Marti Iunie

TELE RAFUL Apare

ABONAMENTUL Pentru abonamente a se adresa

an 14 C., 6 7 C., arohldlecesane
Pentru 3 C. 14 - de dos ori 24 - de
Pentru monarchle pe an 16 C., 6 8 C., Corespondentele a se adresa la
Pentru strinAtate pe Nr. 34. rAndu1 eu litere garmond
24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C Redactiunea
nefrancate se Articolii nu se

Multele telegrame de fe- de ceput s bubue Intrebat de regele

noului deputat al Do- ce armata-i pretinde
a réspuns
solidaritate, licitare,
brei, din incidentul alegerii sale, o
dent, dl a plecat la Viena,
pentru a face raport M. Sale despre situatia abzicerea, s s subscrie
n. dovedesc acésta din destul. din Combinatiunile mai actul de abzicere. Primind réspuns negativ,
de deputat de Dobra Suntem din merg oficerii au cercat sé
va s formeze vreme de noi sniAnatá începe s a- esire din nu este, dar' nu li-a Atunci Naumovici a pus
obiect presa românä duck fructe bune, cari numai efect bine- de retragerea guvernului de la putere, sub ea o cart* de dinamit, care a spart'o
cercurile româneati, ingrijite de prim-ministrul a mers la Viena tot dar' a rupt in pe Naumo-
factoriu pot s pentru némul demisia
tea viitoriul poporului serviciul ne cabinetului buzunar, ori apoi pentru-ca s vici.
vorba de o inovatie, de o Regelui la demisia deja DeschiOndu-li-se astfel calea, oficerii au
Intrati pe la regele, care stätea la ear'
politicei care pe drumul care duce la re- Prin cercurile politice se fac
trebue pentru binatiuni chiar cu privire la urmasul dlui Inaintea lui generalul Petrovici. Acesta,
visuirea programului national la eli- a vgut oficerii Inaintéza spre regele, a dat
a examinata lamurita. minarea din el a punctelor despre cari care ar fi s fie contele Albin,
Cetitorii nostri din capul astäzi nu sunt presidentul casei magnatilor. Mai sunt luati foc, culchd la cäpitanul Mihail
locului am aprobat aceea ce s'a contele Andrássy Gyula, Ristici.
realisabile, din In a grit el
plat la Dobra ; ni-am dat din chiar pentru realisarea ministrul de finante Lukács
locului consentimentul pentru a se care Regele ar s 'I de nou pitanul l'a i
lalte, puté s realisate : am
formarea cabinetului. Preste putine zile ear' alti 36 oficeri imediat dupa acésta au
ce s'a facut, ear' dupd-ce am v- apucat apoi pe care ne va
incercarea a fost de situatia credem va fi pe deplin. revolverele asupra regelui, care
duce mult s mai da un barem, a jos.
succes, ni-am esprimat bucuria asupra nala, care acuma am
raportate. aceea au deschis ferésta l'au arun-
aateptafo, nu putea s pen- cat Au pétruns apoi
N'am avut vedere alta de pedeca o forma progra- din tele reginei, - pe loco-
causa care este a
in serviciul
a tuturora
am stat
mul.
Va suna pentru multi cam curios, de oficerii armatei
Mercuri nóptea, s- tenentul Masin care era de
ce au
la -
- de simtim datori a ne vorbim de solidaritate, acum,
e
istoria timpurilor ci-
au pe ea, mai multe
atitudinea ce am observat-o. când ea a primit lovitura cea mai grea mult
Ziariul nostru a pledat totdeuna vilisate, avé Regele a murit la 2 ore 15 minute,
oea mai mare, prin alegerea istoria poparelor stravechi, din epoca tinip ce palat se continua ear'
pentru activitatea a Românilor de la Dobra.
ardeleni, necontenit a accentuat ne- barbariei. In fata palatului se adunase mare multime de
cesitatea nóstre parlamentul Dar' este, atunci când Nu e mirare, lumea popor.
singurul se pot vreau s 'mi nouä, mai a rmas consternat vestea in- versiune e urmatórea : Mercuri
prospecte de succes, plangerile mai de cea témplate opinia a tuturor nóptea reg. 6 (nu 18, cum spuneau telegra-
nóstre. trebue s demolez casa statelor fapta barbará a con- mele prime) a Incunjurat palatul, ear' oficerii
pliná de sparturi crepaturi. In apartamentele regelui,
Când am v4ut deci
pe calea acésta se face la Dobra,
inceputul
A deci s vechia de s ajutoriul soldatilor preste o
solidaritate (care de nici n'a fost stärile sub de gardisti, cari voiau s le Intra-
putut s-1 privim de de o
gore a ideii de noi propagate, de prea esistat), ca din ruinele ei s mul regelui Alexandru Obrenovici, ele rea In palat. usile cu dinamit au
nu puteam de s aprobam cea nouä, din care s parte nu vor puté nici-când s justifice la regele, de la care colonelul Naumo-
apucarea calea de noi ! nu vor nici-când
celul grozav vici a pretins sé subscrie actul de abzicere,
Nu toti suntem intransigenti, pecetea de asasini ordinari, de fata la ce regele strigandu-i : l'a
Când am candida-
tul al cercului electoral Dobra nu toti intransigenti celor cari au svérsit mácelul. puscat. A urmat apoi macelul, trupul regelui
a abandonat din programul national programe compuse din ! Cu se 'ntórce tot al reginei au fost aruncate feréstä, ear'
sufletul bun de aceste barbarii, o salvd de tun a poporului regele
punctul despre autonomia Ardélului, Pentru a puté trebue s câtva s serviascá
n'am putut de s ne avem deci totul ce mai regina sunt morti.
de un program, salvarea unei minuscule de
ideia de a al no- cinste pentru poporul Rapórtele particulare ale ziarelor din
pe care toti s '1 putem e Berlin spun regina nu a fost
nostru de acest balast, care stru, pentru a realisare toti sé a gardei palatului, care a murit
trecut numai a format pen- putem vom avé, ci aprépe tot ear'
tru nóstre politice, a venit solidaritatea
la unul, luptând sé privire la uciderea regelui, un conspirator
de la noi.
eu trarea conspiratorilor palat, - care el fusese cu ceilalti In palat, zice
credem, la acest program vom speranta, provincia, aflând despre
Sunt ani de când ziariul ajunge acum ce greu- ororile au pe regele desbracat, cum sarise din
le va merit. In momentul chd a voit s se re-
nostru a chestia revisuirii tatea cea mai mare am so ce au pentru conspi-
pat,
o odaie au descarcat asupra lui
programului national compunerea aruncam din el : autonomia parechei regale
prin 30 revolvere . Acelasi spune, au
lui

la
ca
fie-care
luând
acela s-1
de la
pe care nu ne putem
puteam s o - legal
a celor din jurul ei, ce va urma
acésta ? -e
bilitatea ins,
Probabi-
ales de se vor
ucis,
reginei, oficeri, au
pe doi frati ai
pe
mentul de a lucra din tóte puterile Marcovici fosti ministri, cari
pe
despre incendiarea Belgradului, s'au opus arestarii. Surorile nepótele
pentru realisarea lui. Atentat neisbutit. pentru urmarea anarchiei nei
Dar' atunci noi am propus
acésta schimbare, tratati am dam proniei
atentat neisbu-
e mai
- a unei revolutiuni.
Cu privire la cele
Jost ucise, ear' ministrul de interne
au fost numai
corn- ministri ai regelui sunt arestati.
fosti
modul mai aspru din partea celor numim
tit. La nici n'a raportul nostru din numérul Lista victimelor, de gardistii
ce atunci erau de alte trecut, prin
deosebi fericitul Miron, de ci Casul e : regelui, e urmatórea : regele
vine ideia, a fost Regele nosiru Conspiratorii, cari toti sunt din partidul Alexandru, regina ministrul-president
la care se credea
Pineri la radical, au pentru planul pe Tintariu Marcovici, generalii Velimir Teodoro-
atacat mare vehementä, frun-
propagarea ideii sale jumetate, din palatul kienei la Schön- regimentului de infanterie Nr. 6, vici, Petrov;ci, Milovan Pavlovici, ma-
lansarea
de miaelésca brunn. Pe drum un s'a tea erau colonelii Misic Masin resalul de curte Nicolaevici fratii Lunievita
sé vedem cum de a amenintal ba- (cumnatul reginei, prim al ei). (fratii reginei).
ajuns
mai aceia, cari ne combateau atunci slonul, lovind aer. a Mercuri séra Misici a comunicat oficeri- Cadavrul regelui reginei, ce au
arme nu tocmai alese, au biciului una din preste nópte regele trebue sé fost sectionate, au fost Joi nóptea
primit de a ideia, au dat tot nebunului a de La ora dupä miezul noptii oficerii cripta familiara a Obrenovicilor, in cimite-
ajutoriul posibil, ca ea s iese biruitóre a Publicul de au mers la palat, parcul aceluia, S. Marc. Prohodul a fost oficiat de
din lupta electorala zilele tre- a alunci asupra nu principala, ci prin pala- preoti, cea mai depli liniste, de
cute la Dobra. era dacd tul ministru-presidential. a gardei la ora la 3 dupa miezul nopti.
Nu facem imputare pen- care l'a dus la sectie. S'a con- s'a opus ; oficerii au toti
tru purtarea din trecut de noi nefericitul e un anume Reich, cari li-se puneau cale. In portal astepta Se ca
de fostul nostru cap bisericesc, pentru- care a mai de colonelul Mihail prim-adjutantul rageorgevici nu e rege, nici nu e
ni-o afh m in casa alienatilor. Monarchul n'a schim- militar al regelui, care i-a condus la aparta- Sérbia, se tot Geneva. In
satisfactia
tóte nici un cu cei din mentele regelui. privinta urmasului are se abia
faptul, ideile nóstre, pe
e incidentului nici nu s'a La auzul din curte regele azi (Luni), pe e convocata adunarea
combaterile vehemente Sunt trei
de emotiune pe fata sa. a dispus incuiarea usilor, apoi
din trecut, au esit totusi de-asupra, generalul Lazar Petrovici, care era la guvernul care-si numire de radical-
pe de a fi de
s'au cu revolvere. Naumovici a in- e pentru Mirko principe-.
cercurile

www.digibuc.ro
 246 ROMAN
lui Nichita al Muntenegrului, cu fiica Le vom spune mai departe, are nu se póte asigura pe mai Sire, Dómna,
generalului Constantinovici, verisórä a regelui un domnitoriu, care este tuturor nele privat la individualitatea lui, pentru- Fie-mi permis, cuvantarea Maje-
Alexandru); armata e pentru Petru tätenilor deosebire de confesiune, de nu toti sunt Inzestrati de la stätii Vóstre, a rostí cuvinte nuinele
Carageorgevici, un partid domnitoriu natiune de stare ; le vom spune acel facultäti spirituale cu sentimente egale Eforiei, a de binefacere
strain, ear' unii voesc domnitoriu are sfetnicii sei, cari pentru a pricepe iubirea de pa- lesul eel mai al cuvéntului, ai cärei ad-
De situatia a se preunä representantii poporului din trie ném aceeasi msura. - Deci aici ministratori avem onóre a fi.
provincia nu asasinarea alti harnici luminati vom Incepe de la apropiat -- din familie Doué simtminte au insufletit pe funda-
din comitate, orase sate, aduce legi pentru scólä, de la cei de-o cu noi acestei opere de acésta
Se turburari grave, cari posibil
vor fi isbucnit deja azi, cu ocasiunea inaintarea binelui tuturor pentru vom merge la la cei de se cu prisos prin chrisóvele
trunirii scupcinei mari. cinstei, averii vietii tuturor cetätenilor altä dar' ai no- pietatea.
contra factorilor de rele; le voit spune, stri, urmä la totalitatea omenimei - la Aceste doué simtminte au trebuit
Conducerea afacerilor o face guver- are o alti pazitori, prin care ne iubirea de aprópelui sens mai larg - totdeuna s Eforii a ad-
nul provisoriu, constituit sub presidentia lui apärä contra dusmanilor din din analogia cum se lärgesc mereu cercurile va- ministra averea
Avacumovici, care a luat tóte mösurile de läuntru, care este de frumos a serví, lurilor urma petrii aruncate Serbarea de azi rspunde unuia din a-
ca ordinea sé fie prin aceea noi ne facem ai pentru-ca s putem face acésta mai cu succes, cestea simtminte, pietatea, suntem fericiti
tn Proclamatia pe care guvernul a terii tuturor celor iubiti ai nostri ; apoi le va trebuí s le arätäm : cum este omul avi- tot nou, cari am acum patru ani
sat'o imediat uciderea suveranilor vom spune, cä avem judecittori, cari ne fac sat a societate (biserica, ném, patrie acestei biserici, ne este
poporatiunii e de urmätoriul dreptate ne cineva; etc.), cäci numai se póte pe sine asemanata cinste de a primí Maiestätile
prins : unde lucruri bune particular familie. stre AA. LL. Regale la sfintirea ei.
Azi nópte regele Alexandru regina biserici, unde preotii lui (Va Legenda spune, anul 1695,
Draga au fost asasinati eu focuri de Dzeu pentru mantuirea sufletelor nóstre ; in- tarul Cantacuzino a plecat din
In acest moment gray fatal, amicii patriei stitutiuni, pentru grijirea bolnavilor ajuto- pentru a alege un
nóstre ai poporului nostru s'au rarea saracilor, etc. etc., fine le vom Sfintirea bisericii din Sinaia. unde s mänästirea pe care o
au format un guvern. Aducênd acestea la spune, locuitorii cari nu sunt de o Ca intregire a raportului din numrul rugaciunile sale, va
poporului sarbesc, guvernul este In- de o limbä cu noi, sunt fratii trecut despre sfintirea bisericii din Sinaia, din surghiunul la care fusese de Sultan
credintat poporul se va grupa imprejurul nostri, la cas de puteri frumósa vorbire a M. Sale Rege- In urma ce i-o boerii din
seu '1 va ajuta s mentinä pretutindenea pe acestia trebue s-i ajutoram lui Carol respunsul dlui Cantacuzino. Osténéla acestei cältorii de esplorator
ordinea Dar' mai sus de tóte trebue s Regele Carol a vorbit, din bisericii, regiune pustie, servia mai mult
Guvernul aduce la cunostinta tuturor ei iubirea de credinta : de talharilor, n'a fost cäci
începere de chiar Constitutiunea limba pentru care no- Preste doué vécuri au trecut de a putut descoperí acest la p6-
de la 6 April 1901 este din nou push stri de mult au suferit, pentru-ca s ni-o spätarul Mihaiu Cantacuzino a ridicat lele
vigóre adunarea noué de neptrunse, o a zidirea schitisorului
prin proclamatiunea de la 24 Martie vechiu, Ear' pentru ca iubire de patrie chilióre, cu ca de re- un patrulater de
este convocatä pentru ziva de 2 stil ném s durabili, trebue o culegere liman de odihnä adapostire pen- gróse calugärilor se a
vechiu la Belgrad." de timpuriu, de la prima tru trectorii Sute de ani acest scobite : adevérate meterezuri In dosul
apoi semnäturile noilor ministri, päsire Pentru-ce? Pentru-cä a rémas departe de sgomotul sé se adäpostí
cari sunt : Jovan Avacumovici, presidentul genere primele impresiuni sunt de du mei, de vijeliile ce sguduisera Mai ce se aflau prin acele sigure.
consiliului ; Lyubomir Kaljevici, la afacerile mai ba chiar de duratä stätätóre, miscarea comercialä intr contimporan& ne spune ea,
sträine ; Stojan Protici, la interne; George töte celelalte ulterióre, sub greutatea nia Transilvania a a se desvolta, anul 1866, Alesul Acela
Gencici, la comerciu ; generalul Ata- Imprejurárilor din viéta mai se schitul s'a clädit o a intreprins
naskovici, la rsboiu; doctorul Vojislav tunecä ori se totul. Ideile impre- mai care a atras mii credinciosi el o de esplorare
kovici, la finante ; colonelul Alexandra Masin, siunile eopilärie sunt mai din imprejurimea. cunoscutä Lui, dar' pe care o considera ca
la publice ; profesorul Ljubomir nice, pentru-ca fiind atunci copi- Scumpe dulci amintiri Ne de a Lui pentru dragostea ce
janovici, la culte ; Ljubomir Simkovici, la lului ca un virgin, se vechiä biserica, acuma se cuvinea sé o aibä
justitie. mai afund, numai anevoe pot coplesite care am Inältat cu Familia Mea, mai de Dumnezeu a voit,
De notat, ce s'a lätit vestea de cele urmate mai un sfert de véc, rugile Nóstre cäträ s visitez e aceste locuri. Amintirea trebue
Belgrad despre uciderea regale, de patrie ném mai trebue ternicul. sé fost la 1871, Domni-
fie armonie mintea, voin(a In acest lung de ani mänästirea
sele au fost pavoazate stéguri nationale, Carol de Elisabeta,
copilului. Trebue s-1 convingem, iubirea Sinaia a fost scaunul Meu domnesc, primind
musicele au cutrierat stradele töte, au ales ca de modestele chi-
de patrie ném nu este numai o astfel o istoricä.
vesele In de
din pietate de In acest timp, doi
ce se ací, pe cari vom b
selie ! rsboiul le pästräm ca un odor.
nostri pentru binele ce primim de la pa- glorios pentru neatarnare, valea Prahovei a Din viitoriul Sinaiei era a-
Cu ocasiunea cadavrelor trie ci ea este o necesitate pentru fost tnzestrath calea feratä, care a legat sigurat.
rechii regale a Sarbiei, de medicii Dr. binele personal, care nu se póte promova regiune, slbatica, cu
promovarea binelui comun, se ridice acest castel
Eugen Dr. Demosten Nicolaevici, au nepro-
fost aflate trupul regelui treizeci binele comun, cas de nici noi devenit
s'a ridicat Castelul Pelesului,
dinastiei Tot atunci,
dinastiei -a regele. Stégul
terei ftlfte astäzi pe falnicul Ear'
glónte de revolver, ear' trupul reginei au nu putem conta la ajutoriul deaprópelui no- ca farmec, s'a pe pólele
stru, - chiar abstractie neuitatul al a
fost patrusprezece. Nu li-a fost ins destul de la stirei un oräsel care Incinge ca un
rea constiintei, nu ni-am fäcut sul aceste patru cari zic mai de
ucigasilor, ci au mai : de
sus de pept jos 'i des- totusi voim s ne de binele co-
o carte de :
Astfel pustia, vecinic cutreeratä de Eu Carol al popor
picat trupul. Se deci, In mod autentic s ne ciustésca. fäctori de rele, s'a preschimbat Zidit'am dor:
versiunea care spunea treizeci ése oficeri ce ni-a succes a convinge copilul adevrat raiu al cärui renume trece departe In timp de lupta un
au puscat regele, regina a despre necesitatea iubirii de patrie ném, preste hotarele Romäniei. In timp de pace-al Meu Palat.
fost eu säbiile. artandu-i': cum familie fie-care membru In fata acestui neasteptat, Eforia Astfel, sub fnaltul al Regelui
din trebue s lucreze dupä puterile sale,
pentru-ca familia s se sustiné, -
a s biserica cea mare pe nostru Incetul Sinaia se :
vechile ei temelfi. o de multi noue drumuri se construesc, se : spi-
patria o familie mare felul ei - trebue ani, o bisericä nouä, bogat
lubirea de patrie de ném. s desteptäm Intärim el sentimentul
se talul, hotelul, vilele se ca farmec din
fnaintea ochilor nostri ; ea orasul se canalisézä, se luminézä
Cuv6nt de deschidere birii tot ce e bun frumos pentru o splendóre, vrednicä de electricitate, ear' Pelesul, acest nesecat isvor,
rostit de comisariul consistorial G. Rango, promovarea binelui comun, le, voltarea locului, din nu numai de apä ci de captat
confereNei ei vor fi s lucre pentru nurile ei clopotele departe munti cursul su superior, Intregei Sinaie o apä
la 23 24 promovarea aceluia, dacä s'ar subtrage earäsi pe credinciosi la slujbä. rece
.April 1903 st. din de la aceea, rusine atrage Bisericile mänstirile sunt aprópe
gr.-or. rom. Cetatea-de-pór Solnoc. ómenilor pentru töte timpurile ce pécat permis a aduce aici un
singurele monumente ce ni-au rmas din tre- dispärut, care a fost un factor
(Urmare). ar face lui Dzeu, pcat nu va r- cut ; ele au astfel o deosebiti puternic acéstä transformare a Sinaiei :
de tóte vom spune copfilor, nepedepsit. pentru patriei, inscriptiunile Principele Dumitru Ghika. Recladirea
acésta este tara aparatä Deci punéndu-le tóte acestea strate pe zidurile au fost de multe-ori cei, prin urmare, se impunea. Era ruinatä;
gele strämosilor nostri, in care noi trebue aducandu-le pilde potrivite din singura a istoricului pentru a deter- nu mai corespundea nici cadrului care se
s s murim. Le vom spune, profanä, vom cäuta le mina domnia hospodarilor, afla, nici cinstei care o
acesta este de mult vointa spre a face binele a rul, carmuirea vlädicilor faptele résboinice. fundatorului acestei
udat lacrimile pärintilor no- iubirea binelui numai are valóre, Fie, astäzi Planurile au fost
stri vremi de robie, luptele secu- urma vointei se manifestéza prin hramul Sfintei Treimi, de efectuata de dl architect G. Mandrea;
lare n'au mai putut oprí po- fapte - la fie-care puterea lui. Sa Metropolitul Ungro-Vlachiei, d-sa dl architect Pompilian a dus la
voiul dusmanilor puternici numrosi ins cuiva puterea de a face Primat al Romäniei, al 38-lea an al Dom- bun
iarbä, ce au asupra Le vre-o mare pentru binele cornun, atunci niei Mele, s amintéseä fa vremurile cele Lecomte acest specialist
vom spune, acesta este lucrat dee de ajutoriu altora spre a svarsí, mai depirtate marea epocä a nu ni-a nici criticele,
de nostri pentru-ca din sinul lui s mai pentru svarsirea natio ale, a a Romäniei. nici povetile. Binevoiaseä a primí espresiu-
ne hrana de tóte zilele. Mai pe ei, dar' nici-odath s nu caute a pune pedeci »Rog pe Dumnezeu s binecuvinteze nea gratitudinei nóstre.
sus de acésta vom nimnui sé facä bine. acest Pe de-asupra tututuror insé, un minunat
sim- La desteptarea sentimentului de spre cinstea slava Lui. architect, care multe a a intemeiat
de pietate fatä de strabunii patrie mai trebue s fim conside- Voiu o amintire de a- In
nostri, cari s'au luptat pentru-ca a un neasemänat
de rare la natura, etatea individualitatea co- frumósä serbare, la o vie
s ne pótä nou acest pilului. La natura lui, pentru-ci nu toti co-
fiancteeraeu.s,
puté zice, zi zi, luerärile ce se
am luat parte, multämese cälduros
; acésta nu ne va s le traesc un familiar ori Intr'un Eforiei de insemnatul ei sprijin pentru des-
pécatul greu lui Dzeu mediu social atät de s voltarea de care ne
incoronare,
pe tronul Seu, unde domneste demni-
de
rusinea cea mare ómenilor, ci- avé deja de acasä idei corecte despre iubirea putem pe care o
nu-si iubeste patria némul, pentru de patrie
ca tate intelepciune, a venit pentru-ca prin
ném ; la etatea lui, pentru-ci co- un adevrat märgäritar al regatului
care este de frumos a In cas de pilul nu este capabil de priviri mai largi asu- presenta Sa s dee o solernnitate mai mare
Rspunsul dlui Cantacuzino a fost
binelui cum de acestea s facä, ca pe serbare
s fie pentru noi o srbätóre.

www.digibuc.ro