}INEM LEG~TURA PRIN WWW.BIZCAMPUS.

RO

www.BizCampus.ro

GHIDUL
AZ~-TE
ANTRENoE carier`
pentru cces
de su

DE CARIER~ PENTRU STUDEN}I

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

EDI}IA 2007-2008 SE DISTRIBUIE GRATUIT

GHIDUL
DE CARIER~ AL
STUDENTULUI
ANTRENEAZ~-TE PENTRU O CARIER~ DE SUCCES
CE |{I DORE{TE NOUA GENERA}IE
DOSAR:
SFATURI PENTRU CARIER~ ORGANIZA}
STUDEN}E II
{TI
COMPANII DE TOP
|NVA}~ S~ FII UN |NVING~TOR!
 CARIERA TA
Ghidul Biz de carier`
|NCEPE CU
al studentului

DIRECTOR PROIECT
Cezara Windrem AZI E{TI STUDENT. MÂINE VEI FI ANGAJAT. IAR
MARKETING |NTR-O ZI VEI FI MANAGER. SAU VEI AVEA PROPRIA
Anca Matei TA AFACERE. Biz ESTE AL~TURI DE TINE {I
PUBLICITATE TE ADUCE MAI APROAPE DE VISUL T~U: O CARIER~
Giuseppina Burlui DE SUCCES.
Oana Molodoi
LAYOUT Cu acest mesaj te-am \ntåmpinat [i \n edi]ia de anul trecut
Liliana Bogdan a „Ghidului Biz de Carier`“. L-am p`strat pentru c`
FOTO misiunea noastr` a r`mas aceea[i - s` te ajut`m s` \]i
Vista \ndepline[ti visul.
PRODUC}IE |ns` acum \]i oferim \n plus ceva special - am creat pentru
Dan Mitroi tine un portal online unic: – primul portal
de business al genera]iei 2.0 din Romånia.
DISTRIBU}IE
George Moise este primul proiect din Romånia care
aduce \mpreun` mediul profesional de afaceri cu cel aca-
O publica]ie demic al tinerilor plini de aspira]ii, care ]intesc spre o carier`
BUSINESS MEDIA GROUP de succes, prin intermediul unei platforme unice \n care
editor al publica]iilor spa]iul [i posibilit`]ile nu cunosc limite.
Biz, Business Review,
\]i va oferi tot ce \]i po]i dori de la un portal
BusinessWeek, Campaign,
online - interactivitate [i flexibilitate maxim`, pagina ta proprie,
Stuff, Autocar
prieteni, distrac]ie, informa]ii, resurse, carier` \n companii de
TOP, toate \mbinate perfect pentru a se adapta stilului t`u [i te
PUBLISHERS:
ajut` atåt \n timpul liber cåt [i \n activit`]ile profesionale.
Rachad El Jisr
Bill Avery Iar „Ghidul Biz de Carier`“, realizat \n baza experien]ei editoriale
a prestigioasei reviste Biz , \]i va povesti despre companii,
Bd. Regina Maria nr. 1, Bl. P5B, despre carier`, despre asocia]ii studen]e[ti, \]i va aduce cåteva
sc. 1, ap. 10-11, Bucure[ti-România sfaturi necesare la \nceput de drum [i \]i va ar`ta c` depinde
Tel.: 021.206.06.80 numai de tine s` \nvingi, c` po]i [i tu s` fii un campion!
Fax: 021.335.34.74
E-mail: subscribe@bmg.ro
Cite[te ghidul, intr` pe portal [i f` primii t`i pa[i c`tre
www.BizCampus.ro cariera de succes la care visezi.
Cariera ta \ncepe aici.
PREPRESS & TIPOGRAFIE: Cariera ta \ncepe cu .
ArtGroup
Cezara Windrem

Ghidul Biz de carier` al studentului 3

 1 EDITORIAL 68 AVEM SAU NU NEVOIE DE MBA?
Cum \mi aleg un MBA Trenduri MBA \n Europa Central`
6 CE |{I DORE{TE NOUA GENERA}IE
Unde vor s` lucreze tinerii? Reputa]ia companiei conteaz` Salariul nu mai 80 GENERA}IA 2.0 - CARIERE DE SUCCES
primeaz` Stabilitate versus dezvoltare profesional` Ce conteaz` \n ochii
companiei Tinerii au a[tept`ri \nalte Beneficii urm`rite la un angajator 92 |NVA}~ S~ FII UN |NVING~TOR
Po]i \nv`]a s` devii un \nving`tor Ce este un \nving`tor Un plan bun
26 MIZEAZ~ PE ONLINE! nu este suficient Tr`ie[te succesul Nu reinventa roata Descoper`
Internetul te poate face [i manager Hai \n re]ea! campionul din tine

36 RECRUTAREA ALTERNATIV~ 98 ST~ |N PUTEREA TA S~ FACI DIFEREN}A

46 5 GRE{ELI DE EVITAT 100 PUNE-}I |NTREB~RI |N STILUL CÂ{TIG~TOR
48 SPECIAL: CARIERA |N DOMENIUL BANCAR 102 CE TE |MPIEDIC~ S~ FII UN CAMPION
Val nou de speciali[ti bancari Cånd au venit pe lume noile job-uri? Un client
mul]umit aduce profit viitor Nu oricine poate fi \n noul val Noi slujbe la orizont 104 5 PA{I C~TRE A FI UN CAMPION
Te ajut` s` avansezi un job specializat?
106 DOSAR: CARIERA DE STUDENT |N ORGANIZA}II STUDEN}E{TI
58 LA |NCEPUT DE CARIER~. CE FACI DAC~...
...|]i dore[ti un alt job? ...Ai un nou loc de munc`? ...Ai fost promovat \ntr-o „Ghidul Biz de carier` al studentului“ este o colec]ie a celor mai valoroase materiale despre
pozi]ie nou`? ...Ai mai multe responsabilit`]i? ...Ai un [ef nou? ...Ai luat o carier` care au ap`rut \n revista Biz \n ultimul an. Valabilitatea informa]iilor este garantat` [i
decizie gre[it` \n carier`? ...Vrei s` \]i faci un plan de instruire? limitat` la momentul apari]iei \n revist`.

4 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 5

 CE |{I DORE{TE
NOUA GENERA}IE
Maturizarea economiei române[ti [i implicit a pie]ei
for]ei de munc` locale a facut ca ocuparea de c`tre
tineri \ntr-o m`sur` tot mai mare de pozi]ii
importante \n companii mari române[ti sau
multina]ionale s` fie un fenomen tot mai \ntâlnit. {i
cei care abia au ie[it de pe b`ncile facult`]ilor au
aspira]ii tot mai \nalte referitoare la dezvoltarea
carierei [i \[i doresc s` lucreze \n industrii care sunt
la ora actual` adev`rate motoare pentru economia
local`. Revista Biz a stat de vorb` cu reputa]i
speciali[ti din domeniul resurselor umane [i pe baza
studiului realizat de Synergize Consulting prezint`
aspira]iile profesionale ale tinerilor, companiile [i
domeniile \n care ace[tia vor s`-[i dezvolte cariera.
DE ANDA DR~GAN, DANA TUDOR {I VALERIA TOMA

Adeseori când intri \n contact din ce \n ce mai mult` for]` [i

cu o companie mare, fie ea
româneasc` sau multina]ional`,
[i trebuie s` te \ntâlne[ti cu
cineva dintr-o pozi]ie de middle
management nu r`mâi deloc
surprins s` vezi c` vei sta de
vorb` cu un specialist tân`r. De
altfel, la ora actual` \n ma-
joritatea companiilor mari,
media de vârst` este destul de
sc`zut`, pentru o mare parte
dintre pozi]iile din scara ierar-
hic`. Toate acestea nu fac
decât s` demonstreze c` noul
val de speciali[ti tineri prinde
c` reprezint` o parte foarte
important` a pie]ei locale a
for]ei de munc`. Iar importan]a
lor este \n cre[tere: atât prin
faptul c` tinerii speciali[ti care
deja lucreaz` aduc valoare
ad`ugat` mare pentru com-
paniile \n care activeaz`, cât [i
prin aceea c` tinerii care sunt \n
c`utarea unui loc de munc` [i
care fac parte practic din "noua
genera]ie" sunt din ce \n ce mai
mult accepta]i s` lucreze \n
companii mari. Cine sunt \ns`
cei din noua genera]ie?

6 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 7

„TINERII DIN NOUA "Ne-am obi[nuit s` definim noua
genera]ie ca fiind tinerii cu vârste
GENERA}IE SUNT cuprinse \ntre 16 [i 26 de ani.
VIITORII Este vorba despre cei pe care
SPECIALI{TI revolu]ia fie nu i-a prins deloc, fie
i-a surprins \ntr-un moment rela-
{I VIITORII tiv timpuriu al educa]iei [i ca
MANAGERI, IAR PE atare nu au avut o expunere sufi-
EI SE VA BAZA cient` la sistemul de instruire
COMPETITIVITATEA predecembrist`. Ace[ti tineri se
remarc` printr-o mare flexibili-
ROMÂNIEI |NTR-UN tate [i mobilitate a intereselor,
INTERVAL DE 5-10 prin deschidere fa]` de nou [i
ANI DE ACUM printr-o chestionare a normelor,
cutumelor [i a elementelor care
INCOLO“ sus]in starea de status-quo",
contr`, lipsa de personal califi-
cat pe pia]a for]ei de munc`",
spune Amalia Picleanu-
S`vinescu. Ea mai precizeaz`
c` \n general aceste companii
mizeaz` pe a[tept`rile sala-
riale moderate ale tinerilor, pe
capacitatea lor de asimilare
rapid` a informa]iilor, a com-
peten]elor [i a culturii specifice
organiza]iei precum [i pe
nivelul lor energetic ridicat. |n
prezent, pe pia]a for]ei de
munc` din România cererea
este mult mai mare decât ofer-
ta. |n contextul unei lipse acute

UNDE VOR S~
DANIEL ENESCU, spune Amalia Picleanu-S`vines- de competen]e atât pe partea
PARTENER LA SYNERGIZE cu, Managing Partner la Tandem de speciali[ti cåt [i de mana-
CONSULTING, MEMBR~ A Consulting. Noua genera]ie geri, toate firmele se afl` \n
DAEDALUS GROUP reprezint` un barometru foarte situa]ia de a se orienta c`tre

bun pentru anticiparea
schimb`rilor din pia]a muncii.
"Tinerii din noua genera]ie sunt
viitorii speciali[ti [i viitorii ma-
nageri, iar pe ei se va baza com-
petitivitatea României \ntr-un
interval de 5-10 ani de acum
\ncolo", spune Daniel Enescu,
partener la Synergize Consulting,
membr` a Daedalus Group.
Companiile pentru care tinerii
din noua genera]ie sunt atrac-
tivi sunt variate ca dimensiune,
structur` [i domeniu de activi-
tate. Astfel, este vorba atât de
micro\ntreprinderi, cât [i de
companii mari, române[ti sau
multina]ionale care activeaz`
\n domenii precum retailul, dis-
tribu]ia, serviciile, consultan]a
sau produc]ia. "Principalele
motive ale interesului acestor
organiza]ii pentru tinerii a
c`ror experien]` profesional`
lipse[te sau este redus` se
refer` la bugetele salariale li-
mitate, nivelul moderat al cali-
fic`rilor necesare pentru pos-
turile din organiza]ie, sau din
candida]i din zona "entry-
level", cu oferte care pe pie]ele
stabile s-ar adresa unor per-
soane cu o experien]` mai
vast`. "Acesta este motivul
pentru care la 2-3 ani de expe-
rien]` \ntâlnim deja manageri
\n numeroase organiza]ii.
A[adar, tinerii reprezint` o
"min` de aur" nu doar pentru
pozi]ii de entry-level, ci [i pentru
pozi]ii mai \nalte \n companie",
mai spune Daniel Enescu. De
asemenea, el mai spune c` dez-
echilibrul \ntre cererea [i oferta
de pe pia]a româneasc` a for]ei
de munc` \i oblig` pe angajatori
s` se orienteze cu prec`dere
c`tre tineri, pe m`sur` ce
majoritatea celor care au com-
peten]e au ajuns s` fie supra-
pl`ti]i prin migrarea consecutiv`
de la un job la altul. Pe de alt`
parte, Daniel Enescu avertizeaz`
asupra faptului c` tinerii par s`
priveasc` din ce \n ce mai mult
primul loc de munc` drept o
trambulin` [i nu ca un job pe
termen lung.
LUCREZE TINERII?
Din topul angajatorilor realizat de Synergize
Consulting reiese faptul c` tinerii se orienteaz`
s` lucreze \n companii multina]ionale, precum
PriceWaterhouseCoopers, Microsoft, Orange,
BRD, Pfizer etc. "Acest lucru este oarecum
firesc, dac` ne gândim atât la partea salarial`
cât [i la perspectivele de instruire, dou` atribute
foarte importante \n aprecierea angajatorului.
Ceea ce pare mai interesant este o dinamic` a
domeniilor de interes de la un an la altul. Anul
acesta domeniul IT pare s` fie la mare c`utare,
\n timp ce sectorul FMCG [i domeniul bancar
par a intra \ntr-un oarecare declin. Teleco-
munica]iile ]in capul de afi[ de mai mul]i ani, ca
atractivitate", mai spune Daniel Enescu.
|n opinia Amaliei Picleanu-S`vinescu, tinerii
doresc s` lucreze \n multina]ionale pentru c`
acestea se bucur` de o imagine bun` din punc-
tul de vedere al managementului, organiz`rii,
stabilit`]ii [i al puterii financiare. Practic aces-
tea sunt companiile despre care se consider` c`
se remarc` prin capacitate strategic` [i un
management real al resurselor umane. Acesta
din urm` este ilustrat de proceduri clare [i
unitare, de coeren]`, echitate, sisteme de instru-
ire, planuri de dezvoltare a carierei sau
expunere interna]ional`. "Nu \n ultimul rând,
asocierea cu un nume mare reprezint` un factor
de atrac]ie adeseori egal ca putere cu nivelul
pachetului salarial. Recunoa[terea social`,
statutul conferit de apartenen]a la o organiza]ie
de renume, \i confer` tân`rului aflat la \nceput
de drum o mândrie pe care prietenii [i familia o
\n]eleg [i o \mp`rt`[esc", spune reprezentanta
Tandem Consulting. Ea mai precizeaz` faptul c`
\n topul preferin]elor se afl` companiile ameri-
cane, britanice, germane, dar [i organiza]iile din
]`rile nordice. {ansele de angajare \ntr-o multi-
na]ional` depind foarte mult de disponibilitatea
tinerilor de a oferi unei astfel de companii o
serie de competen]e de baz` relevante pentru
domeniul specific de activitate. Dar este foarte
important s` ofere [i câteva competen]e ge-
nerale [i deprinderi transferabile, cum ar fi
cunoa[terea unei limbi de circula]ie interna]io-
nal`, capacitatea de in]elegere [i de respectare
a procedurilor si a ierarhiilor, precum [i o atitu-
dine proactiv`.

8 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 9

 REPUTA}IA
COMPANIEI
CONTEAZ~
Atrac]ia tinerilor din noua genera]ie
pentru anumite domenii sau
companii se explic` prin dezvoltarea
pe care au cunoscut-o acestea de-a
lungul timpului [i prin renumele
brandului respectiv
DE ANDA DR~GAN {I DANA TUDOR

Dezvoltarea economiei române[ti a atras dup` sine [i expansiunea

ALINA BOTEZATU, anumitor domenii [i sectoare de activitate. Astfel, \n ultimii ani,
MANAGING PARTNER LA mul]i dintre tineri sunt atra[i de mirajul sectorului IT, al
PERSPECTIVE GROUP marketing-ului [i al vânz`rilor [i mai pu]in de domeniul ingineriei,
de exemplu. Lucru demonstrat [i de studiul Synergize Consulting,
care arat` c` tinerii din ziua de ast`zi prefer` \n propor]ie de 19,7%
s`-[i dezvolte o carier` \n domeniul IT, 13,6% ar vrea s`-[i constru-
iasc` o carier` \n domeniul marketingului, iar 13,4% \n cel al
vânz`rilor. Domeniul resurselor umane este preferat de 12,6% din-
tre responden]i. Pe o pozi]ie mai joas` se afl` domeniul finan]elor [i
al contabilit`]ii, sector \n care doar 4,8% dintre tinerii din "noua
genera]ie" prefer` s`-[i dezvolte un astfel de parcurs profesional.
"Domeniul telecomunica]iilor [i cel al IT-ului fac parte dintre indus-
triile care s-au dezvoltat \n ultimii ani datorit` faptului c` pia]a
româneasc` prezint` un interes mare. Era [i \nc` mai este nevoie
de solu]ii noi, competitive, care s` vin` \n \ntâmpinarea nevoilor
clien]ilor, s` fie adaptabile [i performante", spune Alina Botezatu,
Managing Partner la Perspective Group. Preferin]a pentru un anu-
mit domeniu este diferit` de la un candidat femeie la un candidat
b`rbat. Un exemplu este cel al industriei IT unde tinerii, "\n special
b`rba]i, sunt pasiona]i \n mod real de noile tehnologii, doresc s`-[i
aprofundeze cuno[tin]ele, s` descopere lucruri noi, s` creeze [i s`
dezvolte, având \n minte modele precum Bill Gates sau Larry
Ellison", mai spune Alina Botezatu. La aceasta se adaug` [i faptul
c` românii au abilit`]i native \n acest domeniu [i c` [colile

10 www.BizCampus.ro
române[ti pot preg`ti Topul angajatorilor pe domeniul IT de larg consum (FMCG)
foarte bine speciali[ti pe sau petrol. |n plus, anu-
Nr. crt Compania Ponderea (%)*
acest sector. "Avantajul mite institu]ii ale statului
1 Microsoft 7,6
IT-ului este c` se trans- sunt [i ele bine situate \n
2 Siemens 6,7
form` [i evolueaz` top. Este cazul guvernu-
3 IBM 2,1%
mereu, dându-le tinerilor lui României, care pentru
4 Hewlett-Packard 2,1
posibilitatea s` spere c` 2,9% dintre responden]i
5 Softwin 1,7
vor deveni la un moment * PRIMELE PATRU OPTIUNI. PROCENTUL REPREZINTA CÂT LA SUTA a reprezentat prima
dat celebri prin DIN RESPONDENTI VOR SA LUCREZE LA COMPANIA RESPECTIVA
SURSA: SYNERGIZE CONSULTING
op]iune de angajare.
realiz`rile sau Astfel, printre locurile
descoperirile lor. Atrac]ia este mare [i datorit` frunta[e \n ceea ce prive[te companiile la care
câ[tigurilor financiare, foarte mari mai ales \n tinerii ar dori cel mai mult s` lucreze se num`r`
cazul speciali[tilor software care cunosc anumite Vodafone, Orange, Siemens, Oracle, Microsoft,
limbaje de programare [i au cuno[tinte specifice", Coca-Cola HBC, BRD etc. "Tinerii sunt din ce \n ce
consider` managerul de la Perspective Group. mai interesa]i de numele companiei. Fiind infor-
Marketingul este un alt domeniu care a cunoscut ma]i [i având un bagaj de cuno[tin]e bogat, ei
o dezvoltare important` \n România, de acest cunosc destul de bine marii juc`tori din pia]` [i
domeniu fiind atrase \n special femeile. Potrivit prefer` s` lucreze pentru acele firme. Motiva]ia st`
studiului Synergize Consulting, 18,3% dintre \n faptul c` o firm` de renume \i poate sprijini \n a
responden]ii femei prefer` marketingul ca dome- se dezvolta [i a-[i construi o carier`. Ei consider`
niu de dezvoltare a carierei, fa]` de 8,6% dintre c` o firm` cunoscut` dispune de resursele nece-
b`rba]ii chestiona]i care aleg marketingul ca [i sare [i puterea financiar` care reprezint` \n viziu-
op]iune de dezvoltare profesional`. "Femeile sunt nea lor garan]ia reu[itei [i promisiunea unei
mai atrase de domeniul marketingului pentru c` cariere de succes", arat` Alina Botezatu. Totodat`
ele cred c` ar avea posibilitatea de a-[i utiliza ea mai precizeaz` c` firmele renumite \[i atrag
abilit`]ile de comunicare, rela]ionare [i creativi- poten]ialii tineri angaja]i datorit` vizibilit`]ii lor din
tate", explic` Alina Botezatu. |n opinia sa, dome- pia]` [i marketingului extensiv pe care \l pot face
niul vânz`rilor prezint` interes pentru tineri pe baza puterii financiare pe care o de]in. Astfel,
datorit` dinamismului, flexibilit`]ii, libert`]ii de tinerilor li se ofer` pachete salariale atractive, de
mi[care, a variet`]ii [i a posibilit`]ii de a câ[tiga obicei mai mari decât ceea ce se practic` pe pia]`,
mul]i bani. Alina Botezatu atrage aten]ia asupra dar [i o serie de posibilit`]i de dezvoltare a cari-
faptului c` de[i sunt mul]i tineri \n acest domeniu, erei, programe de preg`tire profesional`, posibili-
foarte pu]ini sunt serio[i [i dispu[i s` munceasc` tatea de a participa la anumite târguri de profil sau
pentru a câ[tiga pe m`sur`. {i \n domeniul practic` [i deta[`ri pe o perioad` de câteva luni
resurselor umane se fac din ce \n ce mai multe sau chiar de câ]iva ani \n alte ]`ri, cu scopul de a
angaj`ri, pe fondul aten]iei tot mai mari pe care \nv`]a anumite tehnologii [i a le aplica apoi \n
companiile o acord` capitalului uman. Ca o par- România. |ns` cât de greu este pentru un tân`r s`
ticularitate, "\n pia]` sunt mai mul]i tineri intere- se angajeze? "Persoanele cu experien]` [i rezul-
sa]i s` munceasc` \n acest domeniu decât tate bune sunt oricând binevenite [i li se g`se[te
cererile aferente", mai spune Alina Botezatu. un loc \n una din organiza]iile prezente pe pia]`,
Referitor la perioada urm`toare, reprezentanta firme interna]ionale sau române[ti. Cei f`r` expe-
Perspective Group spune c` "\n urm`torii ani se rien]` dar cu studii \n domeniu [i la \nceput de
vor dezvolta [i mai mult domenii precum resurse- drum sunt [i ei c`uta]i dac` demonstreaz` c`
le umane, training-ul, cercetarea [i project mana- doresc s` \nve]e, sunt ambi]io[i, cunosc una sau
gementul, iar sectoare precum IT, marketing [i mai multe limbi str`ine [i [tiu s` foloseasc` bine
vânz`ri vor fi \n continuare \n top". De asemenea, PC-ul. Oferta este variat`: se caut` de la juniori cu
potrivit aceluia[i studiu, majoritatea angajatorilor poten]ial pân` la manageri experimenta]i [i pe cât
bine cota]i provin din domeniile cele mai dinamice posibil cu experien]` interna]ional`", conchide
ale pie]ei din România: telecom, IT, b`nci, bunuri Alina Botezatu.

12 www.BizCampus.ro
SALARIUL
NU MAI PRIMEAZ~
Potrivit studiului Synergize Consulting, Picleanu-S`vinescu. Faptul c` programele de
practicarea unui job \nc` din timpul facult`]iiinstruire profesional` derulate de companii
este mai degrab` nerelevant` pentru cerin]ele joac` un rol important \n decizia de angajare
posturilor pe care tinerii le ocup` \n prezent. |n
este un lucru normal pentru poten]ialii tineri
plus, preg`tirea practic` din facultate nu esteangaja]i. "Oamenii doresc o cre[tere a
deloc relevant`. |n schimb, preg`tirea teoretic`
competen]elor [i, implicit, a valorii
ob]inut` \n facultate este foarte relevant` profesionale, validat` ulterior \n cre[terea
pentru ob]inerea unui loc de munc`. Cu toate valorii personale pe pia]a muncii. Prin urmare,
acestea \ns`, doar jum`tate din tineri (51,6%) trainingul pare calea cea mai simpl` pentru
lucreaz` \n domeniul pentru care au fost acest lucru. Referitor la atmosfera pl`cut` pe
preg`ti]i. Un alt aspect interesant de remarcatcare o caut` tinerii \ntr-o companie, cred c`
este dat de faptul c`, tot conform studiului acest lucru ]ine de o oarecare orientare a
Synergize Consulting, pachetul salarial oferit tinerei genera]ii c`tre un comportament de tip
hedonist", mai spune Daniel
PACHETUL SALARIAL OFERIT SE AFL~ PE LOCUL Enescu. |ns`, \n contextul
TREI |N IERARHIA BENEFICIILOR URM~RITE DE actual al pie]ei, atmosfera
TINERII DIN NOUA GENERA}IE LA UN ANGAJATOR pl`cut` de lucru reprezint`
un factor de diferen]iere
se afl` pe locul trei \n ierarhia beneficiilor real` \ntre organiza]ii [i este totodat` un
urm`rite de tinerii din noua genera]ie la un indicator al calit`]ii managementului.
angajator. Primele pozi]ii sunt de]inute de "Atmosfera pl`cut` este rezultatul unei bune
atmosfera de lucru pl`cut` [i de faptul c` structur`ri, delimit`ri [i comunic`ri interne a
organiza]ia respectiv` investe[te \n sarcinilor. Ea este totodat` [i dovada
dezvoltarea profesional` prin programe de consider`rii angaja]ilor drept coechipieri [i a
instruire. Amalia Picleanu-S`vinescu pune aprecierii adecvate a contribu]iei fiec`ruia",
prezen]a pe locul trei a salariului \n topul mai spune Amalia Picleanu-S`vinescu.
preferin]elor tinerilor pe seama unei relative Cât despre investi]iile companiei \n
echilibr`ri a ofertei salariale pentru posturile dezvoltarea profesional` a angaja]ilor,
de nivel-entry. La aceasta se adaug` cre[terea reprezentanta Tandem Consulting este de
nivelului de educa]ie a tinerilor cu privire la p`rere c` acestea sunt apreciate de c`tre
pia]a for]ei de munc`, cunoa[terea bunelor tineri ca urmare a con[tientiz`rii faptului c`
practici din domeniul resurselor umane [i a pe parcursul unei cariere sunt a[teptate \n
importan]ei planului de carier`. De asemenea, medie 3-5 schimb`ri semnificative. Acestea
"Internetul, stagiile de practic` din timpul au loc \n condi]iile \n care competi]ia este din
facult`]ii, sprijinul acordat de organiza]iile ce \n ce mai mare, iar provoc`rile pie]ei sunt
studen]e[ti sau nonguvernamentale sau \ntr-o continu` dinamic`. "|n acest sens,
programele de recrutare din campus de tipul aderarea României la Uniunea European` \i
"por]i deschise pentru carier`" sunt doar determin` pe angaja]i s` fie interesa]i \n mod
câ]iva dintre factorii care contribuie la special de dezvoltarea continu` a
educarea tinerilor cu privire la evaluarea competen]elor lor profesionale", mai spune
viitorului lor loc de munc`", mai spune Amalia Amalia Picleanu-S`vinescu.

14 www.BizCampus.ro
STABILITATE
VERSUS
DEZVOLTARE
PROFESIONAL~
Un alt aspect interesant relevat de studiul
Synergize Consulting se refer` la faptul c` tinerii
care lucreaz` sunt mai orienta]i c`tre dezvolta-
re, \n schimb cei care nu lucreaz` sunt mai ori-
enta]i c`tre stabilitate. |n opinia lui Daniel
Enescu, o prim` explica]ie a acestei situa]ii ar
putea fi legat` de o team` fireasc` fa]` de
lucrurile necunoscute [i care na[te reflexe de
conservare \n rândul celor care nu au deja o
experien]`. "Pe m`sur` ce cap`t` experien]`,
tinerii \[i elimin` anxiet`]ile legate de necunos-
cut [i se concentreaz` c`tre oportunit`]ile de
dezvoltare", explic` Daniel Enescu.
La rândul s`u, Amalia Picleanu-S`vinescu spune
c` o prim` evaluare a tinerilor care lucreaz` [i
respectiv a tinerilor care se limiteaz` la a a[tep-
ta o ocazie bun` pentru a ob]ine un post potrivit
pune \n eviden]` faptul c` aceia care lucreaz`
\[i asum` \n multe cazuri responsabilit`]i [i
riscuri, accept` provoc`ri [i sunt dispu[i s` fac`
eventuale compromisuri profesionale. Acest
16 www.BizCampus.ro
lucru are loc pe fondul speran]ei c` acumularea
gradual` de competen]e le va permite \n viitor
s` evolueze c`tre ceea ce \[i propun \n carier`.
"Pe de alt` parte, tinerii care nu lucreaz` sunt
mai reticen]i \n a-[i asuma responsabilit`]i \n
organiza]ii mici, f`r` tradi]ie, sau a c`ror putere
financiar` nu este larg recunoscut`. Ace[tia
a[teapt` intrarea \ntr-un mediu stabil, de multe
ori cu tradi]ie bugetar`", mai spune Amalia
Picleanu-S`vinescu. |n plus, maniera diferit` de
abordare a lucrurilor a tinerilor care lucreaz` [i
a celor care nu lucreaz` poate fi [i rezultatul
unor modele culturale diferite deprinse din
mediul familial. "Atitudinea proactiv` este defi-
nitorie \n general pentru tinerii care lucreaz`, \n
special pentru cei care se angajeaz` chiar din
primii ani de studiu, \n vreme ce pentru catego-
ria celor care nu lucreaz` este mai degrab`
definitorie convingerea potrivit c`reia "f`r` o
pil` nu po]i s` intri \ntr-o firm` bun`", mai
spune reprezentanta Tandem Consulting.
CE CONTEAZ~
|N OCHII
COMPANIEI
FIRMELE Este mai mult decât evident faptul c`
firmele apreciaz` la noua genera]ie de
APRECIAZ~ angaja]i energia, creativitatea, deschiderea,
optimismul, umorul [i dorin]a de evolu]ie
continu`. |ns`, pe de alt` parte, companiile
LA NOUA sunt con[tiente de faptul c` tinerii nu \nva]`
de la sine ceea ce \[i dore[te organiza]ia
GENERA}IE DE respectiv`, c` a[tept`rile lor sunt
dispropor]ionate fa]` de posibilit`]i [i c` de
ANGAJA}I multe ori obiectivele lor sunt neclare sau
volatile. O problem` cu care se confrunt` la
ENERGIA, ora actual` companiile este gradul redus de
loialitate a tinerilor fa]` de angajatori.
CREATIVITATEA, "Aproape jum`tate din tineri iau \n
considerare ideea de a-[i schimba locul de
DESCHIDEREA, munc` cel pu]in o dat` \n urm`torii trei ani",
spune Daniel Enescu. {i Amalia Picleanu-
OPTIMISMUL, S`vinescu afirm` c` loialitatea nu face
parte din virtu]ile noii genera]ii, aspect cu
UMORUL {I atât mai vizibil cu cât experien]a
profesional` este mai redus`. "Pentru c`
DORIN}A DE doresc s` experimenteze, sunt plini de
energie, \n continu` c`utare de sine [i
EVOLU}IE pentru c` sunt ideali[ti, tinerii se desprind
cu u[urin]` de mediile profesionale care
e[ueaz` \n a le \ntruni pe deplin a[tept`rile.
CONTINU~ Este \ntr-un fel un cerc vicios: stabilitatea
redus` nu creeaz` premisele unor realiz`ri
la locul de munc`, iar lipsa de satisfac]ie [i
de recunoa[tere contribuie la cre[terea
mobilit`]ii, respectiv a sc`derii loialit`]ii",
mai spune reprezentanta Tandem
Consulting.

18 www.BizCampus.ro

TINERII AU
A{TEPT~RI |NALTE
„PRETEN}IILE Când vine vorba despre pachetul salarial, a[tept`rile noii genera]ii
dep`[esc cu mult salariul mediu net din România, care era esti-
SALARIALE ALE
TINEREI GENERA}II
mat, la \nceputul lui 2006, la 217 euro, potrivit datelor furnizate
de Institutul National de Statistic`. Tinerii români cu vârste
PAR S~ FIE MAI cuprinse \ntre 19 si 28 de ani a[teapt`, \n medie, conform studiu-
lui realizat de Synergize Consulting, beneficii financiare de 423 de
DEGRAB~ euro, sumele cerute variind \n func]ie de experien]a acumulat`.
REZULTATUL UNUI Astfel, cei f`r` experin]` solicit`, pentru \nceput, un salariu lunar
PROCES DE IMITARE net, \n medie, de aproximativ 310 euro, iar a[tept`rile cresc rapid
SAU DE RAPORTARE \n primul an de munc`. "Preten]iile salariale ale tinerei genera]ii
par s` fie mai degrab` rezultatul unui proces de imitare sau de
LA FACTORI EXTRIN- raportare la factori extrinseci decât al unui proces de evaluare a
SECI DECÂT AL UNUI propriilor competen]e. La prima angajare, candida]ii \[i stabilesc
în mod arbitrar o sum`, în jurul valorii de 300 de euro net.
PROCES DE EVALU- Argumentele lor vizeaz` atât nevoile de autosus]inere, faptul c`
ARE A PROPRIILOR nu mai doresc s` locuiasc` cu parin]ii, doresc o cas` sau au
COMPETEN}E“ nevoie de împrumut bancar, cât [i compara]ia cu prietenii [i
exemplele din mass-media", spune Amalia Picleanu-S`vinescu.
AMALIA PICLEANU
S~VINESCU, MANAGING De[i, la debutul activit`]ii profesionale, tinerii apreciaz` însu[i
PARTNER LA TANDEM faptul c` dispun de un loc de munc` [i ocazia de a dobândi expe-
CONSULTING rien]`, la foarte scurt timp dup` angajare, îns`, dup` o perioad`
20 www.BizCampus.ro
în care acumuleaz` noi competen]e, datorate în bun` m`sur`
accesului la informa]iile de care dispune organiza]ia, a[tept`rile
noilor angaja]i cresc foarte mult, pentru c` ei realizeaz` ca au
progresat [i devin con[tien]i de posibilit`]ile companiei respec-
tive. Cerin]ele lor cresc treptat, ajungând la circa 500 de euro \n
primii trei ani. "Din p`cate, acesti tineri nu con[tientizeaz` faptul
c` nivelul lor salarial a fost stabilit înc` de la angajare pe baza
unui cumul de factori printre care se num`r`: lipsa de perfor-
man]` pentru primele 3-6 luni, alocarea de c`tre organiza]ie a
unor semnificative resurse suplimentare pentru formarea profe-
sional` a noului angajat, precum [i nevoia organiza]iei de recu-
perare a investi]iei f`cute în formarea proasp`tului angajat",
adaug` managerul de la Tandem Consulting.
RECUNOA{TERE PROFESIONAL~
DUP~ TREI ANI DE EXPERIEN}~
Primul an de munc` este, prin urmare, unul \n care, pentru tân`ra
genera]ie, primeaz` propriile estim`ri, iar proasp`t angaja]ii nu
sunt foarte familiariza]i cu valorile [i criteriile pie]ei muncii. |n al
doilea an \ns`, tinerii par s` aib` cerin]e salariale echilibrate,
raportate la preg`tirea [i experien]a pe care o au, a[tept`rile lor
crescând \ns` din nou \n al treilea an. "La trei ani de experien]`,
tinerii par s` a[tepte o promovare fie \n pozi]ii de speciali[ti, fie \n
pozi]ii de management. Acest fenomen este sus]inut [i de c`tre
angajatori, care pu[i \n fa]a penuriei de competen]e se v`d for]a]i
s` gr`beasc` procesul de cre[tere profesional` a tinerilor oferind
pozi]ii superioare \nc` de la vârste fragede", explic` Daniel
Enescu, partener la Synergize Consulting. Acesta consider` c`,
„Percep]ia din moment ce majoritatea anun]urilor de angajare pentru pozi]ii
\nalte \ntr-o companie cer minimum trei ani de experien]`, se
organiza]iilor valideaz` \n mintea oamenilor ideea c` dep`[irea pragului de trei
ani reprezint` un moment \n care trebuie s` ob]in` recunoa[tere
asupra tinerilor profesional` [i o m`rire semnificativ` a salariului. Astfel, pentru
majoritatea tinerilor care au peste trei ani de experien]`,
este c` ace[tia au solicit`rile salariale ajung la aproximativ 600 de euro. "Exist` o
anumit` infla]ie a valorii personale \n rândul tinerilor, propria
a[tept`ri apreciere fiind ceva mai sus decât ceea ce se \ntâmpl` \n realitate
nerealiste [i o \n pia]`. A[tept`rile lor sunt influen]ate de exemple particulare ale
unor tineri bine pl`ti]i - care sunt luate ca [i raportare de baz` [i
în]elegere nu ca [i excep]ii. |ns`, dup` saltul major de trei ani, preten]iile
salariale nu mai sunt atât de mari, aratând c` tinerii \ncep s` intre
redus` sau pe f`ga[ul normalit`]ii \n pia]a muncii", adaug` Enescu.
A[tept`rile tinerei genera]ii nu se limiteaz` \ns` doar la beneficiile
deformat` financiare, ele vizând de asemenea, o serie de avantaje
asupra nonfinanciare.
Potrivit studiului realizat de Synergize Consulting, tinerii se
raportului a[teapt` la primirea de tichete de mas`, asigur`ri medicale,
prime de s`rb`tori, decontarea transportului [i asigurarea unui
cerere-ofert`“ telefon mobil de serviciu, cele mai atractive beneficii fiind primele,
Ghidul Biz de carier` al studentului 21
„Beneficiile nonfinanciare sunt un
al doilea front de negociere pe
lâng` salariu. Angajatorii r`spund
acestor cerin]e prin oferte din ce \n
ce mai variate de beneficii
nonfinanciare c`tre angajat,
catalizând astfel cre[terea ponderii
acestora \n pachetul salarial.“
laptopul [i asigur`rile de s`n`tate [i cele de pensii. "Practic,
beneficiile nonfinanciare sunt un al doilea front de negociere pe
lâng` salariu. Angajatorii r`spund acestor cerin]e prin oferte din
ce \n ce mai variate de beneficii nonfinanciare c`tre angajat,
catalizând astfel cre[terea ponderii acestora \n pachetul salarial",
explic` Enescu.
Cu toate acestea, multe dintre companiile de pe pia]a local` con-
sider` c` solicit`rile noii genera]ii sunt nefondate. "Foarte rar se
\ntâmpl` ca un tân`r s` \[i argumenteze cerin]ele f`când referire
la beneficiile pe care le poate oferi el organiza]iei, la
competen]ele pe care le de]ine \n raport cu nevoile firmei sau la
valoarea efectiv` a muncii sale. Din acest motiv, percep]ia orga-
niza]iilor asupra tinerilor este c` ace[tia au a[tept`ri nerealiste [i
o în]elegere redus` sau deformat` asupra raportului cerere-
ofert`", spune Amalia Picleanu-S`vinescu. Ea consider` c` atât
companiile multina]ionale cât [i cele române[ti care dispun de un
departament de resurse umane performant au con[tientizat, în
timp, ca urmare a analizelor proprii [i a sondajelor de speciali-
tate, muta]iile care au avut loc în planul mentalit`]ii tinerilor.
"Diferen]ele majore de percep]ie se men]in la nivelul multor com-
panii române[ti care s-au dezvoltat pe baza spiritului antrepreno-
rial al fondatorilor lor ([i care, de cele mai multe ori, asigur` [i
managementul general al organiza]iilor respective). În cazul aces-
tora, tendin]a este de a presupune c` tinerii de azi au aceea[i
abordare pe care o aveau ei, întreprinz`torii, în urm` cu 10 - 15
ani. O presupunere p`guboas`, care conduce la practici
ineficiente de gestiune a resurselor umane", adaug` Amalia
Picleanu-S`vinescu.

22 www.BizCampus.ro
BENEFICII URM~RITE
LA UN ANGAJATOR
Atmosfera de lucru este pl`cut` 83,7%
Compania investe[te \n dezvoltarea profesional`
prin programe de instruire adecvate 82,1%
Pachetul salarial oferit este atractiv (venit + beneficii) 81,3%
Activitatea din companie \mi ofer` provoc`ri profesionale 80,3%
Com paniei \i pas` de angaja]i 80,3%
Managementul companiei este performant / competent 77,5%
Compania pl`te[te orele suplimentare 70,3%
Pot promova rapid \n interiorul companiei 68,9%
Compania ofer` locuri de munc` sigure 67,1%
Compania este prosper` 66,3%
Dotarea tehnico-material` este corespunz`toare 63,9%
Compania are o strategie bine definit` [i clar` 59,6%
|n companie ai posibilitatea de a desf`[ura activit`]i
variate pe termen lung 52,9%
Compania are o bun` reputa]ie pe pia]` 50,7%

SURSA: SYNERGIZE CONSULTING

Compania denot` responsabilitate social` 50,5%
Programul de lucru este flexibil 46,2%
Compania are modele (persoane) pe care le pot urma 41,1%
Compania este lider de pia]` 32,2%
Sediul este aproape / u[or accesibil 25,6%
Sediul companiei arat` foarte bine 22%

METODOLOGIA STUDIULUI
Studiul Synergize a fost realizat \n perioada 6-16 octombrie 2006, pe un e[antion probabilistic format din
815 persoane. Popula]ia studiat` a fost format` din persoane cu vârste cuprinse \ntre 19 si 28 de ani,
studen]i, \n propor]ie de 45,6% [i absolven]i de \nv`]`mânt superior, \n propor]ie de 54,4%. Tehnica de
culegere a datelor a fost reprezentat` de chestionarele online. Din punctul de vedere al profilului facult`]ii
urmate sau absolvite, 29,9% dintre responden]i provin din domeniul politehnic sau al ingineriei, 18,5% din
cel economic, 10% din domeniul sociologiei sau psihologiei [i 6,2% din domeniul dreptului. Totodata,
4,9% dintre responden]i provin din domeniul filologiei, 2,4% din cel al medicinei [i farmaciei, 0,6% din
fizic` [i un procent de 13,8% din domeniul altor [tiin]e universitare. Totodat`, 58,7% lucreaz` cu norm`
\ntreag`, 10% lucreaz` part-time, iar 9% nu au lucrat \nainte [i nu lucreaz` nici \n prezent.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 132)

24 www.BizCampus.ro
 INTERNETUL TE POATE
FACE {I MANAGER
|n ultimii câ]iva ani, mediul online a devenit din ce
\n ce mai mult o alternativ` viabil` la recrutarea clasic`,
derulat` prin intermediul companiilor specializate pe
acest domeniu DE ANDA DR~GAN, DANA TUDOR {I GABRIEL PREDA
Evolu]ia tehnologic` \[i pune mite situa]ii, ofertele de job pe aceasta este justificat` de
amprenta semnificativ [i Internet rezolv` [i un aspect experien]ele pozitive ale candi-
asupra pie]ei for]ei de munc`, legat de confiden]ialitatea da]ilor [i ale angajatorilor.

E
\n condi]iile \n care 83,6% din- demersului de aplicare. Vorbind despre evolu]ia

~P
E
tre cei care c`utau un loc de "Cu toate acestea, angajatorii angaj`rilor prin site-ul de

N
munc` [i-au depus CV-ul pe un prefer` s` includ` \n strategia recrutare BestJobs, C`lin Fusu,

I
site de job-uri, potrivit studiului lor de recrutare [i publicarea CEO la Neogen, companie care

EA

L
realizat de compania de cer- de anun]uri \n pagini de mare de]ine unul dintre cele mai

MIZ

ON
cetare de pia]` Synergize
Consulting, membr` a
Daedalus Group. Acest lucru
rea ele
denot` faptul c` Internetul este
`si fert i la mare c`utare când vine
d e g ii? O re \[ vorba de g`sirea unui loc de
ba a] ca . munc`. Care este motivul unei
vor situ ]ilor ier` astfel de situa]ii? "Ofertele
publicitate. Aceast` op]iune
poate fi legat` de impactul
vizual imediat pe care un anun]
\l poate avea pentru cei care
caut` sau pentru ter]i care sunt
la curent cu inten]iile de
c`utare ale candidatului", mai
spune Lavinia }ânculescu. De
importante site-uri de recrutare
online, "aproape 70.000 de
anun]uri au fost ad`ugate \n
2006. Nu am urm`rit cu exacti-
tate câte dintre acestea au avut
"un final fericit" sau câte
angaj`ri s-au efectuat la fiecare
anun], dar dac` asum`m ca

vine el de lican n car postate pe Internet sunt cele asemenea, exist` angajatori ace[ti doi factori se com-
d f \
ân ast na ap it`]i
mai la \ndemâna aplican]ilor care apeleaz` la mai mult de o penseaz`, putem vorbi de

e c ei
care \[i caut`, \n mod activ sau modalitate de anun]are a unei 70.000 de angaj`ri pe an efec-
n
utar ul un demâ ortu pasiv, noi oportunit`]i \n cari- pozi]ii vacante \n organiza]ie. tuate prin BestJobs".
c` iv n p er`. Aceast` metod` de Ca atare, "dat fiind impactul |n opinia lui C`lin Fusu succe-
re mot i la \ noi o anun]are a unei pozitii vacante financiar pe care o campanie sul la angajare al celor care
ma a
la e este le m asiv,
nu satisface doar cerin]a de recrutare - care include [i aplic` pentru job-uri prin inter-
e rela]ionat` cu disponibilitatea anun]uri \n pres` - \l pre- mediul Internetului depinde de
est ar t ce u p
tul `. C sun v sa
anun]ului fa]` de public pe o supune, pentru posturile mai mul]i factori cum sunt

rne unc rnet acti

perioad` mai \ndelungat` de la
te data apari]iei sale, ci [i o
In de m Inte mod cerin]` legat` de timpul fizic pe
loc pe \n care \l petrece un candidat pen-
nui tate ut`, tru aplicarea electronic` fa]`
u os
p ca de cea prin fax", spune Lavinia
}ânculescu, Senior Consultant
la Human Capital Deloitte. Ea
mai adaug` faptul c` \n anu-
pozi]ionate la baza organiza]iei,
[i care genereaz` o rat` de
r`spuns mai mare, se opteaz`
pentru anun]area postului pe
Internet", spune reprezentantul
Human Capital Deloitte.
Nu \n ultimul rând, amploarea
pe care a c`p`tat-o recrutarea
online este dat` [i de faptul c`
preg`tirea profesional` sau
compatibilitatea cu job-ul pen-
tru care aplic`.
"Unele persoane sunt contac-
tate de firme imediat ce [i-au
depus CV-ul pe BestJobs, iar
altele aplic` de mai multe ori
pân` \[i g`sesc postul potrivit.
Ce putem spune cu siguran]`

26 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 27

este c` Internetul ofer` cele
mai multe locuri de munc` noi
[i de calitate. |n plus, prezen]a
CV-ului online spore[te [ansele
de angajare ale oric`rui candi-
dat", spune C`lin Fusu. El mai
precizeaz` faptul c` BestJobs a
\nregistrat anul trecut o
cre[tere cu peste 70% a
num`rului de vizitatori, a
num`rului de anun]uri dar [i a
valorii \ncas`rilor.
Printre factorii care au contribuit
la cre[terea pie]ei de recrutare
online se num`r` faptul c` tot
mai multe companii con[tien-
tizeaz` importan]a calit`]ii
angaja]ilor [i \n plus, \[i doresc
s` ]in` sub control costurile de
recrutare. "Companiile \[i doresc
rezultate rapide, candida]i califi-
ca]i [i un cost cât mai sc`zut.
Ace[ti factori au concurat pen-
tru a impune recrutarea online
ca o alternativ` viabil` a
recrut`rii prin intermediul me-
diilor clasice", mai spune C`lin
Fusu. Referitor la profilul celui
care alege mediul online pentru
a-[i g`si un loc de munc`, el
mai spune c` din baza de date a
site-ului, format` din 800.000
de CV-uri, 45% dintre acestea
apar]in persoanelor cu studii
superioare finalizate [i peste
80% au cel pu]in experien]a
unui loc de munc`. De aseme-
nea, 52% se \ncadreaz` \n
grupa de vârst` cuprins` \ntre
25 si 35 de ani. "Recrutarea
online ]inte[te o categorie de
candida]i mai informa]i, mai
bine preg`ti]i [i deschi[i mai
mult spre noile medii", mai
spune C`lin Fusu de la Neogen.
|n topul domeniilor celor mai
vizate de cei care aplic` pe
Internet \n cazul BestJobs, de
exemplu, se num`r` vânz`rile,
28 www.BizCampus.ro
comer]ul, ingineria, construc-
]iile /amenaj`rile, software /
tehnologii, publicitate [i PR,
transport [i logistic`, educa]ie
[i training [i hardware. De
partea cealalt` a baricadei, \n
topul cu cele mai multe oferte
de angajare, se afl` pe primul
loc tot vânz`rile, urmate de
software/tehnologii,
finan]e/contabilitate, comer],
hardware [i marketing.
Referitor la companiile care
sunt vizate de aplican]ii pe
Internet, C`lin Fusu spune c`
majoritatea aplican]ilor aspir`
la un loc de munc` \n companii
mari române[ti sau
multina]ionale. {i gama de
pozi]ii pentru care se opteaz`
este destul de vast`: de la
brand manageri sau directori
pân` la pozi]ii part-time sau
voluntari, dedicate studen]ilor.
"Procentul candida]ilor care au
studii postuniversitare, docto-
rat sau MBA, coroborat cu pro-
centul mare al celor care
dep`[esc nivelul de cinci ani de
experien]`, ne face s` credem
c` recrutarea online este
instrumentul recomandat
indiferent de targetul angaja-
torului", mai spune C`lin Fusu.
Un alt aspect interesant de
remarcat este faptul c`, potrivit
studiului Synergize Consulting,
36% dintre responden]i au afir-
mat c` au trimis CV-uri nesoli-
citate c`tre firmele de interes,
iar 45,8% au trimis CV-ul la
una sau mai multe firme de
recrutare. |n ambele cazuri,
majoritatea au experien]` pro-
fesional` de cel pu]in trei ani.
|n aceste condi]ii, cum se
explic` faptul c` un procent
atât de mare al tinerilor cu
experien]` adopt` astfel de
metode? "Aplican]ii care \n
mod voluntar [i necondi]ionat
de apari]ia unui post potrivit
profilului personal "se pun" la
dispozi]ia pie]ei \nt`resc con-
cluzia c` angajatorii actuali fie
nu \i valorific` suficient, fie nu
aplic` solu]ii adaptate pentru
motivarea [i, \n ultim` instan]`,
re]inerea lor \n companie",
explic` Lavina }ânculescu.
|n opinia sa, o alt` explica]ie a
fenomenului aplica]iilor spon-
tane poate fi stadiul de dez-
voltare organiza]ional` a com-
paniilor care activeaz` la ora
actual` pe pia]a din România.
"Multe dintre aceste firme nu
au terminat de parcurs etapa
de expansiune [i specializare \n
care accentul este pus cu
prec`dere pe implementarea
sistemelor [i politicilor dez-
voltate \n manier` profesional`.
Lipsa acestor sisteme profe-
sionale impune un timp mai
mare de execu]ie a diverselor
procese. Acest lucru contribuie
implicit la acumularea unui
nivel de stres ocupa]ional con-
siderabil, cu impact imediat
asupra ata[amentului
angaja]ilor fa]` de organiza]ie",
precizeaz` Lavinia }ânculescu.
Totodat`, organiza]iile aflate pe
drumul spre profesionalizare
nu se concentreaz` suficient
asupra capitalului uman, ci
asupra capitalului social.
"Situa]ia aceasta de abandon
aparent al angajatorilor \i deter-
min`, mai ales pe cei cu spirit
antreprenorial, s` p`r`seasc`
organiza]ia pentru a fi mai bine
pu[i \n valoare \n alte medii,
percepute ca fiind competitive",
conchide reprezentantul
Human Capital Deloitte.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 132)
 HAI |N RE}EA!

Networkingul st` de multe ori la baza "\nceputului unei frumoase

prietenii" \n afaceri [i tocmai de aceea este un termen aflat des pe
buzele managerilor. De la o zi la alta, ace[tia \[i extind "re]eaua"
[i ini]iaz` pretexte diverse pentru socializare.
DE DANA TUDOR, LAURA GRIGORE {I GABRIEL PREDA

30 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 31

Networkingul este una din cele
mai pla`ute activit`]i ale unui
profesionist [i devine chiar o
responsabilitate pentru cei
care \[i doresc s` devin`
cunoscu]i \n industria in care
activeaz`, lipsa lui putând
deveni chiar un handicap
profesional. Nu s-ar putea
spune \ns` c` este [i cea mai
u[oar` activitate. Solicit`
timp, care a devenit, \n mediul
de afaceri, cea mai valoroas`
resurs`. [i solicit`, uneori,
preg`tire, a[a cum recomand`
Jeffrey Gitomer, trainerul de
vânz`ri num`rul 1 din Statele
Unite: "La un eveniment de
afaceri trebuie s` mergi
preg`tit s` cuno[ti oameni.
Cunoa[te-]i obiectivele, f`-]i
un plan [i ai \n vedere c`
trebuie s` te "auto-
promovezi"".
Networkingul poate lua dou`
forme: networking cu caracter
social [i cel cu caracter
profesional, deosebit de
important mai ales în
activitatea antreprenorial`, în
domeniul serviciilor sau de
consultan]` a clien]ilor. Mihai
Popa Radu, General Manager
la "Seeds for Success", arat`
c` "networkingul profesional
poate fi diferen]iat în
networkingul cu omologii, care
are ca scop înv`]area din
schimbul de experien]` pe
care \l realizezi, dar te ajut` s`
ob]ii noi experien]e pe care s`
le valorifici \n activitatea ta, [i
mai putem vorbi de
networkingul pentru new
business. În cazul meu pot s`
spun c` networkingul este
foarte important, deoarece
al`turi de mine lucreaz` acei
oameni cu care am o anumit`
32 www.BizCampus.ro
afinitate la individ [i îmi este
greu s` lucrez cu oameni pe
care nu îi cunosc".
Dac` \n networkingul pentru
"new business" sunt
implica]i, \n mare m`sur`,
antreprenorii [i top
managerii, networkingul cu
omologii este "deschis"
tuturor nivelurilor ierarhice.
Acesta le ofer` angaja]ilor
unei companii posibilitatea
de a lucra [i de a cunoa[te
al]i oameni de pe aceea[i
pozi]ie, din companii cu
acela[i profil cu al celei \n
care lucreaz`. |l ajut` pe
angajat s` \n]eleag` mai
bine locul [i mediul de
afaceri \n care \[i desf`[oar`
activitatea. De asemenea,
este o posibilitate de a afla
informa]ii noi pe care s` le
aplice \n munca sa, pentru
\mbun`t`]irea activit`]ii.
"Networkingul poate aduce
multe beneficii \n cariera
unui manager [i \n
dezvoltarea lui profesional`.
S-a \ntâmplat de multe ori
ca un networking eficient s`
determine schimb`ri pozitive
extraordinare \n cariera",
este de p`rere Liana Rusu,
Public Relations Manager la
GlaxoSmithKline România.
"Exist` [i o doz` de [ans`, de
noroc, dar \n unele cazuri
\ntre]inerea cercului de
cuno[tin]e \]i poate aduce
acele informa]ii de care ai
nevoie pentru a lua cele mai
inteligente decizii \n carier`",
mai spune Liana Rusu.
Scopul networkingului nu
trebuie s` fie \ntotdeauna
orientat spre ob]inerea unor
avantaje personale, ba chiar
are rezultate spectaculoase
CEL CE-{I
DORE{TE
PRIETENI…
S~ FIE
PRIETENOS
DE AURA OPREA
Suntem curio[i, ne place s`
comunic`m, ne place s`
descoperim lucruri, oameni,
idei [i atitudini noi. Cu to]ii
vrem s` fim \nconjura]i de
cåt mai mul]i prieteni, fie ei
doar amici sau prieteni buni.
Exist` pentru fiecare dintre
noi nevoia social` de
apartenen]` la un grup, un
num`r de oameni, mai mic
sau mai mare, \n func]ie de
u[urin]a cu care ne facem
conexiuni, cu care s` vorbim
despre multe, \mpreun` cu
care s` construim. Fiecare
atunci când \]i asumi rolul de
intermediar. Iat` ce poveste[te
Jeffrey Gitomer: "Când am
\nceput s` fac networking, am
petrecut ore \ntregi ie[ind,
\ntâlnind oameni, \ncercând s`
\i cunosc, [i, desigur, s` le
vând. |ntr-o zi, \ntâmplator
(apropo, a[a cum vine \n
general succesul), am avut un
moment "Aha!". |n timpul unei
discu]ii, am g`sit pe cineva
care avea nevoie de un
copiator; aveam un bun
prieten care vindea astfel de
din noi \[i dore[te prieteni.
Au existat dintotdeauna
controverse \n ceea ce
prive[te conceptul de
prieten. De cele mai multe
ori s-a exagerat pe tema asta
[i s-a ajuns la pove[ti de-a
dreptul lacrimogene despre
ce \nseamna un prieten.
Atunci cånd spunem prieteni
ne referim la un grup de
oameni cu care am stabilit
anumite leg`turi, cu care
avem lucruri \n comun, cu
care ie[im, cu care discut`m
sau cu care \mp`rt`[im idei
[i experien]e. Cu to]ii ne
dorim prieteni.
Ei bine, cine \[i dore[te
prieteni… s` fie prietenos.
Despre cum s` fii prietenos
nu \nve]i la niciun curs [i nu
aplici la niciun seminar.
Despre cum s` fii prietenos
trebuie s` \nve]i singur: s`
intri \n contact cu cåt mai
mul]i oameni, s` \]i
construie[ti un blog pe care
s` scrii zilnic, s` \]i stabile[ti
aparate. Le-am facut leg`tura
[i \n final to]i trei am avut de
câ[tigat din asta. Compania
de copiatoare mi-a propus s`
fiu purt`torul ei de cuvânt. Am
f`cut câteva reclame care au
fost difuzate la radio câteva
luni. Oamenii m` opreau pe
strad`, s` \mi spuna: "Am
auzit reclama cu tine".
Respectiva reclam` mi-a adus
la fel de mult PR cât i-a adus
[i companiei de copiatoare.
Când d`ruie[ti ceva,
\ntotdeauna prime[ti".
\ntålniri \n fiecare såmb`t`
dup`-amiaz`, s` socializezi,
s` \ntrebi, s` r`spunzi, iar s`
\ntrebi, s` ]i se r`spund`, s`
aju]i, s` fii ajutat. Iat` ce
\nseamn` s` fii prietenos.
Pentru toate lucrurile astea
BizCampus.ro \]i vine \n
ajutor. Pentru c` \n
BizCampus.ro trebuie s` fii
preg`tit s` cuno[ti oameni,
din toate domeniile, din toat`
]ara, fie ei studen]i sau
profesioni[ti \n business,
gata s` \[i \mp`rt`[easc` din
experien]a lor. |n BizCampus
trebuie s` fii preg`tit s` \]i
construie[ti o imagine, s`
legi prietenii, s` te auto-
promovezi pentru ca oamenii
s` \n]eleag` cine e[ti, cu ce
te ocupi, s` interac]ionezi, s`
accep]i provoc`rile, s`
\mp`rt`[e[ti cuno[tin]e.
Apoi oportunit`]ile te vor lua
cu asalt.
{i cåt de important este
acest lucru! Cåt de important
este s` ai de unde alege! Cåt
SOCIAL NETWORKING
Un concept relativ nou privind
networkingul este social
networking-ul. "|n social
networking oamenii ajung s`
se cunoasc`, s` devin`
prieteni, \[i construiesc o
imagine, iar lucrurile \ncep s`
se dezvolte \n afacerea lor.
Oportunit`]ile vor veni \n
\ntâmpinarea lor, vor g`si
furnizori pentru serviciile lor,
vor \mp`rt`[i cuno[tin]e", a
declarat pentru Biz Penny
Power, Chairman la
de important este s` po]i s`
\]i construie[ti un drum al
t`u [i pentru aceasta s` ai la
dispozi]ie cåt mai multe
variante!
S-a dezvoltat conceptul de
networking [i continua s` se
dezvolte uimitor de mult.
Pentru c` oamenii \ncep s`
\n]eleag` importan]`
construirii unei re]ele, atåt
din punct de vedere
profesional dar [i personal,
pentru c` a devenit din ce \n
ce mai pregnant` nevoia de
a interac]iona, de a \mp`rta[i
cuno[tin]e, idei, experien]e,
sfaturi. Lumea online ne
permite s` p`stram leg`turi
cu un num`r de persoane
mai mare decåt permite
lumea offline.
Networking nu \nseamn`,
\ns`, c` te ia cineva de mån`
[i te duce \n locul potrivit la
momentul potrivit.
Networkingul \l creezi tu [i
cel mai important, \l intre]ii.
Esti preg`tit s` intri \n re]ea?
Ecademy.com (prezent` \n
România, la edi]ia din acest an
a evenimentului Zilele Biz).
Social networking-ul este
perceput ca o oportunitate
pentru dezvoltarea afacerii,
pentru atragerea de clien]i. Iar
cea mai bun` modalitate de a
face acest lucru este, \n opinia
lui Penny, s` legi prietenii la
nivel global, s`-]i construie[ti
o reputa]ie pentru ca oamenii
s` \n]eleag` cine e[ti, cu ce te
ocupi. Apoi oportunit`]ile te
vor lua cu asalt.
Ghidul Biz de carier` al studentului 33
Principalul instrument al social
networking-ului este un site
web, asa cum a declarat pentru
Biz Thomas Power, [i el
Chairman al Ecademy.com.
"Avem la dispozi]ie My Space,
YouTube, Ecademy pentru
categorii variate de persoane.
My Space [i Ecademy se
adreseaz` \n special
persoanelor cu vârste cuprinse
\ntre 35 [i 55 de ani. Atunci
când oamenii folosesc [i se
al`tur` unui astfel de site web,
\n primul rând \[i construiesc un
profil despre ei, posteaz` o
fotografie, poate chiar [i un film
despre ei, apoi \ncep s` creeze
un blog, [i s` posteze articole
despre ei. Apoi, dup` ce au
g`sit [i alte persoane cu Astfel de re]ele vor fi adaug`: "Trebuie s` \i cuno[ti
acelea[i preocupari, \[i configurate \n jurul unei m`rci - pe membrii care se alatur`
construiesc un fan club, spre se vor construi re]ele sociale re]elei tale. |n ace[ti 9 ani de
exemplu", arat` Thomas Power. pentru clien]ii unei m`rci [i când am \nfiin]at Ecademy, am
Social networking-ul poate fi pentru furnizori. Credem c` cunoscut 10.000 de oameni.
abordat \n dou` feluri. Un prim toate m`rcile importante vor Trebuie s` te faci pl`cut;
aspect este s`-]i stabile[ti un construi astfel de re]ele, pentru Ecademy are aproximativ 400
plan \n cele mai mici am`nunte: a oferi informa]ii, suport [i de \ntâlniri pe lun`, peste tot \n
s`-]i faci cât mai mul]i prieteni, contacte clien]ilor lor." lume, cu liderii zonali. |n ter-
s` ai un blog pe care s` scrii meni de pret, percepem, pentru
zilnic, s`-]i stabile[ti \ntâlniri \n SOCIAL NETWORKING, \nceput, 25 de euro/an. Pre]ul
fiecare miercuri dup`-amiaza, UN MODEL DE AFACERI de mijloc este de 200 de
spre exemplu, iar asta Social networkingul poate fi euro/an, iar dac` pl`te[ti 8.000
\nseamn` s` folosesti site-urile generator de afaceri nu numai de euro, devii membru pe via]`.
specializate ca pe o unealt` pentru membrii re]elei respec- Dac` cineva dore[te s` \nceap`
care \[i are rolul ei bine stabilit tive, ci [i pentru cei care o o astfel de afacere \n România
\n planul t`u de a-]i dezvolta ini]iaz`. Pentru a construi o trebuie s` aiba foarte multe
afacerea. Sau s` te alaturi unei afacere de social networking rela]ii, cuno[tin]e, leg`turi.
re]ele de social networking, profitabil`, Penny Power spune Trebuie s` g`se[ti mereu pe
gândind c` vei face parte c` "trebuie s` oferi mai mult` cineva care s`-]i spun`: "Nu-]i
dintr-o comunitate [i c` \]i vei valoare, mai mult con]inut face probleme, [tiu pe cineva
stabili prietenii care nu ]in decât pre]ul pe care \l ceri [i pe care te poate ajuta..."". Desigur,
neaparat de afaceri. So]ii Power care sunt dispu[i s`-l plateasc` nu trebuie ignorat capitalul
consider` ca social oamenii. Oamenii cump`r` va- necesar pentru a demara afa-
networkingul este urm`torul loare emo]ional`, ei trebuie s` cerea. So]ii Power au \nceput cu
pas al Internetului. "Credem c` fie asculta]i. Trebuie s` experi- 500.000 de euro \n 1998. De
portalurile vor evolua \n re]ele mentezi mereu; orice schim- atunci au mai investit 8 milioane
sociale. Toate aceste re]ele vor bare pe care o faci este imediat de euro \n tot sistemul.
fi integrate \ntr-una singur`. remarcat`". Thomas Power (Articol ap`rut \n Biz - nr. 132)

34 www.BizCampus.ro
5
GRE{ELI
PE CARE
S~ LE EVI}I
CA PROASP~T
ABSOLVENT
1 4
Nu \i l`sa pe p`rin]i s` ia leg`tura cu
angajatorii. Chiar dac` e[ti genul care \i
implici pe p`rin]ii t`i \n orice problem` pe
care o ai, g`sirea unui loc de munc` este un
moment \n care trebuie s` realizezi c` nu este
potrivit s`-i amesteci pe p`rin]i.
2
Nu posta date personale pe Internet.
Este o mare gre[eal` s` faci publice pe
Internet orice fel de informa]ii personale
care te-ar face s` nu te sim]i confortabil \n fa]a
recrutorului sau a angajatorului. Exist` riscul ca
acesta s` dea o simpl` c`utare pe Google [i s`
ajung` la astfel de informa]ii despre tine.
3
S` nu reu[e[ti s` interac]ionezi. Dac` ai
avea putin timp la dispozi]ie s` treci prin
toat` lista de contacte pe care le ai, vei fi
surprins s` vezi cat de mare este re]eaua ta de
cuno[tin]e. Iar aici se includ atåt prietenii p`rin]ilor
t`i, cåt [i prietenii t`i. A interac]iona \nseamn` a
face cunoscut` inten]ia ta de a g`si o slujb`, a le
explica ce tipuri de roluri vrei s` joci \ntr-o com-
panie sau ce industrii \n care s` lucrezi ]inte[ti.
46 www.BizCampus.ro
S` ui]i s` spui "mul]umesc". Atunci cånd
cineva \ncearc` s` te ajute, ar fi bine s`
trimi]i un scurt e-mail prin care s`-]i
exprimi mul]umirea [i disponibilitatea de a ]ine
leg`tura \n continuare. Acest lucru este cu atåt
mai important cu cåt majoritatea proaspe]ilor
absolven]i nu sunt maniera]i, lipsa polite]ii fiind
considerat` de ace[tia un mod de a se
diferen]ia de restul lumii.
5
Mesaje vocale neinspirate. Speciali[tii
afirm` c` 90% dintre mesajele de
\ntåmpinare pe care le ascult` sunt ima-
ture [i sun` mult prea casual. |n aceste condi]ii,
trebuie s` [tii c` i-ai dat recrutorului num`rul
tau de telefon mobil astfel \ncåt acesta s` te
poat` contacta mai u[or. A[adar, este potrivit
s`-]i schimbi mesajul de \ntåmpinare, astfel ca
\n loc de: "Care-i treaba? Sunt Andrei, las` un
mesaj", po]i spune ceva de genul: "Bun` ziua,
a]i sunat la Andrei. V` rog, l`sa]i un mesaj". Iar
dac` telefonul sun` \ntr-un moment sau \ntr-un
loc nepotrivite, activeaz`-]i c`su]a vocal`.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 145)
 CONCUREN}A PUTERNIC~ DETERMIN~
B~NCILE DIN ROMÂNIA S~ SE LUPTE
NU NUMAI PE FRONTUL PRODUSELOR
{I SERVICIILOR OFERITE CLIEN}ILOR. |N
CONDI}IILE UNEI OFERTE SIMILARE PE
PIA}~, DIFEREN}IEREA O VA FACE
MODALITATEA DE LUCRU CU CLIEN}II.
ACEST LUCRU SE POATE FACE
PRIN CREAREA DE MESERII NOI
SPECIALIZATE PE INTERAC}IUNEA
DIRECT~ CU CLIENTUL.

SPECIAL:
CARIERA
|N DOMENIUL
BANCAR
48 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 49
VAL NOU DE
SPECIALI{TI BANCARI
Sediu impun`tor, multe ghi[ee a[ezate unul dup`
altul, cu un mic ochi prin care luai leg`tura cu
func]ionarul bancar, oameni care stau ore \ntregi la
coad` s`-[i pl`teasc` datoriile c`tre banc`,
personal [i o atmosfer` nu tocmai prietenoase.
Aceasta era \n linii mari imaginea unui sediu de
banc` pân` \n urm` cu câ]iva ani buni. Astfel,
acum patru-cinci ani, chiar dac` op]iunile pentru
contractarea unui credit nu erau neap`rat pu]ine,
interac]iunea cu poten]ialii clien]i era destul de
limitat`. Lucrurile \ns` au evoluat destul de mult de
la acel moment, [i pe mai multe planuri: de la
diversificarea gamei de produse [i servicii puse la
dispozi]ie clien]ilor, simplificarea procedurilor de
acordare a creditelor [i flexibilitatea condi]iilor de
acordare a unor \mprumuturi [i pân` la crearea
unui mediu de lucru cu clientul cât mai prietenos.
Toate acestea au avut loc pe fondul maturiz`rii
pie]ei bancare locale. Al`turi de toat` aceast`
gam` de modalit`]i de modernizare a bancilor, [i
tot \n sprijinul clien]ilor, \n ultimii ani s-a putut
observa o schimbare semnificativ` [i la nivelul
componentei de resurse umane a b`ncilor. Astfel,
"unicul" [i "clasicul" func]ionar bancar a fost
\nlocuit cu o serie de profesii specializate pe de o
parte pe categorii de clien]i - persoane fizice sau
companii - iar pe de alt` parte pe tipuri de
necesit`]i ale acestora din punctul de vedere al
produselor [i serviciilor oferite de o banc`. |n
aceste condi]ii, se poate spune pe drept cuvânt c`
\n ultimii ani a avut loc o revolu]ionare a no]iunii de
bancher. "Bancherul trist, rigid [i necomunicativ
este pe cale de dispari]ie. Un nou bancher este la
orizont: bancherul de tip "doctor", care identific`
"s`n`tatea financiar`" a clien]ilor, propune "re]eta"
plecând de la produsele [i serviciile b`ncii [i
acompaniaz` clien]ii pe termen mediu [i lung",
spune Florin Luca, director de resurse umane la
BRD-Groupe Société Générale. Astfel, agent de
credite, broker de credite, consilier pentru clien]i
50 www.BizCampus.ro
interna]ionali, economist-[ef sau customer dealer
sunt doar câteva dintre profesiile care s-au
dezvoltat \n ultimii ani.
Care a fost \ns` motiva]ia pentru care b`ncile [i-au
creat un personal specializat pe diferite domenii de
lucru cu clien]ii? "|n primul rând se are \n vedere
rela]ia personal` cu clientul. Deoarece \n domeniul
bancar este vorba de bani, este foarte bine ca
investitorii s` cunoasc` persoanele care investesc
pentru ei. Aceast` rela]ie personal` se men]ine
peste tot \n lume [i este cu atât mai important` cu
cât este vorba despre sume mai mari", spune
Florin Citu, economist-sef la ING Bank Romania. El
mai precizeaz` c` de[i tehnologia poate \nlocui un
bancher pentru opera]iuni de pl`]i sau retrageri de
sume, aceasta nu \l poate substitui atunci când
este vorba despre luarea unor decizii importante
de investi]ii sau economisire.
Tendin]a de apari]ie a unor noi profesii bancare se
datoreaz` [i cre[terii importan]ei consumatorului
\n general, pia]a din România \ncepând s` devin`
una de consum. "Ca urmare, dezvoltarea
segmentului de retail este un efect firesc [i necesar
[i \n domeniul bancar. |n plus, intrarea pe pia]a din
România a companiilor multina]ionale din
domeniul serviciilor financiare a dus la
diversificarea serviciilor oferite clien]ilor [i implicit
la apari]ia unor posturi destinate rela]iei cu
clien]ii", spune Gabriel Gatejoiu, Account Manager
la agen]ia de resurse umane Professional.
|ns` apari]ia de noi meserii, deja tradi]ionale \n
]`rile vest-europene, a avut loc [i \n contextul \n
care ini]ial aten]ia b`ncilor care au venit pe pia]a
româneasc` s-a \ndreptat preponderent spre
clien]ii corporativi. Ace[tia au fost considera]i mai
atractivi pentru c` genereaz` \n mod evident cifre
de afaceri mai mari pentru b`ncile care ofer` astfel
de produse [i servicii. |n opinia lui Dan Mihnea
Badiu, Senior Human Resources Consultant la
compania de resurse umane AIMS Human Capital
„BANCHERUL Romania, un alt factor care st` la baza apari]iei
acestor noi posturi \n industria bancar` a fost [i faptul
TRIST, RIGID {I c`, odat` cu maturizarea pie]ei de profil, b`ncile au
vizat [i alte categorii de clien]i. "|n aceste condi]ii,
NECOMUNICATIV pentru o interac]iune bun` cu ace[tia a fost nevoie de
personal preg`tit \n acest sens", mai spune Dan
ESTE PE CALE DE Mihnea Badiu.
Florin Luca spune \ns` c` se poate vorbi mai degrab`
DISPARI}IE. UN de o diversificare a rolurilor celor care lucreaz` \n
front-office. "Pentru a asigura o aten]ie dedicat` [i un
NOU BANCHER serviciu cât mai personalizat cu clientul, este nevoie
de o segmentare clar` a clientelei dar [i a celor care
ESTE LA ORIZONT: deservesc fiecare categorie \n parte", spune
reprezentantul BRD. Referitor la activitatea b`ncii pe
BANCHERUL DE TIP acest domeniu, Florin Luca mai spune ca BRD a reu]it
s` stabileasc` segmente de clientel` bine definite [i
"DOCTOR", CARE s` aloce consilieri dedica]i fiec`rui segment \n parte,
indiferent c` este vorba despre clien]i persoane fizice,
IDENTIFIC~ clien]i corporativi sau \ntreprinderi mici [i mijlocii
(IMM-uri). "La BRD, aceast` nevoie de segmentare a
"S~N~TATEA ap`rut ca un lucru firesc având \n vedere cre[terea
puternic` a num`rului de clien]i dar [i diversificarea
FINANCIAR~" A produselor [i serviciilor pe care le ofer` banca",
precizeaz` Florin Luca.
CLIEN}ILOR, {i \n cazul B`ncii Transilvania (BT), cre[terea
accelerat` a activit`]ii, a volumului de munc` dar [i a
PROPUNE unit`]ilor - respectiv 70 \n acest an [i 100 anul trecut -
au determinat angajarea unui num`r considerabil de
persoane, atât pe posturile noi, create cu aceast`
"RE}ETA" PLECÂND ocazie, cât [i pe posturi specializate, create \n cadrul
b`ncii. "Banca Transilvania [i-a propus o abordare
DE LA PRODUSELE deschis` cu clien]ii s`i, respectiv un nou concept de
"client service"", spune Nevenca Doca, director de
{I SERVICIILE resurse umane la BT. Tocmai \n acest scop banca a
creat o serie de posturi noi printre care se num`r`
B~NCII {I consilierul bancar, consilierul bancar retail [i
consilierul bancar IMM. Astfel, consilierul bancar
ACOMPANIAZ~ asigur` suportul informa]ional [i consilierea
persoanelor care sunt clien]i ai B`ncii Transilvania
CLIEN}II PE sau care doresc s` devin` clien]i ai b`ncii, indiferent
dac` sunt persoane fizice sau companii. Pe de alt`
TERMEN MEDIU {I parte, consilierul bancar retail este dedicat clien]ilor
persoane fizice, iar consilierul bancar IMM ofer`
LUNG“ micilor \ntreprinz`tori informa]ii despre oferta B`ncii
FLORIN LUCA, Transilvania pentru acest sector, precum [i orice alte
DIRECTOR DE RESURSE detalii solicitate de clien]i. Potrivit declara]iilor
reprezentantului BT, banca are \n prezent la nivel
UMANE LA BRD-GROUPE na]ional o echip` format` din peste 330 de consilieri
SOCIÉTÉ GÉNÉRALE bancari pentru IMM-uri.
Ghidul Biz de carier` al studentului 51

CÂND AU
VENIT PE LUME
NOILE JOB-uri?
Intensificarea concuren]ei dintre
juc`torii de pe pia]a bancar`,
care a \nceput s` se manifeste \n
urm` cu trei-patru ani, a coincis
practic cu momentul lans`rii
noilor meserii din domeniul ban-
car. La aceasta se adaug` [i
interesul sporit al marilor b`nci
str`ine de a se extinde pe pie]e
cu oportunit`]i noi [i care permit
cre[terea beneficiilor ob]inute de
acestea. Dar odat` cu cre[terea
concuren]ei \ntre juc`tori s-a
putut observa destul de u[or c`
oferta b`ncilor s-a uniformizat,
ceea ce a \nsemnat c` un client
\ntâlne[te condi]ii similare \n
cazul majorit`]ii b`ncilor. "|n
acest context, diferen]a a fost
f`cut` cu siguran]` de modul \n
care atât poten]ialii clien]i cât [i
clien]ii deja existen]i au fost abor-
da]i de c`tre b`nci. Iar aceast`
diferen]` este f`cut` tocmai prin
noile posturi care au ca res-
ponsabilitate major`
52 www.BizCampus.ro
interac]iunea cu clien]ii", explic`
Dan Mihnea Badiu, de la AIMS
Human Capital Romania. De altfel
serviciile personalizate \n func]ie
de necesit`]ile bancare punctuale
pe care un client le are la un
moment dat pot fi oferite numai
cu ajutorul unei echipe specia-
lizate, preg`tite \n func]ie de tren-
dul pe care se \nscrie pia]a ban-
car`. "Ca s` po]i s` atragi [i s`
re]ii cât mai mul]i clien]i, trebuie
s` dispui de o ofert` bogat` [i
competitiv`, dar [i de o imagine
pe m`sura brandului de renume
pe care \l ai [i de o echip` de pro-
fesioni[ti dedica]i care s` poat`
oferi servicii de calitate", mai
spune Florin Luca de la BRD. Un
alt factor care a determinat valul
noilor job-uri din industria ban-
car` este cel al apari]iei unui
num`r din ce \n ce mai mare de
persoane fizice sau institu]ii cu
proiecte de investi]ii de dimen-
siuni tot mai mari.
Tendin]a de apari]ie a unor noi
meserii \n domeniul bancar nu
este una specific` României sau
pie]elor emergente din rândul
c`rora face parte [i ]ara noastr`.
"Este ceva normal \n toate ]`rile
lumii, mai ales \n cele dez-
voltate", este de p`rere Florin
Citu de la ING Bank Romania. De
altfel, fiecare ]ar` are specificul
ei, iar aceast` tendin]` a cunos-
cut o dezvoltare diferit` de la un
stat la altul. |n plus, a[a cum
spune [i Dan Mihnea Badiu,
apari]ia de noi job-uri poate fi
considerat` o particularitate a
oric`rei pie]e bancare mature, \n
care importan]a clientului,
indiferent din ce categorie face
parte, este bine \n]eleas`. La rân-
dul s`u, Gabriel Gatejoiu de la
Professional este de p`rere c`
"dac` \n alte ]`ri apari]ia de noi
job-uri \n domeniul bancar s-a
dezvoltat \n timp, \n decursul a
peste cinci ani, \n România am
asistat la o cre[tere exponen]ial`
din acest punct de vedere. De
asemenea, daca \n alte ]`ri pia]a
for]ei de munc` din domeniul
bancar stagneaz`, \n România
aceasta este \n ascensiune [i nu
a ajuns \nc` la un nivel de satu-
ra]ie". El mai spune c` una dintre
consecin]ele apari]iei de noi
meserii \n domeniul bancar este
[i dezvoltarea [i stabilizarea for]ei
de munc` din acest sector.
"Având \n vedere c` anterior dez-
volt`rii sistemului bancar nu exis-
tau speciali[ti dedica]i rela]iilor
directe cu clien]ii specifici acestui
domeniu, personalul necesar
pentru noile tipuri de posturi a
fost recrutat prin atragerea de
speciali[ti din alte domenii cum
ar fi serviciile, call-center sau
vânz`rile directe", completeaz`
Gabriel Gatejoiu.
UN CLIENT MUL}UMIT
ADUCE PROFIT VIITOR
Nevenca Doca de la Banca Transilvania spune c` \n b`ncii percep pozitiv efortul acesteia de a veni tot
cazul b`ncii activitatea este organizat` pe trei linii
principale de afaceri: persoane fizice, \ntreprinderi
mici [i mijlocii (IMM-uri) [i companii mari. "Aceste
mai aproape de ei. "|n acela[i timp, sunt d`p`[ite,
prin noua abordare, barierele care existau pân`
acum \ntre oricare banc` [i cei care doreau s`
domenii \nseamn` angaja]i specializa]i pentru a apeleze la produsele [i serviciile acesteia", mai
servi categoriile distincte de clien]i [i pentru a spune Nevenca Doca.
r`spunde prompt [i eficient la solicit`rile acestora", |ntr-un sistem bancar unde maturizarea a ajuns la
afirm` Nevenca Doca. Ea mai spune c` efectul pe un anumit nivel \n care este dificil s` te impui pe
care \l are apari]ia unor job-uri noi asupra activit`]ii pia]` f`r` speciali[ti, importan]a personalului
b`ncii se refer` la cre[terea calit`]ii serviciilor specializat pe o anumit` categorie de clien]i
oferite, dep`[irea a[tept`rilor clien]ilor - indiferent depinde \ntr-o mare m`sur` [i de structura
daca este vorba despre
clien]i persoane fizice sau „APROPIEREA DE CLIEN}I, ATRAGEREA DE NOI CLIEN}I SAU FIDELIZAREA
companii - precum [i ACESTORA SE POT OB}INE CU MULT MAI BINE PRIN DESEMNAREA UNOR
specializarea \n munc`. PERSOANE DEDICATE |N RELA}IA CU CLIENTUL. UN SPECIALIST DEDICAT
"Aceste aspecte conduc POATE ASIGURA O MAI BUN~ RELATIONARE CU CLIENTUL, POATE CRE{TE
spre succesul organiza]iei [i |NCREDEREA ACESTUIA. EL DEVINE PRACTIC UN CONSULTANT CARE
recunoa[terea sa pe pia]` POATE S~-L AJUTE S~-{I DIVERSIFICE OP}IUNILE FINANCIARE“,
ca fiind un "furnizor de SPUNE GABRIEL GATEJOIU
calitate"", mai spune
directorul de resurse umane al B`ncii Transilvania. clien]ilor b`ncii respective precum [i de planurile
|ns` prin existen]a unui personal dedicat unei de dezvoltare ale acesteia. |n cele din urm`,
anumite categorii de clien]i, o banc` \ncearc` s` "specializarea \nseamna competen]e mai mari [i
transmit` clientului mesajul de siguran[` [i performan]e mai \nalte. Un specialist poate aduce
transparen]`. "Apropierea de clien]i, atragerea de un plus de valoare afacerii", spune Gabriel Gate-
noi clien]i sau fidelizarea acestora se pot ob]ine cu joiu. Pe de alt` parte, a[a cum remarc` [i Dan
mult mai bine prin desemnarea unor persoane Mihnea Badiu de la AIMS Human Capital Romania,
dedicate \n rela]ia cu clientul. Un specialist dedicat importan]a personalului specializat iese \n
poate asigura o mai bun` rela]ionare cu clientul, eviden]a deopotriv` pentru clien]i - care
poate cre[te \ncrederea acestuia. El devine practic beneficiaz` de servicii de calitate - [i pentru b`nci,
un consultant care poate s`-l ajute s`-[i diversifice care \[i pot extinde \n acest fel portofoliul de
op]iunile financiare", mai spune Gabriel Gatejoiu. clien]i. "Pentru Banca Transilvania, a avea
Cât despre reac]ia clien]ilor la ideea b`ncilor de a le personal specializat pentru cele trei linii de
veni \n \ntâmpinare, ace[tia nu pot decât s` simt` activitate importante reprezint` una dintre c`ile
un plus de confort \n rela]ia cu banca. "Suntem sigure pentru a-[i \ndeplini obiectivele propuse,
\nc` la \nceput, dar cu siguran]` reac]ia clien]ilor va respectiv de cre[tere agresiv`. Angaja]ii sunt
fi una pozitiv`. Experien]a altor ]`ri a ar`tat c` o premisa succesului b`ncii", spune Nevenca Doca.
criz` financiar` pune \n prim-plan rolul unui |n opinia sa, componenta uman` trebuie
consilier personal", precizeaz` Florin Citu. {i coroborat` cu alte tipuri de resurse [i cu produse
reprezentantul BT, Nevenca Doca, spune c` clien]ii [i servicii specifice [i atractive.
Ghidul Biz de carier` al studentului 53
NU ORICINE POATE FI
|N NOUL VAL
Fiind vorba despre profesii \n care obiectul importante calmul [i r`bdarea cu care clien]ii
principal de activitate este rela]ia cu clientul, sunt trata]i, acesta fiind un factor care de
cei care aspir` la ocuparea unui astfel de post multe ori face diferen]a.
trebuie s` aib`, dincolo de preg`tirea de La rândul s`u, Gabriel Gatejoiu este de p`rere
specialitate, [i o serie de abilit`]i personale. c` pentru a discuta despre abilit`]ile necesare
Astfel, "\n primul rând cred c` este vorba unei bune rela]ion`ri directe cu clientul, este
despre o foarte bun` abilitate a ocupan]ilor necesar` \mp`r]irea clien]ilor \n dou` categorii
acestor posturi de a asculta cu adev`rat - clien]ii corporate [i clien]ii persoane fizice.
fiecare client \n parte [i de a identifica nevoile Dar "pentru ambele categorii de clien]i sunt
exacte ale acestora. Pornind de la aceste necesare abilit`]i deosebite de comunicare,
nevoi, ocupantul acestui post ar trebui s` interrela]ionare [i argumentare, orientare
poat` oferi solu]iile cât mai apropiate de c`tre client [i c`tre rezolvarea problemelor
a[tept`rile clien]ilor", spune Dan Mihnea acestuia, atitudine proactiv` [i ini]iativ`",
Badiu. El mai adaug` faptul c` sunt foarte spune Gabriel Gatejoiu.
„DINCOLO DE PREG~TIREA DE SPECIALITATE
{I O SERIE DE ABILIT~}I PERSONALE,
OCUPAN}II ACESTOR POSTURI TREBUIE S~
AIB~ O FOARTE BUN~ ABILITATE A DE A
ASCULTA CU ADEV~RAT FIECARE CLIENT |N
PARTE {I DE A IDENTIFICA NEVOILE EXACTE
ALE ACESTORA. AR TREBUI S~ POAT~ OFERI
SOLU}IILE CÂT MAI APROPIATE DE
A{TEPT~RILE CLIEN}ILOR"
DAN MIHNEA BADIU
54 www.BizCampus.ro
NOI SLUJBE
LA ORIZONT
Apari]ia de noi profesii \n domeniul bancar nu Implicit, acest lucru va duce la schimb`ri
este, \n opinia speciali[tilor, o tendin]` de radicale ale meseriilor bancare. Acestea se
moment. "Trendul nu se va opri aici. Munca refer` la redefinirea atribu]iilor personalului din
devine din ce \n ce mai complex`, activitatea se back-office, sofisticarea competen]elor pe
extinde [i este din ce \n ce mai mare nevoie de segmentul corporate [i \n mod evident
angaja]i specializa]i, cu abilit`]i \ntr-un anumit redimensionarea rolului managerilor", este de
domeniu", este de p`rere Nevenca Doca. Printre p`rere Florin Luca de la BRD-Groupe Société
departamentele din domeniul bancar \n care vor Générale. De altfel, el mai spune c`, \n cazul
ap`rea posturi noi se num`r` cele de IT, BRD, schimbarea este un cuvânt la mod`. Acest
marketing [i vânz`ri corporate. "De asemenea, lucru se traduce prin faptul c` \n ultimii
recuperarea de crean]e va fi un domeniu \n doi ani [i jum`tate banca a angajat peste
dezvoltare. Pe lâng` intrarea pe pia]` a unor 3.000 de persoane.
companii specializate pe acest domeniu, [i Dar de[i \ntr-un interval de timp relativ scurt pe
b`ncile vor trebui s` dezvolte acest sector de pia]a bancar` local` au ap`rut destul de multe
activitate", spune Gabriel Gatejoiu. |n schimb, profesii noi, Dan Mihnea Badiu spune c` \n
momentul de fa]` nu putem vorbi
„PUTEM VORBI DESPRE O DINAMIC~ A PIE}EI despre o dinamic` a pie]ei \n ceea
|N CEEA CE PRIVE{TE NEVOIA CONSTANT~ DE PERSONAL ce prive[te crearea de noi job-uri. |n
CALIFICAT, ODAT~ CU EXTINDEREA MARII MAJORIT~}I A schimb, "putem vorbi despre o
B~NCILOR. ACEAST~ NEVOIE ESTE ACOPERIT~ FIE PRIN dinamic` a pie]ei \n ceea ce prive[te
RECRUTAREA DE PERSONAL DIN CADRUL ALTOR B~NCI, nevoia constant` de personal
FIE UNEORI PRIN ANGAJAREA DE PROASPE}I calificat, odat` cu extinderea marii
ABSOLVEN}I", SPUNE DAN MIHNEA BADIU majorit`]i a bancilor. Aceast` nevoie
este acoperit` fie prin recrutarea de
Dan Mihnea Badiu este de p`rere c` probabil \n personal din cadrul altor b`nci, fie uneori prin
viitorul apropiat nu va fi vorba despre apari]ia angajarea de proaspe]i absolven]i", apreciaz`
altor tipuri de posturi ci mai degrab` de reprezentantul AIMS Human Capital Romania.
specializarea persoanelor care ocup` \n prezent Interesant de remarcat \ns` este faptul c` la ora
aceste tipuri de posturi. Acest lucru va fi posibil actual` sectorul bancar se num`r` printre
tocmai pentru c` România deja a preluat [i pus domeniile economice cele mai dinamice din
\n func]iune modelul structural existent \n ]`rile România, ceea ce \nseamn` ca apari]ia de noi
cu economii dezvoltate. |ns` chiar dac` crearea job-uri este cu atât mai important` cu cât
de noi job-uri \n domeniul bancar este o practic` concuren]a se ascute tot mai mult. "Obiectivul
"\mprumutat`" din alte ]`ri, unde economia este organiza]ional al B`ncii Transilvania este de
mai dezvoltat` [i mai matur`, s-au preluat doar cre[tere a profitabilit`]ii [i de maximizare a
elementele care se potrivesc cu specificul pie]ei randamentului, cu atât mai mult cu cât BT este
din România. o companie cotat` la Bursa de Valori Bucure[ti
Apari]ia de noi job-uri \n sfera bancar` ]ine [i de (BVB). Tocmai de aceea, adaptarea sa la
evolu]ia continu` a pie]ei locale de profil. "Pia]a cerin]ele pie]ei, prin implementarea de posturi
este \ntr-o continu` transformare. Ceea ce este noi, spore[te gradul s`u de performan]`",
ast`zi valabil, nu mai este de actualitate mâine. explic` Nevenca Doca.
Ghidul Biz de carier` al studentului 55
TE AJUT~
S~ AVANSEZI
UN JOB SPECIALIZAT?
„EVOLU}IA PE Speciali[tii din domeniul resurselor umane sunt de p`rere c` nu se poate
vorbi despre noile meserii bancare ca fiind neap`rat o ramp` de lansare
SCAR~ IERARHIC~ pentru avansarea \n scara ierarhic` \n detrimentul altor posturi existente
|N DOMENIUL \n banci. |n plus, pia]a bancar` local` este una \n continu` cre[tere [i are
BANCAR ESTE nevoie \n permanen]` de personal calificat. "Acest aspect transform`
DETERMINAT~ DE pia]a bancar` \ntr-una extrem de dinamic`, \n care se poate promova pe
pozi]ii superior ierarhice relativ u[or", spune Dan Mihnea Badiu. De
CAPACITATEA DE asemenea, Florin Luca de la BRD-Groupe Société Générale afirm` c`
A DEPRINDE evolu]ia pe scar` ierarhic` \n domeniul bancar este determinat` \n cea
ABILIT~}I NOI SAU mai mare parte de nivelul de competen]e pe care \l poate acumula un
colaborator precum [i de poten]ialul de evolu]ie al acestuia. Iar poten]ial
DE A EXPLOATA \nseamn` capacitatea de a deprinde abilit`]i noi sau de a exploata abilit`]i
ABILIT~}I existente care s`-i permit` s` lucreze \ntr-un anumit domeniu sau post, la
EXISTENTE un nivel ridicat de performan]`. "Dac` ne gândim la diversitatea pe care o
ofer` activit`]ile [i meseriile bancare existente \n BRD, pentru a evolua, o
PENTRU A LUCRA persoan` nu trebuie s` fie superspecializat`. Trebuie s` fie dispus` s`
|NTR-UN ANUMIT treac` prin cât mai multe meserii bancare astfel \ncât, \n timp, s` ajung`
DOMENIU SAU s` cunoasc` diferitele activit`]i", este de p`rere Florin Luca. El mai
POST, LA UN NIVEL adaug` faptul c` specializarea sau superspecializarea \ntr-un anumit
domeniu calific` un specialist \n categoria talentelor rare mai degrab`
RIDICAT DE decât \ntr-o categorie care permite o evolu]ie \n cariera. {i Nevenca Doca
PERFORMAN}~.“ de la Banca Transilvania spune c` un job nou, \n sine, nu \nseamna
neap`rat o ramp` de lansare \n scara ierarhic` a b`ncii. "Exist` un mana-
FLORIN LUCA gement al carierei fiec`ruia dintre cei peste 4.000 de angaja]i pe care
DE LA BRD-GROUPE banca \i are \n prezent, principiile de baz` fiind acelea ale performan]ei [i
SOCIÉTÉ GÉNÉRALE valorific`rii poten]ialului individual al fiec`rui angajat", spune reprezentan-
tul B`ncii Transilvania. De asemenea, Nevenca Doca mai precizeaz` c` \n
cadrul b`ncii func]ioneaz` un centru de informare [i perfec]ionare profe-
sional`, denumit Academia BT, care le d` posibilitatea noilor angaja]i -
inclusiv celor care ocup` posturi nou create - ocazia de a urma cursuri
care le ofer` suportul necesar muncii cu clien]ii, dar [i promov`rii. |ns` \n
sistemul bancar, ca de altfel \n orice alt domeniu de activitate, regulile
dezvolt`rii profesionale sunt acelea[i. Mai mult decât atât, este important
de re]inut faptul c`, a[a cum spun speciali[tii din domeniul resurselor
umane, b`ncile sunt mult mai orientate c`tre folosirea sistemelor care
presupun promov`rile din interior.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 132)

56 www.BizCampus.ro
LA |NCEPUT DE CARIER~.
CE FACI DAC~...?
...\]i dore[ti un alt job?
...ai un nou loc de munc`?
...ai fost promovat \ntr-o pozi]ie nou`?
...ai mai multe responsabilit`]i?
...ai un [ef nou?
...ai luat o decizie gre[it` \n carier`?
...vrei s` \]i faci un plan de instruire?

IAT~ CE R~SPUNSURI
AU SPECIALI{TII...

58 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 59


|}I DORE{TI
UN ALT JOB?
Larisa Condriuc,
Consultant Resurse Umane, Manpower Romånia
Vine o vreme când rutina [i
sc`derea motiva]iei la actualul
loc de munc` las` s` se \ntre-
vad` perspectivele unui nou job.
S`-]i dore[ti o schim-
bare atunci când nu
mai ai ce \nv`]a sau
când te plafonezi [i
nu mai po]i progresa
este un lucru absolut
firesc. C`ut`rile de
se fac \ns` dup` anu-
mite reguli. Prima regul`: s` [tii
\ncotro vrei s` mergi pe linia
carierei. Nu \nseamn` s`
anticipezi direct numele firmei,
dar s` ai m`car o idee general`
despre nivelul de responsabili-
tate, de salarizare, despre
domeniul de activitate [i tipul de
pozi]ie (ex. Marketing Manager
sau asem`n`tor). Având o idee
clar` despre proiectele de viitor,
c`ut`rile vor c`p`ta o direc]ie
mult mai bine conturat`. Pasul
doi: redactarea unui CV care s`
surprind` acele aspecte rele-
vante din educa]ie [i experien]a
profesional`. C`utarea propriu-
60 www.BizCampus.ro
zis` trebuie s` fie cât mai
activ`, urm`rind diverse surse
de informare: depunerea CV-ului
la mai multe agen]ii de recrutare
[i motivarea
c`ut`rilor \n cadrul
unor scrisori de
inten]ie personal-
izate, urm`rirea
anun]urilor din pres`
[i de pe site-urile de
job-uri, networking-ul
personal (cu rezerva p`str`rii
confiden]ialit`]ii). Dac` aceste
trei mecanisme sunt puse \n
mi[care, [ansele de a ob]ine
job-ul dorit cresc propor]ional.
|n func]ie de pozi]ie sau de
nivelul de management, prop-
unerile de job-uri vor veni mai
repede sau mai târziu. Ideal este
s` participa]i la cât mai multe
interviuri (\n mod selectiv \ns`,
la cele care corespund cu
a[tept`rile dumneavoastr`)
pentru a \nv`]a s` v` sus]ine]i
parcursul profesional [i s` v`
expune]i tr`s`turile de personal-
itate. Ar fi gre[it ca, \n timp,
neavând o reac]ie din partea
pie]ei, s` face]i compromisuri [i
s` accepta]i oferte cu mult sub
nivelul pe care vi l-a]i propus
ini]ial. Cariera va lua o direc]ie
pe care o ve]i controla mai greu
[i care va fi dificil de \n]eles pen-
tru viitorii angajatori. Cuvintele
cheie sunt a[adar r`bdarea [i
\ncrederea \n propriile for]e. Pe
durata c`ut`rilor, este de dorit
s` p`stra]i discre]ia la locul de
munc` [i s` v` asuma]i cu
aceea[i responsabilitate rolul pe
care \l ave]i \n organiza]ie pentru
a nu influen]a \ntr-un mod nega-
tiv munca [i rezultatele echipei.
|ncetarea rela]iilor de colaborare
se poate face pe acela[i teren al
firescului, f`r` s` se creeze
ostilit`]i sau dispute.
Respectarea termenelor legale
de preaviz [i explicarea
deschis` a ra]iunilor ce au stat
\n spatele deciziei pot face ca
fo[tii colegi [i [efi s` v`
r`mân` prieteni [i s` v`
p`streze o u[` deschis`.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 111)
...AI UN NOU
LOC DE MUNC~?
Sorina Cucuta-Popa,
HR Director, Pepsi Americas QAB
Ne dorim un loc de munc` unde s` putem face \n]elegem mai bine cum putem "func]iona" \n
ceea ce ne place, s` \nv`]am lucruri cadrul organiza]iei [i ne putem forma o privire de
noi/interesante [i s` fim r`spl`ti]i mul]umitor ansamblu asupra modului \n care circul`
pentru activitatea noastr`. Cu toate acestea, informa]iile \n cadrul companiei. O dat` cu aceste
schimbarea locului de munc` este un proces ini]iative porne[te [i procesul de cunoa[tere a
destul de stresant, confruntându-ne cu multe celorlal]i colegi, care ne va ajuta s` afl`m mai
necunoscute: mediul diferit, atmosfera [i oameni multe despre rolul lor \n organiza]ie [i s` identi-
noi, cerin]e [i responsabilit`]i diferite, noi fic`m eventual acele zone \n care vom interac]iona
modalit`]i de lucru, de raportare [i de abordare a \n mod curent; vom descoperi cum putem
problemelor [i cred c` sunte]i de acord c` am comunica [i lucra mai bine cu ei, la ce sunt mai
putea continua enumerarea f`r` a le epuiza \n receptivi, ce ritm de lucru au, care sunt aspectele
totalitate. Ce putem face? |n primul rând, s` ne c`rora le acord` mai mult` importan]` etc. Se
gândim bine \nainte de a lua decizia [i de a efectua ob]in u[or aceste informa]ii? Se stabile[te u[or un
schimbarea. O dat` ce am hot`rât acest lucru [i mod de lucru cu care toat` lumea s` fie de acord
suntem la \nceputul unui nou drum, trebuie s` [i rezultatele s` fie cele scontate? R`spunsul este,
\ncerc`m s` clarificam de la bun \nceput, pe cât clar, nu. |ns` cu perseveren]`, discernamânt [i
posibil, partea formal` a schimb`rii (contractul de deschidere, r`spunsul devine pozitiv.
munc` cu detaliile legate de eventuale bonusuri, (Articol ap`rut \n Biz - nr. 106)
concediu etc., cartea de munc`, primirea
resurselor necesare desf`[ur`rii activit`]ii).
O dat` ce am intrat \n noua companie [i am fost
prezenta]i noilor colegi depinde de noi, \n primul
rând, s` afl`m cât mai multe despre rolul care ne
revine. Aceasta presupune ini]ierea unor discu]ii cu
[eful direct, cu cei de la departamentul de resurse
umane precum [i cu acei colegi cu care vom
interac]iona direct. Aceste discu]ii au ca scop
aflarea acelor obiective/responsabilit`]i (altele
decât cele men]ionate \n fi[a postului) care ne
revin pe func]ia pe care o vom ocupa [i stabilirea
a[tept`rilor reciproce (cine este responsabil [i
pentru ce anume, termenele limit` pentru o serie
de activit`]i, cui raport`m ce anume [i \n ce form`,
cine decide \ntr-o problem` sau \n alta etc.).
De asemenea, trebuie s` afl`m cât mai multe
despre companie (mod de organizare [i
func]ionare, interdependen]a dintre departamente,
cultura companiei) [i planurile ei de
dezvoltare/strategie. Cunoscând aceste lucruri
Ghidul Biz de carier` al studentului 61

...AI FOST
PROMOVAT |NTR-O
POZI}IE NOU~?
Liliana Urziceanu,
Director resurse umane, Praktiker România
Promovarea reprezint` un ele-
ment motivant [i stimulator
pentru oricare angajat.
|nseamn` de cele mai multe ori
o nou` provocare
care aduce expe-
rien]e noi [i con-
tribuie \n mod
inevitabil atât la dez-
voltarea profesional`
cât [i personal`.
Ce faci atunci când e[ti promo-
vat \ntr-o nou` pozi]ie?
1. A[ spune c` \ncepi prin a-]i
clarifica noile responsabilit`]i
prev`zute \n fi[a postului.
2. A[adar colecteaz` cât mai
multe informa]ii necesare noii
pozi]ii ocupate.
3. Pune cât mai multe \ntreb`ri
[i stabile[te de comun acord cu
superiorul direct o perioad` de
prob` pe noua pozi]ie. Durata
acesteia va ]ine seama de com-
plexitatea responsabilit`]ilor [i
deci a pozi]iei \n sine. Perioada
de prob` te va ajuta s` te autoe-
valuezi [i s` fii evaluat \n raport
cu noua pozi]ie. Pot exista
62 www.BizCampus.ro
situa]ii \n care cele dou` p`r]i
implicate (noul promovat [i
superiorul) s` concluzioneze c`
decizia promov`rii nu a fost cea
mai potrivit` [i atunci
s` se poat` reveni la
situa]ia precedent`
promov`rii.
4. Cere \n perma-
nen]` feed-back [i o
scurt` evaluare la
sfâr[itul perioadei de prob`!
Sunt companii care au \n politi-
cile de personal acest aspect [i
companii care nu au. |n al
doilea caz chiar dac` vei cere,
nu po]i fi refuzat. Aceast` eva-
luare te va ajuta s` \n]elegi
cum e[ti v`zut [i ce mai ai de
pus la punct \n continuare.
5. Cere programe de instruire
care s` te sprijine \n dezvoltarea
abilit`]ilor dar [i \n consolidarea
unor aspecte pur profesionale
(se pot face promov`ri pe ori-
zontal` care implic` abordarea
unui domeniu nou). Evaluarea
de la sfâr[itul perioadei de
prob` poate consta pur [i sim-
plu \ntr-o discu]ie sau se poate
concretiza \ntr-un formular bine
\ntocmit care va fi noua baz` de
discu]ie pentru evaluarea
urm`toare.
6. Fii deschis fa]` de colegii cu
care lucrezi (atât \n cadrul
aceleia[i echipe cât [i \n com-
panie \n general). Ei te pot
ajuta mult s` te acomodezi cu
noile \mprejur`ri [i-]i pot
furniza informa]iile de care ai
nevoie. Totodat` po]i \nv`]a
multe de la ei.
7. Ai \ncredere \n for]ele pro-
prii [i nu renun]a cu u[urin]a
\n fa]a obstacolelor!
De re]inut: evaluarea [i feed-
back-ul nu sunt lucruri simple.
Este esen]ial ca informa]ia care
ajunge la tine s` fie clar`, speci-
fic`, la obiect, s` reprezinte
observa]ii referitoare la activi-
tatea ta [i nu [i la persoana ta.
|n astfel de situa]ii increderea,
respectul [i comunicarea reci-
proc` sunt elemente care sus]in
o promovare de succes.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 108)
...AI UN {EF NOU?
Codru]a Ilie
Managing Director, Indigo Sky, România
Cu to]ii [tim cât de important`
este rela]ia cu [eful direct. Cu
atât mai mult atunci când
avem un [ef nou. Ac]iunile
sale au impact direct asupra
succesului nostru profesional.
Noul [ef discut` despre noi cu
[efii s`i sau al]i colaboratori
din e[aloanele superioare ale
organiza]iei,
controleaz` accesul
nostru la resurse de
care avem nevoie,
este cel care ne va
evalua performan]a.
Primul lucru la care
ne gândim nu este
s` ne aducem la zi CV-ul [i s`
candidam cât mai repede
pentru alte slujbe. Primul lucru
este s` gândim tactici utile
pentru stabilirea unei rela]ii de
munc` productive cu noul
nostru [ef, pe baza unor ]eluri
pe care le definim pentru noi
\n[ine. Aceste tactici sunt de
succes dac` acoper` cel pu]in
urm`toarele trei arii principale
\n rela]ia cu [eful:
|ncepe]i prin a clarifica
a[tept`rile comune imediat.
Evita]i situa]iile \n care [eful
crede c` va ve]i ocupa de o
anume problem` [i voi crede]i
c` trebuie s` a[tepta]i
interven]ia lui mai \ntâi.
Promite]i noului [ef numai
ceea ce [ti]i
sigur c` ve]i putea \ndeplini [i
verifica]i dac`
anumite
aranjamente de
lucru r`mân valabile
[i \n opinia sa
([edin]e, pauze, ore
de sosire [i plecare,
vizite pe teren,
rapoarte etc.).
Negocia]i resursele de care
ave]i nevoie.
Lua]i-v` angajamentul numai
pentru obiective ce includ [i
aceste resursele necesare.
Preg`ti]i-v` argumentele cu
grij` [i \n legatur` direct` cu
posibile economii de fonduri
sau timp.
Fixa]i obiective comune cu
acelea de interes pentru [ef.
Oricare ar fi priorit`]ile
Ghidul Biz de carier` al studentului 63
noastre, este momentul s`
verificam dac` ele coincid cu
acelea ale [efului nostru.
Astfel rela]ia cu el se va
construi pe baze profesioniste
\nc` de la \nceput. |n acela[i
timp, trebuie s` \i explic`m
clar dac` dorim s` schimbam
anumite lucruri [i cum anume
aceste nout`]i vor aduce
beneficii comune. Este esen]ial
cum ve]i lucra \n echip` cu
noul [ef. Petrece]i timp s`
observa]i care este stilul s`u
de lucru [i discuta]i imediat
orice posibil` nein]elegere
care ar putea complica rela]ia
voastr` profesional`.
Aminti]i-v` mereu c` [i [eful
vostru trece probabil prin
acela[i proces de acomodare
ca [i voi - [i el poate avea un
[ef nou sau oricum lucreaz`
deja cu o echipa nou`.
Cerin]ele la nivelul lui au un alt
impact asupra organiza]iei.
Ajuta]i-v` reciproc [i ve]i avea
numai de câ[tigat ca echip`
pe termen lung.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 102)

...AI MAI MULTE
RESPONSABILIT~}I?
Bianca Moraru Demeter,
Project Manager, Agen]ia Professional
}i-ai planificat activitatea zil-
nic`, [tii bine ce ai de f`cut, ai
o agend` \nc`rcat`, [i tocmai
ai aflat c` trebuie s` preiei
responsabilit`]ile
colegului t`u care
pleac` \n concediu,
trebuie s` finalizezi
proiectul unui alt
coleg, clientul \]i
cere ceva \n plus
sau [eful \]i aloc` sarcini supli-
mentare. De obicei prima
reac]ie este frustrarea, te \n-
trebi de ce oare trebuie s`-]i
asumi tocmai tu aceste sarcini,
oare nu este evident c` oricum
ai mult de lucru? {eful t`u
crede c` ai prea mult timp
liber? Ce-i de f`cut?
Iat` câteva solu]ii.
|n primul rând este necesar s`
pui problema corect!
Asumarea de responsabilit`]i
suplimentare este o [ans` de a
ar`ta c` po]i mai mult, c`
firma [i colegii se pot baza pe
tine. Dac` \]i dore[ti o
promovare nu exist` o [ans`
mai bun` de a ar`ta c` o
meri]i. Gânde[te-te [i la faptul
c` atunci când tu lipse[ti ]i-ar
pl`cea ca [i colegii t`i s`
64 www.BizCampus.ro
rezolve o parte din sarcinile
tale. Nu exist` o ocazie mai
bun` de a le da un exemplu!
Dac` \]i doreai o provocare, ai
acum ocazia s` o
exploatezi. De
asemenea, ai ocazia
s` \]i testezi propriile
limite, s` \nve]i
lucruri noi din
experien]a colegilor
t`i [i s` \]i faci o imagine mai
bun` asupra nivelului t`u
profesional.
O atitudine proactiv` \ntr-o
astfel de situa]ie te poate nu
numai propulsa, dar te poate
chiar ajuta s` faci fa]` volumu-
lui suplimentar de munc`. Este
de preferat s` nu dai \napoi [i
s` \]i asumi responsabilit`]ile
suplimentare (atâta timp cât
sunt realizabile). Evident asta
nu \nseamn` c` trebuie s`
ajungi la supra\nc`rcare.
Iata câteva instrumente pe
care le po]i folosi pentru a face
fa]` situa]iei: 1. Analiza atent`
[i prioritizarea; 2.
Renegocierea sarcinilor (even-
tual preia doar o parte din ele);
3. Renegocierea termenelor de
predare; 4. Delegarea unora
din sarcini (dac` e posibil);
5. Solicitarea ajutorului unui
coleg pe o sarcin` punctual`.
Statisticile arat` c` doar 20%
dintre angaja]ii români sunt
proactivi, restul de 80% dau
vina pe colegi \n cazul
nereu[itei, pe superiori, pe difi-
cultatea sarcinilor, pe
supra\ncarcare, \n timp ce au
tendin]a de a se plânge c`
munca este rutinier`, c` au
ajuns la plafonare, c` nu au
acces la o promovare,
refuzând \ns` implicarea [i
responsabilit`]ile suplimentare.
O dat` ce ai decis s` preiei
responsabilit`]ile suplimentare,
implic`-te la fel ca [i \n munca
ta curent` [i asum`-]i r`spun-
derea pentru rezultate. La
finalizare nu e indicat s` soli-
ci]i imediat o m`rire de salariu
sau o promovare, vei anula
impresia bun` creat` de gestul
t`u. A[teapt` un moment
potrivit pentru asta! Exist` [i
job-uri \n care apari]ia unor
responsabilit`]i suplimentare
face parte din natura postului,
iar munca \n sine presupune o
permanent` diversitate.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 110)
...VREI S~ |}I FACI UN
PLAN DE INSTRUIRE?
Lavinia Rasca,
Prof. univ. dr., director Formare Continu` [i Managerial`, Asebuss
|ntr-o lume \n care singura constant` e
schimbarea [i concuren]a cre[te exponen]ial,
instruirea continu` a devenit un imperativ al
succesului.
Tot mai mult` lume s-a l`murit c` a alege un
curs numai pentru c` nu costa mult e o eroare
[i c` trebuie alese, \n schimb, cele potrivite,
utile, care servesc realmente carierei
participan]ilor [i, implicit, competitivit`]ii
companiei. Care sunt pa[ii?
1. Cei care doresc s` urmeze un program de
instruire \[i definesc planul de carier` (care
poate evolua \n timp) singuri, sau ajuta]i de
superiori, sau speciali[ti. Ce valori \i anim`?
Unde ar dori s` lucreze \n cinci - zece ani (tip de
companie, pozi]ie ierarhic`)? Ce impresie
doresc s` le creeze celor din jur? Ce modele de
succes au, fie ele [i din compania unde
lucreaz`?
2. Urmeaz` un inventar sincer al competen]elor
(cuno[tin]e, aptitudini, atitudini) conform
planului de carier` deja conturat. Se identific`
competen]ele existente deja [i cele deficitare.
Se ierarhizeaz` importan]a [i urgen]a dobândirii
lor, pentru a investi cu chibzuin]`, e[alonat,
timpul [i banii - resurse limitate.
3. Odat` cunoscute necesit`]ile de instruire,
trebuie alese cu grij` programele [i furnizorii.
Cei realmente interesa]i \n construirea carierei
trebuie s` fie la curent cu oferta de training.
Trebuie s` verifice din mai multe surse de
\ncredere veridicitatea informa]iilor referitoare
la calitatea furnizorilor. Cea mai valoroas` surs`
de informa]ii o constituie absolven]ii cu o
evolu]ie favorabil` \n carier`. Ei trebuie \ntreba]i
dac` [i cum i-a ajutat \n acest sens participarea
la programul/programele respective. Este
binevenit`, de asemenea, o
discu]ie cu furnizorul ales,
eventual chiar la sediul lui.
Pe de o parte, aceast`
discu]ie poate fi o
verificare suplimentar` a
competen]ei sale. Pe de
alt` parte, un furnizor
responsabil poate
\mpiedica \nvestirea
timpului [i banilor \ntr-un
curs nepotrivit.
4. Este foarte important s` se
cunoasc` cele mai importante
criterii de evaluare a calit`]ii
programelor de instruire: actualitatea
[i caracterul practic al tematicii; experien]a
educa]ional` [i practic` dovedit` de profesori \n
timp; selec]ia riguroas` [i limitarea num`rului
de cursan]i \n program, pentru a putea fi
parteneri valoro[i \n dezbateri; metodele
educa]ionale moderne [i interactive, facilitând
schimbul de idei [i experien]`; respectarea
rigorilor anun]ate [i asigurarea condi]iilor pentru
maximizarea interactivit`]ii [i creativit`]ii
procesului de \nv`]are.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 114)
Ghidul Biz de carier` al studentului 65
...AI LUAT
O DECIZIE
GRE{IT~ |N CARIER~?
Alina Botezatu,
Managing Partner, Perspective Group
"Vaaai, n-o s` crezi ce mi s-a
mai \ntâmplat [i de data asta!
De ce am eu mereu ghinionul
s` dau numai peste firme
neserioase [i [efi
isterici?" - sun`
familiar aceste
replici culese dintr-o
conversa]ie \ntre doi
prieteni.
Restul \l putem intui
u[or: cel care se plânge
interlocutorului doar ce a
realizat c` a f`cut o gre[eal`
[i mai mult ca sigur [i-a dat
seama prea târziu c` a ales
locul de munc` nepotrivit, fiind
\nconjurat de persoane cu care
nu are nimic \n comun.
A cui s` fie oare vina?
A angajatorilor [i a [efilor?
Dar cum r`mâne atunci cu
"ghinionul?"
Cel mai probabil avem de-a
face cu o persoan` care a luat
o decizie de carier` gre[it`. Ce
face ea acum? |i \nvinuie[te pe
cei din jur pentru e[ecul s`u,
aruncând vina pe firmele unde
ea \ns`[i a acceptat s` lucreze
f`r` s` fie constrâns` de
nimeni.
Paradoxal, nu?
66 www.BizCampus.ro
Iat` ce ar trebui s` \l
sf`tuiasc` prietenul s`u:
1. Mai intâi de toate, s` lase
atitudinea fatalist` la o parte
[i s` aib` curajul de
a se autoanaliza
corect ca s`
identifice cauzele
insucceselor.
2. S` se intrebe:
- de ce a ales s`
lucreze pentru acele firme?
Erau ele ceea ce \[i dorea cu
adev`rat sau pachetele
salariale p`reau atât de
atractive \ncât nu a avut for]a
s` le refuze?
- cât de atent a adunat \nainte
informa]ii despre acele firme?
- a avut ocazia s`-[i cunoasc`
colegii [i viitorul superior
\nainte s` accepte propunerea,
a petrecut m`car câteva ore
\ncercând s` intuiasc` ce
atmosfer` este \n firm` [i ce
fel de oameni sunt viitorii s`i
colegi?
- i s-a propus sau a solicitat o
perioad` de prob`, ca s` \[i
dea seama dac` acel loc de
munc` i se potrive[te?
3. Dup` ce a trecut prin aceste
etape, s` trag` concluziile [i
s`-[i stabileasc` un plan de
ac]iune - dac` simte c` nu o
poate face singur, s` apeleze
la ajutorul unui specialist.
4. S` porneasc` \n c`utarea
unui loc de munc` care
s` i se potriveasc` cu
adevarat [i unde s` \i fac`
pl`cere s` mearg`, iar colegii
[i [efii s` fie persoane cu care
s` poat` comunica "pe
aceea[i lungime de und`".
Acest lucru poate presupune
uneori chiar [i acceptarea
ini]ial` a unui pachet salarial
egal cu cel existent sau \n
unele cazuri u[or inferior,
atunci când exist` poten]ial de
dezvoltare.
5. La final, s` nu-[i piard`
\ncrederea \n sine chiar dac`
drumul c`tre ceea ce dore[te
poate fi lung.
Proverbul spune sugestiv "ai
grij` ce-]i dore[ti, c` s-ar
putea s` se \ntâmple!"- tot ce
ar trebui s` facem e s` vrem
s` \nv`]`m din gre[eli, s` nu le
repet`m la nesfâr[it, s` avem
for]a s` ne revenim dup` un
e[ec [i s` credem \n visele
noastre.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 107)
VREI S~ ORGANIZEZI
UN BRAINSTORMING
EFICIENT
Lavinia }ånculescu,
Consultant, Human Capital, Deloitte
Ochii no[tri sunt fa]eta]i subiectiv. |n spatele lor
st` istoria personal` a fiec`ruia dintre noi [i
modeleaz` sensurile [i formele pe care le
percepem. Fie c` ne place sau nu, am fi trufa[i
s` pretindem c` putem vedea toate “fa]etele”
posibile ale fiec`rui lucru sau fiin]e. Multe le
putem intui, dar, oricât ne-am str`dui, singuri nu
putem \n]elege \n \ntregime sensurile lumii. Ne
r`mâne doar s` le \n]elegem prin (paradoxal`
exprimare) semenii no[tri, atât de diferi]i de noi.
A pune laolalt` perspectivele diferite din care
v`d lumea ceilal]i, iat` o tehnic` ce ne poate
oferi imaginea complet`. Alex Osborn a numit-o
brainstorming [i a trasat patru reguli care
\ncurajeaz` membrii grupului s`-[i exprime
ideile liber:
1. Ideile exprimate nu se critic`. Critica este
p`strat` pentru etapa de evaluare.
2. Oricât de tr`snite ar p`rea ideile, ele pot fi
exprimate. Participan]ii la brainstorming pot
spune orice le vine \n minte.
3. Conteaz` cantitatea, nu calitatea. Se dore[te
ca lista ideilor exprimate s` fie cât mai lung`.
4. Ideile nu apar]in nim`nui. Este \ncurajat`
combinarea sau completarea ideilor exprimate.
Fiecare din aceste reguli se poate explica.
Procesul creativ este ”patronat” nu de adultul, ci
de copilul din fiecare dintre noi. Acest copil se
poate speria [i \nchide \n sine dac` o autoritate
pe care el o percepe parental` (\n cazul primei
reguli, cel care critic`) cenzureaz` \ntr-o
manier` brutal` roadele min]ii sale. |n cazul
celei de-a doua reguli, faptul c` se \ncurajeaz`
exprimarea oric`rui tip de idei, oricât de lipsite
de sens ar p`rea, se explic` prin aceea c`
ra]iunea, o dat` implicat`, poate distorsiona
actul creativ. Ra]ionamentul apare \n etapa de
evaluare, când toate ideile exprimate sunt
analizate, rezultând o list` de afirma]ii validate.
Odat` definite aceste afirma]ii, ele sunt aduse \n
discu]ie de-a lungul uneia sau mai multor
sesiuni de brainstorming astfel \ncât ideile care
decurg din acestea s` fie rela]ionate cu
problematica ini]ial formulat`.
Pentru ca o sesiune de brainstorming tradi]ional
s` fie eficient`, echipa poate fi format` din 6
pân` la 12 membri. O sesiune dureaz`, de
regul`, \ntre 5 [i 50 de minute, \n func]ie de cât
de productiv [i de creativ este grupul.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 101)
Ghidul Biz de carier` al studentului 67
AVEM SAU NU
NEVOIE DE

MBA-UL FORMEAZ~ MANAGERI

DE TOP {I CRE{TE VENITURILE
ACESTORA DE LA 50 PÅN~ LA 200 LA
SUT~. |NS~ PREZEN}A UNUI MBA SAU
EMBA |N CV NU ESTE SUFICIENT~, DE
MULTE ORI |N OCHII ANGAJATORULUI
PRIMÅND EXPERIEN}A CANDIDATULUI
PE O ANUMIT~ POZI}IE |N SCARA
IERARHIC~.
DE DINU FILIMON

68 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 69

 |n lupta de pe pia]`, de]inerea unei suprema]ii sau
diferen]ierea eficient` nu mai pot fi decisive, extensiile de
produs sau investi]iile continue \n cercetare-dezvoltare pot
fi gre[it direc]ionate, dac` nu exist` acel cineva care s`
aib` experien]a [i cunoa[terea coordon`rii lor. Investi]ia \n
componenta educa]ional`, \n dezvoltarea abilit`]ilor
manageriale se poate transforma \ntr-un avantaj competitiv
considerabil, programele de tip MBA fiind calea spre
dobåndirea statutului de manager de elit`.
"Din ce \n ce mai mult, \n ultimii ani a crescut preocuparea
managerilor ]i a persoanelor cu experien]` pentru educa]ia
continu` [i pentru re\ntoarcerea la "[coal`". |n unele
cazuri, organiza]ia este cea care sus]ine financiar cursurile
de MBA pentru echipele manageriale, ca parte a sistemului
de beneficii [i reten]ie", afirm` M`d`lina Didea, Deputy
General Manager la Business Intelligence Alliance.
Admiterea \n cadrul unui master de administrare a
afacerilor poate fi condi]ionat` de sus]inerea GMAT
(Graduate Management Admission Test). Acesta
presupune evaluarea capacit`]ii de comunicare \n limba
englez` [i abilitatea de \n]elegere [i rezolvare rapid` a unor
construc]ii sau probleme logice.
Accederea \n cadrul unui program MBA [i absolvirea
acestuia "este o problem` cu dou` condi]ii de realizare:
ambi]ie [i resurse financiare. Variantele de credit acordate
de diverse b`nci rezolv` numai aspectul financiar, pe cånd
ambi]ia este cea care poate determina ca un num`r mare
de persoane s` urmeze un MBA", precizeaz` Sorina
Bradea, Managing Partner la RoMarketing.
La ora actual`, sunt dezvoltate dou` tipuri de master \n
administrarea afacerilor: MBA [i Executive MBA.
Participan]ii la un EMBA apar]in unui anumit nivel de
practic` managerial`, fiind prezen]i \n cadrul ierarhiei
companiei la un nivel \nalt. "EMBA se refer` la o form` de
instruire [i formare superioar` MBA-ului, care presupune o
experien]` managerial` de cå]iva ani a candida]ilor.
Structura unui astfel de program este gåndit` pe parcursul
a doi ani de zile", sus]ine M`d`lina Didea. EMBA-ul se
adreseaz` cu prec`dere managerilor de vårf, care au o
experien]` profesional` mare \n afaceri [i care pot aduce
un plus de valoare \n cadrul programului. "Ceea ce
deosebe[te esen]ial un program de Executive MBA de un
MBA este aceea c` programele EMBA pun accentul pe
experien]a managerial` [i pe metoda studiilor de caz, prin
abordarea acestora din perspectiva de top management. |n
plus, echipa de profesori ai unui asemenea program este
special preg`tit` pentru a valorifica la maximum experien]a
\n munc` a cursan]ilor", afirm` Lauren]iu Scheusan,
Country Manager la Sindan.

70 www.BizCampus.ro
 Cei interesa]i de urmarea unui MBA sau EMBA sunt fie
ocupan]i ai unor pozi]ii de conducere \n diverse companii,
interesa]i de continua dezvoltare a abilit`]ilor manageriale,
fie proasp`t absolven]i de facultate. "Sunt dou` categorii
de persoane care sunt interesate de aceste programe: cei
care direct de pe b`ncile [colii urmeaz` un astfel de
program \n speran]a de a avea o oportunitate mai mare de
a-[i g`si un loc de munc` `i cei care ocup` deja posturi de
conducere [i care v`d utilitatea practic` a unui astfel de
program", afirm` Sorina Bradea.
Pentru selectarea \n cadrul unui program educa]ional de
administrare a afacerilor, M`d`lina Didea sus]ine c`
participantul trebuie s` aib` ni[te tr`s`turi definitorii:
"experien]a de munc` de cå]iva ani, ideal de management
(mai ales pentru EMBA), disponibilitate pentru program
sus]inut, cunoa[terea foarte bun` a limbii engleze, abilit`]i
foarte bune logico-matematice [i lingvistice (pentru testele
de admitere), deschidere spre \nv`]are [i dezvoltare".
Experien]a tr`it` \n mediul de afaceri este incomparabil` \n
raport cu orice teorie de management, dar chiar [i a[a
r`mån destule lacune [i incertitudini cu privire la unele
aspecte ale afacerii.
"Marea majoritate a cursan]ilor sunt persoane care doresc
dezvoltarea carierei profesionale, care au acumulat
experien]` managerial` [i care consider` c` au nevoie de
completarea preg`tirii pentru a-[i \mbun`t`]i
performan]ele profesionale. De cele mai multe ori
candida]ii au ob]inut o serie de realiz`ri profesionale f`r` o
educa]ie formal` (teoretic`) \n domeniul afacerilor,"
sus]ine Gabriel Gatejoiu, Account Manager la Professional.
Teoria [i practica au f`cut \ntotdeauna cas` bun`
\mpreun`. |ns` dac` aceste dou` ingrediente nu se
reg`sesc \n acela[i CV, lucrurile nu se complic`, dar sigur
devin preferen]iale. Cazul \n care experien]a managerial`
nu este \nso]it` [i de o diplom` MBA este totu[i favorit \n
fa]a inversului acestei situa]ii. "Un MBA sau EMBA nu se
poate substitui experien]ei profesionale practice [i
specifice dovedite \n ani, experien]` care va fi de regul`
preferat` de c`tre un angajator preg`tirii teoretice.
Experien]a pe de alt` parte reprezint` o garan]ie a unor
rezultate concrete care vor indica unui angajator m`sura
capacit`]ilor profesionale [i personale ale candidatului",
spune Gabriel Gatejoiu.
Cu fiecare afacere ini]iat`, concuren]a este mai acerb`, iar
partea leului este aproape \ntotdeauna asimilat` de cel
care [tie cel mai bine regulile jocului. Cuno[tin]ele despre
micro [i macroeconomie, metode eficiente de
management, instrumente de marketing, opera]ii de calcul
financiar-contabil, posibilit`]i de eficientizare a activit`]ilor

72 www.BizCampus.ro
 sunt componente de origine teoretic`, de[i vitale \nzestr`rii
elementare a unui manager. "Un MBA sau orice alt curs nu
poate acoperi lipsa experien]ei [i a sim]ului \n afaceri.
Experien]a o cape]i cu timpul, sim]ul \n afaceri \l dezvol]i,
de asemenea, odat` cu trecerea vremii, iar un curs - indi-
ferent despre ce este vorba - nu face decåt s` completeze
anumite abilit`]i native sau dobåndite \n timp," consider`
Cristian Rigu, Country Manager Mazda pentru Romånia.
Atåta timp cåt nu vor exista condi]iile necesare
materializ`rii ei, ideea va r`måne mereu o simpl` emana]ie
a mentalului. "Modelele studiate \n cadrul programelor de
MBA, viziunea "din elicopter" asupra business-ului cap`t` o
alt` rezonan]` atunci cånd exist` [i oportunitatea de a le
pune \n practic`, de a le testa [i filtra prin propriile
experien]e practice", sus]ine M`d`lina Didea.
|n fa]a angajatorului, orice argument adus \n favoarea
construirii unei imagini de manager de elit`, sau care are
un mare poten]ial, este de bun augur. |ns` MBA-ul nu este
"pa[aportul cu care treci dincolo de orice poart` a oric`rui
angajator. Desigur c` sunt [i o serie de al]i factori care vor
r`måne mereu importan]i \n progresul \n carier`:
personalitatea, experien]a [i rezultatele dovedite,
inteligen]a emo]ional`, flexibilitatea", precizeaz`
M`d`lina Didea.
Dezvoltarea carierei poate atinge cote \nalte \n ierarhia
unei companii, dar sunt momente \n lupta pentru ocuparea
unei pozi]ii, \n care "un MBA vine s` sprijine CV-ul unui
candidat care [tie s` \[i construiasc` un plan de carier` [i
care la interviu te convinge c` acel MBA face parte din
planul de carier` [i nu din planul general de studii", afirm`
Sorina Bradea. Indiferent pe ce domeniu activeaz`, bancar,
construc]ii, auto, retail, directorii sau antreprenorii dezvolt`
tendin]a accederii la un program MBA sau EMBA, pentru a
sus]ine experien]a cå[tigat` \n anii de activitate.
"|n momentul de fa]` aproape nu exist` pozi]ie
managerial` pentru care cerin]ele s` nu includ` diploma
MBA sau Executive MBA, \n func]ie de nivelul de
management c`utat. De cele mai multe ori, cuno[tin]ele
ob]inute \n cadrul unui program MBA sunt chiar o condi]ie
strict` pentru ocuparea unui post", spune
Lauren]iu Scheusan.
Pozi]ia din companie, care este ofertat` [i poate fi
revendicat` de pretenden]i la ocuparea ei, presupune un
anumit grad de preg`tire teoretic` [i un num`r de ani de
experien]`, iar angajatorul preselecteaz` riguros \n func]ie
de aceste dou` variabile. Angajatorul [tie c` "un curs MBA
sau EMBA este binevenit, atåta vreme cåt exist` experien]`
[i anumite abilit`]i care s` \l sus]in`. Sunt anumite lucruri
pe care nu le po]i \nv`]a \n cadrul unui MBA, la fel cum
74 www.BizCampus.ro
sunt anumite informa]ii pe care poate nu le po]i ob]ine din
experien]a zilnic`," sus]ine Cristian Rigu.
Dup` cum afirm` M`d`lina Didea, pe lång` abilit`]ile
\nsu[ite, de a vedea \ntreg business-ul la nivel global,
MBA-ul "este necesitate \n m`sura \n care dezvolt` nu
numai competen]e strict profesionale [i know-how, ci [i
aspecte ce ]in de rela]ionare, comunicare, abilit`]i de
prezentare [i argumentare, lucru \n echip`, project mana-
gement. Mai ales \n contextul \n care [coala [i universitatea
nu formeaz` \nc`, nici m`car incipient, aceste abilit`]i".
Accederea \ntr-o pozi]ie de top management trebuie
demonstrat` prin succesele [i chiar insuccesele pe care
le-ai avut \n arena afacerilor. Cursurile universitare sau
postuniversitare de profil economic, de management, nu
reu[esc prin cuno[tin]ele teoretice predate s` dezvolte
viitori manageri capabili s` fie integra]i la niveluri
superioare de conducere. "MBA-ul este o form` de
preg`tire teoretic` ce ne permite accesul la o serie de
cuno[tin]e utile accederii c`tre o pozi]ie de middle sau top
management. Dac` privim aceast` form` de preg`tire din
punctul de vedere al necesit`]ii, atunci ar trebui men]ionat
faptul c` el este util, dar nu [i suficient.
Cuno[tin]ele pe care ni le furnizeaz` un MBA nu vor ]ine
locul experien]ei acumulate, experien]` care, de obicei,
este luat` \n calcul pentru o pozi]ie de management.
Este important s` ai un MBA, nu neap`rat o necesitate",
declar` Gabriel Gatejoiu.
Odat` cu integrarea Romåniei \n UE [i amenin]area intr`rii
unor juc`tori mari \n mediul de afaceri, a crescut [i
interesul companiilor pentru dezvoltarea capitalului uman.
"Decizia companiei angajatoare de a sus]ine cheltuielile de
MBA pentru un angajat vizeaz` atingerea anumitor
obiective pe termen scurt sau mediu. Acestea pot fi
"vizibile" \ntr-un interval mai scurt de timp dac` ne referim
de exemplu la ob]inerea stabilit`]ii din partea angajatului
respectiv sau la organizarea activit`]ii acestuia [i aplicarea
informa]iilor teoretice \n activitatea curent`", sus]ine
Gabriel Gatejoiu.
Costurile unui program MBA pot fi a[ezate pe o gril` destul
de mare: pot \ncepe de la cåteva mii de euro, \n cazul
ofertei pur autohtone, [i pot ajunge la zeci de mii de euro,
dac` programul beneficiaz` de un parteneriat cu o
universitate str`in`. |n acest caz "companiile care \[i trimit
angaja]ii la MBA nu fac parte dintre cei care consider` c`
investi]ia va fi recuperat` \n dou` zile, ci \n]eleg c` orice
investi]ie \n resursa uman` este una pe termen lung,
tradus` \n fidelizare, dedica]ie [i implicare",
afirm` Sorina Bradea.
Ghidul Biz de carier` al studentului 75
CUM |MI ALEG
UN MBA?
Alegerea unui MBA se poate dovedi ineficient`.
Caracteristici precum cadru profesoral, loca]ie,
calitatea cursurilor pot avea o pondere foarte
mare \n determinarea succesului sau e[ecului
unui program. "Pentru a afla dac` un astfel de
program ]i se potrive[te sau nu, un prim pas
este culegerea primelor informa]ii referitor la:
pia]a-]int`, durat`, parteneri, format, profesori,
tax`, pozi]ie pe pia]a. Fiecare candidat trebuie
s` identifice care sunt cele mai importante
criterii din punctul lui de vedere: cursurile,
programul, loca]ia, colegii de curs, planul de
\nv`]`månt", consider` Lauren]iu Scheusan. O
problematic` serioas` de analiz` o reprezint`
competen]a ofertantului de program, de a avea
rela]ii de cooperare cu firme puternice de
recrutare, consultan]` sau cu diverse corpora]ii
interesate continuu de achizi]ionarea unor
resurse umane de elit`. Oportunit`]ile pot veni
din aceast` direc]ie, iar beneficiile unui MBA se
vor constitui \n "cre[terile de venituri dup`
absolvirea programului, cre[teri care provin nu
numai din cre[terea salarial`, dar [i din alte
beneficii acordate de c`tre companii [i care se
\ncadreaz` \ntre 50 [i 200%", adaug`
76 www.BizCampus.ro
Lauren]iu Scheusan. |n general, un MBA care
s` ateste capacitatea managerial` \n
administrarea afacerilor, cel pu]in la nivelul
cuno[tin]elor dobåndite, nu poate reprezenta
decåt un avantaj, iar efectele asupra
parcursului profesional pot fi "cu certitudine
pozitive dac` el este f`cut la momentul potrivit
[i \n cadrul potrivit", afirm` Sorina Bradea.
MBA-ul nu trebuie s` reprezinte un ]el \n sine,
ci un instrument adecvat accederii \ntr-o
pozi]ie managerial` superioar`. Absolvirea
MBA-ului nu garanteaz` ob]inerea celui mai
mare salariu sau a celui mai råvnit statut, ci
\nlesne[te calea atingerii unui asemenea
obiectiv. "Num`rul persoanelor interesate \n a
ob]ine cuno[tin]ele dintr-un program Executive
MBA este \n continu` cre[tere, dat fiind c`
num`rul oportunit`]ilor de carier` pe care le
poate avea un manager este \n continu`
cre[tere. Obiectivul de baz` al unui program
EMBA este tocmai preg`tirea managerilor
pentru a face fa]` provoc`rilor oferite,
indiferent de domeniul de activitate sau pozi]ia
actual` \n cadrul unui departament", sus]ine
Lauren]iu Scheusan.
TRENDURILE MBA
|N EUROPA CENTRAL~
|n prezent, se pot identifica
urm`toarele direc]ii \n
educa]ia de management:
1 Reluarea trendului de
cre[tere \n 2006, la nivelul
aplica]iilor de MBA, \n regiune.
Europa Central` cunoa[te un
nivel stabil, Rusia are o cerere
descendent` \n aceast`
perioad`, \n timp ce Romånia,
Bulgaria [i Polonia prezint` o
cerere cresc`toare pentru
acest tip de \nv`]`månt.
2 Cre[tere ferm` \n råndul
aplican]ilor de EMBA.
Manageri de succes afla]i la
nivel de middle management
sunt atra[i de efectuarea unor
studii de EMBA. Programele
78 www.BizCampus.ro
de EMBA raporteaz` o
cre[tere a num`rului de
aplican]i din Romånia [i
Bulgaria, dar [i din celelalte
]`ri din centrul Europei. |n
general aplican]ii sunt din
sectorul financiar, servicii,
energie sau bunuri de consum.
3 Cre[terea num`rului de
angajatori interesa]i de
candida]i absolven]i de MBA,
datorit` tendin]ei de a
dezvolta capitalul uman cu
resurse \nalt calificate.
4 Cre[terea salariilor
absolven]ilor de MBA.
Cre[terea reflect` un nivel
\nalt de optimism \n råndul
angajatorilor, \n ceea ce
prive[te capacit`]ile
managerilor absolven]i de
MBA, fiind prezent de
asemenea [i un grad ridicat de
concuren]`.
5 Cre[terea num`rului de
absolven]i romåni de MBA
care se re\ntorc pentru un job
\n ]ar` [i ca urmare a
dezvolt`rii pie]ei for]ei de
munc`.
6 Cre[tere planificat` a
num`rului de [coli de
business \n centrul Europei.
Regiunea este slab
reprezentat` ca num`r de
[coli care ofer` MBA-uri.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 145)
 GENERATIA 2.0
CARIERE
DE SUCCES
E[ti tån`r [i te \ntrebi ce \]i rezerv`
oare viitorul? |]i este fric` de
necunoscut [i te gånde[ti c` e greu
s` reu[e[ti \n carier`? Revista Biz
a stat de vorba cu cå]iva tineri care
de la o vårst` foarte fraged` au
reu[it s` ajung` pe pozi]ii
importante, \n companii de top.
Povestea lor poate fi [i a ta.
Generatia 2.0 e[ti TU!

80 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 81

Andrei Niculescu
24 de ani
AUDIT ASSOCIATE,
PRICEWATERHOUSECOOPERS ROMÂNIA
Realizarea sa cea mai mare de
pån` acum este faptul c` a
absolvit cu succes dou`
facult`]i cu frecven]a la zi:
Politehnica [i Academia de
Studii Economice. Din august
2006, lucreaz` la
PricewaterhouseCoopers
Romånia, unde \n prezent
ocup` func]ia de Audit
Associate. |ns` prima slujb`
cu contract de munc` a avut-o
la vårsta de 19 ani la Editura
Niculescu, apar]inånd tat`lui
s`u. Avånd \n vedere c`
\ntr-un an a acumulat deja
numeroase cuno[tin]e de
business, se a[teapt` ca la 30
de ani s` fie suficient de
experimentat \ncåt s` poat`
conduce propria afacere. |n
plus, fa]` de un angajat care
acum are 30 de ani [i se afl`
pe un post similar cu el,
Andrei crede c` are un avantaj
din punctul de vedere al
capacit`]ii de \nv`]are, de
adaptare [i al creativit`]ii. De
altfel, el vede capacitatea de a
\nv`]a \ntr-un timp foarte scurt
ca fiind cea mai mare calitate
a sa. |n general, \n situa]iile de
stres are cea mai bun`
productivitate, dar numai pe
termen scurt. Cåt despre
diferen]a dintre genera]ii, el
crede c` aceasta se
estompeaz` odat` cu trecerea
timpului dat fiind c` dup` ce
\nve]i s` prive[ti lucrurile [i
82 www.BizCampus.ro
Irina Aprodu
23 de ani
MANAGER DIVIZIA DE INVESTIGA}II {I RECLAMA}II,
ING ASIGUR~RI DE VIA}~
din perspectiva unui om mai \n
vårst` [i s` \]i ab]ii unele
instincte, reu[e[ti s`
interac]ionezi bine cu oricine.
Interac]iunea cu ceilal]i nu ar
fi o problem` pentru el
deoarece se consider` foarte
sociabil [i adaptabil. Pentru
Andrei, via]a f`r` e-mail nu ar
reprezenta sfår[itul lumii, cu
toate c` ar \ngreuna foarte
mult contactul cu cei dragi. A
primit primul calculator cånd
era \n clasa a VIII-a [i a
preferat s` \l foloseasc` mai
mult ca un instrument de
\nv`]are. Primul telefon mobil
l-a primit cånd era \n clasa a
IX-a. |n plan profesional [i-a
propus s` dezvolte afacerile \n
domeniul editorial \ncepute de
tat`l s`u. |ns` consider` c`
via]a personal` nu trebuie
niciodat` sacrificat` \n
favoarea carierei. Pentru el
cea mai mare provocare este
s` reu[e[ti s` \]i p`strezi
valorile [i caracterul \n
condi]iile \n care goana dup`
carier`, pozi]ie [i bani de
obicei schimb` oamenii.
Irina Aprodu este pasionat` de important cåt de competent
c`l`torii [i practic` scuba e[ti [i nu ce vårsta ai".
diving, iar timpul liber este Obiectivul ei pe plan
foarte important pentru ea. Cu profesional este s` cå[tige cåt
toate acestea, lucreaz` de la mai mult` experien]` \n
20 de ani, din timpul facult`]ii, func]ia pe care o de]ine [i s`
\n regim full-time [i a \nceput avanseze la momentul potrivit
s` participe [i la cursuri de c`tre o alt` pozi]ie. "Aspira]iile
masterat. Irina a intrat \n mele sunt acelea[i ca ale
echipa ING acum trei ani [i oric`rui alt om: s` am un job
este, \n prezent, manager al pe care s` \l fac cu pl`cere [i
Diviziei de Investiga]ii [i s` m` pot \mplini din punct de
Reclama]ii \n cadrul ING vedere profesional, s` \nv`]
Asigur`ri de Via]`. Calit`]ile pe cåt mai mult [i s` fiu cåt mai
care mizeaz` \n carier` sunt bun` \n ceea ce fac",
ambi]ia, con[tiinciozitatea [i precizeaz` Irina. |ns`, \n
adaptabilitatea, al`turi de acela[i timp, ea \[i dore[te
optimismul care o timp liber pentru via]a
caracterizeaz`. Unul dintre personal`.
atuurile ei este reprezentat de
faptul c` face fa]` condi]iilor
de stres. Cea mai mare
realizare a sa de pån` acum o
reprezint` func]ia pe care o
de]ine. Irina utilizeaz`
calculatorul de la 12 ani, are
telefon mobil personal de la
majorat [i crede c` e-mailul
este un mod de comunicare
important pentru societatea
de ast`zi. |ns` nu consider` c`
exist` diferen]e de genera]ii \n
mediul \n care lucreaz` \n
prezent. "Nu \mi pun niciodat`
problema de vårst` sau de
diferen]e de vårst` \n ceea ce
\i prive[te pe colegii mei [i
cred c` nici ei nu \[i pun astfel
de probleme \n ceea ce m`
prive[te. Ar trebui s` fie
Ghidul Biz de carier` al studentului 83
Bogdan Epure
23 de ani
ASSISTANT CORPORATE MARKETING MANAGER,
PROCTER & GAMBLE MARKETING ROMÂNIA
Bogdan lucreaz` de la 20 de
ani [i, pån` \n prezent, pe
lång` P & G a mai lucrat
pentru Orange Romånia. Nu \[i
propune s` aib` \n viitor un
cont cu multe zerouri \n
banc`, nu-[i dore[te nici
ma[ini exclusiviste sau vreo
cas` prin Pipera. Bogdan are
un singur scop: "Lupt ca tot ce
fac s` fie bine \n interesul
meu, s` fac \n a[a fel \ncåt s`
fiu mul]umit de mine \nsumi,
gåndindu-m` mereu s` nu fac
r`u celor din jurul meu". Din
punctul de vedere al
diferen]elor dintre el [i colegii
s`i mai mari, Bogdan este de
p`rere c` acestea constau \n
faptul c` el este mai flexibil,
mai dinamic [i mai energic.
Tot el afirm` \ns` c`
diferen]ele de genera]ie se
aplic` doar \n unele cazuri, iar
\n altele "vårsta pe care vrei s`
o ai nu are legatur` cu vårsta
din buletin. Am colegi mai
mari decåt mine care au
spiritul mai tån`r decåt al
meu". Cea mai mare dorin]` a
lui Bogdan este s` "fac`
diferen]a" [i-[i dore[te s` fie o
persoan` important` care
poate lua decizii importante \n
cadrul companiei. Cea mai
mare realizare de pån` acum
a fost fiecare activitate pe care
a desf`[urat-o pån` acum,
indiferent c` a fost \ntr-un
ONG sau \ntr-o companie.
84 www.BizCampus.ro
Smaranda Maria R`doi
24 de ani
DIRECTOR DE ACHIZI}II,
DTH TELEVISION
"Faptul c` ma ocup de
activitatea de media \n
departamentul de Marketing al
P & G este cea mai mare
realizare", spune Bogdan.
Poate [i datorit` vårstei,
Bogdan sus]ine c`
"entuziasmul este primul pas
c`tre succes". |n ceea ce
prive[te defectele sale, tån`rul
Assistant Corporate Marketing
Manager spune c` \[i pierde
concentrarea \n activit`]ile mai
putin interesante indiferent c`
]in de via]a personal` sau de
cea profesional`. "E-mailul nu-
[i pierde niciodat` valoarea.
Ne ajut` s` fim acolo, oriunde
este acolo, \n timp real." Prima
dat` a intrat \n contact cu un
calculator la 13 ani, iar primul
mobil l-a avut la 14 ani.
Primul loc de munc` a fost la "Peste 10 ani, m` v`d avånd \n
o televiziune concurent`, a spate o carier` care \mi va
\nceput ca traduc`tor de film asigura la acel moment
[i a continuat pe postul de confortul material [i
coordonator trafic, \n profesional. {i m` mai vad cu
departamentul de Achizi]ii. |n doi gemeni, fat` [i baiat, \n
septembrie 2005, s-a al`turat vårst` de 5 ani". Nu vede via]a
echipei DTH Television \n f`r` e-mail, dar doar \ntre
func]ia de Coordonator 9.00 [i 18.00, pentru c` dup`
Achizi]ii, ca din iunie 2006 s` ora 18.00 [i \n concediu, via]a
fie numit` director al f`r` e-mail ([i uneori f`r`
departamentului. {i-a propus telefon) \nseamn` totul. Este
s` realizeze totul \n via]`. obi[nuit` cu calculatorul \nc`
"Sau, mai simplu, s` fiu cea din liceu, pentru c` a absolvit
mai bun` \n tot ceea ce fac. profilul informatic. Nu a avut
Nu m` refer doar la locul de telefon mobil din timpul
munc`, am [i hobby-uri care liceului, ci dup` ce a
m` fac s` vreau s` fiu cea mai \mplinit 18 ani.
bun`". I-ar pl`cea un post
cheie \ntr-un mare studio de
film. La capitolul realiz`ri,
bifeaz` tot ceea ce a f`cut
pån` acum: facultatea,
masterul cu care este aproape
de final, MBA-ul care urmeaz`
[i activit`]ile colaterale.
Smaranda crede c` \[i poate
asuma mult mai u[or riscuri
decåt angaja]ii de 30 de ani,
pentru c` \n cazul celorlal]i
responsabilitatea fa]` de cei
din jurul lor atårna mult mai
greu. Pentru ea, lucrurile pot fi
luate de la \nceput mult mai
u[or, oricånd. I se pare
inevitabil` diferen]a dintre
genera]ii [i chiar o afecteaz`
pentru c` o consider` "mare
consumatoare de timp [i de
energie". Cum vede viitorul:
Ghidul Biz de carier` al studentului 85
Mihnea Miculescu
20 de ani
JUNIOR PR EXECUTIVE,
MCCANN ERICKSON ROMÂNIA
Lucreaz` la agen]ia de
publicitate McCann Erickson
de la 19 ani, lucru pe care \l
consider` cea mai mare
realizare a sa de pån` acum \n
plan profesional. |n plan
academic, cea mai mare
reu[it` este c` se afl` deja la
numai un an \nainte de
absolvirea Facult`]ii de Rela]ii
Economice Interna]ionale din
cadrul Academiei de Studii
Economice. Dup` terminarea
facult`]ii [i-a propus s` fac` o
pauz` de un an - doi, dup`
care vrea s` continue studiile
peste hotare, la un program de
master, pe care l-a ales deja.
Fa]` de angaja]ii cu zece ani
mai mari decåt el, diferen]ele
nu i se par frapante decåt prin
prisma faptului c` persoanele
mai \naintate \n vårst` au \n
cel mai probabil caz o
experien]` mult mai bogat`. El
consider` totu[i c` exist`
unele deosebiri, dintre care
cea mai frapant` este
percep]ia asupra Internetului.
De asemenea, nu [tie cum ar
fi via]a f`r` e-mail. Cea mai
mare provocare \n momentul
de fa]` pentru el este s`
prind` din urma [i cåt mai
repede cuno[tin]ele pe care le
ofer` universit`]ile axate pe
comunicare [i rela]ii publice,
pe care oamenii de PR le
dobåndesc de la bun \nceput.
Deoarece facultatea la care
studiaz` rareori \i permite s`
86 www.BizCampus.ro
Ioana Banos
25 de ani
DIRIGINTE FARMACIE
HELPNET
aplice ce \nva]` acolo \n
munca sa de zi cu zi,
consider` c` are nevoie de
foarte mult` documentare
suplimentar` prin training-uri,
cursuri, studii de caz, c`r]i [i
bloguri. Nu crede c` aspira]iile
sale difer` foarte mult de ale
celorlal]i tineri din genera]ia
sa. Riscånd s` vorbeasc` \n
numele noului "val de tineri
antreprenori sau angaja]i",
Mihnea este de p`rere c`
pentru ei totul trebuie s` se
mi[te mai repede. "Nu \mi
propun s` stau degeaba,
"stagnånd" \n vreun moment,
din contra, vreau s` progresez
cåt mai mult, \n cåt mai pu]in
timp", spune el.
Ioana este farmacist [i situa]ii. "Eu nu am sim]it
lucreaz` de 3 ani, \nc` de niciodat` diferen]a de vårst`
cånd era \n anul 4 la facultate. fa]` de colegii mei. Am avut
Primul s`u loc de munc` a norocul s` lucrez cu persoane
fost \ntr-o farmacie HelpNet de peste 30 de ani care
din capital`, unde a lucrat \mp`rt`[eau cu pl`cere
al`turi de o echip` unit`, \ncep`torilor din experien]a [i
format` din profesioni[ti de la cuno[tin]ele lor", explic`
care a avut multe de \nv`]at. Ioana. Se diferen]iaz` de
"Exemplul pe care l-am primit celelalte genera]ii prin faptul
de la cå]iva oameni c` a avut acces la tehnologie
extraordinari [i care m-au \nc` din adolescen]`, pentru
ajutat s` dep`[esc timiditatea ca acum s` nu conceap` via]a
[i stångacia \ncep`torului f`r` Internet. "E-mailul este
reprezint` motivul pentru care indispensabil, dar a[a
am ales s`-mi dezvolt cariera gåndeau [i p`rin]ii no[tri
\n domeniul farmaceutic", despre fax sau copiator."
spune Ioana Banos, dirigintele
farmaciei HelpNet. Ioana a
r`mas fidel` companiei
HelpNet Pharma [i la un an de
la terminarea facult`]ii a fost
promovat` ca manager al unei
farmacii. "Acest pas a
reprezentant pentru mine o
realizare important` pe plan
profesional, prin care mi s-a
confirmat faptul c` am ales o
carier` care mi se potrive[te [i
c` oamenii au \ncredere \n
mine, chiar dac` sunt mai
tånar` decåt mul]i al]i dirigin]i
de farmacie", m`rturise[te
Ioana. Ea se caracterizeaz` ca
fiind o persoan` foarte
ambi]ioas`, care nu renun]`
u[or atunci cånd \[i dore[te
ceva. De asemenea, ea poate
lucra \n condi]ii de stres,
adaptåndu-se u[or oric`rei
Ghidul Biz de carier` al studentului 87
Monica St`tescu
24 de ani AVOCAT ASOCIAT |N DEPARTAMENTUL FUZIUNI {I
ACHIZI}II, CONCUREN}~ LA CASA DE AVOCATUR~
NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN
Monica lucreaz` de acum doi
ani, cånd era \nc` \n facultate,
iar cea mai mare realizare
este faptul c` lucreaz` la
Nestor Nestor Diculescu
Kingston Petersen (NNDKP).
"Acest lucru \nseamn` pentru
mine o recunoa[tere a
performan]elor ob]inute pån`
acum \n pregatirea
profesional`. Sper ca la
NNKDP m` voi \mplini \n plan
profesional a[a cum \mi
doresc", spune Monica
St`tescu. Cel mai mult \[i
dore[te s` scrie cel pu]in o
carte valoroas` \n domeniul ei
de specialitate. "Vreau s`
devin un profesionist reputat,
respectat \n breasla din care
fac parte [i s` \ntemeiez o
familie frumoas`, cu doi copii
[i mult` dragoste", adaug`
Monica Statescu. Iar cea mai
mare provocare este de a
elabora acte normative, nu de
a le interpreta ca pån` \n
prezent. Acum vrea doar s`
aib` timp pentru ultimele c`r]i
achizi]ionate. "|mi plac \n mod
special literatura clasic` [i
c`r]ile istorice", completeaz`
Monica St`tescu. Pe lång`
lectur`, alte pasiuni sunt
patinajul artistic [i muzica
forma]iei Beatles. |ncearc` s`
nu piard` niciun spectacol pe
ghea]`, chiar dac` este
transmis la televizor sau ea
este spectator. Asta pentru c`
88 www.BizCampus.ro
Tudor Ciobanu
23 de ani
DIRECTOR GENERAL,
RENTABILIWEB ROMÂNIA
\ncearc` s` g`seasc` un
echilibru \ntre via]a personal`
[i carier`. "Chiar dac` \ntr-un
anumit moment al vie]ii este
firesc ca unul dintre cele dou`
aspecte s` primeze, \mplinirea
total` nu poate veni decåt
avånd satisfac]ii atåt \n plan
profesional, cåt [i personal",
men]ioneaz` Monica St`tescu.
Din perspectiva profesiei \i
lipse[te \nc` identitatea ca
avocat pe care o are un alt
coleg de 30 de ani. |n plus,
"odat` cu vårsta \ncepi s`
cape]i [i s` te apropii de ceea
\nseamn` esen]a unei profesii
liberale, [i anume o rela]ie
personal` din ce \n ce mai
calificat` cu clientul",
completeaz` Monica St`tescu.
Dar din perspectiva social` nu
exist` nicio diferen]` \ntre ea
[i un alt angajat de 30 de ani.
Primul telefon mobil
l-a primit de la p`rin]i \n
ultimul an de liceu.
Cea mai mare dorin]` a lui,
din punct de vedere
profesional, este s` aib`
propria afacere. A \nceput s`
lucreze de la vårsta de 17 ani
pe cont propriu, creånd ]i
administrand mai multe
site-uri web, iar acum este
directorul filialei din Romånia
a unei companii care activeaz`
\n domeniul microcomer]ului
de produse [i servicii.
Consider` c` numirea sa \n
func]ia de reprezentant al unei
firme cotate pe Burs` la peste
90 milioane euro este cea mai
mare realizare [i \ncearc` s`
fac` din aceast` companie un
loc \n care angaja]ii s` vin` cu
pl`cere. "Cea mai mare
dorin]` a mea ar fi ca oamenii
care lucreaz` pentru
Rentabiliweb Romånia s` se
simt` \ntotdeauna colaboratori
[i nu simpli subordona]i",
spune Tudor. Spre deosebire
de un antreprenor de 30 de
ani, el consider` ca diferen]ele
apar \n ceea ce prive[te ritmul
[i stilul de lucru. "Eu sunt un
romån care tr`ie[te
momentan \n Belgia [i
lucreaz` pentru o firm`
francez`. Inevitabil, trebuie s`
m` adaptez \n permanen]`
unor medii de lucru diferite,
unor culturi organiza]ionale
diferite [i trebuie s[ fiu tot
timpul con[tient de faptul c`,
dac` am o [edin]`, de
Ghidul Biz de carier` al studentului 89
exemplu, e posibil ca ea s` se
desf`[oare nu \n biroul de
vizavi, ci \ntr-o ]ar` vecin`",
explic` Tudor. Diferen]a dintre
genera]ii nu e un aspect care \l
afecteaz` prea tare. Dat fiind
domeniul nou \n care lucreaz`,
majoritatea celor cu care intr`
\n contact sunt oameni foarte
tineri. Se consider` ca fiind o
persoan` foarte dinamic` pi
care are nevoie s` fac` tot
timpul cåte ceva. De
asemenea, nu se las`
niciodat` descurajat de
obstacole sau e[ecuri, pune
mare accent pe spiritul de
ini]iativ` [i acord` o foarte
mare aten]ie la detalii. |n
fruntea defectelor sale stau
\ns` nevoia de a face lucrurile
foarte repede, "prea repede
unerori", dup` cum spune el.
Prima \ntålnire cu un
calculator a avut loc la 11 ani,
iar cea cu un telefon mobil,
la 15 ani.
Teodora Buzoianu
23 de ani
ASSISTANT RESEARCHER,
PEDERSEN & PARTNERS EXECUTIVE SEARCH
|[i dore[te o carier` de succes
care s`-i aduc` \mplinire din
punct de vedere profesional,
dar mai ales care s` poat`
sus]ine dezvoltarea sa
personal`. A \nceput s`
munceasc` de la 19 ani ca
agent de vânz`ri la o firm` de
asigur`ri. Ulterior a absolvit
Facultatea de Studii
Economice \n Limbi Str`ine,
precum [i primii doi ani de
studiu din cadrul Facult`]ii de
Drept de la Universitatea
Nicolae Titulescu, studii pe
care inten]ioneaz` s` le reia la
toamn`. Din septembrie 2005
s-a angajat la Pedersen &
Partners Executive Search,
unde ocup` func]ia de
assistant researcher. |n acest
moment, slujba i se pare c`
reprezint` cea mai mare
provocare deoarece nu
\nceteaz` s` aduc` lucruri noi
[i situa]ii inedite. Consider` c`
\i lipsesc acele abilit`]i
manageriale pe care le cape]i
doar prin experien]`, ca [i
maturitatea deplin` a unui om
de afaceri de succes, \ns` are
ambi]ia [i dorin]a s` \[i
demonstreze atât ei \ns`[i, cât
[i oamenilor care cred \n ea c`
va reu[i. Nu se simte afectat`
de diferen]a dintre genera]ii.
“|ncerc s` iau fiecare om a[a
cum e [i s` \nv`] ce pot \nv`]a
de la persoana respectiv`”,
spune Teodora. Cu greu \[i
90 www.BizCampus.ro
C`t`lin Sec`reanu
22 de ani
MANAGER OFFICES & RETAIL BROKERAGE,
COLDWELL BANKER AFFILIATES OF ROMANIA
imagineaz` via]a f`r` e-mail.
Are zile \n care simte c` \i
lipse[te o mân` sau vreun
organ vital dac` nu ajunge \n
fa]a calculatorului, de care s-a
ata[at de pe la vârsta de 11 ani
când f`cea laboratoare de
informatic`, dup` orele de la
[coal`. |ns` consider` c` e o
perioad` de “sevraj” peste
care dac` trece, rezistând
tenta]iei, se poate relaxa cu
adev`rat.
De telefonul mobil s-a apropiat
mult mai târziu. “Dup` o
perioad` \ndelungat` \n care
am stat ferm` pe pozi]ii, am
cedat \n fa]a rug`min]ilor
p`rin]ilor care doreau s` [tie
c` eram \n siguran]` când
plecam spre Bucure[ti \n clasa
a XII-a ca s` fac medita]ii
pentru admiterea la facultate”,
\[i aminte[te Teodora.
C`t`lin a \nceput s` lucreze de experien]a. “|ncerc s`
la 19 ani, iar \n ultimii doi ani compensez, prin faptul c` m`
s-a specializat \n domeniul str`duiesc s` \nv`] continuu
imobiliar. Cea mai mare prin autoeducare, dar [i prin
realizare este aceea c` pân` seriozitate”, mai spune C`t`lin
acum nu a tr`it nicio Sec`reanu. |n aceste condi]ii
experien]` pe care s` o fiecare zi este pentru C`t`lin o
regrete. “Au existat [i gre[eli, provocare, chiar dac` poate s`
\ns` f`r` astfel de par` un cli[eu. Oricât de mult
impedimente nu pot s` munce[te \n fiecare zi [i
evoluez. Din gre[eli se \nva]` \ncearc` s` se dep`[easc`,
cel mai bine. Cel mai via]a personal` este mai
important \ns` este s` nu le important` decât cariera.
repe]i”, spune C`t`lin Astfel, “via]a f`r` e-mail
Sec`reanu. Pentru viitor [tie reprezint` mai mult timp \n
c` vrea s` lase ceva \n urm`. care po]i s` faci altceva decât
“Poate mai mult decât s` s` \]i strici vederea stând cu
plantez un pom, s` fac o cas` ochii \n monitor”, adaug`
[i s` am un copil”, adaug` C`t`lin Sec`reanu.
C`t`lin Sec`reanu. (Articol ap`rut \n Biz - nr. 145)
Diferen]ele \ntre genera]ii i se
par fire[ti, pentru c` mediul se
schimb`, lucrurile care ne
\nconjoar` se schimb`.
“Lucrurile nu ar avea cum s`
fie altfel, este \ntr-un fel legea
firii. Cel mai important este
\ns` s` ai o atitudine deschis`,
s` \n]elegi schimb`rile din
jurul t`u [i s` te adaptezi la
noile condi]ii. Aceste
schimb`ri nu te afecteaz`
decât dac` te la[i afectat”,
completeaz` C`t`lin
Sec`reanu. Cu toate acestea
nu exist` diferen]e \ntre
genera]iile apropiate. De
exemplu, singurele diferen]e
dintre C`t`lin [i un alt angajat
de 30 de ani sunt vârsta [i
Ghidul Biz de carier` al studentului 91
 |NVA}~ S~ FII
UN |NVING~TOR

PO}I FI UN CAMPION. POATE C~

NU {TII ACEST LUCRU SAU NU E{TI
CONVINS DE FAPTUL C~ |}I PO}I
PROVOCA LIMITELE. CONCEPTUL
DE A FI |NVING~TOR A DETERMINAT
O ECHIP~ S~ FAC~ UN LUCRU
LA CARE NICI NU VISA: S~ FINALIZEZE
UN PROIECT NU |N DOU~ ORE,
CUM EVALUA INI}IAL, CI |N MAI PU}IN
DE CÅTEVA MINUTE.

92 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 93

 YIGAL OR-BACH
A ENUMERAT PENTRU Biz ASPECTELE CELE
MAI IMPORTANTE ALE CONCEPTULUI DE
|NVING~TOR:
|n urm` cu patru ani, \n vreme ce Mihai
Matyas, General Managerul de atunci al
companiei Quadrant Amroq Beverages (QAB),
construia bugetul [i strategia pentru anul urm`tor,
\ntreaga sa echip` de top management \i spunea c` era
imposibil s` repete succesul avut \n anul anterior. Solu]ia pe care
a g`sit-o atunci a fost aceea de a apela la serviciile lui Yigal Or-Bach,
partener al companiei Synergize Consulting [i pre[edinte la Tmurot.
Despre conceptul dezvoltat de el, numit "Winning Concept", Clive Woodward -
antrenorul echipei britanice de rugby - spunea c` a fost cheia succesului echipei
sale \n 2003, cånd a cå[tigat campionatul mondial dup` ani de e[ecuri.
Replica lui Yigal Or-Bach a fost \ncurajatoare: "Ai o echip` de \nving`tori. Problema este c`
ei nu [tiu acest lucru". Dup` "winning training"-ul care a urmat, planul strategic al companiei
ar`ta cu totul diferit. Acest curs a \nceput printr-un workshop de o zi, ce a avut loc \n cadrul
organiza]iei, unde echipei de conducere i-au fost prezentate elementele de baz` ale conceptului
de \nving`tor. La final, participan]ii au auzit: "Sper c` ave]i pa[apoartele la voi". A primit fiecare
cåte un bilet de avion cu destina]ia Turcia [i a fost stabilit un loc de intålnire: la aeroport. |n
urm`toarele trei zile au experimentat cum pot face lucruri de succes. Au trecut printr-un fel de
training de supravie]uire: au fost du[i \n locuri ne[tiute, unde nu cuno[teau limba [i unde au
trebuit s` se descurce singuri. S-au confruntat cu sarcini dificile, care le-au pus la \ncercare
toate abilit`]ile: au f`cut rafting, au mers cu jeepul, a trebuit s` g`seasc` o solu]ie pentru a
månca, pentru c` nu aveau bani. Toate exerci]iile din timpul celor trei zile au avut un
obiectiv ambi]ios: s` \[i \mbun`t`]easc` iar [i iar modul \n care performau. "Aveau
o sarcin` de \ndeplinit [i \i \ntrebam: "Cåt dureaz` s` face]i acest lucru?".
R`spunsul lor era: "dou` ore". O f`ceau o dat`, apoi urma debriefing [i
briefing, dup` care repetau \ntregul ciclu pån` cånd au ajuns la un timp
record de mai pu]in de trei minute de \ndeplinire a sarcinii
respective. }ine de hotaråre. Cånd esti determinat, ob]ii
rezultate dincolo de a[tept`rile tale. Au \nv`]at s` fie
hot`rå]i, experimentånd", poveste[te partenerul
companiei Synergize Consulting. Vestea bun` este
c` oricine poate experimenta un asemenea
proces de dep`[ire a propriilor limite [i
deveni, astfel, un "campion".
94 www.BizCampus.ro
No]iunea de \nving`tor a ap`rut cånd un coleg a observat dorin]a
managerilor din companii de a identifica \nving`tori. Companiile
\[i doresc cei mai buni oameni [i astfel a ap`rut \ntrebarea: au
ace[tia tr`s`turi comune? A descoperit c` da [i c`, mai mult,
acestea se pot \nv`]a. Cånd vorbe[ti despre \nving`tori, tinzi s`
crezi c` au talente extraordinare, c` au noroc, c` este ceva magic
legat de a fi \nving`tor. Vestea cea bun` este c` nu e a[a, iar
Po]i \nv`]a vestea cea rea este c` trebuie s` munce[ti din greu pentru a
ajunge la acest nivel. Dac` ne uit`m la profilul oric`rui \nving`tor
s` devii un vom vedea c` sunt persoane care muncesc foarte mult pentru a
ob]ine rezultatele respective. Cånd am \n]eles care este mecanis-
\nving`tor mul din spatele \nving`torilor, am descoperit c` acesta poate fi
aplicat nu numai la nivel personal, ci [i la nivel de echip` sau
organiza]ie. Exista cåteva etape pe care, dac` le urmezi, va cre[te
probabilitatea de a atinge anumite performan]e care te vor defini
ca fiind un \nving`tor. La prima vedere, poate p`rea un proces
destul de tehnic - urmezi anumi]i pa[i [i devii \nving`tor. Dar nu
este numai atåt, pentru c` motiva]ia [i dorin]a de a ob]ine
aceast` pozi]ie conteaz` foarte mult. Uneori, oamenii nu cred ei
\n[i[i \n puterea lor de a ajunge la acest nivel. De aceea, cel mai
important este ca ei s` fie convin[i c` \[i pot provoca limitele.
De obicei, se spune c` un \nving`tor este cel care se afl` mereu
pe primul loc. Noi \l definim total diferit: campion este cel care
reu[e[te s` \[i foloseasc` la maximum poten]ialul [i s` \[i creasc`
performan]ele pentru a atinge rezultate semnificative [i s` le
men]in` chiar [i atunci cånd se confrunt` cu dificult`]i [i pre-
siune. |nving`torul este cel care \[i dep`[e[te permanent limitele.
Al`turi de calit`]ile [i cuno[tintele de care organiza]iile au nevoie,
exist` un lucru care este specific abilit`]ii de a fi un \nving`tor, pe
Ce este un care noi il numim "gåndire corect` sub presiune". |n mare, este
vorba despre faptul c` \nving`torii nu fac lucrurile automat, se
\nving`tor gåndesc la ceea ce fac. Exista 11 pa[i pentru a avea acest mod de
a gåndi. Voi vorbi despre cei mai importan]i dintre ace[tia. Poate
chiar inima conceptului st` \n cum construie[ti oportunitatea pen-
tru succes, cum implementezi ceea ce planifici, care sunt stan-
dardele [i cum men]ii momentum-ul (cum \]i protejezi realiz`rile
din trecut [i \n acelasi timp \ncepi s` construie[ti o nou` oportuni-
tate). Este foarte solicitant. Organiza]iile care se afl` pe primul
loc reu[esc s` men]in` succesul. Ceea ce nu este u[or, fiind un
proces care trebuie s` fie \ncurajat [i sus]inut permanent. Totul
este f`cut de oameni, de aceea trebuie s` \i motivezi, ajutåndu-i
s` realizeze c` sunt \nving`tori [i, dac` nu sunt, c` exist` moduri
de a deveni.
Ghidul Biz de carier` al studentului 95
 Uneori, problema este c` oamenii construiesc planuri frumoase [i
pån` la finalizarea lor acestea nu mai sunt relevante. Dac` au un
plan bun, nu \nseamn` c` acesta va fi automat implementat la
standarde \nalte. Unul din obstacolele \n concretizarea unui con-
cept este hotarårea de a-l implementa, de a lucra conform celor
stabilite. Cånd construie[ti o oportunitate spre succes, trebuie s`
Un plan bun te intrebi cum vei ac]iona. Acesta este unul din pa[ii importan]i ai
"gåndirii corecte sub presiune". Dac` nu e[ti suficient de atent la
nu este suficient lucrurile ce pot garanta punerea \n practic` a ceea ce ai planificat,
riscul este c` vei crede c` problema este la plan, nu la cum l-ai
implementat. Mi se intåmpl` de multe ori ca organiza]iile s` \mi
spun`: "Planul nu a fost bun". Le rog s` \mi descrie ce au f`cut,
apoi pun o singur` \ntrebare: "Exist` o corelare \ntre ce mi-ai
descris [i ce ai avut \n plan s` faci?". Descoperim astfel c` exist` o
diferen]` major`.

Men]ine momentum-ul - cånd oamenii tr`iesc succesul, acest lucru

\i va \ncuraja s` fac` [i mai mult. Succesul este un sentiment
pl`cut, care energizeaz`. Cånd te treze[ti [i te gånde[ti la ziua
care \ncepe, \ntreab`-te ce vei face pentru a reu[i s` atingi succe-
sul \n ceea ce faci. Nu s` vånezi gre[eli, s` te \nvinuie[ti, ci dim-
Tr`ie[te potriv`. |nving`torii fac permanent "debrief" [i "brief". Constant, \n
orice fac, se \ntreab` ce a mers bine, ce ar fi putut face mai bine,
succesul observ` ce s-a intåmplat [i automat traduc aceste concluzii \ntr-un
plan de ac]iune care s` includ` ce vor face diferit data viitoare. A fi
\nving`tor este un lucru direct corelat cu convingerea c` perma-
nent se poate mai bine, se poate ob]ine mai mult.

Oamenii tind s` priveasc` procedurile ca fiind partea birocratic` a

unei organiza]ii, ei spun c` acestea sunt un mod prin care mana-
gerii le controleaz` comportamentul. Conceptul de a fi \nving`tor
propune un alt mod de a le privi: dac` vrem s` \n]elegem mecanis-
mul din spatele succesului, dac` exist` un mod anume de a face
lucrurile care conduc la succes, vrem s` \nv`]`m din el. De aceea,
Nu reinventa trebuie s` \i transform`m \ntr-o procedur` ce le va ar`ta altora c`
nu trebuie s` reinventeze roata, pentru c` ea exista deja. |ntr-un
roata fel, oamenilor le place s` reinventeze roata. Dar \nving`torii nu fac
asta. Am lucrat cu un programator foarte bun; cånd discutam
despre o problem`, imi spunea: "Stai pu]in" [i c`uta pe Internet,
spunånd: "Probabil c` este cineva care deja s-a gåndit la asta".
Cånd folose[ti tactici [i o baz` de informa]ii care deja s-au dovedit
a fi eficiente, ai o baz` pe care po]i construi proiectele [i strategia.
Astfel ai toate [ansele s` \]i dep`[e[ti limitele.

Descoper` Fiecare este un campion, trebuie doar s` descopere acest lucru. A

\nvinge \nseamn` a te \nvinge pe tine iar [i iar, s` nu te mul]ume[ti
campionul cu succesul ob]inut la un moment dat. Este ca [i cånd ai \mpinge o
ma[ina: odat` ce ai urnit ma[ina din loc, trebuie s` \mpingi mereu.
din tine Dac` ma[ina se opre[te, trebuie s` o iei de la cap`t.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 128)

96 www.BizCampus.ro
ST~ |N PUTEREA TA
S~ FACI DIFEREN}A
De câte ori ai accesat pagina de Internet a companiei
pentru care lucrezi, \n ultima vreme? Dac` r`spunsul
t`u este c` obi[nuie[ti s` vizitezi site-ul acesteia, atunci
deja ai f`cut un prim pas spre a fi unul dintre cei care
adaug` valoare companiilor unde sunt angaja]i. Pentru
c` nu numai o afacere sau un antreprenor poate "face
diferen]a" ci [i tu, ca simplu angajat. Iar puterea pentru
a reu[i acest lucru este \n mâinile tale dac` urmezi
câteva reguli esen]iale DE DANA TUDOR
Dup` o perioad` istovitoare \n care s-a implicat
100% \n munc`, un angajat se a[teapt` la o
evolu]ie \n cariera sa, la faptul c` angajatorul va
r`spunde efortului s`u care a constat \ntr-un
volum impresionant de munc`. Aparent
paradoxal, acest lucru, uneori, nu se \ntâmpl`.
Consultan]ii spun c` oricine poate fi un campion
\n organiza]ia sa, dac` urmeaz` câ]iva pa[i
esen]iali.
CUNOA{TE-}I COMPANIA
Poate c` suna simplu acest prim \ndemn dar,
dac` \ntrebi un angajat al unei companii care
este cifra de afaceri a acesteia sau ce cot` de
pia]` are, este foarte posibil s` nu cunoasc`
raspunsul (cu excep]ia cazului \n care adresezi
\ntrebarea CEO-ului sau directorului financiar).
Dac` nu [tii care sunt rezultatele companiei
pentru care lucrezi, nu vei [ti nici cum po]i, prin
activitatea ta, s` le \mbun`t`]e[ti. Manuel
Bellsolell, director general la compania
Estrategia Activas, din Spania (afiliat` la
98 www.BizCampus.ro
re]eaua interna]ional` de training Business
Today International, a c`rei \ntâlnire anual` a
avut loc \n acest an \n România, fiind
organizat` de Interact), arat` ce po]i face: afl`
cât mai multe lucruri despre companie (dac`
este una multina]ional`, atât despre cea local`,
cât [i despre grup), \ncearc` s` afli [i s` \n]elegi
care sunt strategiile sale [i cifrele importante
asupra c`rora aceasta se concentreaz` (pot fi
rezultatele opera]ionale, cota de pia]` sau
altele). {i, aten]ie: priorit`]ile unei companii se
pot schimba de la un an la altul. Viziteaz` mai
des site-ul organiza]iei unde lucrezi; de cele mai
multe ori suntem la curent cu toate nout`]ile
publicate pe site-urile companiilor concurente,
pe cele ale furnizorilor sau ale altor parteneri de
afaceri, \n vreme ce despre al companiei
noastre poate nici m`car nu [tim c` nu mai este
"|n construc]ie". Fii cât mai activ \n a face
"networking intern" - ]ine leg`tura cu angaja]ii
din alte departamente sau filiale, afl` care sunt
provoc`rile sau preocup`rile lor.
TE ALINIEZI LA STRATEGIA
COMPANIEI?
Dac` pentru compania unde lucrezi este foarte
important managementul rela]iei cu clien]ii, nu
ai voie ca, atunci când ajunge la tine un client,
s` nu faci tot posibilul pentru a-l ajuta \n cel mai
scurt timp, chiar dac` acest lucru nu face parte
din descrierea postului pe care \l ocupi.
CUM STAI CU RESURSELE?
O dat` ce ai aflat care sunt obiectivele
companiei, f` o trecere \n revist` a resurselor [i
cunos]intelor de care ai nevoie pentru a ajunge
la rezultatele care se a[teapt` de la tine. Dac`
exist` o oportunitate de training ce te-ar ajuta \n
activitatea ta, nu a[tepta s` fii trecut pe list` de
managerul t`u, du-te la el [i convinge-l c` e[ti
cea mai potrivit` persoan` pentru a urma
cursul respectiv.
URM~RE{TE CE FACE COMPETI}IA
Fii atent la pa[ii pe care \i fac firmele
concurente, ia ideile bune pe care le au [i
aplic`-le, observ` gre[elile lor [i evit`-le.
|ncearc` s` fii permanent informat cu
preocup`rile juc`torilor importan]i din pia]` [i
cu ultimele tendin]e. Pentru aceasta, foarte util`
este abonarea la revistele dedicate domeniului
t`u de activitate [i participarea la activit`]ile
sectoriale: târguri, seminarii etc.
MUNCE{TE MAI IN}ELEPT,
NU MAI MULT
Nu \]i pierde timpul \n munca productiv` ci
investe[te-l \n lucruri productive. Manuel
Bellsolell spune c` nu este, \n general, nevoie de
12 ore de lucru pe zi pentru a bifa toate lucrurile
aflate pe lista zilnic` de "To do".
NU TRECE PESTE {EFUL T~U
Dac` iei decizii f`r` s` i le prezin]i mai \ntâi
[efului t`u, vei avea o bil` neagr` de la el.
Caut`, \n acela[i timp, s` lucrezi \ntr-un
departament coordonat de un manager bun - el,
la rândul s`u, este o persoan` care face
diferen]a. Manuel Bellsolell poveste[te:
"Am lucrat cu un project manager care
demotiva orice consultant al`turi de care lucra,
pentru c` obi[nuia s` \i trateze pe to]i ca pe
asisten]ii s`i personali. Nimeni nu dorea s`
lucreze pentru el, \n afar` de noii angaja]i.
Aceasta pentru c` nu [tia s` lucreze cu oamenii,
de[i era foarte bine preg`tit din punct de vedere
profesional. Ceva mai târziu, am lucrat cu un
project manager care nu numai c` avea grij` s`
fii implicat \n proiectul aflat \n derulare, dar era
[i interesat de dezvoltarea ta profesional`, chiar
dac` asta \nsemna, uneori, s` ]in` traininguri
individuale".
FII PROACTIV
A fi proactiv nu este un lucru pe care s` \l inve]i
sau pe care trebuie s` fii incurajat s` \l faci. Nu
trebuie ca [eful t`u s` \]i solicite s` vii cu idei,
s` fii atent la ce se \ntâmpl` pentru ca \n loc s`
\i dai probleme de rezolvat, s` \i oferi solu]ii.
NUMAI CEI MAI BUNI
EVOLUEAZ~
Nu \]i pune singur limite, crezând c` po]i evolua
\n cadrul aceluia[i departament. Nimeni nu
ajuge director general f`r` s` fi lucrat \n vânz`ri
[i finan]e. Pentru a ajunge \n top, trebuie s`
cuno[ti bine compania unde lucrezi, pentru a
\n]elege cât mai bine activitatea acesteia.
ALEGE ATITUDINEA POTRIVIT~
Pentru a fi campion, trebuie s` ai atitudinea
potrivit` care \nseamn`, cel mai simplu spus, s`
vrei s` faci diferen]a. Pentru aceasta, trebuie s`
fii un discipol al politicilor companiei unde
lucrezi: \nsu[e[te-]i valorile acesteia [i
comunic`-le mai departe. "Avem posibilitatea de
a ne alege atitudinea, de a decide dac` dorim s`
fim pozitivi sau nu. Nu este suficient s` ai
atitudinea potrivit`, trebuie s` o [i insufli
colaboratorilor [i colegilor t`i", arat` Alex Kock,
director la Business Today International [i
country manager al re]elei pentru România,
Portugalia, Ucraina [i Grecia. Po]i face acest
lucru considerându-i pe partenerii t`i cei mai
buni din pia]` (dac` nu ai aceasta convingere,
trebuie s` \i aju]i s` ajung` acolo) [i
influen]ându-i cu un nivel cât mai ridicat de
energie pozitiv` (pentru c`, inspirându-i
pe oameni, \i vei face
[i s` te urmeze).
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 102)
Ghidul Biz de carier` al studentului 99
PUNE-}I |NTREB~RI |N
STILUL "CÂ{TIG~TOR"
Ce va fi considerat un succes? Ce altceva poate fi considerat un succes dorit?

Care este rezultatul pe care dore[ti s`-l ob]ii?

Cum vom [ti c` succesul a fost ob]inut? Care sunt dimensiunile acestei realiz`ri?

Care sunt condi]iile critice pe care trebuie s` le adres`m astfel \ncât s` asigur]m
succesul?

Am avut \n trecut succese sau e[ecuri de la care putem \nv`]a despre condi]iile critice
ale succesului?

Cât de lung` este fereastra de oportunitate? Pân` când avem timp ca s` ac]ion`m?

Care sunt abilit`]ile cerute care vor asigura \nalte standarde de performan]`?

Care sunt elementele de baz`, solu]ii din trecut [i/sau proceduri care ne pot ajuta \n
atingerea succesului?

Exist` alte informa]ii relevante subiectului care pot contribui la ob]inerea

unei imagini mai clare a situa]iei?

Exist` alte informa]ii noi care reies pe parcurs care ar putea schimba imaginea?

Explica]ia pe care o ave]i este singura interpretare care poate fi dat`?

Pe parcursul procesului, metoda s-a dovedit a fi bun` sau nu?

Ac]ion`m cu determinare pentru a atinge succesul?

Standardele de performan]` sunt la nivelul a[teptat?

Am reu[it s` p`str` m realiz`rile care deja s-au ob]inut?

100 www.BizCampus.ro
CE TE |MPIEDIC~
S~ FII "UN CAMPION"
FRICA DE |N~L}IME
|]i este fric` "de \n`l]ime" atunci când sim]i c` nu e[ti suficient de bine preg`tit pentru
postul pe care \l de]ii. Acest lucru te \mpiedic` s` te sim]i confortabil [i te \mpinge s` iei
decizii gre[ite.
Solu]ie: Nu te \nvinov`]i; spune-]i c` po]i deveni un campion, f`-]i temele cât mai bine
[i totul va veni de la sine.

VIA}A |N ALB {I NEGRU

Nepotul cuiva este angajat, iar tu, nu; angajatul incompetent este promovat, iar tu, nu -
sunt oameni care nu pot accepta c` nu \ntotdeauna via]a este dreapt` [i care insist` s`
cread` c` toate propunerile [i ideile trebuie abordate dintr-o perspectiv` ra]ional`.
Solu]ie: Dac` tinzi s` ai acest mod de gândire \n "alb sau negru", \ncearc`, atunci
când \i propui un proiect managerului t`u, s` ii ceri p`rerea. Acest lucru \l va face s`
simt` c` poate "investi" \n ideea ta propriile sugestii.

DOAR SUCCESUL CONTEAZ~

Sunt oameni care \ncearc` prea mult, se str`duie prea mult, muncesc prea mult. Nu este
r`u s` fii ambi]ios, dar este ceva \n neregul` atunci când totul se limiteaz` doar la a
ob]ine succesul, neglijând costurile acestuia.
Solu]ie: Atunci când spui "Ce echip` grozav` suntem! S` s`rbatorim! Am reu[it!" [i
vezi c` nimeni altcineva din echip` nu se bucur`, fiind toat` lumea prea epuizat`, este
momentul s` pui piciorul pe frân`. |ncearc` s` iei [i pulsul echipei tale pe traseul spre
succes.

TEAMA DE CONFLICT
Sunt persoane care evit` conflictul, chiar dac` asta \nseamn` s` nu \[i sus]in` punctul de
vedere despre un produs pe care nu \l consider` preg`tit pentru a fi lansat pe pia]`.
Solu]ie: |ncearc` s` faci fa]` unui conflict \n afara zonei profesionale - atrage-i aten]ia
unui osp`tar, \n restaurant, atunci când nu e[ti mul]umit de serviciile sale. Treptat, vei
putea s` \]i sus]ii punctul de vedere [i \n mediul profesional, nemaiv`zând numai
lucrurile negative ale unui conflict, ci [i aspectele sale pozitive - un conflict poate
genera noi idei, s`n`toase pentru organiza]ie.

102 www.BizCampus.ro
5
1
PA{I C~TRE
A FI UN
"CAMPION"
|ntotdeauna define[te ce \nseamn` succesul.
Nu te opri la a visa, f` tot posibilul pentru a-l
face s` devin` realitate, pas cu pas.

2 Evalueaz` lucrurile pe care le-ai f`cut

bine. Cunoa[te-]i punctele tari.

3 Uneori ne este team` s` ne d`m

feedback pozitiv. Dac` nu reu[e[ti
acest lucru pentru tine, uit`-te \n jur.

4 Consider` tot ce ]i se \ntâmpl` ca fiind o

oportunitate. Trebuie s` fii optimist [i s`
recuno[ti c` nu po]i fi tot timpul la
poten]ialul maxim.

5 Realizeaz` c` ai o problem` atunci când e[ti

permanent sub presiune. |ntr-o astfel de
situa]ie, \]i po]i propune s` m`re[ti procentul
de timp \n care te sim]i bine.

104 www.BizCampus.ro
 DOSAR:
CARIERA DE STUDENT
|N ORGANIZA}II
STUDEN}E{TI
S` fii student este o adev`rat` provocare. Dar s` ai \n CV
doar o diplom` de licen]` este o provocare [i mai mare.
Este greu s` intri \n cåmpul muncii, chiar [i dup` cå]iva
ani de munc` asidu` [i note excep]ionale dac` nu ai
experien]`. Ai putea s` \]i g`se[ti de pe acum un job. Sau,
dac` vrei s` cå[tigi experien]`, s` \nve]i lucruri practice [i
\n acela[i timp s` \]i gestionezi timpul cum vrei tu, f`r` a
afecta [coala, ai putea s` intri \ntr-o organiza]ie
studen]easc`. Doar aici po]i s` intri ca simplu membru [i
s` ajungi Manager de Proiect, Director de departament,
Vicepre[edinte sau chiar Pre[edinte \n doar cåteva luni.
|n plus, \]i faci prieteni noi [i te distrezi la maxim!

Am f`cut o selec]ie a celor mai bune organiza]ii

studen]e[ti din toat` ]ara special pentru tine. Cu siguran]`
vei g`si cel pu]in una din ora[ul t`u. {i \n loc s` scriem noi
despre ei, am ales s` \i l`s`m s` se prezinte singuri \n
culori [i cuvinte frumoase. D` pagina, [i... alege!

106 www.BizCampus.ro Ghidul Biz de carier` al studentului 107

|n anul 1995, cå]iva studen]i cu ini]iativ` au fondat Asocia]ia
"Clubul Studen]ilor Economi[ti" cu sprijinul acordat de profesori.

GRUPUL NOSTRU }INT~ SUNT STUDEN}II DIN CADRUL FACULT~}II DE

{TIIN}E ECONOMICE, A UNIVERSIT~}II "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU.

Asocia]ia a dobåndit personalitate juridic` \n 1997 [i de atunci a reu[it s` se

men]in` ca o organiza]ie studen]easc` activ`.

Clubul Studen]ilor Economi[ti \[i propune s` continue tradi]ia [i s` realizeze

\n continuare edi]iile anuale ale proiectelor \ncepute: "|n]elege Europa",
"DocExpert" , Tårgul Na]ional de Turism pentru studen]i [i tineret - "TurStud"
cåt [i Conferin]a Economic` Interna]ional`.

Urm`rim cooperarea cu cei care se preg`tesc pentru o carier` \n afaceri;

\ntålnirea cu personalit`]i marcante din lumea afacerilor; promovarea [i
organizarea activit`]ilor culturale, [tiin]ifice, sportive [i a altor tipuri de activit`]i;
sus]inerea [i promovarea intereselor studen]e[ti; sprijinirea conducerii
Universit`]ii "Lucian Blaga" din Sibiu \n solu]ionarea problemelor ce vizeaz`
condi]iile de via]` [i preg`tirea profesional` a studen]ilor; sprijinirea studen]ilor
pentru a ob]ine burse \n str`in`tate [i schimburi de experien]` cu studen]ii
str`ini; sprijinirea desf`[ur`rii activit`]ilor din cantina studen]easc` [i din
c`minele studen]e[ti.

FI}I AL~TURI DE NOI!

Draga Aspirantule-catre-Titulu-de-Nou-Membru-FINANS,

|ntr-o perioad` de continu` orientare profesional` [i spiritual`, FINANS este

mediul \n care creezi, vii cu idei [i te dezvol]i, altfel decåt tot ce ai \ntålnit pån`
acum. |nve]i [i altceva decåt ceea ce “trebuie”, \]i dezvol]i abilit`]ile, comunici mai
bine, \]i deschizi sufletul [i legi prietenii pe via]`. Este o echip` tån`r` [i dornic`
s` primeasc` \n permanen]` membri noi.

La \nceput, vei veni cu timiditate cåt cuprinde, dezorientare, r`t`cire, team`,

multiple \ntrebari. Vei fi diagnosticat cu lips` acut` de \ndr`zneal`. Apoi ]i se va
recomanda Re]eta FINANS care este simpl`, u[or de asimilat [i nu are efecte
adverse! Se iau dou` p`r]i de comunicare, o parte de simpatie [i caldur`, dou`
p`r]i – ingeniozitate [i creativitate [i se adaug` \n masur` egal` responsabilitate [i
profesionalism. Se amestec` bine [i rezult` studen]i ambi]io[i, \ncrez`tori \n for]ele
proprii, implica]i \ntr-o activitate efervescent` \n perioada definirii [i construirii
personalit`]ii lor. Re]eta Finans vindec` orice ran` [i nu-]i d` dureri de cap!

“Odat` veni]i, am avut impresia c` am fost aici dintotdeauna [i nu ne dorim

s` mai plecam, iar \nainte de a ne intoxica \n cåmpul muncii, recomand`m o cur`
de voluntariat FINANS!”
Cu drag, Echipa
CÂND TE-AM CONVINS
E AL~TURI CUM TE
DE TINE... ANTRENEAZ~
PENTRU O
...TU E{TI DE FIECARE DAT~ CÂ{TIG~TORUL.
PENTRU C~ |}I OFER~:
• Previziunea tendin]elor majore ale pie]ei • Studii [i analize ample pe domeniile care

CARIER~
te intereseaz`: management, strategie, marketing, finante, IT [i comunica]ii, imobiliare
• Tutoriale • Idei de afaceri: cei mai de succes antreprenori • Idei pentru investi]ii:
tendin]ele pie]ei financiare [i sfaturile brokerilor pentru investi]ii profitabile • Analiza
celor mai inovatoare organiza]ii, branduri, produse [i servicii • Analizele speciali[tilor
interna]ionali asupra economiei na]ionale [i mondiale • Sec]iuni cuprinz`toare de

DE SUCCES?
marketing, advertising, branding, media, vânz`ri • Interviuri cu manageri [i
profesioni[ti de succes • Articole complexe de carier`...
…PRIN REVISTA - REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

[i

• Campusul t`u online \n care se transform` pagina de home a portalului dup`

logare • Pagina ta proprie cu profil [i blog, albume foto, mesagerie, evenimente, prieteni,
articole [i sec]iuni favorite din portal [i CV pentru aplicare direct` la joburi • Cariera ta
• Pagina de TOP cu cele mai mari companii din ]ar` • Cariera de student • Tot ce vrei
[i ce vrem s` [tii • Resurse • Interna]ional • Stilul t`u.
...PRIN - PRIMUL PORTAL DE BUSINESS AL GENERA}IEI 2.0 DIN ROMÂNIA

Alege !
Alege ! TE INVIT~M S~ NE CUNOA{TEM MAI BINE
PRIMUL PORTAL DE BUSINESS
AL GENERA}IEI 2.0 DIN ROMÂNIA