Crucea Eroilor de pe Muntele

Caraiman. Povestea neștiută a celei

mai înalte cruci din lume amplasată pe
un vârf montan
La pas, după aproximativ două ore de mers, timp în care putem admira
muntele în toată splendoarea sa, ajungem la  la Crucea Eroilor de pe
Caraiman. Monumentul a fost atestat documentar în anul 1928, intrând și în
Cartea Recordurilor drept cel mai înalt monument aflat la cea mai mare
altitudine din lume.

Ce poveste ascunde Crucea Eroilor de pe Muntele

Caraiman
Pe 14 septembrie 1928, în anul în care se făcea un deceniu de la Marea
Unire, la Buşteni se inaugura cel mai spectaculos monument în memoria
eroilor români căzuți la datorie în Primul Război Mondial: Crucea Eroilor de pe
Muntele Caraiman. Era ziua celei mai vechi şi importante sărbători ortodoxe
închinate cinstirii Sfintei Cruci.

Situată la 2.291 de metri, Crucea a intrat rapid în Cartea Recordurilor drept

cel mai înalt monument (39,3 m) aflat la cea mai mare altitudine din lume.
Monumentul este unic în lume atât prin altitudinea amplasării, cât şi prin
dimensiuni. Însă, nu este aşezat pe cel mai înalt vârf al masivului, la 2.384 de
metri, ci pe vârful secundar, de numai 2.291 de metri, vizibil însă în întreaga
zonă Sinaia-Azuga.

A fost construită la iniţiativa Reginei Maria şi a

Regelui Ferdinand I
Monumentul a fost ridicat la iniţiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al
României, între anii 1926 şi 1928, pentru a cinsti memoria eroilor din Primul
Război Mondial. Este dedicată celor 30.000 de de soldați căzuți în luptele de
pe Valea Prahovei. Nu numai că a avut ideea ridicării monumentului, dar
Regina a și urmărit îndeaproape tot procesul de construcție.

Regina Maria şi Regele Ferdinand I

Întregul proiect a fost întocmit de arhitecţii români Georges Cristinel şi
Constantin Procopiu, de doi mari ingineri care au realizat studiile de
rezistenţă, Alfred Pilder şi Teofil Revici, dar şi de dirigintele de şantier Nicolae
Stănescu şi şeful de şantier V. Bumbulescu.

Crucea este unică în lume atât prin altitudinea amplasării, cât şi prin
dimensiunile sale impresionante: crucea propriu-zisă are o înălțime de 28 de
metri şi două braţe de câte 7 metri fiecare. Înaltă de 39,3 metri, construcția a
fost realizată din brațele metalice ale podurilor distruse în prima conflagrație
mondială.

1926-1928. Ridicarea monumentului de 39 de metri

Execuţia monumentului s-a aflat în sarcina lucrătorilor din cadrul Direcţiei de
Poduri din cadrul C.F.R., fiind sprijiniți de întreaga comunitate din Buşteni şi
de un număr mare de elevi şi studenţi mobilizaţi de Societatea Cultul Eroilor.
Aceștia au ajutat la transportul materialelor de construcţie.

Ridicarea materialelor s-a facut cu ajutorul funicularul Schiel al fabricii de

hârtie, iar transportul pe platou s-a realizat cu cai şi care trase de boi.

Crucea, realizată din profile de oţel, a fost așezată pe un soclu din beton
armat placat cu piatră, înalt de 7,5 m. În interiorul acestuia existp o încăpere
care a adăpostit iniţial generatorul de energie electrică care alimenta cele 120
de becuri de pe conturul Crucii. Monumetul era iluminat în fiecare an în
noaptea de 15 august, de Sfântă Marie Mare.

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, la un pas

de distrugere
În anii ’50, Crucea Caraiman a încetat să mai fie iluminată şi a fost la un pas
să fie distrusă. Oamenii locului povestesc cum comuniştii locali au trimis
câţiva muncitori să taie braţele Crucii pentru a rămâne doar o coloană înaltă
în vârful căreia să fie amplasată steaua roşie.

Însă pe drum, unul ar fi căzut într-o prăpastie, iar altul şi-a rupt piciorul.
Înspăimântați, nici ceilalţi nu au mai dorit să ducă la bun sfârșit sarcina
primită. Iar Crucea de pe Caraiman a supravieţuit.

Chiar dacă monumentul este unul deosebit, acest lucru nu a contat de-a
lungul anilor pentru mulți oameni. Instalația electrică a crucii a fost vandalizată
în repetate rânduri chiar și de turiști, care se cățărau pe Cruce. În anul 2003,
echipele de salvamontiști au transportat până în vârful muntelui sute de
kilograme de materiale, prin vânt și temperaturi foarte scăzute, pentru a
reface instalația electrică a monumentului.

În prezent, odată cu lăsarea nopții, Crucea de pe Muntele Caraiman este

iluminată și se poate vedea de la zeci de kilometri depărtare. Este unul dintre
cele mai frumoase obiective turistice de la noi. Un simbol național al țării.

E adevărat că cel mai bogat român

din toate timpurile avea 9 tone de
lichidități de aur?
Despre Ioan C. Mihail, cunoscut de toți ca Jean Mihail, se spune că
ar fi fost cel mai bogat român din toate timpurile. Un lucru este
cert. Între anii 1929 și 1933, în timpul marii crize economice, Jean
Mihail a fost cel care a împrumutat statul român. Da, să depășească
momentul de cumpănă.

Cine a fost cel mai bogat român din toate

timpurile?
Jean Mihail a fost cel mai bogat român din perioada interbelică. Acesta s-a
născut în anul 1875, ca fiu al latifundiarului Constantin (Dinu) Mihail pe a
cărui avere a moștenit-o. La mijlocul anilor 1920, Jean Mihail deținea moșii în
șapte dintre județele României astfel: Ilfov, Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt,
Teleorman și Galați în urma exproprierii pământurilor la reforma agrară din
1921.
Și pentru ca totul să fie complet, în anul 1930, acesta a moștenit o avere
colosală de la două dintre mătușile sale bogate.

„A avut o vilă pe Calea Victoriei în Bucureşti, o casă la Floreşti în

Prahova, dar şi Castelul Zamora din Buşteni. Acestea sunt cele
mai importante proprietăţii pe care le-a deţinut familia Mihail“,
a povestit pentru adevarul.ro Toma Rădulescu, istoric.
Jean Mihail a împrumutat statul român
În marea criză economică ce a durat între 1929 și 1933 Jean Mihail a fost cel
care a girat pentru statul român. Despre Jean Mihail se spunea că avea o avere
de peste un miliard de lei și lichidități de mai bine de nouă tone de aur.
Olteanul a garantat cu propria avere un împrumut extern al României, absolut
vital pentru depăşirea crizei. În acea perioadă, România era condusă de Carol
al II-lea.

În centrul Craiovei, Constantin Dinu Mihail şi-a construit o reşedinţă unde în

prezent funcţionează Muzeul de Artă.