ANUL XVIII. No.

4561 IN 10 NUMERUL SÂMBÂTI, 12 SEPTEMBRE 1887

ABONAMENTE: RECLAME
Pontru :
24
Anunciurl pe pag. IV, 25
Pentru un an. . 12
pe pag. III . . . 1
. » II . . .
7
1
Pentru Reclame, nu
Districte : e
30
Pentru an. 15 Epistole
. 8 nepublicate se ard.
In a se adrega:
: Francia Havas, & C-nie, plac
. de la Bourse, Paris.
. . 20 Englitera, Eugéne Micoud, 81 Flee,
tre . . . 12
Street, E. C., London.
Austria Haasenstein & Vogler,
fac ale Rudolf Zeilerstaette, 2, Wien.
D. Moritz Wiest, In
Un

se
Cditia

Strada No. DIRECTOR POLITIC: Administratiunea, Strada 20.

r

a Pórta are tica, copilul va mod S La acost mormoit neputincios

TELEGRAFICE a
demersuri diplomatice pentru
drepturile sé!e in privinta aranja-
perfect profesiunea omul nu póte fi neatarnat odraslelor trebue
Acesta este resumatul e- prin nu e stare se pundern eu col
de Suez.
cestiunea
comisiunel s a ne de imoralitatea
Din Turcia Noua propu nere a mite de consiliul general al instruc- idealulut acestor e inutil.
20 Septembre. Situa- Die Presse privitóre la rurale. E destul constatam o so- democratice adinc In-
Viena, 21
nu de la din Londra Pórta a props tri- Suntem acord aceste cietate, in care majoritatea deja
Consiliul a se in- un otoman la In nenumrate am e organizata domnia a eiocoilor
in extra-ordinare, Pórta sa'r fi Rusia pri - propagat prin urmare, pururea espusa se o
dar resultat, pentru circulara atât vinta persónel de trimis.
de in privinta e
aceste nenumerate tuatiunilor color periculóse. va fi niel o qiva
am cerut ca se In ce recu-
tot in in
Sultanal
sei,
a
de
crede
mi.
A. Ultimo
forma
cilescu
sensul
suntem
de d. Gr. To- nógte acest adever ; pretutindeul se
a vedea tóte fie or- liberal
dér
ofteze le
s
regimu-
sunt In lumina s face politicä, de privilegiile
pentru timp,
impuse no provin din de dupä boieresc,
mitele Kalnoky. D. de de alt- d-lut a poporulul. s tréba,
minterea ar la joc, Gr. Tocileseu privitor la ru- data necesitatea recunoscuta La nob, progresul s'a mergem tot pri-
intrebuin- Acest raport de o general, suntem couvinst atat de trebuinta culture! virile la occident
tarea pentru reforma va face. simte mult de la rsärit, la rsarit
trimiterea sd la propunerea credem datoria
de mijiocire a ; - de a vorbi el Iu raportorul, aiurea. me somnul al jar
acel incident din Rusciuk ce in Eruditul nostru profesor de Ar- de a da viitorilor acum mat la apus lumina
niste conditiuni de extra ordinare, vorbind raportul des- de pentru a produce am de cele mat omenirea redesceptata.
cident avantagid, pentru menirea rurale mult mal bine produc ale poporale a-
pe ;-de aci probabil pentru economi d'a prepara
la parerea d-séle EXTERIOME
paratiunile oferite Bulgaria. care trebue comisiunea bun!.
fac pe cercnrile oto- primar rural acela este de Were de a prelungi cursu- Ceea-ce not de la In Berlin,
mane d de Bismark a da copiilor sâtenilor atat rile la eu conditie ca este ca arate drep- tul democrat -
tte d care combi- notiuut teoretice praetice, aceste se in turile datoriile s'l exemplare din
a 80,000
in profesorl, apt de menirea
aplisa asupra rat trebuincióso pentru de
in
germane. inteiectuala pentru formarea cialmente unul in- sea ca productor ,
privinta miuiste- a pregati p'acegtt 1, II a clas, s se regimul mobilisaret.-Proiectul lege
riale a fi potolite. pentru ocupatiunile, la a IV, V a constitutional po singurele privitor la mobilisare
Otto al Bava riei tuatiunea pregatit. Aci de co- meinice ce i se pot zielt
Reforma introdusa misiunet. Prelungirea consciinta poporulut. a doua techuice
Munich, 20 Septembre. Deputatnl mare. Nu
mocrat Evora o in tul public legea actualminte In la ne pare Raportul Gr. Tocilescu se con- cAilor de campaeie.
ca se vigóre, pare, raportorele, c'a per- trebue perdem din vedere la trebuinte marl, Exercitiile le va face
transporte la regele Otto, pentru a in- dut acost important scop din forta a copiilor se impun. vor avea la gara
despre starea lui este vedere, art. 34 instruc- starea este o rata intro Versailles
va coprinde familia comptézl, copilul
bolnav, in tiunea Dureta va 13
:
n'ar tocmal
absolut incapabil de a domni citirea, catehismul, de din devine un Idealul ReactionariIor aceste s'a votat
necesiteze continuarea gramatica, geografia, bru produetivitatea 200,000
gradat inaintarea nu pot
regent principe Leopold.
Germania
dreptul administrativ, cele
patru regule de sistemul Esperientele
legal de
chiar acum
Ciocoit
uita
clasele a III a sunt aprópe
o
domnea
tim- Alianla privire
la intrevederea ce a avut 103 la Friedrichs-
-
Berlin, 20 Septembre. - Sreuzzeitung primare rurale. Pen- regimul din
foile
program a ruhe intro de Bismarck contele
contra Este carac- rural fost lesne de tru ce Pentru de de
partidet reactionare Kalnoky, ziarul Risky
teristic Necludoff, vice-guvernorul Nijni- prevpt : o instruc- 14--16 ant deja de sub regimul emite berg ca nu in
care a un anti- teoretica, iegind familiel. A nu lua urmatórea parere : zelul de sprijini Germania
german la banchetul in onórea Dérou-
din nu aducea in sinul fami- in acésta este a comite vocgte neutralitatea Rusiet,
a numit consilier actual de Regimul politic sub care trgim nu e
de generale su- neertata. credem popor, aces Austria nu de
ocasia onomastice a fgeut pentra nol.
perficiale, vage confuse, märirea cursurilor la termenul timpuritt din propri! a celor ale
coat a apti este va pu- i generale.
cal al domnilor
cariera de desgus- compatibila eu starea lucrurilor pentru alte Alianta Germania, acest
s'an dat
Sofia, 21 Septembre.-Fractiunea Kara- pentru profesiunea de agricultor de Pentru a conforma pôre, isvorite, de o din obicein- nab, n'a fost de
velov va imita pe luerätor. aci pericolul Austriel.
de la alegerile pentru Sobrania. acestor
särel economice a satenilor sun-
Un diseurs al d lui Tisza. comun pa de parte, din
a produs a- tom de opinie ca termenul cursurilor boIngvicióse
s'a a publica
Budapesta, 21 Septembre. cunoscute de Opinia- s fie mentinut la patru ca par- secolului trecut.
8 volume politice de-
nistru d. Tisza, intr'un adresat ale- cidental! din
din Oradea-Mare,
nea prin triste tea teoretica fie se
a economice resultate ale primar elimineze din program dreptul ad- Cu cuvinte, regimul parlamen- volumul vor apare
a situatiunea sa rural, nu de a reclama o ministrativ alte za- tar, drepturile nóstre : Polonia, care pe vremea
econo- unel a daruice so eu partea tatea libertatea intrunirilor, o mare cercurile po-
se vor din clasice a In- a libertatea litice.
consumarea va ajunge a libertatea
la restabilirea bugetar.
un mare mal compatibile raportulul cuvintele frumóse ce dreptul la sunt Dieta a ales
nul a membri
regularisarea asupra intelectuale materiale din raportul chiar al Gr. pentru Poporul
sar- rurale. : ciocoilor a vor in Parlamentul
cinele ce impun Ministrul de care s'a Institutiunea primare, este timpuriu din faaele regimu-
dorinta patriarcal al dat organ
e- o ddtorie poporul ; ea este
marl puteri de a nu vedea turburându-se Campinenir, publicA violent con-
de este mise de opiniunea a fost d. neapgrat pentru desvoltarea
C. A. Rosetti ins- tra guvernulut
; dar, adaug a P. S. Aurelian, care a In prosperitatea Poporatiunea progresistil.
nóstre, atâta vreme sul la deschiderea consiliulut este temelia atatului, ea duce liberale pentru alte ce
popórele vecine vor o mare popóre, izvorite din In aceste conditiuni alegerile nu pot
neral din anul 1883 Progra- cele tr fi libere tóte date de
activitate nu pentru a intretine mul actual a rurale nu ma! popóre, comun
mata dar pentru a o spori. bue se acorde mod larg nister.
corespunde la care trebue tiunea... Trebue s se acorde poporul
Ciocoiul e de opini partisan! nu
Bulgaria s '1 invtämentul rural. mare a la pute-
Sofia, 21 credea este particularg a e a pururea smeritä"
s remaie ; ciocoiul rile pentru viitor.
fAcute do earl ale tru copiil satenilor de a depinde valórea legiuitorilor
pozitiel,
de
in fata meurilor
ele se vor de la
s de opinie am fost anume
Dumne4eA ca sub
de El
capetele, nu
aceste cuvinte
la alegeri
din diferite gramatica calcul. Ceea-ce
guvernul a iul patriarhal al popo-
ale provinciet, spunénd s'a atunci Ne credem
par- tranilor tre- la aceste d. Gr. rul roman trebuia s fie de
at e
la notiunile go- Tocilescu. cagul supus al boierulut. Acésta a fost din Austro.Ungaria. -
bue
nerale primare, de agricul- In inamici- menirea sa, acésta a fost neindura- basa petitiunl a comer-
BrIgandagiul nogtri opositie par- tórea sa din Brasov, s'a trimis din partea
Bulgaria de viticultura, precum la ciocoilor e hidosul nos- ministerulul agricultura, co-
21 bande de practice istorie natu- conservator,
semnalate ralä. afarä de pentru privilegil tru trecut, realisat o sta- industrie, ministerului de
aunt urmgrite de gendarmerie ; la profesorul rural dator partidul din care facem parte, fidel rea lucrurilor de dincolo Prut, interne urmgtórea care
aceea din muntele Rilo. copiilor o principielor iar regitnul nostru la vale pentru cercurilor
a despre
de numeropi gendarmn o vitele drapelul sa politic, a pus principiul constitutional, se
Pörta de Suez Numal teo- imutabil al al numese bol- basa propnneril din 11 Maid a.
bune
Viena, 21 Septembre. - ria In guvernarel lui prin el utopigtilor No. 1851

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAM 12 SEPTEMBRE 1887

Fdlciu, a in- In de fer de pe Major maior Stoerescu. noT statul se

Bucovinel a inte- comuna din coesidere ca proprletarnl
legere din 3 cetat definitiv uni- tot pe Ignat Nichita, comandant e
a primit definitiv ma!
Main a.c. No. 4967, ca targ-veterinard, aplicate contra va fi al 31 din nu va
sperat in
departe seul topit, din ultima localitate, Major incurajdndu-le eu
care vine din Rusia pi pot la Septembre 1887, la ora Regele a plecat din 2.a scum ea
portate liber in Bucovina, alte pro- transportarea vitelor din tóte coinunele un tren special la Predeal, General Vlddescu, de divisie. a fost vorba prosperi-
pinarea Albrecht. de major. tatea agriculture' pentru mentinerea
brute sub b) in § 4 Maior apärarea ei viticulture,
anstro-ungare cum sant : peile Trawl regal, care aduce de intendontd, Livozeanu. mai
nsoate, intestinele Alegerile comunale din T.-Severin se austriac sa, a asociatiunile
cate topit in vor in zilele de 20 22 curent, con- cat din Predeal la ora 2 jam. 3-a (Pitattl) ne exemplu din mai
pdrui de eel de comisiunil in- Pe la 4 Regele vor o
Colonel Papadopol, comandant de brigada pentru conservares viilor.
e pachetat tóte terimare. la regimentulul 4 de doro-
al de
brute se pot impurta numita din Argep. cguvern in scop
provineie D- nu prim.ministru la ora
din Maier' Hann.
de Ce August trecut, sub conducerea dr. Al. 9.40 de la Fiorica la Fur. Ghidionexcu, comandant
tine la organisarea
departe de ajutor d. Calinescu, dueeti, de va sosi in 2 dorobanti Tisserand.
la impartul tuturor aces tratat la 2350 ou trenul de ora 8.15, in care se va : Budipténu Dancovia Francia sindieate
tor producte via Predeal in Ungaria, in spital 79 ope- urca la gara Leurdeni. art. 5 paragraf. II din
din 4-a (Slatina) 1878 decretal din
ea pi acum a invoi a da räspuns MAldärescu, comaudant de 2 Augast 1879.
la 10 ore se va tine- articol,
unor concrete in mod positiv. Buda- D. medic veterinar probabil-un consilid de miniptri. comandant al regimentului 3 de dispositiunile
Oceanu fost mai proprietari
19 August 1887. : dorobanti din
numit ajutor veterivar al de a contra philoxerel
Matlekovit p". Major!: Paraschivescu. sindicate de aproba-
de la TaSeverin. Delegatul filoxerice din temporaril
Locotacolonel al rea administrative, pot primi
sarabia, d. Nerucief, va sosi acestea
Un meteor.-Mercuri la 2 ore Din regimentulul 19 de dorobanti din Ro- avisul Sup.
se Reuter pentru a studia cestiunea rice de o
7 minute observat in Viena un care mai un
agentul diplomatic a fost primit vitóre la despägubirile ce se cas nu de sindi-
nomen Un meteor s'a de
: Tudorache Iatropolu.
Ferdinand. tarilor viilor distruse comi- viilor philoxerate.
tat directie de Ost spre Vest, Artileria Avantagiile pecuniare dar sindica-
siunei filoxerice.
de aprópe se vedea, D-nul general Locot.-colonel D. Fotino, comandant al telor s'ar :
ministru de
are un de artilerie. care este egalä en
interne, s'a din Costeeti. Mitropolitul primat Gheorghian a cheltuitä de proprietari
rotund cap de din care curgea o Locot,-colonel Alexandrescu, comandant
de forma rachetelor, plecat trenul de pentru cumpratul insecticid
comisiunea de la ora 8.15. al regimentului 5 de artilerie. aplicarea lui.
tro, a strélacire a pentru ad-
miterea bursierelor aunt a se trimite tren mal plecat 44 Cavaleria Din de vedere
Viena de o ropie Coda Crolas se
in niece de Stat la din universitari, cari se pentru a parte Colonel S. Bdiooianu, comandant al regiunile multe
albastre, a ggsesc
diferea mania, a cercetat documentele candidatelor la ce se tine estimp gimentulul de avantagiul eel mare este
de albastrul
Acest fenomen a vreeo secunde, Niel una din can- la Craiova. Locot.-colonel Ropiann, comandant clumea ocupä cestiune. -
didate n'a regimentului 2 de eprejurärile vitioultorl a
eel ropu s'a repede isolati, initiative devine
intéla in mil de bueätele examenele de concurs ele la ora fabrica de Regimentele de se com-
patru pune räul
lucitóre. Marenco, din a 200 vor forma 2 crea este fórte bine ou
un a de 4 fie-care. viticultorii se ggsese
din cit-va timp am anuntat a putut Regimentele de von fi compuse comon la atingerea unuia
50 fi. Septembre aparitiunea volum de din 400 4 esca- existä o
interng a bisericil din d I Coast. (mare temere responsabilitate
Cronfratele observatinnilor comunicarea
s'a tiaut euvént, ma' frecuenta ;
editöre Ig. sindicatelor fiind
va pune in cum se vor compune ce trea
volumul, des- ca
bue
INFORMATIHNI nu ne putem indoi.
de
parte manevrele corpului in-
sub comanda gene-
VITIGOLE nascere control atentiune
aplicarea
LA sosit delegatul a Contaminarea a Moldova prin procedeurilor de tratare
industrial in Moscova, d. care de : focarelor o Mai pro-
ale publicate interesulut face pe a
are de auta Stat major de de Fiticultura
Prime lucra mal a mai
in unde Colonelul Sachelarie, pentru
a major. un intones de
eon-
facturate Rusia. Locot.-colouel Popesco, positiunea ; proprietar are un a-
artilerie. fate cu real imediat in tratarea
aseuienea
Colonel At. Dimitrescu, momentul de sindica- de ale ou el va fi mai
vor face la Calafat de singure pare numat va fi mij
La 4 5 adjudecat la de cavalerie. un focar de infectiune atât
Buouregti. la ce s'a eel mal de va ma!
Atari deposite se vor dincolo Setal a viilor nu Moldova chiar suprafata tratatä va fi mare
nut 60 pädurl ; ail
Bulgaria. Vercescu. contaminarea va
avantagiése. ce a unele fi sentinela mai
I diviaiune (Craiova) neputinta o a de proprietarul ?
la d. general de 60 General comandant. de din partea statului, inter- Cine supraveghia mal dor de
din diferite
Brialmont de un comandant al sta. venire» direct" in inimä aplicarea a tratamen-
se vor presenta la se
veghievea
belgian va Doctor-sef, Dima Georgescu. ce podgoriile telor póte mai bine
va tine la 18 Septembre pentru obtinerea in general in tele
luerärile ia (Turnu Severin) tot proprietaral
pas
burselor vacante ia de prin un grad de mare care via sa de
de la Bistrita. Colonel comandant de brigadt in undo urgent in- adesea de el o educatiune potri-
vor da un comandant al 17 de Doro- trarea agricultorilor care posed vita cerintelor el
ministru de al doilea esamea definitiv la 22 Septembre. din Mehedinti. cale de a creea de suprave- este in stare a da a expune eu cea
ghiere acolo fericire filoxera nu mare exactitate antecedentele fortele
du-se din a interimul examinator va presidat Guranescu al apariliunea sa sindicate de ?
ou care P. major 18 din Gorj. aprare curarisire acolo se Nu trebue din vedere
Aurelian, rninistrul luergrilor (Craiova) gdsesce in fond a din
de de Florioa sindicate bine inteles de vedere agrologic este o
pe Colonel de brigadá concureul alte
Se la cunoptinta epi- nia Golepti-C. Lung s'a i s'a oomandant al de pentru buna stabilire a
sub avisul perpetuä al Sup. de tratament.
zootia de ce rämdsese pus In din Craiova. Filoxerd. Principiile de apärare fixate

TELEGRAM" Acesta pe Camilia de la aoóstä corribiel se

Sambo linie, George de in In portal Marsiliel multe se a Camiliel.
65 ridici capul ; ate-va mo- tea plecare. In
mente capieonul indgrät. - George George; corabie avea aspect pe umäral bärbatuluI iubit, care
- Ce asta ? murmura el tre- striga ea. Era una din care duce pe uitase ce i s'a
Tu L. tu ?. George. Ah!. condamnatii la silnid Caledonia. Sambo
Sambo citirea. mor E! se Expialiunea. Lareole,
George se de fotolid, era Delapiere Acest name era fórte bine ales, pentru de fericirea a lui George.
din dupe In bratele el Caledonia sute de con- Cu plecad in acea
pe se intro
care se
Sambo Moulinet, ascuse Camilia. Ei
peal spre el. mai bine trâiasa res-
Sambo rideau, assainul surorel in aces departe de
-- Nu e nu zise Lareole. nie ale lui Moulin et.
George era grozav de emotionat. Sambo; minute bine... cre- Miserabilul condamnat la In momentul Speranta plea,
el se opri. Incepu deti muri un o de pe viata. o de tun.
voce tare, ca cum voit ce bucurie ? servitórea lui a fost achitatä. In acel moment
Sambo avea:dreptate. condamnare, Moulinet i s'a pialiunea I
UN OMOR MISTERIOS Dupa cgte-va resuflarea George 3are la era ea tosi le
(FINE)
grea, in George hgrtia din la el, a carat de Rochetain
DE
in- George fotolid. chipurile s '1 scape.
cepu a pignge. Crmilia la picióre se Comisionarul Moulinet 'I trimi-
- Oh ! am ucis . uita drept in sese o la ggsi casa
PARTEA A TREIA se in George scöse un Ochil lui se chisd.
In Un Omar misterios,
tóte In adevär párdsise Parisul viitor vom a publica
- Lgsati-na Se uita la Camilla, o pipdi mânele ease Cesar Viconte.
nu voiese . . un ca se daca e Acole
In
se MAMA VITREGA
asasin Camilio I iartg-m, el. de se va pasiona pe cititorl.
Lareole Sambo se de el. la Paris; ce scandalul
contra El la o parte pi se cuprinse de plat se va fi uitat.
ce era fata Sambo, Lareole Berta din corabie era o altá
- Nu se ; trebue citesee. Abia un mal mai cochetä.
Sembo un de grozitor, Acea se Sperania.
pe cine-va. Era gata de

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAM - 12 SEPTEMBRE 1887

n nipte generale, de aplioarea plateyte la vederea Isvoru, se va de de a. sale de a face ca initia-

potrivit etc. mandatelor liberate de secretar, el la semn drese de felicitare unei politice ostile Bulgariei.
pentru vie
pentru subventiunile de la stat piesele jus- societate, in luna Berlin, 23 Septembre.
elasticitate din
oea s tificatiae de cheltuiell spre a obtine plata trecut a serbat In cercurile politice militare, se
Londra, 23 Septembre.
DupA DailyChronicle, regele Abisiniei a
timp acestor subventiuni treptat tnaintarea ant la fandarea sa, va óre-eare ingrijiro lucrArile de
eete a se un resultat bun, de cerut contra Italienilor.
oheltuell prin participarea fortificare intreprinse de Rusia la Komza.
cita
ul de multe, Art. 11. asociat prin faptul de la vor prin 23 Septembre. Tola, 22 Septembre.
Se tratamentelor de adesiune chiar se recunópte dator suma scrierea Principele Wilhelm din Prusia va lua
nude o intro La dat in onórea en-
filoxera dar nu e putin la art. 6, el nu corespunde a servi de model la töte socie- parte la vangtórea ce vr. gleza Pitnez a un toast
via a fost distrusg. art. cari se vor forma la 25 Septembre pe pentru regina Victoria, dacele de Edim-
adevarat cAnd avem a face ou o de drept. Nu cipelul Filip de Coburg, va
indoim asemenea burg un toast cordial pentru marina
novice trebue ao Nu exista o sohdaritate aso- sunt aceste merge la Viena spre a parte la de austriacg, raporturile
de o ao nu este tinut esercitii cari in tóte civilisate va par- Englitera Austro-Ungaria.
distruge pi restabilirea angajamentul ticipa
via, Art. 12. se in adunare cum Sat mio, a devenit consi- Praga, 32 Septembre.
putin 7 eel o an con- derat prin Nobilimea din Bohemia
pentru a o in pi vocarea direetorului pentru a prin necontenita aplicare a locuitorilor cipele Lobkovitz va face la 27 curen-
tune' ce portul va asupra trageeea la o escursiune la spre a
Formarea sindicatelor. syndicale a comunica expositiunea. Ministerul domenielor in
dicale pot formate intro Cand 7 in Constantinopole, 23 Septembre. tor ce a de la din
8 proprietarl ee decid apgra o copie va ULTIMA ORA Se
dice
Sultanul are de gAnd
spm a zadgrnici
ri- téra, de a beneficia de
tul
regulamen-
incuragiarea industriel
comun de Francia de (Serviciul
constitui un departementaL jament care a numit o oomisiune va faca
Parceiele de sindicate trebueso a Art. 13. stint de Englitera relativ la neutralisarea fata sA raporteze
nu in majoritatea Canalului Suez.
23 Septembre. stalat in conditiile cerate de lege
comune limitrofe pentru a mare Art. 14, Asociatiunea de Kopenhaga, 23 Septembre.
interese, ca contro- drept la espirarea termenului Se desminte scirea Rusia fi prin urmare merita incura-
comunitate a refusat de a primi in de a emite aioi un imprumut.
bine fAcut a ea va pentru d. P. acesta lost primit
de mutuale din care se o periodg, dar prelungire nu Viena, 23 Septembre.
de catre regele George. Zalewsky, comis la postg,
trage folóse deductiunL Sindicatele va de va merge la Rocskilli, tabloul comitetul
viticole se deliberatiune a nu va pu- a fost condamnat la opt de muncA instituit
trebue se faca o mare vntitare con-
de sindicate tea col ce vor se re- Femeia Natanson, complicea lui, siliulul central ajutorarea incendia-
din asociatiune. Paris, 23 Septembre. fost achitatA.
supraveghiere. Capi-
Art. 15. alegerea CirculA sgomotul regina talg, s'a constetat causate
Asupra nu s'ar putea propus media-
tioultorit
de ar de vi-
studiarea de
la....
an... tiunea in conflictul Italia. Din editia de Botogana ou ocasiunea ultimulul
cendid, se la cifra de lei
(Va G. .Nicolénu. Londra, 23 Septembre. 2,392,460, din cari 1,379,610 imo-
aprópe a intereselor
mai din vreme chiar organisarea a- Regina a rolul de
Italia.
e biliare 1,012,850,
aceste
mobiliare.
se impart
cordarea este posibil. bitragid intre Abisinia
In ce privelte cele de al Negusul ar fi apel la pen- Viena, 22 Septembre. de proprietarl chiriayi.
de Francia sunt ele tru a determine Engliterei. Kalnoky va
cheltuielile ce res- Furtul strada a fost Cracovia, 23 Septembre. da despre intrevederea
ele sa principele de Bismarck la Fried- La 15 Septembre, se va tine la
prin cotisatiune de agentii la sectia 17 Oarpetii telegrafice Craiova
deja ar putea functiona restul nude femeia din str, No. 8, la din Polonia. la richruhe.
Londra, 22 Septembre. la Directiunea generala
nu care s'ag gasit 9 perechi Batory, a depune co- multor de
adesea aceste sindicate se visitat expositia, Times crede n'a isbutit
1 per.
OPERATIUNI DE CEREALE
din intinderel ce a luat de lui Kosciusko, s'ad intru-
in Francia in sub nu- per. papuci, 4 3 batiste nit la un mare banchet la care s'ad ridicat
mele de sindkat mixt care se de diferite culori, 3 basmale de matase, 3 toasturi ce Unga. 10 S eptembre 1887
ganisate un model fórte testemele, 1 inel de per, de ria din Polonia.
loo imprejurarT, principid Pola, 22 Septembre.
töte sunt identice a formula de aur pietre de diamant, lu- Hectol.
: töte acestea La banchet dat de amiralitatea
de le in pristrare de amantul triaca in engleze,
Art. asociatiune
de tratamente este formata Edimbnrg a ridicat un toast in a
Gheorghe spargerei din satisfactiune amical ce Marghiloman 3000 11 50
sub de a contra filo- argtat Petrinoni
a profita
Freekel, din str. Decebal No. 16. Angliel. 2500 62'4 11 in.
situate in . . . . 2000 641/4 11 75
din 15 23 Septembre.
de Rvantagiile ce a turbura Bach 2850 591/2 8 61
1878 -2 Ag. 1879. pe la ora 30 diminétg, d, Bande de Fehmer
guranta Atanasoff, Marghiloman 3150 60 8 40
Art. 2. Sub adopta Vasile Secarénu, din 1600 7 50
mod de tratament ( apn- No. 90, a cunoscut origina macedonan, care a comandat o L. Dreifus C. Corantino 1/2

de a fost 2300 611/2 10 10 c.

metodele de catre nópte, un s'a 2350 613/4 10 - s.
comisiunea superiore de d-sale spargere 'i-a furat su- 23 Septembre.
Se dice Austria nu va cere 910 581/2 7 90 Bulgaria
Art. 3. Durata este ma de 600 argint gologana cum 3850 621/4 10 20 s.
timbre o satisfaoere guvernulut romAn privints L Dreifus
anul.. din o cantitate óre-ce acésta ar Bach 2529 591/2 8 50
Art. Sindicatul are repedinta sa archiepiscopulul
de fi prea Szazs n'a avi- T. Dimitriadi 1420 8
Art. 5. Sindicatul -Ieri, in austriac 2000 62 10 40
tre un un birod din un director, sat oficial
la betaie Paraschiv An- sa Romenia, vizita sa la Fancioti Vamv uri 3900 62 10 20
secretar din T. Dimitriadi 3000 10 45
Art. 6. se a o ghel Alexandrn un treilea in- 7100 8 75 s.
de vie Clujiu, 23 Septembre.
cotisstiune de... fr. pe divid, tefan, voind des-
La ce a avut Impgratul Marchiani M, Cohen 3600 60 8 75
de parta, interveni drept a complimentat pe archiepiscopul Scass . Mendel 2050 611/4 9 10 s.
Art. 7. provenite din 2500 IO 10 s. AA
care va in rasplata, eu o intro pentru activitatea sa Cohen N.
vor forma Clujiu, 23 Nicolaidi Grosovich » 3600 10 30
de la stat un fond comun spate, lui de Paraschiv 9 50 s.
Primirea Impratnlui a fost Negroponte 4020 593/4
: un cutit, el crestat noel eu-
Emberico 1200 59 8 85
did5.
b) Cheltuelelor degetele de la drépta. A o cavalca de 42 2900 10 - o. AA
insecta este 9 55
de tratament
s'ar descoperi, la cheltuelile generale.
Pacientul lordan a fost transportet
spitalul Mavrogheni, Paraschiv An-
costume Peirano 4300
3000
61
62 10 40 o. 41
Art. 8. represinta sindicatul, Karlsruhe, 23 Septembre. 2100 9 40 c.
admi- a fost la seceia 4, unde i s'a 2500 60 8 50 o.
el este intermedierul Congresul international al a Bech
are fAcut Regina care se la G. Mendel Politi Porumb 1800 6 90 s.
sindicatulal felicitare Con- Curvisiano 1850 57112 6 cald
Baden a trimis o Nicolopulo
pentru apargri. Societatea de dare la gresulul. Peirano 1050 46 4 10
Art. 9. este Berlin, 23 Septembre. Mendel Tettene 6500 441/2 3 80
respondenta, in ocasiunea de P. Anion 3150 45 3 75
cheltuelile Bismarck, jurnalele arti- Toma 1000 3 75 c.
la 13 14 Septembre 3500 48 4 35
rea directorului. din su- cole in care meritele superióre ale et e
Art. 10. Casierul fondurile corent, in T. 2500 48 4 35

eel ce pumnalul din m'am

timp am capul de tare ; jos.
TELEGRAFUL, ce am jos la o in apropiere. in-
ajuns care mi atunci m'am dat putin ma! jos fipt arma In
in sus inaintea mea o la
pe ranit stropindu'l lovit de bine el
se apropie mine, fórte mare.
stgtea pe doug capul
in
minute pe rgnit ca fats jos s un strigat.
uitam la ou mare de Era departez ; in
arma mea la Intors spre ruine. se departarg. miserabil.
Eram gata am observat ea trebue si se dit rsbun
mat mipcare a bor. Cu - Intro
ochil jumgtate. copacul in care gasisem
unul din el voi mAna
un mijloo on soap. In timp thug m in
pe Eram perdut d'asupra nu e incepu
animal aptepta momentul In moment simeii ;
L'am dat la o parte cu culai ? puere
pus pe pumnal. arunce asupra mea. De sigur el peste care
Cu o m'am rezemat de o Copacul era ggunos.
Era timpul favorabil de pumnal facut o mare coborisem jos.
acuma in in cea-l'alta pumnalul
In adevr care putea intra un om. cobori in scorborA.
mea ; din In o apar nu care
tea. Am deslegat durbanul de la cap, Ca
eu care voia pisica nu se miyca rupt mai multe una episem am
Era lupt Tre- Ca töte acestea am astupat Jos.
de alta, de un pumnalul
SECTA INFAMA buia
Am la spre
de loo.
Unul din thugi se
sus ;
pe copac sus.
dintez
in jos in
de e.
In urcat in copac. Voisin
mod pe misera-
din care Pumnaiul ajunse jos. sigur care ram5sese
de el. gatul flare' sglbatice nu se
sus am
PARTE A A. Eram void gasi o sc5pare in acea o
In treceam un din flcusem din turbane de care
Ea era burn, m'am pe crack
se cobóre
E copac mare. Cum
sopac
'1
mea. de un
ea
thugil se uree
copac
thugul
jos in
in in se- In convulsionile fôrte nerabdatorl. se ridice
ghiarele puternice in oopaculul Se
XIV cunde eram sus. se sui cel-l'alt cadavrul ea epi.
in acolo Unul din
la diminéla Ajungând la am stat putin de '1 tntepenisem de bine,
Pare mai usurasem ; piet-e in
odihnese. in jos. se in copac
(Urmare) trei fronton de am intrat prin copacului era eu
Thugul sus.
- Am un se ce scorbura.
cAnd in sus Cu tóte era tutuneric distingeam am In dus in de
un purtam thugi cari la r5d5cina co- jos la
uitad la mine. eel o ytire am intrat in
-
una eu mine.
cum nita ce M'am
Inoptri.
sul paculd.
Cu mare bggare de
de pe
am desprins
pe
odihuit putin,
era la
Thugul care statea jos era n-
netul magistratulul am jos

In acest moment un in Miserabilil tot am aruncat'o tors ou spre mine. In Am stat bolnav mai multe
incet. care resuflarea mea putea ce am mers
oas5. Se audi striggt Cadavrul cerei
Kasima o din statea dodul thug tradeze. s'ar fi intors la in care
m'am dus la Un altul sA se suie thug.
Am pus jos de era (Va
A am plecat. N'aveam altA Thugul se In ou mare greutate am egit
de pumnalul. e la

www.dacoromanica.ro
 - 12 SEPTEMBRE 1887

LA ADEV2RATA
REOOMANDA MAGAZIN Mare Magasin de Haine Barbatesti si de Baeti

BAZAR DE ENGLITERA
BARBATI, BAETI onóre a Onor.
din din oca-
confectionate atelierul nostru, ultimele jurnale. deschis
Onor. va a visita acest MARE DE HAINE
Magazin, va tot-a-una :
Haine Solide Moderate
care Ultimele Jurnale,
a No.
Europei.
CU STIMA efectua in
timp 24 ore de mare deposit de
Adevorata renumite
cliontela mea, va onora se
LA ADEVRATA CONCURENTI sunt va B deplin

CURSUL BUCURESCI

CASA DE SCHIMB contra CARTE

se
la trasurile fabricel,
FRANZONI
Constructor Diplumat
TACIU Cel
2
la
de
prenor de
antre-
No. 4. - Strada - No. 4. ptor de
in demla Regala din
sta-
In
pe
Palat
de Septembre 1887.
FARMACIA ROMAN A bait de la 1863. Carrara,
la concursurile de
giat diferite
distincfiuni din
partea autori-
Cump.
LA PANTELEIMON.

6° de
.

.
.

.
. .
.
.
95
92
4
93
cu care
Elastioe ou
la de ulel
-
pesce prin acest
multe in apro-
de Craiova, am fundat un Atelier
F. Rom. . e chiar mai (A 25 Mare de
Municipale chi . . S la cutie 4
10fr. Pens. 1.] . 212 220 de pesoe Norveglo. In alb 2 50
Scrisuri funciare rurale . 92 cea a face a se b., galben 2 se vinde la
usor; pentru a maladiile se (Ciameaua roaie). - Bucurescl. Lavoare, etc., etc.,
Urbane .
acest vin tutulor copiilor de la etatea de 6 In sus; Santal sigux contra ma-
tinerelor fete le ajutl, la desvoltare a ladiilor uretrale. Flaconul 3 lei. lucrate tóte eel bun gust din

Impr. prime Bucur. 20 L

de 4 4
resce ósele putere
se vedea instructiuuea 3
a
contra maladiilor secrete (ecursóre,
- la se
de Carrara.
prompt exact
Crucea
37
vegetal - Tinerimea bärbati stare próspltA, de se preturi
. 29 prin viéta
a 500 o duce, mal prin ce contine 100 cap- DE RI
Comunale
vederea
. . .

'1
piept, bronchitele
dar nu
- de aceia ar
la
de -
ea toti
mi regulat - tueesc
cari ar
rul ce
tuse vedea
combinate
- Modul
ce
un tratament de
dieta a so
- Pretul Crai va Sculptor
DIVERSE sa mai tare gudron, 6
ur argici bilete . 13 60 13 90 parat aci tot-d'a-una e superior strin A se
Bilete de 13 60 13 90 prin calitate, prin 2 contra mandat postal In
Florin val. 2,01 203 Pastile Gunanse-Codein-Toln.--Superioritatea ace- dis Pauvre Homme.-
Germane 6 stor medicamente In maladiele de piept Contra durerilor Reumatismale, a Incheieturilor, Benumita
Bancnote Francese 100 de tóte medicate. Aceste pastile In urma durerilor de piept, spate alte junghiuri,
Ruble de . examinäril ce s'a aprobat onor.
medical superior, le 50 esperimentate autoritltile nóstre
Capsule de cale profesori la facultate a constatat
a 4 capsule a 6 capsule 25 óra tutulor celor-Palte strime,
No. 6 a 8 capsule 50 banl. Rigollot. 1 50
8 din Streda prepar gäsesce de la tóte farmamile : Alcool de de Menta. -
St. Copaiv, Gudron, Santal, Clgarete. Indiene (Canabis), Stramon, Bolladona. - Dragee, de Anderson, Gudron. SCA.
mitro chiai Polibromurat.-Salicilic, Stomachic, Gazósl,
tile, Chloaat de Potasl, MentI, Santoninl, IN DOSU PALATULUI REGAL
de scum. A
Compartamente
-
Chloroform. -
d-lor
sare
de China, Gentians, Revent, Colomba.
Vichy,
-
Gudron, Laitucariu.-Perle, Eter, Terebentine.
- Tonic, Eupeptic (eu came) etc.
La Str. No. 51
cât jos a a combate, de
Casele se
vederea positiunei - centrul ( DE
localitAtile se
LA PRINCIPALELE
aceste
DIN Regal.
preturile sont Se viitorul, presentul
A se casele No. 6 Bucuresci No. 77, póte descoperi
Str se a marca
pagube,
urturi, judecatY, orl-ce secrete
meditator cunse la
se gäsesc aceste preparate, contra
tru A se adresa de la 10 DAT POSTAL, expediez in töte Cine póte
Septembre la redactia : etc.
(15-7)

ROMAN1EI BASALT
1886
6 28 August 5 Sept. HOTEL DE BULEVARD
. , la
Societate capital de 1,500,000
33689903
ipotecare 25868695 curate bine mobilate, de
2651649 la Casa ineasare. 128752 2398950 la 10 viitor a. ou rostaurantul peate Asi-
21075811 Portofolirt, . .
22226139 22337261 cele alese prin
16456430 [mpramutul garantat ou 18653120 19195108 moderate. Directiona si Deposit in Strada
. . 17.
11999979 .
11993397 11998857 Onor. public pentru camere,
1951898 de 2503075 2506185 sunt adresa la A.dresa tlegraficä:
195646 195646 proprietar.
2339193 . : . . . 2956397 2959265 Cu
159654 Aobiliar de imprimat
de administrqinne 138799 139367 POPPESCU Bucuresa, Nr. 66.
86605 79808 87180 la D.
31077380 Deposite libere .
.
31364581 31173984 la D. G.
33095048 41898126 43680855 la 10
2828890
184453472
de . o 5816780 6073019 500 bolobóc e 80
de
se
Industria
mare
la Cooperatorilor Buonresu
198474428 202304255
12000000 4are la Atelierul de a G. CLASA 1-a
Capital 12000000 12000000 din Str. No. 54.
1951736
152495
Fond de
amortiaarea
. . . 2506847
195859
2506847
195859
(10-5) pentru
105576930 Bilete de 111541320 113255660
1387296 * 1083676 1083676 DOAMNA Cal. 2
338 86 3
diverse 354885 de Feld
31077380 de 31364534 31173984 inteun pensionat case par. E
30727061 Compturl . . . 37806817 39975255
1241588 de 1670683 1758089 A adresa la
184453472 202304255 bordure la 1. 350 3.75
pentru 325 4.00 300
la p. 50 250 13.00
la 14.0 )
studenta de cursul
. .
. la
p.
p.
25
10.00 320
420 210 9.00 180 0
de . la 1. 10 150 130 109
A se adresa, subt P., la refractare . la 320

ELISABETH la
. p.
tiunea 8G 65
Se
instruit Societatea in care esecut
DIPLOMATÄ DIN cepte,
practi- la usiul materiale
disforme
esecutarea, garantând a un an
ca constructor de ma- PRETURILE FOARTE REDUSE

Tipografia Strada No.

www.dacoromanica.ro