1873.

UN NUMERU W ANUL III -

APPARE TOATE SERILE DE

ABONAMENTE, RECLAME A SE VEDEA PA EA V.

16
Crede acéstä a procese- : cea persistent
la tribunale se vorn pres- d'a
In de a CarnereT, dupe ce chimba obiceiurile sei? se va cornite o provocatoruld ef
s'a 59 bile albe contra 22 ne- nicT acésta nu credemü.
?

gre de modificarea arti- «Vremd ca crimele politice de presa se

In privinta asupra preseT, la spre a nu se puterea
coh din codicile a des- ce amü dice arü pe prin sel. In Belgia, sectiunea care a
baterea pe articoh. ce a de Constitupuuea a ca juriuld se nu
Nu verbi despre cele-l-alte erT, Costa-foru. de pentru delicte politice de pre-
ale proectuluT, secondare pe Chiar cele dise de D. cele alte crime se se judece de
carY juriula presa.
vede intentiunea guvurnulul de a se res-
tribunale. Primesce Camera ca se con-
Aceste dou va ocupatiunea damne numat pe faptuitort, provocatort nu?
trânge libertatea preseT, pentru este «D. N. lonescu cuvintele Costa-Fo-
de ca nu presa, ru este de
Labouley, in opera sea Par- prea multü asupra publice, s se D. Costa-Foru a pe Platone,
liberale, póte pune nu cu dulcele Platone, ci
cu opiniune, cu popo-
tóte vorbi tóte limbagiele, chiar tond pe Felix
la cu cutite -
darn a inspira con- dice Costa-foru s'a
at, amiculd colegulul D.
o datá nu va putea. In presa nósträ - dice D;
Astü-feln amich
Francia - se arunce acéstä
ministruln de calomniata, pe
ferestre s'o aminte töte diarele, diferite ; In presa
Costa-foru, ca se atrage majoritatea trebue se representanta o data la
spre a vota pro- Cu asemenea vine D. Costa-Foru
Pentru ca se cine ac6sta
a luatO masca a mora- este frica esprimatä de se ne a primi ?

a aceste modificrI de esterne, reproducemn aci «D. Costa-Foru. nu : silescd.

legea se spre a cuvintele séle pe
«D. N.
care
Mat bine era se
crimele cele scandalóse, jafu- ne, nu sera; d'abia C. Cos-
combate D. lonescu : ta-Foru se fi
rile de banY falsurile de acte pu- «D. Costa-foru citesce art. la nu void se se modifice din
abusurile de putere ale functiona- pabilitatea de prin articule, penale, suntd consecinte. In D.
spargerea de sigiliurY , bancruta vure, etc. s'a Desliu propunea modificarea generale a codulut
alte asemenea cu care nu prin art. D. Costa-Ford ne opuneamd. D. Costa-
voescn se asicure societatea; restrictiu- 249, aceia care fi la s'a schimbatti, la
terea crime prevdute de rea mea.
nele in se spre a sugruma
trebuia spre a nu «Articoluld 294 esprime
centa. se apreciarea judecdtorulul.
:

scrierl - Art. 294. Este culpabile de acela

Aceste cuvinte, orI cine vede care se p'und o care, prin discursurt, prin rostite in
o mascä. In ambele pun- «D. Cantili. Aspru lucru. publice sai prin scrierY, prin imprimate, prin de-
tulo principaln nu este cestiunile «D. Aspru ? Dar crima de prin prin embleme, destinate a
politice. Se de lumea ce o pedepsip, pe cele prin nu ? fi distribuite afipte va
cele multe le-a pro- cine-va va. face asemenea subt pune asupra aso-
altuia, vrell ca fapte cart, de
de acéstä naturä. a fosto se se adevrate, espune pe propusti la pedepse
unti de de deIapidare celd care l'a provocata se pace ? la ura cetätenilord.»
de abust banilorn publice, a- pe din la Francia, n'ad «Aci e o : prepune se dice pro-
a fosto instructiu- 6men cu asupra ? Inchi- pune. Trebuie s'o
nea a fostO puiP-v la asemenea ce ? Confusiune Cuven-
crede guvernuln a- Déca se va constata instrumentele al- de «calomniatore» nu este luatti
tora, e dreptd ca pedepsi/l? In adevératt. Ca cine-va calom-
seT trecênduse aceste procese la artticold e fundamenta1 privesce asigurarea so- niatore nu este se anunle o calomnia, ci
tribunale vomn ?
Platone, parintele Republicel, pres läsAndui-se timpulti d'a o proba,
Ne Credernti chiar, cria contra poemelord tragedielort, nu va fi In stare s'o probeze. cine-va face
rile fi numeróse. Dacä spre a nu face pe se de o scriere lua ce place
depânde la instructiune, sutn contra Nu vornd din ea ca se cornitá o rea, e s
datory se judice legeY, nu censura, nu vomd persecuta presa, ci prin se scriitoruld ? Acésta e monstruosd,
lege trebue se pe ins- este preconisarea s'admiterea proceselord de -
ca tigatorl, distrugerea din/e. citat pe Platone. De ce nu citalt pe
cine póte se convingä pentru libertate, dar Dracone, care pedepsia cu mórtea ? Nu
lesne se póte unuln Va se se p'adevera- 2 putt tramite la
de câtt 3o chiar 12. Cos- el se se cine-va provocatore, trebuiescd
taforu sciä adesea la ghilotind multe. o ConstituPune care
vocatorif Felix Pyat, so- bere opiniunile : basatd pe ea, ori-cine
de Domnia sea pentru
proclamatiunea sea frun- spuie parerile spre a le discuta in rece. Ce
dovedise in dife- tea pune ca deca s'o cine-va care se
rite cu tóte pe nu- tea pentru c'a avuta o- mi ? Déca se va ucide
nu casiune se rege. In permitt rege, avelt s Felix Pyat ?

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL

Straus a esistinta despre care plus acéstä alegere, a vedea pe bängile de

a vorbit lordul Glastone. D6ca dânda o lectiune la la pe Domnulti
o
de la ce
bisericel, face corn- pentru instruirea locultorilora seT,
arti ceva
pe Straus pedepsi ca pe fdptuito- din Turnu v putea forma o opiniune
asupra in !
?
gurele, ne aduce urmatórea arbitra- la Storobänésa vedea pe
esemple de la presa de la scrii-
faptele din societatea rie a locale : proprietard la
cart se
a din lucalurile Unde este dar initiativa prefectu-
!

D. ministru ne spune c'acesta e fun- publice ale nóstre, exemplarele Telegra- ? Respunsulo este durerosa, pe
esemple din alte No. 268, din Ianuarie, 1873, care se noT ne espuindula
darnentale ne
pagina Platone. oprea vede o la adresa opiniunei publice. Ne a
a
tulul de Teleormand. in nu gdsesce cine-
prin
teatrale
contra
autoritatea adrninistrativa de a disposa
va comune ale s
frasa din Platone, preparatg-o ; arma era gata : functiune.
bine ? Intenpunea gente mäsurl pentru descoperirea TeraniT, trimite copiT la
bine, de ce n'o riguróse.
Teleormanuluiclespre la
mea este....
sunând 5 ore, se protestare a sea, doui- Cea mare parte din aceste
desbaterea a continua asupra lea pro- in de a se indrepta la destinatiunea
ele bosunare stretne.
a reveni asupra ce
Prefectulo nu - nu vede ni-
ne face pentru nu-Y este data de la Dum-
Banca fonciara, ce a vedea asernenea flécurl. Cu tóte
ni se spune de acestea e in
este pericola. Acésta am pre- escursiune maY neomenosd
acuma câte-va re- frustata.
vista, ne-o Legea timbrulu a
streine precedinte a obiecta de Primari-
câte-va bine, pare a destinatd a
din in deputatO, a continua descrie-
deficitele acestora loco de a
din jurnalista jurnalista. mate- rea scabrósei a
deficitele tesaurului pen-
trebue se mare, Teleormana, subt
a acegtort institutiunile cele bine at de- tru care s'a creata
de óre ce, pâna dou jurnale, de pentru a- confusiunile ce a
Trompetta Patria, care cu ceia ce sunta a le aplica. produsa la aplicarea legT.
a proprietarilorö români, Atragênda atentiunea Prim desvoltdrile cele
banca acelora ce
o la o parte se Ministru, ceruta suspend-area actua-
prefecto, a o aplica, ele confusiuni, ci
la aceia a D-lui Laitner. care, iinpartialitatea sa in mare parte,
Nu ne de de la Patria, de departe de influentä autoritara, s de la locuitori, valórea
cânda nu va ridica constate starea a a- timbrului, de coprinderea
surde de nalionalitate cestiune, de D. Râmnicenu ; pentru timbru, de esemplu, de
nu ne asteptamti de de unde nu va putea 25 eI
prefecta de locuitorti plätesce, se in-
la nisce calomniata natiu- câte la
cele bune- pentru binele pu-
nea atâtea Prefectulti se cur-
nedemno. Ne ins de de Lascar seT.
la Trompetta carii, a cestiu- targiu, escursiunea sa, observato cine voescé se maY
nea de nationalitate, luptata cu de bine de de se
puterea va locuitorii s pue mâna pe
; acolo va
fi o surprinclere, tre- in Teleormana estedeparte de a satisface dea lucrurile mai goliciunea ; va
toto in acésta. interesele judetulul, dupe o
bue se D. Mavrogheni, de finance, vedea nu esistä de aplica-
pericolula este fi departarea rea Aci o netimbrata, pen-
pe românii, pa- nicénu. tru care locuitorula póte a tim-
se pros- Nu ce punta trebue s dincolo alta, timbratä eu tim-
silintele a nuvele ; de aceea, bru mare de coprinderea hâr-
pere acéstä se pue altele
mare a opri darea ce oficiale ne va vorbi, tieT,
: legea instructiunet pu- Abusurile marT, rulti a ajunsa la
la fi mduva tóte acestea, Prefec-
este o mórta., colo-
nu se póte face nimica de instruirea poporu- nu s'a o
sale se cheltuiesca
preferima s se
anti, peste
ca
chiar neinstruirea poporultd, pentru
s ce-va de räsi resedinta
a
spre
surveghea
a trece din
aplicarea acestei
amâne peste care'sdrun-
peste de de a surveghia legT a pune
salutariT, a dat din comunele ru-
pe mâna streinilora. ostenéla a visita vre-o de subt a sa administratiune.
apela pâna nicT o
cornunele rurale.
veni, prin articoli speciali, a com- Abusurile ce se in a-
bate t5te proectele sunto enorme ; vom cita o privire asupra arestati-
streine, aretândo, cu probe, pericolulo pentru ca se in din
la care comunele
tóte acestea, priimesco care se i a-
ta mare nationald pe mâna districtg, se póte considera ca o
regulato, a produce ce-va.
se nurnesce acésta nu a fru- pentru genere,
stra in neome- in particularg pentru prevenOune.
edinta de ? Fetele nu una din de a depune acela pe
de ironia cc a numaY in comunele ace- pentru delicte pe este
arunce cu alegerea Domnu- lea, proprietarii, printr'o o barbarid, o e-
propriT, pu- de o Töte
Ioznide in colegie, a
www.dacoromanica.ro
 reprobata o de a- vie anteri6re; In priveste cantitatea, ea a sala spre Lola
profunde fostd se Montes isbi peste obiciusca. D-nu
nu de a organisa deo- din 1834. fosta a- Seckamp respunse cu bastonasulti Scanda-
sebite pentru de acel dar, bondanp. Calitatea escelenta a nutrWlui din er- se facu.
pe din diferite categorii, burl pentru vite a fäcutd ca in se ore In urma, publicult da o serenadä
dupe graduld separata cantitatea de atunci s'aa ilustret balerine, a doua-di, la Tea-
care se- tru, ea fu objectula despre care ni-
ca se o de de timpurid minea pe nostru pöte face o
de
din nostru. avea a suferi din causa a Ea fu silitä intrerumpe rolula spre a a-
tristä a
este : la gerurilord. Cu töte acestea, a se- dresa publicului
trel, este nu a sece- otelulul, D. Dykson, perdu de
omoritorir, cu a- a vea o de capuld ; imediatd pentru
contacta
a soctetatel; dupe ce se va pronun/a petrecutd In anil precedenti. Se table d'hôte, prin tote chiar
redatd contra supersti¡i- prin Ballarat-Times, Lola-Montes asista
decisiunea sea,
Cine nu se la ideea ce a- din acestd ana, vara töte serile la Nu e e ceva
a ce soseste aduce o abondenta. canti ?
nocenla sea, se indure, intervala de sute de dile (Curierulii) oteliera, se prin
se sufere Paris, unde pentru prima
tóte obiceiurile, tóte de- unde cheltuesce mili6nele este
gradate misere. de vre-o de grav austera,
Districtula nostru a cheltuita o care lua cine-va mai de unti
de pentru a zidi stabilimentd fidelitate esemplarid. Tote raporturile a- lordd de de oteliera.
destinatd sta- presenta Canrobert la cere-
bilimenta este de de Pen- monia a lui Napoleond III. In
nenorocire a pus
tru ce dar nu se destinqiunel zi - dupe Figaro, o anecdota care face cea popul4nnei cornunel Alberta-
care e et.
intristarea
dire se a se deteriora ? mare
ce, cantonuld Culacuccia.
rea, casä este preferabild penteniciarului. Când aceluia care fusese suvera- patru, D-na Fran-
Canrobert era chiar
La 28 Decernbre, pe la
Autoritatea competinte face mare de nuld ddduse sufletuld odae din
de a cisca Albertini
umanitate transporta prevenip nu
etajulti ce locuia.
o Chislehurst, cari se
se
(Teleormanul) privinla pe sa, doc- dupe obiceiula rudele
mai
acea odae,
Laville, asupra camera mortuará pentru a
vecinele
gral e a
face toaleta
SCHNTE METEORKOGICE
- Nu consiliesa acestd voiagid, rcs-
De o se aude vuetti podelele
punse doctoruld ; fi o a pleca pe
impreuna ce era odae. Podelele
Érna .anulut 1872---13, dupe se
insistinIa ilustrului doctorula din etajulti care corespundea cu
se acuma, va ocupa, dupe care era
credu trebui dea o mar maKe ele totula cade
In lista
de deosebituld easel. fipete de se aud mal
designate istoria meteorologiel. consultaliunet séle, adaoga
dar Lurnea
tóte regiunele se o prin - Nu c'arti fi o dar
spectacolù! No-
se ale acestet tern- asistä la mai
ca-
In s'a de mórte, ?

do o confirrnaliune. Francischei Albertini alte opta

(berze) la:Bruxelles. La
dar aceste n'aa de veni
pri ultime - Bine, doctore, adaose ;

pleca chiar de nu pare a pericolfi.

ale lunel Decembre la
libertate. Radichele nu da o ideie despre deoselqiunea
de crescute
ce domnesce la Albertacce, familie a
nu o raritate , de asemenea de
Insecta Bébé se cu unultt mai din membrii
In imilte se vedd rose aleea insectä urma a-
nu le fluturd. Saxo-
ceasl cale ; Bébé o cu picioruld
nia (Obwalden), in diva Craciunului albi-
Bunica, care societ4ei pro- trecutil
o
nele, de pe culesa rose
tectrice animaielorti, de ocasiune sosesce la Anvers cu de la
alte. flori, erburi aromatice, Ea ii 9 de se la otelti. cere
pentru a o
du-se din ele buchete. Uetliberg, Zurich,
ca agra a fapte, se i se de mâncare; de a se pune
inflorite, care pe care l'a ucisd atâta simte nevoia de curte,
acestd
institutului Pestalozzi cu 24 fran crudime, putea fi o de farnilid, coridoruld de se trezesce
centime. In ale se putea muri cuma de de unde, retragindu-se scusIndu-se,
cu frunde, a- o unghiu.
daogd -A e asta ?
sparanghell, care s'a piete. Anuld unul a care
1873, raritatea fenomenelora, nu sta-isolatd:
- Dér, buna mea, insecta n'a
de o ?
i se respunde.
1289 in 1421 erad La ce ?

cópte Aprilie, strugurii luna * conduce.

Érna din a de ca lord celebritate indus- Bate la se deschide,
luna aflati din Australia, D. Jack Dykson, a la trel o coridora.
nate cu verdép Paris. Acesta este acela care a de teróre din de
1607, 1609, Melbourne, Stateoril- Unite, o imensa din partea voiajorului o din
1613 ; anii 1659 1692 de voiagiori, modelula treilea personagiu care sta parte.
de lemne de foca. Intre ernele cele a- oteluri din New-York. Era pentru :
propiate suntd acele din 1781, 1807 si fuse de mare, in punea ca- era o care-si
1822, care se ca fenornene la licitare, care se adjudecaa sise a conjugala, voiajoruld el
teorologice. o pe
rece aspr, pentru ca a- In o stranid a-
ce vine fie mericana, la cea a- Doritorit de a limba
érna 1833-1834 a Lola-Montes, care da pe scena
instructiune deplinä in
din cu intitu-
töte 1834 a fosta din mai late Lola-Montes Bavaria, a cu Intrebare la Administratiuuea
roditori din presenta. acelul jurnalula Ballarat-Times. Chiar
In calitate töte cele-l-alte de acea, in care cditorula jurnalului

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL

PENTRU PAR SI BARBA SA

fdedalie de AUR. - de fr. M. S.
VIOLET
M. S. Imperatorelui PARFUMEUR PARIS
(I Medalie de de Seul par
les medicales pour

iQUINA febrifuge. de F. - AU
rue de ise.-Londra-
la Fraicheur el la
la Peau.

ELEXIR reconstituant REINE

I Beaufort strees S. W.
Singurul product ce, a vopsit
mat pentru frigurile epidemice col6realor primitivd. PASTA PECTORALA
paludeene care resistatd acum quinine. cine-va asupra ca
restabilízd repede forlele per- as pra pérulut. DE NFA
Daposituld la Bucuresti, D-nu Coiffeur Podu DELANGRENIER DIN PARIS
dute constitutiile alterate de stomacd, de medici
le-a constatata
ciunl generale , causate lipsade etc. cacitatea in contra TUSEI, asth-
la finele se la GRIPPEL, tusei
In calde, IRRITATIUNILOR
cu ca gâtului.
Bucuresci: Ft.
de J. Rissdorfer.
CARMES
Apoplesiel, Paralisief, Ameto1ei mare, Colerei, Vaporilor Stabilimentuln
epuisernentU, Nemistuiril, Colicelor, etc.
PARIS, 22, rue Drouot.-BUCURESCI, F. RISDÖRPHR,
diferite
BOYER singur de albituri pentru
Paris, 14, rue case de cavalert Str.
24.

CONSEILS AUX DAMES

RECOMMANDES
VESICATOARE ES
PRODUITS
DEVIOLET ROYAL
DU
si Admis
favarabil
spitalele a mbulantele
Consiliuluf
francese (avis
din Francia) in
PARF PERFECTIONATE DE DOCTORELE armatelur Turciel a Statelord-Unite.- sigua
regulata. Fie-care visicatóre trebue pórte semuâtura
ABASE ET DE du pe partea cea verde.
EXTRAITS TRIPLES D'ODEURS
PARFUMS POUR LE
Roee-Blanche,
: HYGIENIQUE, CAPSULES de RAQUIN
ET RAFRAICHISSANTE M.
Foin-coupe, Jockey-Club, pour
Acadnmia de medicina de Paris. care le-a declaratii supe-
de- produse se 40 la rióre Copahu dnpe ce
de produrele analoge ; din ve-
PARFUMÉES EXTRAITS D'EAUX DETOILETTE parfumuluï lorü, le-a asupra 100 bolnavl s'a dobindit 100
pour rafralchir specialiatile cele mat renumite. de Srpienta adunare a recunoscutd
la la peau peau. Raquin suntg ingerate nu
La de
PASTILLES AMBROSIAQUES AU MASTIC DE CHIO o simtire nu
de
Dépôt dans toutes les villes du monde. AMMUNTULU - Paris, Faubourg St, Denis, 78 in töte
contrefacon, la marque 44, RUE PARIS farmaciile.
LA REINE DES ABEILLES

CALEA FERATA A STATULUI BUCURESCI-GIURGIU

SOCIÉTÉ FRANCO - AUTRICHIENNE
pour les arts industriels MERSUL
VIENNE I. Plankergasse au premier. VIENNE
Etoffes pour meubles, Soieries, Taps Aubusson et de Smyrne, CALLETORI
Vetoutés et Moquettes. de 12 Decembre 1872 st. la
Rideaux tulles brodés, Cretonnes, Velours, Reps de laine. dispositii.
DE LA BUCURESCI LA GIURGIU DE LA LA BUCURESCI
Spécialité de broderies et applications artistiques, Tapisseries des
Cuirs de papiers imitation cuir, papiers peints.
CERAMIQUES POUR PANNEAX ET LAMBRIS,
NUMIREA r.Nr. de r.Nr.3 de NUMIREA STA- Nr. 2 de Nr.4 de
viagiori
Faiences pour salles de bains et carrelage.
Entrée libre des magasins. Ore min. Ore min. Ore min. Ore min.
Bucurescl 9 or. di. 3 or. sé. Giurgiu 9 di. 3 or.
Stofe de Mobile, Perdele, Faianee. Jilava 9 3 21 9 3
Soliditate cea In unire gust artificiahl. Vidra 9 29 3 9 Bäneasa 27 3 7
3
I. Plankengasse 5, I.
n 4 055
Bäneasa 4 5 Vidra 0 30 4 30
Se Monstre franco 48 4 8 45 4 5
Giurgiu Bucurescf 57 4 7

ANUNCIU
DirecOunea, internatuluI de BOLELE SECRETE
Se reconandd Onor. va escersa pro-
feriunea sa, : Albirea,
Butoianu, situatti strada symphilitice, scursdre, impedicarea
filamentelor, carl No. lui; polutiune, alba (neputinta
Neerve!or
durere de ortce Are onóre a face vindica dupé o care sa
sparte a prirnesce elevi internI cu preci de caduri singur radicale.
? e la de 5 calea 30 pe D-r Thor, Strada Carol No. 4.
vis-a-vis de Biserica

DAVID DINU. Tipogratia Nationalk Strada No. 24.

Girante
www.dacoromanica.ro