Patimoniul turistic antropic

Elev: Boubatrin Cristi

Patrimoniul turistic antropic reuneste creatile omului de-
a lungil timpului ,concretizate in elemente de cultura si
istorie,arta si civilizatir,tehnico economice si socio-
demografice care prin caracteristicile lol atrag atentia
turistice
Structura patrimoniului
turistic antropic
Structura patrimoniului turistic antrapic Potential tehnico -economic

POTENTIALUL Potentialul socio-

CULTURAL-ISTORIC demografie

1 Vestigi arheulogice
2 Monumente istorice de arta si
arhetectura
1 Amenajari hidroenergetice,
baraje, lacuri de acumulare
2 Canare de navigatie , drumuri ,
1 Populatie
arhetectura4Constructi destinate
divertismentului
5 elemente de etnografie si
poduri
3 Diferite unitati economice :

ferme agricole, centre viticole

2 Asezari urbane
3 Asezari rulare
folclor
 POTENTIALUL CULTURAL-ISTORIC

• 1 Vestigi arheulogice
• 2 Monumente istorice de arta si
arhetectura
• 3 institutii si evenimente curtural
– artistice
• 4 Constructii destinate
divertismentului
• 5 Elemente de atnografie si folclor
 Descrierea judetului Vrancea

• Vrantea este judet in regiunile istorice Moldova ( la nord de raul

milcov) si Muntenia( la sud de raul Milcov) din Romania . Judetul are o
suprafata de 4.863km , iar resedinta este municipiul Focsani.
Principalele cursuri de apa sunt Siret (intre Ajud si Namoloasa),
Susita, Putna , Milcom , Ramnicul Sarat (de la Ciorasti pana la varsarea
sa in Siret ) cele mai mari altitudini le detin varfurile lacaut si goru
 evenimente istorice din vrancea

Vrancea poate fi considerată leagănul celui mai expresiv poem al etnogenezei româneşti, ”Miorița”. Una dintre cele câteva sute
de variante ale baladei „Mioriţa”, regăsite în creaţia populară vrânceană, a fost culeasă pentru întâia oară de Alecu Russo la
Soveja, în 1846, trimisă lui Vasile Alecsandri şi publicată în culegerea acestuia, „Poezii populare”.      
Vrancea este un pământ cu o istorie bogată. Actualul judeţ Vrancea cuprinde, în proporţie de două treimi, fostul Ţinut Putna
(mai târziu judeţ), având ca nucleu de constituire Ţara Vrancei, la care s-a adăugat, în 1968, o parte din fostul judeţ Râmnicu-
Sărat. Vrancea istorică, localizată în partea de nord-vest a judeţului, a existat ca stat ţărănesc autonom, stăpânind în comun un
singur trup de moşie, înainte de întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei. Ţinutul Putnei a intrat oficial în hotarele Moldovei, cu
autonomia amintită, la 10 martie 1482, când Ştefan cel Mare a stabilit graniţa cu Ţara Românească pe râul Milcov, adăugându-i-
se ulterior, trei regiuni: Vrancea istorică, regiunea de răsărit (Olteni) şi Ţinutul Adjudului.
La 24 aprilie 1574, la Jilişte, lângă Focşani, Ion Vodă cel Cumplit (1572 – 1574) a obţinut o victorie strălucită împotriva oştilor
turceşti. Istoria consemnează în aceste locuri şi alte evenimente memorabile: trecerea prin Ţinutul Putnei şi prin Focşani a lui
Mihai Viteazul în 1600, în drumul său victorios pentru realizarea visului unirii într-un singur stat a Ţării Româneşti, Moldovei şi
Transilvaniei.
Între anii 1714 şi 1734, vrâncenii au luptat împotriva cotropirii de către maghiari a unor munţi dăruiţi lor de către marele
Voievod, iar în primele două decenii ale secolului XIX au luptat pentru ieşirea din „boieresc”, Vrancea fiind făcută danie
vistiernicului Iordache Russet Roznovanu de către domnitorul Constantin Ipsilanti. Între evenimentele de seamă petrecute pe
teritoriul judeţului Vrancea menţionăm şi luptele de la Mărtineşti şi Focşani din timpul războiului ruso-turc din 1789.
După înlăturarea monopolului turcesc asupra comerţului exterior al Ţării Româneşti şi activarea portului Galaţi, spre care se
îndreptau produsele agricole şi manufacturiere din z
 Mausoleul de la Mărășești

Mausoleul de la Mărășești este un monument istoric dedicat eroilor Primului Război Mondial.

Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, s-au desfășurat luptele de la Mărășești, soldate
cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărășești au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați
români. Actualmente mausoleul adăpostește rămășițele a 5073 de soldați și ofițeri, în 154 de cripte individuale
și 9 cripte comune de pe 18 culoare.
 Manastirea Recea, din judetul Vrancea.

Manastirea Recea este una dintre manastirile ortodoxe aflate in judetul Vrancea, in zona Subcarpatilor de Curbura. Asezata in

localitatea Candesti, comuna Dumbraveni, la marginea padurii, manastirea adaposteste o obste de maici . Drumul pana la
Manastirea Recea este relativ usor, fie direct din soseaua nationala, pe langa albia raului Recea, fie din satul Bordesti, pe un
drum asfaltat, pana in apropierea manastirii. De pe drumul ce leaga intre ele orasele Focsani si Ramnicu Sarat, la o distanta
de 20 de kilometri de Focsani, din localitatea Dumbraveni, se merge cale de trei kilometri inspre vest, pana in satul

Dragosloveni, de unde se mai parcurg alti doi kilometri, inspre sud .

In cladirea cea noua este amenajat si un muzeu monahal,
care cuprinde comorile duhovnicesti si artistice ale
manastirii. In camerele acestuia se afla asezate mai multe
obiecte de cult, adunate de-a lungul timpului: icoane vechi
de peste doua secole; caramida cu inscriptia "Antipa
monahul. 1877"; Sfanta Evanghelie, din anul 1749; clopotul
de 70 de kilograme, donat catre manastire, in anul 1847; si
alte asemenea odoare.
 MAUSOLEUL EROILOR DE LA MĂRĂŞTI

Mausoleul a fost ridicat pe locul unde s-a dat bătălia din 9-17 iulie 1917 şi face parte, alături de alte obiective istorice,
din Câmpul istoric de la Mărăşti (satul Mărăşti a fost distrus în întregime în timpul luptelor şi refăcut după război).
      Monumentul a fost construit din iniţiativa Societăţii „Mărăşti“, după proiectul arhitectului Pandele Şerbănescu.
Sculptura a fost realizată de către sculptorul Aurel Bordenache.
      Piatra de temelie a fost pusă la 10 iunie 1928 în prezenţa Reginei Maria şi a unei impresionante asistenţe.
Lucrările au fost finalizate în anul 1938.
      La subsolul mausoleului se află criptele în care sunt depuse osemintele militarilor români, ruşi şi germani,
participanţi la Primul Război Mondial, în total 5.342 de eroi (numai 116 români şi 126 germani sunt identificaţi).
      Alături de aceştia, subsolul mai adăposteşte şi criptele în care sunt înhumaţi ofiţerii români căzuţi în bătălia de la
Mărăşti. Ulterior, aici au fost depuse sarcofagul mareşalului Alexandru Averescu şi criptele generalilor Arthur
Văitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu.
      În incinta mausoleului există şi un muzeu în care se păstrează trofee militare, hărţi, documente, fotografii.
 Cimitirul ostașilor germani de la Frunzoaia

• Cimitirul ostașilor germani de la Frunzoaia (cunoscut și sub denumirile de Cimitirul ostașilor germani de

la Tișița sau Cimitirul „Poiana lui Frunză”) este un monument istoric  situat la Frunzoaia, la drumul DN2L
Tișița-Panciu (km 2), în satul Bătinești, comuna Țifești.[ Monumentul comemoreaza Bătălia de la
Mărășesti (care a avut loc in Primul Razboi Mondial, intre Regatul Romaniei si Imperiul German) și
adăpostește osemintele ostașilor germani, români, austrieci, cehi, francezi, slovaci, ruși, sârbi și unguri
căzuți pe câmpul de luptă.
 Teatrul Municipal Focsani
Construția teatrului a fost realizată la inițiativa maiorului în rezervă Gheorghe Pastia care a donat 570.000 de lei
pentru executarea lucrărilor de construcție și de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispozitie gratuit de
municipalitatea orașului Focșani. Condiția principală cu care maiorul Pastia a realizat donația a fost ca teatrul să
poarte veșnic inscripția Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”.
Lucrările pentru construcția clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11 septembrie 1909,
iar inaugurarea făcându-se pe 22 noiembrie 1913 cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea
Companiei Dramatice a Teatrului Național din Iași, aflată sub conducerea lui Mihail Sadovean
 Mausoleul eroilor de la Focșani

Mausoleul eroilor români din Primul Război Mondial se află situat pe Bulevardul București nr.9 bis, în partea
sudică a orașului Focșani, la 200 de metri de axul șoșelei, având următoarele coordonate GPS: N 45 o42 ’0’’; E 27
o11 ’0’’.
Monumentul se încadrează în categoria celor mai reprezentative edificii de acest gen din țară și este înscris în Lista
Monumentelor Istorice la nr. 366, cu codul VN-IV-m-B-06592.
Lucrările de construcție au început în anul 1926 din inițiativă publică, cu sprijinul Societății Mormintele Eroilor
Căzuți în Război, filiala Putna și al oficialităților locale.
Proiectul și construcția mausoleului au fost încredințate arhitectului State Baloșin. Lucrările au început în anul
1927 și au fost finalizate în cursul anului 1931.
La mausoleul din Focșani s-au făcut mai multe centralizări, în anul 1936 fiind înhumați în osuar 1.904 eroi, iar în
morminte individuale (firide), 418 eroi, deci un total de 2 422 eroi.
 Muzeul etnografic paltin
Muzeul Etnografic Paltin este situat în localitatea cu același nume din județul Vrancea.
Inaugurată în anul 1972, clădirea a fost concepută cu destinație specială pentru muzeu, după asemănarea vechilor
case din Paltin, dar la dimensiuni mult mai mari.
Amplasat în centrul satului, Muzeul Etnografic Paltin găzduiește peste 450 de obiecte. Casa este alcatuita din 4
incaperi: o camera de expozitie a portului tradițional, o cameră de zi, o sală în care sunt expuse unelte agricole și o
încăpere ce adăpostește un război de țesut și țesături specifice zonei.
La intrare, în hol, se află o fotocopie a primei atestări documentare, un act de donație datat 8 iulie 1814.
 Muzeul Unirii
Muzeul Unirii prezinta numeroase documente care
atesta faptul ca orasul Focsani a fost un important
centru al miscarii unioniste. Totodata, cuprinde un
interesant mobilier de epoca si obiecte care au
apartinut familiei domnitorului Cuza.
Mentionam faptul ca unul dintre cele mai
numeroase Comitete Unioniste din Moldova a fost
constituit la Focsani dupa exemplul Societatii
“Unirea”, care luase fiinta la Socola. Comitetul – ce
reunea peste 200 de persoane si avea in fruntea sa
pe Stefan Scarlat Dascalescu si Costin Stamatinu –
a reusit sa castige increderea majoritatii
locuitorilor in scurt timp.
 Borna de hotar
Anul dezvelirii
1931
Persoana/persoanele/evenimentul căruia îi este dedicat
monumentul
Monumentul este dedicat unirii Principatelor Române (Ţara
Românească şi Moldova), realizată la 24 ianuarie 1859 (moment
cunoscut şi ca Mica Unire), iar construirea lui în Focşani nu este
întâmplătoare, acesta fiind locul în care au funcţionat, după Mica
Unire, importante instituţii ale statului nou creat.
Localizare
Focșani, Piața Unirii
 Muzeului Satului Vrâncean

Crângul Petrești este situat la doar câțiva kilometri de Municipiului Focșani, în partea de nord-est a acestuia
și reprezintă principalul spațiu în care focșănenii - și nu numai -  evadează din căldura Pădurea are o
suprafață de 130 ha și este compusă preponderent din stejar. În această perioadă, mireasma florilor de tei
te îmbie să-i cunoști potecile sau să te așezi pe o bancă și să asculți aria interpretată de păsărelele ce și-au
stabilit reședința în crâng.sufocantă a orașului pentru a se refugia la umbra copacilor.