PROIECT DE EXCURSIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala cu clasele I-VIII Ţandăra, Comuna Goieşti

CLASA: a IV-a
DATA:
DURATA EXCURSIEI: 1 zi
TEMA: - recunoaşterea formelor de relief ;
- cunoaşterea trecutului istoric al poporului nostru ;
- cunoaşterea directă a frumuseţilor şi bogăţiilor din unele judeţe ale ţării.
TRASEUL PROPUS: Craiova – Goleşti – Târgovişte – Dealu – Craiova

OBIECTIVELE EXCURSIEI:
- recunoaşterea directă a frumuseţilor şi bogăţiilor patriei;
- formarea unor elemente ale concepţiei dialectice despre lume şi viaţă prin
explicaţiile referitoare la formarea reliefului;
- recapitularea şi recunoaşterea pe teren a noţiunilor referitoare la formele
de relief predate la clasă;
- formarea deprinderilor de orientare geografică;
- cultivarea dragostei pentru natură şi ocrotirea ei;
- ilustrarea cu ajutorul exponatelor din muzee a documentelor de arhivă şi a
vestigiilor istorice a trecutului glorios al poporului nostru;
- evocarea eroismului înaintaşilor noştri;
- trezirea la elevi a sentimentelor de dragoste şi preţuire faţă de lupta
dreaptă a străbunilor noştri;
- cunoaşterea atitudinii şi a comportării elevilor în activităţile extraşcolare.

I. PREGĂTIREA EXCURSIEI

1. Pregătirea învăţătorului. Stabilirea itinerarului, a datei şi duratei excursiei.

Documentarea folosind hărţi şi publicaţii informative. Obţinerea aprobării forurilor superioare
( conducerea şcolii, a inspectoratului, avizul medical ). Întocmirea schiţei de hartă şi a obiectivelor
propuse pentru a fi vizitate.
2. Pregătirea elevilor. Anunţarea datei, a duratei, a itinerarului excursiei, prezentarea şi
discutarea traseului folosind harta, informarea elevilor despre obiectivele mai importante, recapitularea
unor lecţii. Instruirea elevilor privind echipamentul necesar ( îmbrăcăminte, încălţăminte ), hrană, trusă
sanitară individuală, carnetul de însemnări. Se atrage atenţia asupra disciplinei.

II. DESFĂŞURAREA EXCURSIEI

1. Plecarea în ecursie. Adunarea la şcoală cu o jumătate de oră înainte de sosirea

autocarului, verificarea prezenţei şi a echipamentului.
2. Etapele excursiei

a) MUNICIPIUL CRAIOVA

În autocar se poartă discuţii cu elevii privind unele obiective de traseu (străzi, mijloace de
transport, clădiri mai importante, întreprideri). Se fac precizări privind întemeierea oraşului Craiova,
numărul de locuitori, ocupaţiile lor.
 b) GOLEŞTI

Goleşti, sat, comuna suburbană Ştefăneşti, judeţul Argeş, la sud-est de Piteşti ( 9 km.), în
stânga râului Argeş.
Complexul muzeal Goleşti, organizat în conacul vechii familii de boieri munteni
Golescu. Membrii acestei familii au avut un rol important în istoria modernă a României.
Conacul a fost construit în anul 1640. La sfârşitul veacului al XVIII-lea , acesta a fost
refăcut şi extins de către banul Radu Golescu, adăugându-se construcţiile din dreapta şi din stânga
foişorului de la intrare, baia „turcească” şi zidul care cuprinde şi închide conacul şi toată curtea de jur
împrejur. Conacul îşi păstrează azi aspectul pe care l-a căpătat cu ocazia refacerii de la sfârşitul sec. al
XVIII-lea. În construcţia de la intrare Radu Golescu a deschis o şcoală „pentru învăţătura copiilor satului
în limba românească”.
În perioada premergătoare anului revoluţionar 1848, în casa Goleştilor, aici, s-au întâlnit
mulţi dintre fruntaşii revoluţiei, printre care şi Nicolae Bălcescu. La conacul de la Goleşti, mai precis pe
câmpia din faţă şi-a instalat, în zilele de 18 – 21 mai 1821, Tudor Vladimirescu tabăra de panduri.
La foişorul de la intrare s-a adăpostit Tudor după intrarea turcilor în ţară. Din acest foişor
a fost el ridicat, prin trădare, şi dus la Târgovişte.
Alături, muzeul viei şi vinului din toată Ţara Românească ne-a impresionat prin uliţele,
bordeiele, casele, pivniţele pe care le-am vizitat.
Secţia de istorie tratează răscoala din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu şi revoluţia
burghezo – democratică de la 1848.
Secţia de etnografie prezintă aspecte din viaţa şi creaţia artistică a populaţiei de pe
cuprinsul judeţului Argeş, în trecut şi azi, şi un sector în aer liber consacrat viticulturii şi pomiculturii
din România.
Secţia memorabilă care evocă aspecte din viaţa şi activitatea progresistă a familiei
Goleştilor în secolul al XIX-lea.

c) ORAŞUL TÂRGOVIŞTE

La Târgovişte se va vizita Muzeul Judeţean cu secţia de arheologie, Complexul muzeal

Curtea Domnească, Secţia tiparului şi cărţii vechi româneşti.
La întoarcerea de la Târgovişte se va vizita comuna Scorniceşti, Muzeul de la Scorniceşti.
Spre apus de Ploieşti, lângă apa Ialomiţei, străjuită de perdele de sălcii, de nuci stufoşi, de
livezi de pruni, de sonde tinere şi castani bătrâni, se află Târgovişte. Oraşul de azi, puternic centru
industrial al anilor noştri, s-a ridicat, de-a lungul timpului, chiar pe vatra Târgoviştei, străvechea cetate
de scaun a voievozilor munteni.
Capitală a Ţării Româneşti veacuri în şir, Târgovişte a avut în trecut o viaţă economică şi
culturală însemnată, fiind aşezată într-o regiune frumoasă şi bogată; în calea neguţătorilor de odinioară,
care veneau spre a-şi vinde marfa în zilele „de târg”. De la aceste târguri, celebre în vechime, se pare că
se trage şi numele de „Târgovişte”, adică oraş al târgului.
Şi azi, printre albele case cu cerdac şi grădini ale oraşului, în apropierea blocurilor noi,
ivite de curând, printre livezi şi dealuri dulci, se mai văd falnice, deşi năruite, urmele Palatului domnesc

şi a vechii cetăţi, din care au mai rămas doar pietrele de temelie şi vestitul Turn al Chindiei, înalt şi bine
păstrat, ca un oştean bătrân care încă mai stă de strajă, înfruntând vremea.
Aici, la Târgovişte, a căzut ucis mişeleşte de trădătorii săi, Tudor Vladimirescu,
conducătorul răscoalei din 1821.
Peste lespezile Palatului domnesc de la Târgovişte au trecut adesea paşii lui Matei
Basarab şi Constantin Brâncoveanu, şi ai altor domni munteni, cărora istoria şi poporul le preţuiesc
amintirea.
 Tot la Târgovişte a înflorit unul dintre primele centre de cultură naţională. Aici, Radu cel
Mare îl aduce pe cărturarul Macarie, pentru a înfiinţa prima tipografie de cărţi.

Curtea Domnească din Târgovişte

Curtea Domnească din Târgovişte, cea mai importantă şi mai bine păstrată dintre vechile
reşedinţe voievodale ale Ţării Româneşti, datează din timpul lui
Mircea cel Mare; palatul ale cărui vestigii conservate în vremea din urmă, pot fi încă admirate, a fost
construit de Petru Cercel (1583 – 1585) şi a fost amplificat în secolul următor de Matei Basarab şi
Constantin Brâncoveanu. Se păstrează Turnul Chindiei, pivniţele (cu o parte din bolţi), zidăria parterului
şi etajului şi, de asemenea, turnul intrării (una dintre vechile porţi ale oraşului). Tot din complexul curţii
face parte şi Biserica Domnească, unul dintre monumentele importante ale arhitecturii munteneşti din
secolul XVI.

Turnul Chindiei

Turnul Chindiei, ridicat ca turn de apărare, înalt de 27 metri, este alcătuit dintr-o bază de
piatră cu două nivele, cu creneluri, fără ferestre, peste care se înalţă alte două etaje în formă de cilindru,
cu diametru de 9 m.,din cărămidă, cu ferestre şi balcoane sprijinite pe console de piatră. În interior se
află o scară de stejar în spirală, întreruptă de trei platforme la nivelul fiecărui etaj, ajungând până la
terasa de la partea superioară. Aceasta oferă o privelişte încântătoare, până în depărtări.
Cercetările au stabilit că turnul datează de la jumătatea secolului al XV-lea, probabil din
vremea lui Vlad Ţepeş (când era mai mic). Ruinat de cutremurul din 1802, a fost refăcut în vremea lui
Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, când a fost înălţat cu 5 m.

d) MĂNĂSTIREA DEALU

La Mănăstirea Dealu se ajunge trecând podul Mihai Bravu în stânga Ialomiţei şi urcând
coasta în serpentină, printre livezi şi vii.
Orizontul se lărgeşte tot mai mult, oferind privelişti frumoase peste valea râului şi asupra
oraşului. Mănăstirea Dealu este o excepţională realizare de arhitectură şi de artă plastică.
În timpul lui Matei Basarab (de la care se păstrează în biserică o cruce) a funcţionat
câţiva ani o tipografie, unde s-a tipărit Cazania „în româneşte” (1644).
În biserica restaurată se află mormântul lui Radu cel Mare şi al surorii sale, precum şi
mormântul sub lespedea căruia se află capul lui Mihai Viteazul. În 1967, pe placa de marmură pe locul
unde se află capul lui Mihai Viteazul a fost pusă o coroană de bronz cu inscripţia:
„ Primului întregitor de patrie – glorie nemuritoare ”.

III. VALORIFICAREA EXCURSIEI

Observaţiile, impresiile, amintirile se vor fixa în memorie prin valorificarea lor în cadrul
orelor de curs, după cum urmează:
La geografie, se reface traseul folosind hărţi, ilustraţii, fotografii. Se poartă discuţii
privind formele de relief întâlnite în excursie.
La limba română se dă ca temă realizarea unei compuneri în care să descrie un peisaj
văzut în excursie sau să povestească o întâmplare.
La istorie se valorifică cunoştinţele dobândite la obiectivele istorice (Goleşti, Curtea
Domnească, Mănăstirea Dealu).
La educaţie plastică, elevii pictează un peisaj (la alegere), un portret iar la educaţie
tehnologică se realizează un fotomontaj sau un album cu aspecte din excursie.