VINERI, IANUARIE 1873. UN NUMERU BANI. ANUL III - No.

TELE APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU

PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ANUNCIURI A SE VEDEA PAGINEA IV.

11
privitorti la de câtt acela nu ceremn se
d'a se fi lo- spre a aceia at simpa-
se redeschide corpurile legiui- cult dimisionatt. tiele nóstre. Nu.
tóre. dupe o absentä de maY bine V va veni desbatere legea pentru ocasiune subt actualele regim, nu
de septemânT, intorcendu-se din fondarea bänceY prin proprietariT ca ei se urce treptele Voimt
unde miseriele alta pentru fon- ins ca se respire, prea e sugru-
starea deplorabild care acestt guvernü darea e prin matt !
a adust va inspira
.póte mo- prornitt se bang gata.
de patri veni bine de se nu aci
alte idey nouT, aruncândt pe ca- se cea din urrnä carte póte, vre o câte-va dile de cândt
lea pe cele fatale de care fostt proprietariT vort perde priimitt prin poste o scrisóre pri-
acumt. vitóre la La cele
NumaY merge,
din ce orY din ce
- este
de o invasiune co- care ni se face imputarea
de
nu
ideia ne-a trecutt prin
pentru ca se subt o
face paTte! Nu maY este vorba putere. minte de a réspunde; dar
de nicY de interese personale: este V va in desbatere petitiunea ji- acéstä ne-o
vorba de interesult generalü. câte danilort spre a le da drepturT. de autoruln scrisoreT, privirile nóstre
simpatii personalT avea pentru D. Costaforu a angajamente s'at opritt asupra
ministriI unix din Dumnévóstrd, interesulti la Constantinopole spre corespunde cere- scrisoreI de a-
strigä prea tare ca se putetY fi rilort evreesci. Domnult Costaforu e abilt. vansarY, arétä starea cea rea care se
Elt pote printr'o din se armata, regretä respingerea pen-
acestort surprindd, se póte se a- tru Sena se cum
nascaorilorti meninte dupe obiceitl, - soldatt sor-
carT le-at nóptea de io Mar- cu disolverea. de bägati de póte se óre
te, trebue se v aduceti aminte care.
alte de de câtt va veni in desbatere legea pentru care
Ca studiulti, ocasiunea
modificarea multort articoli din nu ne permite se ne de armatd,
Trebue s'ave demnitate. A- dicile ve-tY vota legea nu discuta avansdrilorti,
guvernü lingusitt este rspunderea va cadea asu- starea armatel,
datt maY ce v'an ca se- pra Durnnévóstrd, lu- Ne datorY,
angajarnentele luate care mea acésta este schimbätort ! Presentult din puntulti de vedere nationalt demo-
streinT. priimirea drumuri- este alti Dumnévósträ, viitorulti este craticti, rspunde pentru ce pri-
lort de fert neterminate natiuniT.
vesce legea rspinsä de Senatt
la acordarea StatuluT pentru va veni noui imposite, pe a fi soldatt care are
le avernü jumetate. in- taxe, noul peste cele ce sunto capacitatea.
chist la urnilirea chiar a risipa de ce se dat X trebue se sciä legea pen-
vóstre ce este de pentru drurnurile de ne terminate, tru de Senatti, avea
urnilire nesocotirea ce datt la nu product ce s se acopere multe pericolóse pentru osta-
Decembre 1871 de care dobânda de 7 la românT, de a putea
tutt modü cinict cesti- nu sunto alte resurse de a
inta la celt
unea' drumurilorti de fert ! alerga la imposite. Acésta este pre- era destult a motiva res-
Trebue demnitate, cândt ocuparea pingerea sustinemt bine a
acestn dupe ce autoritare De aceia, maY tóte fäcutt
data v'a in- vernele prin punerea imposi- pentru noT
sultatt, v'a v'a ameninwti. telort. Revolutiunea cea e credemt D. autore alü
Fdce-ti-v datoria, se disolve s'a fäcutt vre o pe facia globuluI, nu s'a esplicatü destult de bine,
at curagiult, oficert inteliginte-
merile,
va fi voi, pentru
de jafurT, de de
e
din 1789 Francia, a
provocatä din causa impositelort care a-
dusese poporult la
nu

póte
ca
Domnia sea trebue se
se conteste dreptult de avansare u-
-
la miseria
foul de !
cea maY complectd. nuT soldatt, numaY pentru dare
Domnult a declaratti nu ca se o lóce, séti pentru nu frantozesce
in facia D-vósträ, prin urmare facia tétrult unorü asemenea scene, nu frecuentd salónele !
cä contribuabililort se cate de de fóme ! cândü, dar, Domnia sea se va es-
se pe ce Poporulü v'a o de avertis- plica maY noT publicämt scrisórea
a fäcutt urma declaratiunY mente. Gânditi-ve la elt, DomnieT séle, la aprecierea celor
tegorice bine, fóia oficiale destult la la sus-
unt mäcart
www.dacoromanica.ro
 =211
Jurnalele Reforma, amân- spre a reintineri armata, care fi trecuta vre-o
cavalerisma de sunta phisice in- scóld,-orY de elementará art -
; grade se la care s nu trernure de maY
mediu, negresita vechime la dupe pale capetele
ne combate pe a- se çlice. plecate
legerea de dou colege a Dom- Se ocasiunea mai vorbescti de
Tache actuale, s'a respect= acé- scóla care se
Motivula de stä lege, care fu de câte 5 6 grada ? Lucru-
ideiele absurde ce predominä momentula de a espia - care rile credo s esplica sine; eY
nu este esce sustinutä de putredü care nu trecuta
articolula consiliulti protestd, pentru de a
guvernamentalti.
ce ne de a rectifica cele çlise de noi, Cu de durere, de
ci ateptarca de a se a- anula de 1873, viitorull care ofi-
duna ca se prin acte lege in de a spi- ceri, care cótele pe de :

probe nu a ritula progresului, ignoranta v coplesesce ca o

lumea se conforma, ea din contra tu pärinte iinprudenta, care voitti
de ca o pentru corpula meseria armelorti, cugetä
s'a a câte trele se
curile physice ; inteligenta a la aceste de a face acesta
numerile viitóre areta, dar, cu isgonitd.
de la Lucrult este seriosa,. este Printre oficerY ce
se rectificdmü, ce vorba de majord. armatd, nu nu re-
care
a pe aceste se pe v cunoscintele ce tre- grete, momentula cânda a
care nu póte se bue s posede militara, care
la alegere. bine, cine institutiune care sacrificiile
de câtt de asemenea jurnale. a representatti acesta elita datoriile atâtti de ce devine
române v drepturile nu-Y so-
are
: persóne care nu
AVANSARILE certificata de clase primare ; ce-va maY piciórele legate ?
care cele 4 DefensorY dreptului v implorämti
redactora, aritmetice elementare. cum pentru ce a vointä este
OrI de câte orT in jur- spiritula cari pentru angagiatd.
D-v. - lucru care mi se prerogativa pentru care aureola
fórte
a
- pärere
- de per-
observata MaY permiteti de vreme ce
inteligenteY, se
trectorilort" se
orY de câte orY ochiY
pe
indiferenta ce dirigeati, apropo de venitti se mergti departe. X.

cestiunile militare. De cine a fostü óre recomanclatä acea

Opiniunea ins, de unde persóna ?
provine fóia D-v. Ea MonitoruM spune de MARIÓRE
este din causa corespon- regim. din care face parte, spre a A)
denta competinte fela de da vina pe autore. Subd plinü verdp
va veni regulata, de aci in- Cugetânda la acesta , ratiunea mi se e-
ainte, umple cunoscinta protestd, justitia gerne
De viap,
Permite-mr acumü de a aborda subiec- de indignatiune sub greutatea arbitrariu-
ce a desveli. ;-tóte
Cu occasiunea s'a petrecuta protectorele autorele actü,
a- verde prti
lucrurI care nu trebuesca igno- ephileta de inteliginte,
vine
rate de pretinsului vii-
.rcorosti.
lutnea scia, legea avansamen- Rornânie - maY avea
este ne complecta, voescü vre D'o livede
este plinä de lacune, dupe care óre - dupe spusele Cu-ale primaverei
se adapostesce arbitrariula - care art fi argurnentele ce Ea este
mântätortt. care acestti de
Luna s'a respinsü de Subü a
legea cea salutariä cu care s'ar pu- dupe cum vinen
tuta institutiunea lege, care se ajunge a sci Síra, dragü s
stimulese junele inteligente ; reglementele micY - care tre-
voia
ese la lucru, vçInda departe bue s se de sómeniY de

asigurata prin acea lege ostene-

Acea lege ins s'a respinsa, de o datä

frantuzesce
nu maY -
de a
Intr'énsa
edea,

dênsa, viitorula române a re- bi brine, se nu aibä Cu

de vicit alte multe bagatelé de natura a- de pasrele
avea dar de aci inainte, de o Era miculü
a la Belgique, o armatä care va He D-le Colonela, D-ta trebue Merle, turturele
fi, dup cumu a acum, asi- s sciY, acestora datora gradulti Cu lua din sbord.
ignorene servilismului. de destule a-
Spre a putea convinge de cele ce ceste considerante spre pune pe umbrele
a v spune le- apotheosa ?S D-ta Gonite de sborü
gea veche, asupra avansamentuluf, - .óre din vedere ce pretinde presentulti de Prin silve dese, umbróse,
veche este ea, - a con- la de trece la de ? Mai oprea ;

cä esista numa'í Ce ? Nicy D-ta nu voesci a rumpe cu tre- fugea cu grabire

samentula la vechirne, peste cutulti ce este In de s'ascundea:
armata nu s'ar compune de La a
din elemente carY nu corespunde pre- a maI spune câte-va cu- cu alerga.
timpului, alte cuvinte, vinte despre efectele morale :e a produsa
in decrepitudine phisica câta aceste vericica
intelectuale. cu mähnire a pro- draguld v'entorti,
De aceia dar, chiar vechea lege, clescuragérea generalä; nu este de

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL
Sageta din : din silva cea a o duce unde priimi ajutoruld me-
Ese Starea este din nefericire
alerga Ciuvica d'o grav inspira cea mat mare
L'a sea dulce In (La GaTette des Etrangers)
* *
Ce pe Pastepta.
Ca céra s'a !
D. P... se de Totulti se petre-
de cuse cum nu se bine. La
araa ne'ncetatd, Pe Maria fu de maia-sa In apartamentuld
cu : coprinde red fiori, pentru tineril ;

«Lele, uite Dar merge, fata, se bine se

Merle, graurl, turturele printre lipete de Mirele, servitoriI aler-
arcd ; printre clipa. spectaculd fiorosd as-
lele, ei dulce tepta.
Vre cinci-spre-slece tin-
nu suntd !»
olanelord sobei, pe fesnice cande-
pe sora sea labre, Incovoin-
o saruta, P'a frunte du-se ca hydrele de la
despletitä Zephiril trecêndd sbord pre
luna bastóne asupra acestul multiplu
Cu-a sea
a privire Gonindil desuld negrulti pentru exterminarea caruia le trebui preste
de
Cu-al ocM La a Lupta se de cele biete fe-
Ce stingea cu-a lucire Ce livedea arginta, mel. Sócra, pre scrinti, agita cu
Soril ! Maria ce ; se vedea pe
In ce ondula? Pe cândtí pre venerabila
Mal ca séle, pre P...
iubea, Rece le mysteruld.
se urnplea de jale Apartamentuld, de d. pentru acea
o vedea ; Fluturându-i pe zephire fusese de domesticitord de animale,
ca senine galbent perisord. care crescea le sub nisce
'n lume Arculd l'avea sine de mica
suspine, In rea camera de culcare. de creditorI,
vise line, acumtí abandonase miselesce
aromia. voia portareilorti, ase-
Dupe merle o menea nu mobilatti
veselti zaresce, merile, pace In Oiva
Maria
din cade pe se odaid.
Culegea la. prin a cabinetulul, ca
o morméntd! se apropie de focd.
P'amânduoi preste o de
Cu de mare movila fundulti
Ea
luna 'n cerd De moliftd o inchisese dupe
asculte sta pe loct. Se mnaltä ea este (Figaro).
prin de Peste frate, peste
din Berlin spune s'an
la perdea; celebru
de de ale
Se pe
Echo 'n destepta, puternicd de in-
Unde 'n Purtândti luna luminósa.
'nstelatuld terióre esall, cedeschise, o
Adorrnise de dord adormit6re. Tóte aceste scrisori adresate
Pe de flóre Ese-o
Din cipelui de Bisrnark l'ad
silvel pe unde s'a Ancheta, ber-
cu suspinuld de
La ia linesä, va. face se se daca. prin aceste
o
Ca s'aplecatd, M. C se ssnnatea cancelarului imperiulul.
)
De

De
frun0a
rece
TEATRUL GEL MARE
Compania Dramatica representata de M. Pascaly
Ingalbenesce, piarele din Varsovia la 14 lanuarie 1873
jost pe petrecuta, de din MARE REPRESENTATIUNE
chiulul PolonieI:
din valuld de verdéO, din Lovicz muri, urma CERERE
florilord mirosti, lungi Corpuld ei fu transportattí PENTRU DOAMNEI
dulcea sea la biseria unde, trebuia
se serviciuld funebru. MATHILDA PASCALY
ca o dupe dar ser- SE VA PIESA
era o
Din dulce la ore de pentru ultima acestá stagiune
Varipi6ce de zephire reposatel era de

A
deschisti
In live0 din aprinse, lumea contêmpla
cu durere frum6sele ale
A sea dulce
de timpurid amicilord.
astepta
«Serviciuld funebru era apröpe de
ce murgi de ;
de o data se vOu o miscare a
Dar sosea.
corpului fete. Dupe ate-va minute, pretinsa
se din sarco-fagiuld (cosciugu)
Prin livede ;
in 5 acte de A. Dumas
se puse s cu speriati, spec -
din boita dusä de D. S. Mihäleseu.
vedea o stea tacoluiti ce o
«Multimea speriata, fugea Imbuldindu-se spre dupe de D. L. WIEST.
P'a frunte dar se pe lord ore
negru o hrapira, cu de bucuria, pentru

www.dacoromanica.ro
 I
X

X
dute
Celt

In
Medaiie de AUR.-

bund
paludeene care
convalescenta

preservativä de frigurL

LA ROCHE

La 2 Februarid

denumitd
Otelulii d'aldturi

Doritoril de a lua

Se
feriunea sa,

sparte
Se

ALU ARABLORU
A

J. Risdorfer.

AFECTIUN1
sirop
DANTISTUL G. GIUSTI,

tätile medicale
DELANGREMER
din Paris
durerile de
Onor.

Amortirea Neervelor
durere de
gingil a produce

testine, restabilesce convalescenta,

nemice,
copil
leptice este
prin
persónele delicate

Bucuresci :
reconstituant

constitutiile alterate ,
generale, causate din lipsade
calde, i

nuod
cu

epuisementu,

N
se va tine
UNCIU
la cantorulti
rou S. Vlasto, pentru inchirierea de la 23 Aprilie
la
de

febrifuge.

pentru frigurile epidemice

resistatt

esclusândd din ele acea

la orele

Albirea, Plunbuirea
filamentelor,
stirpind
ra.
la Hotelti de Francia No. 5 calea Mogo-
Óil vis-a-vis de Biserica Zlätari.

RACOHOUT

a- piele
séle ana-
preservativ in contra
galbene typoide cholera
Fr. Eitel

ANTIPHLOGISTICU DE BRUNT
tate sicurd, constatata
PEPTU,
din cele

suferintelora de
pe marele
patronata
sub

pldcute, are
oficiale,
&.

contra tutoru
celebri-
de 40 de
de la spitalula
acum quinine. -
repede
de

care

de diminétd.

va escersa
etc.

facera.

PHARM.

situatt pe strada Carol I, care d'mpreunä

singurt
fr.

se
per-

a veni la contorula

Singura

La pharmacia
de

Rue du Havre Paris.

X

X
X

Directiunea,
Butoianu, situatU
No.
Are onóre a face

energice a le

de
Doritorir se
TELEGRAFUL

precuma
se

ANUNCIU

primesce elevY esterni

napoleonY pe ann.

esclusiv
principele cele
rie

mai
prin

eticheta

cerea

intrarea deosebitd, este de

cu
adresa la Typografia
Alecsandru Andria, intrarea Ro-
in

se póte

este cauia

-
RENOVATIUNE

assigurata

posiie
de

:
multi
acesta, precumii

se

Depositula principala

Preciula unul flacon

de Intrebuintare.

fórte
de

cele mai scrupulóse

Atvantagiurile particulare ale
cialemente se

biciune din

de
strada sfin-
celentú

PHYSICHROM
de regeneratinne de
protectrice s'a
d'a avea mai

aplica de fie-care

Acesta

ASTHMA
se

este 3
gris
de a atinge pelea in
primitive s'a culóre naturala,
cu mare

VINU DE QUINIUM
principle din
mai mica
NATURALE DE

eccelentii

intre tóte asemenea preparate ce

cea
se
mare parte
asemcnea lucruri cu
de

ca catifea cu
de aceste
este
acuma

miraculósele sale efecte.

bine
preparata de regeneratiune de
presentafa

de cea

rigurilor, diurea cronicá, släbiciune de

chlorose , debilitate, precum
Se vinde cu jum6tate de
cu acel'asi
Bucuresci,

cate prin TUBURILF LE-

clasa
3 f.

este de
convalescintä.

No. 39, care este acum

câtd
acuma.
Doritoril
ria HoteluluI
EITEL.

edecurile.

nAduful
antréoa

vinde-

3 fr. cutie LEVASSEUR

19. strada Monetel Paris
NEVRALGII
pe

este: Viena, Wieden, Haustrasse 16, farmacia la

heil. Dreifaltigkeit, spre a adresa comande verbale epistolare.
simplu f. 50 cr. cu

pharmacistd, 125 str. Saint-Mar tin. Paris.

tru a repara puterile.

la ori-ce
superiora
vinurile de quinquin
este
preparatie,
este cela
activt pen-
de principalii medici de
contra consunptiunit

se vinde

bine vodsca a se adresa la Cancela-

spre

D-rului .CRONIER.
se
mai cc-

prin necontestabilele sale preferinte estraordina-

particular. recomandalie acesta

in
pri-
cres-
fine ce

ferugi-

Cofetaria din calea

Sf. Gheorge
mar-

vindecate la
chiard cu hapurile
ANT1NEVRALGICE, a le

tóte accesoriele pen-

tru fabricarea
cine doresce a o cum- II
pära s se adresese la administratia aces-
de

de
a

a
o
o

director de seti No. (Hoteld acelt ce ec-

s'altr media de spitalurt ai Proprietarulti se a pe
Academia de diu Paris. objecte de forma
Pharmacopea, rue de Paris limba. fórte fabricarea Ciocolatet
in Pharmacopeele de Strada 58, D.

Pentru anuneiuri a se adressa la Typographia strada A No. 24.

: Epistolele nefrancate se FRANCIA: se priimesca
pe a IV. bani. ticolii se
pe . . 1 n. ciuri reclame la ORAIN
In districte: COUD, rue drouot 9. Paris.
Pentru . . 24 30 u.
Pe pag. II 2 pag. I, lei n. Ori-ce Abonamente neinsoçite de va-
Pentru anti . 12 15
lórea se refusä. :
rubrica reclame. Abonamentele se de la
Pentru trei luni . . 7 8 nu este responsabili. a le PHILIPP Wien Woflzeile No 2

DAVID DINU. www.dacoromanica.ro Tipografia Strada Academa No. 24.