ANUL III No.
764
NUMERUL 95 BI\i NUMERUL
ABOXAiIIEXTELE
INCIP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC
TOT-D'A-UNA INAINTE
In Bueurevci : La casa Administratiunel.
In Tara : Prin mandate postale.
Pentru t an 40 lei, 6 lunl 20 lei, 3 luna 10 lel.
In Streinetate : La toate oilleiele postale din
Uniune, prin mandate postale.
Pentru i an 50 let, 6 lunl 25 let.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACTIUNEA
No. 3,Piatza Episcopiei,No. 3
STII II'ITI SI WHIT'
PA NU-P EPTILA
-----
TALHAßII COLECTIVISTE
DIN C01TftADiCTIILE D-LUI G. PANU
TICALOSIA COLECTIVISTA
ORDINUL DE ZI AL IMPERATULUI
DRAMELE PADUREI
STRII ITI SI INHERIT'
Colectivistii ad fost striviti In ale -
gerile comunale. In toate partile pe
unde ad fost alegeri, ei n'ali reusit
se strecoare nici mâcar unul din aï
lor in consiliile comunale, cu toate
ça ad luptat mai peste tot locul cu
o inviersunare desperat&.
Acest lucru este far& precedent.
Nu s'a mai pomenit inca, nici chiar
In biserica, s'a celr b:*at un simplu ser-
la noi In farà, ça un partid, luptind vicia divin; nu s'a rostit predica. In tim-
Yn alegeri, trei luni dupe câderea sa pul oficiului, tunurile aü dat saluturile
de la putere, sê nu reuseascä a stre- obisnuite.
Ceremonia s'a sflrsit la unu.
cura câti -va membrii de ai sél eel
purin, In corpurile pentru care se Azi dimineata s'a facut un serviciü fu-
fácea alegerea. Era reservatk colec- nebru solemn In catedrala bulgara fn a-
tivistilor si aceasta supremi ru-
gine.
Niel o comune, niel un colegiü,
nici un ales n'ali reusit se aib &, si
cu toate astea, lumea tot se mira
ça ad reusit sé intruneasea, pe
ici pe colo, tâte un numêr de voturi
pe jumètate mai mie de cât al ad-
versarilor triumfatori. Lumea se
mira, caci atât sunt de discreditati,
atât sunt de unti, In cât fie -care Yï
inchipueste lucruri eu neputintá ça
acesta : ch un partid care a guver-
nat 12 ani tara, sé nu aib& niel mä-
car tâte -va voturi trei luni dupe ce
a cäzut de la putere. Pe noi ceca ce
ne mira, nu sunt tele tâte -va voturi
ce ad avut; pe noi ne mir& tocmai
contrariul, ne mir& ch n'ali putut
reusi pe nicäeri, luptând cum ali
luptat si bucurtindu se iii modul cal
mai larg de libertätile si garantiile
constitutionals.
Alegerile comunale ail fost paras -
tasul pe care alegétorii l'ali fácut
colectivititei chzute si sfìrsite.
Gea mai grea pedeapsä a fost data
ins& colectivistilor de catre alegêto-
rii colegiului II din Capitala.
Cel trei mil de alegëtori care ad
votat lista opositiunei- unite, contra
celor patru sute care ad votat lista
colectivistilor sustinuth de maiorul
Fànutä, sunt cetàtenii Bucuresteni
loviti, Watt si Ympuscati la 14 si 15
Martie, care veneaü fata In fat& cu
bat &unii Br &tienisti, cu fostii sub -co-
misari si epistati, eu atei ce coman-
dase sad secondasti jandarmiï si ser-
gentil in atele zile de sângeroasi a-
mintire. Ei bine, résbunarea popo-
rului care venea fata in fati eu a- t numit si amid putred de d. Panu, N. Ionescu, d. Panu l'a injurat in
cela care il mäcelärise, a lost teri-
bilá, nu atât prin numérul sdrobitor
al voturilor, cât mai eu seamy prin
tntelepciunea cu care s'ali purtat
cetàtenii.
A DOUA EDITIUNE MERCURI 8 (20) IUNIE 1888.
NUMERUL 13 Rim NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS-
TRATIA ZIARULUI
La Paris : Agence Havas, Place de la n6urSe, 8
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri
si reclame pe prig. Ili, 2 lei linia.
LA PARIS: se güsestejurnalul cu 15 cent.
numerul, la hioscul din Bulevardul St. Ger-
main, No. Si.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU AD.iriINISTRATI UNEA
No. 3.Piatza Episcopiei.No
Sé vii fat& In fath eu aceia care trimit prin posta in numele met]. pescu pe timpul résboiului 1877-78
te-ad torturat si Ympuscat, sè'i vezi Astept pe Gheorghian, ca se i-o
dau Jul, si apoi el se v'o trimeata
obrasnici si alergând dupe trium- voue, ca se figureze la posta nu-
TA:LHÁRII a primit ca advocat (?) de la orasul
Turnu-Severin o suma de 9000 lei,
sub pretext ca sé sustie comuna in
furi eleetorale pe care de la tine le mele lui, etc.»
Explicatia acestor rênduri este a-
HOTU procesul cu chile ferate pentru ex-
proprieri. Cum vedenl, d. Candiano
cer, si sê'(i pàstrezi Angele rece, sé
respecti dreptul si libertatea chiar
ceasta : Gazeta In cestiune e Libe-
PUNGA SII pe când lua Plevna, lua si Severine-
In persoana lor, aceasta a fost lovi-
tura cea mai strasnicá ce a primit
ralul de la la,i ; fendurile de care e
vorba eraü fonduri secrete , si d.
Panu fácea pur si simplu po reptila
nilor 9000 lei.
7. Só se ia do comisiune socotelile
cheltuelilor diplomatice pe anii 1876
CiUPiTLaI si 1877. Pe atunci bietii colectivisti
pâniii acum colectivitatea. la Iasi, In folosul d-lui Ion Brâtianu. eraü dar sé nu se mire co-
La adâpostul legni, de o potrivá Pentru a dovedi si mai bine rela- misiunea când va giisi e& d. Brä-
proteètoare pentru toti, cet&tenii lo- latiunile d-lui Panu eu fondurile
secrete In timpul infamei domnii
COLECTIVISTE tianu Ion a luat 1.2.000 lei numal
pentru drumul sèü la Sibiü, undo
viti si Ynsângerati la 14 si 15 Martie, colectiviste, cum cualificâ Insusi d. s'a ntâlnitcu Imperatul Frant losef.
D. Ton Brâtianu, capul bandei co- (Vazá-se registru M. de Fin. pe luna
ad infierat eu votul si cu dispretul Panu, regimul Brl,tianu, vom aminti lectiviste, care in curs de 12 ani a Sept. 1876). Tot atunci o personali-
lor pe së:baticii erol ai acestor triste cate-va inciderrte dintr'o sedint& a umilit si a conrupt o tar?). Yntreagà, tate politic& ridicase de la Visterie
zile. Cameril deputatilor. nemultumit pe atâtea succese str&- 11.000 lei. iar B-iul de Samos o
lucite, viseaz& noi lauri. D sa care suma de 8.000 lei. Stirn c& se va
In alegerile comunale, colect.ivis- La 2 Martie 1882 d. Ion Bràtianu cât a fost In capul têrei, petrecea 5 invoca prescriptiatoti tâlharii o in-
tiï ali fast striviti si intierati pentru a presintat Camerii: un proiect de zile pe sáptámân& la Florica, acum voaca asth-zidar eel putin va rë-
lege prin care se deschidea un credit îsi petrece tot timpul Yn Bucuresti, mâne fierul opiniunei publice pe
tot-d'a- una. de 20,000 de franci ca fonduri secrete cabalind si intrigând ea eel de pe fruntea acestor vulgari pehlivani
X. X. urmä demagog; nu are nici dem- (Va urma). Un contribuabil.
pentru mentinerea ordinei in timpul nitatea fostei sale po.sifiuni.
serbärilor încoronäriï Regeluï. D. Bràtianu vázênd moderafia ac-
TE LE GR AM E N. Nicolae Ionescu a combätut
acest proiect, In termenii urmàtori :
tttalului guvern, ca sá nu zic slabi-
ciunea, rldicà capul si are nerusi-
AGENTIA HAVAS nata Yndràsneala së revindece iaràsi DIN CONTRADICTIILE D-LUI G. PANU
«Aceste cheltuell sunt nu numal nej us-
tificate, dar sunt si o nerusinata delapi- puterea.
Postdam, 18 Iunie. Spre a Infiera odatâ pentru tot REFORMA AGRARA. CULTURA INTENSIVA
Inmorm$intarea imperatulut Frederic s'a dare a fondurilor publice. Chiar In mo-
mentul de fata se fac cheltuell pentru de-d'a- una colectivitatea impreun& cu Pana acum am arátat contradictil de
rhnduit tn ordinea urmatoare: Imperatul, capul bandei, ne propunem a ecsa-
regele Saxel, printul de Galles, printii Ca- plasart de votanti, care cheltuell nu se ale d -lui Panu asupra cestiunilor de
fac din averea membrilor partidulul.» mina In acest ziar, toate tâlhàriile, principii abstracte ori de persoane.
se imperiale. Feld Maresalul de Moltke
mergea In capul trupelor. «Apoi, cum vedett, când se petrec ase- hr,tiile, pungásiile si cinpiturile së- Asta -zI vorn arata ca d nu Panu se
menea fapte nerusinate, nu ve putem da vêrsite de aceastá onorabilcï banda, schimba ca o sftrleaza chiar si in ces -
banl pe cuvént, si când adeverul e ea ati in curs de 12 ani,In întreaga tara,si tiunea taranilor, care este, dupé cum
zice domnia sa chiar, punctul funda-
eapatuit niste miserabili partisani ameascà cere de la guvernul actual sò nu-
o comisiune ad-hoc, nu Insê mental al programulul séu.
care avenu nevoe d'a ti capatuitl.» curtea de compturi In care n'avem Luam pentru asta -zi cultura inten-
La aceastäacuzatiune, rêspunzând incredere, ci o comisiune compus& sivi.
Se stie ca noi, dupé ce sustinusem ca
Sofia, 18 Iunie. min?strul justifiai, d. Nicolaeloneseu din bàrbati cinstiti si harniei, càreia trebuesc vêndute mosiile statului la té-
II intrerupe ast-fel : se i se ataseze si un procuror de rani si ca le trebueste pus si capital la
curte, nu Insé procurorul curtei de dispositie prin intermediul Creditelor
mintirea imperatulul Frederic. D. Nicolae lonescn. Uitati scrisoarea compturi. Aceast& comisiune sè cer- agricole, puse pe alte baze, sustineam
Asistaü la aceasta ceremonie printul d-lui Cona prin care se dovedeste ca s'au ceteze toate hotiile denuntate de noi ca aceste Imbunatatiri n'ar 8 nimic,
Ferdinand, cu suita sa civila si rnilitara, dat 10,000 de franci l si sé publics resultatul lueràrilor daca nu se va introduce cultura inten-
principesa Clementina, ministrii si nume- Ministrul nu réspunde nimic la sale In «Monitorul ofrcial»;dupè care siva pentru mica proprietate taraneasca,
rosi oficerl si functionari. fie-care ministru In resortul sëü sh si pentru acest sfirsit propuneam fer-
aceasta, si d. Nicolae Ionescu,luând mele model. Cam de aceiasi parere a
Curtea a luat un doliu de trel septa- urmàrease& Inaintea justitii ordi-
maul. cuvêntul pantru a doua oaré, zice : nare pe acesti pungasi, ca ast-fel fost si d. Aurelian.
laca acum cum judeca «Lupta» de la
Berlin, 18 Iunie. «Am zis ca ministrul dedese din aceste fie-care së'si ia resplata faptelor sale, 28 Aprilie 1888 propunerea d -lui Aure -
IiI proclamatiunea adresata poporului fondurl anormale nenumerate tncuragiarl si se purificám odatá atmosfera de lian si prin urmare si pe a noastra
sea, Imperatul Wilhelm II zice : «Chiemat agentilor partidulul, si de la locul mea pestilenta acestor stirvuri, care vor
la tronul strámosilor mel, iaü posesiunea am cutezat a tntrerupe pe onor. d. mi- sé învieze ca strigoii. Cliestia Inca nu e aicl. Ea este aiurea, lu-
cru care pare ca d. Aurelian nu'l stie.
lui, tnaltand privirea mea catre D-zeü si nistru al justitiel, aducándu-1 aminte fai- Inc& o mica observatie Ynainte de Iat'o .
aur, dupa exemplul stramosilor mel, ca moasa scrisoare a unul alt ministru pre- a trece la eesaminarea hotiilor. Este un lucru tot asa de vedit ca cultura
voiü fi un print drept, voiü cata pacea, decesor al sea, care printr'o scrisoare Ne avênd acte oficiale In mâna si intensiva nu poate fi practicata intr'un mo-
voiü spori prosperitatea WO, voifi ajuta data. publicitatii, spunea ca pune la dis- neulind descoperite aceste tâlhärii ment dat in or ce izara si ca sunt tzeri cart
fatal sunt destinate, in anume imprejurari,
pe sarmanil si nenorocitil si ca voiü fi pa- pozltiunea partidulul dominant de la Iasi de cât din intêmplare, lista noastrà a face cultura extensiva, a avea izlazuri etc,
zitor credincios al dreptulul.» 10,000 lei. Acest ministru, prin portofo- va fi foarte incornplect&; de aceea macar ca superiotatea altorculturi este con-
Imperatul In proclamtiunea Sa, accen- liul ce avea si prin positiunea sa perso- rugâm pe toti cetàtenii iubitori de statata in stitntza si practicara aiurea.
tueaza fnerederea Lui ln credinta Incercata nala nu putea se dispuna de aceasta suma, adevér si de binele public sé ne a- Este Intrebarea : crede d -saca taranoas-
a poporulul prusian. Et gaseste in con- fiind-ca insusi a spus ca era om serac.
tra, tri momentele acestea poate introduce
jute in misiunea noastrá denuntând cultura intensiva? Trebue sa fe cine -va
vingered acestel iubirl mutuale tntre Re- «Apol and un om sarac ajuns la minis- toate hotiile ce le cunosc;Ynsë numai ignorant de conditiele culturei irjtensive
gele si poporul asigurarea ca D-zefi '1 va ter poate se dispuna de 10 mil lei dintr'o fapte positive si care sê se poatà ur- pentru a respunde afirmativ. Ori cúnd vom
da puterea s tntelepciunea. trasurA de condeiü, pentru ca se incura- màri. Asemenea cifrele date de noï putea doved, aceasta.
Cine sunt utopicii ? Acel ce propun re-
Paris, 18 Iunie. jeze un jurnal de partid din cutare loca- nu pot fi strict ecsacte,si rámâ-le ca forme imposibil de realizat din cauza re-
Proclamatiunea Imperatulut Wilhelm II litate,puteti se ve tnchipuiti, ca asemenea comisiunea, In vederea actelor ofr- sistentes Imprejurarilor si situatiet eco-
adresata poporulul german a produs o lucrurl care nu ajung prin indiscretiune ciale, së stabileasc& aceasta pentru nomice a terel, cali atei ce propun refor-
impresie favorabila. la notorietatea publica, cQt de marl trebue fie-care sumé. me grea de realizat din causa resistente)
Iegiuitorului, din causa dusmaniel celar
se fie la realitate ? Si in adever acest lucru Acestea zise trecem la fapte : interesati la starea actuaba d3 lucrurl ?
exista, de oare-ce perpetratorul acestui lu- 1. Când aft intrat Rusii la 1877 In
cru l'a marturisit inscris catre amicii sei. tara, aü fácut guvernuluï de atunci Negresit ca In urma acestor ran-
PANU -REPTIL «Alta proba : mai este d. Panu, fost un avans de 4 milioane lei. Aceast&
cap al cabinetului In ministerul de sumä Irish nu s'a trecut in compturi
duri, cititorii nostri vor vedea eu mi-
rare ca anul trecut d. Panu era
de alta opinie, si cd nu numai caz
Cititoril nostri îsi aduc aminte, interne, care pima mai de-una-zi de cat peste 5 ani. Unde ad stat a- era cu totul de pärerea noastra., a-
marturisea lucru r i de asemenea na- cesti Bani atâta vreme si cine s'a dicä ca a da ritmai pa.mênt si bani la
din o polemica ce am avut cu Lupta, tura. Eü n'as ti voit se aduc aminte cu a- folosit de dobânda acestor milioane lärani nu este de ajuns, ci ca. trebue in-
c& d. Panu a avut nerusinarea së ceasta ocasiune asemenea fapte, daca d. Yu curs de 4-5 ani ? trodusä cultura intensivi, dar inca. d.
ne acuze cà sustinem din interes ministru al justitiel nu dedea o desmin- 2. Când s'aü rescumpérat drumu- Panu propunea ca statul sa. constrdngd
guvernul actual, frind -câ càti -va a- tire la «nerusinata» mea acuzare. Dar rile de fier Strusberg, s'a retinut o pe färani prin funcionaria sea ca sed
sum& de mai multe milioane pentru faca cultura bund.
mici de ai nostri ali primit de a o- când mi-a dat desmintirea ea II opunearn niste procese pendinte, pentru face- Iacis ce zicea d. Panu In Lupta de
marturisirea habemus reum confitentem;
cupa functiuni sub acest guvern. va se zica avem un reus, un culpa- rea garei centrale, etc.Sé se cearä la 15 Octombre 1887 In articolul de
La acuzatiunile Luplei am vrut bil, un acuzat, condamnat prin chiar compt de acesti bani si sé se vazá fond :
mai irithiü sê dam un réspuns se- marturisirea sa». modul cum s'ilü intrebuintat. Efi stili, ca ori si care altul, ca pentru a
3. Sé se cpará comptul exproprie- face buna cultura, pentru ca mica proprie -
rios, am vrut sé réspundem cu ar- Amintim inch odatä c& eel care rilor fácute cu asa numita gara cen- tate se dea roadele do' ile, nu se cere numai
gumente, si se vede c& réspunsul rostea aceste cuvinte erea d. Nico- de a avea pamênt si instrumente de munca.
tralä si sé se tragä la rëspundere ri- Se mai cere ca se stil curo se culti -
nostru a fast asa de categoric, In lae lonescu, despre care d-nu Panu sipitorii banilor publici. veaza pamêntul, cuna se'l fngrijesti,
cât n'amai cutezat d. Panu sê revie zicea, acum câte-va sëptämâni, la 4. Cu confectionarea bileteloripo- fn ce directie se 'ti aplici munca.
tecare, in valoare de 27 milioane, Prin urmare, recunosc ca chiar daca
asupra'í. Acest lucru fácut,së ne per - Ploesti , sustinêndu-i candidatura toate masuri'e si dispositiele insirate tn
mitem sé vedem cine e d. Panu,care intr'o Yntrunire public& : «Uitati-vë s'aü cheltuit peste 400,000 lei, in cele opt articole precedente s'ar realisa,
mare parte diurne, si transporturi inca ar remânea o chestie serioasa care
permite aere atât de arogante si la soare : Sunt pete in soare? Nu atinge In particular mica'proprietate,ches-
la Paris a d-lor Eug. Carada, Emil tia stiintei de a cultiva dupe bane
se '1 punem si noi o dató pe acest sunt. Uitati-vë si la Nico!ae Ionescu: Costinescu altii (vezi scrisorile
si metode pamê. -tul.
om la rezan, cum zice d. Panu. Puteti g&si pete la dânsul ? Nu pu- d-lui Costineseu din acea epocá pu- Ace e sta ehestieacarei Insemnata-'
blicate In «l'Indép. Roumaine» de teo recunosc, nu este insvi nici poste
La 13 Noembrie 1880, d. Vasile teti gasi».
acum vre-o câte-va luni). Sé se o- fi un obstacol invincibili pentru rea -
Conta, atunci ministru al iilstruc- Ce e dept acum 6 ani, in urma blige aceati domni sè inapoieze ba- lisarea ref;,rmei altrare.
In adever,etiteevidentca téranul nostru
titlnei publice sub d. Ion Bràtianu, discursuluï rostit In Camera de d. nii luati farà nici un drept. nu stie se cultivez-' paméntul dupe meto -
5. A se cere socotealh d-lui Carada dele nouet stiinte agronomice.
trimetea actual ului directoral Luptel Liberalul In modul eel mai infam. de rescumpérarea rentei perpetue, nu stie se cultiveze pamóntul. De cat niminea nu poate pretinde ca el
l'acuta de d-sa la Paris in anii 1883
o scrisoare datata din Bucuresti,din EI are aceasta stunta, el este mal de
In numérul viitor vom vedea ce si urmatoril. Sé nu se trimeatà Ynsá graba
un rutinar, far mal de loe un tn-
care extragem urmâtoarele rinduri : fácea d. Panu In schimbul banilor la Curtea de compturi, chcl am de- cepator...
«Till la dilspozitiai'oastra suma ce-i primea din fondurile secrete. claret deja cä n'avem Incredere in In contra acestui pacai, a acestel
ce v'am promis ea autor pentru lucràrile acestel Curti. indaratnicir invechite trebue deciea
socletatea, legea se la inesuri...
jtn'nal. Nu --'nIl vine irosa so v'o G. D. locot.-colonel Candiano-Po- Decf In interesul reformai de care me

ocup, intervençia statulnl cred c& va fi
necesara si tn aceast& privino.
Statul d&nd teranulul tn conditiunile de
mai sus p&ment si instrumente va tre -
Lul In marginile putincioase ca se
se fnsarcineze ,,I Cu educatla lui a-
gronomica fn punitele absolut nece-
gare unes bune cultori ..:
In acest scop agenti Statulul speciali,
inspectora, profesora de agricultura, do
silvicultur&,oameni luminatt prin o lunga
experient& vi prin lungi studll la fata lo-
culut tn deosebitele ter!, iar nu purl di-
plomate, asemenea oamenl tn numër su-
flcient si cu o buna organisatie, ar putea
forma un core tecnic luminat, tntelept,
care va putea aduce cele mal reale servi -
cil progresulul agriculturel si disparitiu-
nel rutinel.
Se inteiege c& pentru aceasta este nevoe
ca el sé albe caracter oficial, iar disposi -
tiile lor se fle imbracate sub forma de
leg' si regulamente.
Altmintrelea simple sfaturl nu ar folosi
nimic. Rutina este mal tare de cat or -ce
sfaturl. Aceasta este o cauz& pentru care
aiurea statiele agronomice, comitiale agri-
cole etc., nu dan nu resultatul dorit, dar
macar Ceva aproximativ. Si sé nu se a-
larmezs cine -va la cuvintele de lege de
regulamentare.
Aceste reproducer! le däm far& alt
comentariú de cat aceasta simpl& re-
flectie :
Dec& Wrenit n'ar avea alti prieteni
de cat d. Panu, apol ar fl val de et. In
fie-care an d. Panu le -ar tmbunatiiti
coarta, stricând estimp cela ce a f &cut
in anul trecut.
Nu zéil, d. Panu este un mare refor-
mator
TICALOSIA COLECTIVISTA
UN ACT OFICIAL
Dintr'o foarte interesant& lucrare M-
out& de d. Badea Gheorghescu, sub -
prefectul plani! Balta, judetul Doljiu, si
intitulat4: «Raport cutre pretectul de
Doljizc» extragem urmëtoarele destai -
nuirl foarte importante In privinta mo-
dula! cum eraú administrate, comunele
sub colecti vitate :
«Majoritatea comunelor, dupe cum am
aretat mat sus, avênd un numér de con -
tribuabili prea restrans nu at resursele
trebuincioase pentru a'gl tntampina chel-
tuelile cele mal indispensabile chiar.
La formarea bugetelor, ca sé salveze a-
parinta, Inscriü la veniturl sume fictive,
pe care compteaz& cheltuell. Cï1nd buge-
tul se pune in practice se vede lipsa veni -
turi lor.
Din primele tncasarl 'gl iaü lefurile mat carul scrupul de constiint& al autoritatea
!atilt primaril, ajutoril tor, notarit, per - comunale fat& cu locuitoril si se tnvoeste
ceptoril gi all functionarl, remaind to su-
ferinta tot -d'a -una preotil, cântaretil, In-
vetatorii, si mal cu seam& v &t &geil. Am
¡Visit vat &gel carom nu li se platise le-
furile pc mai multi ani, de la 1882
Yucca».
«Socotelile comunelor la cea mat mare
parte din ele nu sunt tncheiate niel apro -
bate pe mal multl ani. La alíele de si so-
cotelile aü fost tncheiate si fogtil primari
sat perceptora condemnati la platasumelor
constatate ca reliquate, nu s'raü esecutat
iis& la timp tncasarea Ior. Mult1 din acel
debitori sunt cazutl in deconfitur& in cat
n-i se poate Intasa nimic. De exemplu co-
muna Giurgita pierde peste 2,00'-lel
do la trei fosti primari care nu mai
au absolut niel o avere de urmérit; cam
acelagl lucru s'a petrecut la Cer &t, Barca, nenorocitii sateni de la perceptor!, ali
Goicea Mice, Urzicuta, Gltidiciu, Cioroiaeul Post adesea semnalate In presa opozi- noscut c& acest econom, isi permite rilor ce primise.
el alíele ».
Vëzuram starea financiar&, sé trecem raportul subprefectului. El zice :
acum la starea salubrit &te! publice In
comune
FOLTA ZIARULUI «EPOCA»
(10)
ALEXIS BOUVIER
DRA_l'IELE PADTJRI
PARTEA I
LUPII DIN ARDENI
I flg si apucand cel'alt capëtin dint' se sui
CUM SE FACE CONTRABANDA
Atone! Bois -Sec se pled, el mergtnd
in brunet, tirindu -se, alurecand, sé In-
funda In p &dure, departlndu -se de c&-
rarea ce urmase; spini! si ghimpil tI lut suftarea cald& a celor care 'I c&>}taú,
intraú In piale, dar contrabandierul nu
simtea nimic, primejdia Il f &cea nesim-
titor; ochii seI, ebicinuiti cu Intuneri-
cul, c&utaü sé str &bata tuflsurile cele
mal aeropiate. Repede ca fulgerul a-
runc& sacul tntr'un desis de cop &cei el
se Jipi, cu bratele In sus, de trunchiul
noduros al unul fag, stand nemigcat.
Deschizênd£Qchil cat Cu putint& c &uta
sé vad& de unde venia sgomotul de
past ce auzea.
Bois -Sec era inecat de sudoare, frun-
tea lui picura, i! esail abur[ din per, el
vintul rece ti lipea de trap hainele in-
ghetate; putea së moarä ; dar contra-
EPOCA -- 8 IUNIU
«Fantanile in toate comunele sunt cu at remas mal mult timp nevéndute si intern, pe care avea necaz din causi Acusatul a fost condamnat la 5
ciuturi (puçurl) sunt réü construite si réü expuse stricaciunel: scoarte, cergl, carpe, c& nu voise sé se tnvoiascii sé fie ani Inchisoare corectional& acor-
tntretinute. Pulberea din timpil secetosT, prestelcl, camas!, haine, cojoace, cald&rI tovarás Cu dânsul la facerea bonu- dêndui-se de càtre lurid circum-
apele din plot si din smarcurile care se
formeaza imprejurul fantanel, patrund
In interior si depunéndu -se pe fundul for
un strat de imunditatt tnvenineaz& apa.
si alte objecte, pan& si solul de panza na-
vadita, art fost ridicate de Perceptora si a-
gentil for de prin casele oamenilor, el de
multe ori, aceste vexatlunl aü fost facute
rilor ei foei de dietá.
Studentul in chestie, care este si
azi intern al Eforiei, a fost ehemat
la Eforie si atnenintat eu destituirea
6
stante usurêtoare.
Serbarea distributiunei premielor
care se va face pe la localurile fie-
Niel locuitoril, niel autoritatea nu tngri- ca se'i forteze a plati contributiile Cu an- dac& nu'si va retrage plângerea , cärei scoli, se va sévârsi la 29lunie.
jeste se le sleiasca si se le curete din timp ticipatie pe cate un an. Gand omul a pla- cea ce a si fácut. Delegatii Ministeriuluï de Culte vi
in Limp. tit datoria si a cerut sé i se tnapoeze za- Vom reveni peste cateara zile mai
Instructie public& vor representa pe
Stradele comunelor sunt to stare pri- logul, or t s'a tnapoiat putred, ros de soa- pe larg asupra administr:iri Eforieí. d. Ministru.
mitiva, gropt, baltoace in care apele stag -
neazt si inverzesc, solul balegaros si im-
reel si rupt, or i s'a spus ca nu se mal
gasegte tn localul perceptiei. Cet ce at in-
s® --
A apérut azi In Monitorul Oficial Ni se serie din Sinaia:
bibat de toate miasmele otr &vegte aerul. sistat a li se da objectele at fost batutl si decretul prin care se acord& d-lui «M.M. L L. Regele si Regina, In-
Autoritatea comuna si cea judetian& in maltratati. general Barozzi, ministru la depar- sotiti de A. S. R. Ducele de Nassau
lot se remedieze acegtet triste start de lu- Perceptoril gaseaü de urmarit alt&avere tamentul de resbel, un concedid de ad fácut eri o escursiune prin munti.
crurl, sé faca sosele to interiorul comu- la debitori, cum : vite, producte etc. dar, 30 de zile. Vremea e splendidä la Sinaia.»
nelor, fat gosele pe campurl tntre comuna
si comuna, acolo, unde nu este nit' s &na-
pentru a't constringe.mal sever, se ampa-
ran Lot - d'aura de objectele cele mal in-
Prin acelas decret d. Teodor Ro- --M
setti, presedintele consiliului de mi- P. S. Mitropolitul primat a asistat
tatea locuitorilor to perico], niel comuni- dispensabile familil el cele mal lesne de nistri este insarcinat cu interimul eri la examenele ce s'ad tinut la se-
catia impracticabila. -0 lucrare de luce transportat ca zaloage. Acest nenorocit ministerlua de resbel.
minariul central.
preferita unel lucrar] de la care dependa sistem de constrangere pe lange ca era
to mare parte sanatatea si viata popula- pagubitor, era tot de odaia dearadator
-ss- -tais-
Isbdnda este numele until nod or- Sunt numiti delegati al Ministe-
tiunit. pentru familia contribuabilulul -- .lovea
Ca corolariu a tutulor acestor lipsuri de gan al partidului liberal-conserva- riului Cultelor si instructieI publice
in demnitatea el. Oamenit bétrani spun tor ce a apérut In T.-M-agurele; u- pentru a asista la examenele de fine
mésuri igienice si de salubritate publica, cl, procedarea Perceptorilor le re-
plasa Bette cu o populatiune de 40 -50 mil rim viatá lung& noului nostru con- de an de la lnstitutul Brock, d-nil
cheama fn memorie timpii barba - frate. Christescu si Adam, profesori.
locuitorl, nu are niel un spital si nice un
medic eel putiu care sé propage locuito-
risinuluI si al invasiunilor când 'si
aseundeau prin gropi objectele din
s>
Societatea Cooperatorilor din ca-
tlltic
rilor igiena gi sé pue stiinta in serviciul case ». Prin decisiune ministerial& s'a a-
tor.» pital& a presintat d-lui presedinte probat ca carte obligatorie pentru
Sub -prefectul terrain& raportul séil al comisiei interimare o plângere scoalele publice, cartea de gimnas-
Iati cum descrie sub prefectul sta- c&tre prefect, aratand ca aceasta stare contra d-lui Dem. Butculescu, care tic& a d-lor Moceanu si Velescu.
rea cimitirelor din comunele rurale : de lucrurl s'a perpetuat timp de peste de si ne mai facênd parte din comi-
zeta ant, ei c& munceete din resputerl tetul, societätei Cooperatorilor a ce- -$-
«Am vézut cimitire cu cate -va morminte
spre a Indrepta relele zi cu zi, ceas rut In numele acestei societáti grit- Dd. C. Exarcu, C. Stäncescu, Dem.
numal, de curand tnflintate si parasite, dina Cismegid pentru zilele de 12, R. Rosetti, N. Flays, Ionescu-Gion,
iar mormintele arate delc&tre proprietarul cu ceas. Stef. Sihleanu, M. Kohen si Voreas
13 si 14 lunie pentru o serie de ser-
terenulul pe care se tnfiintase.» béri ce voeste sé dea In acea gra- sunt numiti delegati ai Ministeriului
t Cultelor si Instruetiei publice, pen-
Modul de procedare al autoritatilor dina.
tru a asista la examenele de fine de
comunale colectiviste, In cazuri de in- INFORMATIIINI Comisia interimara examinênd a-
ceastä cerere s'a pronur,ta.t contra an de la Conservatoriul de Music&
cendiuri, sunt de o selbeticime el rea Eat& lista delegatilor alesl alalta-ert la acordärei gràdinei pe zilele sus zise. declamatie din Capitala.
credint& extraordinara.
In raportul sëü, sub - prefectul spu-
Rtmnicu-Valcea st-
Alexandru Zugr&vescu, Haralam- S'a acordat medalia de Bene-Me-
nea : bie Davidescu, Ghit& Politimos, Ene renti clasa I pentru merite artistica, DIN STREINATATE
«Cand se intemple. sa arza producte, ft- Andrei, Preotu Budeanu, Gheorghe d-soarei Agata Bârsescu de la teatru
Curtii din Viena, d soarelor Elena VILHELM AL II -a
nete, paie, etc., autoritatea comunal& nu Dincá.
'sI d& osteneal& s& constate anume locui Aceasta este a doua oard de cdnd Teodorini si Carola Leria, d-nei Cie- Imperat al Germanici
toril cart aü fost in comuna fn timpul orasul alege cu aproape unaninzitate mentina Schach din Dresda, d-lui
Cel d'antêiú act pe care l'a semnat
sinistrulul, sé vez& catl dintr'éngit at dat pe viciimele fostulul satrap Simulescu. Kristoffer Nyrop din Copenhaga pen-
noul Impërat al Germaniel, este ur-
ajutor la stingerea saü localisarea foculul -st- tru serien asupra României, d-lui metorul ordin imperial pe armata
Disolvarea consiliului comunal din L. V. Fischer din Sallach pentru tra- :
si cast at lipsit si din ce imprejurarl. Pe când armata depunea doliul
oragul R.-Sárat este un fapt Inde-
Multi locuitorl cart n'aü fost atunci tn sat ducerile sale din literatura Ro- ce'l
plinit. Ad fost numiti membri in mani, d- lor Duiliu Zamfirescu tmhr &case pentru Impëratul ei, ce va
sat cari aü t'osi retinuti de forti - majora,
boale, morti etc., an fost trecutt pe ta- comisia interimarä dd G. A. Mär- Dimitrescu, profesor la Conservator. tr &i pururea in inimile tutulor, Impë-
bloul celor recalcitranti si condemnati g&ritescu. Ghitü Lupan, bean Mi- - s- ratul -rege Wilhelm I -iú, malt prea ve-
pan& si la maximul amenzii. háescu, Ghitk Gealep, Enache Zam- D-nu prefect al politil Capitalei neratul meú bun, sufer& azi o noué
Unit dintre proprietaria de producte ar- ferescu, Alecu Orásanu si Iosef I. 0- tinênd cont de cererea care s'a fit- ei grea loviture prin Incetarea din viat&
se, de multe ori se tnspaimant& de lapsa or roveanu. cut prin pres&, a instalat chiar In a scumpulul si prea iubitulul met pa-
-sma- têrgul Mogilor, o escuadä de pom-
Ni se spune cá o cercetare va fi pieri cu pompele gi cu sacalele ne- rinte Majestatea Sa Impëratul -Rege
Frederik al III -a.
Cu el asupra pagubel, dupa ce at fost In curând Mouth de catre par- cesare.
condemnati; Cu toate acestea hot&rtrea chet to scriptele furniturilor ce se -11116-
Simt cu adevérat zile de grea jale,
remane tn vigoarea e; ca sé fie executata fac pe la difer;te spitale. Eri a venit inaintea curtii cu ju- In care vointa lut Dumnezeú mé pune
or când fata eu comuna care la parte din Aceastä cercetare se face In urma rati procesul sergentului de stradá In capul armatel si ce fapt este o ini-
amenda, dupa ce sa achit& paguba. denunt&ri ce a primit parchetul. Ion Opricá, acusat ca find beat ar m& adânc miecata din care Indreptez
Autoritatea comunal& nu este tot d'au- Noi recomandàm d-lui procuror, fi tras cu ravolverul tntr'un birjar. Intaiul cuvênt cAtre armata mea. Cre-
na cu mana pe congtiinta la expertisarea In special foitele asa numite de dietá, Acest procF s judecat In ultima se- dinta Insé, cu care pe est pe culmea
pegubilor causate, niel la condemnarea precum si bonurile ce se libereazä situate a Curti cu jurati a fost anu- la care mé chiama vointa lui Dumne-
tutulor recalcitrantilor, las& sé scape de de $efi de serviciu. lat atuncea de presedintele Curti In zeú, este tare ei neclintite; citi, cu-
subt asprimea legil, rudele, amicii, si In aceste doué scripte se petrec virtutea puterei sale discretionalä. nose, ce simtimênt de onoare ei de
poate chiar unit dintre locuitoril cart le mai ales lucran neregulate. Nu ne Acusatul a fost apèrat erg' de tâ- datorie ail sädit in armata glorioeii
ar putea face, daca ar voi, positia dificil/ putem opri chiar de a semnala di- nêrul avocat Noreanu care tntr'o Inainte met
mergatorl, si stili In ce mêsura
la comuna, stiindu -le lipsa de autoritate, nainte cele ce se petrec la spitalul strélucité pledoarie a arétat c& in-
de dreptate si de impartialitate. Mavrogheni, unde se aflit inten- structiunea a gresit trimetênd in inalta s'a pastrat tot d'a -una in armata
Aceleasi lucruri se petrec si In casurI dent un domn anume Costinescu ei fata juratilor pe sergentul Opric& acest simtimênt.
de furturl de animale, de producte, de contra c&ruia exist& la Efoiie peste pentru crima de omuuidere cu vo- In armati, nestrémutata alipire ce-
obiecte etc.» 60 de plângeri adresate Beizadelei enta, de oare-ce s'a constatat cä a- tre Domnul suprem al oastei,este moe-
do cutre o multime de persoatee, cusatul era beat and se presupune ter.irea ce trece de la tat& la fife, de
Vexatiunile ce ad avut de suferit interni, externi si bolnavi chiar. cä a tras asupra birjarulul llie Ni- la generatie la generatie; si de aceia
Este un fapt cu desëvêrsire cu- colae, care a si murit In urma r&ni- rechem icoana glorioasa ei adorata a
Domnulul caster, a moeulut met, ce sta
tiet; dar astazi ele aunt conflrmate prin fárä fricá de pedeapsä sé comitä a- Jurati nPtinênd cont se vede de inaintea ochilor tutulor mat frumoas&
devërate infamii. faptul ci Oprick a fost beat, ad rés-
Ast-fel a mers pânä acolo In cat puns In mod afirmativ la chestiu- eivorbind mat bineinimelor,de cat s'ar
«S'ali luat cu forma saü far& forma ob- Intr'o seará, sunt acum cati-va ani, nea dac& Ion Opricä este culpabil putea cugeta; pe aceea a scumpulul
jecte si producte de la contribuabill care a tras eu revolverul intr'un student de omucidere cu voint&. meü tata, care deja ca principe imperial
bandierul nu se misca... Numai pri- Garzil se intoarser& tndärät si Bois- Dupe un sfert de ceas de nemiscare, II.
virea lut era vie; el st&tea inmármurit Sec auzi un tipét ciudat, la care rés- contrabandierul desleg& sacu, 11 cobort MAREA CASA X.... SI C -IA
ca la pind&, peptul I! svicnea ou putere, punse un fluer ascutit. la rindul lui, si dupe ce.'! lue. In spate,
respiratia lui era un fluer, avea fri- Fiori trecur& prin m8duva oaselor tip& ca cucuvaea. Un fluer II respunse Cam la capëtul satului Balan, lâng&
guri... dar nu simtea nimic... La lu- contrabandierulul, sudoarea i se in- nu mal departe de doué -zeci de pagï... Sedan, era o case, teraneasc& ca Inf&ti-
mina unui fulger z&rise pe c&rarea ce ghet& pe trup si degetele sale sé In- Bois Sec se duce intr'acolo. Un om eei vare; aceasta cas& era locuit& de un in-
parasise, dol garzi. clegtar& pe coaja fagulu! care '1 sus- dintre ierburi. chirietor de cal el deetre.surl.
Contrabandierul nu sé inselase; In tines... Nu i -ai vézut 7 Intrebá el. 0 curte large., réü pavati, plin& de
padure urechea se ascute cu vremea; Bois-Sec era perdut; simtea c& ne- Ba, Inc& cum 1... Am scapat ca gunoae; In fund o gura mare slujind el
ajungi sé deosebestl ciocnirea frunze- greeit cainii o s6'1 gaseasc&. Vintul urla prin urechele acului... Sunt topit I. . de grajd. Curtea era m&rginit& de o
nor, trecerea vinatului, sail pasil omu- printre copad! , furtuna bântuia mai Nu'I nimic, stem foarte bine... parte de un Sopron In care eraú depuse
lut, adice a dugmanuluí. cumplit decAt or and: un norof pentru lea e liber& si mama Coq Blanc ne ae- marfurile ce trebuiail espeduite, de al-
Bois-Sec nu'eI lua ochi! de la eel dol dênsul. Garzii coboraú cerare/.. nu pu- teapta cu tr&sura pe drumul de la Bo3- ta de o magazie pentru fto; In fund, la
Ine1, it vedea prin Intuneric, mergtnd tea ansé sé fuga. 0 idee It veni atunci. séval o parte, se afla usa unel scarf strimte
plecati, cu urechea intinsi, ei min- Am apus c& Bois-Sec avea drept cin- 0 tr &surit... Dar garzii 7... intreb& ce ducea la rindul Intáiü de asupra
gâind cu mana cocoeurile ridicate de la gatoare o (unie; el o desfacu repede, o Bois Sec Ingrijit. grajdulut. Aceast& uee parea a duce In-
carabinele lor... leg& la un capët de sacul care era In tu- Ce prost eetil Dinsa i -a adus de la tr'un pod; In fapt era intrarea la o lo-
cuinta, la o locuint& stranie, In care ee-
Bois-Sec s°mtea c& de f&cea o mie- Saint- Menges... are bilet de liber& tre-
care era perdut, cAc1 pe o vreme ca a- In copac. Intr'o clips contrabandierul sa cere, zise Marcassin. dea un oin el mai straniü, pe care'l
cea nu putead urmari pe contrabandieri afl& calare pe o creanga, gi cu o Inde- Al aea 'nteleg... Meeter est] si tul... vom presenta peste putin cititorilor.
de cat cd plumb. mAnare ce dovedea o putere neobie- *i mat linistitt, coutrabandierif apu- Pentru a ajunge la cele doué odal
Tintuit de copacul sëu, simti pe fata nuit&, trace In sus sacul cu tutun ei'l car& pe drumul unde 'f aetepta tr &aura. ce compuneailacest apartamenbtrebuis
leg& !tinge dênsul. sé urci doué -zeci de trepte, trepte foar-
Abia inodase fringhia, and auzi mor- Saoul Cu tutun fu aeezat Intre doue
ei auzi trosnind sub picioarele garzilor scânduri, tovar &giI se suir& In tr&sura te marl. teapane ca cele de la sc &rile
m&itul cdinelor.... GarziI veneaú In de morare; dupa ce le urcai te aflal di-.
spinzurile ale caror ramurl il Im- urme. si baba care Linea haturile ei biciul
pun geed. zise : naintea unel uei cu giamurt. Od&ile in
II 4rëzu indreptAndu-se spre copac; ei
Unul din garzi zise in&busit : de ast& data simti florI In tot trupul; titl, bietl, c& trebue sá má In- care ducea scars trebue sé fi slujit de
A auzit semnalul si trebue s'o fi tore pe la Saint Menges; sá vé cobo- pod, find luminate fie -care de o fereas-
dar ajuñg9nd la piciorul fagulul c&ini! tra ce sé Inchidea rëil, ceca fusese fa-
apucat in spre Communaux... O s6'1 In- 1&trara voios ; garzii se repezir& ei rttí mal nainte, find c& sr putea aë vé
tilnim la cotitur&... Mergi mainte pe b&nuiesc& si sé ne catite, pe când eú cute cu lemne de la case d&rlmate. P &-
litar& din guracainelor batista cea mare
cara re. a contrabandierulul cizut& jos. singur& ca biletul de liber& trecere mil retii din odaia d'antai, netapisatt, eraú
Nu I stal Vezi, a venit pân& aid, zise unul duc de a dreptul la Iges. date cu o v&psea cenusie cu clec, Lava -
De ce 7... Mi duc si chem pe Dau- din el. $i amêndol barbatil s &rind din tr &- nul v&rgat Cu grinzi marl.
bier... Acum e al nostru, zise cel'alt; o se sur& se Indreptar& brat la brat In spre
Daubier nu poste sé se afle (Va urma)
ne ducA pan& la dênsul. Mensa.
Va da drumul cainelor care ne vor strigtnd cainil II tndemn& sé caute. Mama Cog -Blanc se opri dinaintea
C&liuzi. Câinil ascultatorl pornir& pe drumul biuroulul vamei, dädu biletul el si tre-
Asta e o idee nemerita. pe unde venise Bois-Sec. cu mai departe.

'eT castigase un toc de onoare in ana-
lele armateI si pe aceea a unui sir in-
delungat de gloriosl Inainte-mergetorl,
al caner nume strëluceste in istorie si
ale cäror inimI bäteaü pentru armate.
Ast-fel ne apartinem reciproc, E1 vi
oetirea ; ast-fel suntem nescut! unii
pentru allai ; si ast-fel vom fi legati fera
Incetare, fie dupe vointa lui Dumnezeü,
furtune or pace.
Vol 'ml veti jura acuma credintä vi
supunere ; iar Eú nädädjduesc ca 'mi
voiü aminti pururea, ce ochil anainte-
mergétorilor me! indrepteaza privi-
rite asupr&'mi din cea-l'alta lume si cä
odinioarä voie' avea a le da socoteal& de
Gloria :}i Onoarea Armatel I
15 lunie, 4888. Wilhelm.
Castelul Friedrichskron.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENTiA HAVAS
Budapesta, 18 Iunie. Delegatiu-
nea austriaco a tinut sedinte la amiazi.
Preeedintele, d. Smolka, a rostit un
lungi celduros elogiü al Imperatulul
Frederic, fecând istoricul soartei tra -
gice a acestul Suveran ale cerul !natte
calitati si malte virtuti le a relevat In
termenil ceI mal simpatici. El a expri-
mat convingereace Impëratul Wilhelm
va urina traditiunile;predecesorilorsal,
vi ce va fi dênsul asemenea, amicul si
aliatul credincios al Impëratului Frant-
losef; ce aceste raporturl de amicitie
aceasta aliante vor fi indestructibile
el ce pacea va fl mentinuta Ince mult
timp.
Oratorul a fecut in urma urerile ca
universalitatea acestul doliü profund si
siguranta nemurirel amintirel Im përa-
tului decedat se fie pentru dinastia ger-
mana o mangaiere el o usurare.
El a propus in sfereit se se ridice ve-
dinta, rugänd pe ministrul afacerilor
streine se transmita guvernulu! ger-
men adâncile pareri de raü ale delega -
tiunii Austriace (Aprobert).
Budapesta, 18 Iunie. Comisiunea
bugetere a delegatiunii austriace dis-
cutând bugetul afacerilor streine, d. de
Kalnoky a abordat In discutiune cate-
va puncte de politica generala.
«Este greü, a zis D. de Kalnoky, de
a vorbi azi de politica streine, far& a
intoarce privirile spre Benin unde o
schimbare de tron s'a produs sub im-
presia unui simtimênt de competimire
generala. Suntem intr'adever in rapor-
turi asa de intime el asa de strânse cu
Germania, In cet este natural de a ne
Intreba dace aceasta schimbare de tron
va esercita o influente. si ce influent&
putea avea raporturilor
aliante.
In acest timp din urma deja, noi am
avut proba stralucita ca o alta schim-
bare de tron s'a fecuttn imperiul vecin,
fare a aduce nidi o modificare, cea ce
probeaza puterea si soliditatea aceste!
aliante. De atea, In cele doue imperil,
convingerea e depline ce relatiunile
noastre nu vor suferi nidi o schimbare.
Aceasta da base aliantel o tarie in-
destructibile.
Ministrul accentueaz& in urma sco-
pul paenic al acestel aliante, mal cu zice Apërarea, c& in Bucureeti a fost un
sean& in fata spuselor presel ruseetl, Fântânaru la care lipsa ratiunel se ma-
spuse la cari guvernul rus este strein.
El constat& din noo ca scopul aliantel
este mentinerea patii: si a tratatelor.
Aceael declaratiune s'a fäcut in fata trage eu puec'd in palet.
comisiunel delegatiuniT ungureeti.
Discutiunea general& a Inceput. tânar, avem pe d. Nae P. Romanescu.
Budapesta, 18 Iunie. In fata co-
misiunei bugetare a delegatiunel aus-
al Bucureetenilor este ce al lor se nu-
triaca, dupe ce oratorii din diferite
parade ali exprimat cu totii increderea mea Fântânaru dupé familia lui, iar al
lor In directiunea politicel streine, d. nostro se numeete Fântânaru;dupe fap-
de Kalnoky, respunzênd la mai multe tele sale, si anume antre anele dupe
intreberf speciale, a constatat ce gu- mania de a face fântâni.
vernul tine la atee ca toate nationali-
tätile din Macedonia se se anvete a so-
coti pe austriaci ca amici! lor desinte- ce la col din Bucureeti mania a avut
resati. De mult timp ministrul se si- deja un resultat final trist, ceci s'a gä-
leete a Imprentia aceasta fabula de
inaintare spre Salonic, fabule care cu sit de cuviinte a fi transportat la Mer -
toate astea se retnoeete mereü el In
or -ce ocasiune.
Ministrul e de acord eu unul din de-
legati, d. Dumba, ce mentinerea regi -
muluT tolerant al Turciel este tocmal
regimul trebuincios tn Macedonia, el
declara ce el se silente de ani indelun-
gati a stabili cale mal bune raportur!
intre Atena el Constantinopol.
Raporturile Austriei cu Grecia sunt
amicale. «Nol suntem gata, zice mi-
nistrul, a ajuta pe greci cat vom putea
ceci suntem convinsi ca interesele
noastre se acorde cu ale GrecieT. Cea
mal mare parte din popoarele Balcani -
lor Inteleg deja ce ceea ce not voim In
Balcani este asemenea in interesul lor ».
« Raporturile noastre cu Italia cucare
suntem strâns alieti sunt intr'un mod
neschimbator cordiale. Cele doue gu-
verne se sprijinesc mutualmente in
sfortarl serioase pentruo tinte comuna.
Politica lor este conservatoare el paci
nice». .
Comisiunea a votat fer& modificare
bugetul ordinar vi extraordinar al a-
facerilor streine,
DIN DISTRICTE
BACAU
Adminisetratia judetului
In nunlerul trecut al ziaruluT nostru,
zice Concordia, am aratat, ce deficitul
ce va lasa budgetul judetului pe anul
curent, va fi de cel putin 130,000 lel.
Greutatea ce va apasa anse pe con-
tribuabill, nu va fi numal deficitul a-
EPOCA 8 IUNIU
cesta, ci multe gitele, ça : datoria cUtri eri, când a adus preotu ca se tac& sfes- mormêntat. Lumea a simtit pe timpul Se stie c& aceasta nenorocit& casi
stat a ceef forate Baceu- Piatra, tri sums tanie peste tarust, vi când a pus o stra- procesuluI acesta de triste memorie c& de pensiuni are un censiliüde adminis-
de 50,000 tel pe anis trecutT, plus 15,000 ch n& cu ape in margines drumului in zelul ce depunea parchetul si politia spre tratie compus din medicit primar! ai
lei pe anul curent; precum ei moite alte care se pue bani trecetorii, a pierdut vi spitalelor, dar care nu se adunali nidi o
a obtine condamnarea sotilor Miulescu date, de oare -ce casa pensiunilor se
zecimi de mil de lei, ratels diferitelor mai mult. era prea Infocat, spre a fi inspirat nu- administra de fapt de catre efori, care
Imprumuturi (acute la casa de De¡.-al- Romanescu Fantânaru, prietenul 1 ut mal din Implinirea datoriei lor; vi d'a- tesali el spänzuraü.
neri etc. etc. Tenesache, c&nteret prima In strana din tone! o dureroasa benuialä muncea spi- ..
Dupa cum vedem, situatia finan :i ara stringala biserica Sf. Gh. vechT, nu mal ritele. Din desbaterile procesulul inse Fiind cä vorbim de Ephoria spitale-
a caser judetulu', este mal mu't ça are mult pane când va tntelni pe orno- top asistentiT s'ali putut convinge de i- lor civile, noi credem ce guvernul n'ar
compromise. Norma adoptata in esecu- nimul seti din Bucureeti. nocenta acusatilor si de criminala pre- face rad se orândueasce o anchete si
tiunea afacerilor publice find favori - pentru spitalul Brâncovenese,unde pa-
siune ce s'a Meut asupra juratilor pen- re-ni-se dupe cette se spun nie! acolo nu
tismul, resultatul niel poate fi altul. ROMANATI
tru a smulge verdictul de condamnare s'ar petrece Iucrurl tocmal curate.
De crime. n'acuzem nicl consiliul, Atragem atentiunea 11Tinistrulni justi- tot cu aceeasi staruinta cu care s'a ope-
asti comitetul permanent. tiei asupra urmetoarei denuncieri : In afacerea traficúri!or de la Eforie,
rat mal târziü asupra juratilor din pro- afläm ca parchetul nu poate sa priceapa
Singurele defecte ce li atribuim sunt: Domnule Redactor, cesul Orovenilor.
negligente si Incapacitate absolute.
cum casierul n'a mirosit nimic pe tot
In comuna noa titra Vadastrita de Azi se etie ca aceeti onorabill domnt timpul cat at durat deturnamentele se-
In sinul consiliulul general ça si in Romanati, de un time incoa se petrec abia ali scäpat de condamnarea ce li vêreite de acusatul B. Radulescu.
comitetul permanent, avem amict. Da- cele mal Indresnete crime, precum : se pregatise, gratie paritatei voturilor Asemenea nu se prea Intelege cum
toria de dreptate pentru cei ce sufer juratilor. casierul '$i acoperea deflcitu care nea-
furturi de vite, producte, bani, spar- pêrat trebuia se fie, de oare ce platea
din cauza lor, ni se impune mal presus geride prävelif, case etc. etc.,vi acestea Ceea ce isbutise o data eu sotil Miu- de trel ori aceasT chitanta, când acum
de datoria amicitiel. numal sub auspiciut d -lui Ion Istrate, lescu, n'a mai isbutit a doua oare. Ast- casierul interogat spune ce nu tie
De când am deschis coloanele acestul primarul comunes. fel an fost condamnate nenorocitele nimic vi ce e strein In toata afacerea.
ziar , plangerile contra amicilor ne Se prind criminali!, se aresteazä de victime ale celor mai criminale uneltirI
inunde. catre primar, In cât credem es dându -se a parchetuluT,complice cu o politie fera D. Dimitrie Moruzi, fost prefect al
politiei, se aflä gray bolnav.
Intre alte privilegi) ce auzim ça ei ali pe mana justitiel nu vor sapa de as- de scrupule si d'atunci zace in ocnä un
creat amici! nostri este ei acela, ce din- Rana de care suferá de malt timp
pra pedeapse ce merite, si eu toste om inocent, onest vi care in acel toc de deja a fácut progrese.
viI Ivi primesc salariul inca eu 15 zile acestea cam de 8 sali 10 an! de zile de infamie nu e parasit de stima vi afec-
Mainte de flnele lune!, iar ces ce in a- când acest Ion Istrate tine in arenda tiunea celor care cunosc cum s'ali pe- St
dever muncesc, nu'si primesc retribu- Azi d. Theodor Rosetti a primit pe
primaria noastre, vedem cu parera de trecut lucrile,vi aceetiadin fericiresunt
dd. Cámárásescu,prefectul judetulul
tiunea nie! dupe vase lupi de serviciü. rat ce criminalii nu se pedepsesc de multi. Gorj vi Dem. Rosetti prefectul jude-
Un exemplu : fel si aceasta numal din causa ce flind Miulescu asteapta cu Incredere in tulug Covurlui care se aflâ In Capi-
D -rul Bruteanu, model de activitate, arestati la primarie spre a li se lua in- Dttmnezeü si In inocenta sa, ziva drep- tala.
de ei este retribuit de judet Humai terogatorul el a se cerceta faptele cum tetel si a reabilitarel sale.
pentru o singura plasa, dênsul are in
X
se petrec, dibaciul primar, mal intêiü Adevërul va esi la lumine asupra cri- D. Panait Ionescu, procurorul ge-
ceutarea sa tre! plani. Cu toate acestea If amendeaze in folosul sëü Cu côte 2, me! din strada SoareluT, ei ar face bine neral de la Curtea din Galati,se afl
ni se spune, ce de la 1 lanuarie, n'a 3 el 400 lei, apoi incheie niete acte foarte d-nii colectiviet1 sé nu ridice glasul asu- de erg In Capitalá.
primit un singur ban din salariul sili. indulgente el 1i trimite pro forma par- pra acestul proces din care «marele ne St
Functionarul pus in atare situatiune, Un cadavru a fost descoperit asti
chetuluT, de unde negresit aceetl crimi- cunoscut» poate ca nu le va fi tocmal
ce trebuie se face, mai ales când are In nall se elibereazä. dupe placul d-lor. noapte in niete santuri de la Pente-
jurul seri si o familie numeroase pre- Am reclamat meres autoritatilor Atâta pentru azi. D'almintrelea pen- limon.
cum are d -rul Bruteanu ? Ce miserie I competinte anchete la fata loculul, anse tru ceea ce me priveste si pentru gro- D. Procurer Paraschivescu a ple-
0 alta versiune ce circule pe contul cat imediat la fata locului.
in momentul sosirel anchetelor, prin- solanele insulte ce Voinfa Nafionalä
comitetului, ei pe care nu ni -o asumam tr'un mie semn dat de acest primar, crede a indrepta In contra venerabilu- St
din causa gravitate!, este el aceasta : Atlám cu regret falimentul d -nei
se adune toti aces locuitorl care sunt lu! pärinte akearmatel noastre, ilustrul Maria Santa, una din comerciantele
Legea maximulul tacselor comunale, de tagma sa, $i '1 scot teafer 1 general Florescu, nu void réspunde ni- cele mal oneste din Bucuresti. Cauza
in comunele rurale, prevede 50 ban! la Ve Ineirem cate -va exemple mai mie.
acestui faliment este datoritá relelor
vadra de vin. proaspete, rugându -ve se bine -voit! a A fi insultat de Voinla, este de mult afaceri vi exploatárel unor uzurari.
deja o adeveratä onoare.
Peste acest maximum etim cu totii, le publica In ziarul d- voastre : X
ça nu se poate percepe un ban mai 1. Nu de mult timp locuitorul Marin G. V. Theodorescu D. Státescu,judecátoruldeinstruc-
muli, fera o anume lege votate de cor - alegator in colegiul t
Stoian Roeioru el flu! lu! Ivan Petcu tie, va pleca In ziva de 20 Iunie la
purile legiuitoare. Sârbu a furat 10 o! d la Iancu Delu si Brasov. D. Státescu va fi fatai la con -
fruntarea ce se va face Intre del doul
Cu toate acestea, noi auzim, c& mai Ivan Pâsle; aü fost prineI si oile aduse
tonte comunele rurale afare de prea
putine esceptiuni pereep 75 bani de
taiate Intr'un car inaintea primäriel, A 2° EDITIUNE acusati pentru Grima din strada Dio -
nisie, prinsi sci, si Nedeleu N. si
arestati, pungeeiti de acest;dtbaciü pri- Popa Ion, prinsi de catre autoritâtile
vadrä, fer& Incuviintarea consiliulul de mar el pana asta -zl nepedepsitt.
ministri ei fars nici o lege votata de Ungare, ca complici In omorul so-
2. Ion Mitru Ciupitu a spart patulul UijTIMF INFORMITIUNI tilor Lespezeanu.
Camera, ci Humai cu singura aprobare vecinului set Andrei Ion Negrici, prins,
a comitetulul permanent. arestat, pungeeit si eliberat. PENTRU LUPTA`` X
Dupé doué zile se sfirseste vi eu
Adeverat se fie aceasta ? 3. Florea Stan Patachie numit Bo- interogatoriü tuturor martorilor che-
Rëspunderea este prea mare, ei nu Lupta de eri fsgaduia cá azi ne mati a depune In afacerea Andronic.
boc a sosit vi furat grâü din mania Ur-
credem ça ceI din comitet si -ali putut zica, arendata d -lut Beligredeanu, prins, va turti Cu desêversire. Cu toate acestea afacerea Andro-
aventura caput cu &tâta usurint &. arestat, amendat, pungeeit si eliberat, Aceaste teribile ecsecutie se re- nic nu se va judeca de cat In Sep-
Ir. tot casul, o mie& esplicatie din 4. Lui Ion Ispas Cismaru mie i s'a duce azi la o minciuná care ar fi in- tembre.
fama daca n'ar fi caraghioasá. Te-
partes Celer In drept, n'ar strica. spart grajdul, furandul tais, vi aretând ribilul ziar radical aftrmá ce. la o X
pe hotl primarul a cocolosit afacerea. Instructiunea rescoaleg téranilor e
DOLJ intrunire de la clubul «Unirea» ti- aproape pe sfgrsite.
5. S'a spart prevelia lui Nenciu si neri conservatori s'ar fi pronuntat
Tipuri colectiviste Andrea si autor.i sont pan& ;asta -zi ne- pur si simplu pentru spijinirea u- S? spera cá dupé putine zile, când
pedepsiti. rechisitoriul procurorulug general va
Romanescu- Fontanaru. Sel stie nui cabinet Dim. Ghica In care ar fiterminat, afacerea rêscoaleï va
Speräm d -le Redactor, ce nu veti re- fi intrat si cati -va colectivisti.
futa aceasta cerere a noastre, ne ma! putea veni inaintea instantelor ju-
Pusä pe acest teren discutia poate decátoreeti.
nifesta pria a se inbräca arn &uteete, a avênd alte mijloace d'a pune capât cä ar fi demná de o gazetá radicala
á
umbla armat, ei care a sfâreit prin a odate hotiilor din satul nostru. al cárui credit s'a uzat, dar nu e Curtea de casatie sectia I-x a res-
Ion Geica, Ivan Pâsla, lancu Delu, Ion pentru noi niel demná nidi serioase. pins
lspas Cismaru mic, Stancu Dobro Cismaru. Epoca lei datoreste prea muli respect eri recursul d-nei Drágulinescu
Nol Craiovenii avem ei noi un Fân- care cerea anularea testamentului:
sieri vi cititorilor séi pentru ça sé Doatorului
alunece pe o asemenea cale, care ar Obedenaru.
Deosebirea antre Fântânaru nostru si Conform acestei sentinte, Academia
0 INTÊMPINARE scobori atät de jos nivelul intelec- remâne proprietarït
tual si moral al prese! noastre. avet'eg regreta-
tului doctor, iar fratele d. Pantele
Reporterul Voinfei! Nationale, amin- Ce ar zice Lupta ai publicul care
tind si numele met In raportul sëü fan- ne citeste, daca urmênd ecsemplul naru Obedenaru si d-na véduvá Obede-
tastic asupra alegerilor colegiulu! 1 de insinuera nemernice si de páce- rêmân usufructuari.
unde vede bätaueT si ingerinte, zice in- toase calomnia pe cara ni -1 dà zia
tre atele : rul radical, am acuza fiïret probe ,ci Ni se spune cìxnspectorul finan-
0 alt& deosebire mal este ei aceasta, aCuvtntul de ordine se dadea de d-ni! numal cu afirmarea noastrd pe d -nu ciar insárcinat eu fa.cerea unei
general Florescu, Motu si N. Blaram- Panu de a fi vomis cine stie ce crime anchete la Teatru National, ar fi
or faptá rusinoasä ? In trist hal trecênd peste atributiunile sale vi ar
berg, prin inspectorul de politie Redu-
lescu, c&ruia ordinele ti eraü comuni- am ajunge in ava caz, si in aceasta fi supunênd pa fie-care artist in
cute, pe Gand la al nostru boala se cate prin un functienar de la came d. situatie se geseete Lupta asta -zi. parte unui adevérat interogatoriü,
mentine Inca la forma de manie, care G. V. Teodorescu, rude eu autori! ori- Sdrobite Intr'o polemica de idei in privinta vietei privatá a functio-
manie se manifestetot d'a -una la epoce bilulu! si andoitulul omor din strada si de fapte, pe care dansa a provo - narilor si membrilor directiuneg.
periodice. cat'o, Lupta, cu cât invingerea sa Ar fi fi bine ea aceste eercetári
Soarelui.» se accentua mai mult, cu atât alu- sé nu treacá peste marginele inda-
Asa ori de tâte ori o fi vorba de ale- Lumea care nu cunoaete inca in des- neca mai afund, pe povârnivul des - toririlor urtug inspector financiar,
gels', fie comunale fie legislative, este tul de bine ziarele colectiviste, vezênd gustátor al minciunilor , al insi- e<sci daca e vorba sé se cerceteze nu
imposibil ça Fântânaru nostru se nu nume, poate fi inclusa in eroare si se nuárilor vi al ecspresiilor triviale si tifrele ci moralitatea, atuncg nu ré-
promit& ei chier se face o fântan& pria presupun& ca, fat& cu nume tiparite ne- grosolane. Azi a ajuns la fundul mâne de cat sé se trimeatá un du-
vre -o mahala. gru pe al b, trebue 'se fie ceva adeverat. prepestiei printr'o calomnie din cele hovnic la Teatru.
Cu cet -va timpt mainte de alegerile E! bine, tot ce a scris Voinfa Na fionalä mai pscetoase.
trecute a fäcut o fântáne in Mah. Hareiu, an ceea ce me priveste, e un sfruntat Mai târziü Lupta rusinatá de ne- Ctim in Telegxul de asti seark:
pentru care a cheltuit 60 napoleoni ei a neadevêr, unul din aoele neadevëruri demnitatea la care a Impins'o ne- I. C. Fundescu, directorul zlarulul nos-
putincioasa sa manie, va zice ça tri), find chemat tn strëinätate pentru
luat 90 dela mahalagií,almintrelea,dupë pe care numa! vi numal Voinfa Nafio-
acest lucru se poate vedea c& bolnavul nalä e an stare de a le n&scoci.
Phyrus, rusinat de sélbáticiile coi interese
lesa
grave de familie,suntem nevoiti a
foiletonul Dramelor Bucurestilor pAnä
chier came e coprins de manie are in-
mise la Troia , in fata soties lu- la sosirea d-sale din stréin&tate.
Adeverat e numal ca am fost la ale- Hector : In acest timo vom tiperi un noíl foile-
tervale lucide. gerea din Albastru spre a 'ml esercita ton : Mostersirea milioanelor.
Je ne sais que trop a quel excès de rage
Acum ce se apropie vi alegerile co- dreptul mea de vot ; si exercitiul aces- La vengeance d'Hélene emporta mon courage. Ce ? Asta e toatá activitatea poli-
munale ei cele legislative, ori cine din tuI drept n'a trebuit se exaspereze pe ticä si literarä a direétorului Tele-
noi ne aeteptam se auzim c& Fântânaru ce! de la Voinfa Nafionalä pâne acolo, Notule de la Eforia Spitalelor grafuluï ?
va derui cu o fântan& vre o alta Ma- In cet sel face ca se eomit& Indoita in-
civile Ce? Plecarea d-lui Fundescu nu
hala. famie pe care aü comis'o fata cu mine Azi la ora 11 d -nii procuror Cârlova, aduce jignire ziarului colectivist de
Si an adever, acum vre -o patru zile, judec &torul de instructie Papp si Con - cât in Dramele Bucurestiuluä.
si cu sotil Miulescu, a cärora rude am stantinescu, inspectorul financiar, ali
s'a vezut d. Romanescu- Fântânaru In- vi durerea vi onoarea de a fi. Sáracu d. Fundescu 1
mers la Eforie unde sü Inceput o an- _--. ---te
conjurat de Târcomnicii, de Preotul de Si in aceasta afacere a sotilor Miu- cheta asupra intreget comptabilitati.
la Sf. Gheorghe vechiü, ei de alti câti- Cu aceasta ocasie, aflem ce. aceasta
va ceteteni mahalagii ejusdem farinae,
lescu net de la Voinfa Nafionalä aü co-
mis o infamie ; ans& gura pacatosului comptabilitate este antro ava stare de
Incurceture, in cet d. Constantinescu
ULTIMA ORA
dispunênd facerea une( fântâni pe un adever graevte. va fi nevoit ça se lucreze mai multe
loe viran din fata clopotnitil bisericil AGENTIA HAVAS
Da, e adeverat c& in strada SoareluT septemanlpfna ce sevaputea descurca
sfântului Gheorghe vechi. lucrurile. Londra, 19 Iunie. Ziarele engle-
Cine n'a vezut eu côte satisfactiune
s'a comis un oribil si indoit omor. Ceci
s'aü ucis de o date si nenorocita Maria
zesti nu'sl ascund temerile pricinuite
de limbegiul lui Wilhelm II.
d. Romanescu- Fântânaru a arétat locu Popovici vi sotii Miulescu : celei d'Intêi Aflam ce. d. general Fotino, unui din oStandard» zice ce acest limbagiü nu
unde se fie fentâna vi unde s'a betut i s'a luat viata si celor d'al doilea li s'aü efori, vi -a dat azi demisia. este absolutaminte amenintator, dar
un terue, ça si cum ar fi insemnat bu- rApit onoarea, averea, libertatea vi vii- ce. dovedeete un militarism care amin-
1Vlembril easel pénsiunilor de la Efo- teste evul- mediti.
ricu pamantului, a pierdut mult. Ar fi turul. ria Spitalelor, ali fost convocati de ur- Ziarele englezeeti se bizue an gene-
putut observa ce boala merge cres- Sß nu creada Inae d-ni! de la Voin fa gent& pe ratine pentru a lua cunoetinta ral pe influente d -lue de Bismarck pen
când. Cine n'a putut iarä¢I së'l vad& Nafionalä ca adeverul va remânea in- despre cele constatate. fru a mentine pacea In Europa.
 EPOCA 8 IUNIE

CASA DE SCHIMB CASA DE SCHIMB

LA GRADINA GEORGE IOANID CASA DE SCHIMI3
UTIL PENTRU TOTI Strada Polona No. 104 MOSCI! N ACH M IAS
I. M.FERMO IONESCU & MARCU No. 8, in palatul Principele Dimil>ie Ghika
5F AFLA DB VE`tZAttE
BALSAM DESANATATE Strada Lipscani No. 13 bis TRANDAFIRI Sir. Lipscani, in facia noci cladir Bancei Nationale
(Dacia-RomdniaJ
Strada Lipseani, No. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face
AL FARMACISTULUI
I. EITEL din Râmnicu- Vêlcea
liti OUREGT1
Curs pe ziva dej7 Iuniu
in oala altoiçi in maceri de diferite culonl. in nu-
mer de lofa feluri alet:f din colectia generala a
trandafirilor tot ce poste fi mal frumos, inflori-
B ucurasti
Cumpéra si vinde efecte publice si face ori-ce
Analieat si aprobat de onor. Consiliu Medical schimb de monezi
or-ce sohimb de monezi Superior din Romania rea lor sunt remontant' adica infloreste toata va-
C sul Bucuresti Preservativ escelinte al sänststil contra di-
feritelor maladil contagioase, mai cu seams
VALORI Scadenta
cupoanelor
T:irg lib.
curs med.
ra, acetii trandafiri in oala se pot replanta In
or -ce timp, pretul pentru unul este de lei 3, 4, 5,
Se la dupe inaltime.
Cursul pr zitia de 7 ¡unie 1888
Cump. Vinde
ea
7 Iulüú 1888 In [impuri epidemice, de cholera, de friguri, Domnil amatori din districts care vor dori
si Remediu foarte bun contra boalelor de Fo Radar' de stat roncan acum para sont rugatï pentru comande a se a- 6 Renta amortisabila 92ya 93
__.0=6.--=r46= stomac, de flcat ni consecintele for precum : 5 romana perpetua 90 91
Cump. Vend. dresa prin epistole la zisa gradins, comanda va fi Obligatiuni destai [Conv.rur.] 89 N 90
5 O/0 Renta amortisabila I2 1/4 53 indigestiuni, lipsa de apetit, ragaiala greats, Renta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. 91 54 Insolita de valoarea lui prin mandat postal, si de
6
6% C. F. It.
5 0/0 Renta perpetua 90 f/2 92 flegma, flatulenta, durere de stomac, colite, Renta rom. amortisab. 5% 1 Ap. 1 Oct. 92 y,
Indata se va expedia comanda prin cales ferma 5 96 Municipale 76 '¡ 77
6 0/0 Oblig. de Stat 89 3,4 901/4 ingreunarea de stomac constipatia, con gesti- Renta rom. rur. cony. 6 i Mai 1 Noem. 90
cu marea vitesa. 10 fr. Cases pens. [300 L.1 214 240
Oblig de stat C. F. R.6 * i tan. i lulie
,
uni, galbinare, venin, hemoroide ( tranji) hi- 732.
6 0/0 Oblig de st. drum de fer idem idem 5% Idem 7 % ScrisurI funciare rurale 106 3/4 107 Y.
7 0/0 Scris. fune. rurale 106 3;4 107 1/2 dohondrie si melancolie (provenite din deran- Imprumut Stern 1864 7% i Mar. 1 Sept. 5% ,. 91 3/4 92
5 0/0 Scris. fune. rurale 5.2 52 3/8 jamentul mistuirei), indispositiune, durerea, lmprum.Openheim 1866 8% i lan. i lutte LICOARE DE GUDRON- TOLO VESCAT 7 urbane 105 t, f01ì
7 0/0 Scris. func. urbane 1051/4 105 de spline, areteala, durerea de cap, friguri, Agio se intrebuint,eazs cu succes pentru tsmsdui- 6
5 88
6 /0 Serie func urbane 98 3/4 99 1/4 scorbut, ulcero etc etc. rea durerei de piept, tuse vechi, tuse, arsuri 5 96 Iasi 77 % 78
a

5 8 0 Seria. fune. urbane 87 5/8 88 Balsamul de sanatate Eitel, superior tu- impruwat. de orase do stomac, catar al basicet urinare, lipsel de 3 96 Obi. Serbesii en prime 68 71
Urbane 5 0/0 lasi 77 1 2 77 718 turor produselorsimilare, se recomands pen pofta de mancare etc. Aceasta licoare este lm. cu prime Buc. [20 lei] 39 42
5 0/0 Imprumutul comunal tru ori -ce cas ca eel mai buu si eel mal util lmpr. oras. Bncnr. 5% i tan. i lotie Losuri crucea rosie italiane
76 3/4 77 1/4 idem din 1884 5% i Mai i Noem. : formata din gudron vegetal de Norvegia, bal- 27 30
Oblig. Cassi pens. (lei 10 dob.) 212 216 medicament de casa tutulor peraoanelor In Im.or.Buc.cu primelozfr. YO 40 sam tolutan si vese do brad Sticla 2,50. Otomane Cu prime 40 4!t
Imprumutul cu premie general si in special celor departatt de aju- sigura in vindecarea Losurl Basilica Dombau 17 20
39 42 Act. Dacia Romania
Actiuni bancei nation. 900 920 toare medicale, Valora diverse 1NJECTIA GALBENA scursoarel. tBlenora- Soc. Nationala
Actiuni .Dacia - Romania+ 225 230 Balsamul de sanatate Eitel, se poate in- giel. Sticla 2 IeI. Soc. de Construction!
Nationala 215 222 trebuinta in ori -ce timp si fava deranjament Creditul fonciar rural 7% 1 tan. 1 tulle 107 Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Aur contra argini sau bilete 16 66 16 No
a Constructiuni 85 90 de afaceri. idem idem 5% idem 93
Gheman, farmac'stin Buzêu, se gaseste de Florini \Val. Anstrluc 201 203
Argint contra aur 16 90 17 10 Preciul unui flacon insotit de iustrnctie Cred. fune. ur. din Bue -7% idem
idem
706
vdnzare in Bucuresti la farmacia Rosu, Sf. Marci germane 124 126
si 50 baud idem idem 8% 99 Bancnote francese 100 101
Bilete de banca contra aur 16 90 17 10 11
idem idem 5% idem 88 Gheorghe si la farmacia Galenu, Calea Gri- italiane 99 100
F orini austriaci 201 1,2 203 Se gsseste de vénzare la celle mai multa Cred. func. er. din lasa 5% idem 77 ), vitel si la farmacia d -lui Lazar Bistriteanu in Ruble barbe 217 212
lndinta l'erma armaci si la principalele Drogherii din tern Obl.cas. pensiun. fr.300 10 1 Mai 1 Noem. 218 Berlad. NB. Cursul este socotit in aur

eX moii se
ita;
DOCTORL SALTER INCALLIRE DE CLADIRI NOUI
i
SCOALA COMERCIALA
( IN VIE11NTA MEDIC SI CHIRURG Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s'a putut constata, ca nu exista.
De la Faeultatea de medicina din nicI o sistema de incalzire mai practick de cat aceea cu sobe Meidinger .Comet ». Niel
Inaugureaza la 15 Septiembre a. c. cursuri noul de Comptabilitatea sobele zidite, sobele de portelan, caloliferele n'au putu da caldura indestulRtoare; asa
simpla sidubla, Aritmetica comereiala, Corespondenta co- Viena ca In mal multe casur citatele aparate de incalzire s'a Inlocuit prin sobe Meidingej
# vorbesc putin sali de loe limba germman&, Inva%a aceasta. limb& In
merciala, Caligralia, Stenograltia si limbi streine. Ttnerii care Specialist In boalele Sypltilitice
` IComet. Regularea caldurel se face in modul cel mal perfect, obtinandu -se eu una si
aceiasi soba o diferente de cRldurR de la 5 -30 R, dupe trebuints. Coosumatiunea corn-
0 cateAfar&
-va lune si pot se obtina Intr'un an de zile certificate In toata regula. pe care le trateaza Intr'un mod spe- bustibilului este mica. In raport cu marea caldure ce da soba, iar ca material se poste
intrebuinta cocs, csrbunl de piatra, lignite, lemn si coceni de porumb. Soba servente
# Intreti eredesiateta pot sa intre patru tinerl la directorul scoalel culntreaga
având o supraveghere serioasa.
cial si fara a opri pe bol nav de la o-
cupatiunile sale.
si ca ventilator si se gRseste In esecutiunea cea mal simpla, precum si In cea mal ele -
ganta, ast -fel ca poate ff asezata tn saloanele cele mal luxoase precum ni in odRl sim-
ple. Sobele centrale Meidinger * Comet* incälzesc pana la 1200 m. c. si pot fi Intrebu-
Scoale aceasta exista deja de 23 ani si a dat cultura solida la multi Vindecare sigura a blenorragiei, intate ca calolifere pentru incalzire decladiri complec e. Toate scolile cele noi, precum
Romani. poala alba, ulcere, impotenta etc. si palaturile administrative si alte multe cladirI publice ni particulare sunt prevézute
cu aceste sobe.
IOHANN SCHWALBL Consultatiuni de ía71/2 -8 + /2 dim. 0 incalzire igienica si economica fund punctu capital al unel cladirl, imi permit a
DIRECTOR
si de la 1 -4 p. m. Strada Fortuna atrage atentiunea proprietatilor asupra sobelor Meidinger * Comet. construite in fa-
No. 4, langa Spiteria de la Biserica brica mea.
Wieri I, Salvatorgasse No. 6. ADOLF SALOMON, Strada Doamnei, 14 bis.
# linimmx Senx
eu Sfinti.
ra+,-.:.'
O# 32181Zti. ó..: '
POMME- .ïár:L ENEV"c.

ADMIRABILA NOUTATE!
FARMACISTUI. `1 7f''} C CURII REALE
,._.,...,,,,.,,.. .. .,..,..,.,.......,,,..
.. aw _. x, -
IIP.:!'s f_P.PSF1s JlsryPYSF.11.PF 1'îF!*,î t`1°1.-!.l^RPé_$ftFdLPPILP{ !',.ILP!'_P°.14t13"atAPI 4'L Y9 h.Y!'1,'i'.bJ`F1".F J
..-rz.._._..
-41
,.
_
ü.4efr
MOLDACOT ROTATIV
Lit,;;
1 FARMACIA CHR. ALESSANDRIU.,u T .. .. ROMANA PATENT LONDON
° "--s:'.-.T.r - ..:_L71r ` .i -' .I.e..e.4:z' -
-s-r i-.a . ..zlyrwm-o
4,2,a_ .

SINGURUL AvzS
Preparatiunea acestut vin, care pentru mine a deveait liS4 DE CST
Dintre tóte preparatele de gudron care a obtinut o tut cult e adesea denaturat de unii colte' cart gisesc de
reputatie netigäduita in fata d -lor doctor[ si clientil ce c*viinta a debita alte preparatiunt In locul acestui vin, PORTATIVA DE BUZUNAR
ail constatat folóse surprindatóre e de aceia atrag atentiunea onor. public a nu primi de tit
flicbne originale Cu diable ìnipunsaturi ue-
GUDRONUL ALESSANDRIU descusatoare
care se intrebuintéza cu succes contra durerei de piept, VINULPREPARAT
COPIILOR
DE
tuse! provenite in urma guturaiulut, iritatiuni ale peptula
astmu, catar al b5sicet udului. Lipset de pofta de man-
care, etc. Cu o lingura din acest Gudron pus Intro
CHR_Farmacistul
ALESSADRTTJ
Cur$ii Regale
litri de apá formezi ape de PAcura, care se piote da cu
mult succes la copi! contra bólelor mal sus indicate.
Etatea cea fragedA a copiilor '1 face a se imbolnivi
usor; pentru a prr,intêmpina maladiile se recomandA acest i
F1RM li i,. lVIb GlJ
Pentru adultt se iea o lingers de Godron in api sa vin tuturor copiilor de la etatea de 6 lunT In sus ; tine- «Fermec&toarea» este o perfecta
charata saü lapte dulce 2 -3 ori pe eli. 2 lel i1. relor fete le ajutA la buna desvoltare a corpului, inttt- menina de cusut cu Impunsatura din
resce ósele si di putere muschilor.Modul íntrebuintArit ; a
se veden instructiunea ce insotesce fie-ce sticl3. PI'etul 3 let. i suveica. Ei couse fora. nici o deose-
:t:ët
1 bire or -ce materie, de la sifonul eel
Emplanture gudronat dis Pauvre Homme
.ri!,',.-.'. , ..
mal subtire pana la cal mal gros
(Alessandriu). Contra durerilor Reutnatismale, a în-
Capsule elastica cu nlei de R.ioins (Alessan-
postav chier si piele. Aceasta ma-
cheieturilor, mijloculut, durerilor de piept, spate tri alte jun-
drint. O dosa, cutia a 4 capsule 1 leü, a 6 capsule 1 sina este solida si durabila ca si ma-
ghiuri, 1 left ruleul. sinele cele mari costisitoare. Ea este
leú si 25 ban[, a 8 capsule r leü si 5o ban!.
asa de simpla c& niel odata nu poate
P astile (sum b se C o d o in -To lu (Al e ssandriu). s6 se strice. Fie -care, chiar si un
Superioritatea acestor medicamente in maladiele de piept Sinapismul Alessandriu, multar in foi. copil poate Invëta In tâte -va minute
Acésta preparatiune esperimentatS de autoritatile nóstre se coasa.
este recunoscutA de töte celebritatile medicale. Aceste pas- medicale yi profesora la facultate a constatat cS fund su-
tile In orma esaminarit ce li s'atl facut s'añ aprobat de penióre tuturor celor -1 -alte preparatiunt streine, si chiar
onor. consiliü medical superior, 1 leü 50 band cutis. celui de Rigollot. Cutis s 'cil 5o ban!. PRECIUL 25 LEI
Capsule oleo- balsamioe- santaline (Ales - Singurul representantpentru toattt
1.EREB sandriu). Remedial sigur contra maladiilor secrete Romania, Serbia, Bulgaria si Grecia
i (scursóre, seulement) la barbati, fie In stare prós-
/Vindecd
8 din 10 ne-
\ peta, sali ori -cet de invechitS, se vindecS prin tntre-
buintarea une! cutis ce confine too capsule, combinate
Vindec a
crampele de MAX LICHTENDORF
ast -fel pentru un tratament de vindecare complecta. stomach, palpi-
uralgiile si mi- Modul intrebuintarit si dieta prescrisi a se vedea ta fiile,colicehe- BUCURESTI
grenela cele mai instructiunea ce insotesce fie -care cutie. Pretul une! patice, vársi-
Impouérd- cutis 6 lei. turl narre- Boulevardul Elisabetha,
tóre A se observa pe capacul catie! semn5tura, se, etc. /¡ Grand Hotel du Boulevard
colóre rosie, si a nu va debita alte capsule de a unde se alla depoul general
carora eficacitate nu se garantéza. Se tramite contra
mandat postal in ori -ce localitate. Rog nu confundati
DE VlîNTARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TÉRA. GRAND HOTEL DU BOULEVARD
la loealitdtile onde nu se gdsesc aceste preparate cererile sd se facd la Farmacia Romana Buettrssoi Linde trebue se se adreseze or -ce
pl centra mandat postal espediez In ori -ce localitate. comande
'.fti ._'`_:` d _ . I,
t;. ,.. _ : s i :
.+.1°'. 14 41I ÿJLíJ1- Onoratul public este rugat a veni
la Depoul general ça sa se convinga
de buna functionare a acestor ma-
ecre CAL EA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMÉUA ROSIE) CM3
,

?Â.D1Jt-.CC4C%CCîOïi,uL CCGOCC<S`CCCCiOC'iCCGCCJCiCCCJOOCCf1CC'JOCOOC'
I-T-Y1/1--t Se trimite aceasta macina cu in-
-- -,-y .--...--. structiune contra unul mandat pos-
tal de lei 27, franco In toata tara.

Sub- semnatil avem onoare a In- EI°ezii L. LEMAITRE, Succesol°i

-z:ABAILE stiinta pe onor. public cl. am Inceput
exploatarea
TURNATORIA DE FER SI ALAMA ATELIER MECANIC
BALTA A_LBA 11111111=M06...1111111111

Stabilimentul sa deschis in Maiú si continua a fi deschi spina la finele lui August. Aci
APELOR MINERALE
de la Slanic
Infiint&nd un serviciü regulat de es-
peditiune chier fn localitateabailor.
Bucuresti.Calea Vacaresti No. 1 92Bucuresti
Se insarcineaza cu constructiunl
de turbine si mori cu preturl mal
se gasesc toate necesarele pentru cura, medid in permanents, camere mobilate, restau- Preturile cu care sevênd apele sunt +.7
lI reduse de cat atele din Viena $i Pesta.
rant, postie, telegraf, distractii, piano, muzica, etc.
Boalele care se trateaza cu succes sunt : scrofulile sub or -ce forma, (la echi', la nas,
la gat). diformitati corporale provenite din scrofule; nialadie uteruluT, boale femeestT inve-
urmatoarele :
100 sticle de 3/4 litru Slanic 50 lel Preciul
Unel mor] cu i piatrA de 36 lei 1900
chite, poala alba, boale de pide, paralisii, mai ales la copii si debilitates copiilor, ranilc 100 » » 3/4 » Iasi 60 »
Invechite, urmele sifilitice, limfatismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, mala - Sticlele sunt unitbrme st umplute » » » i » 2) 46 » 2100
n » » 2 plctre » 36 » 3600
dia oaselor, palpitatie si anemice. cu masint dupe toateregulile stitntei,
Pretui unei camere cu 2 paturl variaza de la Go pana la too franca pe luna, iar cele capsulate si etichetate, purtand ana- » » » 2 pies re » 42 » 3800
cu ; paturi t20 tranci pe luna. lisa chimica a isvorulul respectiv. Esecuteazü repede or-ce lucru de
t Baie de namol mineral calda ; (ranci, t bas de apa minerale calda t franc si 5o Toate comettzile de afara se fac urnatorie saü mecanica ; precum :
bani, t bae rece cu duci ço bani, pentru copii preturile sunt reduse pe jumëtate. numal la Frati Konya, farFnacistl plane simple si ornate.
NB. Directiunea tailor ferate a redus pretul la 5oo;o pentru pasageri care visiteaza In Ias]. Mare asortiment de moblilepentru
aceasta statiune balneara. Deposit in Bucuresti la d-nit I. 0- gradina, armamente pentru graj-
Medicul curant al bailor d. Dr. N. Georgescu. duri si teascuri de Sin, etc.
lnformatiuni se pot lua in Bucuresti pana la t lunie. In cales Calarasilor No. 45, iar vessa suc. N. Ioanld et comp. si Tetu.
de aci in colo de la Stabiliment. La gara R. -Sarat se gasesc trasuri. 782 A se observa eticheta cu firma i Izeve de tuci. Mare asortiment fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile,
noasträ si analisa. 793. greeiue Mddpaoizsrnt de pietre de moara, La Ferte- sous- jnuars

Tipografia Ziarului Epooa" Tiparit Cu cerneala Ch. Lorilleux C-le Paris Girant reaponaabil C. Ceorgescu.