VINERI, IANUARIE UN NUMERU IO BAN!. ANUL III - No.

275

APPARE IN TOATE SERILE DE

PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ANUNCIURI A SE VEDEA PAGINEA IV.

corespunde angajamentelor luate prin tra, cursulti n'ai se te temi

BUCURESCf, 18
de jurnale, de- de nimicti.
In de a pe putatY, particolari nu se Legea nature' este o lege neschimbatA.
articoh mare impor- pentru este
s'a cehi Domnitorula ? promis0 numerulti nostru de
77. Ori-ce comist con- vomo la critica ce
absurd, Domnule Costa foru!
tra a a
ofensa contra
ne face de la
prin vre din
art. 294, se va pedepsi de
Teleormanul, despre articolulO ce
arnate DomnitoruluT, DómneY loro se
unuld la dour cu de la 2,000 scristi privinta
pedepsitä ; ca atac0
-6,000 DistrictO. Ne acea
inviolabilitatea suveranuluf, res-
Asemenea, comist siune. de a ne a proba
vre unuld din enumerate
pun4toro de actele se
chiar critica ce ne face acela jur-
art. 294 contra vre membru justitieY, cere
nalo, ce
se va pedepsi cu inchi- Constitutiunea cere Di-
despre noT n'amO
de la 3 la cu de la nastici. Cu tóte se
este cestiunea
500-3,000 schimbe min voeste se di- altele ;
d'a areta confratil
va pedepsi cu de la 6 la camerile nu-I place; tote
de la acela se punturile despre care ne corn-
2 prin sigurulo a bate, reproducemt aci articolulti
care va ataca autoritatea constitutional a Domni- de nu póte fi a-
:
cestO
inviolabilitatea sae, drep- 17iaruld Telegrafula. (No. 268, pu-
constitutionalt ale tacatti criticato, este intitulatd : 0 escnrsiune
acela ce imputa Domnitorulut actele guvernu- este o Teleormanú.
lui pentru respon- a fi pedeps acela care pe la adresa
DomnitoruluT. Este consecinta aduce- districtd,impresiunea ce ne-a produsd
Cantili cere a se lämuri frasa DinastiT pe Dar a ni se este indicibila. Nu ne es-
contra vre altü vorbi de tóte ude,e, o datd, este ab- plica cum póte cine-va
de multe asia de in dictiunea
Domnitorului;» surdü ! sea ! Necontestabilti acestd se
póte merge departe. Domnia sea, Pe urma, chiar insulta adusä pe care autoritatea administrativa pare a
se tóte rudele blicO domnitóre, trebuia le patrona, consumate de
la 20-lea ldmuritä. Care e acea ? de dênsa ; ct suntd dte-va persóne pe
Costaforu, de esterne, acestel administratiunI
SuntO carh , pe initiativa atributiunele functiunei acestut
rspunde:
Domnitorul6 séti familia Domnitóre, nu le credulitatea sa
De este sine de sunto intereselord vitale
cunósce nu ; onórel
o rigóre care nu se de in statele agricultura este
unde domnesce dreptult ca Rusia le cunósce
nu le ; sunto de legea stare ;
chiar, cari le cunósce, dar li se pare rurale, a agricole, suntd
Prusia, fi atâta departe de a da fructele
lóre, are açh, dupe esplicarile Dom- se le salute. se aplicatiunea ; constatarile
Costaforu. numesce óre o ?
contributiunilord fiscale pärtini-
Prin asemenea restrictiunT. prin asernenea e nu se de spre paguba Statu-
Tóte, tóte rudele DomnitoruluT ! prestatiunea ylilelor de
amende asemenea aspre pedepse, judetene s'ad
Dar se de toti nu este cu metamorfosatd spese metalitice, apol
care nu ni se spue suveranulti
Domnh rninistri in punga protegiatil prefec-
curtea e face pe fa- bine de dom-
cu nostru; nu
este de mict Germania domnitóre ? Se Ea se face nia sa, districtuld a alte
care se nu familia Domnitóre fapte, prin acte patriotice gene- de cele de
róse. familia domnitore este de la mosia ; hotia de cal este or-
de pe din ganisatä pe o ; etc... etc... S
membriY, din aceste rude ale Dom- póte se tóte ea va fi pote ca acestea se fit adearate,
lua o concesiune de de respectatd. nu este póte se discutabile, ; dar vine :
ca a Strusberg, concesiunea pue restrictiunile, vort za- la ce este prefectuld responsabild', so-
se Cu câtti asprimea este maY lidard de aceste rele, de aceste ce a-
se ocupt de co- cresce ambitiunea !
? o
parte culpabilet séle la
merciah industrah, cari le onóre, DomniT ministriT restringerea 6re-care, trebue a justt
;

nu ca , carh din preseY, restrângerea ju- a nu atribui

gata cheltuimù cele numrate de autorele
pe drumurT;-daca din nu sunttí cum nu a-
românT, cum nu suntti Ce este culpabild cerealele
aceste rude lua o concesiune de care Teleormanü nu suritti de cualitate ca se
nesciinta, trebuiati se ca, rivalisese cele din America Rusia ? Ce este
cu din unt lucru, face culrabilti nu bine
de necesitate, putea mare esplosiune ! Pe din con- ? hotia de
www.dacoromanica.ro
 este la ordinea Lupta este mare streine Ideia acésta, ea a o realisa, nu
prin forta ci prin
d'a-una prinsi de
de garani
unel bune
dar libe-
prin efectuld achi-
? A pretinde
asemenea cestiuni, este
aceea proprietarilorn
- cum
din deputatts din
- nea
financiare care, posesiu-
de creditn de
combi-

imixtiunea este din cele nemerite

nalistü jurnalistn. Nu scimti ce pro-
cere de la
atributiunile functiunei séle.
Nu, nu de a
afar din

:
dar ce
a asicuratt tipo-
Dar
lonisarea soluluf ?
acestorn
- este
intime
pentru prin ban-
le-
co-

autorulul articolului Sti- altuia altuia cas- espropriindu-se pe datornich greti

loveste regulile cite data, nu povära dobândindn domniile
ci reale Bucu-
este de o multä pasiune
jurnale an
colonisarea este ca
partialitatea, care, de a produce Banca proprietard va sci s pe
resultate eficace, juste cause! nesimtite, germane to-
Departe de a felicita pe vinta române pe isolate, le va vinde de
Teleormanulin de administratiunea sa ; adherândd tu-o acum, dar aceste din ; este o cestiune de
chiard la parte din ce se prin o ur- de organisare...
asociindu-ne la rugaciunea nu face este financiarn !
«de a o nume insemnate de pro-
cheta,» o ritiCa Ne pare bine credinta Trom- de consideratiune,
este injustä, a surprinsd de
marea parte, regretatd in de revine pentru fonciare ro-
raportuld la vechia sea ideia, banca pro- asociatiune
nostril, de credutti momentn cestiunea
cu jurnalult Turnu veni cu spe- ori ce pericoln
ceea ce privesce réua adminis- acéstä cestiune, reproducemn dupe atâtea mart perderl, atâta
ce nu va avea nenorocitd.
tratiune. a Districtü. In dupe liberale din arti- Dar acum temerele suntn
de este, care face o mare asupra reu- redesceptate Diarele din
Prefectulti nu este aduce re- ne despre din
dosprestarea cea rea a agriculturet, producemú ena, care facú propuneri de
care
trebue se puternice pro- de
statele cele productive cu
; - aceste ne repetä vorbe
care se audn prin culórele care
nu este asociatiunea nos-
despre de nu póte s realisese nimicti pen-
n'arnü Pe cestiunea la tru n'are suntü oferte
este ea are
calitate cu AineL se in are se re-
din streinatate
contra, descepte in Dar De parte de
intere- timpü
teoria de
ne ingrijimt de noua strei- drepte din Moldova, care la
de idea proprieta-
a produce, nu ceva ?
români
bung, totti calitate semnele se ni se
pare lucru pentru noi, cu tótä no- intreprinderet a
nainte; urma a bila silintä a ernescu, Ghica,
a fi rece ba pretinde,
de Prefectuln era Brätianu, a tutulorü acelorn s'ar0 face de a se acorda români-
gatti a prevede budgetele români pusti de monopoln de - Este de
a comunale rurale, o a fonda o
observatt de câte-ori e vorba de o
cestiune pentru se in-
care pentru de Se vede la Curte alte care numele in contra
a o distribui ne tememn nu predomine In cele pentru streint,
de a dupe din precunü s'a contra se sustine trebue s le
cestiunea pururea
dupe cumti s'a
care de la 1864, studiândn cestiu- Presa Vasile
districtuiü cdruia nele economice, neconte
d'inaitea Boerescu, ale opiniun o
crearea creditt a a
Este culpabilt asemenea prefectula pen- pentru desrobirea din prin fine terenuln pentru a-
tru' din chiar din ghiarele jidovesci, amt blestema cândü va veni oportuntl,
proprietarl, nu de rnidlóce momentult in care hi minte se arta inanitatea de a ne
spre a alerga alte judete a se cestiune, cerca se färä
o de pentru smântd, pe banca de trebui cada streine, o institutiune de cre-
abia plätescn urma streinilorn ! a scapa pentru România.
de jafult baschibuzucilorn Acestespre nu suntt bune ne
ce de Prin a subt esploatarea organisatä sis-
pentru acestia de datoria fórte fon-
urmare, era
Districtului a le procura
necesariä, cu se dupe
tematisatä a legiunilorü
Care
folosi pe pe co-
ciare
- nu remâie
se
totuln compromisd.
acéstä
dou vorbe asupra e-
se pärtile unde este o lea, dar masa perde, aforismn care se peste
adMinistratiune dar mare, fi se- nostru, ori de atingemn
pentru furtult de de amenintatä de a trece o
s ne la acela - care scapa o bang...nu putem face
din vedere, cestiunele economite, capitalurilora streine !
de care jócä
ceste cuvinte arunca pururea
nicY fostü Ideia cu nu este o voimn a face ceva economia
n'an de Prefectn. nu este o o prin alte de câtt prin
propust aci de Germania sistemt concesiunilort streine.
Banca fonciera la ordinea simte de bine, este cea mare de
de colo ne ocupa se- privirea asupra cestiunelorn a vorbi astn-feln. Pentru nu s
riost de opientalt. capitaluri streine,
www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL
de Rotschild din Paris, a avere vorbesce necontenint despre
tiunI de bang
acstä care e de admira-
de este totult, nu este de câtt de vr'o milióne francl,
pun- de de industrid tiune. Elt preparativele
resumatt, budgetult statuluY
care de de de calea ce va demnitari cu neräb-
ga particolarilort creditti
orY, midilócele séle Daca art tre- dare se afle.care
imaginarit putea pe suveranult lort.
Nu nu aduct bani, dar bui se se redime pe nu pe
Impresiunea ce voiajd va face asupra
de cele multe orI nu ne n'art avea o financiard.
este imensä.
de pe care Asia dar, aci totult este o afacere de te multumitt, nemultumirea acelort considerl
concursult adesea a a- creditult este asicuratt se
acestö ca mvrtea islamismulul este
vea e personalti, specu- abondentt, de statti protege
mare. Guvernult ia deja pen-
nóstre privilegiult favórea sa o institu-
tiune de creditult va fi a- tru a evita a suprima la nevoe cele mal marl
lorü... Asia a Strusberg obli- chiart la nascerea lort.
gatiunile séle de ferate-care tâtt mare cu pe privile- ce noutatea despre a
fabricate legei, care pur- favórea statuluT, se adauge averea sositt Eropa, s'at adresatt acestul suverant de
garantia sa a principilort a proprietarilort ca domnit6re unt mare de
prusieni. Ce s'a ?-Nimeni nu plementara. Nu se le va accepta pe
datt ce n'a isbutitt, o asociatiune de
tóte ; dar durata voiajului este deja la
IegeT, se a se pune pe nu póte se ofere soliditate re- Nu se cunósce costumulti ce
sigilult semnatura póte crea creditt;- va alege. lit va pe aceld
agentt nostru, cu ilus- din contra credem streinii, deprinde- in Persia, apa:enta va da o mare
trele prusiane !. rile de agiotagit pott corn- ideie despre magnificenta suveranilort acestel
Ce arnü perdutt ce a promite rnicsiora creditt, este compusti
Costumulti
Strusberg streini, se scie. m
dinteunti caftanti cu dia-
trebuintä credemt se a- mante, de o impodobitä
consecintele cleplorabile care at daca este unt careia cinch nasturi are e-care valöre de 8o,000
resultat pentru ; -ceia ce vom creditt lort, se ne ce de centiurond care, ca
dice numaT, este acestt creditt monopolurY de ?-De ce nu des- ce este garnisitt cu smarande
nostru fórte scumpt libere de fonciart . nucelo,t.
rubine de
pentru amestecatU in elt opresce de la acésta in se va putea mai
uta se imitese
faimosult Strusberg, regele de mania ?... magnificenta.
prusiane.
va pläti, unt
o de mare de câte DIVERSE ALEGEREA DE
realitate, de o sutä de Atanasie Troadus, fostü Episcopt de
de proportiunea ce trage Ea esistc -
Rornânti. Episcopt la Râmnicu cu 92
societatea din creclitult ce timt foile americane Louisvile,
prin midlocirea Strusberg. Americei. Acesta interesant5, dupe turi, din 162.
specialminte despre deja de cinch Isaia Diocleas Vicoi, locote-
nea diare, a
avemú unt esemplu cunoscutt tuturort acuma, voesce s'o ninte de Romanut s'a definitivü a-
moldovenilort : este Banca de Moldova, o la altard. Trebue se curagiost1,- colo, voturi din
creatiune de creditt prusiant, acele cu
Mireon Naniescu s'a alest epis-
observa
in sub domnia Grigorie Copt la cu 144 din 159
Ghica. atund nenorocitä !
se urmärea de a se aduce perirea fracului.-De cu invingerea
ce a resultatt ? Nu n'a Esposiliunea Societälii Be-
supra francesilorü, blondinil
fostü nimict din ce se spera, dar a sterge de pe totti ce e francest,
banca acésta, cele din a ruinatt chiar junimea din Ger- Prima espositiune in care se
pe proprietaril MoldoveT, mania a decist balurile din carnavalulti, nu intrunite:
datoriT. mare cele mai
va purta fract.
Se acurnt acéstä este re- de parte din
dusä, dupe ce falimentü ca particolare din
bancherY, la unt orclinarit biurot Generaluld Ignatieff, ambasa- Obiecte de sculptura, mobile, vase arme ; co-
de zaraflica-care de a ruina dorele Rusiel la Constantantinopole, a fostü vic- lectiuni interesante de
a espropria pe proprietariT prinsY tima de straniti. (descoperite streine.
rile Generalult era grajdurile desmerda Portrete desemne de pe an-
afacere de nu care de ordinaril este fórte cândt costume ale
costume nationale.
principalt, ci creditult; pre- de o animalulü, capuld,
o adunare de obiecte
de pe generalt de gura, buza de artistica a
adult de
ce de póte se josü. in trecutt timpult de
se substitue pentru a dobâncli creditt. Rana este destulti care
Espositiunea instalata in dece din
Dar speciile aceste de inchietudine amid onrabilulut am-
alti pe Bulevardulti Elisabe-
nu cunóscemt nimict solidt basadorü. ta este töte de la
de diminéta la 4 ore dupe
siele ale proprietarilorti. D. Moltke a primitil, se'pt- pentru o este de
nevoiä se aducemti esemple din scrisóre
anonima, din tóte dilele.
alte ?-Este se pre-
naco. pe de doliu Espositiunea se va la Februarit
cedente chiarti din Prusia, pentru
demti acumt de aci ne vint tóte modele? Generalule,
D-ta, unult dintre motori foNel brutale,
Aceste prea sciute de ce
pregatesce-te a te presenta dinaintea cea durere
se le de ceY ce putinta unde sea impera- Nicolae Zahariade, fost amploiatü la
de a ne face binele reult. Monitorg, traduatord alt
baniT, in asemenea nu at torulul Napoleon III s'a dust deja. piese de amploiatü regiel tu-
de câtti o cu totult * la Teleormant.
operatiunea a Persia Europa. Orl-cine l'a cunoscutt, nu póte regrete
pentru onestitatea sea devotamentult catre bi-
francest; s'a realisatt unt de din Teheran, care vorbesce despre voiajult nele
miliarde de bancheriT Europe, pentru Europa, visita acestul suve- Imorm'entarea se va face Vineri, la Ci-
Francia-si numerariult nu rant la din Viena, ne Belu.
este de de vr'o miliarde ! detaliuri :www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL

MARE SUCCESU BRIANT

AFECTIUNI DE PEPTU,
sirop d'und din cele are ua
&. tóte accesoriele pen- I
tru fabricarea
LA VELOUTINE tate oficiale, contra
contra este de cine doresce a o
de spe- inffamaliuniloru de celebri-
cari l'au patronatd de 40 de anr se adresese la administratia aces-
ciale bismuth, cita marele de la spitalulu
prin urmare ua YAUQUELIN, director scále de
asupra
de
de
profesor
Paris.
ProprietarulU se insrcinésä a invta pe
Ea este indivisi- rue de 150, fabricarea CiocolateT.
Depontu in de Strada No. 58,
bile,
velouté
naturale. Se onorab LA LIBRARIA WARTHA
CH. FAY posede cea se :
a)
parfumist, maT pentru
9, Rue de la
PARIS
9 vindecarea a diferitelouU de scro- CODICELE ROMANE Cu de
la DoriioriT se informa la D-na Zinca Editiunea II-s
B. BOERECU tóte votate la o
Alecsandrésca, strada No. 76. 1872, 1 8 mare.
Preciul 20 lei 23

ANUNCIU
DANTISTUL G. GIUSTI,
Se Onor. escersa pro-
Directiunea, de BOLELE
feriunea sa, adeca: Plunbuirea
Butoianu, strada Rani symphilitice, scursOre, impedicarea udu-
Amorlirea Neervelor No. polutiune, alba (neputinta
durere de ortce Are onóre a face cunoscutù vindica

0*
o care sa
sparte a produce prim esce interni precin de caduri singur radicale.

11100
Se la de Francia No. calea de napoleonT pe ann.
) Specialistuld D-r Thor, Strada Carol No. 4.
vis-a-vis de Bise-rica ZIAtari.
0000111
ANUNCIU VINU DE QUINIUM
La se va tine licitatiunea la cantoruld Exibard, 125 str. Saint-Mar tin. Paris.
rou S. pentru inchirierea de la 23 Aprilie 1873, D-
Acestü tonicü superiorü este avutü
séle. Budisténu, pe strada Carol I, care cu principie din. tóte vinurile de quinquin celd mai pen-
tru repara puterile. este de medici de
din nuoti : biciune din
preparatie,
rigurilor, diurea
contra
de stomacü,
ele acea In care se
, debilitate, precum in
Se vinde jumtate de sticia. Acel'a§i vin iodatü ferugi-
Doritorif de a lua a veni la de : nos
tóte dilele la orele de Depositü Bucuresci, F. EITEL.
4
RACOHOUT Singura
cele
ALU ARABLORU a le ASTHMA catariuld, naduful NEVRALGII vindecate la
A LUI respiratórie vinde- chiard hapurile
din Paris cele cate prin TUBURILF LE- ANTINEVRALGICE, a le
durerile de dein- sub forma energice VASEUR, 3 f. CRONIER.
elegante s le
testine, restabilesce convalescenta, math-
resce copil persónele delicate a- piele co- pebulut
nemice, prin proprietatile séle ana- 3 fr. cutie LEVASSEUR farmacistil-chimist de
leptice este un preservativ in contra clasa 9. strada Monetel Paris
febrelord, galbene typoide choleref.
in Bucuresci: Fr. Eitel La pharmacia
. Risdorfer. Rue du Havre Paris.

CONSEILS AUX DAMES

SPÉCIAUX RECOMMANDÉS VESICATOARE ALBESPEYRES
DE DE praia Admis
favorabil
spitalele a
Consiliuld alle
francese
din Francia)
BREVETE, PARIS PERFECTIONATE DE DOCTORELE armatelurü a Statelor-Unite.- Acliune
ABASE
DE i regulatä. Fie-care visicatóre sä pórte semnátura
ET DE Eclat du
TRIPLES D'ODEU RS
d'Albespeyres pe partea cea verde.
PARFUMS LE :

ET RAFE ICHISSANTE CAPSULES de RAQUIN

Foin-coupé, Jockey-Club, Brises- pour M. S. Acadnmia de medicina de Paris. care le-a declaratii supe-
la
Aceste produse se 40 la l'alte cu Copahu
de produrele analoge ; din rióre ce
Indispensablesp'conserver
EXTRAITSD'EAUX dere le-a asupra 100 de bolnavi s'a 100
pour adoucir et
beauté,la morlidesse de la peau peau. ele specialitätile cele renumite. de Srpienta adunare a recunoscutd aseminea cä
PASTILLES AU MASTIC DE CHIO La cei Capsulele Raquin suntg ingerate ru
Suavité l'haleine. o neplicutä, nu
Dépôt dans toutes les villes du monde. CU AMÉNUNTULÚ CU virsäturd. - Paris, Faubourg St, 78 in tóte
Pour éviter la contrefaeon, exiger marque de fabrique: 44, PARIS farmaciile.
LA REINE DES ABEILLES

a se adressa la Typographia strada Academiel No. 24.

Epistolele netrancate se se priimesc
Linia pe pagina a . 15 se
ciuri reclame la
Reclame pe pagina n. ORAIN MI.
In In . . 1
Pe pag. 2 lei, pe pag. 3 lei n. Abonamente neinsoçite de va- COUD, rue drouot 9.
Pentrn . . 24 30 lei n.
Pentru 12 15
lórea se la D
Pentru rubrica .insertiuni Abonamentele se mimai de la 1 :

Peatru trel . . 7 8 este 15 a le PHILIPP Wien 2

www.dacoromanica.ro