UN NUMERU ANUL - No.

274

IN TOATE SERILE
A SE VEDEA

pericolese pentru natiunea

promisiunT: pentru esistenta nu ne vomti
48 din girantele este pe pe da facia a séle,
penalu acela pe a tunuluy
de Tnajoritatea CarnereT. Aceste arti- la aci i tare, nu
cole propune guvernulti. o pe gerantulu nostru a fi
prin urmare, pe se de scriitoriY, arestatO pentru pen-
pe pentru cele care de sine inchiderea jur- tru care va de
cele
chine intrigT.
nalelort, fiindu .s ! care redactora va respunderea
este care a serieriloro séle.
Cantili aceste restrictiunT, aceste persecutiunile
imorale articolt eu reforme. ni de Costaforu
ce sincere Costa-foru, in de la AtuncY
mate de,binele a
a esemplu pre- nea trece acele
la ele dou prin care a A- acele persecutiunT,
dar respinse, Francia la 3o. asemenea
Costaforu, Se angajamente la Pa- suntemu va rea-
Lahavary Cornea. ris la Londra, la lisa convictiunea Este natura
eu
a se dupe se vie bine.
a in séle evreiilarti din România,
le da
de bine. .sea cele pe stang Rinului
tare .
BucurescÌ a gaze- Subttí de Colonia
ce se in francesa la
curândn va veni de vedere.
,instructiune, de Guvernulo germano, dice
prin care
sciindu-o pe cum e cunoscuto de trebue se
se se pue girante Strasburgulu forterete,
o ca intitnidese jurnaliscI una de alta, din care vora
depse pentru care nare puterea ce le con-
se ca unei ridicate pe trel pe ma-
pericolti ce nasce dreptti. cele forturT ce se
Nu discuta darea acestort construi pe acela
pe alta
Cornea in ReichstettuluT, ése chilometrii
la
pen-
pe de .a face vre o
a votarea jumtate de noua incinta, drumulti
tru chiar a Lautenbur ulut va
o
din partea despre nu
pe Cornea, s'a vne ,acea ca-
espresiunT sunta lea feratä de la Verdenheim la Hague-.
indreptate asupra,acelora fä-
este machiavelica. Ast- nau Bitche de o parte, acea de la
ce va areta peri- Haguenau Wissemburg de alta.
legea acelora carY va nasce din La kilometriT de
modificarile, de va provocatorult1 orT tre sua, se aflä Suffelwyersheim,
giaba girantele la
Cornea
escese s de
la kilometrif de incinta care
calea de la Strasburg la Haguenau
pulatiune la Wissenburg, precum calea a
guvernuluT de
dificare este
pedepsinduse-con- ParisuluT; la kilometriT spre
de de Strasburg se va fortultt
formU nouilorti multti jur-
lumea. presa la Niederhausberger, pe resfringerea osgi-
nalistulti de
jurnalele oficiale oficióse. putea vorbi i de pro- lorti, la 191 d'asupra câmpieT; de-
Se la suntO multY chiartt din partea spre a partarea sa de la este de
va crede lometriT; protege,
putea se capete de la Oberhausberger, din
41 de se astupe gura n'are spre a pune mâna pe jur-
de se vor-
seT partea despre estti.
dar aceste fapte prea scan- de patrulea este la patru
diversä de dalóse, nu le E kilometriT de Saverna do-
chuchiattl din a dinas- spre a convinge pe lectorh min calea de la Strasburg la Nancy.
; hotiele abusu- despre intentiunile guvernulul scopurile cincilea fort0 se
rile de putere ce se de guvern la patru kilometriT de
séle aceste de Mufzig la Saint-Dié
a se asicurnin dupe de Breusch.
vorbindu de revo- pe cu restrictiunile nu este departe pe
lutiunea din Cokin China, a iegile draconiane ce a de de o de
la revolutiune la treT procese va maT www.dacoromanica.ro
va de kilometrit
 Vorbinda de instructiunea unde sunetulti este produsd. phono-
mania are o de fortificatiunT cum spune (grec. a reflecta), mide
nu o Diederhofen Sunto Francia, instructia superiórd, sunetti este reflectatd. -
(Thionville), Metz, Strasburg, Rastadt, superiorT. Dar de Paris nu In se numesce u-
Coblentz se se esistä Nu este frase melodice, care repetatd, mic-
mutualmente
spre a
este
esprima
d'auna,
d'auna mâna,
In Met-
ori-ce oca-
Francia singura
de a spune
intrunite.
unde tóte fa-
in Paris,
-
In poesia, se numesce echo
spre_a imita echo

echo),
siune, la dispositiunea prin urmare, nu superiort In care din
nu De la Coblenz, vom Nu este Francia, a este de echo.-
putea ajunge tota d'auna la Metz, - de Paris, unde, din
putea pleca stuclenta s urma o
una din acéstä parte. tate de o facultale de
Echo, cortegiuld
Printr'acésta chiar putema s ne de litere ... Nu in Francia a servi Jupiter,
de Belfort ; resbelt ceea ce se Germania o Uni- pe
versitate... In prin lungile discursurt, pe
offensiva, Strasburgula ne-ara de litere din pro- una amantde
de nu este de Junone,
profesorü pedepsipe condarn-
Este de. pentru de a a nu vorbi de va fi
a ne va ; literatura literatura de a nu putea de repe-
d'auna dar o armatä de francese. Pentru tóte aceste, -nu este de din sunetd ce
700,000 ómenT care, de Metz câtti profesora. Nu adresa.
Strasburg, nu vora avea de de orY care coin- femeile nymfe, se Echo, cu dragoste
iubit6re, ca
dupe Nar- -
cis; Ins respinsä de ea muri de
inemicula art patrunde Alsa- D. Ministru al instruliunit publice. A- disperare. fu metamorfosata
cia Germania de fi o- desea intâlnescn cu D. Bert.
pentru a protegia re- D-sa nu a atacata din pro- practice.
tragerea sa, a despärti putinü 2 a din contra le-a justificatO pe de-
acea ce face s se sca- dar s'an de reaua orga- Cu sciinta cu
forta sa, pe a nósträ. nisatie. Acésta de bine ca altd, pornesed deci spre a consulta
Putemt dar astepta
vanseT, pentru
linisce ora re- D-sa,
voia veni s
çlioa nu este
pentru
condamnatet
codru, pe
-0 for-
convinsT
nu va picióre pa- a aceste fundamentale care ma enorme, ne-o isto-
tria nósträ. nóstre nu la ria. ea.. - S'ermana
limea de pe ger- de o fi
mane.» aprópe
de märturisirT, adauge Curie- sa o o
importante, nu numaY pentru une, o formalitate de
.Desbaterile camerilor francese asupra le- francesT, pentru noT, care copiema tate in Dar
publice, Curierul reve- orbeste de la alte popóre, a ne biata urgisita, ea este o.

care nu arfi de nu informa din timpurile ce simtire a-

märturisite de chiar popóre, ambitiunea, nid nid.
ministrul instructiunei publice. Inapoerea crurile pe care le primim nicY ea !

invtämèntuluT Francia este pus fela de o

care va avea de e a convorbi cu
bine pentru Fran- -«Nymfo ! de a-rai
te
prin relelora ECHO - respunde ea cu
éle póte pune
Incuragiatd
pe calea o respursuri
prin a in care e *bine,
se pe lunga:
dar!
unele pasage din desbaterile men- cu
-«Dar!» ea.
: apor istoria,
spre ce este considerMiune are
D. Paul Bert, amenda- aséstä
-«Rea
menta la compunerea ca eel din
siliuluT superiora de instructiune, spune I
altele Echo (grec. nu
ce stare serviciele prin durd, virtutea !»
publice dupe Unula se repetä. dupe ce a deja --«Ce feud? tu s
din ministrii de pe este ; refksiune se indeplinesce totti d'a streinilorti ?
omt, academiciana,
o
cungiura de semnele
pronunta
nume nicY o directiune precumd unghiulti
este egalti cu unghiulti
surfaçia este, de esemplu, In de-
- !»
pe Europa
a eminente partare de metre de ce vorbesce, tim-
tului ce petrece echo aparepresentatiune
sub unti guvernü care este de o secunda, pentru petrece !
multä libertate. De Duruy este metre astd-feld, echo va repeta !»
ministru publice, töte silabele ce .pronunate u- Aid Echo mi s'ad
a suvenire Francia o. net secunde, care vorbesce, o o
despre de care a- de a vorbi, va reveni dupe o o data:
timpt, ca in ca:e cea din séma, Echo; te despre
noi, Francia singura din a deputatr!

pe serióse
obli-
nu
reflectatóre se
repeta de o - apropiattt, echo nu va
bire,
respunde ea,

este

Ire catolicenid
urina
protestante ale Europe prin-
n sun-
reflectatti se
duoilea obstacolii
din noti
directiunea sea, de aceia
duble, triple, quadruple, &c. - Se pe
mal m
te suOra,

spune lumea
de
Echo ;
tine
majoritatea
-
voitti nu-

cel (grec. vóce), punc- suatti

www.dacoromanica.ro
 ! Echo cu agitare. Ce Domnule Crezzulescu, D-ta, Era târdiu, ora biuroului
biata ? 1848, care sustinutti causä a poporulul de a plati, dama de
!» contra privilegiéte care nu are asupra !

-«Fórte bine; din acea epoca nemu- Ea din degetula inelti

ritóre, prin mine, curtea de presentându'ld vechid amploiatd,
dreptate multe, grele. palatului cocarde tricolore, la pompieril de franca scris6rea sa pe basa acestel
-«Rele !» sub comanda de Emanoil
-«De esemplu : ce despre legea pentru Boténu ; D-ta, care la 48 proclamatt de
? popor garde nationale pe mal bine fr. patru de centime...
!» presidatt la depunerea Insulara se desespera uitânduse Imprejuruld
-----«Dar de aceea a timbrulu pentru de pentru paza principielord D-ta, care :

? te-ay de clasa D-tale pentru a intra - Dumneileule ! Eduard nu priimi la

! marea a poporului pri-
care scrisórea fi grosavd !
despre proectuld de lege Came- vilegiele de regulamentuld im- cu arnploiat se afle un tnärti,
se la presä ? de sträinl; D-ta care, sub gtwernele Ghica, care a a
Bibescu, a Nu ;

? cu acéstä lege guvernulti va - a a nationalintiT ;

buti ? D-ta, care sacrificatd lucratd Englesa, multurni cu o
iii!! cu nationale contra pre- a mal
-«Destult, Echo reti-cobit6re; descuragiedl, rogativelord trecutului opta trecur cincl-spre-dece, o lung :
! de de rude de când nimicd
! interesele reclama ; Vechiuld mered, repetândd pre-
; am nuntti dar D-ta, care ai presa litera- tutindinea : 0! nostru !
la procurort respunsurile ce datti asupra ce- tura procurândt chiar notite valeta livrea violan
ce te bio-grafice contra set; D-ta, cusuta aparu la biurould postalt. Intre-
-«Baid ! bait ! baid cu voce tre- dernascatti abusurile partitel retrograde, de care doul fraud
murátóre, mea. a te face Ladey S...
! ha !
pe
-«Nu, nu,
vede

- D.
ea rep:de.
vine la unelta regimulul pe care l'al

vorbe;
bandelord
totd d'auna;
electorale,
actd de apostasia, la
cu alte
puse
-
- En suntd, respunse
cast, Domnule.
intredeschiderea grilagiulul o
valetuld de-

gasi renegi D-tale, de albasträ

declaratiunile ce deschide...
de indreptare.
-«Tare !
«Are dreptate istoria
- spune ce rolti clarar
prin fapte
Presa, pe care
facia mea ca celd mat
D-ta o de- de matase, in
deschidêndu-se la
o

juca echo zeita din lume'? era fairnosuld inelt

E tristd, de o D-le Cret- vechiului
preschimbdt-o - inchipui-m
Bine de
zulescu, cândd
ca D-ta,
de
distinsi
de scadere
Insemnate
morale;
In punga se o
fraud. Pe hârtie era
de
:

pe spre este mai cu se care purta a brodati pungd

casa. - mai critice de a- pentru acela care a durerea la dou
!» - strigaid, aleea. tuna pre cândd cont.a persóne.»
-«A a a... d i i i...o !» pe fine, pentru amploiatti mai dise : - 0!
se urma mea cu suneta melancolicd. - nationalitate. nostru... Dar de a schimbatd ex-
Dar, ce a s'a A- presiunea.
lectort, ce Echo ! - nu * *
consiliezd nu consultati o era acolo D-tale unde te a profesord din Stras-
pe pe de prin-demiSiunea burg nu de multd câte-va instrumente de
nu s respunsurl din de consiliului
de nisce colegi cart n`ar trebu-
la fabricann din Paris, spre a le In-
drepta, observându-I, va pläti
sufletuld ! - te-at
(Independentulfi.) D-tale; acumt prin «Postvorschuss.» - Peste câte-va sosi din
dintr'und consiliii declaratd Paris la Strasburg o care respecti-
a de imorald fabricantd profesoruld,
Domnule redatore, de din fostil repararile, onsieur
Bine D-le Redactore, a felicitându-te din vechia que vous m'avez annoncé,» nu mai vine
vöstre epistola descrisä ubire ce a te in- apol profesoruld fu silitti a prin
D. Scarlat Cretzulescu ecs Primarele treba, pe calea care ce «Madame Postanweisung
Bucuresci. nu le de
Primitt incredintarea ce ca Scarlat Crezzulescu este
Nu e minciund. S'a ceea
Toncovic de altà-data, daca a
ce avema s povestimd acuma. ? De sigurd
atrasd de de
de
Lumea a surprinsä te-a la unde se mal marl
scie cele din a repara gresala, a
pust, moduld fostd pusti, in acésta. istoria ! dregatoriu pen-
reveni pe calea cea buna, pe calea adevrata care
puld Bucuresci, sub guvernultt de se duse la lunet trecute la spre
ridica pe lumil
cele de paralele. Acolo casariuld nu voi
lumea a dreptate se mire te pensiunea, din causa scrisorile
Asetptândd dar, cu Ora, motivele de-
D-le Crezzulescu, când a unti D-le Crezzulescu, a te
in ordine. --«Ce lipsesce ?»
misiunil D-le,
de averea o ca D-ta, a rmlnea vechiuld rulti. «-Atestatulti, care s adevereze, D-ta tra-
saluta cordialitate
a luptafd timpti de 20 contra despotis- - Pardont ! - pensionaruld- ates-
D-le arnict. - «Da, atestatuld
a corumptiunif, une-ort L Th. Toncovici.
tatuld e
alte
s se
puterea, vine
instrumentuld
la a-
re-
de
cum» --
; lipsesce

déca
ti asia -
adeverinta desp:e

de sigurti
tre-
pensiona-
condamnatti moralminte de
Ca
care te-a stimatti
ca
a avuttl ocasiune a admira Ce aduce o bine facere. Suntd de nu
acuma.» -
s dea
avéa
- dar direc-
atestatd.»
patriotismuld
pututd opri de a
D-tale, nu
aceste câte-va
cândd o
la din biurourile postel ale foburgulut
englesä se pre-
cauta
pensionarulti fu silitti a se reintorce, spre
atestatd, a -
atuncea.
gite dinteo care te-a Saint-Honore, din Paris, spre a
pentru Londra. Francarea era neaparatä.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRA L

La 2 Februaria se va sine licitaliunea la cantoruln Mi-

str. Saint-Mar tin. Paris.
S. pentru inchirierea de la 23 Aprilie
situatq pe Carol I, care
superior si este
tn principie din tóte vinurile de quinquin cela pen-
nuoti
tru a repara puterile. este de principalit medic! de
preferinp la orl-ce preparatie, In contra
ele acea care se biciune din rigurilor, diurea cronicd, släbiciune de stomacti,
chlorose , debilitate, precum convalescinta.
Se vinde jum6tate de vin ferugi-
Doritorit de a lua a veni de cu
la de dimintà. In Bucuresci, F. EITEL.

RACOHOUT Singura injectiune esclusiv

coprinend principele cele
LU BLORU energice a le ASTHMA
sunta vinde-
NEVRALGII la
A DELANGRENIER cu hapurile
din Paris cele cate prin TUBURILF LE- ANTINEVRALGICE, a le
durerile de dein- nd sub forma energice 3 f. D-rului CROMER.
testine, restabilesce convalescenta, le
copil persónele delicate a- piele
nemice, séle ana- 3 fr. cutie LEVASSEUR
leptice este preservativ in contra clasa 19. strada Monetel Paris
galbene typoide choleret.
Deposit in Fr. Eitel La
J. Risdorfer. Rue du Havre Paris.

SIROP DE BRIANT tóte accesoriele pen-

AFECTIUNI DE PEPTU,
sirop din are
&. cu este o tru fabricarea Ciccolatel,
tate constatati prin oficiale, de cu
contra tutoru
se adresa Typografia
este de OrY cine doresce a o
celebri-
cari l'au patronata de 40 de Alecsandru Andria, intrarea Ro-
s se adresese la administratia aces-
pe marele de la spitaluld II
copiilora; director de seti No. 7. Steriadi), ce en-
de spitalurf, profesorr
de Medidna Paris.
faculti
objecte de tipografi forma
Proprietarult se insrcinésa a pe
prompts fabricarea
de Strada No. 58. D. PROCOVIANU,

FERATE MERSUL TRENURILOR Linia Roman-Viena VICE-VERSA

VICI-VERSA
. 00 . . 3 00 d. Pitesci . . . Plec. 7 00 dimin. 4 30 d.ami. lecarea Roman 53 19
8 14 - 51 - 3 21 - 7 17 - 47 - 6 27 10 24
Vidra
Comana 8 57
29
3 14
3 29
3 57
Chitilla
Ghergani
. .
.
.
.8 25
8 58
.
3 58 - Leordeni
4 31 - .
. .
.
.
.Plec. 9 45
8 23-- 14
2
42

Bänésa . 6 4 25 Titu . . . Plec 9 42 5 14 - Titu . . . Ples. 10 20 - Suceava 9 54 12 31

3 45 10
9 48 4 48 . . Plec 38 6 18 . . . 10 11 51 - 1Sosirea In
Lemberg
7 29 5 20
43
00 11 13 6 59 - . . . . 11 44 8 28 -
11 49 - 7 40 - Chitila 11 17 06 -
7 50 dimin. 2 50 12 46 9 40 séra Plecar. din Viena 8 00 10 30
Binsa
04 - 3 04 . 12 am. 8 05 Bucurescr . . .
-TECUCI
Lenberg 12 15 6 47
Comana
8 27
8 05
3 27 TECIICI-BE
Plec. 5 00
36 -
12
- Berlad 8 30 dimin. 4 00 d. am.
9 04 -
Suceava
-
7 21 4 44
2 54
Vidra
BUCURESCI .
9 30
9 45
57
4 30
4 45
4
Ghidigeni .
,
. . 6 11 -
32 -
12
04 -
26 -
Ghidigent .
Berhecl .
9 21 -
9 59 -
4 34
-
5 59 - Sosirea Roman 12 16
39
44 6 47
7 53
40

Berlad 7 14 - 2 04 - Tecuciu . 34 - 6 00 séra

Linia Roman-Ga1a0-Bucuresci
Bucuresci. 5 40 s. 8 3 a.Palatz 7 Roman 30 d.a. 9 9 8 30 4 núp.
01 37 8 30 12 25 2 09 42 25 5 25
6 25 8 54 Serbeati 8 53 3 03 50 10 35 6

Crivina
7 06
33
9 21
9 42 - 9 25
Han.-Conachi 9 46
3 24
3 55 48
11 12
Ploesci 30
50
05
-
5 15
5 46
Tecuci
10 13
10
46
00
40
Sascut
Adjud
4 28
4
5 23
12 68 Cilibia
12 23
1 01 d.a.
2
08
40
11 49 6 18 Pufeati 26 52 I 45 Monteoru 2 36
12 29
12 45
45 00
Adjud
Sascut
49
d.a. -
39

46
Ivesci
Hanu-Conaki
7 35
11
7 nóp. 55 2 50
3 31
4 09
Cilibia
Faurel
2
9 15
24
00
36
56dirn.
Preval
Barbo0
34
9
9 50 5 30
- Ploesci
Crivina
4 27
5 10
5 43
7
41
08 Roman 18 16 Galali 35 6 Peris 6 8 13
7 5 45 Bufta 6 8 50
45 30 Chitila 6 49 . 9 18
35 30 Bucuresci I 7 09 9 42 d.a.

Pentru a se adressa Typographia Nationalá, strada No. 24.

: Epistolele nefrancate se se priimesca
pe pagina a IV. . 15 bani. se
reclame la ORAIN
In In districte: pe pagina a . .
COUD, rue drouot 9. Paris.
Pe pag. 2 lei, pe I, 3 lei n. Ori-ce Abonamente neinsoçite de va-
. . 24 30 lei se refusä. la D
Pentru . 15 Pentra rubrica reclames se de la
15 a le Wien Wolizeile No. 2
tr-el . . 7 nu este resnonsabilá.

Tipogratia Strada No. 24.

Girante DA DINU. www.dacoromanica.ro