \n
domeniul privat, cåt [i \n
sistemul public, exist` [i
profesioni[ti, dar [i mul]i nepreg`ti]i.
vitez`. Cånd, de fapt, important este ca cel mic
s` [tie elemente de siguran]` [i s` se poat`
deplasa prin ap`. Abia mai apoi s` fie un
\not`tor exemplar [i rapid“, spune Vlad
Prioteasa.
Clubul a fost \nfiin]at \n 2022, \ns` Vlad
Prioteasa se ocupa cu instructajul de \not de
mai mul]i ani, \nv`]ånd circa 1.000 de persoane
pån` \n prezent, One Swimming a avut un total
de 250 de cursan]i.
Motivul pentru care Vlad Prioteasa a ales s` \[i
deschid` propriul club de \not a fost dorin]a sa
de a preda \notul concentråndu-se pe copil.
„A venit din dorin]a de a face lucrurile a[a cum
\mi doream eu, anume s` pun accentul pe
copil, folosind mai mult` pedagogie \n predare
decåt sport“, precizeaz` el.
Vlad Preotesei sus]ine c` principala
problem` a acestei discipline sportive
este faptul c` nu exist` o predare
standardizat` \ndreptat` c`tre
nevoile copiilor, ceea ce poate
afecta preg`tirea performan]ei
pe viitor.
„Este o industrie \n cre[tere
datorit` dezvolt`rii
infrastructurii, atåt \n domeniul
privat, cåt [i \n sistemul public,
exist` [i profesioni[ti, dar [i mul]i
nepreg`ti]i. Diferen]a o face c` se lucreaz`
cu copiii, nu \]i permi]i s` fii nepreg`tit. La noi
\n ]ar` se fac cursuri de instructor sportiv, dar
f`r` un framework nu putem ridica standardul
de calitate al pred`rii“, spune el.
Recent, a avut loc un eveniment la Jurmala, \n
Lituania, primul eveniment dedicat pred`rii
\notului [i preven]iei \necului, organizat de Liga
European` de Nata]ie, \ns` Romånia nu a avut
niciun reprezentant din partea Agen]iei
Na]ionale pentru Sport sau din partea
Vlad Protesei este de p`rere c` un proces de
educa]ie standardizat ar fi absolut necesar
pentru a \nv`]a corect copiii s` \noate.
„Zi de zi v`d copii care [tiu s` \noate ca pe o
poezie, dac` \i opre[ti la mijlocul bazinului, nu
mai [tiu ce s` fac`. Printr-un framework, po]i fi
sigur c` to]i copiii au parte de o predare
corect` [i au o educa]ie acvatic` ce chiar \i
ajut` \ntr-o situa]ie de prag al \necului. Este
foarte important s` pozi]ion`m \notul ca un
mecanism de siguran]` [i dezvoltare fizic`
armonioas`, asa cum este de fapt. Pentru c`
este unul dintre pu]inele sporturi potrivite
pentru orice vårst`. |notul trebuie privit ca pe
un pas \n dezvoltarea motric`, fiind ultimul din
list`: mers \n picioare, alergat, c`]`rat [i
\notat“, spune Vlad Preotesei.
Cel mai bun mod de a \nv`]a un copil s`
\noate, spune el, este ca antrenorul s` se uite
la obiectivele copilului, la ce \[i dore[te [i ce
are nevoie el.
„O or` de \not nu se pred` prin exerci]ii sau
joac`, ci prin descoperirea obiectivelor [i
nevoilor reale ale copiilor. {i dac` copilul este
prea mic, atunci trebuie s` aib` \n vedere ce \i
place copilului“, mai spune Vlad Preotesei.
One Swimming nu are un bazin al s`u,
\nchiriaz` alte bazine, dar antreprenorul spune
c` este pe punctul de a lansa un proiect
preg`tit pentru a atrage finan]are, cu bazine de
\not dedicate copiilor de pån` \n 12 ani [i cu o
metodologie de lucru \ntins` pe tot anul [colar.
 14
INTERNA}IONAL
25
5
de ANI
ZF v` invit` s`
descoperi]i 25 de ani de
business prin puterea
cifrelor, a oamenilor, a
companiilor [i a
evenimentelor care au
marcat modul în care
arat` ast`zi Romånia.
BOGDAN COJOCARU
Ascensiunea Chinei, ceva inevitabil,
real [i pentru unii terifiant. I te
\mpotrive[ti sau te adaptezi la ea.
Nimic din ultimul sfert de secol nu a
influen]at mai puternic modelele de
afaceri decåt transform`rile din
economia chinezeasc`. De acolo vin
materii prime, piese, componente,
Al XX-lea congres al Partidului Comunist Chinez. |n mijloc, pre[edintele
Chinei XI JINPING.
echipamente, cea mai divers` gam` de
produse finite din lume [i \n ultimii ani
pandemie global` [i muncitori. China
se maturizeaz`, caut` mai mult`
putere comercial`, economic` [i
politic`, iar pe m`sur` ce o ob]ine \[i
creeaz` mai mult` putere geopolitic` [i
militar`. |n dauna altora? Primii fiori ai
ascensiunii chineze[ti lumea i-a sim]it
\n 2015, cånd o analiz` a Fondului
Monetar Interna]ional a g`sit c` China
a detronat SUA [i a devenit cea mai
mare economie a lumii \n func]ie de
{tiri ZF
Ucraina va importa
pentru aceast` iarn`
c`rbune din Polonia
Compania de energie DTEK a
oligarhului ucrainean Rinat
Akhmetov a cump`rat 140.000 de
tone de c`rbune din Polonia
printr-un contract care se \ntinde din
septembrie [i pån` \n martie, scrie
The Warsaw Voice. |n aceast` iarn`,
\n total 280.000 de tone de c`rbune
polonez se vor duce c`tre
termocentralele lui Akhmetov.
Iarna trecut`, \n plin` criz`
energetic`, guvernul polonez a avut
probleme din cauza amenin]`rii
apari]iei unei penurii de c`rbune,
o posibil` criz` care nu s-a
materializat. Bogdan Cojocaru
Guvernul maghiar
preg`te[te un pachet de
sprijin financiar uria[ pentru
sectorul automotive
Guvernul Ungariei va lansa o schem`
de subven]ii de 2,9 miliarde de
forin]i (7,7 milioane euro) pentru
cre[terea ponderii firmelor locale \n
råndul furnizorilor companiilor din
sectorul automotive [i cel al
bateriilor electrice cu activitate \n
]ar`, scrie agen]ia de pres` MTI.
Schema va fi lansat` ca proiect pilot
anul acesta, urmånd s` intre \n
aplicare la capacitate maxim` \n
2024. Subven]iile vor fi disponibile
pentru firme cu peste 250 de
angaja]i. Bogdan Cojocaru
Companiile care permit munca
de acas` au mai mult spor la
cre[terea veniturilor - studiu
Angaja]ii for]a]i s` se \ntoarc` la
birou spun adesea c` de acas` sunt
mai productivi. De asemenea, munca
de acas` reduce poluarea [i traficul.
|ns` o analiz` a Scoop, un start-up
de management al muncii hibride, a
descoperit ceva ce ar trebui s`-i pun`
pe gånduri pe executivii care-[i
cheam` oamenii de acas`, scrie
Forbes. Companiile care permit
munca de la distan]` \nregistreaz`
cre[teri mai mari ale veniturilor decåt
celelalte. Este rezultatul unui studiu
realizat pe baza situa]iilor financiare
raportate de 554 de companii
americane listate pe Burs`. O
concluzie este c` firma medie care-[i
las` angaja]ii s` aleag` \ntre a
muncii de acas` sau de la birou are
o cre[tere a veniturilor \n ultimii trei
ani cu 16 puncte procentuale mai
2015: Red
Rising
paritatea puterii de cump`rare
(purchasing power parity, PPP, \n
englez`). Este vorba de un indicator
tehnic, care folose[te o rat` de
conversie pentru a compara puterea
unei monede fa]` de cea a unei
monede interna]ionale teoretice. |ns`
el arat` o tendin]`. China cre[te pe
mai multe planuri. Economia
chinezeasc` a devenit a doua ca
m`rime la nivel mondial \n func]ie de
Produsul Intern Brut \n 2010. A \ntrecut
atunci Japonia, lovit` de pr`bu[irea
exporturilor [i a consumului intern.
Economia chinezeasc` ajunsese la
sfår[itul acelui an la 5.800 miliarde de
dolari, propulsat` de explozia
produc]iei industriale. Cea japonez` se
retr`sese la 5.500 miliarde de dolari.
Al]ii au fost \ntrecu]i mult mai
devreme. Produc]ia economic` a
Chinei a dep`[it-o pe cea a Germaniei
în 2007, dup` cum a recunoscut chiar
cancelarul german Angela Merkel.
Japonia este o pia]` b`trån`, cea
chinez` \n curs de maturizare.
Economia german` este dependent`
de exporturile c`tre China, iar marile
companii industriale germane depind
de pia]a chinez` nu doar pentru
vånz`ri, ci [i pentru produc]ie. Multe
au fabrici uria[e acolo pentru a fi mai
aproape de cea mai mare pia]` de
consum a lumii.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
bun` decåt o companie cu politici
restrictive. Bogdan Cojocaru
„Expertul suprem \n Putin“
al Germaniei a fost
pl`tit \n secret de Rusia
Unul dintre cei mai influen]i jurnali[ti
germani, considerat un comentator
expert \n privin]a Rusiei, a recunoscut
dup` o anchet` jurnalistic`
\ndreptat` \mpotriva sa c` a primit
600.000 de euro \n secret de la un
oligarh care are leg`turi la Kremlin,
scrie Financial Times. Televiziunea
NDR a anun]at c` ia \n considerare
s`-l atace \n justi]ie pe Hubert Seipel,
produc`torul documentarului „Eu,
Putin – un portret“, dup` ce s-a aflat
c` acesta a fost pl`tit \n secret de
Rusia. Scandalul a reaprins \n
Germania o dezbatere privind
simpatia profund` pe care ]ara o are
pentru Rusia, care timp de ani a
modelat politici guvernamentale
\nainte ca armata rus` s` \ncerce s`
ocupe Ucraina. Seipel a recunoscut c`
a fost pl`tit de c`tre Alexei Morda[ov
\n dou` tran[e, \n 2014 [i 2018,
\n ceea ce el sus]ine c` este
un acord de „sponsorizare“.
Prima invazie a Ucrainei a avut loc
\n 2014. Bogdan Cojocaru
SUA sub asaltul grevelor:
a venit råndul angaja]ilor
de la Starbucks s` cear`
condi]ii mai bune de munc`
Angaja]ii de la c`ile ferate au fost
printre primii de la izbucnirea crizei
costului traiului care au cerut condi]ii
mai bune de munc` cu amenin]area
unei greve care risca s` paralizeze
economia american`. Nu au primit
tot ce au vrut, dar a fost un \nceput.
Scenari[tii de la Hollywood sunt cei
care au intrat \n grev`, pentru salarii
mai mari, [i au atras simpatia
popula]iei pentru astfel de ac]iuni.
Apoi muncitorii sindicaliza]i de la to]i
cei trei mari constructori auto din
SUA au dus grevele la un alt nivel,
cu o tactic` inedit`, [i au ob]inut
primele victorii r`sun`toare. Acum a
venit råndul angaja]ilor de la
Starbucks s` \nceteze lucrul [i au
f`cut-o joi, \n timpul unui eveniment
promo]ional important pentru
companie, scrie Reuters. Au cerut
condi]ii mai bune de munc` [i
program \mbun`t`]it. Grevi[tii fac
parte din sindicatul Workers United,
care reprezint` 9.000 de angaja]i
Starbucks din 360 de restaurante din
\ntreaga SUA. Bogdan Cojocaru
Conferin]a Concordia/BCR „Industrii inteligente: cum cre`m valoare ad`ugat` \n Romånia“
Putem dezvolta business \n Romånia doar dac` ne
implic`m \n dialogul social. |n zece ani, PIB-ul Romåniei se
poate dubla, dar care sunt deciziile care ne pot duce acolo?
l „Nu trebuie s` invent`m re]ete, sincer nu cred c`
avem prea multe lucruri de inventat. Sunt lucruri
pe care le vom face sau nu le vom face. Viitorul
depinde de deciziile pe care le vom lua [i de cum
vom sta \mpreun` cånd lu`m aceste decizii.“
R~ZVAN BOTEA
E
conomia Romåniei are poten]ialul
de a se dubla \n urm`torii 10 ani,
de la 300 mld. euro \n acest moment
la 600 mld. euro, dar este nevoie
de o serie de decizii [i de strategii
pentru ca businessul s` creasc` [i este nevoie de
dialog social \ntre oamenii de afaceri [i mediul
politic, astfel \ncåt deciziile s` fie luate \mpreu-
n`, au fost printre principalele concluzii ale con-
ferin]ei Concordia/BCR „Industrii inteligente:
cum cre`m valoare ad`ugat` \n Romånia.“
„Toate aceste cuvinte cu predictibilitate
sunt lipsite de con]inut, a[ vrea s` le ad`ug`m
ni[te con]inut. De 30 de ani, de cånd am cariera
asta am f`cut foarte multe lucruri bune, cred
eu, dar am f`cut [i un lucru gre[it: sunt 30 de
ani \n care am crezut c` noi, oamenii de afaceri,
nu putem influen]a deciziile politice, c` trebuie
s` ne resemn`m, c` vor lua decizii \mpotriva
unor ra]iuni economice [i eu trebuie s` m`
conformez. De 30 de ani gre[im, suntem
resemna]i [i nu avem dreptul s` fim a[a“, a
spus Dan {ucu, pre[edintele confedera]iei
patronale Concordia, organiza]ie care reune[te
companii cu un aport de 30% la economia
Romåniei [i cu 350.000 de angaja]i.
Dialogul \ntre mediul politic [i mediul de
business este crucial [i este important ca
deciziile care afecteaz` economia real` s` fie
luate \mpreun`, astfel \ncåt to]i actorii, de la
bugetul de stat, pån` la companii [i angaja]i s` se
bucure de cre[terea economic`. Poten]ial este,
dar cum \l activezi?
Economia ]`rii s-a dublat din 2015 \ncoace,
dup` boomul economic care a fost \n 2017-2019,
dar [i datorit` infla]iei din ultimul an, care umfl`
semnificativ PIB-ul. |n 1990, PIB-ul Romåniei
era de doar 35 mld. euro (echivalent), ca abia \n
2004 s` ajung` la aproape 70 mld. euro. |n 2015,
dup` 11 ani se mai dubla o dat` [i ajungea la
150 mld. euro [i, la final de 2023, va dep`[i borna
de 300 mld. euro. Greul \ns` de acum \ncepe, au
mai spus speakerii evenimentului, pentru c`
pilonii de cre[tere ai economiei Romåniei din
ultimii ani, mai ales costul redus al for]ei de
munc`, \ncepe s` se epuizeze.
„Re]eta mea, pe care vi-o propun, este
simpl`: educa]ie, consecven]`, tehnologie [i
sustenabilitate. Nu trebuie s` invent`m re]ete,
sincer nu cred c` avem prea multe lucruri de
inventat. Sunt lucruri pe care le vom face sau nu
le vom face. Viitorul depinde de deciziile pe
care le vom lua [i de cum vom sta \mpreun`
AFACERI DE LA ZERO. Eleonora }urcana[u adun` 500 de copii la cursuri \n cele dou`
[coli de art` Ella Musica din Bucure[ti [i Corbeanca
l Cele mai c`utate cursuri sunt cele de pian [i balet l Echipa Ella Musica num`r` 34 de
persoane, iar num`rul de cursan]i din prezent este de 500 de copii l |nc` de la trei ani copiii
pot participa la cursuri de balet sau dezvoltare personal` prin tehnici de teatru.
GEORGIANA MIHALACHE
Ella Musica, [coala de art` deschis` de
antreprenoarea Eleonora Andriescu \n urm` cu
aproape zece ani, are \n prezent 500 de cursan]i \n
Pute]i VEDEA povestea
Ella Musica pe
zf.ro/afaceri-de-la-zero
cele dou` sedii din Corbeanca [i Bucure[ti (zona
Ap`r`torii Patriei), iar pån` acum mii de copii au
trecut pragul [colii. Fondatoarea businessului
spune c` vrea s` se extind` \n viitor, dar [i s`
mizeze pe zona social`, printr-o funda]ie care
s` ajute copiii cu posibilit`]i financiare limitate.
„Cea mai mare provocare \n ultimii ani a fost
pandemia, cred c` ne-a dat tuturor planurile
peste cap. A fost o perioad` foarte grea. Am
muncit mai mult decåt muncisem pån` atunci, dar
cumva, pentru c` \ncercam s` conving oamenii ce
\nseamn` online, s` aib` \ncredere, s` \ncerce. Cred c`
nu am renun]at la business pentru c` Ella Musica
STR. GHEORGHE POLIZU NR. 58-60, ETAJ 2, SECTOR 2, BUCURE{TI – ROMÅNIA;
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285 O.P. 33, C.P. 19, SECTOR 1, BUCURESTI; E-MAIL: ZF@ZF.RO WWW.ZF.RO
DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
REDACTOR-{EF ADJ. Dana Ciriperu/Companii (0318.256.277)
COMPANII - Senior Editor: Bogdan Alecu, Cristina Ro[ca, Roxana Petrescu, Mirabela Tiron,
M`d`lina Panaete, Alina-Elena Vasiliu, Georgiana Mihalache, Florentina Ni]u, Alexandra
Cep`reanu, Miruna Diaconu, Ramona Cornea, Lauren]iu Cotu
B~NCI-ASIGUR~RI - Editor: Claudia Medrega (0318.256.252), Mircea Nica
BURSE - EDITOR: Liviu Popescu (0318.256.266) / Tibi Florin Oprea
www.zf.ro/COMPANII
Dan {ucu,
pre[edintele confedera]iei patronale Concordia:
n Înainte de a ne gåndi la viitor, este timpul s` ne
uit`m [i la prezent. Avem nevoie de o funda]ie,
avem nevoie de ceva puternic pe care s`
construim, avem nevoie de predictibilitate, de tot
ce are leg`tur` cu predictibilitatea [i cu a fi
sustenabil în clipa de fa]`.
n Toate aceste cuvinte cu predictibilitate sunt lipsite
cånd lu`m aceste decizii“, a spus Sergiu Manea, de con]inut, a[ vrea s` le ad`ug`m ni[te con]inut.
CEO-ul BCR.
Economia Romåniei, chiar dac` avea po-
ten]ial mai mare, a crescut \n ultimii ani de
multe ori peste a[tept`ri, pe un model asem`-
n`tor tuturor ]`rilor din fostul bloc sovietic: in-
vesti]ii str`ine bazate pe for]a de munc` acce-
sibil` [i preg`tit` [i fiscalitate prietenoas`. Mo-
dele \ncep s` se epuizeze \ns`, remarc` Radu
Burnete, director executiv al confedera]iei
patronale Concordia. Pe de alt` parte, adaug`
el, nevoile bugetare ale statului nu se epui-
zeaz`, ba dimpotriv`, vor cre[te, astfel c` este
nevoie de o solu]ie astfel \ncåt companiile s`
fac` business, angaja]ilor s` le creasc` salariile,
iar bugetul statului s` sus]in` cheltuielile.
„Bugetul va avea costuri mari de suportat: de
securitate, s`n`tate [i educa]ie. Mai avem costuri
dup` 2029 \ncolo cu sistemul de pensii, atunci
cånd nota de plat` pentru pensionarea decre]eilor
va fi foarte mare. |n acela[i timp, dumneavoastr`
trebuie s` v` cre[te]i profitabilitatea [i angaja]ii
dumneavoastr` s` aib` salarii mai mari. R`spun-
sul nostru este c` trebuie s` cre[tem aceast`
valoare ad`ugat`. Vom avea \n acest fel [i bani la
buget, [i bani pentru dumneavoastr` [i pentru
salariile angaja]ilor“, a spus Radu Burnete.
Sergiu Manea, CEO, BCR:
n Din 1998 încoace, Romånia nu a avut
niciodat` o problem` s` se finan]eze.
Romånia a putut s` spun` o poveste, o
poveste de cre[tere. A ar`tat o oarecare
disciplin` în cele dou` accidente [i practic
ne afl`m într-un context în care datoria
public` este una dintre cele mai sc`zute
din Uniunea European` [i cu toate acestea
vorbim despre o criz` bugetar`.
n Este foarte important s` comunici
pie]elor financiare [i partenerilor ce faci cu
banii. Argentina avea un grad de
îndatorare de 60%, noi suntem destul de
departe, dar este important s` putem
comunica nevoia de construc]ie de
încredere reciproc`.
n Sectorul IT din Romånia este realmente
extraordinar, dar avem foarte pu]ine
produse romåne[ti. Avem o comunitate
vibrant` de ingineri software, care creeaz`
lan]uri de valoare, dar foarte pu]ine
produse de tehnologie romåneasc`.
n Eu cred c` în contextul în care spunem
c` vom dubla PIB-ul Romåniei în 10 ani,
Intra]i pe
platforma
www.zf.ro/afaceri--
de-la-zero
[i descoperi]i universul de
companii create de micii
antreprenori.
ELEONORA }URCANA{U, fondatoarea Ella Musica: Trebuie s` fii [i un bun
pedagog, s` ai r`bdare, dar \n primul rånd s` iube[ti copiii, s` iube[ti
ceea ce faci, pentru c` altfel consider c` nu ai ce c`uta \n acest domeniu.
pentru mine a fost un vis, o s` trecem peste acest hop \mpreun`“, a povestit
dorin]`. Nu m-am gåndit deloc la Eleonora }urcana[u. Dup` mutarea \n Bucure[ti, prin
partea financiar`, iar \n acea perioad` [coala de la Ap`r`torii Patriei, obiectivele pentru Ella
nu-mi doream decåt s`-mi ]in echipa unit` [i s` putem Musica au fost diversificarea portofoliului de cursuri, iar
HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu / Ioana Ni]` (0318.256.286); BRAND MANAGER: Cristina Vrånceanu
BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Bogdan Cojocaru / C`t`lina Apostoiu;
POLITIC/EVENIMENT - EDITOR: Iulian Anghel / R`zvan Botea (0318.256.245);
PRODUCTIE {I DISTRIBU}IE: Anamaria Ghe]ea (+40.742.098.640),
anamaria.ghetea@m.ro
ZF ENGLISH - EDITOR: Loredana Fr`]il`-Cristescu
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de MEDIAMEX INVESTMENT SRL -
ZF ONLINE - EDITOR: {tefan Stan (0318.256.279) / Alexandru Nanu, Mirela Nicolae, Corina 0318.256.200
Zamfir, Alexandru Ciutacu, Drago[ Dinu, Iulian Tenchiu
ABONAMENTE {I RELA}II CLIEN}I: Camelia Botea
ZF CORPORATE - EDITOR: Roxana Ro[u / Cristina Bellu, Simona Vasile
(0318 256 259, 0318 256 112) camelia.botea@m.ro
REVISTE ZF: DA PREMIUM - EDITOR: Cristina Ro[ca (0318.256.327);
TIPAR
BUSINESS CONSTRUCT - EDITOR: Bogdan Alecu (0318.256.277)
& PREPRESS:
DTP: Mihaela Viciu, Alina Grigora[, Veronica Popescu, Cristian Dumitriu ISSN 1454-2641
corectur`: Sånziana Doman, Ovidiu Vitan, Mugur Vazzolla;
Ziarul Financiar public` publicitate sub form` de machete, dar [i formate speciale marcate
PUBLISHER: Alexandru Matei (0318.256.279)
cu „proiect special“, „advertorial“, „opinia specialistului“, „punct de vedere“, „profil de
PUBLICITATE: Livia Fl`c`u, Cristina Ivanovici, Daniela Gugiu (traffic) (0318 256 236) companie“ sau „profil premium“.
ZIARUL FINANCIAR l
Vineri,
17 noiembrie 2023
De 30 de ani, de cånd am cariera asta am f`cut
foarte multe lucruri bune, cred eu, dar am f`cut [i
un lucru gre[it: sunt 30 de ani în care am crezut c`
noi, oamenii de afaceri, nu putem influen]a deciziile
politice, c` trebuie s` ne resemn`m, c` vor lua
decizii împotriva unor ra]iuni economice [i eu
trebuie s` m` conformez. De 30 de ani gre[im,
suntem resemna]i [i nu avem dreptul s` fim a[a.
n De 30 de ani nu ne propunem cu adev`rat s`
particip`m în Romånia la dialogul social.Asta este
realitatea. Ce înseamn` Concordia? Posibilitatea
noastr` de a participa la dialogul
social.
n Concordia înseamn` 30% din
PIB-ul Romåniei [i peste 350.00 de
angaja]i sunt în clipa de fa]` în
societ`]ile componente. Este
important` Concordia? Este important
ca noi s` lu`m aceste decizii?
n Hai s` ne uit`m la 2009. Apropo,
multe industrii au un sentiment care
seam`n` cu 2009. O criz` care
venea spre Romånia, sc`deri de
vånz`ri, sc`deri de produc]ie, multe
industrii au ajuns la jum`tate. Toat`
lumea încearc` s` se adapteze.
n În 2010 bula se sparge. TVA
cre[te de la 19 la 24%, criza se
prelunge[te cu 4 ani [i firme dispar,
împreun` cu visele celor care le-au
creat.
n Este normal ca de pixul unui
politician s` depind` viitorul
dumneavoastr`?
n Este normal s` nu ne lupt`m, s`
nu ap`r`m, s` nu influen]`m
pozitiv deciziile luate?
probabil c` ar trebui s` venim cu
cheltuielile de dezvoltare-cercetare la
nivelul Finlandei [i Germaniei. (ca pondere
în PIB – n. red.)
n Doar în 2021, la nivel mondial, au existat
aproape 12.000 de suspend`ri pe lan]ul de
aprovizionare, iar povestea continu`. O
anomalie. Care ast`zi a devenit noua norm`.
Din cauza deficitului for]ei de munc`, a
cererii mari de materiale [i a problemelor de
transport. Iar asta atrage cu sine cre[terea
costurilor, termene de livrare mult mai lungi
[i o penurie de materii prime.
n Navig`m cu to]ii pe ape agitate.
Cauza? De la ciclicitatea dinamicii
economice [i imprevizibilitatea pie]ei
interna]ionale, la tulbur`ri politice [i la
politici comerciale în schimbare. Toate
acestea afecteaz` lan]uri de aprovizionare,
opera]iunile globale, importul sau exportul
de produse. În momentul asta, vestea
bun` este c` am înv`]at s` navig`m pe un
flux de incertitudine continuu. Vestea [i
mai bun` este c` o s` continu`m s` ne
specializ`m.
ZF [i Banca Transilvania au lansat PROIECTUL
AFACERI DE LA ZERO, o platform` dedicat`
micilor antreprenori, firmelor care au creat
peste 1,7 milioane de locuri de munc`.
l Fiecare afacere de la zero este o poveste despre
ambi]ie, curaj [i determinare. Pove[tile micilor
antreprenori vor fi publicate \n ZF [i pe platforma
zf.ro/afaceri-de-la-zero.
l |n Romånia sunt peste 500.000 de
micro\ntreprinderi [i firme mici, unde lucreaz`
1,7 milioane de salaria]i, companii cu afaceri
anuale de 70-80 mld. euro.
l Proiect editorial sus]inut de
recent a introdus un curs de acro-dance, prin care
copiii \mbin` gimnastica [i dansul. Circa 34 de oameni
sunt angaja]i constant \n cadrul [colilor Ella Musica.
„|n continuare, cele mai c`utate sunt cursurile de pian
[i balet. Avem copii care vin de la trei ani, iar vårste a[a
de mici putem s` recomand`m doar cursul de balet [i
cel de dezvoltare personal` prin tehnici de teatru
pentru. Apoi de la cinci ani putem u[or-u[or s`
\ncerc`m un instrument, pianul, poate canto. Totul
\ncepe ca o joac`. Lucr`m foarte mult la \ncredere, auz.
Mai tårziu putem s` vorbim despre chitar`, pentru c` ai
nevoie de o anumit` de for]` [i toate celelalte, street
dance, tobe“, a mai spus fondatoarea Ella Musica.
Mai multe detalii pe
www.zf.ro/afaceri-de-la-zero
BUCURESTI; 0723.531.624
 15
PUBLICITATE

www.zf.ro/BUSINESS HI-TECH
ZIARUL FINANCIAR l tel: 0318.256.277,
Vineri, 280, 326
17 noiembrie 2023 e-mail: zf@zf.ro

György Simó, managing partner, Day One Capital Fund Management:

Avem \n vedere mai multe companii

romåne[ti pentru finan]are. Este foarte
probabil ca portofoliul Day One s` fie
completat curånd de un alt start-up romånesc
l „Din acest fond am investit \n dou` companii romåne[ti – FlowX.ai [i Veridion (fost Soleadify) – circa
4-5 mil. dolari. Din noul nostru fond dorim s` dubl`m expunerea la ecosistemul de start-up-uri din Romånia”.
ALEXANDRA CEP~REANU György Simó, probleme ale ecosistemului de start-up-uri
managing partner, Day One Capital – romånesc este reprezentat` de faptul c`

D
ay One Capital, fond de
investi]ii din Budapesta
(Ungaria) activ \n zona
start-up-urilor ajunse \n
faza seed, care a finan]at \n
trecut dou` companii romåne[ti la \nceput
de drum – FlowX.ai [i Veridion (fost
Soleadify) continu` s` caute start-up-uri de
tehnologie din Romånia care s` aib`
poten]ial de scalare [i s` „merite” finan]are.
„Avem \n vedere mai multe start-up-uri
romåne[ti pentru finan]are. F`r` a dezv`lui
prea multe prea devreme, este foarte
probabil ca portofoliului Day One Capital s`
i se al`ture curånd o alt` companie romå-
neasc`. Din acest fond am investit \n dou`
start-up-uri romåne[ti o sum` de aproximativ
4-5 mil. dolari, iar din noul nostru fond dorim
s` dubl`m expunerea noastr` la ecosistemul
de start-up-uri din Romånia”, a spus pentru
ZF György Simó, managing partner, Day
One Capital Fund Management.
Fondul de venture capital a sus]inut
al`turi de alte VC-uri, \n luna februarie a
acestui an, start-up-ul Veridion care a
ridicat o finan]are de 6 milioane de dolari.
De asemenea, Day One Capital a f`cut
parte - al`turi de alte fonduri de investi]ii -
[i din runda recent` de finan]are a start-up-
ului FlowX.ai, care a ob]inut o investi]ie de
35 mil. dolari \n luna mai din acest an.
György Simó a punctat faptul c`
investitorii din cadrul Day One Capital se
concentreaz` mai mult pe start-up-urile [i
proiectele care au la baz` echipe aflate la
\nceput de drum, dar care sunt relativ
necunoscute pe pia]`.
„Suntem generali[ti care se
concentreaz` \n primul rånd pe companiile
\n faza de seed, de[i lu`m \n considerare [i
start-up-urile pre-seed care au demonstrat o
anumit` trac]iune. |n timp ce accentul nostru
principal este pus pe B2B SaaS, portofoliul
nostru include, de asemenea, [i cåteva start-
up-uri B2C din zona de hardware.”
Unul dintre principalele elemente care
au atras aten]ia VC-ului din Ungaria asupra
fond de investi]ii unguresc:
Ne uit`m \n primul rånd la
companiile \n faza de seed,
de[i lu`m \n considerare [i
start-up-urile pre-seed care au
demonstrat o anumit`
trac]iune. |n timp ce accentul
principal este pus pe B2B SaaS,
portofoliul nostru include [i
cåteva start-up-uri B2C din
zona de hardware.
pie]ei din Romånia [i asupra strat-up-urilor
tech dezvoltate la nivel na]ional este
reprezentat de oamenii [i antreprenorii
romåni, a explicat György Simó.
„La Day One apreciem energia [i
oamenii extrem de calitativi din ecosistemul
romånesc de start-up-uri, deoarece este
unul dintre cele mai ambi]ioase [i dinamice
din regiune. |n mod evident, ecosistemul a
fost alimentat de succesul UiPath, dar acum
companii mai tinere, precum FintechOS,
Druid, FlowX, Veridion [i Creatopy, dau
posibilitatea fondatorilor afla]i la \nceput
de drum s` gåndeasc` global \nc` din prima
zi.”
De asemenea, la fel ca \n multe ]`ri din
regiunea CEE, una din principalele
num`rul de fondatori [i antreprenori cu
experien]` care au trecut prin provoc`rile [i
succesele \nfiin]`rii [i extinderii
companiilor la nivel mondial este limitat.
„Cu toate astea, perspectivele devin mai
promi]`toare. Am observat c` antreprenorii
romåni sunt \nfometa]i [i motiva]i.
Apreciem motiva]ia [i mentalitatea
fondatorilor romåni - pare c` [i ei gåndesc
global \nc` din prima zi. Sfatul nostru pentru
ei este s` nu se limiteze la a construi de la
\nceput echipe doar romåne[ti, ci s` se
str`duiasc` s` construiasc` o companie cu o
mentalitate global` \nc` de la \nceput”, a
mai spus György Simó.
El a ad`ugat c` ecosistemul de start-up-
uri tech din Romånia mai are nevoie s` se
dezvolte pe partea de acceleratoare [i
,QWUÅSHSODWIRUPD
incubatoare dedicate proiectelor la \nceput
de drum.
„Romånia se måndre[te cu o re]ea
ZZZ]IURDIDFHULGHOD]HUR
foarte activ` de angels [i de investitori care
finan]eaz` proiecte aflate la \nceput de ĪLFLWHĪWH]LOQLFGHVSUH
drum. Cu toate acestea, ceea ce ar putea
lipsi, nu numai \n Romånia, ci [i \n Ungaria,
sunt acceleratoarele [i incubatoarele care
RQRXÅDIDFHUHFXSRWHQđLDO
pot sprijini start-up-urile f`r` a solicita
capitaluri proprii excesive \ntr-o etap`
timpurie, evitånd astfel s` le blocheze
cre[terea. Sus]inerea puternic` a unui
sistem educa]ional actualizat, flexibil [i
deschis parteneriatelor public-privat poate
fi, de asemenea, sus]inut` de guvern, \ns`
aceasta este o problem` mare, nerezolvat`
\n \ntreaga regiune”, a explicat György
Simó.
Detalii pe www.zfcorporate.ro

PUBLICITATE

Click - TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -

Serviciul de transport alternativ Bolt este

disponibil \n 29 de ora[e din ]ar`
dup` extinderea \n Satu Mare
ZF IT GENERATION. Start-up Pitch. Cosmin Costea, theMarketer - ORGANIZEAZĂ

HR CONFERENCE
Compania estonian` Bolt, care ofer` pe pia]a local`
platform` de e-mail marketing [i loializare \n e-commerce:
2023

servicii de transport alternativ (ride-hailing), dar [i o

aplica]ie de comand` de måncare (Bolt Food) [i de
\nchiriere de trotinete electrice plus un minisupermarket
online (Bolt Market), [i-a extins activitatea [i \n Satu
Mare, au anun]at reprezentan]ii companiei printr-un
Am lansat platforma \n luna martie [i am ajuns
comunicat. Astfel, \n prezent, serviciile Bolt de transport
la cerere sunt disponibile \n 29 de ora[e [i localit`]i din
Romånia. „Bolt este (..) prezent acum \n 29 de ora[e
la pragul de rentabilitate \n 6 luni. Acum avem CUM SE PREGĂTEȘTE
majore din ]ar`, iar cu lansarea de la Satu Mare vrem s`
consolid`m aceast` pozi]ie. Acest efort se \ncadreaz` \n deja \ncas`ri lunare de 100.000 de euro PIAȚA MUNCII PENTRU 2024
misiunea noastr` de a oferi op]iuni de transport
alternativ accesibil, sigur [i sustenabil pentru cåt mai l Printre clien]ii theMarketer se num`r` branduri precum Floria, Military Shop, iHunt
mul]i utilizatori la nivel na]ional”, a spus Adrian Zodie,
senior operations manager \n cadrul Bolt Romånia.
[i BoboModa l Investi]ia \n dezvoltarea platformei se apropie de circa 1 mil. euro.
Practic, serviciile de transport la cerere ale Bolt pot fi
accesate \n Satu Mare prin instalarea aplica]iei pe IOANA NI}~
dispozitivul mobil. De asemenea, companiile pot accesa
serviciile Bolt pentru transportul angaja]ilor prin START-UP-UL local theMarketer,
intermediul serviciului Bolt Business – care asigur` o care a creat o platform` de e-mail COSMIN COSTEA,
gestionare centralizat` a costurilor [i o raportare marketing [i loializare pentru VP of sales CEE,
financiar` simpl` [i clar` pentru persoanele juridice, au industria de e-commerce, a ajuns \n theMarketer:
mai transmis reprezentan]ii Bolt. nou` luni de la lansarea oficial`, ce a Suntem integra]i cu
Alexandra Cep`reanu avut loc \n martie, la un portofoliu de majoritatea
cåteva sute de clien]i [i la venituri platformelor de
lunare de circa 100.000 de euro. Pe e-commerce. Cred
termen lung, \n urm`torii cinci ani, c` sunt peste 20 de
Aplica]ia zilei ]inta start-up-ului este de a ajunge la platforme [i
Panelul 1 Panelul 2
50.000 de clien]i pl`titori la nivel bine\n]eles c` le-am
Nume: Kic: Health, Fitness & Recipes interna]ional. selectat mai \ntåi pe Cum arată peisajul pieței Relația dintre angajatori
Platform` soft: Google Android, Apple |n prezent, clien]ii care folosesc cele mai populare muncii în 2023 și la ce se și angajat, strategii de
iOS, Microsoft Windows theMarketer sunt preponderent din cu care ne-am așteaptă angajatorii în 2024? atragere și menținere. Care
Pre]: gratis Europa Central` [i de Est, precum integrat deja. Deci • Ce impact au noile măsuri sunt principalele preocupări
Dezvoltator: Keep It Cleaner Romånia, Grecia [i Ungaria, dar [i din pentru magazinul fiscale în viața angajaților și a ale angajatorilor în anul ce
]`ri mai \ndep`rtate din Orientul online nu e niciun angajatorilor? vine?
Func]ionalitate: aplica]ia le permite utilizatorilor s`-[i` i Mijlociu. efort privind • Ce creşteri salariale au bugetat • Care sunt principalele strategii
creeze o rutin` zilnic`, care s` cuprind` atåt partea de sport „Avem cåteva sute de clien]i \n integrarea, este marii angajatori privaţi pentru de a atrage candidații în anul
[i fitness, cåt [i pe cea gastronomic`. Practic, aplica]ia \[i prezent, magazine online din „plug&play“. anul viitor? De ce factori vor 2024?
propune s` redefineasc` modul de via]` al utilizatorilor – Romånia [i din str`in`tate. Practic, noi ține cont în stabilirea acestor • Până unde merge flexibilitatea?
\ncepånd de la a face mai mult` mi[care pån` la a suntem o solu]ie «.com», o solu]ie creșteri? Ce previziuni de Ce sunt dispuși angajatorii
consuma produse s`n`toase. Astfel, \n cadrul aplica]iei interna]ional`, doar c` am avut [ansa urma unei investi]ii totale care se c`tre magazinele online. {i aceste creștere au experţii în resurse să ofere pentru a-și fideliza
utilizatorii au acces la peste 1.000 de antrenamente s` fie dezvoltat` de o echip` din apropie de circa un milion de euro. blocuri de produse pot fi blocuri umane pentru anul care vine? angajații?
\nregistrate, nou` programe de antrenament ce se \ntind pe Romånia. Avem clien]i \n foarte Ce face \ns` mai exact standard, trimise la 100.000 de • Care sunt sectoarele de • Cum s-a schimbat relația dintre
perioade de cåteva s`pt`måni, sute de re]ete [i videoclipuri multe pie]e, \n special din Europa theMarketer? Platforma oameni, acelea[i trei produse sau [ase activitatea cu cele mai mari angajator și angajat? Ce fac
cu medita]ii dezvoltate de18 exper]i \n s`n`tate [i antrenori Central` [i de Est, dar [i din pie]e mai automatizeaz` trimiterea de e-mailuri sau 12 produse, sau pot fi diferite \n creşteri salariale în 2024? De companiile pentru a păstra o
de fitness. Aplica]ia \nregistreaz` [i progresul f`cut de \ndep`rtate, de exemplu din Orientul personalizate c`tre clien]ii unui func]ie de comportamentul acelui om, unde vine nevoia de creșteri de dinamică sănătoasă în relațiile
utilizator [i le permite acestora s` \[i seteze propriile Mijlociu. Dar poate [i mai important magazin online, \n func]ie de acelui poten]ial client, acelui abonat. salarii în aceste sectoare? dintre angajați?
obiective. Alexandra Cep`reanu pentru un start-up, un lucru mai pu]in activitatea lor pe site-ul pe site-ul meu sau \n rela]ie cu mine.
obi[nuit, este c` dup` [ase luni am comerciantului, la ce produse s-a uitat, De exemplu, clientul s-a uitat la un LUNI, 20 NOIEMBRIE ORA 09:00
ajuns deja la «break-even», ceea ce a ce produse a salvat la favorite, ce produs pe site, a v`zut o categorie, a EVENT SALES MANAGER: Corina Tăbăraș / corina.tabaras@m.ro / 0737.348.423
Top 5 cele mai Nr. Site Clien]i unici* fost un obiectiv foarte important produse a cump`rat [.a.m.d. ad`ugat un produs \n co[. Toate
vizitate site-uri, 1. digi24.ro 841.901 pentru c` investi]ia \n tehnologie a fost „Personalizarea unui e-mail acestea sunt semnale pe care le Parteneri:

16 noiembrie semnificativ` ca s` ajungem la nivelul contine cåteva elemente. Con]ine un prelu`m, le proces`m cu algoritmul
2. olx.ro 661.212 acesta de performan]`“, a spus \n «subject line», adic` ce vede omul nostru de inteligen]` artificial` [i
cadrul emisiunii ZF IT Generation obi[nuit cånd \[i deschide clientul de transmitem apoi e-mailuri fix cu
3. digisport.ro 598.580 Cosmin Costea, VP of sales \n cadrul e-mail. Mai con]ine text \n cadrul e- produsele de interes pentru clien]ii
540.283 theMarketer pentru regiunea Europei mailului [i blocuri de produse. M` no[tri, mai degrab` decåt e-mailuri cu
8.370.940 4. libertatea.ro
Centrale [i de Est. refer acum la e-mail-urile comerciale acela[i produs pentru toat` lumea“, a
vizitatori unici 5. stirileprotv.ro 518.902 Proiectul theMarketer a fost trimise de magazinele online, fiindc` explicat el.
zilnici neduplica]i *Trafic din Romånia [i str`in`tate. demarat \n 2021, platforma fiind exist` [i alte tipuri de email, de tip Mai multe detalii pe
SURSA: SATI
lansat` oficial \n martie anul curent \n informa]ional, dar noi ne adres`m https://www.zf.ro/zf-it-generation/
PUBLICITATE
 0 6 3 1 0

 
   

2 3 0 1 1 6
9 4 8 3 6 0

- TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -

5

EDITAT DE MEDIAMEX INVESTMENT SRL ANUL XXIV / NR. 6.310 48
PAGINI VINERI, 17 NOIEMBRIE 2023 PRE}: 12 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288

25 de ani de singurătate...

...în singularitate
Adrian Sârbu

Ce ne așteaptă
în următorii 25 de ani!
Avem nevoie de un PIB de 1.000 de
miliarde de euro. Cine îl va face?
Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF
Z
iarul Financiar a traversat o perioadă absolut fabuloasă din punct de
vedere economic și al businessului, din punct de vedere politic și social,
din punct de vedere tehnologic. Nu cred că a mai fost o perioadă atât
de scurtă în care să se întâmple atât de multe lucruri: deschiderea granițelor
și globalizare, creșteri economice spectaculoase urmate de crize puternice,
dobânzi cu minus, o pandemie, iar acum războaie în toată regula.
Acum 25 de ani, când Ziarul Financiar s-a lansat, nu știam cum va arăta și ce ne
va aduce viitorul, speram însă să fie mai bine decât era atunci din punct de vedere
politic, economic și social. Anii ’90 au fost cumpliți, economia nu a crescut deloc,
ci dimpotrivă, lumea era chiar foarte nemulțumită, pentru că așteptările de după
căderea comunismului și apariția capitalismului fuseseră înșelate. PIB-ul era la
35 de miliarde de dolari, iar salariul mediu de-abia ajungea la 150 de dolari, în
condițiile în care chiria în București pentru o garsonieră era 50 de dolari. Nu eram
nici în NATO, nici în Uniunea Europeană și ne întrebam ce va urma.
După 25 de ani cred că suntem mult mai bine decât ne-am fi așteptat:
economia României produce un PIB, adică o valoare adăugată, de 320 de
miliarde de euro, salariul mediu a ajuns la 900 de euro, dimineața ne putem urca
într-un avion, iar seara putem reveni acasă cu numai 50-80 de euro.
Cu toții știm trecutul, suntem buni să-l povestim și să-l analizăm, dar ce va fi
în viitor?
Pentru a marca cei 25 de ani, tema aniversării din acest an a fost de a vedea
ce va fi în următorii 25 de ani. Bineînțeles că nu ne-am propus strict să ne gândim
la 25 de ani, ci cum vor fi următorii ani, pentru că acum totul se proiectează și se
bugetează în perioade scurte de timp, deoarece succesiunea de evenimente cu
impact este mult mai rapidă. Glumind, peste 25 de ani noi (sau cel puțin eu) vom
fi la pensie. Este ceva inevitabil/implacabil.
Cred că următorii ani - mai degrabă de peste 10 ani, încolo – vor fi marcați
din punct de vedere economic, social și politic de începerea ieșirii la pensie
a decrețeilor (1965-1979), adică cea mai numeroasă generație, cea mai bună
generație, generația care a dus economia și companiile înainte din ’90 încoace.
Iar acest lucru va aduce o schimbare majoră în societate din toate punctele de
vedere.
• Această generație va cere pensii mai mari, pentru a încerca să-și mențină
cât de cât nivelul de trai actual. Pensiile actuale nu acoperă așteptările generației
decrețeilor, așa că, din punct de vedere politic, decrețeii vor vota partidele care
vor promite și vor da pensii mai mari.
• Dacă acest lucru înseamnă un necesar de venituri mai mari la buget prin
creșterea taxelor și impozitelor, atunci așa va fi. Cred că anii cu fiscalitate redusă
la nivelul companiilor se apropie de sfârșit.
• Generația decrețeilor va încerca să lucreze mai mult pentru a-și menține
nivelul de trai. Va fi extrem de greu să cobori de la 2.000 de euro pe lună la o
pensie de 800 de euro, ca să dau un simplu exemplu. Viața va deveni mai scumpă.
• Generația decrețeilor va cere servicii publice mai bune, în primul rând
medicale, iar acest lucru va face ca tema sănătății să fie majoră în dezbaterea
publică.
• Pentru a satisface aceste lucruri, economia trebuie să crească mai mult și
mai repede, dar întrebarea este care vor fi noile motoare de creștere. Fostele
țări comuniste, iar aici includem și România, au crescut din punct de vedere
economic datorită investițiilor străine, datorită integrării în fluxurile economice
globale, datorită sutelor de miliarde de dolari și de euro care au intrat pe piață
în aceste țări. Aceste investiții străine sunt înlocuite acum parțial de fondurile
europene date de Bruxelles, care ar trebui să refacă infrastructura publică de
transport, medicală, de învățământ și infrastructura instituțională si informatică
a statului.
• Investițiile străine se vor reduce și vom vedea multinaționale care vor ieși de
pe piață, nu că piața românească nu ar fi bună, ci pentru a acoperi datoriile făcute
la centru. Întrebarea este cine va lua locul acestor investiții. Este pregătit capitalul
românesc privat și de stat să ia locul multinaționalelor? Asta va fi o temă extrem
de prezentă în societate, pe fondul creșterii retoricii naționaliste.
• Companiile românești se pregătesc să facă schimbul de generații. Cine va
lua locul fondatorilor care au avut relațiile, determinarea și ambiția de a crea un
business? Cei care vor prelua conducerea – fie că sunt urmașii fondatorilor, fie că
sunt manageri profesioniști – vor avea puterea să ducă companiile mai departe,
sau soluția va fi de vânzare a lor? Iar în acest caz, cine vor fi cumpărătorii?
• Schimbările tehnologice sunt și vor fi extrem de rapide și s-ar putea ca
generația decrețeilor să nu le mai facă față. Oricum le fac față din ce în ce mai
greu celor din generația Z, care intră acum în câmpul muncii.
• Noile generații au alte așteptări, mai sociale și mai socialiste, capitalismul va
fi bun atâta timp cât va fi împărțit cu mai mulți. Va fi o presiune din ce în ce mai
mare pentru împărțirea profiturilor, pentru împărțirea bogăției acumulate de unii
și alții, pentru taxe și impozite mai mari.
• Aceste generații își vor permite aceste solicitări, revendicări, pentru că
pornesc cu o bază materială mai ridicată și nu sunt “flămânzi”, așa cum au fost
părinții lor. Acest lucru deja se vede în societate.
• Generația decrețeilor va dori mai mult entertainment când va ieși la pensie,
adică decrețeii vor dori să se plimbe în lume și vor avea nevoie de bani. În aceste
condiții, vor lăsa mai puțini bani copiilor și nepoților. S-ar putea să-și fructifice
proprietățile imobiliare acumulate pentru a avea bani să se plimbe. Cu 200.000
de euro, cât ar valora un apartament peste 10 ani, mai poți să prinzi un deceniu
de plimbări în lume.
Vom vedea peste 10-25 de ani câte din lucrurile pe care le-am scris mai sus
se vor întâmpla. Dar pentru ca o parte din ele să se întâmple este nevoie ca
economia României să crească - de la 320 de miliarde de euro la 600 de miliarde
de euro în 10 ani și la 1.000 de miliarde de euro în 25 de ani.
Dar întrebarea este dacă economia, dacă firmele, dacă antreprenorii, dacă
investitorii, dacă guvernul, dacă partidele politice care vor fi la guvernare vor avea
puterea să ducă economia la acest nivel. Pentru asta cei care vin după noi vor
trebui să fie mai buni ca noi.
2
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
EDITORIALE
„Fabrica” din
spatele unei idei
Dana Ciriperu, redactor-șef ajunct al ZF
ZF
25 de ani este despre oameni.
Despre o echipă senzațională de jurnaliști.
Despre prima, a doua și deja a treia generație de
antreprenori ai României.
Despre manageri care în 1998, când s-a lansat ziarul, erau
adolescenți, proaspăt absolvenți de facultate, angajați în
întreprinderi de stat.
Împreună ați dezvoltat o țară.
V-am provocat din nou în acest an să scriem un mesaj
pentru cei care vin din urmă, pentru tinerii din țară și din afara
ei, pentru viitor.
Și ce mesaj a ieșit! Doar să vă acordați răgaz să îl citiți. Merită!
În spatele celor 48 de pagini pe care le răsfoiți astăzi se află
mica noastră fabrică de idei. Roxana a venit cu propunerea unui
“message in a bottle”, cu ideea de a privi spre viitor. Pe linia de
producție ne-am așezat apoi fiecare: Alexandra, Alina, Claudia,
Mircea, Edi, Bogdan, Liviu, Cristina, Flori, Mădălina, Mirabela,
Miruna, Georgiana, Ramona, Roxana, Sece.
La “controlul calității” au fost Ovidiu și Dana, designul și
ambalarea merg de câțiva ani la Cami. De marketing, ca de
fiecare dată, se ocupă Cristina și Oana.
De la fiecare dintre ei învăț mereu câte ceva nou și le
mulțumesc. Interacțiunea din “fabrică” naște idei, dezbateri,
comentarii. Rămânem în priză, ancorați, atenți.
Ce v-am întrebat?
n Cum vă pregătiți pentru următorii zece ani?
o Cum vedeți evoluția sectorului de activitate din
care faceți parte în următorii zece ani?
p Vă amintiți de un titlu din ZF, o imagine, un
editorial, o sursă de inspirație care să fi contat în
vreun fel pentru dumneavoastră în acești 25 de ani?
q În final, cum va arăta România în următorii zece
ani? Vă invităm să scriem un „message in a bottle”,
un mesaj pe care o nouă generație îl va citi și după
care se va ghida în următorul deceniu.
Citiți în paginile 4-17 și 40-48 ce ne-ați răspuns.
La aniversarea de 25 de ani a Ziarului Financiar, cu unii dintre
noi trecuți de 40 de ani, cu alții mai tineri decât ziarul, îmi dau
seama cât de valoroasă este această echipă din “fabrică”.
Și mă întorc la oameni, la modul în care poți construi și
dezvolta dacă ai cu cine.
Voi construiți, dezvoltați, creați pentru că ați știut, printre
multe altele, să formați echipe.
Din echipele pe care le-ați construit, unii s-au desprins și au
devenit antreprenori la rândul lor. Au creat afaceri de la zero.
Dezvoltă o țară.
Sunt astăzi în România peste 800.000 de companii,
majoritatea microîntreprinderi. Firme mici sunt cam 50.000,
mijlocii vreo 8.000, iar firmele mari sunt 2.000. Împreună sunt
un ecosistem, iar în ultimii ani vedem din ce în ce mai des că
relațiile din acest ecosistem funcționează.
Iar în tot acest ecosistem resursa de bază și cea mai valoroasă
este cea umană. Dacă suntem atenți la ea, vom continua să
dezvoltăm o țară.
ZF 25 de ani este despre oameni.
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian Hostiuc
REDACTOR-ȘEF: Sorin Pâslaru
EDITORI COORDONATOR: Dana Ciriperu, Sorin Pâslaru
EDITORI: Alina-Elena Vasiliu, Alexandra Matei, Bogdan Alecu,
Claudia Medrega, Mircea Nica, Cristina Roșca, Roxana Petrescu, Florentina Nițu,
Mădălina Dediu Panaete, Mirabela Tiron, Ramona Cornea,
Adrian Seceleanu, Miruna Diaconu, Liviu Popescu, Eduard Ivanovici
ART DIRECTOR: Camelia Iliescu
CORECTURĂ: Ovidiu Vitan
PRELUCRARE IMAGINE: Iulian Popa
FOTO: arhiva ZF
Al cui este Ziarul Financiar
Sorin Pâslaru, redactor-șef al ZF
D upă 25 de ani, un sfert de secol de existență, după 1 milion de articole, după 6.250 de prime pagini,
după 400 de anuare, după 6.000 de antreprenori și executivi intervievați la ZF Live, după 1.200
de conferințe cu 24.000 de speakeri și 200.000 de participanți, după 20 de turnee de business în
30 de orașe din țară, Ziarul Financiar a devenit un bun public – este ziarul poporului român.
Iar dacă mâine dintr -un motiv sau altul s-ar putea întâmpla ceva, poporul român de business ar trebui
să fie destul de deștept și de responsabil, mai mult – din păcate – decât poporul sportiv, să intervină și să-l
susțină. Pentru că nu poți trăi fără suflet. Iar Ziarul Financiar este sufletul businessului românesc.
Cu bunele și cu mai puțin bunele lui, cu stânga, cu dreapta, cu cashul, cu cardul, cu multinaționala, cu
chioșcul, cu micul, cu macdonaldsul, cu șaorma și ciorba, cu tableta, cu cimentul, cu Loganul, cu Fordul, cu
grâul, croissantul, gazul, benzina, cu RPA-ul, cu AI-ul sau cu ce-o mai fi.
Abia când te uiți în urmă un pic, așa cum un schior se uită în susul pantei și dacă este începător îl cam ia
amețeala la gândul de unde vine, atunci vezi că vii dintr-o gândire înaltă care vedea departe, departe.
Financial Times are 135 de ani de la apariție, iar Wall Street Journal are 134 de ani. Inițial au fost niște foi cu
date despre evoluția acțiunilor de pe bursă, care nu incomodau deloc marile ziare. Ziarele mari ale lumii sunt
mult mai vechi. The Times, ziarul aristocrației britanice, are 238 de ani, iar The New York Times are 172 de ani.
Financial Times și Wall Street Journal – la început nu se chemau chiar așa – veneau cu datele de bursă. De
aceea în continuare cei mai importanți indici bursieri ai lumii sunt Dow Jones, născocit chiar de fondatorul
Wall Street Journal, și FTSE, așa-numitul Footsie, născocit din alianța dintre Financial Times și London Stock
Exchange – adică Financial Times Stock Exchange.
Wall Street Journal avea patru pagini în 1889 și în afară de cotațiile de ieri sau din acea zi dacă se livra
după-amiaza cea mai tare rubrică era „Morning Gossip”.
Nu m-am gândit niciodată că o să fiu ziarist, deși acum când tastez îmi dau seama că am fost familiarizat
de mic cu mașina de scris a mamei, de meserie grefier. Literele de la tastatură păstrează așezarea de la mașina
de scris. Poate că în mod subliminal am fost atras de această meserie tocmai pentru că era interesant să scriu
la mașină și mi-a rămas în cap zgomotul sacadat al tastelor de la mașina de scris? Pe la 3-4 după amiaza în
redacție, când toată lumea „își varsă icrele”, adică scrie ce-a aflat în ziua aia pentru ziarul de a doua zi cu deadli-
ne-ul în cap, într-o redacție este un concert al tastaturilor. Lovituri mai puternice sau mai fine. Un oftat venea
în spatele meu, de la o colegă care ținea în fiecare zi pagina de bănci cu cel puțin trei articole semnate și scria
cu o râvnă mai mare decât o cooperatoare îndrăgostită de șeful CAP-ului.
„Cum scrieți voi? Ia spuneți, cum faceți?” La etajul 7 al binecunoscutei clădiri de birouri de pe Pache
Protopescu, geamul dădea spre bulevard. Abia respirai la o masă de ședință cu 10 oameni pe stânga, 10 pe
dreapta. „Când scrii trebuie să arzi nene, să te mistuie scrisul!.”
Cine s-ar fi gândit la asta? Nu te gândeai, dar o făceai instinctual. Trebuia să arzi la 4 în fiecare zi, dar com-
bustia venea greu. Se făcea 6, mainul de ziar era la tine, și Corina iar întreba: „Tot nu te-ai apucat de scris? Scrie
măcar ceva înainte și după aia mai dai alte telefoane”. Deadline, deadline, deadline. 25 de ani de deadline. Main,
caption, lead, șapou, bref, supra, tifetz, trimitere, DTP, apoi home page, scrolling down, vieweri, useri, organici.
Numai BT era în românește: bun de tipar. Din 2005 încoace, BT pentru 4.500 de ziare.
Îmi plăceau ziarele. Înainte de '89, almanahurile și revistele erau mai interesante. Erau mai libere. „Cuteză-
torii”, revista elevilor, nu intra în cutia poștală - era îndoită în patru, abia încăpea, se mai rupea. Dar mirosea a
cerneală bună și a tipar proaspăt. Benzile desenate nu erau cu Pif și Paf, eroii nu erau Rahan. Eroii erau elec-
tricienii care se urcau la 50 metri înălțime să instaleze cablurile de curent. Și cum se leagă treaba: azi mergi la
șpriț la listarea Hidroelectrica. Atunci, baraje sau noi linii de înaltă tensiune, astăzi prima pagină este ținută de
listarea la bursă.
După '89, hărmălaia. La 10 seara mi se arunca pe pat ziarul scos din geanta diplomat a tatei, care venea
după tura de zi. Curierul Național – cu o caleașcă elegantă pe frontispiciu, Țara lui Fănuș Neagu, Ora lui Cata-
ramă, Expres-ul lui Cristoiu și Nistorescu.
1994, Grozăvești, căminele Universității. Politică și ziare. Un afiș de la Cronica Română - angajăm redactori.
Mergem trei inși, undeva în spatele pieței Unirii. Secretară, birou de sticlă, mochetă. Primul, astăzi cercetător
în matematică în România, cu doctorat în SUA, a fost respins de la cerere – scria prea urât. Eu mă bâlbâi în fața
lui Horia Alexandrescu – ce vrei să fii, redactor sau reporter? Care o fi diferența, mă întrebam... Reporter, spun...
Bine, du-te pe stradă și scrie ce vrei, despre ce vrei. Bine. Vin cu un text. Eșec. Al treilea știa ce vrea – redactor
politic. Prinde jobul. Era un star al Grozăveștiului. Mergea la conferințe de presă la PNL, la Alianța Civică. Astăzi
este un star al consultanței financiare în America.
„Păi de asta nu te-am luat, că tu nu erai bun de reporter, erai de redactor” – râde Horia Alexandrescu 15 ani
mai târziu la o masă la Casa di David, la un eveniment.
Ca să dai la ASE, îți dai seama că trebuie să devii familiar cu termenii de business. Și începi să citești cu
atenție Capital, o forță a presei de business în anii '90. Iar suplimentul săptămânal Observator Financiar de la
România Liberă anunță în 1998 un concurs pentru redactori. Ce ar fi dacă?... Ești chemat la concurs, la Casa
Presei Libere. Corectezi un pic arogant una din cerințe, dar ești iertat. Și angajat. Angajat? Nu, ești „la acord”.
Ești plătit după suprafața articolului care era semnat de tine. Ai dreptul să stai într-o mică încăpere – secția
economică. Abia prinzi un scaun. Aglomerat, dar ai terminal Reuters cum nu ai mai avut niciodată de atunci
încoace și Financial Times, din care înveți engleză, pentru că nu ai făcut decât rusă și franceză la școală. Te
amăgești spunându-ți că tu nu aparții lumii jurnaliștilor, ci lumii celor cu care te întâlnești: CEO, directori,
avocați.
Prima știre are 8 rânduri. Un bref. Oau. Debut. Nici nu-l vezi pe Băcanu, directorul și disidentul, dar Ficeac,
redactorul-șef, izbește o dată ușa de perete și întreabă cât costă un tractor. Hmm. Nu ridică nimeni două dege-
te. „Aici e secția economică sau culturală?.” Realizezi că e de făcut pârtie în presa asta.
Acoperi evenimente. Presa de business te-a familiarizat cu conceptele din economie, acum cursurile de
la facultate îți oferă un atu ca jurnalist de business. Ai conversație cu mari avocați care proiectau ceea ce se
numește azi Arhiva Națională de Valori Mobiliare, cu primul fond de investiții cu capital de risc, cu firme de
leasing. Scrii despre factoring, despre forfetare.
Vezi un anunț la ASE în 1998: Ziarul Financiar angajează redactori. Erai deja la România Liberă. Nu-ți bați
capul. Spre sfârșitul lui 1998 și începutul lui 1999, începi să iei Ziarul Financiar. Hopa. Chiar un Financial Times
pe românește. Nu datorită hârtiei roz. Ci prin felul cum e scris și paginat. E un tot. E o cadență care îți răsună în
minte la fiecare articol. Lead. Paragraf, paragraf. Organizare, ierarhizare, titluri scurte, percutante, explicații foto
inteligente. Grafice, tabele. „Angajăm redactori”. Trimiți CV-ul pe fax de la Poștă. „De cine să întrebe, cum ați
spus că vă numiți?”, întreabă din nou colegul din Grozăvești al cărui telefon mobil l-am trecut pentru contact.
Vasiliu, Mihnea Vasiliu! Publisherul în blugi, în cămașă cadrilată și cu mânecile suflecate n-are timp prea mult
de discuții la interviul de angajare. Scoți drept argument un teanc de cărți de vizită - astea sunt sursele mele.
Da. Intri într-o redacție cum ai văzut în „Toți oamenii președintelui”. Occident. Dar trei luni nu ai biroul tău. Scrii
de mână, plătești transcrierea în Grozăvești și vii cu articolul pe dischetă. Încet, încet, îți faci loc.
1999 trece ca o furtună. Un an de atunci, câți zece de azi. Într-o cămăruță la DTP Dana, Michi, Marcel
făceau ziarul. Hai, mai repede. Dă la corectură. Schimbă titlul. Refă șapoul. Ce e trimitere sus în dreapta? Cine
face indexul?
2000. „Cum îi spunem măi la asta?” „BCR înghite cu noduri Bancorex” Titlul contează, domnule, 50% din
articol. Ilie Șerbănescu își dictează articolele și nu înțelegi cum o face. Nu înțelegi atunci. „Du-te, domnule, și
distrează-te”, îți spune când pe scări la 8 seara tot mai insiști să dezbați un subiect geostrategic.
Trust. Mare. Mii de oameni. Work-shop-uri. Ce faceți cu Ziarul Financiar, că pierde bani? Hai mai bine să
facem un canal de sport! „Ce face băiatul ăla al vostru – nu știe să scrie un reportaj?!” (era vorba despre Radu
Stoica, reporterul nostru pe Bursă care a ajuns ulterior director financiar la Lidl România, iar acum este mana-
ging director pentru Deichmann pentru Europa Centrală și de Est, responsabil de 10 țări) .
Vin și pleacă oameni. Schimbăm la 2-3 ani sediul, dar configurația redacției ca structură rămâne aceeași.
Aici companiile, aici bursa, acolo evenimente, acolo politic, acolo engleza, acolo După Afaceri, titlu născocit la
un brief ad-hoc al tipului în cămașă cadrilată: dați-mi un nume de supliment de lifestyle dar care să conțină și
business. Și îi dau După Afaceri – mergi la un bar, la o expoziție sau joci un bridge după afaceri, adică după ora
6, dar le și urmărești, te inspiri și ești după afaceri, adică te interesează businessul nonstop.
Pasul Ispir-Badea, cu scaunele apropiate spate în spate între două rânduri de mese îngrămădite, rezistă.
Un aparent haos în fiecare zi, dar în fiecare zi ziarul iese.
Nu avem loc destul în redacție nici când e creștere economică pentru că vindem publicitate și mai năs-
cocim noi suplimente lunare sau săptămânale și e nevoie de oameni deci de spațiu, nu avem loc destul nici
când economia e în recesiune și vânzările scad, pentru că trebuie să renunțăm la spațiu.
Până în 2003-2004, creștem, dar nu avem un produs far, cum deja aveau alții pe piață. În 2004 facem un
anuar frumos: România 2010. Vizionari în business. În 2005 născocim Top 100 companii valoroase. Încep să
se lege conferințele. Primele, cu Lucian Mândruță. „De ce punem atâtea cifre în pagini? Oamenii se plictisesc
de cifre ..-)” „Lucian, ai noștri asta vor, ei mănâncă cifre pe pâine”. Dar Lucian vrea cifre și lei întruchipați, nu doar
în logoul ziarului. Și negociază să aducă pe scenă la Hilton, la prima gală ZF, în 2003, un leu pe scenă. 400 $
costă. Îl aduce. La ușa hotelului, managerul e surprins complet. „În niciun caz”. Nu înțelesese că este vorba de
un leu în carne și oase. „Nu am asigurare dacă mânâncă vreun invitat -)”.
După Top 100 valoroase apar Cei mai mari jucători din economie, apoi Whos’s who in business - Cei mai
importanți 1000 de oameni de business. Începem să contăm. Economia crește. Privatizări, tranzacții. Unele
conferințe nu încep până nu vine un jurnalist de la ZF -). Vin Galele ZF. Sute de oameni. Premii. În 2008, piața
este la apogeu. Suplimentul ZF Real Estate are 60 de pagini în octombrie 2008. Ziarul face 1 milion $ publici-
tate print într-o lună în toamna lui 2008.
Vine criza. ...2010 schimbăm registrul. Suntem împinși de forțe superioare pe video. „Faceți video!, ăsta
e viitorul”. ZF Live. Stângaci. Dar simțim piața. Antreprenoarele tinere fac rating de zece ori mai mare decât
macroeconomiștii. Vine timpul start-up-urilor. Conferințe, zeci, anuare, suplimente, turnee prin țară. Schim-
băm echipe de vânzători, de marketing și de evenimente. Dar învață. Regula celor 3 S pentru un eveniment
– speaker, sponsor, sală. Toate sunt legate, trebuie să mergi concomitent cu toate trei odată. Campioni în bu-
siness. Capitalul privat românesc. Branduri românești. Investiți în România. Gale cu Roland Berger (el însuși),
cu Michel Camdessus, fost șef FMI, cu jurnaliști de la Financial Times, de la The Economist, cu profesori de la
Oxford. Nu facem bani cât prestigiu avem.
Pandemia. Cum facem gala? Transformăm un minus în plus. Invitați speciali: 20 de români expați cu
poziții de miliarde de euro/dolari/yeni în toate țările lumii. Prin Zoom. Romanians Going Global. Azi, Japonia,
octombrie 2023, la lansarea primului whiskey românesc, la Tokio. „Vă cunosc”, spune un român manager la
Coca-Cola Japan responsabil de vânzări de 8 miliarde de euro pe an. „Am fost invitat la gală acum doi ani”. Bun.
Marriottul devine casa noastră, așa că aici e locul unde ajungem să scriem, inclusiv să încheiem acest
articol, după ZF Summit Digital. 70 de evenimente ZF anul acesta numai până în noiembrie.
ZF Live s-a clonat. Zilnic 7-8 emisiuni. 9.30 AM Deschiderea de azi (tot dublă semnificație, ca la După
Afaceri – deschiderea de la bursă și deschiderea de la o partidă de șah: Pion D3. La bursă e ca șah, contează
enorm deschiderea). Emisiuni până la 19.00, ZF IT Generation – aici vezi în desfășurare start-up-urile din IT.
Topicuri noi: Eeconomia verde, sustenabilitate, biciclete.
Ora 18.45, Marriott. Lucian, editorul video, vrăjitorul transmisiilor video care știe cu ochii închiși ce cablu
a ieșit dintr-o mufă, dintre zecile de cabluri care ies ca lianele din junglă din 20 de aparate pe care le are la o
Gală ZF, își încheie ziua de ZF Digital și pleacă, cum altfel, cu un ecran la subsuoară. Seara se așează pe Bucu-
rești. Murmurul lobby-ului de la Marriott face loc unui vals care răsună din sala Constanța. „Sânge vienez”, de
Johann Strauss Fiul, îmi spune pianistul care așteaptă să-și facă numărul său. Fiecare, la rândul lui. La rândul lui.
„Au suivant! Au suivant!”. Jacques Brel, où est-tu?
P U B L I C I TAT E
5.000
de euro costa în 1998 un apartament cu două camere într-un cartier
semicentral din București, cum ar fi cartierul Vitan. Zece ani mai târziu, la
debutul recesiunii, același apartament se vindea cu 120.000 de euro, acela
fiind momentul în care piața rezidențială a ajuns la vârf, după care a luat-o la
vale. Astăzi, prețul trece de 100.000 de euro pentru un apartament cu două
camere dintr-o zonă semicentrală, deși numărul celor dispuși să cumpere a
scăzut în contextul creșterii dobânzilor la creditele ipotecare.
SILVIU POPOVICI,
CEO, PEPSICO EUROPE
România este foarte
importantă pentru
PepsiCo și aș vrea
să știu că este și
mai importantă. Iar
investițiile care le-am
făcut în ultimii 10 ani
și deciziile pe care
le-am luat recent
sunt parte din acest
proces de a face
afacerea noastră în
România mult mai
mare și mult mai
puternică.
Și ne uităm la România. Dacă
mergeți în Grecia și veți
cumpăra o sticlă de Lipton sau
de Pepsi, o să vedeți că este
produs în România. Grecia
este doar o țară din cele 18 în
care exportăm din România în
momentul de față. Aș vrea să
văd Pepsico România având
un rol și mai mare, nu atât prin
vânzări, dar și prin modul prin
care participă la transformarea
industriei de mâncare și băuturi.
Aș vrea să știu că în România, de
acum în 10-15 ani, majoritatea
băuturilor răcoritoare vor fi
absolut fără zahăr și vor avea
majoritatea ingredientelor
naturale, dar un gust excelent.
Și aș vrea să știu că și snackurile
vor avea un gust excelent și vor
avea mult mai puțină grăsime
și sare. Și când o să discut cu
nepoții mei, o să pot să le spun:
uite, aici am contribuit și eu.
Am trecut prin schimbarea asta,
acum 20-30 de ani era cu totul
și cu totul altfel. Motivul pentru
că acum este mult mai bine și
pentru care industria alimentară
a fost complet transformat în
România și în Europa s-a datorat
puțin și mie.
(Declarațiile au fost făcute într-un
interviu exclusiv pentru ZF)
INFLAȚIA
LA 40,6% AJUNSESE
INFLAȚIA ÎN 1998,
DUPĂ UN CARUSEL
NEBUN CARE O
URCASE PÂNĂ LA
151,4% CU DOAR
UN AN ÎN URMĂ, CU
VÂRFURI ȘI DE 300%
ÎN UNELE LUNI. LA
DOUĂ CIFRE A AJUNS
INFLAȚIA ȘI ÎN 2022,
DAR S-A REÎNTORS
SUB ACEST PRAG ÎN
ACEST AN.
Acum 25 de ani,
la nivel național
erau 113 kilometri
de autostradă în
România, între
București și Pitești,
un tronson care a
fost însă construit
înainte de 1989.
La finalul anului
trecut, România
avea 990 de
kilometri de
autostradă, orașele
din vestul țării -
Deva, Timișoara și
Arad – erau cel mai
bine conectate cu
vestul, iar borna
de 1.000 km a fost
depășită chiar în
acest an.
Ioan Popa
președinte și fondator, TRANSAVIA
Ultimii ani ne-au (re-)învățat cât de
important este să fim sănătoși, să
avem pace și să ne bucurăm de
cei dragi. Par lucruri simple, dar
care sunt esențiale pentru fiecare
dintre noi. La nivel economic, sper
ca următorii 25 de ani să aducă în
special o schimbare de mentalitate
care să conducă la respectare
regulilor în societate, la respectarea
oamenilor și la grija reală față
de mediu. Pentru TRANSAVIA,
îmi doresc continuarea creșterii
sănătoase, durabile și robuste
pentru a ajunge un puternic lider
regional, un reper pentru industria
avicolă la nivel european.
În general nu prea ofer sfaturi, însă
pot da mai departe ceea ce și eu am
primit de la tatăl meu: „Atunci când
faci un lucru, fă-l exact așa cum
trebuie. Fii pasionat, disciplinat,
perseverent și curajos”. Oricine
vrea să intre în afaceri trebuie să fie
deschis la schimbare și la învățare
continuă și să fie mereu orientat
către calitate, siguranța produselor,
sustenabilitate și inovație. Trebuie să
construiască relații solide, bazate pe
încredere, cu clienții și cu partenerii
de afaceri. Toate acestea trebuie
dublate de viziune managerială, de
gândire strategică și de respect față
de oameni, mediu și față de ceea ce
faci. Trebuie să fii un lider adevărat,
care să inspire oamenii, astfel încât
aceștia să îți fie alături în dezvoltarea
afacerii. În plus, trebuie să observi
oportunitățile, să fii perseverent, iar
contextul să fie favorabil dezvoltării.
4
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
În decursul ultimelor două decenii și
jumătate, România a evoluat semnificativ,
iar pe multiple fronturi această transformare
a fost radicală, luând în considerare
moștenirea lăsată de perioada comunistă,
ideologie care s-a infiltrat adânc în ființa
noastră națională.
Dragoș Pavăl
fondator și CEO al Dedeman
„V
iitorul businessului va fi plămădit cu grijă de către generația
următoare. Copiii mei, Karina și Darius, s-au alăturat deja echipei
noastre, aducând cu ei un suflu proaspăt, o viziune îndrăzneață și
ambițioasă, fundamentate pe competențe dezvoltate în instituții de învățământ
de prestigiu din străinătate. Sunt foarte implicați în tot ceea ce fac, foarte dornici
să învețe și abundă în potențial. Toți tinerii din cadrul companiei onorează istoria
și îmbrățișează aceleași valori care stau la temelia afacerii noastre. Cu încredere
fermă în abilitățile lor, avem în vedere extinderea businessului în afara granițelor
României în următorii ani, direcție în care am făcut deja primii pași, păstrând
totodată spiritul inovator și principiile etice care ne-au definit și ne-au călăuzit
întotdeauna. Cu toate acestea, angajamentul nostru în România va rămâne
același, continuând cu inițiative de bine pentru comunitate și investiții care să
contribuie la dezvoltarea țării noastre.
În decursul ultimelor două decenii și jumătate, România a evoluat semnificativ,
iar pe multiple fronturi, această transformare a fost radicală, luând în considerare
moștenirea lăsată de perioada comunistă, ideologie care s-a infiltrat adânc
în ființa noastră națională. Momentele aderării la NATO și, ulterior, la Uniunea
Europeană s-au dovedit a fi repere esențiale, catalizând progrese considerabile în
economia locală prin deschiderea de noi perspective și oportunități în ceea ce
privește investițiile, schimburile comerciale, digitalizarea și evoluția tehnologică.
Evident, probabil că ar fi fost posibile realizări mai ample, dar ceea ce am reușit
să atingem până acum este de-a dreptul remarcabil, conturând premise solide
pentru un viitor promițător.
DACĂ ÎN URMĂ CU 25 ANI SALARIUL MEDIU NET ERA DE
104 LEI/LUNĂ,
ÎN AUGUST 2022 ACESTA A AJUNS LA
4.531 DE LEI NET
De la 1.000 de puncte la debutul din 19 septembrie 1997, indicele
BET ajunsese pe 16 noiembrie 1998 - când prima pagină a Ziarului
Financiar vedea lumina zilei – la doar 365 de puncte. Astăzi
indicele principal BET se tranzacționează la circa 14.200 de
puncte și vine dupa un nivel istoric în septembrie.
Cel mai longeviv emitent din BET este Banca Transilvania, care se
află în structura indicelui din anul 2000. La momentul lansării,
cea mai mare pondere în indicele BET o avea Oltchim (25,58%). În
prezent, cea mai mare pondere o are Banca Transilvania (25%),
urmată de Petrom (17%) și Hidroelectrica (16,5%).
Uităm că tot ceea ce am construit
trebuie să fim în stare să și apărăm pentru
că nimeni nu ne apără. Nu poate pixul
unui politician să reprezinte viitorul sau
existența firmei tale. Tu trebuie să lupți
pentru ea. Tu ai creat-o și e obligația ta să
lupți pentru ea.
Dan Șucu
fondator al Mobexpert
S
untem aici pentru că știm să construim și am reușit să construim ceva
în viață. Am avut tenacitate, competență, dorința de a reuși și ce ne-am
propus am realizat. Însă, unii dintre noi, de 30 de ani, alții, de mai puțin,
facem și o greșeală majoră. Uităm că tot ceea ce am construit trebuie să fim în
stare să și apărăm pentru că nimeni nu ne apără. Nu poate pixul unui politician
să reprezinte viitorul sau existența firmei tale. Tu trebuie să lupți pentru ea. Tu
ai creat-o și e obligația ta să lupți pentru ea.
În 2009 a început criza, iar multe societăți care nu văzuseră niciodată până
atunci o scădere a cifrei de afaceri s-au trezit cu o scădere la jumătate a cifrei
de afaceri pe care o aveau cu un an înainte. Toți din mediul privat au început să
taie costuri, salarii, investiții, a fost o perioadă groaznică. În mediul de stat nu
se întâmpla nimic, aceleași salarii, aceleași prime, aceleași noi angajări etc. Iar în
2010 s-a ajuns la fundul sacului și a crescut TVA de la 19% la 24%. Atunci, peste
100.000 de firme care erau pe marginea prăpastiei au fost împinse în prăpastie.
E treaba noastră să ne apărăm.
Există două instituții esențiale pentru ca noi (oamenii din business - n.red.)
să ne simțim cu adevărat în siguranță, să ne dezvoltăm afacerile și să construim
un viitor. Acestea sunt Confederația Patronală Concordia și Ziarul Financiar-
Business Magazin. De acestea avem nevoie ca să mergem înainte, să construim
și să ne apărăm ceea ce am construit deja. Și Concordia și Ziarul Financiar au
nevoie de noi. (Declarațiile au fost făcute într-un interviu exclusiv pentru ZF)
Ștefan Vuza
acționarul majoritar al combinatului chimic Chimcomplex
Acum 25 de ani eram la începutul carierei în industrie și de la o fabrică am
construit în 25 de ani cel mai puternic grup industrial românesc, cu o valoare
de 2,2 miliarde de euro. Uitându-mă în urmă observ că am avut un curaj
nebun, iar experiență această mi-a folosit mai departe în marile provocări
ce au urmat. Astăzi avem 3.200 de salariați în grup, însă în anul 2008 am
manageriat 12.700 de salariați, o școală cum rar mai prinzi în viață economică
de zi cu zi. Acum 25 de ani făceam «rafting» și era periculos, dar cu toții eram
voioși și prezenți. Acum suntem pe un mare vas de croazieră cu pupitre
plictisitoare, dar necesare oarecum, până le schimb eu.
Lucrăm acum la un combinat de îngrășăminte fosfatice cu două platforme,
una în afară țării și una în România ce va produce 2 milioane de tone de
îngrășăminte, adică cu de 4 ori mai mare decât ce a existat în 1989 în țară!
Se observă că nu am spus ce îmi doresc, ci ceea ce se va întâmpla și cred că
aceasta este atitudinea corectă. Sfat pentru tinerii antreprenori!
Compania va trece la copiii mei în momentul în care aceștia vor ști să se
desprindă de teluric. O repartiție mai devreme îi va distruge pe cei nepregătiți.
Cam în 15 ani primul dintre ei va ajunge la acest nivel de înțelegere, iar până
atunci am de lucru.

Dan Ostahie
fondatorul Altex
Acum este cel mai
prielnic moment pentru
business. În primul rând,
pentru că România se
bucură de acumulările
din ultima perioadă,
foarte multe lucruri
au fost îmbunătățite,
avem un climat
economic stabil. În al
doilea rând, așteptăm
deciziile politice legate
de deficitul bugetar și
absorbția fondurilor
europene, PNRR, pentru
dezvoltarea sustenabilă
a României în perioada
următoare.
Și în ceea ce privește Altex, acum
este momentul cel mai bun, pentru
că grupul se bucură de rezultatele
tuturor eforturilor din trecut. Cu alte
cuvinte, investițiile pe care le-am făcut
acum 5-6 ani, în toate dezvoltările
de infrastructură IT, omnichannel,
software, echipă, au o răsplată. Răsplata
investițiilor nu este imediată, ea se
fructifică în timp. Abia acum culegem
roadele eforturilor depuse în perioadele
precedente și mai ales în perioadele
dificile.
Altex nu a început ca un business în
adevăratul sens al cuvântului, cu un
plan de business și cu o strategie. Totul
a pornit dintr-o pasiune, în general,
pentru tot ce înseamnă tehnologie,
audio, video și TV. La vremea respectivă,
nu a fost conturată o idee de business,
mai degrabă am încercat să contribui
la dezvoltarea socieții în felul meu. Iar
businessul care a început cu vânzarea
televizoarelor color la mâna a doua
reprezenta pe atunci un hobby.
Astăzi, Altex a ajuns mai mult o
corporație, chiar dacă structura
acționariatului este legată de mine.
Într-un fel, s-a păstrat caracterul
antreprenorial, dar odată cu dezvoltarea
și diversificarea companiei a apărut
nevoia de a avea echipe solide, cu
oameni profesioniști, bine pregătiți, care
să ajute la creșterea și scalarea afacerii.
Guvernanța corporativă a devenit
o prioritate alături de, bineînțeles,
formarea unei echipe cu oameni de
calitate, cu experiență, care să dezvolte
în mod sinergic viziunea grupului.
În ceea ce privește viitorul businessului,
îmi doresc să fiu în pas cu cele mai
avansate tehnologii. Consider că
avansul tehnologic a devenit critic în
competitivitatea unei companii în piață.
Totuși, întotdeauna situația
macroeconomică va influența foarte
mult afacerile. Putem spune că aderarea
României la UE a oferit mediului
de business o nouă posibilitate de
dezvoltare, iar această perspectivă
europeană a creat oportunități de
afaceri și locuri de muncă, fapt care
a contribuit la schimbarea mediului
de afaceri local. Pentru următorii ani,
rebuie să avem grijă de resursele pe care
le avem.
Aici mă refer la faptul că România este
o țară atât de frumoasă, care are atât
de multe lucruri de oferit, inclusiv
resurse de materii prime. Sunt convins
că prin investiții, atât publice cât și
private, România poate să se bucure
de o creștere economică continuă
în următorii ani. Îmi doresc și sper la
consolidarea unui climat economic
stabil, onest și sustenabil. Încurajez
reciclarea, protecția mediului, dar și
valorificarea producției interne a țării.
Ana
Dumitrache
Managing director, CTP România
O țară sigură și tolerantă
cum este și astăzi, dar și
recunoscută internațional
ca atare, cu infrastructură
mult mai bună, cu un nivel
de trai mult uniformizat față
de ceea ce avem astăzi (nu
neapărat mai bun în cifre
aboslute, dar cu siguranță
cu o evoluție spectaculoasă
a populației încă sărace și
needucate), cu orașe drenate
de zonele industriale, cu
clădirile vechi refăcute și
igienizate, cu centre mixte
de locuire/muncă/timp
liber. O țară în care să vrei să
locuiești și în care românii
încep să se întoarcă datorită
îngustării distanței față de
nivelul de trai din Occident
sau a compensării acesteia
prin calitatea vieții și a
atmosferei generale.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
RADU HANGA, PREȘEDINTELE
CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL
BURSEI DE VALORI
În 2021, Bursa de
Valori București
a adoptat un nou
motto, „Viitorul este
al celor care investesc
în el“, și asta se aplică
în orice moment,
atât celor care eram
la începutul pieței de
capital în România,
celor care au dus
Bursa la nivelul record
care este acum în
2023 și se va aplica și
în viitor.
Orice treaptă urcată pe o scară
duce spre altă treaptă și putem
deveni mai buni, doar prin
accelerarea ritmului, altfel,
rămânem în urmă. Piața de
capital din România a cunoscut
o evoluție extraordinară în
ultimii cinci ani, a ajuns un
punct de reper în economia
României, datorită muncii
depuse în anii anteriori. În
acești cinci ani, pe măsură ce
Bursa devenea din ce în ce mai
vizibilă, noi continuam munca
pentru accelerarea dezvoltării și
sunt convins că peste zece ani
de acum încolo, și voi, cei care
citiți aceste rânduri în 2033,
veți continua munca noastră
și a celor dinaintea noastră, cu
aceeași pasiune și dedicare, iar
piața de capital din România va
fi cu mult peste nivelul la care
este acum”.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
5
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
Cu toate provocările pe care le vedem acum
într-o lume tot mai volatilă și multipolară,
sunt optimist în ceea ce privește viitorul
BT. România are, în opinia mea, perspective
foarte bune, și probabil că în următorii 10
ani va recupera în întregime decalajul față
de Vestul Europei. Pe de altă parte, avem și
provocări, cum ar fi demografia și reforma
administrativă. De asemenea, sunt optimist
inclusiv în privința generațiilor care vin,
mai ales din prisma integrării bankingului
și a adopției ridicate a tehnologiei pentrui
viața de zi cu zi. La BT, vom continua
călătoria, vor fi aici pentru români și
România, pentru idei și planuri noi.
Ömer Tetik,
Director General, Banca Transilvania
Achilleas
Kanaris
CEO Vodafone România
Aspirația mea este ca
România să fie cu adevărat o
societate digitală, o societate
care îmbrățișează, utilizează
și exploatează tehnologia
în profunzime, în special
în sectorul public, și o țară
care oferă, prin tehnologie,
oportunități de angajare
pentru a păstra tânăra
generație de români în
România și efectiv lucrând
pentru România.
Spun asta deoarece sunt foarte
dezamăgit de faptul că, în ciuda
faptului că sectorul IT&C spune că
este un sector mare, în creștere etc.,
din păcate, 80 la sută din valoarea
din sectorul IT&C nu rămâne în
România. Și încă avem mulți români
care părăsesc țara. Aspirația mea
este pentru o societate digitală,
cu adevărat digitală, unde românii
exploatează beneficiile tehnologiei în
tot ceea ce fac și o societate care își
păstrează copiii în România.
Tudor Manea
CEO Grup eMAG
Noi, la eMAG, am construit
businessurile până acum
plecând de la următoarea
ipoteză: „punând clientul pe
primul loc în ceea ce faci și
folosindu-te de tehnologie,
poți reinventa industrii și
poți crea modele noi de
business“.
Acest lucru este posibil deoarece
cu avansul tehnologiei, dacă ea este
adoptată în toate departamentele, îi
poți oferi clientului o experiență mai
simplă și la prețuri mai bune.
Uitându-ne acum în viitor, din punct
de vedere tehnologic, sigur va exista
inovație. Vedeți ce se întâmplă acum
cu AI, tehnologie pe care noi am
adoptat-o de ceva timp, oferim deja
clienților experiențe ce au în spate
AI. Mai departe, dacă ne uităm și
la ce spun experții, Euromonitor
estimează că ecommerce-ul va crește
în continuare în regiune cu cel puțin
10% în următorii ani.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Anca Vlad
fondatoarea grupului Fildas-Catena
Ca unul dintre cei
mai vechi exponenți
ai afacerilor de
familie, militez
pentru păstrarea
acestora în familie.
Au trecut 25 de ani de Ziarul financiar
și 31 de ani de Fildas Trading! Îmi
amintesc bine bucuria și mândria
pe care le-am simțit în momentul
apariției ziarului. Era consfințirea
faptului că exista cu adevărat business
românesc, iar eu făceam parte din
această comunitate nouă, tânără și
plină de energie. Un Financial Times
al României - ce vis frumos care a
căpătat viață!
Mi-aș dori mult ca următorii 25 de
ani să fie prosperi și să nu alunecăm,
ca europeni, în ineficiența și lipsa de
competitivitate față de economiile
lumii.
Ca unul dintre cei mai vechi
exponenți ai afacerilor de familie,
militez pentru păstrarea acestora
în familie. E frumos să creem
și să aducem la un nivel înalt
competitiv companii reziliente și
solide. E minunat să creem tradiția
transmiterii pasiunii pentru business
și a răspunderii mai departe peste
generații. Am avut norocul de a
fi putut tranzita businessul către
generația următoare.
Fildas și Catena evoluează an de an,
mai ales în ceea ce privește calitatea
produselor și serviciilor oferite. Cum
în Europa se văd semne de recesiune,
suntem atenți și prudenți, fără a
împiedica dezvoltarea în continuare
a nomenclatorului de produse și a
numărului de clienți.
Adrian Mihai
CEO FAN Courier
Îmi place să cred că, peste zece ani,
România va reflecta o schimbare în
bine, pentru că are rădăcini puternice
și un potențial extraordinar. Dacă
nu vor fi evenimente internaționale
majore care să schimbe semnificativ
lucrurile, România poate fi revelația
Europei în următorul deceniu. În
anii ce urmează, în România vor
intra sume semnificative de bani
europeni, care vor ajuta la dezvoltarea
infrastructurii și a mediului de
afaceri. Și, deși se vorbește foarte des
despre forța de muncă pe care am
pierdut-o din ca urmare a migrației
masive, eu cred că avem o rezervă
suficientă de tineri îndrăzneți, cu spirit
antreprenorial, care pot schimba fața
României în următorii ani. Îmi place
tânăra generație, care este mult mai
dezinvoltă și mai îndrăzneață față de
cum am fost noi, este mai curioasă.
Numai dintr-o mare pasiune se nasc
marile idei care pot schimba lumea,
iar în România actuală cresc generații
frumoase de tineri care au toate
șansele să schimbe multe din lucrurile
Adrian Ariciu
CEO al Metro România
România este una dintre cele mai
promițătoare țări din Uniunea
Europeană ca ritm de creștere și are
un teren fertil intelectual și economic
pentru a-și continua dezvoltarea. Dacă
privim România cu o lupă istorică,
contextul actual – societal, strategic,
economic – este, probabil, cel mai
generos pe care l-a avut vreodată țara.
De aceea, dacă lumea de mâine nu
va fi dramatic bulversată de conflicte,
am încredere că România va ști să-și
mențină ritmul de creștere și va deveni
o societate tot mai avansată din toate
punctele de vedere.
Într-un context global extrem de
dinamic și imprevizibil din toate
punctele de vedere, este foarte greu
de anticipat cum vor arăta următorii
zece ani. De obicei, prognozele au
nevoie de indicatori economici relativ
stabili și se bazează pe niște tendințe
globale a căror traiectorie a fost
cumulativă. Atunci când sunt prea
multe elemente disruptive, tot ceea ce
poți face în materie de pregătire este să
construiești reziliența organizațională
și operațională a businessului. În
acest sens, METRO România lucrează
în permanență la construirea unui
portofoliu agil de servicii și produse și
investește în dezvoltarea unei echipe
flexibile și capabilă să găsească soluții
la orice fel de situație sau criză. În
principiu, ne antrenăm zi de zi ca
fiecare provocare să ne motiveze să
devenim mai buni în ceea ce facem.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
care nu funcționează și să aibă succes
în tot ceea ce-și propun.
Când am pornit la drum cu FAN
Courier, acum 25 de ani, nu știam că
vom ajunge în punctul în care suntem
astăzi. Ne doream să construim ceva
relevant pentru noi și pentru piață
și asta am făcut. Am construit un
drum, o afacere, un business care ne
reprezintă, care consideră clientul un
partener pe termen lung. Am plecat
de la zero, având curajul începătorului
care nu știe ce îl așteaptă și ne-am
dezvoltat pentru că nu am renunțat
niciodată. Ne-am dezvoltat învățând
din propriile greșeli chiar dacă nu au
fost puține. Dar aceste greșeli ne-au
ajutat să devenim din ce în ce mai
buni. Iar cea mai importantă lecție
pe care am învățat-o într-un sfert de
veac de antreprenoriat a fost aceea că
nu te poți dezvolta fără să investești
constant. În logistică, în soluții
inovative, în oameni. Și nu te poți
menține lider de piață fără încrederea
partenerilor și clienților tăi. Luăm cu
noi aceste lecții, adăugăm învățarea
continuă, reziliența și încrederea și
mergem mai departe.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
 6
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
HORAŢIU ŢEPEȘ,
FONDATORUL PRODUCĂTORULUI
DE ACOPERIȘURI BILKA
Pentru economia țării
îmi doresc să învățăm
Sunt convins că acest “message in a bottle” din greșelile noastre
descoperit peste 10 ani de o gașcă de și ale altor țări. Îmi
antreprenori, în timp ce merg cu velele doresc să exploatăm
ridicate către Balcic, va găsi o Românie cu toate oportunitățile și
o calitate a vieții foarte bună, poate dintre posibilitățile din punct
cele mai bune din Europa, însă ceva mai de vedere economic,
depopulată. social și politic.
Și prin prisma ultimilor ani, cel mai
Mihai Marcu important, să fie pace și sănătate. În
cadrul companiei pe care o conduc,
CEO și președinte al MedLife Group investițiile susținute și constante au
fost motorul principal de creștere,
R A
omânia va avea deja o comunitate de imigranți bine conturată și va fiind un instrument care s-a dovedit a
deveni o destinație turistică preferată de vestul Europei. fi eficient. La fel și în cazul României,
MedLife va rămâne fără îndoială o companie listată, reper al capitalului investițiile trebuie să fie focusul
românesc de succes. Domeniul medical se va schimba radical, vom fi vindecat principal, pentru că sunt cele care pot
deja cancerul sau cele mai multe forme ale acestuia și vom putea ține sub control contribui la accelerarea dezvoltării
multe alte afecțiuni cronice. IA (inteligența artificială - n.red.) va face parte din României. Avem nevoie de investiții
medicina de toate zilele dar nu va putea încă înlocui inventivitatea, empatia și în toate domeniile, infrastructură,
contactul cu medicul. Pariul în businessul medical va fi câștigat de cei care vor agricultură, educație, cultură, sport,
înțelege cum va arăta pacientul peste 10 ani: bătrân, informat și mobil. Un alt pariu forță de muncă - toate pot contribui
va fi să investim în dronele care ne vor transporta probele de sânge, în device- la un avânt economic și social.
urile care ne vor monitoriza sănătatea și în chirugia asistată robotic a viitorului. Unul din lucrurile care consider că
Îmi amintesc multe despre ZF, de la mine ca bancher care găseam “leul” pe sunt definitorii pentru direcția în care
birou dimineața, la emoțiile unor discursuri la evenimentele publicației. Sper România va merge este creșterea
să vă găsească la fel de inventivi și la aniversarea celor 35 de ani, încercând cu numărului de persoane aflate în
încapățânare să vă găsească lumea pe birou dimineața, pe tabletă, telefon sau pe câmpul muncii. Dacă în următorii ani
scăfârlia unui robot care se plimbă pe lângă noi cu cafeaua caldă. reușim ca 40-45% din populație să fie
în câmpul muncii, economic și social
țara va arăta altfel. Ne raportăm la
Polonia și vedem că dintr-o populație
totală de 36 milioane au aproximativ
45% în câmpul muncii. La fel se
întâmplă și în alte țări din jurul nostru.
Pe de altă parte, ne uităm la România
și vedem că dintr-o populație totală
estimată de 18 milioane avem în
câmpul muncii puțin peste 35%. Este
un decalaj pe care mi-aș dori să îl
recuperăm.
Ioan Nani
director general Antibiotice DANIEL GROSS, CEO AL PENNY
ROMANIA
Antibiotice își susține viitorul prin elaborarea și
implementarea de planuri multianuale de afaceri. România are foarte
“The Future Together” reprezintă planul nostru de mult potențial doar
afaceri până în orizontul anilor 2030 care vizează atât
investiții importante, cât și dezvoltarea cercetării și
din conjunctura pe
resursei umane. care o avem astăzi. Eu
O altă direcție spre care ne orientăm pentru dezvoltarea viitoare o reprezintă cred că România este
extinderea capabilităților de cercetare în cadrul companiei. Creșterea la un înalt
nivel a proiectelor realizate în parteneriat cu entități și centre universitare se va
„the place to be pentru
realiza în cadrul viitorului nostru centru de cercetare, Inova a+, care va fi cel mai următorii“ 15 ani.
mare din România. Consider că piața farmaceutică va avea o creștere accelerată
în următorii 10 ani, determinată în primul rând de nevoia reală resimțită de
Ceea ce nu e foarte clar este că noi
suntem în competiție și cu celelalte
populație, de terapii inovatoare care va implica apariția unei multitudini de țări, iar pentru banii acționarilor
produse inovatoare la nivel internațional. trebuie să muncim. La final, România
Dacă ne referim la piața farmaceutică din România, aceasta își va păstra un ritm are potențialul ei, care este foarte
de creștere important, cu două cifre în următorii ani, astfel că ținta companiei mare. În lumea Rewe Group, care are
noastre de a-și dubla afacerea până în orizontul anilor 2030 este susținută și de peste 350.000 de angajați și undeva
această perspectivă. la 85 mld. euro cifră de afaceri, nu
Îmi aduc aminte că în anii 2000-2001, am dat un interviu Ziarului Financiar ne simțim inferiori, România are
în care transmiteam la sugestia autorităților locale un îndemn către oamenii potențialul uman, suntem harnici,
de afaceri din zonă, către populație de a veni lângă noi și a dezvolta împreună ambițioși și suntem și deschiși, pe
fabrica de medicamente, prin achiziția pachetului de acțiuni Antibiotice. În acest lucru ne bazăm în viitor.
anii care au trecut, noi am evoluat, ne-am dezvoltat frumos însă, acest mesaj
de atunci l-am păstrat și astăzi și ne ghidează toate acțiunile din planul nostru CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
strategic de dezvoltare “The Future Together”.
13mld. lei era valoarea
activelor bancare în 1998,
an în care pe piață erau
45 de bănci. Activele
băncilor din România au
crescut în ultimul sfert de
secol aproape neîntrerupt,
de peste 50 de ori, la mai
mult de 700 mld. lei în
2022 cu 32 de instituții de
credit existente.
Sistemul bancar de astăzi nu este doar
foarte diferit de cel de acum 10 ani, ci
putem să fim siguri că ceea ce considerăm
acum funcționalități de top în banking vor
fi normă în următoarele 6-12 luni.
Sergiu Manea
CEO al BCR
sta pentru că facem parte dintr-o industrie care este despre oameni,
pentru oameni. O industrie modelată de așteptările noastre, care are
legătură direct cu comportamentul nostru și dinamica preferințelor
de consum. Care evoluează odată cu tehnologia și ține pasul cu schimbările
sociale.
Până acum, transformarea digitală în domeniul bancar a ajutat la rezolvarea
unor provocări din interacțiunea cu clientul, oferind acces la digital banking,
open banking, aplicații bancare și platforme pentru clienți. Vorbim astăzi despre
servicii predictive și experiență personalizată prin analiza datelor. Avem regtech,
care a dus la setarea cadrului legal de desfășurare a activităților financiare, la
sporirea securității cibernetice și posibilitatea autentificării inteligente.
Însă, pentru următorii 10 ani, transformarea va ține de hiperpersonalizare, de
cele mai bune servicii de consiliere financiară și de crearea unei experiențe
de client care să fie sigură, ușoară, parte din viața de zi cu zi. Spre exemplu,
recuperarea cheltuielilor de grup din vacanță sau chiar și împărțirea unei
facturi vor fi posibile instant. La fel cum nu vom mai vorbi despre portofoliul
de produse și servicii, ci vom avea soluții individualizate 100%, care se vor baza
Victor Căpitanu pe înțelegerea în profunzime a obiectivelor financiare și de viață ale clientului.
Sunt convins că bankingul joacă un rol activ în economia longevității, în crearea
cofondator și co-CEO One United
Properties de prosperitate și facilitarea incluziunii, rol care va fi amplificat de tehnologie.
Iar următorii 10 ani vor fi despre consiliere financiară sau nu vor fi deloc. Vor
fi despre planificare financiară pentru toate generațiile și pe toate liniile de
Mesajul care aș vrea să rămână
business, de la retail la corporate. Vor fi despre înțelegerea modului în care
către generațiile următoare ar fi
educația financiară și antreprenorială, dar și investițiile strategice și inovația pot
unul cât se poate de optimist. Îmi
influența pozitiv PIB-ul național și pot duce la dezvoltarea rezilienței financiare
imaginez o Românie ca un pol de
de țară. Vor fi despre înțelegerea schimbării lanțurilor industriale. Dar și
stabilitate, o comunitate dinamică
despre impactul demografic - de la educație continuă și schimbarea structurii
de antreprenori, cu o Capitală a
joburilor, de la investiții în resursa umană pentru recalificare și specializare pâna
dezvoltării și inovației tehnologice, cu
la globalizarea forței de muncă și la posibilitatea de a lucra doar pe proiecte. De
GDP cu 50% mai mare, una din cele
la investiții care încurajează sectoarele cu avantaj competitiv pentru viitoarele
mai puternice economii din Europa
cicluri economice la înțelegerea oportunității de a extinde durata carierelor
Centrală și de Est, în care dezvoltarea
profesionale și de a integra generații diferite la locul de muncă. Iar toate acestea
se produce accelerat, iar scăderea
vor fi însoțite de o mai bună înțelegere a economiei sociale și a modului în care
diferențelor între Capitală și provincie
putem să facem alegeri financiare care ne fac bine. Prin perspectiva pe termen
se estompează.
lung, gestionarea veniturilor și diversificarea surselor de finanțare.
Din punctul meu de vedere, simt că
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
suntem încă la început cu compania,
One mai are foarte multe de spus
în sectorul imobiliar, iar potențialul
în următorii 10 ani este excepțional.
Suntem foarte încântați de călătoria
din care facem parte, de cum se
vede ea acum și peste ani, precum și
de creșterea pe care o avem în față
noastră. România este probabil în
cel mai bun moment de dezvoltare
din istoria ei, compania noastră cu
siguranță este în cel mai bun moment
al sau de până acum și suntem foarte
bine poziționați pentru creșterea
viitoare.
Compania aceasta este efortul unor
oameni foarte pasionați de ceea ce
fac, foarte creativi și profesioniști.
Astfel că prioritatea noastră este
echipa. Ne dorim să avem alături cei
mai buni oameni, care să fie foarte Alexandru Reff
bine compensați, oameni care să Country managing partner, Deloitte România și Moldova:
creadă în aceleași valori cu care am
pornit la drum. Cu ajutorul echipei Sper ca România următorilor zece ani să fie țara în care
vom reușim să creștem de patru ori tinerii noștri aleg să rămână. O țară cu bună guvernare,
compania în următorii 10 ani. Căutăm care își valorifică nenumăratele resurse în mod strategic, pe
continuu oameni valoroși care să fie baza unei orchestrări de eforturi pe termen lung din partea
alături de noi și cu care să reușim să
creștem calitatea vieții în București, statului, a mediului de afaceri, academic și de cercetare și
să transformăm Capitala noastră a societății civile, cu integritate și preocupare autentică
într-un loc dezirabil, atât pentru pentru binele comun, dar și cu încredere în rolul inițiativei
locuit, muncit, cât și pentru petrecut personale și al responsabilității individuale.
timpul liber.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
P U B L I C I TAT E

JEAN VALVIS,
FONDATORUL VALVIS HOLDING
Țara are bogăția, are
oamenii și spiritul
antreprenorial,
are structuri care
păstrează pacea
socială și structuri
care păstrează
stabilitatea monedei
și deci stabilitatea
economică. În fața
noastră văd zile și
mai competitive,
văd o economie și
mai dinamică. Așa
cum facem noi cu
apa minerală, vor fi
și alte branduri din
alte sectoare care vor
cuceri lumea.
În ceea ce privește evoluția
economiei locale în următorii
ani, sunt două aspecte pe care le
consider relevante.
În primul rând, am încredere
totală în instituția Băncii Naționale
a României. Este extrem de
importantă seriozitatea colectivului
condus de guvernatorul Mugur
Isărescu. Oamenii vor înțelege că
creșterea țării, a economiei, se
datorează în mare parte acestei
instituții care a ținut moneda
stabilă. În al doilea rând, așa cum
am fost convins încă de la început,
valoarea adăugată a acestei
societăți o face antreprenoriatul,
românii care au inițiativă în mediul
privat.
Vorbesc atât de cei care au început
în anii ’90 ca și mine, și care au 60-
70 de ani acum, dar și de generațiile
mai tinere de antreprenori. Sunt
deja atâtea exemple de businessuri
care au început greenfield (de
la zero) și care sunt sănătoase,
utile societății, care au căpătat
încrederea consumatorului român.
Sunt afaceri cu care ne mândrim
cu toții și care fac concurență
brandurilor europene. Chapeau!
Țara are bogăția, are oamenii și
spiritul antreprenorial, are structuri
care păstrează pacea socială și
structuri care păstrează stabilitatea
monedei și deci stabilitatea
economică. În fața noastră văd zile
și mai competitive, văd o economie
și mai dinamică. Așa cum facem
noi cu apa minerală, vor fi și alte
branduri din alte sectoare care vor
cuceri lumea.
În 25 de ani, sper ca Aqua
Carpatica să fie numărul unu
mondial în categoria de apă
plată. Se poate! Rezerva există,
calitatea e superioară față de
actualul lider, deci e o perspectivă
realistă. Spre comparație, acum
25 de ani, businessul meu nu avea
caracterul internațional pe care îl
are astăzi. Mai mult, la momentul
acela, aveam un singur brand –
Dorna -, pe când portofoliul din
prezent cuprinde mai multe mărci
(Aqua Carpatica, Chateau Valvis,
Domeniile Sâmburești, Sâmburel
de Olt, Aqua Carpatica Flavours și
Wet Hard Seltzer – n.red.).
Dezvoltăm în continuare produse
și branduri noi. În general, am
schimbat scara activității, vorbim
de acumulări cantitative care
au dus la diferențe calitative și
de materialism dialectic. Grupul
devine foarte mare, nu mai vorbim
de proceduri specifice unui
business antreprenorial flexibil,
micuț. Când instituționalizezi un
holding, ritmul de schimbă.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
8
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
MARIA ROUSSEVA, DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT, BRD GROUPE
SOCIÉTÉ GÉNÉRALE
Mihai Tecău România are toate datele
CEO al OMNIASIG
ca să devină o putere
Ne dorim ca România să devină o economică regională.
țară a inovației și a sustenabilității, în Are mărimea critică,
care educația și egalitatea socială sunt are potențial și resurse
priorități. Generația voastră va juca
umane. Aș spune însă că
un rol crucial în această transformare.
Investiți în educația voastră, susțineți are nevoie de mai multă
inovația și protejați mediul. Fiți lideri cutezanță și ambiție de a
Marco Hößl responsabili, gândiți în perspectivă și
lucrați împreună pentru a construi o
reuși, și trebuie să creadă
CEO al Kaufland România & Moldova mai mult în ea însăși.
Românie mai bună pentru toți.
Piața asigurărilor este într-o continuă Dacă toate aceste lucruri se
Retailul este un domeniu dinamic schimbare, influențată de factori întâmplă, vom vedea o țară care
în care, dacă vrei să rămâi relevant,
trebuie să ții permanent apăsată
multipli, precum contextul social, va profita de pe urma atuurilor
politic și macroeconomic. La sale majore: IT-ul, industria auto,
pedala de accelerație. Trebuie să ai în OMNIASIG, ne pregătim pentru agricultura și biodiversitatea.
vedere întregul campionat, nu doar următorii zece ani printr-o abordare Coroborat cu dezvoltarea
prima linie de finish. La Kaufland, proactivă și orientată spre viitor. infrastructurii, în zece ani sper
gândim întotdeauna lucrurile în
perpectivă, avem strategii planificate
Înțelegem că soluția pentru a rămâne că vom vedea primele companii
competitivi este să fim în pas cu campioane regionale provenite din
pe decade și investiții pe termen lung. nevoile clienților noștri și să anticipăm România.
Viziunea noastră se materializează
în direcții strategice clare pentru
cerințele generațiilor viitoare. Zece ani este o perioadă destul de
Ne adaptăm constant oferta de lungă, dar sunt sigură că ne vom
următorii zece ani. Avem deja produse și servicii pentru a răspunde urmări consecvent planurile pe
proiecte adresate tinerilor din
Generația Z, viitorii clienți Kaufland.
cerințelor actuale ale clienților și pentru care le avem acum și care privesc
a anticipa tendințele viitoare. Din ce o tehnologizare accelerată pentru
Suntem atenți la ce își doresc și în ce mai mult, pentru clienții noștri toate procesele care au legătură
investim în tehnologii și produse
care îmbunătățesc experiența de
Mesajul meu către noua generație este: eficiența și accesibilitatea serviciilor atât cu distribuția de produse
devin mai importante și de aceea și servicii, cât și cu operațiunile
cumpărare și răspund nevoilor dacă vreți să trăiți într-o Românie de care investim constant în soluții tehnologice back-office. Ne uităm cu atenție
acestora. Deschidem magazine și le
modernizăm pe acele actuale, pentru să fiți mândri, alegeți să vă implicați și să inovatoare care să faciliteze utilizarea
asigurărilor. Anul acesta, compania
la nevoile clientelei, la contextul
socio-economic, de mentalități, la
a fi mai aproape de clienții noștri din
toată țara.
schimbați lucrurile așa încât să devină țara noastră și-a actualizat elementele de principalele evoluții reglementare
identitate (Misiunea, Viziunea, Valorile pentru ca să putem obține un
Avem în plan consolidarea și pe care v-o doriți. și Promisiunea OMNIASIG), prin rezultat cât mai apropiat de ceea
extinderea parteneriatelor cu această repoziționare am reconfirmat ce se așteaptă. De asemenea, ne
producătorii locali, care stau la baza astfel angajamentul nostru de a fi străduim să răspundem uneia
modelului nostru de business. Astăzi,
avem peste 2.600 parteneri români,
Bogdan Neacșu mereu alături de clienții și partenerii dintre cele mai mari provocări și
director general al CEC Bank noștri, adaptându-ne continuu la oportunități, în același timp, nu
din totalul de 3.300. Ponderea dinamica pieței. Indiferent de context, doar pentru industria bancară, ci
cheltuielilor cu aceștia crește de la piața asigurărilor a evoluat constant, pentru toată economia – tranziția
C
an la an, la fel și ponderea produselor ontinuăm, de asemenea, programul de transformare început deja de
cu pași mai mici sau chiar în salturi mai verde.
românești de la raft. câțiva ani, cu accent pe diversificarea serviciilor pentru clienți, prin
mari facilitate de perioade de creștere Deja vedem cum tehnologia
adoptarea de metode și tehnologii moderne. În același timp ne ducem
Totodată, rămânem dedicați economică. Prin urmare, ne așteptăm
mai departe planurile de creștere sustenabilă, de atragere de resurse și capital începe să răspundă unora dintre
obiectivelor noastre de a reduce ca piața asigurărilor să continue să
pentru a finanța economia românească și ne vom încuraja clienții să facă cele mai importante întrebări pe
poluarea cu plastic și risipa se dezvolte, iar în următorii zece ani
economii. Până la urmă bunăstarea unei societăți ține foarte mult de gradul de care o bancă le are: ce preferințe au
alimentară, încurajând consumul vedem acest sector experimentând o
educație financiară și antreprenorială al oamenilor și al companiilor, educație la clienții, cum folosesc ei serviciile
responsabil și grija față de mediu. consolidare mai puternică, atât în ceea
care și noi, ca bancă, avem o contributie esențiala. și produsele bancare, ce și-ar
Vom continua să ne implicăm în ce privește volumul de business, cât și
Așa cum observăm deja prin mișcările din piață, vom asista la o consolidare din dori pe viitor. Această tendință
comunitățile locale, investind în din perspectiva schimbărilor legislative
ce în ce mai puternică a sistemului financiar-bancar, atât în România, cât și la se va intensifica în următorii ani,
proiecte cu impact pe termen lung, și economice. Un factor important
nivel regional și european. pe măsură ce și tehnologia va
care le ajută să se dezvolte sustenabil. care va influența evoluția este creșterea
De asemenea, mă aștept ca nivelul de calitate al produselor și serviciilor să evolua. Pe de altă parte, relația cu
Și vom rămâne un angajator dedicat gradului de educație financiară în
crească pe măsura evoluției nevoilor clienților, a simplificării și a dezvoltării clienții va trece într-o zonă în care
echipei sale, pentru că oamenii rândul populației. Se observă deja
tehnologiei pe de o parte și a creșterii gradului de complexitate pe zona de calitatea consultanței va conta tot
sunt cel mai important capital al o tendință de înțelegere mai bună a
consultanță pe altă parte. mai mult, și din acest punct de
companiei noastre. Este prioritar importanței asigurărilor, în special vedere formarea multidisciplinară
pentru mine să le asigur un mediu de Vom avea și pe viitor un rol activ în creșterea gradului de incluziune financiară în contextul postpandemic. Astfel, a oamenilor va deveni încă și mai
lucru prietenos, cu oportunități de din România, prin consiliere și acces la servicii bancare, prin intermediul celei suntem optimiști că, printr-o abordare importantă. În ceea ce privește
dezvoltare personală și profesională și mai extinse rețele teritoriale, ca parte dintr-un sistem financiar-bancar mai proactivă și adaptabilă, industria piața în general, probabil procesul
eforturi remunerate corespunzător. sănătos, mai incluziv. Un aspect îmbucurător în acest sens este acela că gradul asigurărilor va continua să inoveze și să de consolidare va continua,
Suntem încrezători că aceste investiții de accesibilitate a persoanelor fizice la produse bancare a urcat de la 50% în se dezvolte în următorii zece ani. rezultând la final o piață cu mai
ne vor ajuta să continuăm să fim un perioada 2008-2009 până la aproape 70% în prezent. Consider că acest trend
puțini jucători, însă mai puternici.
lider în retailul alimentar din România va continua în următorii ani.
și să contribuim la dezvoltarea Cred că banca universală a viitorului ar trebui să fie o combinație între banca
economică și socială a țării. digitală și banca tradițională, axată pe servicii și consultanță cu rol mai
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
complex. Banca viitorului trebuie să fie simplă, sigură și sustenabilă. Vorbind de
sustenabilitate, rolul băncilor va rămâne cel puțin la fel de important, pentru
că sistemul financiar-bancar va direcționa în continuare fondurile în economie.
În contextul priorităților ESG, băncilor le revine misiunea de a monitoriza și
orienta capitalul către proiecte de dezvoltare durabilă, conform Agendei 2030
a Uniunii Europene și a obiectivelor de tranziție la o economie cu emisii reduse
de carbon. Cred foarte mult într-o evoluție a societății și în impactul pozitiv pe
care băncile îl vor avea în această dinamică.
Ramona Pârvescu
head of Unilever România
Suntem în permanență conectați la noile tendințe de consum, studiem
constant piața, încercăm să identificăm direcția în care se vor îndrepta dorințele Adrian Tănase
consumatorilor și să venim cât mai rapid pe piață cu produse care să le Director general, Bursa de Valori București
preîntâmpine.
Avem multe branduri puternice și, prin modelul nostru de business, ne Mă bucur că am ocazia să transmit mesajul meu pentru o nouă generație și prin
concentrăm atenția pe dezvoltarea acestora în cel mai potrivit mod pentru intermediul Ziarului Financiar cu ocazia acestui moment aniversar de 25 de ani.
consumatori. Potențialul este foarte mare! Există încă unele categorii care au Mesajul meu se îndreaptă spre generația tânără de astăzi, cei care s-au născut
atins doar un procent de 30%-50% penetrare. Rolul nostru, ca lider în multiple odată cu Ziarul Financiar, dar și către cei mai tineri. În timpul școlii, facultății
catogorii, este să continuăm proiectele de educare și informare, astfel încât învățăm să facem bani. Nu învățăm însă cum să îi gestionăm. Gestionarea
românii să poată avea acces la bunuri de larg consum, care pot îmbunătăți finanțelor personale este esențială pentru a avea bani în perioada vieții noastre
sănătatea, starea de bine, igiena și nutriția consumatorilor. Activăm în peste când nu îi vom mai putea face cu atâta ușurință. Investiția la bursă și disciplina
10 categorii, avem multe proiecte în plan și dorim să menționăm câteva. pe care o presupune acest exercițiu sunt esențiale pentru bunăstarea noastră
Brandurile noastre constituie prima sau a doua alegere a consumatorilor, financiară peste ani și totodată această disciplină, dacă am avea-o fiecare dintre
în majoritatea categoriilor în care activăm. Unul dintre principalele noi, ar putea schimba viitorul României.
obiective este acela de a rămâne aproape de consumatori și de a le oferi Vă puteți imagina că prin poziția mea în calitate de director general al Bursei
întotdeauna soluții relevante, adaptate noilor nevoi și schimbărilor, de Valori București urmăresc cu interes articolele scrise de echipa Ziarului
considerând trei mari direcții: comunitate și parteneriate, grija pentru Financiar. În ultimii ani, pe măsură ce Bursa de Valori București a crescut, a
mediu și beneficiile competitive prin produsele pe care le oferim devenit mai vizibilă, au fost din ce în ce mai multe proiecte noi și complexe
consumatorilor - toate acestea într-un mediu digitalizat și alături implementate de noi cu stakeholderii pieței de capital și numărul articolelor
de o echipă motivată și determinată. Rămânem fermi în fața din ziar dedicate pieței de capital a crescut și mă bucură asta. Folosesc această
angajamentului de a transforma stilul de viață sustenabil oportunitate pentru a vă mulțumi că ne ajutați să aducem antreprenoriatul din
într-o obișnuință. România și investitorii mai aproape de piața noastră de capital.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
 P U B L I C I TAT E

Huawei
– 20 de ani
de implicare socială
în România

Problemele din domeniul educației devin din ce în ce mai presante, atrăgând în același timp și grija societății și a
mediului privat. România se confruntă cu provocări demografice, deoarece populația activă, eligibilă pentru muncă
se reduce din cauza emigrării și a participării scăzute la forța de muncă, în special în rândul femeilor, al tinerilor
și al celor cu un nivel de educație scăzut. Ultima statistică Eurostat1 arată că, în 2022, România este pe primul
loc în privința părăsirii timpurii a școlii la tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani. În toate țările europene,
numărul celor care abandonează studiile după liceu a scăzut constant în ultimii zece ani, de la 13% în 2012 la
10% în 20222. Acest lucru limitează oferta, în ciuda unei piețe a muncii puternice înainte de declanșarea crizei
COVID-19. Se așteaptă ca deficitul de competențe și neconcordanțele să se intensifice pe măsură ce țara trece prin
tranziția ecologică și digitală. România se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește capitalul uman digital,
lipsa competențelor în acest domeniu împiedicând adoptarea serviciilor digitale și tranziția către locurile de muncă
sustenabile. Din totalul populației rezidente, 43,5% au un nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional
sau tehnic de maiștri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior.
Conform Raportului pe țară al României al Comisiei Europene din 20233, educația de slabă calitate și accesul inegal
la aceasta persistă, iar grupurile vulnerabile se confruntă cu provocări pe piața forței de muncă. Misiunea susținerii
educației moderne pentru toți românii aparține fiecăruia dintre noi, iar companiile ar trebui să fie mai conștiente
decât oricând asupra impactului pe care implicarea lor îl poate avea în societate.
pentru Educaţie Digitală Bigger Picture au lansat anul trecut această aplicaţie prin care, alături de profesori foarte
În calitate de companie responsabilă, Huawei s-a axat întotdeauna pe dezvoltarea educației în România și pe bine pregăţiţi, echipa #NoteBune le propune utilizatorilor o serie de cursuri online realizate în conformitate cu
impactul acesteia asupra dezvoltării digitale viitoare. Compania s-a angajat să investească în educație, în programa şcolară. Elevii pot trece prin materie în câteva ore cu ajutorul lecţiilor video, a fişelor recapitulative şi a
promovarea și dezvoltarea talentelor digitale, precum și în reținerea lor pentru îmbunătățirea statu-quoului țării. testelor ce pot fi rezolvate online. Tot conţinutul este gratuit pentru a susţine accesul egal la educaţie al tuturor
Anul acesta, Huawei împlinește 20 de ani de activitate în România, perioadă de-a lungul căreia compania a jucat copiilor.
un rol esențial în dezvoltarea economică, punând accent pe domeniul educației și progresul social. Prin intermediul
unei serii de proiecte de responsabilitate socială, Huawei a valorificat tehnologia sa de ultimă generație cu scopul Huawei își propune să construiască un ecosistem stabil, prin care să susțină activitățile de inovare, cercetare și
de a se asigura că tinerii din întreaga țară au acces egal la cunoștințe digitale și oportunități. Prin colaborarea cu dezvoltare ale universităților, oferind resurse TIC, oportunități de training și locuri de muncă. Pentru a fi și mai
instituții de învățământ, entități guvernamentale și asociații, soluțiile inovatoare ale Huawei au avut un impact aproape de sistemul educațional din România, Huawei premiază performanța prin colaborarea cu Universitatea
semnificativ asupra peisajului educațional, oferind resurse de ultimă generație, conectivitate și instrumente digitale Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, oferind studenților burse și stagii de pregătire, precum și
îmbunătățind procesul de predare și învățare. oferirea de oportunități profesionale.

Unul dintre proiectele de renume ale companiei este Programul Seeds for the Future. Inițiat în România încă din
2014, programul care se desfășoară anual a contribuit până acum la formarea a peste 370 de studenți pasionați de
domeniul TIC și de experimentarea îndeaproape a culturii chineze. Pentru studenții înscriși, programul reprezintă
ocazia de a învăța și de a-și perfecționa atât abilitățile tehnice, cât și pe cele non-tehnice, și în același timp, să
dobândească experiență de lucru cu mediile multiculturale prin parcurgerea diverselor ateliere și a activităților
din domenii precum antreprenoriat, inteligența artificială, energie verde, securitate cibernetică, telecomunicații,
sustenabilitate și public speaking, importante pentru orice viitoare carieră de succes în domeniul TIC. În plus,
întreaga experiență valorifică expertiza profesorilor de știință și tehnologie, a antreprenorilor vizionari, a figurilor
media proeminente și a absolvenților pentru a crea un mediu complet procesului de învățare.
La Huawei, sprijinirea domeniului educației a fost întotdeauna o prioritate, în special pentru zonele rurale din
România, insuficient dezvoltate, așa cum este Școala Gimnazială Poboru, județul Olt, situată la aproximativ 40
de kilometri de orașul Slatina. În 2020, compania a dezvoltat un program vizionar, al cărui scop a fost acela de a
reduce decalajul educațional în aceste zone rurale, asigurându-se că fiecare copil, indiferent de locație, poate avea
acces la o educație de calitate. Odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19, această inițiativă s-a dovedit a avea
un rol vital, când învățarea online a devenit un colac de salvare atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Astfel,
Huawei a făcut posibilă implementarea rețelei de internet în școală prin echipamentele sale, în timp ce partenerii
săi au asigurat partea de infrastructură. În plus, Huawei a donat tablete și laptopuri de ultimă generație pentru
cadrele didactice ale școlii, astfel încât să susțină dezvoltarea abilităților digitale și continuarea predării online în
perioada pandemiei.
Școala pentru Educație Incluzivă Târgu-Neamț este un centru care se ocupă de nevoile educaționale ale copiilor
cu cerințe speciale. Aceasta este o școală care acordă o atenție deosebită activităților de instruire, informare și
consiliere, atât a părinților copiilor cu dizabilități, cât și a cadrelor didactice care interacționează cu acești elevi.
Școala funcționează cu 14 clase, începând cu clasa pregătitoare pâna la clasa a 10-a, și o grupă de grădiniță
specială, având un număr total de 117 elevi. Potrivit studiilor, nivelul de digitalizare din școlile românești este de
doar 20%4, iar, în acest context, accesul la tehnologie și dispozitive inteligente în centrele școlare dedicate copiilor
cu nevoi speciale este mult îngreunat. Parteneriatul încheiat între Huawei și CSEI Târgu Neamț constă în asigurarea
de tehnologie Wi-Fi 6 pentru 11 săli de clasă, fiecare cu un punct de acces instalat cu sprijinul Prime Telecom.
Pe lângă o mai bună conectivitate la internet, copiii au primit o tablă interactivă IdeaHub pentru o experiență
multimedia high-definition care îi ajută să se concentreze mai bine în clasă. Colaborarea dintre Huawei și Școala
din Târgu-Neamț întruchipează schimbarea pozitivă pe care tehnologia, atunci când este exploatată cu o viziune
de incluziune, poate aduce beneficii extraordinare în domeniul educației.
În 2020, Huawei și Asociația Magic au dotat secțiile de oncologie pediatrică ale unor spitale din București și
Cluj cu 200 de tablete pentru copiii bolnavi de cancer, pe care aceștia să le poată folosi în timp ce sunt internați
pentru a învăța, a se juca și a se conecta cu familiile și prietenii lor. În 2021 compania și-a extins parteneriatul cu
Asociația Magic pentru încă un an și a oferit 25 de burse de școlarizare lunare, în valoare totală de 33.000 de euro
pentru copiii care se reîntorc la școală după ce au luptat cu boala și au nevoie de rechizite școlare, cărți și de ore
suplimentare pentru a recupera materia predată în lunile sau chiar anii de tratament și spitalizare.
Dincolo de a fi o forță activă în digitalizarea școlilor și companiilor din România, Huawei este, în permanență,
preocupată de formarea tinerelor talente și pregătirea lor pentru industria TIC. Programul global ICT Academy
își propune să contribuie la formarea tinerilor ingineri în România. Aceștia pot beneficia de pregătire teoretică
și practică pe subiecte precum Big Data, IoT, Cloud Computing și Networking. Ca parte a proiectului, acestora
li se oferă acces la expertiza Huawei în domeniu. În cadrul ICT Academy sunt în derulare la nivel internațional
parteneriate cu peste 1.500 de instituții de învățământ. Prin parteneriatul cu mediul academic, Huawei a dezvoltat
un veritabil ecosistem, care acoperă într-o manieră integrată procesele de învățare, certificare și angajare. În acest
fel este sprijinită dezvoltarea industriei TIC și se asigură că pregătirea studenților este în conformitate cu cerințele
de pe piața muncii. Mai mult de 60.000 de studenți, din peste 90 de țări, sunt pregătiți anual în cadrul programului.
Angajamentul ferm al Huawei față de educație și dezvoltare comunitară în România reflectă fidel sloganul companiei:
„În România pentru România”. Aceste proiecte educaționale nu numai că au redus disproporționalitatea digitală,
dar au și adus oportunități semnificative pentru nenumărați studenți și comunități. În construcția campusurilor
digitale, Huawei are o experiență bogată în peste 70 de state și regiuni și parteneriate cu peste 600 de universități și
instituții de cercetare. Din perspectiva portofoliului de produse, compania poate acoperi o gamă largă de necesități
din mediul educațional, inclusiv cu soluții particularizate, nu doar enterprise și telecom. Prin puterea tehnologiei
și a soluțiilor inovatoare, Huawei și-a demonstrat rolul de companie responsabilă din punct de vedere social,
dedicată să dea înapoi comunității și dornică să continue să se implice local. Pe măsură ce compania va dezvolta
noi proiecte, la fel crește și implicarea ei de a oferi șanse egale și un viitor mai bun pentru tinerii României.
Articol realizat cu susținerea Huawei

În anul 2020, Huawei România a pornit într-o călătorie emoționantă care a creat valuri de schimbare. Colaborând
cu SOS Satele Copiilor, Huawei și-a propus să aducă digitalizarea în mâinile tinerilor dornici de cunoaștere. Acest
lucru s-a materializat prin donații de cărți TIC și instrumente de învățare pentru 200 de tineri, punând bazele unui
viitor promițător. În 2022, parteneriatul Huawei cu SOS Satele Copiilor a sărbătorit cea de-a treia aniversare. Pentru
a marca această ocazie și pentru a continua sprijinul susținut, compania a inaugurat prima sală de informatică
Huawei, un spaţiu prevăzut cu echipamente digitale şi mobilier în care copiii din centru se pot bucura de un
mediu educaţional sigur, bazat pe tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Cele 10 laptopuri Huawei și Huawei
IdeaHub, tabla interactivă din cadrul centrului, au venit în completarea noilor spații, pentru a oferi sprijin copiilor
care au nevoie de acces la resurse tehnologice pentru dezvoltarea competențelor digitale. Această acțiune este
un simbol al sprijinului pentru educaţia digitală din România şi al angajamentului companiei faţă de copiii aflaţi în
grija asociaţiei.

Platforma educaţională gratuită #Note Bune este dedicată elevilor de gimnaziu și de liceu care se pregătesc pentru
susţinerea examenelor la discipline precum matematica şi limba şi literatura română. Huawei România şi Asociaţia

1. op.europa.eu/webpub/eac/education-and-training-monitor-2022/ro/country-reports/romania.html
2. www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2022/Transparenta/Starea_invatamantului/Raport-Starea-invatamantului-preuniversitar-2021-2022.pdf
3. European Commision, COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT 2023 Country Report – Romania, Brussels, 24.5.2023, Recommendation for a COUNCIL RECOMMENDATION on the 2023 National Reform Programme of Romania and
delivering a Council opinion on the 2023 Convergence Programme of Romania, p.4.
4. www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdfa

GEORGE COPOS, PROPRIETARUL
GRUPULUI HOTELIER ANA HOTELS
Pentru țara mea îmi doresc,
în primul rând, stabilitatea
și predictibilitatea care să
ajute România să se plaseze
în primele 10 țări ale
Europei. Îmi doresc ca țara
mea și oamenii ei să devină
mândri de realizările lor,
iar oamenii buni să se
reîntoarcă acasă.
Îmi doresc ca toți copiii noștri să
beneficieze în țară de cea mai bună
educație posibilă iar cei care învață
în străinătate să revină și să se
integreze în mediul de afaceri din
România. Îi încurajez pe toți tinerii
din România să își asume ideile de
afaceri pe care le au și să încerce să
le dea viață. Poate că nu vor reuși
„din prima” însă cu siguranță vor
reuși până la urmă să își realizeze
visurile dacă vor persevera, așa cum
am făcut și eu când eram de vârsta
lor. Îmi doresc ca tinerii să înțeleagă
faptul că nimic nu se poate realiza
fără sacrificiu personal. Chiar și
acum, la cei 70 de ani ai mei, sunt
prezent cel puțin două zile pe
săptămână în șantierele companiei
Ana Hotels.
Îmi doresc ca toți românii să fie
mândri că sunt români, așa cum
sunt și eu.
Pentru businessul meu îmi doresc
ca, peste 25 de ani, Ana Hotels
să fie prezentă în toate locațiile
importante din țară, excelând în
industria ospitalității și oferind
servicii turistice de cea mai înaltă
calitate. Îmi doresc să nu repet
greșelile făcute în trecut, când nu
toate inițiativele mele în afaceri
au reușit. Îmi doresc să am în
continuare puterea de a nu renunța
niciodată și de a învăța ceea ce
trebuie din fiecare încercare,
pentru a fi mai bun în ceea ce fac.
Îmi doresc să nu îmi pierd curajul.
Atunci când cei mai mulți oameni își
țineau banii deoparte, eu am riscat
și am luat bani de la bancă pentru a-i
investi atât în active cât și în oameni,
căci ei sunt cei care maximizează
valoarea activelor deținute. Și acum
fac la fel."
FADY CHREIH, CEO, REGINA MARIA
Atâta timp cât vom
lucra împreună,
nu unii împotriva
celorlalți, avem în
continuare șansa
de a construi
sisteme sustenabile
și strategii coerente
de țară pentru
următorii 10 ani și
chiar mai mult.
Alina Rus
Vicepreședinte & CFO Raiffeisen Bank
România
Aș îndrăzni să spun că nimeni nu știe
ce se va întâmpla în următorii 10 ani.
De cele mai multe ori, ne facem planuri
pentru următorii 3-5 ani, pentru că
este important să știm unde vrem să
ajungem, care este obiectivul nostru
pe termen lung. Cât despre cum ne
pregătim pentru ce ar putea să se
întâmple în următorii zece ani, aș
face o paralelă cu o altă dimensiune
de bază a vieții noastre, a societății,
respectiv educația copiilor, cei care
peste 10 ani vor trebui să facă față
unor provocări cu totul noi față de
ceea ce caracterizează prezentul sau
orizontul de timp previzibil. Ca și în
cazul educației, ne pregătim pentru
viitor cultivând o trăsătură esențială,
adaptabilitatea. Este important să
ne dezvoltăm aceasta caracteristică,
atât la nivel personal, mental, cât și în
ceea ce privește cultura organizației,
care trebuie să fie agilă și să permită
încorporarea promptă a noilor tendințe
și un răspuns rapid în fața provocărilor
ce apar în industria noastră, fie că
vorbim de tehnologii sau de factori
de risc noi. Cu siguranță vom asista la
o transformare radicală a sectorului
bancar, cu o tendință generală de
accelerare a digitalizării, generată de
dorința clienților de a avea acces la
o experiență personalizată și facilă
în relația cu banca. Rolul băncii însă
rămâne același, de a contribui constant
la dezvoltarea economiei, prin
produse financiare și, mai ales, servicii
de calitate, ce fac viața mai ușoară
clientului în fiecare zi, fie că vorbim
de persoane fizice, fie că vorbim de
companii. Cuvântul cheie pentru un
bancher rămâne „încrederea”, așadar,
cred cu tărie că indiferent cum va arăta
industria bancară peste 10 ani, ne vom
ghida după același principiu – dorința
de a clădi o relație bazată pe încredere
alături de clienții noștri. Am încredere
că sistemul bancar din România
este unul solid, rezilient, pregătit să
facă față tuturor incertitudinilor și
să se adapteze nevoilor economiei
românești.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Îmi doresc să cred că trei dintre
tendințele prin care, astăzi, REGINA
MARIA face pași de pionierat vor
deveni, în următorii 10 ani, parte din
normalitate pentru întregul sistem
medical din România.
Mă refer aici la pivotarea către un
model de îngrijire construit în jurul
și cu implicarea pacienților, în care
banii să urmeze pacientul, iar acesta
să poată alege unde dorește să fie
îngrijit.
Totodată, mă uit cu încredere la
aplicabilitatea Inteligenței Artificiale
în medicină și la impactul pe
care îl poate avea digitalizarea
în creșterea accesului la servicii
medicale, dar și în eficientizarea
interacțiunii cu instituțiile publice,
prin debirocratizare. Este clar că
în următorii 10 ani, digitalizarea și
inteligența artificială vor fi parte din
noul normal.
Cred că toate provocările pe care
le are România în prezent pot fi
transformate în oportunități de
dezvoltare, iar printr-un dialog real
între mediul public și cel privat în
toate sectoarele strategice, prin
transparență și stabilitate financiară
și legislativă, aceste provocări pot
deveni motoare de creștere în
următorul deceniu.
Sunt ferm convins de rolul nostru de
educator, în aceeași măsură în care
cred în rolul de formator obiectiv de
opinie al presei și, implicit, al celei
mai citite publicații de business din
România, Ziarul Financiar.
Atâta timp cât vom lucra împreună,
nu unii împotriva celorlalți, avem
în continuare șansa de a construi
sisteme sustenabile și strategii
coerente de țară pentru următorii
10 ani și chiar mai mult.
10
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
Ionuț Ardeleanu
CEO al Auchan România
Ultimii ani ne-au obligat să învățăm să pregătim viitorul apropiat, viitorul imediat – 3
luni, 6 luni, 1 an... și doar să visăm la ce se poate întâmpla în următorii 10 ani. Astăzi,
10 ani par mai departe ca niciodată, iar strategiile nu reușesc să vadă până acolo.
Totodată, am învățat și să fim mult mai agili, mai robuști, mai pregătiți, incomparabil
cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani.
Cum ne pregătim totuși pentru următorii 10 ani? Probabil că o bună modalitate
este aceea de a rămâne deschiși, curioși, dar lucizi. E important să ne schimbăm
modul de învățare și să ne alegem foarte bine sursele de informare, lucru din ce în
ce mai greu.
În retail, ne așteaptă cu certitudine, dacă se mai poate spune așa, o perioadă de
creștere accelerată – în zona digitală (destul de evident), cea de antreprenoriat local,
inclusiv franciză, și în multele modele de proximitate. Deși o constantă a ultimilor
ani, dezvoltarea proximității pentru formatele fizice pare a fi modul principal
de creștere. Vom vedea și primele preocupări serioase în tot ceea ce înseamnă
blockchain și web3 în retail, iar o schimbare semnificativă va fi trecerea de la simpla
vânzare de produse la dezvoltarea generalizată de ecosisteme de soluții complexe
pentru clienți și parteneri, în jurul digitalului, datelor și diverselor servicii.
Îmi doresc ca toate aceste lucruri să se întâmple într-un context românesc solid
economic și social, cu un sistem educațional schimbat din temelii, într-o țară în
care vom vorbi mai puțin de infrastructura deficitară și de necesitatea reformării
sănătății, ci mai degrabă de plusul de valoare pe care noi îl aducem. Cred sincer că
nu ne lipsesc multe lucruri pentru acest viraj esențial – puțină deschidere, luciditate,
multă responsabilitate și schimbarea modului de învățare.
Ca lider, cea mai puternică școală
pentru mine a fost trecerea fiilor
noștri prin adolescență. DRAGOȘ DAMIAN, CEO TERAPIA
Florin Talpeș Raul Ciurtin Ca să schimb
cofondator Verdino
CEO și cofondator al Bitdefender
viitorul României
A stăzi, eu conduc Bitdefender (în domeniul securității digitale), iar Măriuca Sper ca în următorii ani foarte mulți
(soția sa – n.red.) Intuitext (în domeniul educației preuniversitare). Pe acestea români plecați să se întoarcă acasă. în următorii 10 ani
ne-am focalizat pe termen lung. Sper să își poată construi o viață
frumoasă și prosperă în România. Și
cred că o să intru
Porniți la drum cu zero cunoștințe despre antreprenoriat, despre cum să faci și
să construiești un business și cu zero experiență de management, am început România să le poată oferi asta. E clar în politică.
să învățăm 100% făcând - learning by doing. Astăzi, recomandăm tuturor să că economia locală a crescut foarte
mult, atât datorită investițiilor străine, România are nevoie de un
citească întâi ce au gândit alții, să învețe de la ei și abia apoi să facă. Nu de alta,
cât și datorită firmelor cu capital local. leadership politic care să
dar poți reduce cu ordine de mărime numărul erorilor pe care le faci. Poate părea
evident lucrul acesta, dar de cele mai multe ori accesăm superficial ce „știu Nu știu să spun, în afară de aderarea refacă populația țării, suntem
pe o traiectorie de extincție
pământenii“ despre subiectul de care suntem interesați. Nu ne dăm seama că la UE, care au fost alte evenimente
pentru perfomanță, aproape pe fiecare temă de care suntem interesați, trebuie să importante în economia românească. dacă vom continua așa, nu o să
trecem de la stadiul de necunoscător la stadiul de „rezonabil de expert“, nu doar Sigur pot să zic că ZF le-a relatat pe avem economie dacă nu avem
începător. Și deci nu o vedem ca pe o activitate în sine de dezvoltare personală toate, și asta cu mult profesionalism. o generație tânără numeroasă.
sau profesională, care trebuie structurată ca atare. Ba, mai mult, a scris și scrie în
România are nevoie de un
Ca lider, cea mai puternică școală pentru mine a fost trecerea fiilor noștri prin continuare cu multă mândrie despre
antreprenoriatul românesc. Așa a fost leadership politic care să fie
adolescență. Adolescența lor s-a suprapus cu o perioadă de dezvoltare pe mai
și în cazul meu! convins că muncitorii din
multe direcții a proiectelor noastre. Pentru noi a fost o mare provocare încercarea
În ceea ce mă privește pe mine ca fabrici, șantiere și ferme sunt
de a echilibra sprijinul pentru ei cu atenția și energia pe care le acordam vieții
antreprenor, față de Albalact, Verdino mult mai importanți decat
de antreprenor. Într-o perioadă în care internetul nu era biblioteca uriașă de
se vrea un proiect european, unde digitalizarea, inteligența
cunostințe de astăzi și accesul la biblioteca lumii nu era deloc evident pentru noi,
această categorie (mâncare alternativă
confruntarea mea ca tată cu adolescența lor a fost ca o ciocnire între civilizații. artificială și roboții.
Obișnuit să fiu ascultat cu atenție și respectat în echipele noastre, ce spuneam la proteina animală - n.red.) e mult
mai mare dat fiind comportamentul România are nevoie de un
acasă era pus la îndoială continuu și în cel mai direct, abrupt mod cu putință. Era
consumatorului. Ambițiile sunt total leadership politic care să
exact rezultatul educației de gândire critică și independentă la care contribuiam.
Iar pe copii nu îi muți într-un alt rol, nu îi treci printr-un training, nu îi concediezi, diferite. Nu totul depinde de mine. înțeleagă că sistemul sanitar
ci îi iubești necondiționat. Depindem de investitorii care vor vrea și cel de învățământ se vor
să investească în acest proiect. vindeca numai printr-o
Cu ajutorul copiilor mei am învățat diferența dintre mine și ideile mele și a început
Eu am terminat medicina. Iar când am competiție reală între public și
să îmi placă atunci când ideile mele erau revizuite, îmbogățite, răsturnate de cei
absolvit, brusc, nu am mai vrut să fiu privat.
cu care discutam. Astăzi, mi se pare că ar fi nesănătos dacă lucrurile ar fi altfel. Și
doctor și am vrut să fiu om de afaceri.
dacă răspunsul la ce spun eu începe cu „ai dreptate”, eu îl aștept cu nerăbdare pe România are nevoie de un
Habar nu aveam ce înseamnă asta,
„dar…”, pentru că acolo este partea valoroasă.
știam doar din ce văzusem prin filme. leadership politic care să
Am intrat ca o piatră de munte, ascuțită, în adolescența lor și am ieșit ca o piatră sprijine afacerile de familie
de râu, rotundă, care se îmbină bine cu alte pietre și cu apa.” Am fost total nepregătit. Mi-au trebuit
mulți ani să învăț să fac lucruri, să învăț și bursa, cele două plăci
să fac echipe, să fac produse. După turnante care au stat la baza
foarte multă muncă, am construit creșterii celor mai mari puteri
o companie în industria laptelului economice.
Iulian Dascălu aproape de la zero. Făcând produse în
fondatorul dezvoltatorului fiecare segment, am reușit ca această România are nevoie de un
imobiliar Iulius leadership politic care să
companie să devină numărul 1. În
momentul în care am terminat acest înțeleagă că primele două mari
„Pentru următorii 25 de ciclu, am realizat că dacă mai stau,
nu mai pot să cresc, lucru pe care îl
puteri din 2033 vor fi China și
India și de aceea să dezvolte
ani, îmi doresc o țară care
să își continue evoluția,
făcusem foarte mulți ani. Atunci am relații cu ele, să fim poarta lor
vândut (a vândut Albalact, din poziția de intrare în Uniune.
mai puternică economic. de lider de piață către gigantul francez
În ceea ce mă privește, îmi În 2033 să ne întâlnim sănătoși
doresc să am în continuare
Lactalis – n.red.). De atunci am investit
în mai multe companii. Dintre acestea, și să vedem câți dintre 100 cei
o echipă performantă și
pe unele le-am vândut, pe altele încerc
să le fac mari.
mai admirați CEO din 2023 au
intrat în politică și au schimbat
determinată, astfel încât să Cred că românii au un dar aparte de a viitorul României.
realizăm proiecte viitoare face lucruri.
care vor contribui la această CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
dezvoltare.”
P U B L I C I TAT E

Călin Matei
CEO Groupama România
Sper ca România de peste zece ani să
fie cea pe care ne-o dorim cu toții și
pe care fiecare dintre noi a construit-o,
cu efort, optimism și încredere. O țară
cu un sistem de educație aliniat la
nevoile viitorului, o țară care formează
modele și creează oportunități de
carieră și dezvoltare pentru tinerii
săi, care își respectă bătrânii și se
mândrește cu valorile sale. O țară
care a făcut tranziția către verde, către
digitalizare, cu o infrastructură bine
dezvoltată și cu o capacitate și mai
mare de atragere de investiții.
Mesajul meu pentru generațiile
viitoare? Nu contează ce obstacol ai în
față. Contează pe cine ai alături.
Probabil că una dintre cele mai
importante lecții pe care le-am învățat
în ultimii ani a fost aceea a agilității. Am
traversat perioade cu multe provocări,
în care ni s-a demonstrat încă o dată
cât de mult contează să ai o fundație
solidă, pentru a putea naviga apoi cu
mai multă ușurință printre provocări
și oportunități deopotrivă. Așa că
obiectivul Groupama pentru viitor
rămâne în continuare acela de a
menține o fundație solidă, de a încuraja
o cultură a agilității și eficienței, astfel
încât să fim pregătiți pentru tot ceea
ce nu poate fi anticipat. A fost și
cazul pandemiei, pe care nimeni nu
a anticipat-o, dar pe care am reușit să
o traversăm cu bine datorită acestei
culturi a agilității și eficienței.
Personal, îmi doresc ca viitorul nostru,
al tuturor, să fie unul în care vom fi
învățat deja să ne concentrăm mai
mult pe ceea ce contează cu adevărat.
Cred că în următorii zece ani vom
avea o altă perspectivă asupra ideii
de prevenire și că vom fi mai prudenți
atunci când vine vorba de felul în care
ne raportăm la riscuri. Cred că vom
vorbi cu mai multă ușurință despre
o asigurare de viață, că vom prioritiza
prevenția în sănătate și vom face din
asigurările facultative o normalitate.
În anii '90,
comerțul
tradițional
din România
număra peste
150.000 de
magazine.
Astăzi, mai sunt
doar 38.000
de magazine
tradiționale,
cu 2.000 mai
puține decât în
2021, cu 19.000
mai puține
decât în 2017 și
aproape de două
ori mai puține
decât în 2013.
MUSTAFA TIFTIKCIOGLU,
CEO GARANTI BBVA
Am convingerea
că în următorul
deceniu provocările
de natură economică
din România
se vor atenua
comparativ cu anii
anteriori, existând o
perspectivă pozitivă.
Prognozele care
indică o perioadă
de stabilitate
economică
susținută, fără
crize la orizont,
se vor confirma,
și vom asista la o
creștere economică
constantă și
sănătoasă.
Cred că implementarea planului
de redresare și reziliență,
precum și utilizarea altor
fonduri UE ar trebui să genereze
investiții majore, care mai apoi
vor fi un motor de creștere.
Se anunță, de asemenea, și o
temperare a inflației, alături de
o creștere a consumului privat,
ca urmare a majorării salariului
minim, a pensiilor și a salariilor.
Pentru a aborda acest peisaj,
noi, în Garanti BBVA, ne
concentrăm strategia de
business pe câteva aspecte
cheie. În primul rând, ne
angajăm să ne îmbunătățim
portofoliul de soluții financiare
pentru a răspunde mai bine
nevoilor clienților noștri.
În al doilea rând, punem un
accent puternic pe dezvoltarea
digitală. Îmbrățișarea
tehnologiei este crucială în
industria bancară de astăzi
și investim în soluții digitale
pentru a oferi o experiență
bancară fără impecabilă și
sigură. Și aici mă refer la servicii
bancare online, aplicații mobile
și măsuri solide de securitate
cibernetică pentru a ne proteja
clienții.
În plus, oamenii noștri sunt în
centrul strategiei Garanti BBVA.
Ne angajăm să oferim echipei
noastre pregătirea și abilitățile
necesare pentru a deveni
bankeri cât mai experimentați
clienții noștri urmând să
beneficieze de îndrumări
și sprijin pentru a-și spori
bunăstarea financiară.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
3
mil. mp de birouri
sunt astăzi în Capitală, iar în
urmă cu 25 de ani piața de
birouri moderne din era de
sub 80.000 mp. O estimare a
costului de construcție pentru
toate clădirile moderne din
țară trece de 6 mld. euro,
luând în calcul un cost estimat
la 1.200 până la 1.500 de euro/
mp construit.
12
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
Astfel, cred că România de peste
10 ani va fi cel mai probabil o
economie activă, dezvoltată și
puternică, un element de stabilitate
regională și un partener de afaceri
valoros, alături de partenerii
internaționali.
Traian Halalai
președintele executiv al Exim Banca Românească
E
conomia pare să se îndrepte treptat spre un model de creștere în care
rolul investițiilor va fi unul mult mai important, iar, în condițiile în care
acest model se va menține pe termen mai lung, potențialul economiei
românești va crește gradual în următorii zece ani.
De aceea, consider că România are atuuri pentru a-și modela o traiectorie de
dezvoltare conturată puternic în jurul ideii de valorificare a poziției sale geo-
strategice, ca stat membru al Uniunii Europene - statut care asigură accesul la
resurse semnificative, și ca element de stabilitate în regiunea Europei de Est.
Astfel, cred că România de peste 10 ani va fi cel mai probabil o economie activă,
dezvoltată și puternică, un element de stabilitate regională și un partener de
afaceri valoros, alături de partenerii internaționali.
Valorificând oportunitățile oferite, stimulând intens potențialul local valoros
de dezvoltare tehnologică, creând locuri de muncă inteligente pentru noile
generații, avem toate premisele care, în 10 ani, să ne conducă la concluzia că
putem vorbi despre o economie românească puternică, dinamică, o economie a
viitorului european și global.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Ion Nestor
co-managing partner Nestor Nestor
Diculescu Kingston Petersen (NNDKP)
La moment aniversar, privind
retrospectiv la ultimii 25 de ani, pot
spune fără nici o exagerare că Ziarul
Financiar a făcut parte din intimitatea
vieții mele cotidiene. În afară de
perioadele în care am fost absent
din țară, aproape că nu a existat zi
lucrătoare pe care să nu o încep cu
citirea Ziarului Financiar. Mărturisesc
că, «old school» fiind, mie mi-a plăcut
dintotdeauna și continuă să îmi
placă și acum să citesc ediția tipărită,
să «simt» paginile, să le răsfoiesc …
apreciez însă în egală măsură modul
în care Ziarul Financiar a evoluat către
zona digitală, pe care o domină cu
autoritate în materie economică și
financiară.
De-a lungul anilor În opinia mea, ziarul a evoluat
extraordinar în acești 25 de ani reușind
au fost multe
totodată să își păstreze sobrietatea,
momentele în echidistanța și profesionalismul
într-un mediu jurnalistic care, din
care un titlu, păcate, a alunecat în mare măsură în
ansamblul său către zona tabloidă.
o imagine sau
De-a lungul anilor au fost multe
un editorial din momentele în care un titlu, o imagine
sau un editorial din Ziarul Financiar
Ziarul Financiar mi-a atras atenția și m-a pus pe gânduri.
Îmi amintesc și acum ce am simțit
mi-a atras atenția
atunci când am văzut pe prima pagină
și m-a pus pe succesul înregistrat de primul unicorn
românesc – iată că putem și noi!
gânduri. CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Mircea Turdean
director general Farmec
Farmec va rămâne întotdeauna un business de familie. Avem obligația morală
de a duce mai departe istoria de peste 130 de ani a companiei, dar și moștenirea
lăsată de prof. univ. dr. Ana Aslan. În mod cert, Farmec va continua să evolueze,
să inoveze și să aducă produse noi pe piața românească de cosmetice, în tandem
cu cerințele consumatorilor români.
Peste 10 ani ne propunem să dublăm exporturile companiei și să încheiem
acorduri cu parteneri cu aceleași valori ca ale noastre, la fel ca și cei pe care îi
avem în prezent. Noi evoluăm constant, de la an la an, așa că suntem convinși
că și următorii zece ani vor fi de bun augur pentru Farmec, cu toate provocările
ce vor urma. Suntem obișnuiți să facem față provocărilor, am traversat cu bine o
pandemie mondială, perioadă în care am avut inspirația de a lansa dezinfectanți
de uz casnic și profesional, plus alte momente complicate, așa încât suntem
pregătiți să facem față și altor provocări ce vor veni. Avem în spate o istorie lungă,
iar asta ne obligă și ne motivează să ducem mai departe povestea Farmec.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Feliciu
Paraschiv
fondatorul Paco Supermarkets
Amintiri cu privire la ZF sunt numeroase,
dar un lucru care a rămas întipărit în
mintea noastră este sintagma «Afaceri
de la zero». Acest capitol ne arată că
avem și antreprenori români care pot
Adrian ridica o afacere plecând doar de la o
idee sau o convingere în care au investit
Gârmacea multă muncă și perseverență și au
proprietarul producătorului de demonstrat că se poate și în România.
tâmplărie Barrier Lor le las mai jos un mesaj.
«Dragi tineri lideri ai României,
Ne pregătim pentru un deceniu Sunteți moștenitorii unei țări foste
plin de provocări și oportunități. bogate, încă plină de resurse, potențial
Planificăm să creștem capacitățile de și oameni talentați, pe care va trebui să
producție pentru produsele noastre, o predați la rândul vostru generațiilor
cu accent major pe zona de tâmplărie viitoare, evident dacă o să mai aveți
de aluminiu și geam termoizolant.
ce. În următorii zece ani, vă îndemn
De asemenea, investim constant să preluați ștafeta și să continuați să
în tehnologie și software pentru a
optimiza procesele și fluxurile de
construiți o Românie mai bună și mult
mai românească decât am făcut-o
lucru. noi. Aveți puterea de a face schimbări
Intenționăm să menținem afacerea în semnificative și de a transforma visele
sfera familiei. Ne vedem ca un jucător noastre în realitate, pentru că noi nu
major în industria din care facem
parte, cu o cotă de piață în creștere
ne dăm seama dacă am reușit sau
nu. Investiți în educație, este cheia
la nivel european și chiar global. pentru a vă asigura că România
Sectoarele în care activăm sunt într-o rămâne competitivă pe scena globală.
transformare rapidă. Tehnologizarea Pregătirea, inovația și creativitatea
avansează, iar sustenabilitatea devine
tot mai importantă. Ne propunem
voastră vor determina viitorul țării.
Îngrijiți țara pentru generațiile viitoare
să fim la înălțimea așteptărilor și să și valorificați resursele naturale ale
devenim un model în adaptarea la României în mod responsabil. Lucrați
aceste schimbări. împreună pentru a depăși provocările
Vizualizăm o Românie tehnologizată, sociale și economice, și pentru a
cu un accent mare pe inovație și construi o Românie puternică. Sprijiniți
dezvoltare durabilă. Ca parte a acestei tinerii care doresc să creeze afaceri și
viziuni, ne dorim să contribuim să aducă valoare economiei românești.
la formarea unei noi generații de Învățați să spuneți nu, dacă ceva nu vă
antreprenori și angajați calificați în convine, nu e nicio rușine, învățați să
industria noastră, să devenim un fiți fermi și hotărâți, așa cum noi nu am
angajator de top și să ne consolidăm fost.
poziția pe piața de profil la nivel global.
Acesta este momentul vostru care
Am fost întotdeauna inspirat de începe acum, și ține numai de voi
editorialele și analizele ZF care să definiți direcția României pentru
abordează inovația și adaptabilitatea următorul deceniu. Aveți tot sprijinul
în lumea afacerilor. Acestea au fost nostru, aveți toată susținerea noastră
adesea o sursă de inspirație. și a tuturor care visează la o țară
civilizată, puternică și frumoasă.
#predamștafeta
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
P U B L I C I TAT E
 14

VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023

DANIEL DONICI, MANAGING

PARTNER, ARTESANA

Dragoș Petrescu
fondatorul City Grill
Dacă aș lua-o de la capăt, aș face fix
la fel. Niciodată nu m-am gândit că
era mai bine să fiu angajat, eu mereu
mi-am dorit să am businessul meu.
Chiar și în armată, când discutam cu
colegii despre ce vrem de la viitor, eu
am fost singurul care am zis că vreau
să am afacerea proprie, după cum mi-a
amintit recent un fost coleg. Uitasem,
dar așa s-a întâmplat.
Uitându-mă la istoria City Grill, pot să
zic că în anul de glorie 2019 – cel mai
bun pentru industria ospitalități de la
nivel mondial – am obținut aproape
40 mil. euro afaceri. A venit pandemia și
în 2020 am căzut brusc la 16 mil. euro.
În anul următor, businessul a urcat
spre 25 mil. euro, pentru ca în 2022
încasările să depășească cu 4 milioane
de euro nivelul prepandemic.
Anul acesta vom ajunge la 52 mil. euro
cifră de afaceri, cu o echipă de 1.300
de salariați, cu 200 mai puțini decât în
2019. Astăzi lucrăm cu 40 de oameni
pe restaurant în loc de 55, și asta pentru
că avem o bucătărie centrală, avem mai
multă tehnologie în operațiuni. Deci,
uitându-mă în urmă, pot să zic că ce nu
te omoară, te face mai puternic
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Am ales să investim
în oamenii care
lucrează alături de
noi, pentru că ei sunt
cei mai importanți.
Totodată, am demarat
o campanie de
educare în rândul
celor mici, cu accent
pe înțelegerea
etichetelor de pe
produsele alimentare.
Am inaugurat de curând o nouă
fabrică Artesana, tot în Tecuci,
lângă cea veche. Ne-am asigurat
că, cel puțin în viitorii 5-7 ani,
vom avea capacitatea de a
produce cât avem nevoie, când
avem nevoie. Ne concentrăm
însă și pe ceea ce este cel mai
important pentru următorii
10, 20 sau 30 de ani: echipa
Artesana. Am ales să investim
în oamenii care lucrează alături
de noi, pentru că ei sunt cei
mai importanți. Totodată, am
demarat o campanie de educare
în rândul celor mici, cu accent
pe înțelegerea etichetelor
de pe produsele alimentare.
Când învățăm de mici la ce să
fim atenți și facem o alegere
conștientă, suntem mult mai
atenți la ceea ce alegem să
punem pe masă. E un proiect
cu rezultate pe termen lung, dar
deloc de neglijat.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Ady Hirsch
CEO, ALKA Group
Iar un “message in a bottle“
pentru noua generație ar fi
acesta: Alka activează cu succes
pe piață de aproape
30 de ani. Succesul nostru a fost
întotdeauna susținut de oameni,
unități de producție, produse
inovatoare, standarde ridicate
de calitate, mărci puternice și o
extindere eficientă a canalelor
Mihaela Lupu de vânzare, atât în România,
CEO și președinte al Directoratului UniCredit Bank România
cât și la export. În toate aceste
domenii, ne propunem să
Mediul de business poate și trebuie să joace un rol vital în crearea unui viitor mai
investim continuu și să ne
bun și mai echitabil pentru toți. De aceea invitația și mesajul meu pentru viitor sunt
concentrăm pe obiectivele
despre sustenabilitate: să ne asigurăm că ne folosim puterea și resursele în mod res-
noastre pentru următorii 10 ani,
ponsabil, pentru a educa, pentru a construi și pentru a include. Doar în felul acesta
astfel să atingem un nivel ridicat
ne vom asigura că există viitor.
de excelență.
Industria bancară se va confrunta cu o serie de provocări, dar și de oportunități în
următorii 10 ani. Importanța pe care încep să o aibă serviciile bancare digitale, as-
Văd industria alimentară
censiunea companiilor fintech și a tehnologiei blockchain, utilizarea din ce în ce mai
românească și segmentul
frecventă a inteligenței artificiale (AI) și a machine learning (ML) sunt doar câteva
de snackuri într- o continuă
dintre elementele care cred ca vor influența și schimba sectorul bancar la nivel in-
creștere și în viitor. Dorința
ternațional. Cred cu tărie că băncile care sunt capabile să se adapteze la cerințele în
consumatorilor pentru produse
schimbare ale clienților și la noile tehnologii vor fi cele care vor avea succes în această
noi, de calitate superioară
industrie în continuă evoluție. Dacă vorbim despre sectorul bancar românesc, aces-
ta a demonstrat că este unul solid și foarte rapid adaptabil la contextul complex al și locale va reprezenta unul
ultimilor ani - pandemie, război la graniță. Acest lucru îmi dă certitudinea că și în dintre motoarele de stimulare
viitor vom reuși să ne îndeplinim rolul important pe care îl avem în societate, acela a dezvoltării noastre. Astfel că
de a finanța economia și de a ne sprijini angajații și clienții. Ultimele rezultate ale Uni- suntem optimiști cu privire la
Credit, cele 11 trimestre consecutive de creștere profitabilă, ne dau certitudinea că ceea ce ne rezervă viitorul, atât
ce am făcut până acum am făcut bine. Și că trebuie să continuăm în aceeași direcție. pentru economia românească,
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO cât și pentru Alka.
Adrian Marin
CEO Generali România
Este dificil să prezicem ce va fi peste
10 ani, dar este mai simplu să spunem
cum ne-am dori să fie. Iar acest lucru,
pe scurt, ar fi ca România să fie o țară
cu o dezvoltare economică robustă și
constantă, în care educația și inovația
să ocupe primul plan, pe fondul unui
cadru legislativ echilibrat și a unui
nivel mai ridicat de responsabilitate
individuală și colectivă.
Recent, am trecut printr-o pandemie
de amploare, așa cum nu a mai
existat de circa un secol, dar pe care
omenirea a depășit-o mult mai ușor.
Acum, privind în jurul nostru, putem
observa volatilitatea accentuată ce se
manifestă în foarte multe planuri și
ale cărei efecte sunt dificil de prezis.
În acest context, ne mândrim că
Generali România marchează
30 de ani de la revenirea pe piața din
România după o prezență de lungă
durată între 1835 și 1948 și rămânem
consecvenți în a crea valoare
adaugată pentru clienți, colegi și
mediul economic în general.
De aceea, avem curaj să privim cu
optimism perioada următoare, iar
direcțiile noastre principale sunt să
ne continuăm strategia de creștere
profitabilă, să rămânem extrem de
robuști din punct de vedere financiar
și să devenim tot mai performanți în
privința serviciilor oferite. Simultan,
suntem orientați către sustanabilitate,
pentru că viitorul ne obligă să fim
mai responsabili cu prezentul. Nu în
ultimul rând, lucrăm pentru a deveni
mai flexibili, în primul rând în plan
operațional, dar și în zona soluțiilor
de protecție pe care le oferim
oamenilor și businessurilor.

CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO

Ștefan Oamenii pot face orice, oamenii

Stavrositu
Președinte Directorat BCR Asigurări
de Viață VIG
BCR Asigurări de Viață VIG deține
o poziție consolidată în topul pieței
asigurărilor de viață din România,
având misiunea de a fi partenerul de
încredere, care protejează valorile
și momentele importante ale vieții,
pentru fiecare dintre noi. Clienții
noștri sunt prioritatea noastră, iar
CRISTIAN ERBAȘU, PROPRIETARUL
FIRMEI CONSTRUCŢII ERBAȘU
vor transforma România într-o țară
Pentru economia
Nicolas Richard aflată în primul eșalon al țărilor de pe
minunatul nostru Pământ! Pentru următorii
românească îmi
CEO al ENGIE România
ani, avem o strategie de creștere bazată pe doresc o birocrație Levente Szell
Magnitudinea și urgența tranziției
proiectele care țin de tranziția energetică. cât mai redusă, un cofondator și general manager, Agrosel
energetice reprezintă o provocare
fără precedent pentru Europa, unde
aparat de stat mai Să avem harta lumii pe peretele
ENGIE dorește să-și aducă contribuția:
Corneliu Bodea suplu, mai performant birourilor noastre e cel mai natural
demersul nostru de a accelera spre lucru. Face parte din growth mindsetul
Net Zero emisii de carbon poate
CEO Adrem și președintele Centrului Român al Energiei și mai responsabil, nostru. Ne orientăm în special spre
deveni realitate numai dacă vom găsi dar și un plan de creșterea exporturilor în UE și mai ales

responsabilitatea față de aceștia stă la
baza tuturor deciziilor pe care le luăm
în ceea ce privește cursul și evoluția
companiei.
În următoarea perioadă continuăm
să dedicăm know-how-ul, timpul și
toată experiența noastră pentru a
transforma BCR Asigurări de Viață
VIG în alegerea firească a fiecărui
client din România pentru asigurarea
sănătății financiare. Urmărim astfel să
contribuim la construirea unei vieți
mai bune a comunității în care trăim.
Planurile noastre pentru următorii
ani se concentrează pe inovație,
digitalizare, dezvoltare sustenabilă și
îmbunătățirea continuă a produselor
și serviciilor oferite, pentru a oferi
clienților nu doar produse inovatoare,
ci și o experiență excelentă end-to-
end, în raport cu compania.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
calea optimă de colaborare cu clienții,
colegii, autoritățile publice, furnizorii
și partenerii de afaceri. De aceea,
vă invităm să fiți creatori de viitor
prietenos și, împreună, să scriem o
poveste de succes.
În ceea ce privește industria
energetică, putem spune că am fost
martorii unor schimbări dramatice în
ultima perioadă, care probabil că nu au
fost ultimele. Cu toate acestea, trebuie
să rămânem concentrați pe obiectivul
nostru: construirea unei lumi unde
energia este accesibilă, fără carențe
în furnizare și mai verde. O tranziție
de succes înseamnă atingerea Net
Zero emisii de carbon, asigurând, în
același timp, menținerea sub control a
costurilor suportate de populație și de
mediul de afaceri și dezvoltarea unui
sistem energetic robust și fiabil.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
A
tunci când am devenit antreprenor am moștenit o economie și o mentali- spre economiile în curs de dezvoltare.
tate generală provenită din comunism, orizontul tuturor se limita la o masă țară care să aducă o Ne reinventăm permanent și sper ca
mai bună și la libertatea de a călători. Astăzi, după mai bine de 30 de ani am minimă stabilitate asta să nu se oprească niciodată. Vă
construit o țara sigură, modernă, cu o economie liberă și cu perspective de creștere
optimiste, oamenii sunt liberi și prosperitatea a crescut de peste 10 ori. Oamenii și predictibilitate. În dau două exemple în acest sens. În
2023 Hektar Seeds, linia de semințe
pot face orice, oamenii vor transforma România într-o țară aflată în primul eșalon al ceea ce ne privește, profesionale, adică cea destinată celor
țărilor de pe minunatul nostru Pământ!
Pentru următorii ani, avem o strategie de creștere bazată pe proiectele care țin de
la nivelul grupului care cultivă ca să comercializeze, s-a
desprins din Agrosel și își urmează
tranziția energetică. Ne propunem să ne implicăm și mai mult în proiectele de re- nostru îmi doresc logica autonomă. La anul, se va
generabile, să ne consolidăm portofoliul de servicii pentru proiecte de digitalizare,
sisteme de smart metering, de măsurare inteligentă, smart grid, management ener-
o modernizare desprinde și linia de real estate. Asta
va aduce mai multă claritate și focus
getic, asset management și altele. Viziunea noastră este de a fi principalul facilitator accelerată, astfel mai clar pe strategiile sectoriale
de tranziție energetică din România pe zona de energie, iar pentru următorii 10 ani
avem planuri de a crește accelerat și a ajunge poate la chiar 200 de milioane de euro.
încât riscurile să fie pentru echipa de management. Ne
așteptăm ca dinamica noastră de
Ca business de familie, Adrem s-a dezvoltat foarte frumos în cei 30 de activitate, reduse la minimum, creștere să se mențină și pe termen
consolidându-și poziția pe piață. Am creat o companie cu notorietate în sectorul de
energie, am modernizat industria noastră și am încercat să aducem valoare societă-
iar competitivitatea, mediu și lung. Maturizarea elitei din
businessul românesc înseamnă deja
ții prin acțiunile pe care le-am inițiat și implementat alături de partenerii noștri. Peste productivitatea și mai mult decât urmărirea profesională
10 ani, îmi doresc ca Adrem să fie cel puțin la fel de activă ca acum, să beneficieze de
oportunitățile aduse de tranziția energetică și să se dezvolte atât pe verticală, cât și
eficiența să fie la cote a indicatorilor de eficiență. Înseamnă
o conștientizare a importanței
pe orizontală. În continuare, ne propunem să fim o companie ESG, care să se con- ridicate. ecosistemului de valori locale. E bine
centreze pe sustenabilitatea afacerilor, crearea de joburi și dezvoltarea economiei și să faci bani, dar este și mai bine să
industriei locale și regionale de energie. CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO creezi și valoare.
P U B L I C I TAT E

GYULA FATER
CEO al OTP Bank
Ritmul schimbării
este exponențial și
este extrem de dificil
să anticipăm cum va
arăta lumea peste trei
ani, făcând anul 2033 să
pară un scenariu care
iese direct din science
fiction (SF). Digitalizarea,
automatizarea și
inteligența artificială
duc la transformări
dincolo de înțelegerea
noastră actuală.
Cu toate acestea, cred că cel mai cri-
tic aspect nu va fi legat de posibilită-
țile create de aceste inovații, ci mai
degrabă de factorul uman, modul
în care ne putem adapta și naviga în
acest peisaj care evoluează rapid.
Ritmul schimbării din jurul nostru a
accelerat semnificativ până la punc-
tul în care majoritatea elevilor nu
pot răspunde astăzi cu exactitate la
o simplă întrebare despre viitoarele
lor cariere, deoarece majoritatea
profesiilor pe care le vor exercita nici
măcar nu există încă. Așadar, pregă-
tirile noastre pentru următorul de-
ceniu ar trebui să se concentreze în
primul rând pe factorii umani, cum
ar fi educația continuă, adaptabilita-
tea și starea mentală bună (mental
well-being). Dar, luând în conside-
rare o predicție mult mai tangibilă,
sper că până în 2033, România va
avea un sistem de autostrăzi dezvol-
tat care să conecteze toate orașele
mari, euro va fi înlocuit deja leul ca
monedă națională, vom fi aderat în
sfârșit la spațiul Schengen și Româ-
nia nu va mai fi subiect al procedurii
de deficit bugetar excesiv impuse de
Uniunea Europeană.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Julien Ducarroz
CEO Orange România
În orice domeniu de activitate, e
important să lași lucruri și idei utile
în urmă, din care generația de mâine
să extragă esențialul. E la fel de
important să te asiguri că mesajele
tale ajung cu bine la destinatar și
vor avea impactul dorit.
Și pentru că sunt optimist, cred că
în următorul deceniu copiii și tinerii
de acum vor folosi și mai mult
tehnologia pentru a schimba în bine
viața lor și a celor de lângă ei. Cu o
condiție: să utilizeze cu claritate,
echilibru, responsabilitate și
inteligență toate toolurile moderne
pe care le au la dispoziție, pentru a
inova, a-și împlini onest potențialul
și pentru a fi ei înșiși un model de
urmat, într-o lume mai bună.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Radu Savopol
cofondator 5 to go
Aș vrea să pot spune că
suntem pregătiți pentru
următorii zece ani, dar e
dificil să te pregătești și
să faci planuri pe termen
lung în condițiile în care
astăzi totul este sub
semnul imprevizibilului.
Apar evenimente neașteptate pe
toate planurile și în toate domeniile,
contextul financiar este incert,
noutățile tehnologice nu contenesc
să ne surprindă. Însă, având în vedere
tipicul afacerii noastre și ritmul alert
de dezvoltare de până acum, pot
spune că suntem într-un proces de
pregătire continuă, nu avem niciodată
momente de respiro și suntem gata
oricând pentru noi provocări, noi
etape, noi parteneriate și schimbări
de direcție, atunci când situația le
cere. Managementul schimbării este
de altfel cel mai dificil într-un business
și e nevoie de o capacitate excelentă
de gestionare a resurselor și a echipei
pentru a te adapta și a evolua, în timp.
5 to go este unul dintre cele mai
cunoscute branduri românești,
dezvoltat de la zero, cu o notorietate
în creștere, de 72% la nivel național,
conform unor cercetări de piață
realizate anul acesta. Sigur că ne
vom îmbunătăți prezența locală – am
atins deja pragul de 500 de cafenele
în România și vizăm să ajungem la
1.000 în următorii patru ani - și ne
vom extinde la nivel internațional,
avem planuri mari în zona asta.
Încercăm să fim cât mai realiști în
previziunile noastre, nu ne place să
promitem lucruri pe care nu le putem
implementa, de aceea derulăm analize
de piață și ne ghidăm după sfaturile
experților, însă nu pot să neg că sunt o
fire spontană și îmi place să iau decizii
uneori în funcție de feelingul personal
și al echipei, dar nu fără să avem
calculele bine făcute înainte.
Tot în ceea ce privește viitorul, 5 to
go este și rămâne un business al
nostru, al familiei 5 to go cu care am
pornit la drum. Împreună vom seta
noi targeturi și ne vom depăși limitele.
Desigur că parteneriatele pe care le
vom încheia și modelul de business
se vor adapta schimbărilor care apar
în timp, adaptabilitatea fiind, până la
urmă, unul dintre elementele cheie ale
competitivității și succesului.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
16
DOREL GOIA, PREȘEDINTELE
CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL
PRODUCĂTORULUI DE MATERIALE DE
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
CONSTRUCŢII TERAPLAST
Pentru următorii ani, ne Volker Raffel
pregătim prin achiziții în CEO al E.ON România
România și în străinătate,
Când ești într-un roller coaster nu poți
deci continuăm pe să râzi mereu cu gura până la urechi.
acest drum care va face Te mai și sperii, mai spui și două-trei
TeraPlast mai mare și mai rugăciuni. Dar știi că la final va fi bine și
le transmiți asta și celor de lângă tine,
profitabil, care va reduce dându-le încredere. Cam asta face Zia-
dependența României rul Financiar. Dă încredere că se poate,
față de importuri și că va fi bine. Că o aterizare poate însem-
na, uneori, mai mult spațiu de manevră
va crește satisfacția
acționarilor TRP care
pentru o viitoare creștere. Că, da, chiar
poți reuși să faci business în România.
au avut curajul să-și Că avem, ca țară și popor, o mulțime de
atuuri. De aceea, cred că tenacitatea cu
investească economiile în
care Ziarul Financiar a promovat mediul
acțiunile TeraPlast. de afaceri din România, chiar și în mo-
mente în care mulți îl priveau cu scep-
Ușa este deschisă pentru orice
partener care ne poate crește cota ticism, este în sine o sursă de inspirație.
de piață, să ne facă mai rezistenți România are astăzi o șansă istorică de
la șocurile care vin cu sau fără voia a-și proiecta, practic, viitorul. Iar această
noastră. Am avut experiența a șansă de neratat este reprezentată de
zece ani de parteneriat cu Gaz de miliardele de euro din fondurile euro-
France, un jucător global de care pene care îi sunt puse la dispoziție. Dar
toată lumea a auzit, în businessul ele nici nu pică din cer, nici nu ne intră
Politub, și cu liderul mondial singure în sac. Dacă autoritățile se vor
Aliaxis în TeraPlast. Ambele au fost mobiliza cum trebuie pentru a obține
Privind către următorii zece ani, îți transmit exemple de succes. aceste finanțări și le vor direcționa inte-
ligent acolo unde este cea mai mare ne-
acest „message in a bottle“ cu sinceritate Pentru acest domeniu industrial voie atunci România va arăta peste zece
sunt sigur că vor exista fonduri
și gânduri bune. Așteptările și provocările publice și private disponibile în
ani așa cum ne dorim cu toții. O țară cu
drumuri bune, cu școli și spitale moder-
viitorului vor fi diverse, iar drumul către următorii ani. Căci va trebui să ne ne, cu o infrastructură energetică solidă
ridicăm nivelul de trai și civilizație
progres va implica eforturi și adaptabilitate. pentru a ne apropia de standardele
și digitalizată, iar dacă adăugăm la acest
tablou și rezervele de gaze din Marea
din vestul Europei și în privința Neagră, va fi o țară care va avea în mână
conectării la apă, a canalizării
Adelina Badea în România, dar și în Ungaria,
toți așii pentru a-și revendica poziția de
lider energetic regional.
CEO Mobexpert Bulgaria, Republica Moldova. Iar
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Ucraina, după ce va trece de război,
nvățământul va fi esențial în această evoluție. Modernizarea și adaptarea cu eforturile poporului ucrainean
Î curriculumului vor fi necesare pentru a pregăti tinerii pentru cerințele
pieței de muncă în schimbare. Educația continuă va juca un rol crucial
în dezvoltarea personală și profesională. România va face pași importanți în
harnic și decis, dar și cu ajutorul
BERD, Băncii Mondiale, FMI, și
al celorlalți parteneri, va trebui
tehnologie și inovare, însă va fi important să se mențină un echilibru între progres să se concetreze pe refacerea
și protejarea valorilor și resurselor naționale. Conservarea mediului înconjurător infrastructurii și a țării. Așadar,
va fi o prioritate, și fiecare dintre noi va avea un rol de jucat în această direcție. piața locală și regională a sectorului
este încă destul de generoasă.
Să fim curajoși, să avem CURAJUL să visăm!
Pentru a ne pregăti pentru următorii zece ani, ne concentrăm asupra a trei direcții Ne dorim o Românie mai
principale: dezvoltare, consolidare și reinventare. dezvoltată, îndeosebi de către
antreprenorii autohtoni, care sper
În ceea ce privește dezvoltarea, planul nostru este să extindem prezența
să fie mai mulți și mai puternici și
companiei noastre în toate reședințele de județ. Vom continua să deschidem
care să-și lege energiile și speranțele
hipermagazinele care au devenit deja o parte integrantă a ofertei noastre, oferind
de vigoarea și interesul forței de
clienților noștri o gamă variată de produse și servicii de calitate. însă, pe lângă
muncă a românilor din țară și a
aceste hipermagazine tradiționale, ne propunem să introducem și magazine
celor plecați peste hotare, mai
Concept Store, care vor aduce o experiență de cumpărături inovatoare și
puțin pe cea a lucrătorilor străini
personalizată. Acest concept va oferi clienților noștri o selecție mai amplă de
produse, precum și spații dedicate experiențelor unice de cumpărături. (din țări îndepărtate precum India,
Bangladesh, Nepal, Sri Lanka
Jovan
Pe lângă extindere, ne concentrăm și pe consolidare. Vom investi în
infrastructură, logistică și tehnologie pentru a asigura eficiența operațională și etc.) care vin la noi din motive
economice și pleacă tot din motive
Radosavljevic
pentru a oferi o experiență de cumpărături fără probleme clienților noștri. Vom general manager al Coca-Cola HBC
lucra la optimizarea lanțului de aprovizionare, la îmbunătățirea proceselor și economice mai spre vestul Europei. România
la creșterea capacității de stocare și distribuție. Reinventarea reprezintă o altă Sau se întorc la familia de care le
prioritate majoră. Vom inova în produse și servicii pentru a răspunde nevoilor și este atât de dor și care sunt greu Fie că vorbim despre oameni sau
așteptărilor în continuă schimbare ale clienților noștri. Vom explora tehnologii sau chiar imposibil de integrat în companii, conștientizarea faptului
emergente, cum ar fi inteligența artificială și realitatea augmentată, pentru a crea cultura ființei noastre naționale, că tot ceea ce facem azi are un
experiențe de cumpărături captivante și personalizate. De asemenea, vom investi după cum demonstrează și mare impact asupra zilei de mâine este
în dezvoltarea unei prezențe online puternice și în soluții digitale inovatoare parte a emigrației din vestul fundamentală pentru viitorul pe
care să completeze experiența în magazin. Prin aceste trei direcții - dezvoltare, Uniunii Europene (Belgia, Franța, care îl vom avea. Un lucru care îmi
consolidare și reinventare - suntem hotărâți să ne pregătim pentru următorul Germania). dă încredere în viitor este faptul că
deceniu și să asigurăm că suntem în fruntea industriei de retail, oferind clienților Iar ca mesaj pentru noua generație noile generații dezvoltă grija față de
noștri experiențe de cumpărături de neuitat și produse de cea mai înaltă calitate. și generațiile următoare, aș adăuga mediu și față de semeni mult mai
Cât despre un titlu pe care mi-l amintesc este „OMUL CARE A MOBILAT O că cel mai valoros capital pentru devreme decât cele dinaintea lor.
ȚARĂ” - Dan Șucu – coperta Business Magazin din anul 2013, în care fondatorul dezvoltarea țării și a aspirațiilor Potențialul de creștere, atractivitatea
Mobexpert a fost prezentat la împlinirea celor 20 de ani de Mobexpert și în personale este CAPITALUL UMAN din perspectiva investițională și
care a oferit un interviu despre Mobexpert și sfaturi pentru tinerii manageri pe care trebuie să îl creștem poziția competitivă a României la
și antreprenori, sfaturi de care îmi amintesc și astăzi că le-am printat și le-am mereu, să-i deschidem calea spre nivel regional sunt aspecte care cred
păstrat, sfaturi după care mă ghidez și astăzi și probabil și în următorii zece ani. creativitate și împliniri umaniste. că vor rămâne solide și în viitor.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Julien Munch keturi și supermarketuri, până la magazine de proximi- comerțului electronic, digitalizarea serviciilor financia-
tate Express, care sunt motorul inovației pentru noi, re, transformarea digitală a operațiunilor tradiționale de
CEO Carrefour România magazine de tip discount, Supeco, și soluțiile de e-com- retail și utilizarea datelor în activitățile noastre de zi cu
merce Bringo, Glovo și carrefour.ro. În același timp, vom zi, precum și o manieră mai responsabilă în care consu-
adăuga noi funcții și actualizări bazate pe date. Suntem măm, cumpărăm și livrăm. Suntem cu toții responsabili
Voi sunteți viitorul României. Gândiți un jucător complet, cu un portofoliu relevant de for- pentru impactul pe care îl producem și, în calitate de
global, dar acționați local, ca cetățeni mate, prin care încercăm să venim în întâmpinarea ne- retailer de top, facem pași importanți pentru a integra
voilor punctuale ale clienților noștri. În plus, Carrefour soluții ecologice și eficiente din punct de vedere ener-
români și europeni. Aveți dreptul să faceți
este un ecosistem benefic pentru comunitate: mijloace getic. Însă nu trebuie să scăpăm din vedere cel mai im-
greșeli, dar trebuie să încercați din nou și nelimitate de cumpărare, produse locale adaptate pre- portant factor, driverul principal, și anume clientul. El
din nou, până când veți reuși. ferințelor clienților, oportunități pentru furnizorii și pro- dictează tendințele. Pe cât de dinamică este industria
Modelul de business practicat de Carrefour este om- ducătorii locali. Suntem permanent în dialog cu mem- de retail, pe atât de repede cresc și așteptările clienți-
nichannel, iar abordarea noastră strategică din ultimii brii acestui ecosistem, știm ce își doresc, ce nevoi au, lor. Adaptarea este soluția. Iar abordarea noastră omni-
ani, atât la nivel de grup, cât și la nivel local, vizează ce așteptări. Avem încredere deplină în puterea lucrului channel tocmai asta face, oferă stabilitate.
obiectivul de a deveni o companie de retail digital. Este în echipă și exact în acest fel ne pregătim astăzi pentru De când m-am alăturat echipei Carrefour România,
vorba despre un model flexibil și relevant pentru con- următorii zece ani: împreună, binele se ține lanț. am urmărit cu mare interes edițiile Ziarului Financiar.
sumatori, diferit de cel al oricărui alt retailer - urmărind Retailul a devenit un mediu tot mai competitiv, cu zeci Apreciez faptul că oferă în mod constant informații
scopul nostru de a deveni o companie digitală de retail de opțiuni atât offline, cât și online, create pentru a actualizate despre consumatori, companii și nu numai.
care are capacitatea de a valorifica la maximum puterea răspunde nevoii constante a oamenilor de a-și procura Publicația este o referință de calitate pentru mediul de
sistemului său, asigurând în același timp plus valoare produse esențiale. Nu cred că vom ajunge la saturație în afaceri și am observat că redactorii țin pasul cu piața
pentru clienți și pentru viitorul cumpărăturilor. următorii zece ani. Mai degrabă, vom traversa o perioa- în continuă schimbare și oferă un conținut de calitate.
Angrenați în acest model puternic, vom continua să dă de continuă evoluție, fapt pentru care avem un plan
dezvoltăm toate formatele noastre - de la hipermar- stabil de creștere în viitor, cu accent pe intensificarea CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
P U B L I C I TAT E
 CE SCRIA ZIARUL DE BUSINESS AL ROMÂNIEI
ÎN 1998-1999, ANII CARE AU PECETLUIT DRUMUL DE AZI
ZF, O OGLINDĂ PURTATĂ DE-A LUNGUL DRUMULUI
Istoriile sunt, în bună măsură, falsuri. Herodot, părintele istoriei, cum i se spune, a scris faimoasele lui povești la sute de ani după ce ce ele s-au petrecut.
Istoricii de azi îl contrazic, în multe privințe, dar miturile spuse de el plac. Există la noi, ca peste tot, această teribilă întrebare: „Ai văzut tu asta”? Iar celalalt spune, dacă e
în stare: Cum nu? Am văzut cu ochii mei! Reporterii ZF „au văzut” și „au pipăit” tot ceea ce au scris în ultimii 25 de ani în Ziarul Financiar. Războaie, cutremure financiare,
răzvrătiri, eșecurile și succesul. A fost o „oglindă plimbată de-a lungul drumului” – definiția romanului realist. Asta este societatea. Noi doar plimbăm o oglindă pe drum.
De Iulian Anghel și Sorin Pâslaru

PRIMA PAGINĂ ZIARUL FINANCIAR

16 NOV. 1998 17 NOV. 1998

IRAKUL S-A PREDAT

SAU COMPANIILE CU
PIERDERI SE ÎNCHID?
Care este știrea zilei? – este întreba-
rea pe care și-o pune, de dimineață
până seara, orice editor de presă. În
primul său număr, ZF nu avea cum să
evite subiectul Irak care capitulase în fața
armatei SUA. Dar, chiar în dreapta articolu-
lui de fond, un altul vorbește de dispoziția
Coaliției CDR de a închide companiile de
stat care produceau economiei pierderi
imense – doar combinatul siderurgic de
la Galați avea pierderi, la acea vreme, de
un milion de dolari pe zi. Anii '90 au
fost ani de convulsii cumplite, iar
România, un pacient la chimio-
terapie, din care a ieșit, din
fericire.

CEL MAI LONGEVIV

PREȘEDINTE DE BANCĂ
CENTRALĂ DIN LUME
L-a bătut deja la puncte pe Ion Iliescu
care promitea public că nu va ieși din politică
decât “cu picioarele înainte”. Iliescu n-a ieșit cu
picioarele înainte din politică, dar a ieșit. Acum
cum va vrea să iasă Isărescu de la BNR, e doar
treaba lui. Când ZF scria, acum 25 de ani, că Isă-
rescu va continua la Banca Națională, el avea 49
de ani. Acum are 74. Mult? Puțin? Pentru zilele
de azi, nu este o vârstă înaintată. Pentru pre-
ședinția SUA se luptă oameni mult mai în
vârstă ca el. Indiferent ce ar spune adver-
sarii lui, este cert că, această perioa-
dă, nimeni nu i-a putut găsi un
înlocuitor pe măsură.

BANI DE
BENZINĂ DE LA
BUGET – IERI ȘI AZI
Un stat nu poate trăi fără taxe. Iar un șofer
nu poate conduce mașina dacă nu are benzi-
nă. Așa că statul care deține monopolul aici se
gândește la cele mai simple soluții când îi intră că-
mașa la apă. Fostul ministru al finanțelor – Decebal
Traian Remeș - ajuns vedetă mai cu seamă în urma
operațiunii “Caltaboșul” în care a fost condamnat
pentru că a luat mită în caltaboși, cârnați și tobă,
se gândea să majoreze acciza la combustibil
ca să aducă bani la buget. Nimic nou sub
soare: a se vedea noile taxe de azi im-
TATA ARĂ PE TRACTOR,
puse din simplu motiv că bugetul
MAMA COZONACI NE FACE
nu are bani.
Tractorul Brașov a fost o uzină emble-
matică a Republicii Socialiste România. În
clasa întâi, copiii trebuia să învețe un cântec:
“Tata ară pe tractor/Mama cozonaci ne face/Iar
noi învățăm cu spor/Când e pace”. Pace a fost,
dar nu a mai fost Tractorul. România exporta pe
atunci tractoare în Libia, în Egipt, în țările ara-
be. Dar cum progresul industrial nu iartă pe
nimeni, dacă nu te adaptezi vremurilor, nici DE LA ASPIRAȚIA SPRE
uzinele Tractorul nu au fost iertate, în vre- CAPITALISM, LA DICTATURĂ
mea în care un tractor modern este Cine și-l mai aduce aminte de Evgheni Primakov, fostul
condus din fața unui laptop. premier al Rusiei în anii ,90? Mai nimeni. În 1998 când, alături
de alte ziare, ZF analiza criza băncilor rusești, superîmpovăra-
te, Rusia era încă o țară care aspira spre o societate de tip liberal,
după modelul Occidentului. Era vreme în care Federația, în glu-
mă sau în serios, chiar tatona posibilitatea aderării la UE și chiar
la NATO. Dar “Russkiy Mir” a fost mai puternică, iar azi, pentru
Rusia, Occidentul este cel mai mare dușman al său. Războiul
din Ucraina a rupt toate legăturile. Dar niciodată nu a fost
altfel, așa că perioada lui Primakov a fost un fel de
„suspendare a istoriei”.

25 de ani mai târziu,

Ziarul Financiar prezintă
evoluția indicelul BET în
+ 25 DE ANI 2023 care crește inclusiv
ca urmare a listării
1 NOV. 2023 Hidroelectrica. Evoluția este PRIMUL
impulsionată de listarea EDITORIAL ZF
Hidroelectrica din 2023, cea
mai mare după Revoluție. 16 NOV. 1998
Din păcate este o societate
de stat. 25 de ani mai târziu,
statul mai reprezintă doar CALITATE
4% din economie raportat VERSUS CANTITATE
la cifra de afaceri totală Când ZF a apărut pe piață, România era în-
a companiilor locale. tr-o vânzoleală cum greu își imaginează azi de cei
Economia este astăzi cu totul care nu au trăit intens acele vremuri. Era o schimba-
alta. În 1998, nu aveai unde re de paradigmă. În urmă cu câțiva ani mi s-a stricat
laptopul. A trebuit să-l duc la reparat undeva departe,
să mănânci o ciorbă decent
într-un atelier minuscul deschis într-una din imensele
în București. Astăzi, Calea hale ale colosului întreprinderii “Republica”, de odini-
Victoriei este plină. Tinerii oară. L-am primit înapoi în două zile. Merg deseori cu
probabil că nici nu realizează taxiul. Taximetristul, dacă nu tace, plânge după uzi-
ce ani au fost. Și mai bine că nele Republica sau după Combinatul Siderurgic
nu-și pun problema. Viitorul Galați. Uzine care produceau enorm, dar dar
le și ne aparține. cu pierderi imense. De aceea soluția văzută
de ZF a fost: produceți mai puțin, dar
cu câștiguri mari.

18
 ZIARUL FINANCIAR
PRIMA PAGINĂ 14 DEC. 1998
7 DEC. 1998

REFORMĂ
ȘI CONSENS
Anii '90 ai secolului trecut au
șlefuit discursul politic. Oamenii au
învățat cuvinte și sintagme noi precum
“luptă politică” în locul “luptei de clasă” cu
care erau obișnuiți în comunism. “Reforma a
CÂND NU ȘI-A JUCAT ajuns pe buzele tuturor, cine nu voia reformă
ROMÂNIA ULTIMA CARTE? nu era patriot. Unde a dus “reforma”, vedeți
250 DE MILIOANE?
În 1998, în decembrie, ZF titra pe pri- azi. Și încă un cuvânt, “consens”, făcea furori
NU NE AJUNGE NICI PE O MĂSEA
ma pagină că administrația este de acord în epocă. Toată lumea voia “consens”. Cine nu
Banca Europeană de Investiții (BEI) acorda
cu închiderea întreprinderilor pe pierderi. voia consens era un ticălos și vânzător de țară.
României în 1998 un împrumut de 250 de milioane
Guvernul voia să reducă cu 30% din pierderile Iată că, peste decenii, consensul se produce.
de dolari pentru lucrările la autostrada București-
din economie prin închiderea “găurilor negre”. Cine ar fi crezut că două partide cu doc-
Constanța. Suma asta ar părea ridicolă azi când, pentru
Conel și Romgaz primeau pașaport pentru trine diametral opuse își vor propune să
autostrăzi se cheltuiesc miliarde de euro. Dar depinde și
oprirea robinetului pentru cei care nu-și plăteau guverneze, împreună, generații de aici
cum se cheltuiesc. Când, în criza din 2010, România a fost
facturile. BNR era de acord, FMI de care România înainte? Sau că singura opoziție
obligată să se împrumute de la FMI și UE, ministrul liberal al
avea nevoie ca de aer râdea de după colț iar Emil politică va ajunge să fie un
finanțelor, Sebastian Vlădescu, stătea într-un colț de scaun
Constantinescu, președintele de atunci, stătea cu partid extremist?
în sala de conferințe a Palatului Victoria și părea că plânge
căciula întinsă ca să primească ceva bani de la alții de durere. Câțiva ani mai târziu, a fost condamnat la șap-
ca să nu înghețe în casă iarna. S-a schimbat ceva? te ani de închisoare pentru șpăgi de milioane de euro
S-a schimbat. Dar nu în toate privințele. Cei mai (pe care le-a primit chiar în zilele în care bocea), e AȚI MAI DA AZI
mari datornici la stat rămân tot companiile de drept, nu pentru autostradă București-Constanța, 300 DE DOLARI PENTRU
stat. România se poate împrumuta și nu are ci pentru linia ferată București-Constanța. In UN ZBOR LA BRUXELLES?
nevoie de FMI. Nu azi. Dar se împrumută fine, acum autostrada e bună, iar ce-a Uitați-vă la reclama KLM din stânga
scump, are un rating lângă cel de “junk” păpat lupul bun păpat ramane. paginii jos. Uitați-vă la prețuri. Câți
așa că nu-și joacă azi ultima carte, dar
a învățat frumos baletul pe sârmă. ZIARUL FINANCIAR dintre voi ar fi dispuși să plătească
acești bani, azi? Chiar dacă aveți mulți
Dar nici pe sârmă nu poți
dansa la nesfârșit. 14 DEC. 1998 bani? În anii '90 un bilet din Europa
până la New York costa cam 3.000
de euro. Pe Vola.ro, la 6 noiembrie,
un bilet București-New York se
LA INDIGO vindea cu 361 de euro.
Industria înseamnă și azi 22%
din economia României. Are una
din cele mai mari ponderi în economie
din UE, unde media este de 15%. Produc-
ția alimentară, care înseamnă bună parte
din această industrie, este o problemă și azi,
ca și acum 25 de ani. Sloganurile “cumpărați
românește” sunt aceleași. Doar că plantele cresc
doar dacă sunt udate. Apa e scumpă, iar ploaia din
ce în ce mai rară. Cine a mers anul trecut cu trenul
sau cu mașina pe ruta București-Iași va fi văzut,
poate, câmpurile arse de secetă - floarea-soarelui, TRECUT-AU
porumb. Adică bani însămânțați în pământul ANII CA NORII
putred. Ici-colo, petice verzi de culturi irigate. LUNGI PE ȘESURI
Dar ca să-ți uzi cultura ai nevoie de bani. Datele Emil Constantinescu, pre-
nu s-au schimbat mult. România are azi 1,3 ședintele României, s-a dus în
milioane de hectare de culturi irigate, potrivit decembrie 1988 să mănânce o
ANIF, nu mult peste ce avea în 1998. Dar ciorbă la Viena, alături cancelarul
+ 25 DE ANI are 9 milioane de hectare bune pentru
agricultură iar, dacă nu plouă la timp,
german de atunci Gerhard Schro-
eder, alături de Jacques Santer,
3 NOV. 2023 atunci câștigul nu mai este cel
sperat.
președintele Comisiei Europene și
de alți lideri ai UE de atunci. Ziarele
vremii scriau că mâncarea a fost bo-
gată, dar promisiunile sărace. Țările
baltice nu au primit promisiunea
de a se integra în UE cum nu au
primit-o nici Cehia, Ungaria sau
Polonia. România nici nu visa la
asta sau visa cu ochii deschiși.
Dar anii au trecut. România este
în NATO, este în UE. Acum
Uniunea începe negocierile
BOGDAN BRĂTESCU, de aderare cu Moldova și
Ucraina. Ceea ce pentru
REDACTOR POLITIC România nu poate
1998- 2000 fi decât un lucru
bun.

Anii '90 au fost ani grei dar, dacă timpul are o virtute, virtutea lui nu este vindecarea, ci uitarea.
Desigur, nu toți percepem timpul la fel. Fostul ambasador al SUA în România James Rosapepe povestește într-o
carte de memorii din zilele lui de la București și scrie cu uimire: țara era aproape în incapacitate de plată, la limita
prăbușirii, iar, “in ziua în care l-am vizitat”, premierul Radu Vasile juca tenis la reședința lui de la Snagov, fosta vilă
a lui Ceaușescu. Apoi s-a dus să urmărească o partidă de fotbal. S-a schimbat ceva de atunci?
Cumva, da. Doar că nu mai sunt la modă, între politicieni tenisul sau fotbalul, ci golful.
Nu mai vorbim azi de “ultima carte”, dar problemele rămân aceleași. Radet are nevoie de un miliard de euro ca
bucureștenii sa nu înghețe în case. Și nu-i are. Bucureștiul este un oraș bogat care nu are bani și nimeni nu știe de ce. 19
 PRIMA PAGINĂ ZIARUL FINANCIAR
20 IAN. 1999 20 IAN. 1999

RĂNILE
RĂZBOAIELOR
Cine și-l mai amintește
pe generalui Clark, șeful
forțelor armate NATO în
vremea războiului din Iugoslavia?
Nimeni, probabil. El a decis soarta
Serbiei. Miloșevici? A murit. România
a fost de partea NATO în războiul din
Iugoslavia. Nu știm cu claritate ce a
fost atunci, dar, cu siguranță, poziția Ro-
mâniei a netezit calea ei spre aderarea
la Alianța Nord-Atlantică. România nu
recunoaște nici azi, în mod oficial, Re-
publica Kosovo. Dar echipa de fotbal a
României joacă cu echipa Kosovoului.
Serbia nu poate uita nici azi inter-
venția NATO, dar știe că viitorul ei
nu poate fi decât alături de UE.
Serbia are o cerere oficială de
aderare la UE, deși inima PARADOXUL DEMOCRAȚIEI
ei este lipită de cea a âAnalistul politic Dan Pavel surprindea, acum 24 de ani, paradoxul democrației. Scadența
+ 25 DE ANI Rusiei. pentru lipsa statului de drept în anii din urmă (articolul este din 1999) este decontată în anii chiar în anii
democrația începe să funcționeze, spunea el. Desigur, referirile sunt la ultima mineriadă. Este greu de spus,
20 IAN. 2023 oricât ai vrea să fii de echlibrat, ce este democrația. Etimologic, înseamnă “puterea poporului” din cuvântul grec
compus “demos” (popor) și “kratos” (putere). Nimic nu s-a schimbat de atunci. Democrația este blestemată să-i
accepte în rândul ei și pe ticaloși. Ce face diferența sunt legile. Democrația trebuie să aibă legi care să-i poată
condamna pe ticăloși. S-a schimbat ceva de acum un sfert de secol? Aici fiecare judecă. Desigur că cei care
au fost bătuți în Piața Victoriei la 10 august 2018 vor spune că nu s-a schimbat nimic.
ZIARUL FINANCIAR
20 IAN. 1999

CE S-A
VĂZUT ȘI CE ESTE
Am fost acolo, dar am văzut și altceva.
Am fost la Râmnicu Vâlcea când minerii
i-au făcut praf pe jandarmi și știu că Emil
Constantinescu a fost pe punctul de a scoate
armata din cazărmi. Dar am mers, apoi, și în
Valea Jiului, la o săptămână de la mineriada
de la Costești. M-am cazat la Hotel Central din
Petroșani, în plină iarnă, și nu era pic de căldură.
Am găsit o gazdă într-un bloc care se încălzea cu
calorifere electrice. Venea un nene, ziua în amiaza
mare, și-ți deconecta acel aparat care-ți măsoară
consumul și consumai cât voiai fără ca contorul
să înregistreze, iar iernile sunt grele în Parâng. Am
văzut o casă în Uricani – o familie cu trei copii
- fără căldură și fără geamuri la casă, cu doar
un celofan bătut în cuie deasupra geamului
lipsă. Mâncau doar ce primeau de la cantina
socială. Nu aveau niciun ban. Da, am
văzut astea. Un om sărac poate fi lesne
manipulat, un om cu ceva bani, mai
greu. Asta este drama noastră.
Azi? Parcă e ceva mai bine.

DAN PAVEL,
ANALIST
ȘI PROFESOR
DE ȘTIINȚE
POLITICE

Anii 1998-1990 au fost ani ai furiei. Ani seci ai proiectelor publice pentru că economia era
într-o situație limită. Iarna lui 1999 venea și regimul Constantinescu nu avea nicio para chioara
pentru încălzire. Economia era în recesiune, scandalurile politice se țineau lanț. Coaliția de dreapta,
CDR, de la care toată lumea așteptase ceva după alegerile din 1996, a făcut implozie. Mugur Isărescu a
fost instalat premier, dar și-a negociat bine întoarcerea în poziția de guvernator al BNR, după final. În
ianuarie 1999, întreaga Românie se uita cu groază la avansul minerilor spre București, iar ZF deschidea
cu un astfel de articol, nici nu ar fi avut cum altfel. Într-un alt ianuarie, dar 24 de ani mai târziu, ZF
deschidea ziarul cu un subiect despre succesul Dacia, una din mărcile cu care România a scos capul în
lume, chiar dacă acționarul nu este român. Iată că schimbarea vine, chiar dacă mai greu. 20
 ZIARUL FINANCIAR ZIARUL FINANCIAR
1 FEBR. 1999 5 FEBR. 1999

ETERNA PROBLEMĂ -
DEFICITELE GEMENE
La 5 februarie 1999, ZF scria, într-o analiză,
despre pericolul “deficitelor gemene”, deficitul bu-
getar și deficitul de cont curent. Arăta că echilibrul
macroeconomic este extrem de fragil, mult mai fragil în
comparație cu țările cu care ne măsurăm. Dacă am face
o glumă și am publica în ZF acea analiză scrisă acum 24
de ani, cu mici ajustări, ei bine, nimănui nu i s-ar părea cara-
ghios și nici n-ar observa. Pentru că, în ciuda faptului că Ro-
EXTREMISMUL OUT? mânia a făcut un salt spectaculos în acești ani, blestemul ei
Vadim Tudor, Iliescu, Securitatea. Ci- este să aibă un deficit bugetar mare pentru că are venituri
ne-și mai amintește? Acestea erau temele mici la buget. Iar, în condițiile în care importă masiv
politice, sigur, între multe altele, de acum mâncare, deși este o țară cu pământ fertil, are și un
25 de ani și pe care ZF le-a abordat. Aici sunt deficit de cont mare, așa că, an de an, joacă pe sâr-
puține de spus. Așa cum stânca poate avea fi- mă, cu sabia deasupra capului, rugându-se ca
loane de aur, de argint, de cupru sau poate fi o agențiile de rating să n-o arunce la “gunoi”.
simplă piatră, așa societatea are sursele ei, unele
bogate, altele limitate. Un lucru poate fi observat
însă: societățile prospere sunt mai tolerante.
+ 25 DE ANI Acum 25 de ani ne îngrijora “România Mare” a
lui Vadim Tudor, azi toate televiziunile sunt
1 FEBR. 2023 cu ochii pe un partid de care nimeni nu
ZIARUL FINANCIAR
auzise până la alegerile trecute.
5 FEBR. 1999

ROMÂNIA,
CONDUSĂ DE TO DO LIST
Au fost ani în care un împrumut (“tranșă”) de
la FMI de 100 de milioane de dolari era socotit ca
un fel de ploaie ce cade exact atunci când pământul are
nevoie de ea. O binecuvântare, așadar. Doar că, de-a lungul
anilor, FMI nu a venit la București doar cu pantofii rupți ai lui
Jeffrey Franks, ci și cu o listă. Cum a venit, mai apoi, și Comisia
Europeană - vă mai amintiți de celebrele to do list? Ilie Șerbă-
PLEDOARIE nescu, primul director al Ziarului Financiar și cel mai sceptic din-
PENTRU tre economiștii vremii, scria, în februarie 1999, despre starea de-
COMERȚUL LIBER plorabilă a economiei, despre legile barbare adoptate aiurea,
Profesorul de economie despre puțina știință a celor ce conduc țara. Acum România
Alexandru Tașnadi face, într-o nu mai este în starea de atunci. A împrumutat de la FMI
amplă analiză, acum 24 de ani, și UE, în criza din 2009-2010, 20 de miliarde de do-
apologia liberului schimb de măr- lari și i-a putut rambursa relativ ușor. Dar proble-
furi, în fața avalanșei de cereri ca mele subliniate de Ilie Șerbănescu rămân.
importurile să fie, dacă nu interzise,
cel puțin restricționate. Dar liberul
schimb aduce competiție, ceea ce
înseamnă mărfuri de calitate mai
bună și un preț mai bun pentru
consumator, argumenta profesorul
Tașnadi. Nimic nou față de discu-
țiile de azi, dar încă ceva. În 1990,
în parlamentul de atunci intra un
partid, Partidul Liber-Schimbist
– cu trimitere evidentă la Cara-
giale care râdea de cei care se
mută de la un partid la al-
tul. Dar tot liber-schimb
se cheamă, până la
urmă.

ILIE
ȘERBĂNESCU,
DIRECTOR
EDITORIAL
1999-2001

„Niciun om nu poate să intre în apa aceluiași râu de două ori, deoarece nici râul și nici omul
nu mai sunt la fel”, scria Heraclit, filosof presocratic care a murit în 470 înainte de era creștină. România de azi
poate fi comparată cu cea de acum 25 de ani, dar cu nuanțe pentru că nu mai este aceeași. Au existat în istorie
popoare care aveau același nume pentru culorile verde și albastru sau pentru culorile roșu și galben. Au învățat să
facă distincția în momentul în care au intrat în contact cu alte limbi, care o făceau deja. Ochiul uman poate să facă
deosebirea între 1000 de culori, dar limba scrisă/vorbită nu are cuvinte pentru ele. În economie e la fel. Autarhia
nu ajută pe nimeni. Schimburile libere te ajută să crești, să faci deosebirea, pentru că vezi unde greșești și unde poți
îmbunătăți. Cum se leagă lucrurile peste ani! Acum 24 de ani scriam despre insistența producătorilor de a bloca
importurile, azi scriem, aproape identic, despre insistența agricultorilor de a bloca importurile ucrainene. 21
 ZIARUL FINANCIAR
ZIARUL FINANCIAR 15 FEB. 1999
11 FEBR. 1999

E BINE SĂ AI
AUTOSTRĂZI, DAR BANI
PENTRU ELE AI?
Despre bugetul pe 1999 vorbește și eco-
nomistul Claudiu Doltu și susține ideea
că, da, ar fi bine să avem bani pentru “dez-
voltare”, autostrăzi, drumuri, subvenționarea
exporturilor, dar un astfel de buget are un
preț major care presupune abandonarea
obiectivelor privind inflația sau a țin-
telor stabilite pentru echilibrul
extern.

TRECEREA SPRE
PLĂȚILE ELECTRONICE
ATUNCI ȘI ACUM
Cardurile abia începeau să fie folosite în
acei ani. „Banii de plastic, o formă moder-
nă de plată care câștigă tot mai mult te-
ren” – era supratitlul unei analize despre
evoluția pieței cardurilor, cu prezenta-
rea ofertelor de la BCR și BRD, încă
neprivatizate.

BĂNCILE NU
POT TRĂI FĂRĂ CLIENȚI.
Dar nu cu orice clienți. În 1999, prețul
unui credit era foarte mare, în bună măsură
indus de inflație. În plus, companiile se loveau
de neîncrederea bancherilor că debitorul ar pu-
CINE... UNDE... tea să-și ramburseze creditul. Ofițerii de credit nu
MEDIUL ACADEMIC, aveau la dispoziție multe mijloace pentru analizele
CE-A FĂCUT...
ROMÂNIA ȘI ADUS ÎN PRESA DE BUSINESS de risc. Băncile nu cunoșteau gradul de expunere
Ziarul Financiar a fost
AJUSTAREA FISCALĂ Ziarul Financiar a fost de la început un spațiu de dezbatere a debitorului și, astfel, a apărut Centrala Riscuri-
structurat și gândit timp de
Singura deosebire dintre comentatorii de acum pentru mediul academic, pentru specialiștii în economie care lor Bancare prin intermediu căruia un ofițer
șase luni până la lansare. În mar-
24 de ani și cei de azi, aceeași, este culoarea părului. urmau de fapt să împingă modernizarea economiei și societății. de credit putea ști care este “profilul fi-
tie 1998 se făceau primele anga-
Lucian Croitoru vorbea în 1999 despre “ajustarea fiscală” Economiștii de înaltă ținută Lucian Croitoru, Valentin Lazea, Claudiu nanciar” al potențialului debitor.
jări, iar abia în noiembrie 1998 se
dramatică ce trebuie să o facă Finanțele, de la un deficit bu- Doltu, Lucian Liviu Albu, invitați de Costea Munteanu, dezbăteau săp-
lansa ziarul. La Rubrica Leul - Ochi
getar de 4% din PIB la unul de 2%, asta după încă o ajustare fă- tămânal câte o temă. Pe 11 februarie 1999 erau invitați să scrie despre
și Urechi, unde ziarul mai respira
cută în 1997 când Produsul Intern Brut căzuse și bani nu mai erau. bugetul pe 1999, sub un titlu relevant și astăzi: buget de relansare sau
Coaliția CDR a plătit cu vârf și îndesat prostiile făcute de guvernele
printre cifre și evoluții macroeco-
de gestionare a crizei? Acești economiști au fost printre principalii pro- ZIARUL FINANCIAR
nomice, intrau știri despre Cine...
de stânga de dinainte și, în final, avea să piardă alegerile din 2000,
cu un Ion Iliescu reîntors la Cotroceni. Dar guvernul Năstase a be-
unde... ce-a făcut..., cum ar fi no-
motori ai pieței libere și libertății antreprenoriale din România, vocea
lor fiind mult mai credibilă decât a unor economiști cu funcții în
19 MART. 1999
minalizările la Oscar sau că
neficiat de măsurile luate în acei ani, mai cu seamă de cele ale BNR de exemplu, care au scris și la Scânteia în anii '80 dar au
„Brașovenii pot trimite
premierului Mugur Isărescu. Poate nu vă este cunoscută poves- insistat apoi să dea și lecții de capitalism, chiar până
flori prin poștă”.
tea, dar nu pare că seamănă cu ceea ce se întâmplă azi? Din în prezent.
nou, necesitatea ajustărilor fiscale. De ce? Pentru că, la
fel ca în urmă cu 25 de ani, guvernele succesive nu
au știut cum să echilibreze balanța veniturilor
și a cheltuielilor.

AUSTERITATE
SAU RELANSARE?
Valentin Lazea, BNR, vorbea, în
februarie 1999, despre disputa din-
tre cei care susțin un buget de auste-
ritate și cei care vor un buget de “relan-
sare economică”. Desigur, comentează el,
partizanii celei de-a doua ipoteze sunt mai
mulți. Cine nu vrea “relansare economică”
într-o țară sleită de puteri? Dar “relansarea”
ar presupune cheltuieli mai mari pe care sta-
tul nu și le permite pentru că, pur și simplu,
este cu buzunarele goale. Există o legătură
clară între deficitul bugetar și rata inflației
și între deficitul bugetar și deficitul de cont
curent. După toate cheltuielile nesăbuite fă-
cute în trecut, în care toată lumea a primit
subvenții, de la energie la alimente, iată
că poștașul vine la ușă cu nota de pla-
tă. Așa că bugetul nu poate fi decât
unul de austeritate, spune Lazea.
+ 25 DE ANI Nu vi se pare cunoscut, chiar
dacă nu cunoașteți epoca?
13 FEBR. 2023

CĂDEREA LEULUI FAȚĂ

DE DOLAR DIN MARTIE-
APRILIE 1999
Anul 1999 a fost unul din cei mai grei ani de
după revoluție. După o perioadă de așa-zisă sta-
bilitate, 1992-1996, dar în care statul a subvenționat
masiv întreprinderile de stat deși nu aveau produ-
se și servicii competitive ca să reziste pe piață, au
fost necesare reforme și privatizări rapide. BNR
nu avea rezerve suficiente și leul a început să
scadă vertiginos în fața dolarului. Cu FMI
la București, leul urca și cobora ca în-
tr-un carusel.

Cu 25 de ani în urmă, presa economică, atât cât era ea, urmărea, cu precădere, privatizările, dincolo de interminabilele
discuții despre buget și deficite. Cine cu cine, care cu care. Fondul Proprietății de Stat (FPS) avea un sediu uriaș în Centrul Vechi
al Bucureștiului, aproape de Banca Națională. Ce se privatiza puțini știau pentru că, cum a spus primul premier al României
postrevoluționare, Petre Roman, “economia României este un morman de fiare vechi”. Așa că ei vindeau “fier vechi”. Multe
privatizări au eșuat și multe întreprinderi socialiste au ajuns, la propriu, în cuptoarele oțelăriilor drept “fier vechi”. Altele au
avut succes și acum împart profitul. La 13 februarie curent, ZF făcea socoteala împărțirii profitului record al OMV, de 10 mld. lei:
OMV 12%, statul 8%, Pilonul II de pensii, 3%. OMV nu a plătit impozit pe dividendul record, dar pensionarii au dat 8%. 22
 ZIARUL FINANCIAR
ZIARUL FINANCIAR
12 MART. 1999
8 MART. 1999

FMI: CÂNDVA
BINECUVÂNTARE,
ACUM PACOSTE
Au fost ani în care România stătea cu mâna întin-
să la FMI și-i cerșea îndurare. Cu orice tranșă primită,
România se simțea mai sigură. În primăvara lui 1999,
BNR avea 2,5 miliarde de dolari în rezervă din privatizări
și aștepta banii din privatizarea Dacia Pitești și a Bancpost,
așa că nu-și făcea, în ciuda unui an foarte greu, probleme cu
serviciul datoriei externe – cu un vârf de plată în mai-iunie de
un miliard de dolari. Au fost anii privatizărilor, Rusia era în-
tr-o criză profundă iar România tânjea după banii oligarhi-
lor care părăseau Federația pentru câștiguri mai bune. Oli-
garhii ruși aveau bani, iar România, talciocul Europei de
Est, avea ce vinde de prin casă. Că multe din fabricile
privatizate au ajuns la fier vechi iar promisiunile de
investiții s-au evaporat ca aburul ce-l expiri în-
tr-o noapte geroasă e o altă poveste.
AGENȚIILE DE EVALUARE
FINANCIARĂ, ETERNA PACOSTE
Dacă guvernele de după revoluție au iubit ceva
mai mult decât orice, ei bine, această dragoste s-a re-
vărsat în ordine bine calculată: FMI întâi și apoi agențiile
de rating. Poate și grație acestei iubiri Jeffrey Franks, șeful
misiunii Fondului, a venit la București cu pantofii rupți, iar
Paul Wolfowitz, șeful Băncii Mondiale, a mers într-o moschee
la Istanbul, unde trebuie să te descalți, cu ciorapii găuriți. Dar
nu doar guvernul a manifestat această fără de margini dragoste.
Băncile românești au fost mereu sub o atentă monitorizare.
La fel și finanțele țării. Poveștile pe care le citim azi în ziarele
de business nu sunt noi. Doar oamenii vor mereu ceva nou.
Doar că, pe ici pe colo, lucrurile s-au schimbat. Economia
nu mai suferă de o cumplită lipsă de lichiditate, guver-
nul se poate împrumuta repede, chiar dacă la cos-
turi mari din cauza deficitelor, iar FMI nu mai
este sperietoarea de acum 25 de ani.
GREAUA ȘTIINȚĂ A REGLEMENTĂRILOR
În martie 1999, CNVM interzicea vânzarea de valori
mobiliare în absență după ce primise semnale că acți-
unile unor societăți sunt vândute fără acordul acționarilor.
Reglementarea a fost o problemă grea a anilor '90 ai secolu-
lui trecut, economia era un fel de “Vestul Sălbatic” sau un “No
man's land”. Acum, de bine de rău, lucrurile sunt mai aranjate.
Bursa funcționează, nu e tocmai ce ar putea fi la dimensiu-
nea unei piețe ca cea a României, dar este. PIB-ul a sărit de
300 de miliarde de euro, ușor oamenii economisesc și,
în mod firesc, caută soluții pentru a-și păstra banii în
siguranță. Iar piața de capital a devenit o soluție.
ZIARUL FINANCIAR
8 MART. 1999

HORIA GĂLĂȚEANU,
REDACTOR AFACERI ȘI
FINANȚE, 1998-2001

INVESTIȚIILE,
SINGURA SOLUȚIE
+ 25 DE ANI Investițiile străine nu depă-
șeau în 1999 un miliard de dolari
8 MART. 2023 pe an. Anul trecut au trecut pragul
de 12 miliarde de euro, iar soldul
lor a fost, la finalul anului trecut, de
108 miliarde de euro. “Există un po-
tențial uriaș de creștere în majoritatea
sectoarelor economice iar investitorii
străini ar putea veni să producă pen-
tru piața locală”, scria, într-un editorial
din martie 1999, economistul Horia
Gălățeanu. Investitorii au venit, unii
cu mai mulți, alții cu mai puțin bani.
Cert este ca, la un sfert de secol
distanță, economia este împăr-
țită fifty-fifty. Jumătate antre-
prenori români, jumătate
capital străin.

Trecutul este cel mai cumplit prezent. Pentru că îți trebuie ani de zile să-l uiți. Economia are aceleași
apucături ca oamenii. Așa cum oamenii nu se pot schimba de la o zi la alta, nici economia nu se poate
schimba de la o zi la alta. Pentru că ea este făcută de oameni. Nu poți să-i ceri unui olar, chiar maestru în
meseria lui, să-ți cioplească, dintr-o dată, o statuie în marmură. Noi ne-am grăbit și nu e rău. „Pașoptiștii”
au încercat „arderea etapelor”. Nu prea le-a mers. Acum, cu noile tehnologii, s-ar putea sări peste etape.
Dar etapele de inițiere nu pot fi sărite. Pentru economia României, anii '90 au fost etapele de inițiere. 23
P U B L I C I TAT E
 ZIARUL FINANCIAR
21 APR. 1999
PRIMA PAGINĂ
3 FEB. 1999

ÎN 1999, MARI EMOȚII

PRIVIND DATORIA EXTERNĂ A ROMÂNIEI.
BUGETUL PE 1999,
În acel an veneau la scadență trei emisiuni de obligațiuni,
VOTAT CA ȘI ACUM, DUPĂ ÎNCEPEREA
din care două emise chiar în 1996, de către guvernarea Văcăroiu,
ANULUI, ABIA ÎN FEBRUARIE
când era ministru de finanțe Florin Georgescu. Chiar au existat și
Ministrul finanțelor de atunci, Decebal Traian Remeș,
acuze între responsabilii din BNR și Finanțe din acei ani, la o confe-
prezenta în fața Parlamentului bugetul pe 1999 în februa-
rință desfășurată la Palatul Parlamentului, că cele două emisiuni
rie 1999, deci la două luni după începerea execuției bugeta-
au fost în mod deliberat aranjate pe 3 ani pentru a crea pro-
re, ceea ce se întâmplă și astăzi în mulți ani. Ziarul Financiar
bleme guvernului următor, guvern de dreapta, în 1999,
era singura publicație care își permitea să pună pe prima
pentru că preconizau că PSDR va pierde alegerile.
pagină în mod detaliat un subiect important dar proba- DECIZIA CARE A
bil destul de plictisitor pentru foarte mulți: cum este PUS ROMÂNIA PE
structurat bugetul României. Cu toată criza, deficitul TRAIECTUL UE ȘI NATO
bugetar asumat era de doar 2,4% din PIB în 1999, Foarte criticată atunci, decizia președinte-
față de peste 5% în 2023. lui Emil Constantinescu de a permite survol
aerian prin România pentru aviația NATO care
mergea spre Belgrad s-a dovedit ulterior facto-
rul principal prin care România a convins Oc-
cidentul că vrea să intre în NATO și UE. Deci-
zia a fost contestată puternic în epocă de
alte ziare precum Adevărul, precum și
de partidele de stânga.

ZIARUL FINANCIAR
1 MART. 1999

+ 25 DE ANI
21 APR. 2023 LICHIDAREA BANCOREX
A FOST UN PUNCT CRITIC AL
ANULUI 1999
Anul 1999 a fost un an cât un deceniu. Criza
valutară, amenințarea cu încetarea de plăți din
cauza scadențelor suprapuse a trei serii de obliga-
țiuni în acel an la care se adăuga problema Bancorex,
închiderea și restructarea întreprinderilor nepreformante
au făcut din ’99 unul dintre cei mai grei ani de după Revo-
luție. Puțin a lipsit ca economia și societatea să nu alunece
într-un derapaj enorm, din care să nu iasă timp de decenii.
Situația a fost la limită. Bancorex, banca statului specializată
în operațiuni de comerț exterior, care deținea circa 25% din
sistemul bancar, a trebuit pur și simplu să fie lichidată și
absorbită de către BCR. Pe data de 1 martie 1999, Consiliul
de Administrație al BNR a hotărât să instituie regimul
administrării speciale. Ziarul Financiar a titrat atunci
că BNR a preluat responsabilitatea pentru Banco-
rex. Pasivele băncii au fost acoperite de o emisi-
une specială de titluri de stat a guvernului, în
valoare de 2 mld. dolari.

În aprilie 2023, deși economia este mult mai puternică decât în 1999, nu sunt destui bani la
buget, exact la fel ca și acum 25 de ani. Ca urmare, guvernul discuta în aprilie 2023 o nouă
taxă pentru marile companii. Între timp această taxă a și fost aprobată. Astăzi, una dintre
marile teme ale economiei este deficitul uriaș extern din sectorul agroalimentar, de circa 5 mld.
euro pe an. Întrebarea este dacă lipsa unor bănci puternice cu capital local imediat ulterior
lichidării Bancorex și vânzării Băncii Agricole nu a influențat această evoluție. 26
 ZIARUL FINANCIAR
11 MAI 1999
PRIMA PAGINĂ
5 MAI 1999

MAREA BRITANIE A
SUSȚINUT PERMANENT
ROMÂNIA ÎN UE CHIAR DACĂ
APOI A VENIT BREXITUL
Tony Blair, premierul britanic din 1999,
a venit în mai la București și a ținut un
discurs istoric în Parlament. A fost un
semnal foarte puternic că marea eco-
nomie de la celălalt capăt al Uniunii Eu-
ropene susține drumul României spre
UE și NATO. De atunci, niciun alt pre-
mier al Marii Britanii nu a mai vor-
bit în Parlamentul României.
VESTITUL BLOCAJ FINANCIAR
ERA SURSA IMOBILITĂȚII ECONOMIEI.
Cele mai mari companii de stat nu reușeau să-și achite la timp curentul ZIARUL FINANCIAR
electric consumat pentru că la rândul lor nu încasau de la firmele către care
vindeau veniturile la timp. Odată rupte din centralele care administrau anterior 10 MAI 2000
întreprinderile, noile companii erau practic cu mâinile legate pentru că nimeni
nu știa cum să abordeze noi clienți și să convingă consumatorii persoane fizice
sau juridice că are cele mai bune produse sau servicii. Structura economiei
etatiste nu presupunea acțiuni de marketing. Directorii nu aveau grija des-
facerii, ci a producției, de aceea când s-au trezit că trebuie să vândă
neștiind cum să o facă au început să acumuleze datorii.

UN TITLU
PREMONITORIU:
BRITANICII NU DOAR
CĂ NU VOIAU EURO,
DAR PÂNĂ LA URMĂ AU
ȘI IEȘIT ȘI DIN UE
În 1999, proiectul euro era aproape gata, iar
moneda unică urma să fie lansată la 1 ianuarie
2000. Britanicii au spus încă de la început că
nu vor în zona euro, și iată că până la urmă au
decis chiar să iasă și din Uniunea Europeană.
Italianul Romano Prodi era atunci preșe-
dintele Comisiei Europene și a încercat
într-o vizită la Londra, pe ultima sută
de metri, să îi convingă pe englezi de
viitorul euro, dar nu a reușit.

+ 25 DE ANI
5 MAI 2023

CORINA VASILE,
EDITOR
AFACERI 1998-2000,
REDACTOR
ȘEF 2000-2002

25 de ani mai târziu cu totul altele sunt cele mai importante știri din economie.
De la Electrica taie curentul datornicilor, astăzi câteva zeci de mii de persoane
fizice și-au instalat panouri fotovoltaice, care au ajuns la o capacitate cât un
reactor nuclear de la Cernavodă. De actualitate în 2023 mai este prăbușirea City
Insurance, adică un fel de Bancorex actual al pieței asigurărilor. 27
 PRIMA PAGINĂ
17 MAI 1999
ANUL 1999 A FOST ANUL
PRIVATIZĂRILOR: SIDEX, PRINTRE OBIECTIVE
Interesul investitorilor străini pentru achiziția Sidex Galați a fost
destul de mare. FPS a primit cinci scrisori de intenție pentru cumpărarea FRANCEZII URMAU
combinatului, printre care una de la grupul italian Marcegaglia. Sidex era îm- SĂ SE INSTALEZE LA PITEȘTI
povărată de un credit de 140 mil. dolari la către un consorțiu de bănci elvețiene, Renault urma să semneze cu fondul proprietă-
precum și o datorie uriașă la către Conel pentru neachitarea energiei electrice. ții de stat actul de cumpărare a Dacia, reînnoind
Între timp, compania a fost cumpărată de Ispat, parte din grupul Lakshman Mit- astfel legătura din anii ’70, când România, din dorința
tal. În ’89, 1 din 6 gălățeni lucra la combinatul cu 50.000 de angajați. Astăzi de a se industrializa rapid, a cumpărat licențe de pro-
mai are 8.000. În anii '90, Sidex era căpușat de firme ale politicienilor care ducție ale mărcii Renault. În anii ’80, constrâns de da-
livrau materie primă sau cumpărau de la Sidex în condiții avantajoa- toria externă și în condițiile creșterii prețului mondial al
se. Și mai recent, Sidex a ajuns pe mâinile altui indian, de data petrolului, guvernul de atunci nu a mai făcut față și a nu a
aceasta în grupul Liberty. mai ținut pasul cu modernizarea uzinei Dacia și, de fapt,
a întregii economii. Astăzi, Dacia este un nume mondial,
iar cei care au realizat atunci contractul de privatizare
din partea română au fost vizionari pentru că au
reușit să integreze fabrica de la Pitești în cadrul
unuia dintre primele concerne mondiale de
+ 25 DE ANI automobile.
17 MAI 2023
ROMÂNIA SE
ÎMPRUMUTA ATUNCI
CU 82% ÎN LEI ȘI CU
10% ÎN DOLARI
Din cauza inflației foarte
mari din ’99, statul român
ajunsese să se împrumute cu
o dobândă de 82% la lei și de
10% la dolar. Foamea de finan-
țare de atunci este prezentă și
astăzi, chiar dacă dobânzile
sunt mai reduse. Cheltuia-
la cu dobânzile aferente
datoriei publice este tot
mai mare pentru 2023,
fiind de aproape 2%
din PIB.
ZIARUL FINANCIAR
25 MAI 1999
Românii au ajuns să cheltuie 1,7 miliarde de euro în doar un trimestru în 2023, plus 20% față de anul trecut, ceea ce
înseamnă că anul acesta se vor duce către cheltuieli de 7-8 miliarde euro. Dacă guvernele din perioada 1998-1999 ar fi
beneficiat de 8 mld. euro, ar fi crezut că au venit extratereștrii. Ritmul de creștere economică în 2023 s-a mai micșorat,
acesta fiind subiectul de pe prima pagină a ZF-ului din data de 17 mai 2023, însă lucrurile sunt la un cu totul alt nivel
și chiar dacă datoria externă este mult mai mare, spre 140 mld. euro, și datoria publică la 50% din PIB, oamenii au
încredere că le vor putea achita și pleacă în vacanțe mai mult ca niciodată. 28
PRIMA PAGINĂ
24 MAI 1999
SAGA BANCOREX
A FOST UNUL DIN
SUBIECTELE ECONOMICE
FAVORITE DIN ’99
Bancorex a fost salvat de guvern, iar cre-
ditele acordate de bancă, așa-numitele
credite neperformante de la Bancorex, au
fost mutate către o Agenție de Valorificare
a Activelor Bancare, care a devenit celebra
AVAB. Articolul vorbește despre primele
186 de dosare transferate de la AVAB
la Bancorex. Numărul acestora
urma să ajungă la 2.000.
O INSTITUȚIE
AL CĂREI SUCCES STĂ CHIAR
ÎN DESFIINȚAREA SA
FPS – Fondul Proprietății de Stat –, înfiin-
țat ca să preia participații la întreprinderi
de stat și să le vândă mai departe, urma
să își închidă o mare parte din sucursale,
conform știrii din mai ’99. „FPS a privatizat
două treimi din numărul total al societă-
ților propuse la privatizare de la înfiin-
țarea instituției”, spunea atunci di-
rectorul instituției, Radu Sârbu.
COMENTATORII ZF
DE ATUNCI, ASTĂZI PROFESORI
UNIVERSITARI LA ASE
Profesorul universitar Cristian Păun, care predă as-
tăzi la Facultatea de Relații Economice Internaționale
– ASE București, era atunci asistent universitar și scria
frecvent în Ziarul Financiar. În acest articol abordează
componenta politică a riscului de țară. Riscul de
țară este motivul pentru care unele state se îm-
prumută mai ieftin și altele mai scump.
 PRIMA PAGINĂ ZIARUL FINANCIAR
14 OCT. 1999 16 NOV. 1999

ȘI ATUNCI ȘI ACUM
LUPTA ÎMPOTRIVA CREȘTERII
PREȚURILOR LA ENERGIE
Mugur Isărescu, și atunci și acum guvernatorul
BNR, cerea regândirea procesului de indexare
automată a tarifelor de energie și comunicații în
funcție de evoluția cursului de schimb pentru că îi
dădea peste cap toate calculele de inflație. „Nu este
normal ca acești furnizori, care beneficiază de o
poziție monopol pe piața românească, să fie sin-
gurii care câștigă de pe urma acestor majorări,
în timp ce toți ceilalți pierd”, spunea atunci
Isărescu. Inflația urma să depășească
43% în ’99.
MOMENT ISTORIC
PENTRU ROMÂNIA ÎN
OCTOMBRIE ’99, COMISIA
EUROPEANĂ ANUNȚĂ CĂ VA ÎNCEPE
NEGOCIERILE DE ADERARE
Comisia Europeană a anunțat atunci că împre-
ună cu Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta și Slo-
vacia, România intră în grupul țărilor care urmau
să înceapă negocieriele cu Uniunea Europeană
pentru aderare. Dintre toate acestea, România
și Bulgaria au aderat în 2007, iar celelalte țări în
2004. Pentru România, Comisia se uita la par-
curgerea unor reforme economice coerente și
ameliorarea situației copiilor din orfelinate.
Celelalte țări din est care sunt astăzi mem-
bre ale UE, Cipru, Cehia, Estonia, Unga-
ria, Polonia și Slovenia, începuseră
negocierile în 1998.
ERAM ÎN “CLUB”
CU INDONEZIA, PAKISTAN
ȘI VENEZUELA
România era în acei ani privită de piețele
internaționale financiare ca un paria, fiind
asociată cu Indonezia, Pakistan sau Venezue-
la, din punctul de vedere al riscului de țară. Era
foarte greu să convingi piețele internaționale
că poți rezista în condițiile în care nevoile erau
mari și resursele erau puține, mai ales cele valu-
tare. Și atunci ca și acum, piețele se uită foarte
mult la relația dintre deficitul de cont curent,
datoria externă pe termen scurt și pe ter-
men lung și nivelul rezervelor valutare și
se considera că eram foarte slabi din
acest punct de vedere.

ZIARUL FINANCIAR
16 NOV. 1999

+ 25 DE ANI NU EXISTĂ
13 OCT. 2023 O ALTĂ IEȘIRE DIN
MARASMUL ACTUAL
DECÂT LIBERALISMUL,
DAR NE INTERESEAZĂ
OAMENII
În articolul de aniversare a unui an
de la apariția ZF, Ilie Șerbănescu, di-
rectorul editorial de atunci al publica-
ției, arăta că evoluția Ziarului Financiar
depindea de evoluția economiei și că
în tumultuosul an 1999 era normal să
fie dificultăți. Ulterior, într-adevăr, Ziarul
Financiar a decolat odată cu economia,
care a prins aripi în perioada 2000-
2008, ca urmare a aderării la Uniunea
Europeană și NATO.
„Discursul ZF este liberal. Nu există
o altă ieșire din marasmul actual
decât liberalismul, dar ne inte-
resează oamenii. Ei trebuie să
constituie scopul reformei”,
spunea atunci Ilie Șerbă-
nescu.

Pe prima pagină a Ziarului Financiar din 13 octombrie 2023 este publicată declarația lui Daniel
Dines, un IT-ist român care a ridicat compania UiPath la afaceri de 1 mld. dolari pornind de la 1
milion de dolari în urmă cu zece ani. De fapt, sectorul de IT a devenit cel mai mare creator de locuri
de muncă din rândul companiilor mari și mijlocii din ultimul an. Subiectele de pe prima pagină,
dacă ar vrea cineva să le judece azi în comparație cu cele de acum 23 de ani, vorbesc despre investiții,
despre angajări și despre cu totul alte perspective față de peisajul destul de sumbru al anului 2000.
Totuși, firul speranței așa cum se întrevedea încă din acei ani iată că nu s-a rupt și așa cum se scria la
aniversarea unui an de ZF, totuși România “mai are o șansă.” 29
 ZIARUL FINANCIAR
PRIMA PAGINĂ 17 APR. 2000
23 MART. 2000

PETROM AR PUTEA
SCUMPI BENZINA
Un titlu de actualitate și azi: „Pe-
trom ar putea scumpi benzina“, dar

PAPA VREA PACE…

O temă de mare actualitate: crearea
unui stat palestinian ca soluție pentru
conflictul israelo-palestinian
În cadrul unui pelerinaj istoric la Bethleem,
Papa Ioan Paul al II-lea afirma atunci că Vatica-
nul a recunoscut dintotdeauna “dreptul natural
al poporului palestinian de a avea o patrie și
de a trăi în liniște și pace cu celelalte popoa-
re din zonă”. Și iată de ce este interesant să
vezi ce se scria în ziare acum 25 de ani și
în prezent.
acum se numește OMV Petrom
Situația de pe piețele internaționale de țiței
ZIARUL FINANCIAR
este similară cu cea din 1999. Din cauza tensiu- 7 IUL. 2000
nilor geopolitice, prețul petrolului este în creș-
tere, astfel că sunt așteptate și astăzi ca și atunci
noi scumpiri ale benzinei. Și atunci și acum
este vorba de un monopol al exploatării re-
surselor petroliere din România. Atunci Pe-
trom era sub controlul statului român
100%, astăzi este sub control austri-
ac 51%, iar statul mai are 20%.

EXPLOZIA
DE PE WALL STREET...
În primăvara anului 2000, piețe-
le financiare din America s-au cu-
tremurat mai ales ca urmare a crizei
companiilor din sectorul IT listate pe
NASDAQ. Indicele NASDAQ a scăzut
în doar două săptămâni în perioada
martie-aprilie cu circa 30%. Criza de
pe piețele vestice era importantă
pentru piețele de periferie pre-
cum România pentru că scădea
apetitul de investiții în est.

+ 25 DE ANI
23 MAR. 2023

SORIN
PÂSLARU,
REDACTOR,
EDITOR AFACERI ȘI
FINANȚE 1999-2002,
REDACTOR ȘEF
ADJUNCT 2002-2005,
REDACTOR ȘEF
2005-PREZENT

23 de ani mai târziu, articolul de pe prima pagină din Ziarul Financiar din 23 martie 2023
abordează situația stocurilor de cereale deținute de fermierii români în condițiile în care piața a fost invadată
de cerealele din Ucraina. Tot pe prima pagină, evoluția cifrei de afaceri a Dacia în 2022, cu o creștere de
20%. După cum se observă, primele pagini din martie sau din aprilie 2000 au mai multe știri externe față
de prezent, ceea ce arată într-un fel faptul că oamenii sunt mai puțin atenți azi la ceea ce se întâmplă în
străinătate pentru că nu mai sunt atât de dependenți de piețele și evenimentele internaționale. 30

PRIMA PAGINĂ
30 MAI 2000
CRIZA FNI
A FOST LA FEL DE REA
SAU MAI REA DECÂT
FALIMENTUL BANCOREX
În mai 2000, cea mai mare escro-
cherie după ’90 și anume FNI - Fondul
Național de Investiții - a intrat în faliment.
Criza a survenit ca urmare a supravegherii
foarte slabe de către CNVM, care așa cum
scria Ziarul Financiar atunci, a lăsat lucruri-
le de la FNI să explodeze “închizând ochii
la creșterile fabuloase ale titlurilor fără a-și
pune întrebări ce le generează și cât de vi-
abile sunt ele.” În scandal a fost adus chiar
și CEC care nu se știe de ce a semnat un
contract de garantare a titlurilor FNI.
Mai mult, criza era cât pe ce să se
extindă la tot sistemul bancar, cu
oameni în stradă care voiau să
își scoată banii din bănci și
sistemul bancar a fost cât
pe-aci să colapseze.
ZIARUL FINANCIAR
31 MAI 2000
ZIARUL FINANCIAR
16 NOV. 2000
ACUZELE LUI
BALTAZAR. DE CE BNR
RESPINGE MODIFICAREA LEGII
COOPERATIVELOR DE
CREDIT - BĂNCI POPULARE?
Începea să se acumuleze o nouă tensiune pe
piața financiară și anume băncile populare.
Deși erau doar cooperative de credit, nefiind
sub administrarea și supravegherea Băncii Nați-
onale, faptul că purtau numele de bănci inspira
încredere oamenilor care au depus sute de mili-
oane de lei la una dintre acestea, numită Banca
Populară Române. Într-un mod absolut ridi-
col, reprezentanții Băncii Populare Română
afirmau că nu sunt bănci, ci sunt bănci po-
pulare conform legii, ca și cum merele
roșii nu sunt mere. Bogdan Baltazar
era președintele BRD.
IULIAN ANGHEL,
REDACTOR POLITIC
2000-2005,
EDITOR POLITIC/
EVENIMENT
2005-PREZENT
RĂZBOIUL DINTRE
PD ȘI CONVENȚIA
DEMOCRATĂ ERA LA APOGEU
Convenția Democrată, construită în ju-
rul PNȚCD, a fost nevoită să guverneze cu
PD, însă până la urmă Traian Băsescu, cel mai
marcant lider al partidului de până atunci, mi-
nistru al transporturilor, a pus această coaliție
în genunchi. Premier era Mugur Isărescu, fost și
actual guvernator al BNR.
„Dacă este nemulțumit, acest demolator de
guverne să plece definitiv din guvern, nu
doar pentru o lună”, spunea atunci
Mircea Ciumara, ministru de stat.
„VORBITUL
CRISTIAN HOSTIUC,
SCRÂȘNIND PRINTRE
REDACTOR ȘEF ADJUNCT DINȚI I-A SEDUS
2000-2002, REDACTOR PE MULȚI ROMÂNI”
ȘEF 2002-2005, Jurnalista ZF de atunci Ana Dinescu a sesizat
DIRECTOR EDITORIAL corect că Teodor Stolojan mai mult mima in-
teresul pentru o carieră politică decât voia să
2005-PREZENT o exercite. Patru ani mai târziu, în 2004, s-a
retras pe ultima sută de metri în favoarea lui
Traian Băsescu, care a câștigat președinția
în fața lui Adrian Năstase.
31
P U B L I C I TAT E
P U B L I C I TAT E
 CORNELIU BODEA, CEO ADREM ȘI
PREȘEDINTELE CENTRULUI ROMÂN AL
ENERGIEI JEAN VALVIS, PREȘEDINTE AL VALVIS HOLDING

Îmi amintesc ca astăzi Ziarul Financiar este singura echipă

prima mea apariție în presa redacțională din țară pe care o urmăresc
scrisă și anume într-un de 25 de ani, care a sprijinit o idee care
interviu al ZF probabil că este și a mea:
prin anul 2010 valoarea adăugată și starea de bine a unei națiuni se bazează pe
… Emoția cu care am așteptat valoarea adăugată pe care o creează antreprenoriatul privat.
apariția, sentimentul fals bineînțeles,
ca absolut toată lumea va citi ce am
spus… Îmi amintesc de asemenea
cum ZF m-a propus ca ministru al
energiei într-o listă virtuală a unui
cabinet tehnocrat, lucru care mi-a dat
încredere să continui să comunic și ALIN BURCEA, CEO ȘI FONDATOR
să mă implic în această industrie. PARALELA 45
Am fost inspirat de articolele Roxanei
Petrescu referitoare la industria în
Un editorial de la finalul
care activez și de pragmatismul anului 2020 al cărui
pozițiilor. M-am simțit sprijinit și titlu era “6CO2 + 6H2O
încurajat de această publicație - C6H12O6 + 6O2” mi-a
în acești 25 de ani de luptă a rămas în memorie.
antreprenorului cu mediul extern. Titlul îți strârnea curiozitatea
Mulțumesc ! asupra conținutului în care autorul
îți arată cât de important este
echilibrul om - natură și care sunt
costurile suportate de noi toți
pentru corectarea dezechilibrelor
din natură, din business

ALINA RUS, VICEPREȘEDINTE &

CFO RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA

Ziarul Financiar a reușit să rămână

un reper în toți acești 25 de ani,
este dificil să alegi un singur
titlu, însă pot să spun că de 20 de
ani, de când lucrez în industria
bancară, mi-am început multe zile
cu o cafea și ZF. Felicitări pentru
profesionalism și La mulți ani!

UNIVERSUL ZF
a pornit cu Ediția Print
ȘTEFAN DAMIAN, DEPUTY MANAGING
PARTNER AL ŢUCA ZBÂRCEA & ASOCIAŢII Ziarul Financiar a fost fondat în 1998, de către Adrian Sârbu,
ADRIAN MIHAI, COFONDATOR
ȘI CEO AL FAN COURIER cel care lansase PRO TV și agenția de presă Mediafax
Aș zice mai degrabă că la începutul anilor '90. Adrian Sârbu a pornit cu ideea că
FAN Courier și Ziarul Financiar editorialele lui Fini (Cristian Ziarul Financiar trebuie să reprezinte clasa de business din
aniversează 25 de ani, așadar, România, o clasă de business privată care încerca să își
Hostiuc – n.red.), chiar dacă
putem spune că am parcurs facă loc pe piață. Primii editori au fost doi jurnaliști
”umăr la umăr” același nu am fost de fiecare dată
englezi aduși de la Londra, Joe Cook și David Short.
drum spre succes, fiecare în de acord cu punctele de Ziarul Financiar, cu tot universul lui de astăzi este în
domeniul său de activitate. vedere exprimate în ele, continuare la Adrian Sârbu, lângă care a venit
Când mă gândesc la ZF, nu îmi vin au fost și rămân un reper partener Dan Șucu.
în minte un titlu, o imagine sau un pentru mine, niște opinii
editorial, ci mă gândesc la cel mai
bun ziar de business din România,
care contează, de luat în FRANCESCO ZACCHETTI,
seamă, care trasează niște CEO, ADECCO ROMÂNIA
pionier al jurnalismului financiar
și economic și publicația fanion direcții interesante de Primele interacțiuni cu
a presei de calitate de pe piața gândire și reprezintă, nu de Ziarul Financiar le-am
locală. Și știu că o parte din ceea puține ori, un semnal de avut citind ediția de
ce este astăzi brandul FAN Courier anul acesta a anuarului
alarmă. ZF a fost și a rămas, Cei mai mari jucători
vi se datorează, pentru că ați
promovat în permanență afacerile
de-a lungul anilor, una din din economie, care m-a
autohtone și performanța în principalele mele surse de ajutat să îmi construiesc
business, ați susținut mediul informații privind evoluțiile o perspectivă cât mai
de afaceri local, ne-ați oferit și previziunile (macro) detaliată a pieței din
vizibilitate și ne-ați fost parteneri economice și de business, România. Mi s-a părut un
în toate etapele dezvoltării nostre. instrument extrem de
în același timp voi ați ieșit complex și util, pe care
Ziarul Financiar este un brand
puternic în media economică din
în piață și cu cele mai multe orice expat ar trebui să îl
România și suntem onorați de știri „scoop” de care îmi citească prima dată când
fiecare dată când ne regăsim în amintesc. La mulți ani, ZF! își începe activitatea aici.
paginile dvs.
UNIVERSUL ZF
Suplimente
și Anuare ZF
UNIVERSUL ZF
Emisiuni video
UNIVERSUL ZF
Evenimente
 UNIVERSUL ZF
zf.ro | Social media
P U B L I C I TAT E
 40

Dr. Florinela
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023 Cîrstina
Director general Medicover România

Medicover este și va rămâne un

business antreprenorial, care poartă
amprenta valorilor familiei fondatoare.

Mihai Boldijar Viziunea centrală rămâne cea care a

stat la baza acestui proiect, respectiv
Director general Robert Bosch SRL,
vicepreședinte regiunea România și
creșterea calității și accesibilității
serviciilor medicale superioare în
Murat Buyukerk
Bulgaria CEO al Arctic
TIBERIU MAIER, PREȘEDINTE AL principal pe piețele din estul și centrul
DIRECTORATULUI SIGNAL IDUNA Europei.
ASIGURARE REASIGURARE ȘI MEMBRU Ne-am dorit, de asemenea, să fim
România are un AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE alături de mediul antreprenorial local,
Am descoperit
potențial semnificativ. SIGNAL IDUNA ASIGURĂRI.
susținând proiecte ale unor medici România în urmă cu
Efervescența și vizionari, prin strategia noastră de peste două decenii, iar
România va trece achiziții. Am căutat în primul rând să
dinamica unei zone ne poziționăm ca parteneri ai acestor acela a fost momentul
printr-o perioadă antreprenori care au reușit să dezvolte în care m-am îndrăgostit
emergente creează de transformare concepte inovatoare la nivel de piață,
și apetența pentru transformând comunități.
de această țară. Am
investiții, în ciuda
a societății, iar Estimăm o specializare din ce în ce fost captivat nu doar de
globalizarea își va mai pronunțată a serviciilor, plus un frumusețea locurilor și
faptului că este mai avans în calitatea îngrijirii medicale
ospitalitatea oamenilor,
pune un accent tot
puțin predictibilă decât prin evoluția tehnologiei și cercetării
în domeniu. Importanța serviciilor ci și de potențialul
o zonă matură, dar nu comunicare, are medicale crește pe fondul îmbătrânirii
economic și deschiderea
ai dinamica, creșterea acces la numeroase populației și creșterii incidenței bolilor
cronice. către inovație, cercetare
și dorința de a trece de
tooluri și soluții, Mereu am fost de părere că munca și noi tehnologii. Cred
etape într-o generație ce pot fi accesate, în echipă este cea mai importantă. În
domeniul medical, accentul este pe cu tărie că România
pe care alții au făcut în
și poate conecta oameni și calitatea relațiilor dezvoltate are toate premisele
2-3 generații. oamenii, oricând
între aceștia. Majoritatea intervențiilor
au la bază un efort de echipă. Însă
pentru a se poziționa
putem avea cele mai performante pe plan regional ca
și oriunde pe glob. echipamente, dar dacă ne lipsește centru de excelență în
Adaptarea continuă pasiunea, implicarea sau coeziunea
nu vom reuși decât să livrăm rezultate ceea ce privește smart
este esențială, fiind mecanic. manufacturing.
Primul mall din
o calitate valoroasă Am preluat conducerea Arctic în 2018
România a fost deschis
în 1999, București
într-o lume în Economia noastră cred că va crește
și sunt recunoscător pentru șansa care
mi-a fost oferită de a conduce compania

Mall sau Mall Vitan continuă schimbare, în continuare peste nivelul mediu
prin cea mai amplă transformare a
sa - adoptarea Industry 4.0, care ne
din Capitală. Astăzi plină de neprevăzut. european, dar cu riscuri de recul foarte oferă nu doar un avantaj competitiv,
ci ne permite și să producem în mod
Inovarea va deveni
nu mai există oraș omniprezentă în toate mari, în cazul unei crize globale, din sustenabil. De altfel, angajamentul
nostru ferm pentru viitor are în
mare care să nu aibă domeniile și de aceea anticipez cauza acestor dezechilibre. centru sustenabilitatea. Considerăm
că în următorii 10 ani, chiar
cel puțin un parc de și în România, vom vedea
că economia circulară și inovația

retail sau o galerie asigurări de sănătate adaptate Octavian Radu sunt răspunsul la provocări actuale și
viitoare precum tranziția către energie
individual pe baza datelor fondatorul Octra Holding
comercială. genetice și terapii personalizate.
verde, poluarea mediului sau încălzirea
globală. Cu încredere, pot afirma că mă

Florian Nițu
managing partner Popovici, Nițu,
Stoica & Asociații
A devenit un loc comun să vorbim
despre, citez, «schimbarea de
paradigmă» sau despre «modificări
structurale» ori despre «revoluția
Implementarea inteligenței
artificiale și, machine learning
va fi o normalitate în segmetul
asigurărilor, atât de viață cât și
generale. Acestea vor analiza
volumele imense de date și
cercetări și vor genera rapid
rapoarte pentru a furniza
modele predictive și multe alte
informații relevante. Înțelegerea
și gestionarea riscurilor vor
fi cruciale pentru fiecare
român. Fără grija situațiilor
neprevăzute care pot amenința
stabilitatea noastră, putem să ne
concentrăm pe a trăi în prezent
și pe a valoriza fiecare clipă.
Următorii 10 ani se anunță
provocatori, iar evoluția la nivel
social și economic imprevizibilă.
De aceea, în cadrul companiei,
ne calibrăm permanent strategia
de business pentru a rămâne
relevanți și rezilienți pe piața
asigurărilor, pentru a putea
crește sustenabil în următorii
ani.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Î
n următorii ani, grupul meu de firme va continua procesul de reducere a văd aici, în România, și în anii următori,
datoriilor bancare, astfel încât să putem să fim mai bine pregătiți în cazul contribuind la dezvoltarea acestei țări.
unei crize, care nu cred că va veni, dar pentru care trebuie să fim tot Un lider de piață are obligația să fie
timpul pregătiți. Prețul acestui «deleverage» este o creștere mai lentă. Totodată, un deschizător de drumuri și să se
încercăm trecerea de la o companie antreprenorială la una managerială, în paralel poziționeze înaintea competitorilor și a
cu trecerea de la prima la cea de-a doua generație. Fiul meu Tibi Radu este de trei Francesco tendințelor, dar și să influențeze direcția
ani alături de mine și sper că va prelua integral jobul de coordonare de la mine.
Fiica mea Ioana a dezvoltat propriile ei businessuri de succes. Îi voi încuraja și Zacchetti în care se îndreaptă industria. Fabrica de
mașini de spălat rufe de la Ulmi, județul
în viitor pe toți cinci copii ai mei să dezvolte afaceri proprii, în timp ce grupul CEO, Adecco România Dâmbovița, prima fabrică Industry 4.0
de firme construit de mine va trece către un Trust, care să asigure că va rămâne din România, este un exemplu concret
în familie, ca sursa de finanțare pentru alte businessuri ale copiilor și nepoților Noii generații îi recomand să în acest sens. Aici utilizăm deja 100%
mei. Mă îngrijorează deficitul bugetar și cel comercial al României, fără alternativă privească România cu mai mult electricitate verde și sisteme de energie
însă, dacă dorim să păstram forța de muncă în țară. Economia noastră cred că va optimism, pentru că toți indicatorii regenerabilă pentru încălzire și răcire,
crește în continuare peste nivelul mediu european, dar cu riscuri de recul foarte ne arată o tendință pozitivă în iar în acest an am finalizat cu succes
mari, în cazul unei crize globale, din cauza acestor dezechilibre. De câte ori am oportunitățile de carieră din țară. amplasarea de panouri fotovoltaice și
avut vreun dubiu asupra acțiunilor mele, îmi puneam o întrebare simplă: «aș vrea În plus, îi sfătuiesc pe cei tineri să-și la fabrica noastră din Găești. Viziunea
eu să apar în ZF cu astfel de acte și fapte?», și știam imediat ce să fac sau să nu fac. păstreze curiozitatea și să aibă o noastră este să continuăm în această
Astfel, pe lângă nenumăratele articole care m-au informat și inspirat, m-am folosit dorință puternică pentru dezvoltare direcție și ne propunem ca în următorii
de ZF și ca ghid moral intern.” personală, să se lase ghidați de 10 ani să investim în dezvoltarea de
pasiunea pentru domeniul în care își electrocasnice cu noi tehnologii care
doresc să activeze și să fie proactivi să-i ajute pe consumatori să aibă un stil
atunci când vor să se facă remarcați. de viață sustenabil. În paralel, punem
Cezar Zaharia, Atât pentru următorii zece ani, cât și
mult după, consider că este esențial
accent pe trainingul angajaților noștri,
echipa Arctic fiind într-o evoluție
CEO al Dr. Max România
să rămâi la curent cu trendurile din continuă și orientată spre rezultate.
Cu aceeași abordare, orientată către pacienți, grija față de comunitatea din
industrie și tehnologiile emergente. Una dintre prioritățile noastre este să
care facem parte și cu considerație față de starea de bine a angajaților, planurile
Acești factori pot ajuta în conturarea creștem specialiști și lideri dinamici, iar
noastre sunt de creștere pentru următorii 10 ani. În acest sens, astăzi, investim
pentru a construi fundația companiei de mâine.
unei strategii de business care să fie o alta are în vedere egalitatea de gen,
în linie cu realitatea pieței și care să astfel că am lansat proiecte ce vizează
Considerăm că industria noastră va continua să crească, ajutată atât de
ne ajute să construim un viitor care creșterea numărului de femei în funcții
preocuparea tot mai mare pentru sănătate și creșterea calității vieții, cât și de
să funcționeze pentru toată lumea de conducere.
convergența României către standardul de viață mediu din Uniunea Europeană.
(Making the Future Work for Everyone). Sunt încrezător că, în următorul deceniu,
În paralel, credem că în următorii 10 ani, proporțional
Personal, sunt adeptul conceptului România va reuși să se poziționeze ca un
cu maturizarea pieței, vom constata atât în sectorul
de învățare continuă și dezvoltare hub european al inovației și cercetării.
distribuției, cât și în cel al retailului farmaceutic, o
profesională (lifelong learning) și de Vedem deja că noile generații au o

AI». Și totuși, au trecut 70 de ani de
la primul test Turing și nu avem încă
un minim succes. Neuralink, la două
decenii de la concept, este încă în
stare incipientă. Iar în avocatură, deși
anumiți «boți» sunt «în producție»
deja, impactul utilizării lor în business
rămâne redus. Ce vreau să spun
este că modificarile structurale se
7,4
miliarde de euro
erau exporturile României în
1998. Estimările arată că în
2023 ar putea trece de
presiune suplimentară pe creșterea productivității
când activez în România întrevăd mari deschidere fantastică și sunt interesate
și a eficienței, fapt care în final va duce la un mai
oportunități de promovare a acestei să exploateze potențialul inteligenței
mare grad de consolidare și concentrare al
abordări atât în rândul angajaților, dar artificiale. Acest trend se reflectă
industriei.
și al angajatorilor. inclusiv în dorința lor de a-și transforma
În ceea ce privește România de peste 10 ani,
Cred că industria de HR și recrutare va locuințele în "smart homes," echipate
mă risc să proiectez imaginea optimistă a unei
trece printr-o schimbare semnificativă cu electrocasnice moderne și eficiente
țări care va fi pe drumul redescoperirii decenței,
la nivelul digitalizării și automatizării. din punct de vedere energetic. Noi, la
a bunului simț și a valorii muncii bine făcute, o
În același timp, candidații exprimă Arctic, ne angajăm să le fim alături și
Românie care a trecut între timp de la vorbe la fapte,
tot mai des nevoia unui feedback pe viitor în adoptarea unui stil de viață

100
produc în decenii, nu în ani și că,
sigur, suntem clar angajați pe orbita
unor transformari majore, dar ne
pregătim temeinic, alergând încet,
între modelul de business testat în
timp și inovație - festina lente pare
să exprime cel mai bine abordarea
noastră pentru următorii zece ani.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
miliarde de euro.
o Românie care între timp a înțeles ca investiția în
personalizat și aplicat, raportat la sustenabil. Vom continua să dezvoltăm
educație, în sănătate și în retenția tinerilor
experiența lor. Cred că lucrul acesta și să furnizăm soluții inovatoare pentru
sunt adevăratele priorități naționale
va face diferența în industria de HR, în a răspunde cerințelor noilor generații
care nu mai pot fi amânate de la un
viitorul apropiat și mediu. În plus, vrem și pentru a contribui la transformarea
ciclu electoral la altul. Iar această
ca noua generație să vadă Adecco ca pe României într-un centru de excelență
Românie va avea infrastructura
un one-stop shop pentru orientarea în în domeniul tehnologiilor de ultimă
necesară pentru ca locuitorii ei
carieră, un influencer privind alegerile generație.
să poată să îi vadă frumusețea
lor universitare, dar și un ghid pentru CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
cu ușurință.
sectorul în care își doresc să lucreze.
P U B L I C I TAT E

Lăcrămioara
Diaconu Pințea
Country manager OX2 Romania
România este
un teren propice
pentru investiții
în energie,
beneficiind
de resurse
extraordinare –
soare, vânt, apă,
energie nucleară,
geotermală etc.
și are un capital
solid, de peste
18 miliarde de euro
pentru susținerea
tranziției
energetice.
Uitându-ne la pachetul European
Wind Power, anunțat recent
la Bruxelles, prin care Comisia
Europeană propune o colaborare
strânsă între industrie și statele
membre pentru a capitaliza puterea
vântului în slujba decarbonării,
România are o fereastră de
oportunitate astfel încât să devină
unul dintre principalii contributori
atât în zona de onshore wind, cât
și offshore. Iar OX2 este prezent și
aici, în România, cu know-how și
tehnologie pentru a susține procesul
de tranziție energetică.
Grupul OX2 și-a asumat obiectivul
de a deveni lider global în energie
regenerabilă și estimăm că vom
ajunge acolo începând cu 2025.
OX2 este un pionier al industriei, cu
un portofoliu puternic de proiecte
care ne situează în prezent drept
lideri europeni pe segmentul
onshore wind. Suntem prezenți în
11 țări din Europa și în Australia, și
focusul nostru rămâne generarea
de energie eoliană și solară, dar
avem în lucru și proiecte din zona
hidrogenului și a stocării de energie
pentru că ne dorim să oferim soluții
complete, personalizate, de energie
regenerabilă, cu obiectivul major de
a stimula și susține marea tranziție la
energie verde.
În România, piață pe care suntem
din 2021, evoluăm în aceeași cheie,
cu proiecte în primă fază din zona de
energie eoliană onshore, urmând să
diversificăm treptat, în următorii ani,
portofoliul.
în prezent cel mai avansat proiect
local este la Galați, care se apropie de
momentul ready to build și va deveni
operațional la finalul anului 2025.
Alte două proiecte vor ajunge în faza
ready to build în 2024, iar strategia
este să ne dezvoltăm portofoliul
„în cascadă”, preluând proiecte noi
pe măsură ce le finalizăm pe cele
în derulare. Acoperim tot spectrul,
de la dezvoltarea de proiecte
până la construcția, livrarea și
managementul lor.
Ca o concluzie, în ceea ce ne
privește avem în vedere creșterea
portofoliului atât prin achiziții, cât
și organică (greenfield), care să
genereze în continuare proiecte
bancabile, care se vor implementa.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Oana Ijdelea,
managing partner, Ijdelea & Asociații
Este clar că vor urma
provocări, va trebui să
învățăm să coexistăm și
să implementăm într-o
manieră care să ne ajute
(și nu să ne dăuneze
astfel încât să ne pierdem
identitatea) progresul
tehnologic (inclusiv
inteligența artificială),
va trebui să rămânem în
permanență deschiși la
nou și să ne dezvoltăm
capacitatea de a ne
adapta rapid la schimbări
asigurându-ne însă în
același timp că există
întotdeauna și un plan B
sau o plasă de salvare.
La cât de repede evoluează
lucrurile în jurul nostru, și mă
refer aici mai ales la contextul
internațional al ultimilor ani,
aș zice că zece ani este totuși
o perioadă lungă. Deși mulți
dintre noi ne-am adaptat și
repliat destul de rapid, cred că
unul dintre principalele lucruri
pe care le-am învățat a fost să ne
facem planuri pentru perioade
mai scurte de timp, lucrurile
fiind într-o continuă schimbare.
Personal, pentru următorii
10 ani nu cred că îmi doresc
ceva diferit față de ce mi-aș dori
în următorul an, poate un pic
mai multă liniște și stabilitate
în jurul nostru. Plănuiesc să
continuu pe drumul ales în
avocatură, să continuu să mă
dezvolt profesional și uman, să
îmi lărgesc orizonturile către
noi oportunități și domenii
de activitate, fără să neglijez,
bineînțeles, viața de familie.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Răzvan
Predica
CEO Affidea România & Ungaria
Domeniul medical
românesc își va
păstra dinamica,
pacienții vor fi și mai
selectivi în alegerea
furnizorului de
servicii medicale, deja
asistăm la acest lucru.
Affidea România,
parte a Grupului
european Affidea, este
unul dintre cei mai
importanți furnizori
de servicii medicale
integrate, ce activează
de peste 20 de ani
pe piața locală.
42
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
Sebastian Bobu
directorul general al producătorului de pavele Symmetrica
„Dacă ne uităm spre viitor, în ceea ce privește strategia de afaceri a Symmetrica,
ne axăm pe dezvoltarea unei strategii solid fundamentate pe tehnologie de
producție și inovație pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale pieței. De
asemenea, ne dorim să investim constant în adoptarea de tehnologii de vârf,
dar și în extinderea capacității de producție a companiei. Mai mult de atât, ne
angajăm să devenim tot mai sustenabili, reducând impactul asupra mediului și
oferind comunităților în care activăm sprijinul nostru. Un alt punct-cheie pe care
îl luăm în calcul este atragerea de talente în companie. Astfel, consider că suntem
pregătiți să ne adaptăm la schimbările pieței, chiar și la cele neașteptate, și să
explorăm oportunitățile noi ce vor apărea.
În mod cert, evoluția segmentului din care facem parte va depinde de factori
specifici, precum regiunea geografică, economia globală, trendul prețurilor la
materiile prime și tendințele de dezvoltare urbană. Este posibil ca cererea pentru
materiale de construcții durabile și sustenabile să continue să crească.
Producția de pavele și borduri care îndeplinesc standardele de mediu ar putea
câștiga mai mult teren. De asemenea, creșterea urbană continuă în multe
regiuni ale țării ar putea duce la o cerere crescută pentru pavele și borduri
pentru proiecte de infrastructură și urbanizare. Mai mult, clienții ar putea
căuta soluții mai personalizate pentru a-și îmbunătăți spațiile exterioare, ceea
ce ar putea deschide oportunități pentru inovație în design. Este cert că vom
continua să activăm într-un domeniu alert, concurențial, în care doar calitatea și
designul pot face diferența.
Urmărirea materialelor din ZF cu privire la dezvoltarea și finanțarea proiectelor de
infrastructură a avut un impact în luarea anumitor decizii în ultimii ani.
Există loc de creștere în continuare, CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
mai ales pentru piețele externe,
unde suntem bine primiți și unde
câștigăm anual licitații, cum este cazul
Germaniei. Vom continua să facem
transferuri de producție din alte fabrici
din grup și de la alți producători.
Simona Cocoș
CEO Zentiva România & Moldova
G
rupul Zentiva va continua să investească anual în extinderea producției
de medicamente la cele două fabrici din București, investiții cu precădere
în tehnică și tehnologie de producție de ultimă oră.
Vom continua să lansam produse noi în fiecare an, în ariile terapeutice oncologie,
Daniel Crăciun
CEO și fondator Lensa
cardiovascular, tratamentul durerii, OTC, care să asigure pacienților de azi și de
mâine opțiuni terapeutice moderne.
Există loc de creștere în continuare, mai ales pentru piețele externe, unde Lensa privește către următorii zece ani
cu încredere și cu o dorință puternică
suntem bine primiți și unde câștigăm anual licitații, cum este cazul Germaniei.
de a ajunge în top trei jucători ai indus-
Vom continua să facem transferuri de producție din alte fabrici din grup și de la
triei de optică de la nivel european sau,
alți producători.
Eu văd Zentiva peste 10 ani ca fiind în continuare lider pe piața farmaceutică
de ce nu, de la nivel mondial. Pentru Laurențiu
din România, o asigurare de sănătate pentru România pentru că producem
a materializa acest plan, construim o
echipă puternică, agilă, ne extindem ra- Bănescu
medicamente moderne la un preț accesibil pentru milioane de români, un cofondator Zăganu Craft Brewery
model de creștere sustenabilă pe piața farma și cu o contribuție importantă la
pid rețeaua de magazine și ne asigurăm
că nu ratăm nicio oportunitate care
economia României – prin locurile de muncă create, prin taxele și impozitele
plătite în România, prin exportul pe care îl facem către peste 25 țări din Europa –
ne-ar putea duce la următorul nivel de Noi, la Zăganu, ne
performanță. Studiem toate opțiunile
echilibrând balanța comercială a României și prin stimularea industriilor conexe.
de finanțare, însă pentru următorii ani,
pregătim să ne
Piața farma va continua să crească în următorii ani, având în vedere nevoile încă continuăm misiunea
cred că Lensa își va păstra independen-
neacoperite în totalitate ale pacienților români. - promovarea berilor
ța, pentru că ne place să facem lucrurile
așa cum simțim și avem deja experien- artizanale romanești - pe
ță de autonomie deplină dobândită în
primii zece ani de existență, din care
care o facem deja de 10
ani, încă din 2013.
Astfel, ne dorim și în următorii 10 ani acordă o atenție sporită privind am învățat extrem de multe lucruri utile
să consolidăm această poziție, iar prevenția medicală, este adevărat că pentru cel puțin următorii zece ani. Peste 10 ani, vedem Zăganu
prin investițiile în extinderea rețelei procentul de aproximativ 39% încă Piața de optică este și va fi în creștere distribuită la nivel național, prezentă
naționale, prin achiziția unor centre ne poziționează sub media Uniunii rapidă. În prezent, estimăm că cifra de în toate orașele mari, ca un brand
existente sau realizarea unor clinici Europene, însă prin acțiuni susținute afaceri a pieței locale de optică medica- solid, cu notorietate, care este încă
noi, să facilităm accesul unui număr și prin așteptările generațiilor actuale lă din România este undeva la circa 400 vârful de lance al creșterii sectorului
cât mai mare de pacienți la servicii și viitoare vom asista la schimbări de milioane de euro și ne așteptăm să de bere artizanală în România. Putem
medicale la standarde internaționale. semnificative în bine. ajungă la 600 de milioane de euro în lua în considerare un partener, care
Affidea România își va continua următorii zece ani. să împărtășească misiunea și viziunea
evoluția ascendentă. Vom fi prezenți Peste zece ani, îmi doresc să trăiesc în- noastră pe termen lung.
și vom investi grijă, empatie și tr-o Românie în care oamenii văd mai
Ultimii trei ani nu au fost grozavi
expertiză medicală într-un număr bine și înțeleg pe deplin importanța pentru berea artizanală, cum nu
semnificativ mai mare de clinici verificării anuale a vederii, iar noi, la au fost de altfel nici pentru bere
la nivel național, crescând media Lensa, să ne fi depășit obiectivul de a în general. Cred că vom asista la o
de viață, dar și statusul general le oferi oamenilor peste 10 milioane de contracție a volumelor în continuare,
de sănătate pentru majoritatea consultații gratuite. Este o promisiune rolul nostru ca pionieri ai sectorului,
românilor. pe care o facem față de comunitate și, dar și al colegilor microberari
Viitorul oricărei companii, fie el mai totodată, o proiecție în care cred cu tă- este însă să mergem înainte, ca o
apropiat sau mai îndelungat rie, pentru că știu că dacă ne îndeplinim comunitate unită, pentru a creste
se construiește din prezent, acest obiectiv, viețile oamenilor se vor distribuția și notorietatea berii
iar obiectivele strategice ale schimba în bine. Îmi amintesc de primul artizanale, în general, în Romania.
acțiunilor noastre sunt pe material despre Lensa, care anunța că Îmi amintesc cu plăcere prmul nostru
termen lung. «Startup-ul Lensa.ro, lansat cu 500 euro
Domeniul medical în urmă cu trei ani, a ajuns la afaceri de
articol în ZF, în 2014, când eram un
brand la început, în plină creștere,
românesc își va păstra peste un milion de euro». A fost publicat și, de fiecare dată când citesc un
dinamica, pacienții vor în 2017, iar de atunci și până acum am
fi și mai selectivi în mai adăugat încă cel puțin 64 de milioa-
articol în ZF despre un start-up sau o
companie din rubrica «Afaceri de la
alegerea furnizorului ne de euro (până la finalul anului trecut) zero» am un sentiment de inspirație,
de servicii medicale,
deja asistăm la acest
la cifra de afaceri cumulată a companiei.
Într-un fel sau altul, aș putea spune că
dar și de mândrie în același timp,
după 10 ani de business, cu Zăganu.
lucru. Din ce în ce acel prim articol ne ajută să ne măsu-
mai mulți români răm progresul și este o reală satisfacție
să vedem cât de mult am crescut.
P U B L I C I TAT E
 44

VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023 ALIN BURCEA, CEO ȘI FONDATOR

PARALELA 45

Mesajul meu pentru

Lucian Baltaru
CEO Sameday
În momentul în care
citești această scrisoare,
sper că Sameday a
continuat să prospere și să
devină un jucător de frunte
în industria livrărilor. În
calitate de CEO am dorit să
îți transmit câteva gânduri
și sfaturi pentru a te ghida
în următorii 10 ani.
În primul rând,
amintește-ți mereu de
valorile fundamentale
ale companiei noastre:
calitatea serviciilor,
inovația și orientarea
către client, suntem cei
care transformă visurile
în realitate. Acestea ne-au
ajutat să ne diferențiem și
să construim încrederea
clienților noștri. Asigură-te
Mircea
Scăunașu
Director general
Philip Morris România
Dragii mei, dacă citiți acest mesaj
înseamnă că sunteți deja în acest
iminent vortex al schimbării. Să
nu vă fie teamă, în spatele oricărui
moment incert există o mulțime de
oportunități. Viitorul se scrie astăzi,
iar inovația va avea impact asupra
vieților voastre, asupra mediului
de business și asupra societății
românești. Îmi doresc ca și peste
10 ani România să reprezinte în
continuare locul în care voi, viitorii
antreprenori, să aveți spațiul necesar
pentru a vă dezvolta.
Digitalizarea proceselor va fi unul
dintre lucrurile care vor produce
schimbări majore în România, iar
tehnologia și inteligența artificială
vor fi ambasadorii noii lumi. Vă dau
un sfat, nu alegeți un job pentru
ce e la modă acum, ci pentru ce ar
putea ajunge în viitor. Priviți și felul
în care se profilează viitorul în zona
calculatoarelor cuantice, lumea se
schimbă! E clar, odată cu ea și noi! Cu
siguranță copilul meu va avea în față
provocări diferite față de cele cărora
a trebuit să le fac eu față. Nu există
garanții, dar tot timpul trebuie să ai
scopul final în minte, trebuie să știi
mereu unde vrei să ajungi.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
noua generație ar
putea fi: fiecare
trebuie să își aleagă o
meserie din pasiune,
în care să exceleze, să
fie un model pentru
comunitatea lui.
Noi începem să folosim inteligența
artificială în tot mai multe
industrii. Majoritatea companiilor
investesc în noile tehnologii
bazate pe AI, pentru reducerea
costurilor și optimizarea proceselor
tehnologice. În turism, AI poate
revoluționa modul în care sunt
promovate produsele și serviciile.
Dezvoltarea și prin AI este o temă
pe agenda noastră.
În curând lansăm o variantă cu
mult îmbunătățită a portalului
www.paralela45.ro, cu mai multe
funcționalități pentru vânzarea on
line și studiem posibilitatea de a
folosi inteligența artificială în relația
cu turiștii care rezervă vacanțele
prin internet.
Cred că agențiile de turism se
Am încredere că, în următorii zece ani, vor interconecta tot mai mult
cu furnizorii lor, în așa fel încât
vom avea o Românie mai educată, mai procesul de vânzare de pachete,
rezilientă în fața riscurilor și mai sustenabilă. cazări sau transport să fie cât mai
ușor.
De aceea, este important să ne implicăm cu
toții și să facem eforturi susținute în această
Justin Paraschiv
fondatorul și președintele Carmistin
Nu lăsați pe nimeni să vă descurajeze,
să vă spună că nu puteți sau că ceea
ce vă doriți este imposibil. Totul este
posibil atunci când vrei și muncești cu
pasiune.
Următorul deceniu va fi, credem noi,
despre responsabilitate mai mult ca
oricând: responsabilitarea față de
mediu, față de consumator și față
de comunitate. Grupul Carmistin
are un plan de business bazat pe trei
piloni: investițiile durabile, dezvoltarea
sustenabilă și independența
energetică. Pentru următorii ani, avem
în vedere construcția de facilități
proprii de producție și dezvoltarea
conceptului de economie circulară,
prin utilizarea responsabilă a resurselor,
dar și a deșeurilor și subproduselor, în
scopul producerii de energie. În paralel
sau ca o consecință a celor enumerate,
țintim conversia către o hrană cât mai
sănătoasă, cu produse organice sută
la sută.
Obiectivul nostru este să devenim
lider în producția de hrană pe piața
internă și să fim un jucător important
la nivel regional. Vom ajunge, probabil,
la o cifră de afaceri de 1 miliard euro.
Investiția în oameni a fost și va rămâne
o constantă în Grupul Carmistin.
Necesarul nostru de resursă umană se
va situa undeva la 10.000 de oameni în
următorii ani.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO

că toți colegii noștri direcție, prin modul în care acționăm pentru

împărtășesc și susțin
aceste valori în fiecare
interacțiune cu clienții.
Pe măsură ce te pregătești pentru
viitor, fii deschis la noile tehnologii
și schimbările în comportamentul
consumatorilor. Industria livrărilor se
va schimba rapid și va fi important
să fim în pas cu noile tendințe și să
ne adaptăm modelul de afaceri în
consecință. Investește în inovație și
dezvoltă parteneriate cu companii
tehnologice pentru a rămâne
competitivi și pentru a oferi soluții de
livrare eficiente și inovatoare.
Nu uita să îngrijești și să dezvolți
echipa. Oamenii din Sameday sunt
cei care fac posibilă fiecare livrare
și sunt motorul companiei noastre.
Asigură-te că oferim oportunități
de dezvoltare și că recunoaștem
și recompensăm performanța lor.
Construiește o cultură a echipei
puternică și încurajează colaborarea
și inovația.
În cele din urmă, amintește-ți că
succesul nostru nu se măsoară doar
în cifre și performanțe financiare.
Avem o responsabilitate față de
comunitatea în care activăm și față
de mediu. Asigură-te că Sameday
își asumă un rol activ în inițiative
de responsabilitate socială și că
ne străduim să fim un exemplu de
sustenabilitate în industria noastră.
Pentru a ne pregăti pentru următorii
zece ani, urmărim mai multe strategii,
iar primii pași i-am făcut deja prin
extinderea Sameday în Ungaria și
Bulgaria. Ne dorim să continuăm acest
demers și să extindem rețeaua noastră
astfel încât să putem oferi servicii cât
mai eficiente în piețele externe. Vrem
să deschidem drumurile europene
pentru sellerii români care vor să își
vândă produsele în străinătate, dar și
invers, să aducem consumatorilor din
România produse din alte țări.
Investim în dezvoltarea și
îmbunătățirea tehnologiei noastre
pentru a fi mereu în pas cu inovațiile
din industrie și pentru a răspunde
nevoilor schimbătoare ale clienților. Iar
aici ne referim în principal la rețeaua
easybox, a cărei extindere face parte
din planurile noastre de viitor.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Ondrej Safar
CEO al Cez România
Pentru generația viitoare de
profesioniști din industria
energetică, consumatori și
colegi din trecut și viitor: sper
ca peisajul viitorului să fie la
fel de promițător cum se arată
acum, iar cunoștințele voastre,
combinate cu eforturile
noastre curente, vă vor ajuta să
creați un loc în care energia să
devină un concept sinonim cu
grija, atât față de natură, cât și
față de oameni.
Vom vedea schimbări semnificative în
modul în care utilizăm și producem
energie în anii următori. Iar aceste
schimbări au început deja. Se fac
investiții semnificative pentru trecerea
de la rețelele clasice de distribuție
a energiei electrice la rețelele
digitalizate SMART Grid. Privind în
viitor, vom continua să investim masiv
în modernizarea rețelelor noastre
actuale. Cu toate că identificarea
și utilizarea la capacitate maximă a
noilor tehnologii este un proces în
continuă desfășurare, acestea vin și
cu o responsabilitate importantă.
Lucrăm constant la îmbunătățirea
infrastructurii de securitate cibernetică
pentru a ne asigura că nu există riscuri
atunci când vine vorba de construirea
unui cadru digital sigur și modern
pentru rețelele noastre.
Îmi place să cred că, în următorii
zece ani, vom activa într-un domeniu
care va continua să se maturizeze în
mod sustenabil, atât din perspectiva
tranziției spre Net Zero, cât și prin
menținerea angajamentului de a pune
umărul la dezvoltarea comunităților
locale în care operăm.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
a înțelege riscurile și a ne proteja împotrivă
lor, prin măsura în care conștientizăm că
sănătatea noastră este mai importantă
decât cea a mașinii noastre și prin ce punem
deoparte astăzi, pentru a ne baza pe siguranța
financiară în perioadele în care am putea fi
mai vulnerabili. Investiția în viitor începe
astăzi!
Paul Cazacu
Președinte Directorat - CEO UNIQA Asigurări
n primul rând, felicitări pentru un sfert de secol de activitate a publicației Ziarul
Î Financiar. Este o bornă importantă și cred că aveți toate motivele să fiți mândri
de ce ați realizat în acești 25 de ani, de impactul pe care îl aveți în mediul de
afaceri din România, menținându-l conectat la informații relevante și creând un
spirit de comunitate, care îl ajută să se dezvolte în mod durabil, pe criterii de
transparență și colaborare. Vă doresc să rămâneți cel puțin la fel de activi și prezenți
și să deveniți tot mai buni, cu fiecare an și cu fiecare ediție realizată de acum înainte.
Și UNIQA se pregătește să treacă, în curând, un prag important: 15 ani de activitate
în România. Viitoarea perioadă este esențială
Cum ne pregătim pentru următorii 10 ani? Avem o strategie clar definită, ce Sorin Cristea pentru bunăstarea cetățenilor,
poziționează experiența oferită clienților în centrul tuturor acțiunilor noastre. directorul general al companiei de fiind printre altele condiționată
construcții CON-A
Prioritățile UNIQA înseamnă, în continuare, cunoașterea nevoilor clienților și de implementarea proiectelor
crearea de produse și servicii care aduc soluții inovatoare în viața de zi cu zi, oferind finanțate de UE prin programele
mai mult decât protecție financiară. De aceea, modelul nostru de afaceri este
În condițiile schimbărilor din prezente – PNRR, POS, etc.
construit pe trei paliere, ceea ce ne permite să abordăm în mod specific cerințele jurul nostru ce au loc cu viteză
În situația în care gestionarea
clienților, în funcție de particularitățile segmentului de care aparțin, fie că vorbim foarte mare, cred că cel mai acestor fonduri enorme va fi
de retail, corporate sau bancassurance. important lucru este ca echipa eficientă și țara noastră va reuși
Totodată, credem că unul dintre atributele importante ale UNIQA este capacitatea de management a companiei să implementarea proiectelor
de transformare și adaptare de care compania a dat dovadă în contextul ultimilor intuiască corect direcțiile către de interes național în special
ani, marcați de numeroase provocări la nivel social, economic, dar și la nivelul în infrastructură, sănătate,
care să ne îndreptăm. Va trebui
industriei din care facem parte. învățământ, digitalizare, mediu,
să acceptăm schimbarea ca pe
Suntem permanent conectați la realitatea dinamică a clienților pentru a-i înțelege atunci putem spune că ar trebui
mai bine, suntem alături de ei atunci când au nevoie de noi și acolo unde ne pot găsi
ceva firesc, faptul că în mod să urmeze o perioadă bună pentru
cel mai ușor, suntem pregătiți să răspundem cu soluțiile potrivite planurilor pe care constant vor exista provocări și sectorul construcțiilor și ar trebui
le au, pentru a se bucura de protecție financiară și un viitor mai sigur. Parcurgem va trebui să fim capabili să ne să se reflecte și în prosperitatea și
un proces continuu de recalibrare a produselor și serviciilor, luând în calcul atât adaptăm rapid. calitatea vieții cetățenilor acestei
trendurile de la nivelul societății, cât și vocea clienților, pe care o ascultăm atât prin țări.
De-a lungul celor 33 de ani de
studiile de satisfacție derulate periodic, cât și prin feedbackul pe care clienții ni-l
activitate, CON-A a crescut și Urmărim articolele din Ziarul
oferă despre călătoria lor alături de UNIQA.
format generații de ingineri și Financiar și pozițiile pe care le
Continuăm să investim în digitalizare pentru că vrem să oferim clienților noștri
manageri. Accentul nostru a fost regăsim ne ajută să înțelegem mai
cele mai bune experiențe și, totodată, dorim să contribuim la protejarea mediului,
mereu atingerea unui nivel înalt de bine anumite contexte economice,
prin modul în care ne organizăm procesele și activitatea. Din această perspectivă,
pregătire profesională și integritate sociale sau politice în care ne aflăm.
putem spune că provocările din ultimii ani, în special în perioada pandemiei,
morală. Cei mai buni dintre Urmărim subiectele abordate, care
ne-au găsit pregătiți, cu soluții digitale deja implementate pentru clienți, inovatoare
aceștia au devenit administratori sunt de bună calitate, iar invitații
la nivelul pieței. Astfel, noul context cu care ne-am confruntat ne-a determinat
și parteneri în cadrul companiei. intervievați sunt, de cele mai
să accelerăm procesul de digitalizare și să grăbim implementarea proiectelor
Practic, CON-A rămâne în multe ori, persoane care au ceva
planificate în această direcție.
continuare o afacere de familie, dar relevant de spus pe domeniul lor.
Mai mult, noua poziționare de brand UNIQA, prin care am lansat promisiunea de a acum suntem o familie mai extinsă. Multe informații pe care le găsim
contribui la o viață mai bună, ne va ajuta să fim pregătiți pentru realitatea următorilor
Există mulți factori externi în Ziarul Financiar le putem utiliza
10 ani, asumându-ne un rol tot mai activ în cadrul comunității. Scopul nostru este independenți de voința și pune într-un context specific,
de a oferi mai mult decât soluții de asigurare. Vrem să fim consultanți pentru clienții noastră care influențează piața care să ne ajute apoi să luăm decizii
noștri, ajutându-i să își realizeze planurile, implicându-ne în aspecte importante din construcțiilor, a materialelor și a manageriale. Viitorul aparține
societate. Totodată, susținem dezvoltarea, continuitatea și succesul companiilor, echipamentelor de construcții, a celor care își urmăresc viziunea și
prin soluții adaptate la complexitatea și diversitatea nevoilor din mediul de afaceri. investițiilor atât cele private cât și muncesc cu tenacitate să își atingă
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO cele publice. obiectivele.
P U B L I C I TAT E
 46

VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023

Samir Karia
Country Officer Citi Romania
Vedem România ca o țară cu potențial
semnificativ și strategică pentru
activitatea Citi în Europa. Climatul de
atragere a companiilor străine pentru
a investi în România s-a îmbunătățit în
ultimii doi ani, odată cu redeschiderea
economiei. Observăm o creștere a
interesului investitorilor străini pentru
a dezvolta proiecte în România, dar și
a companiilor românești cu creștere
rapidă, care caută să se extindă la nivel
internațional. Suntem aici pentru a
ajuta piața locală să se dezvolte și
să devină cu adevărat un campion
regional puternic.
Trăim vremuri fără precedent, unde
putem distinge cinci megatendințe
ce remodelează mediul de afaceri
într-un mod accelerat: schimbările
climatice, dezvoltările tehnologice,
dezechilibrele demografice,
instabilitatea geopolitică și polarizarea
socială. La Citi, a ne ajuta clienții
să gestioneze aceste provocări și
să îmbrățișeze oportunitățile lumii
noastre în schimbare reprezintă
fundamentul misiunii noastre: aceea
de a sprijini creșterea și progresul
economic.
Din poziția de bancă globală de
top, vom continua să ne folosim
Gheorghe Bulat
Director General B. Braun România
B. Braun este parte din sănătatea
României de 25 de ani și va continua
să fie și în următorii 25. Istoria de
un sfert de secol este construită pe
valori precum inovația, pasiunea,
performanța, încrederea. Astăzi,
tehnologiile dezvoltate de B. Braun
au acoperire globală, iar produsele
companiei se găsesc în aproape orice
unitate medicală din România. Reușim
de 25 de ani să conectăm sistemul de
asistență medicală din România cu
cele mai recente descoperiri științifice
în tehnologia medicală, cu pacienții
și profesioniștii din acest domeniu,
iar în următorii 10 ani vom continua
să folosim puterea tehnologiei în
dezvoltarea de soluții inteligente
pentru protejarea și îmbunătățirea
sănătății oamenilor.
Și pentru că B. Braun este un business
de familie, responsabilitatea față de
oameni, sănătate și mediu reprezintă o
prioritate și pentru următorii ani.
Sectorul nostru de activitate va traversa
o transformare majoră, impulsionată
de progresele tehnologice și nevoile
în schimbare ale pacienților și
profesioniștilor din sănătate. Suntem
martorii unei transformări radicale
la nivelul societății în România, iar
sistemul de sănătate trebuie să
urmeze acest trend. În următorul
deceniu, credem că România va putea
fi un centru al inovației, iar progresul
tehnologic ne va ajuta să construim o
societate mai sănătoasă, mai echitabilă
și mai prosperă.
Andrei
Gemeneanu
managing partner Morphosis Capital
Viziunea noastră pentru Morphosis
Capital în următorul deceniu este una
ambițioasă. Avem în vedere să lansăm
și să gestionăm cu succes cel puțin
încă două fonduri noi, cu investiții
în România, dar și în regiune. Scopul
nostru este să ne poziționăm ca un
jucător cheie în contextul private
equity pan-european. Reflectând
asupra realizărilor primului nostru
fond, care, în prezent, sărbătorește cea
de-a cincea aniversare, acestea includ
o rată internă de rentabilitate (IRR),
respectiv un randament anual, de
peste 30% în urma celor trei exit-uri
efectuate. Aceste rezultate plasează
Morphosis Capital în primele 25%
dintre fondurile de capital de creștere
Cred că nu există aproape niciun expert în lume la nivel european. Prin urmare,
care să răspundă în mod corect la o întrebare obiectivul nostru este să rămânem la
fel de ambițioși și în viitor.
legată de următorii 10 ani. Planurile par din ce Ne pregătim pentru viitor prin
în ce mai complicat de făcut pentru perioade implicarea activă în formarea
următoarei generații de profesioniști
mai scurte de timp….10 ani sunt o eternitate în în domeniul de private equity. Suntem
lumea actuală. Schimbările sunt atât de rapide încântați că avem oportunitatea de
a construi următoarea generație de
și atât de «disruptive», încât cred că un plan parteneri Morphosis Capital, o echipă
dinamică, motivată, antreprenorială,
coerent poate fi făcut pentru maximum 2-3 ani. agilă, care împărtășește aceeași
filozofie, dar mult mai bună.
Ștefan Damian Activitatea noastră de afaceri se
bazează pe parteneriate, atât cu
deputy managing partner al Țuca Zbârcea & Asociații investitori cât și cu antreprenori.
Astfel, așa cum spunem tot timpul în
Cristian Preotu
fondator Le Manoir
Primii 20 de ani sunt cei mai grei,
pe urmă totul merge de la sine… Ar
fi frumos, dar nu este chiar așa de
simplu. Antreprenoriatul necesită
o atenție continuă și o adaptare
permanentă la mediul înconjurător.
Unele firme mari au rezistat la criza
din 1929, dar nu au trecut de cea din
2008. Pe parcursul aniilor, începând
cu 2004 când am fondat Le Manoir
împreuna cu soția mea Maria, a
trebuit să ne adaptăm la diverse
situații, pornind cu perioada de
preaderare la Uniunea Europeană,
criza din 2008, fluctuațiile fiscale,
pandemia, criza energetică, războiul
de la frontierele României sau criza
forței de muncă, pentru a menționa
doar câteva etape importante.
Dar cu toate acestea, călătoria
noastră antreprenorială a fost
foarte plăcută, fiind în permanență
înconjurați de persoane, produse și
situații frumoase. Și așa prevedem să
continuăm și în următorii 10 ani.
Grupul Le Manoir, specializat în
luxul gastronomic și al ospitalității,
are o cale destul de clară ce constă
în dezvoltarea pe această linie atât
în volum cât și în consistență. Vom
deschide mai multe magazine,
restaurante și hoteluri, păstrând
standardele la cel mai înalt nivel.
De asemenea, cum am făcut-o în
fiecare an, vom atrage noi talente
care înțeleg spiritul nostru și care își
doresc să se dezvolte în acest mediu
de excelență.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO

resursele și experiența pentru a ajuta
clienții și comunitățile să rezolve
marile provocări cu care se confruntă
în fiecare zi - în energie, finanțare
sustenabilă, infrastructură, reziliența
lanțului de aprovizionare și alte
domenii.
Tranziția către o economie cu emisii
scăzute de carbon este tema cheie
care va guverna din ce în ce mai mult
strategiile de afaceri în următorii 10
ani. La nivel global, Citi și-a luat un
angajament de a obține zero emisii
nete de gaze cu efect de seră până
în 2050. În ianuarie 2022, am lansat
planul nostru inițial pentru atingerea
acestui țel, stabilind obiective
de reducere a emisiilor pentru
portofoliile noastre de credite pentru
energie până în 2030. La începutul lui
2023, am adăugat ținte de reducere a
emisiilor pentru sectoarele producției
de automobile, real estate comercial,
prelucrarea oțelului și exploatarea
cărbunelui, până în 2030. Pe măsură
ce trecem la o economie cu emisii
scăzute de carbon, continuăm să
ne sprijinim clienții care asigură
aprovizionarea lumii cu energie
accesibilă, facilitând în același timp
investițiile esențiale pentru tranziție.
Aceasta include consilierea și
T
otul este într-o continuă transformare, iar lucrurile nu par să încetinească, cadrul Morphosis, noi nu cumpărăm
dimpotrivă, totul se desfășoară cu o viteză din ce în ce mai nebună, companii, investim în parteneriate.
începând cu un război rece în plină derulare, care probabil va crea niște Același principiu se aplică și la nivelul
falii strategice în lumea actuală, similare Războiului rece din perioada pre-1990, investitorilor noștri și suntem încântați
cu consecințe foarte greu de prevăzut, trecând prin nebunia pandemiei Covid, că cei care au fost alături de noi în
urmată de un război cât se poate de fierbinte la granița României și Uniunii primul fond își doresc să continue
Europene… și acum cu știrile din ce în ce mai alarmante din Orientul Mijlociu, parteneriatul cu noi în viitoare fonduri
fără să mai punem la socoteală a patra revoluție „industrială” reprezentată de pe care le vom gestiona. La nivel
progresul și implementarea AI. Și toate acestea întâmplate într-un interval de, să antreprenorial, vom continua să fim
spunem, numai un cincinal. Așadar, ce predicții se pot face pentru un deceniu, parteneri cu antreprenori determinați.
când doar în jumătatea unei asemenea perioade s-au întâmplă atâtea?! În următorul deceniu, anticipăm o
Cred că singura metodă în care poți să fii pregătit este să ai o minte deschisă, evoluție semnificativă atât în sectorul
să evaluezi situațiile într-un mod cât mai obiectiv, să-ți păstrezi echilibrul și antreprenorial românesc, cât și în
MONICA IVAN, CEO BRK FINANCIAL
GROUP rațiunea, să te pliezi pe împrejurările care apar și să înțelegi și să profiți de industria de private equity. În ceea
oportunitățile existente. ce privește piața de private equity, Robert Chițan
Cred că și în perioada Dacă cea de-a patra revoluție, reprezentată de AI, va continua să „revolutioneze” observăm că are loc un proces de directorul de dezvoltare al Gral
lucrurile la fel de rapid ca în ultimii 2, 3 ani, cred că și avocatura va arăta destul maturizare, care permite realizarea de Medical
2024-2033 va mai fi de diferit peste 10 ani, cu multe procese automatizate și mult simplificate, cu tranzacții din ce în ce mai complexe. Ne ZF a reușit să devină un luptător contra
un boom economic munca repetitivă eliminată în mare măsură. Cu toate acestea, sunt absolut așteptăm ca acest trend să continue, timpului său. Atunci când majoritatea
convins că elementul „uman” va fi la fel de important ca și acum, că nevoia de oferind oportunități interesante publicațiilor nu au făcut față trecerii de
susținut în general prin avocați de foarte bună calitate, pregătire și calificare va fi la fel de mare, AI fiind pentru investiții. De asemenea, la presa scrisă la cea online, ZF a reușit
capacitatea României un factor suport pentru aceștia și nu un element de înlocuire. antreprenorii vor beneficia de un rapid să se adapteze și să creeze un
Țuca Zbârcea & Asociații nu a fost niciodată un business de familie, deși putem acces îmbunătățit la capital, datorită hibrid între ele. De lăudat și de apreciat
de a genera creștere spune că este cumva o familie. Țuca Zbârcea & Asociații a fost și este o asociere unor structuri de finanțare diverse, că această tranziție nu a dus la scăderea
economică peste media de persoane a cărei structură de proprietate a fost deschisă către nume noi, astfel încât să identifice investitorul calității presei scrise. Putem spune că
către noi avocați care au devenit asociați pe măsură ce au progresat în activitate ideal pentru afacerile lor. avem o misiune similară, noi luptăm
UE și astfel peste 10 și în cadrul firmei. Etosul nostru a fost și rămâne o creștere a „acționariatului” CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO contra cancerului din România, iar ZF
ani să fim cu drepturi într-un mod organic, din interior, cu oameni cu care am lucrat mulți ani și care este un partener de încredere pentru
au progresat, au ajuns să se remarce și să aibă un nume în domeniile lor de piața serviciilor medicale din România.
depline în media UE, activitate.
cu decalaje minore CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO

finanțarea clienților noștri în procesul (undeva la maxim 10%)

lor de decarbonizare, investiții în
tehnologiile climatice necesare și
mitigarea impactului asupra forței
de muncă prin crearea de locuri
de muncă „verzi”. Mai simplu spus,
tranziția energetică, securitatea
energetică și creșterea economică nu
se exclud reciproc și trebuie abordate
simultan.
”Permacriza” pe care o vedem
prelungindu-se dincolo de pandemie,
războaie și schimbări climatice ne
determină să ne gândim mai mult
la problemele de securitate. Aceasta
este cu siguranță o temă pentru
liderii din întreaga lume, indiferent de
sector - cum să construim companii
și țări mai reziliente. Am putea spune
că există un nou ”S” în ESG, care
înseamnă Securitate, fie că este vorba
de securitate alimentară, securitate
energetică sau securitate financiară.
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
față de țările dezvoltate.
Piața de capital este pe un trend
evident de creștere a vizibilității,
o percepție îmbunătățită,
concretizată prin creșterea
numărului de investitori, respectiv
de companii care s-au listat în
ultimii trei ani. Ne pregătim să
servim ambele laturi ale finanțării,
pentru viitorii investitori să oferim
servicii de calitate și o experiență
digitală îmbunătățită și în același
timp să identificăm emitenți care
să aleagă piața de capital pentru
finanțarea proiectelor de investiții.
Consider că există un potențial
imens de creștere pentru ambele
laturi ale pieței : numărul de
investitori actuali este totuși mic
raportat la totalul populației și în
același timp există multe companii
de anvergură care ar face o figură
frumoasă la bursă daca s-ar lista și
cred că în următorii zece ani vom
vedea nume mari din economia
românească listată.
Avem încredere că România va rămâne un mediu
CATĂLIN VICOL,
DIRECTOR GENERAL BIOFARM
de business propice pentru dezvoltarea companiei
Biofarm având alături autorități care înțeleg rolul
fiecărei industrii pentru binele românilor și sunt
Din perspectiva unei deschise către colaborare cu mediul privat.
companii cu peste 100 Următorii zece ani îi dedicăm îndeplinirii misiunii
de ani de activitate companiei de a face bine, planurile de viitor
având în focus creșterea capacității de inovare
continuă, înțelegem că și extinderea Biofarm în Africa, Asia de SE și
longevitatea este strâns Europa, ceea ce vor conduce, implicit, la evoluția
pozitivă a cifrei de afaceri an de an și la creșterea
legată de inovație, dar și de oportunităților de expansiune ulterioară.
asumarea responsabilității Ne bucurăm să fim alături de Ziarul Financiar și
anul acesta, cu ocazia aniversării de 25 de ani.
de a contribui constant Au fost 25 de ani de articole bine documentate
și pozitiv la dezvoltarea și informare a cititorilor în adevăratul sens al
cuvântului. Așa cum Biofarm face bine prin grija
industriei farmaceutice pentru consumatori și prin pasiunea cu care
locale, o industrie în identificăm soluții optime de tratament,
la fel și Ziarul Financiar face bine prin
continuă evoluție și ea, informații de calitate și printr-o
plină de provocări și reflexie realistă a mediului de
business din România.
schimbări.

Claudia Oanea
managing director Siemens
Healthineers
Dragă viitoare generație a României,
în următorii zece ani, vom fi martorii
unei transformări profunde în țara
noastră. Îmi doresc ca această
transformare să fie una pozitivă,
bazată pe principii de echitate,
inclusivitate și dezvoltare sustenabilă.
Investiți în învățământ pentru a oferi
acces egal la o educație de calitate
pentru fiecare copil. Cunoașterea este
cheia progresului. Acordați o atenție
deosebită sistemului de sănătate
și protecției mediului înconjurător.
Sănătatea populației și resursele
naturale sunt active esențiale pentru
viitor.
Păstrați și promovați valorile noastre
culturale și istorice, încurajați
dialogul intercultural și sprijiniți toate
comunitățile!
Fie ca acest mesaj să fie o sursă
de inspirație pentru voi, viitoarea
generație a României. Sunteți cei
care vor continua să construiască și
să îmbunătățească această țară în
următorul deceniu și dincolo de el.
Cu încredere și responsabilitate, veți
ghida România către un viitor mai
strălucit.“
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
Daniel Pițurlea
proprietarul companiei de construcții
Concelex
Pentru următorii
zece ani, ne pregătim
încercând să păstrăm
tot ceea ce ne-a ajutat
până acum, respectiv să
fim optimiști, serioși,
punctuali, să punem
clientul și calitatea
lucrărilor noastre pe
primul plan. Și evident
să digitalizăm toate
procesele și să folosim
pe scară largă IA.
Ne dorim să fim o companie care să
contribuie din plin la o viață mai bună
a semenilor noștri, care să schimbe
România în bine, să fim o companie
unde oricine și-ar dori să lucreze. De
asemenea, ne dorim să rămânem un
business de familie, chiar dacă pentru
dezvoltarea firmei s-ar atrage în viitor
parteneri minoritari. Nu excludem și
un proces de achiziții susținut.
Credem că sectorul construcțiilor se
va dezvolta în următorii zece ani cu
cel puțin 300% față de nivelul actual,
ținând cont de proiectele viitoare
anunțate și în desfășurare.
Au fost multe articole interesante
de-a lungul anilor în Ziarul Financiar,
dar cele care au contat pentru noi
au fost cele în care s-a scris despre
compania Concelex.
DAN DASCĂL, CEO BT ASSET
MANAGEMENT
Credem cu tărie că
Romania își va continua
creșterea economică
și în următorii 10 ani,
lucru oarecum firesc
luând în considerare
diferența (“gap-ul”) față
de țările dezvoltate din
restul Europei. Mediul
privat, mai prosper ca
niciodată, are toate
șansele să continue să
fie cel mai important
factor în dezvoltarea
economică a României.
Însă pentru acest
scenariu avem nevoie
de predictibilitate și de
o strategie clară la nivel
național, care poate
imprima o direcție de
termen lung a țării.
Un mesaj important este acela că,
în investiții și în general, disciplina
este foarte importantă. De aceea,
trebuie urmărite mai degrabă
rezultatele pe termen lung decât
cele imediate, iar pe termen
lung am văzut că, indiferent de
dificultățile cu care piețele s-au
confruntat, aceste rezultate au
înregistrat performante pozitive.
Viziunea și acțiunea rămân
principalii piloni care pot da valoare
oportunităților, iar acestea vor
continua să apară.
Pregătirea și anticiparea reprezintă
elemente cheie în activitatea
oricărui administrator de fonduri.
Vom continua să fim preocupați de
dezvoltarea produselor pe care le
oferim, astfel încât fiecare investitor
să poată găsi la noi o gamă largă
de soluții investiționale, adaptate
cerințelor lui. Ne vom focusa mai
atent pe investiții sustenabile, care
să aducă un randament satisfăcător
clienților noștri și care să aibă un
impact pozitiv în societate.
De asemenea, ne vom focusa pe
digitalizare și pe simplificarea
interacțiunii dintre clienți și
produsele BT Asset Management,
deoarece observăm că această
tendință se manifestă tot mai
des in sectorul financiar. Această
simplitate ne va permite să ne
îndreptăm către publicul larg,
căruia îi vom oferi un sprijin în
economisire și în eficientizarea
randamentului aferent sumelor
economisite.
Procentul românilor care aleg să
investească în scop de economisire
rămâne încă unul scăzut în
contrast cu situația pe care o
vedem în alte tari dezvoltate.
Cu toate acestea, în ultima
perioadă am observat o dinamică
promițătoare a numărului de noi
investitori. Ne așteptăm ca această
dinamică să continue, susținută de
expansiunea economiei locale, dar
și de produsele mai inovatoare și
adaptate preferințelor clienților.
Peste 10 ani ne așteptăm ca piața
de capital românească să fie mult
mai complexă și mai populară,
oferind mai multe instrumente
financiare, iar diversitatea
companiilor listate la Bursa de la
București, din punctul de vedere
al sectoarelor de activitate, să fie
mai mare. De asemenea, mizăm
pe o lichiditate net superioară ca
rezultat al apariției de noi actori în
piață, atât investitori de retail cât și
instituționali. Tot mai des vedem
că generațiile noi sunt atrase de
educația financiară și de zona de
investiții pe termen lung, iar acest
fapt nu poate decât să ne dea
speranță pentru un viitor financiar
mai bun al societății românești.
47
VINERI • 17 NOIEMBRIE • 2023
Iuliana Pănescu
head of treasury, Premier Energy Group
Ca mesaj pentru viitoarea generație aș spune ceea ce îi spun și fiului
meu de 12 ani - generația mea nu a dat importanța cuvenită, am
înțeles asta și încercăm să resetăm jocul, să construim de acum
o lume în care energia trebuie să fie curată, regenerabilă, în care
resursele naturale sunt protejate și conservate cu grijă. Depinde
de voi să continuați ceea ce este bun în prezent, să continuați
schimbarea, eliminând ceea ce ne poate distruge, să promovați
afaceri sustenabile, care pot lărgi bunăstarea și echitatea socială în
lume.
Cel mai bun mod de a prezice viitorul este să-l creezi, spunea Peter Drucker.
Premier Energy a început pe piața din România această construcție în 2013, deci
fix acum zece ani. În tot acest răstimp, întregul grup Premier Energy a avut un
parcurs dinamic și o creștere constantă de la o cifră de afaceri de aproximativ
10-12 milioane de euro la aproape 1 miliard de euro (România și R. Moldova) în
2022. Probabil avem unul din cele mai accelerate ritmuri de creștere anuală din
sectorul energetic regional.
Ne așteptăm să vedem o Românie în plină Începând cu anul 2020, am mai făcut un pas în crearea viitorului - am luat
evoluție în următorii zece ani. De asemenea, ne decizia de a intra și în segmentul de producție de energie regenerabilă. Ne-am
păstrat focusul - am continuat dezvoltarea și consolidarea activității principale
așteptăm la o creștere economică consistentă, - distribuția și furnizarea de gaze naturale în România, respectiv de energie
dacă contextul internațional va permite acest electrică în R. Moldova.
Pentru următorii zece ani, dirijăm toate resursele către dezvoltarea grupului
lucru, susținută de dezvoltarea sectorului drept o platformă eficientă și sustenabilă cu obiectivul de integrare verticală a
de business, de investiții în infrastructură și operațiunilor noastre. În următorii zece ani, vom fi la masa jucătorilor regionali
de importanță strategică, avem resurse și know how pentru aceasta, iar
educație – fără de care nu poate exista o societate România are nevoie de astfel de campioni energetici.
modernă, competitivă, pregătită pentru un Combaterea schimbărilor climatice și asigurarea unui viitor curat generațiilor
viitoare se pot face doar printr-un proces prin care industriile devin mai
viitor din ce în ce mai dinamic. durabile. Energia nu face excepție, și acest lucru poate fi realizat printr-un mix de
abordări, iar producția energiei din surse regenerabile trebuie să fie prioritizată.
Yannick Mooijman CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
CEO Cargus
D
e asemenea, este de așteptat ca România să devină un puternic centru sistemului bancar și din punctul de ve-
regional de afaceri, un magnet pentru din ce în ce mai multe investiții, dere al ”sofisticării”, atât a ofertelor cât și
inclusiv în zona de e-Commerce și logistică. a așteptărilor din partea clienților, dato-
Suntem conștienți de provocările pe care le poate aduce viitorul, dar suntem rită îmbunătățirii nivelului de educație
optimiști în privința dezvoltării României în următorii ani. De asemenea, suntem financiară în rândul acestora. Băncile
parte activă din acest proces de creștere care ne așteaptă, prin prin investiții în au și vor continua să aibă o contribuție
logistică, tehnologie și oameni, care pe termen lung vor genera creștere economică. importantă, la creșterea nivelului de
Contextul pe care îl parcurgem face ca viitorul să fie mai dificil de sintetizat, însă cred educație financiară, atât prin acțiuni
că următorii 10 ani vor sta sub semnul unei transformări generate de tehnologie, mai directe, cât și prin comportamentul de
substanțială și la un nivel mai larg decât am experimentat până acum. Provocarea zi cu zi față de propriii clienți. Totodată,
este să înțelegem cum și în ce scop folosim tehnologia, așa încât să generăm cât mai este evident că transformarea digitală va
multe beneficii pentru mediul de business, dar și pentru societate în general. Pentru continua. AI-ul, tehnologiile emergente,
că în această efervescență tehnologică oamenii rămân sursă de energie, creativitate, automatizarea, serviciile personalizate
inovație și curaj, iar viitorul este o muncă de echipă. și opțiunile bancare mai convenabile ar
Cargus a fost mereu un jucător curajos, care a dat dovadă de multă reziliență de-a putea deveni normă. Cel mai probabil,
lungul celor peste 30 de ani de experiență în industria de curierat. Pariul nostru băncile vor pune un accent mai mare pe
pentru următorii ani este să devenim alegerea preferată a magazinelor online din factorii de mediu, sociali și de guvernan-
România și un jucător de încredere pentru companiile internaționale, iar tehnologia, ță (ESG). Finanțarea durabilă și investiți-
soluțiile sustenabile și investițiile în dezvoltarea echipei vor fi motoarele acestei ile responsabile vor deveni o parte inte-
grantă a operațiunilor bancare.
direcții.
În ceea ce privește Intesa Sanpaolo Bank
Inovarea este cheia în industria de curierat, așadar, vom continua să investim în
digitalizare și automatizare, să încurajăm cercetarea și dezvoltarea, pentru a găsi
Paolo Vivona România, parte a Diviziei Bănci Subsidi-
CEO Intesa Sanpaolo Bank Romania are Internaționale (ISBD), aș dori să evi-
noi tehnologii și servicii care să îmbunătățească experiența clienților. Iar această
direcție poate include dezvoltarea de aplicații mobile avansate, soluții de urmărire dențiez angajamentul ferm al Grupului
în timp real a coletelor și oferirea de opțiuni noi pentru clienți. Tot tehnologia va fi M-am alăturat echipei Intesa Sanpaolo Intesa Sanpaolo și al subsidiarei locale
catalizatorului unei tendințe care începe să capete din ce în ce mai mult contur: Bank România în urmă cu aproximativ pentru o nouă ”călătorie” de creștere.
personalizarea. Vedem din ce în ce mai mult comportamente de consum și profiluri 10 luni, așa că am avut ocazia să observ Grupul continuă să investească pe piața
puțin țara și sectorul bancar. Deși este locală, așa cum a demonstrat-o și prin
diferite de consumatori, generate de nevoie diferite. Tehnologia ne va susține în
dificil să faci predicții, mai ales în ceea recenta achiziție a First Bank. Ca planuri
adresarea acestora și crearea unor experiențe personalizate de livrare.
Dezvoltarea nu este posibilă în următorii ani în absența unei echipe puternice, iar ce privește viitorul, pot spune că Româ- de viitor, continuăm să ne concentrăm
această putere este construită pe expertiză și soft skills, prin traininguri și procese nia a cunoscut o creștere economică asupra portofoliilor de credite corpora-
continue de învățare. Viitorul, așa cum se conturează în acest moment, va presupune semnificativă în ultimii ani și probabil va te și de depozite, precum și asupra ca-
cunoștințe și aptitudini diferite de cele de acum 10 ani, atât în ceea ce privește continua și în următorul deceniu. Țara lității portofoliului și evoluției creditelor
inovațiile tehnologice, cât și comportamentul de consum. are un sector tehnologic în creștere, o performante. Având sprijinul unui grup
forță de muncă calificată și este o desti- financiar internațional solid, vom profita
CITIȚI INTEGRAL PE WWW.ZF.RO
nație atractivă pentru investițiile străine. de sinergiile cu compania-mamă și cu
Desigur, ritmul de creștere depinde de băncile din divizia ISBD. Fiind o bancă
mai mulți factori, inclusiv de condițiile universală, intenționăm să dezvoltăm
economice globale și de politicile guver- în continuare activitățile de retail și să
namentale. extindem serviciile bancare digitale. De
ADRIAN STĂNCULESCU, PARTNER, exemplu, am lansat recent prima noas-
Totodată, mediul economic global a
HEAD OF ROMANIA ÎN CADRUL ABRIS CAPITAL tră aplicație mobilă: Digital Mobile and
manifestat în ultimii ani o volatilitate
Internet Banking. De asemenea, și pe
crescută și putem observa că din anumi-
Abris, ca fond de private equity ce și-a asumat segmentul retail putem beneficia de
te puncte de vedere provocările econo-
poziția de specialist în transformare ESG, va mice sunt mai mari decât în urmă cu 5 inovația, de investițiile în tehnologie și
de echipele de specialiști ale grupului.
continua să meargă în direcția investițiilor sau 10 ani. În aceste circumstanțe, con-
sider că sistemul bancar din România În final, aș dori să profit de această oca-
responsabile. Credem mult în leadership
își va continua consolidarea, prin redu- zie pentru a felicita Ziarul Financiar pen-
prin exemplu, de aceea sperăm ca, peste
cerea numărului de bănci. Aceasta este tru aniversarea a 25 de ani! 25 de ani de
ani, munca noastră să aibă o contribuție consecința atât a evoluțiilor în materie informare corectă, creștere și educare
vizibilă, cuantificabilă și semnificativă în de cerințe prudențiale, care se transpun financiară a publicului, de eficiență și
întregul ecosistem al industriei noastre în costuri de conformitate, percepției credibilitate. Îmi amintesc de unul din
asupra riscurilor, cât și a unei evoluții fi- articolele citite prin luna septembrie
de nișă. Bineînțeles, fără partenerii
rești spre un sistem bancar “matur”, cu care prezenta informații despre viitoa-
ce ne ajută să propagăm mesajele un număr mai redus de bănci, dar de di- rea achiziție a First Bank de către Intesa
noastre pozitive, vocea noastră mensiuni mai mari. De asemenea, pro- Sanpaolo, o dovadă a nivelului ridicat de
într-un context mai amplu ar avea babil va exista o creștere și din punctul profesionalism al echipei ZF, atât în do-
de vedere al activelor și al capitalizării, cumentare cât și în scriere.
un impact redus. Vă mulțumim care se poate situa la un nivel ușor mai
Mult succes Ziarului Financiar și viață
că ne sunteți alături! La mulți ani, ridicat decât creșterea PIB-ului. lungă în continuare, atât în format tipă-
Ziarul Financiar! Ne putem aștepta la o “maturizare” a rit, cât și online!
P U B L I C I TAT E