L BUCURESCI, MERCURI 18 AUGUST S. V. Nr.

111

Capita Distr. :
3 Linia . . 10 b.
IunT 7 ,
6 , 12 15 , . . . . 50 ,
an 24 , Fapte diverse

Manuscriptele
vor se
arde.
umerü 10 Districte
refusa

Strada Lipseani Nr. 11.

starea care se in condi- impuie concurinta in preturl

la noi comerciuld ustria, cu care se vinde
nu salutar entru aceste eo spoliare care asupra Numal ast-fel populatiunea capita-
Nr, 110 institutiunT, va alimentata fara a fi spo-
fon-
a darea uneT Burse. asupra causelord liata. B. P.
MULTE esemplare Inca din spoliare, con-
868,
peste mera de a o piniunea asupra acestora.
ce a pentru Burse Bu- MiuiciPalitatea dare
typografia la ale séle im-
Telegrafulti.
Nu pentru in
fostú imposi- de lege n'a art. intitulatd: ge-
a scóte diarulú. patd discutiunea ce merita parla- ce este cu d. de instructiune, in co-
nostri mentd. pentru indestularea lónele stirnabilulul d-v. No. 109
promitemü a 'i Cu tóte acestea, regre- cu din fabrica de la Colentina, de cele a
compensa la vine a se suplini prin pe de 15 an!, este asemenea bate violarile ce se le-
de
initiativa a comerciantilord care face scumpetea
-de instructiune, de catre minis-
industria§ilord, ce producea ministeruld de resbel tru actuald J. Tell,
Administratiunea. plateice nu urina ca acelea nu
lipsa Burse se va esclude.
Ne ocupa de curend a este ci de preludid lovirel ce au-
publica asupra BurseT,
acelul art. voesce a da legel
1871.
diversele la De alta parte , ail de instructiune, descriindti cons. gener.
avantagele ce ea contracte incheiate cu diferite ca defectd legil terminind
dupa nesuccesula demar-
precum eforia ci- a cere desfiintarea alte
cancelard de la comerciulul.
vile, a spitalulul Brancovanu, cuvinte a violarea de in-
Berlin, pe sublima Pórta, te- De-o ne a pune
natele etc, asemenea structiune.
nóstre surprinse de vederea panea pretuiu
salutarif intreprinderT, d'a nu omite acelul
vorbirea de la ob-
care a circulatd bucurandu- ticold dintre töte defectele legel ce
se are a prevada legea constitutiva a Bursel,
se de de 2 par. la oca. arata a multe, se
cestiunea urmtórele indispensabile :
nu se stra-
Ce de acela ce privesce pe cons.
acuma nu se scie
ET Thibaut gener. de instructiune? Nu-I a-
d. Beust a pretentiunile a frecuenta Bursa.
2°. agentiT de schimbd
pe o piata nu o da cösta o coincidinta propunerea ac-
d-luI de Bismark, cancela-
cu de tualulul ministru de instructiune D.
de cabinetuld numaT con-
ditiunile
n'o nimica, ba din con- gl. Tell de a desfiinta
va
tra o , ce aceld consilid? nu óre o ini-
de ca de la positiune
o
armatel se va plati dupa preturile ciativa patronata domnia sea spre
onestitate moralitate
cu a fonda opiniunea publica atare
se presa 2°. fostd timpd
avantagiáse pen-
va multe probe a
e politica d. Bismark óre-care pe o
tru tine. D. Thiebaut dice da! de ce óre acelul
afacerea este mare band; fi condusti
fabrica de articold nu defecte
parte de nesuccesuld corn- unti aseminea
la Colentina o con- legea de instructiune ponderóse
acestá
curenta. Urcarea a coregere
Fi-v'a ore destinatd puterniculd can- cari cere functiunea de
asemenea brutarilord ginte spre a le trata scrierea sa.
celard ca atatea de sé basa
: spoHa pe Cu acestea se admiteind pen-
repurtate cu strMucire, poli- de capacitate in
particularI, asemenea sta- cu
tica sea se de ri- comerciale do la
articold, ca cons. goer.
bilimentele con- instruc-
? din
tracturT. tiune se defectuosd, dard óre de-
In a posi- prin prevederea aces-
municipalitatea capitalei tine fectele se coregti numal prin
tiune d'a putea printeund dispositiunl, Bursa din
a face bine populatiunel, acesta prin ameliora-
va satisface pe scopuld
póte face de cata intervenindti rea modificarea acelora,
de prin energicele care va fi menitd.
pe diversele stabilimente cerintile a-
séle pe * de contracte vicióse, defectele ce autoruld art. In ce-
In ad6stare
Principala care trebuie d'a prevede pentru pane. stiune atribue cons. ele
de spatiuld ce pentru a
objectuld maI de aprópe so- Asemenea insiste pe mini- óre de natura a atrage desfiintarea
ocupa de locale.
licitudine a de ca resilieze con- vedea. Daca este
este indestularea cu tractuld ce are cu d. Thi- actiunea sa, a e culpa, sail a
prin initiativa comer- carne. baut care este o calamitate. ministruluI pune in inertiu prin
Bucu- cu care se aceste Pe acésta, municipalitatea va dificultatile ce-I esersiciulti
se intreprinde stabilirea unel Burse ticole de prima necesitate publiculuI, trebui ca s cate- functiunei Daca repre4inta
capitala. a intrecut limita de onestitate. va brutaril ale séle, elemente eterogene, culpa este a
 TELEGRAF ULU
nistrulul la numirea membrilort, prin asemenea afirme vio- De aceea serbarea me- care lucrarea a secoli-
nu se conduce de dispositiunea lega- de instructiune se'ncura- va lort, ca picatura ce pe pereth
manifestata prin alegerile corpuri- omula abaterile va fi o mal cumt ia o forma, se cristalisa,
parte, numindd cutelanta sea, punandu-se alaturea cu ea a in sufletulti po- sub sufiarea lui
capabih, ci de vrointea sea ce de s'a realisatt, apucaturile vóstre, junil mel frati,
arbitrara, compuindulti din persóne- violator, pentru c'a realiseze ; spunt mele c'o epoca va
le bine de care roll este al- déca va neinsemnata, epoca vóstra, de
e face o opo- tora. tramite va fi o cumt a la Putna.
la abaterile ce presinta o stringere de mana. L P. unort individuale, necre-
propunerile i le P. mute din simburele presintelul. Merituld nostru va consta numal
serva fi de Eo a , ce e formularea ideilord trebuinte-
legale. D-lui DUMITRU BRATIANU bine e unt ge- esistinte ale poporulul
departe autorul consil. Stimate domnule, nerale ce productult Anima mea nu m'a De
genaralt nu nu nimic, Prin articolult publicatt celel individuale. aceea meritult aceia serbarea
dart buna In Nr. din 23 a. c. jurna- va consista numal formula- proiectate
lucreze, initiativele, ser- rea vol , evenimentult timpilorti
propunerile opiniunile consiliu- de la, Putna acea stralucire ale poporulul, nu In unort al- mal
supuse de ministru tora ; ne de resultate pentru
deliberathmea cons. i-o getarea trebuintele poporulul nostru De aceia
sterile fi nu d'ale recepute póte d'o-data prealiva
acesta nu se s'ard de la ne
vóstre. aceia
de aces- acea curentultl ideilort nu
mal sceptici, ómenl
este de natate care i-o d-vó- d'a conduce trecutuluM,
nu póte resolva cestiunile de do- , ea trebui prin ideile nóstre individuale. RomanieT, ca magil
óre la piatra de ce Prin numele
santel scripturi,
ministrulua canda art trecuta nefericita de la
proroga frumosa, curate ale generatiuneI, 'I apar- vóstre. Sperante
nea va afa- aranjatorh ser- ; de aceea
cerile ce-hl nu acesta, ero- , - nu pentru , a carora d'unt
a usa de acesta drepta, crede idol nu ni cuvine rea-
i care au s'art putea es-
nu are necesitate nou6. generatiune avé - ci pentru santenia ,
plica, n'ar fi presimtita
corpt pentru e a fi cre- a o totii, tre o mare, o
programe, legea nu- dinciost alt istorieM, a purta a serbarea
se celebreze in bise-
are
cand acelea aprobate sarcinele cu necesitate de lo- acésta.
Santului Stefan Romanilort.
o treime din care ocupa in lantuirea 1821.
Da, ceia ce unt parastast,
recunoscute,
ce nu suntt,
póte
scie deja
istoria - Eminescu,
celebrarea unei nasceri, este

toria cugetarim porulul Ochil sufletului

ce prin Numai espresiunea es- 1871. deja columna de ce are
desfiintarea a ,
Domnilor membri la a credinta.
din indi-
centrale, pentru ser- lumina
nu defectele legh generatiunem ; ideia in-
de la Putna.
at predominata a in timpt, lort, le arata
ci tendintele a se da e Domnii mei,
de Stefant,
con- ce v rogt, v tutort
de vointa aci espresiunea de Dum-
ministru instructiunel de a gratitudine pentru patriotica nostri, ai
Camera zidirea ace- care anima mea. In inspiratiunI demne de
a se'ncuragia lort contra fruinósa epistola Continual, Dómne,
pustiirile ce face pur- Numal espresiunea nu- ca tutort
tóte publict. ele intentiumea
deja zidirl mal formularea actelort eI iubirea patriel,
dart monumentale, care menita d'a patria pururea tinta
timpult a sesiunea la o , viéta ale ; ideia interna a a-
presa murult generatiuni le e in e re- D.
a punt fundamentula, deja sultatult cau-
la respundere ministru vio- ea ideia Este se. . . .

prin acel in fie-care din este, toti ESTERIORO

project esistinta, a sfida mini- de cugetarl, toti
carele in simburele istoria. Cu , ,

ea, de ideia cu actele Cestiunea prorogarel

ne- nóstre, résucinitt firult Thiers nu s'a resolvatt de
de on-co nóstre nationale; i marl, narea rationale de la Versailles.
cu brutalitate, a de- totiT maT ori ne-care Scirile maI recinti nu sant cam mul-
nuncia publict instruc- claritate, de aduce contigentuld la tumitére pentru partiduld liberale, de
at In mi- la toti marea opera ce de de monarchistil par' fi de-
nistru cultura o a- se intrerumpere s-al msure puterile nu inca-
a neeunoscandu-o, arunca prin seculi- Dach, tóte viforile pe o se ingaja
produce deconsideranda lort ce d'atatea orI In- pentru o spre a face
chibsuinte ce fi viitóre nu cercatt credinta pucinti o demonstratiune
conformt regulilort; nu a veni de epoce viéta popórelort, epoce marl, peutru sistemula monarchict,
 elupte victoria prin- multe din Ce s'aude aile de srbatóre,
cipielort reactionarie, cela s partea pentru a complana de om tare : Ci
mal treburile, nime o impacaciune cu natiuna- Hat ho, ta, ho Boureanti Domnulti Stefan asculta
crede, putea restaura negermane. Trage din cuvanta:
chiara Aceste de Stefan se opria MM !

majoritatea de la Ver- ne de din gura-aaa : ce :

sailles vota de ce naturala, se

guvernemant. nationalitatile de sub de ? bogatti de la
bine a de nemtesca din Viena, atund Inteo movila
Paris, opiniunea Fran- guvernultt Posta va fi obi s
nu trebue atitu- cu arogan- se alegea, sé te-aaqt,
dinea de la Versailles, de ére- sa do va s Vasluiti mergea Ca stejar sé privighezt
natiunea francesa, cu o cu nemaghiare, Pan' zrea de-I vedea
esceptiune, e resoluta pentru sis- de nude Transilvania mea,
temula inaugurarea va movila Tu sé putea :
o noua nenoro- mia sa. din : la
cire a ne unti ho, ta, ho !
-- In adunarea de la Versailles nostru de Carpatl, Cislatania brasda " te-oitl
de s'a propu- acuma vre-o patru felurl Ca
nerea Chambrun, prin care de de ére-ce guvernulti nid urma-a rémanea
se modificarea constitatiund pro- pact* cu natio- La aducea : téra mea!
din Februaria nalitate este s
numita conventiune de la nou cum te
deaux ; de parte propunerea italiant a Trien- - n'am sunt DIVERSE
Rivet
trilora
privinta
Thiers
pu-
are s sufere
fine
de la 19 spune
din ca-mi
Stefan
stapan! -
dema la
de la
mormantu a
ere-

unele esentiali in- de Care 'n Mare s'a

monarchistilora, rut sant Burcel splendóre grandiositate
ins Gambetta

cari
contra
hip-

re-
tóte se
cuma din
va, - nou
de
traescl
!
chale despre care
publica descrierl interesante,
alto
contele Golouscowski, de te-al se fi aran-
Ispania. a proiectula la Viena, S te-apucl de de festivitate onórea
de pentru ca s Toema 'n sérbatóre, de Augusta, aid
Sectiunea internationaler din Proiectult Tocina de scirea n'a
drid trecute a presentata role puncte : Subventionarea la pepta fosta nid o celebrare
o petitiune mare cu unti din instituirea de drept. fie-care adevérata a serbata
necretariulti catedre la universitatea leo- junge can-
Francisco Mora, care se crearea de noue ru- de mal sacra pietate
principiele asociatiund tenesci in Leopolea a- o ; mai
In acésta se asociatiunea in- de functionart tintuita, arele ati consacrata pu-
ternationale, care s'a limbile mal a- Care o o din colónele
Europa, este prin- cercurile glorióse a lui Stefana.
de autoritate, cu deo-
Cate opta pe a consacrata
se contra prin-
pe tóte sale memoria ser-
cipiu arbitraria,
de luptamta bard de la ori ce
la spre nimici. GLASULU
mal chestiune politica-sociale, fi
departe se contra SUB LUI
caudórea
lomnielora
carora este asociatiunea
nedem-
STEFAN CELU BUNU SI
De de Lifteni ce devo-
de Ungureni !
internationale constata, inter- Burcelit Ear focu
românii,) a
pentru
Inteo sérbatóre, a ghiaga din o
stabilitate, ins nu ordinea
mandru sóre De o :
stabilitatea privilegielora, care e pa- ce in memoria
Care lumea Dar n'a ea,
de 15 de óre ce fóia
cea mórtei, a mormautu-
aura o 'nvelea, A
s'a
.
ivea, Cu
In protesta contra ce
5,000
Ca sóre n'arrw ce s m a trap o a doua
nu
Stefan giunsa
legea, din contra celti Niel n'amO plug
cele
ca s
véra m'am
INTERNATITL ROMAN
pleca
prin urn) De scara din Sub-semnatil onóre a face
vernti, ca se declare La sucursala
'n Vaslul. de ca Onor.
de protectiunea Clopotele resuna, Mi a va de la 16
s faca a li se respecta drepturile Stégurile-i se Atund gymnasiala de la Sep-
de cari nu pottl fi spumega, dusel
lege. le muaca,
Friele plug mare informatiunile necesaril
Austro-Ungaria. totti striga cu'n bou internatulut strada
cunoscutti S Maria Ta ! de lucru m-apucal, Cernichi, No. 4, suburbea Negustorit
Austria Cislaitania de Cana aprépe de intrare Petraru P. Alessandreseu.
 TELEGRAFULU

necesarie pentru clasele elementare, alte se la

Strada Lipscani) )

Strada No. 72 colt strada BargtieI No. 3, in fata avusulul MAI MARE DE

LA FIRMA HAIM BARBATESCI

DIMITRIE coltul
No. 10.
coltul
flUCURESCI

SE AFLA UN BOGAT ASORTIMENT DE Am primit pentru sesonul de

DIFERITE PANZETURI
prcum: Romburg, Madipolam, America JACHETE OF WALES
gata, Ciorapi, Mese, Servete de Asemenea cunoscut am primit un al 2-lea transport
Gulere
120) rite forme
din cele
culori,
modele, Cravate
Umbrele, etc. etc.
dife-
( 13
Lostume terno, arpaca
cele moderne preturile eftine de orb unde.
Se vinde cele moderate

De I
No. 120, vis-a-vi de artg, do-
ROMANIA
STIRBEI de 4
dresa la
de - fata,
se
C. TOMESCU,
lun-
a- VINURI DE
DE CEA MAI BUNA CALITATE DIN RENUMITELE VII DE LA
a se angagia la vre una din
primeriele din
adresa la administratia acestui
A

la de Culte. 4-3
VECHI SI NOUI
din cele renumite vil
DE VINZARE hambarele
strada Ceresa,
DEALULU MARE N PROFESORE
re
9 casele cu 6 ALBE 3-5 opt ani ploma sa
ELENA, care
diferite atestate
,
remase de la repausatuli Preturile sunt mai moderate formale de studie, doresce a da
Janoli. pot adresa ofer- Se dela sub-semnatil, strada Noud, casa Sldtinénu, No. 26, la private, a intra cu locu-
tele ce voescfi a da, Baca, la Strugure. Cualitatea vinurilor noI. inta la o
D. C. Platon , tutorele
Janoli. (70. 12-10) a se adresa la re-
(74 1 2s.) 1871 3. acestuY (118-4)

CELE MAI
11[Ift.414111k AU SOSIT DIN
MARE E INCHIRIAT din str.
DE la de CONSTANTINOPOLE
vis-à-vis de gara, tóte de-
CARBUNE pendintele la Sf. Dimitrie
4 viitor. Doritoril se vor adresa la
POMI
preotul Stefan Lambadariu cur-
tea
DE
NEGRO (103)
Sf.
(12.
DIN DEALUL CERNATESCI
CU
se de In butóie de
CIMENTU cate vedre. A se : Ca- FRUCTELE LOR
DIN PORTLAND lea
DE CATE
fundul
VEDRE
De
GIURGIU Putna. Doritorib de a o de asemenea ar-
calitatea prima a face oferte
cele moderate la epitropia defunctei Ca- a se adre-
E INCHIRIAT de la Sf. Dimitrie vii- terina Konaki comuna sa chiar la bufetul de la
A se adresa la
tor opt camere cu dependintele se soseaoa
Constantin Riga, in total parte chiar pen- da asupra
(82) GIURGIU (100) (3-3)
tru comptoar, strada Gabroveni No. 47 (108 5) Em. Konaki Vogoride.
o din Brai-
E VINDE la cu eta- CASA DE BANCA IN STRADA SELARI No. 20 E VINZARE
DDIN DEALUL CEPTURA
VIE
ge, dou Prahova, aprópe de Mizilú
antre de DE
, pe pamênt
parterti mare intindere de 28 pogóne
cu o GI E
ecarete objecte
pentru lemne pivnita.
Doritorii se a se adre- LA 5 TRAGERI ALE
sa la proprietariult
vitz
D. Popo-
strada Luna, No. 15,
mimicipal din pereche case
Bucuresci la D. Jean Luxemberg, sam- suburbea strada Cor-
A DE latescu, foste proprietate a repausatului
strada Sórele, spatele
prin jocul de societate ce am compus, verb cine va plati primul Eftimie Grecescu, salon ca 6
Fieschi, No. 1. -8 de SEASE FRANCI in etagiulú de 2 camere,
pentru care va primi un titlu de va lua parte la numitele splatoria, de slue in eta-
bucurandu-se ast-fel de speranta giulti de spatiósa,
FERMO 20
de aprópe se va putea vedea chiar titlul de 6
,

opronü de 2
mare póme.
de
o
de çlid
18, GABROVENI, 18 espirarea termenului acestor trageri, posesorul va primi de la subsemna- intinderea in de 16
bonurl de pensie, tul, ce va avênd respunse prevçlute stipulate titlul
de originale, o
lungimea de 40
bonurl ruralI , , mandate , etc. Doritoril se adresa la administra-
Telegrame, precum liste de va primi fie-care gratis.
totil-d'a-una cu tiunea la
la de altil.
(73. 36-28 2ç1) S S_ d. Gr. Grecescu, strada Principatelor-Unite,
(63. 11-7) (2. No. 17, in apropiere ce comisia AlbastrA.
resp. DAVID Typ. Fr. Thiel, strada Lipseani No. 11.