Potențialul turistic, Vrancea

5.1 A. Potențial turistic antropic

a)Potențial cultural-istoric
Podgoriile din Vrancea au fost, de-a lungul
timpului, motiv de inspirație pentru scriitori,
iar unii dintre ei, îndrăgostiți de aceste
locuri, au hotărât să rămână aici. Casa
memorială ”Alexandru Vlahuță” a fost
amenajata în anul 1958, cu prilejul
sărbătoririi centenarului nașterii scriitorului.
Este o clădire construită în stil românesc, cu
etaj, având în trei părți perspectiva
Podgoriei Cotești. Interiorul casei
memoriale, reconstituit cu ajutorul
obiectelor personale și a manuscriselor,
redă atmosfera de lucru a scriitorului.
Despre viața și opera scriitorului pașoptist puteți afla mai multe dacă veți vizita Casa
memorială “Alexandru Vlahuță” de la Dragosloveni, care se află pe drumul european 85, la
ieșirea din localitatea Dumbrăveni, în sensul de mers spre Focșani.

Mausoleul eroilor de la Mărăști

Mausoleul a fost ridicat pe locul
unde s-a dat bătălia din 9-17 iulie
1917 şi face parte, alături de alte
obiective istorice, din Câmpul
istoric de la Mărăşti (satul Mărăşti a
fost distrus în întregime în timpul
luptelor şi refăcut după război). La
subsolul mausoleului se află
criptele în care sunt depuse
osemintele militarilor români, ruşi
şi germani, participanţi la Primul
Război Mondial, în total 5.342 de
eroi (numai 116 români şi 126
germani sunt identificaţi).
      Alături de aceştia, subsolul mai
adăposteşte şi criptele în care sunt
înhumaţi ofiţerii români căzuţi în bătălia de la Mărăşti. Ulterior, aici au fost depuse
sarcofagul mareşalului Alexandru Averescu şi criptele generalilor Arthur Văitoianu,
Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu.
      În incinta mausoleului există şi un muzeu în care se păstrează trofee militare, hărţi,
documente, fotografii.
 Liceul Unirea
În baza ordinului 26512/10 august 1865, sunt puse bazele primului gimnaziu local, care
își va deschide porțile oficial pe data de 7 ianuarie 1866 și va purta numele domnitorului
Alexandru I. Cuza. Ulterior, din motive
politice, gimnaziul este nevoit să adopte
numele de „Unirea", devenind în 1885
Liceul „Unirea".n lunga sa existență,
liceul „Unirea" a fost un veritabil centru de
cultură și instruire, de pe băncile sale
ieșind unele dintre personalitățile
marcante ale culturii locale și naționale,
printre care amintim: arhitectul Anghel
Saligny, arhitectul Ion Mincu, scriitorul și
diplomatul Duiliu Zamfirescu,  Constantin
C. Giurescu, Dumitru F. Caian, geograful
Simion Mehedinți, chimistul Gheorghe Gh.
Longinescu, istoricul Ion Nestor etc.
         Dată fiind lunga sa tradiție, Liceul „Unirea" râmăne și astăzi un important centru de
instruire publică din cadrul orașului Focșani, constituind un importat loc mânat de o mândră
tradiție în instrucție și de o importantă panoplie a elevilor străluciți care i-au urmat cursurile.

MUZEUL VRANCEI - SECŢIA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE

Casa Alaci, in prezent sectia de istorie a  Muzeului Vrancei, a fost construita de o familie de
targoveti armeni. Realizata in stilul eclectic de la sfarsitul secolului al XIX lea, aceasta opera
arhitecturala confera o nota distincta orasului, reprezentand una din exponentele unei
societati elitiste si instărite la acea vreme. 
Muzeul de istorie, cuprinde colecţii de arheologie care ilustrează vieţuirea omenescă pe
aceste meleaguri din timpuri imemoriale. Perioadele istorice reprezentate sunt preistoria,
antichitatea, evul mediu, continuând până în secolul al XX-lea, prima jumătate. Sunt prezente
bogate colecţii de arheologie (ceramică neolitică tip Cucuteni, tezaure dacice şi romane).
Vizitatorii descoperă rezultatele săpăturilor arheologice de la Cândeşti, Pădureni, Bordeşti şi
alte aşezări, dar şi obiecte de ceramică, ocupaţii
meşteşugăreşti sau obiecte de cult. Sunt
prezentate şi cele mai importante lăcaşuri
religioase din Vrancea. Materialului arheologic
din perioada medievală i se adaugă documente,
stampe,şi harţi menite să completeze imaginea
rolului Focşanilor şi judeţului în istoria medie a
României. Capitolul de istorie modernă şi
contemporană realizează o imagine completă a
locului Focşanilor în cadrul revoluţiei de la 1821
şi 1848.
2. elemente de etnografie şi folclor;
Ansamblul folcloric " TARA VRANCEI", institutie profesionista de concerte si
spectacole a luat fiinta in
primavara anului 1995 in orasul
Unirii FOCSANI, avand ca
parinti spirituali Consiliul Local
si Primaria Municipiului
Focsani.
In decursul anilor preocuparea
colectivului artistic a fost
valorificarea scenica si
promovarea culturii traditionale
de pe aceste meleaguri
incarcate de legenda si istorie.
Adunand cu multa pasiune in
lada de zestre a neamului
comori de cantec si joc
romanesc, datini si obiceiuri stramosesti , artistii Ansamblului folcloric "TARA
VRANCEI" reusesc sa innobileze spiritual publicul spectator din tara si
strainatate.

3. instituţii si evenimente cultural-artistice.

Proiectat pentru a fi un spațiu
multifuncțional și un suport cultural și
economic a teatrului comunal „Maior
Gheorghe Pastia", Ateneul
Popular, a prins contur în 1926 prin
prisma generoasei donații săvărșită de
filantropul focșănean Maior Gheorghe
Pastia; care în dorința sa de instituire
pe plan local a unui instituții care să
acopere pe deplin nevoile culturale a
focșănenilor. Construcția Ateneului se
va finaliza în anul 1937 și se înscrie în
rândurile construcțiilor culturale etajate (subsol, parter și etaj). Subsolul adăpostește pivnița
și depozitul, în timp ce parterul cuprinde sala de spectacole și scena care este marcată de o
arcadă semicirculară, fiind împodobită cu motive vegetale în stuc. La etaj se accede prin
intermediul a două scări laterale, care dau într-un hol conectat la balconul sălii de spectacol
și la trei camere poziționate deasupra intrării.
În pofida strădaniilor sale, Gheorghe Pastia, nu a reușit să vadă finalitatea construcției
întreprinse prin donația sa, datorită unor neînțelegeri dintre el și consiliu, el încetând din
viață în anul 1929 pe 15 octombrie.
Astăzi, clădirea în sine adăpostește sala de concerte și spectacol, fiind un loc favorizat pentru
ambientul de epocă și acustica excelentă; festivalul de muzica ușoară „Florentin Delmar”
fiind unul dintre nenumăratele evenimente muzicale găzduite de sălile Ateneului Popular.

TEATRUL MUNICIPAL „MAIOR GHEORGHE PASTIA”

În ciuda dimensiunilor sale modeste, Focșaniul, a cunoscut la sfărșitul sec. XIX un veritabil
ascendent în domeniul culturii și artei dramatice, prin prisma dedicației și a muncii asidue
depuse de intelectualii locali și amatorilor de teatru, precum Ioan Lupescu. Construcția
clădirii teatrale, realizate în stilul baroc, a fost încheiată în 1913; edificiul cultural în sine fiind
o replică în miniatură a teatrului național din Iași și a celui din Odessa. Pe data de 21
noiembrie teatrul și-a deschis ușile, pregătit să susțină primele sale spectacole: „Fântăna
Bladuziei” de Vasile Alecsandri și „Pe malul gârlei” de focșăneanul Olănescu- Ascanio. În
pofida decadelor străbătute și a năpastelor care s-au abătut asupra sa, această clădire
râmăne și azi un simbol de mândrie pentru cultura vrânceană; teatrul constituind un liant de
legătură cu acea candoare artistică principiară care a dus la făurirea acestui autentic templu
al lui Apollo; și o continuă reminișcență a eforturilor unui singur om a cărui nume nu va
părăsi în veci panteonul personalităților Focșănene.
 b) potenţialul tehnico-economic:
1. amenajări hidroenergetice: baraje, lacuri de acumulare

Barajul Ciușlea Barajul Călimănești

3. diferite unităţi economice: ferme agricole, centre viticole

S.C AGROCOM HOLDING S.A a aparut pentru a aduce ceva nou pe piata
romaneasca in domeniul agriculturii, dar si ca o incercare de a scoate
agricultura din impas, aducand pe piata produse si utilaje de calitate
superioara. Productie de cereale si plante tehnice.Prestari de servicii in
domeniul agricol.
Mera COM Internațional SRL-Cultivarea cerealelor (exclusiv orez),
plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase.
Vincon este unul dintre cei mai mari producători de vinuri și vinarsuri din România. Înființată
în anul 1949, compania deține astazi peste 1.500 hectare cultivate cu viță de vie în Regiunea
Viticolă a Piemontului de la Curbura Carpaților, unde
deține terenuri în podgorii cu renume: Cotești,
Odobești, Panciu. Compania deține și terenuri din
podgoria Huși.În urma privatizării din anul 1999,
doamna Luchi Georgescu a devenit acționarul
majoritar al companiei.[2]
Compania deține 11 ferme viticole, 3 combinate de
condiționare a vinului și 10 crame, între care cramele
legendare Beciul Domnesc și Paradis.
CARPATVIN GRUP
Suntem o firmă cu capital românesc, specializată în procesarea, îmbutelierea și
furnizarea de vinuri albe și rosii, precum și de servicii de import
și export. Carpatvin Grup a preluat și duce mai departe
experiența și tradiția combinatului de vinificație Odobești,
fondat în 1976, instituție de stat la acea vreme, situat în inima
podgoriei Odobești. Capacitatea de producție de vinuri albe și
rosii a combinatului este de 30,000 hl/an.
Preocuparea noastră constantă este de a produce vinuri cât
mai bune, ce se impun prin armonia și echilibrul gustului oferite de condițiile climatice
excelente și de tehnologiile de procesare superioare.

Dealurile podgoriei Odobeşti dau cea mai mare producţie de vin dintre podgoriile româneşti,
renumitul academician Gherasim Constantinescu spunând că „podgoria Odobeşti reprezintă
inima viticulturii româneşti, ca o codană frumoasă, harnică şi bogată”. Compania Odobeşti
Vinex a fost înfiinţată în anul 2002, în 2005 finalizând
modernizările şi retehnologizarile la standarde europene,
cu o capacitate de prelucrare struguri de peste 1500 to.
Specialiştii companiei cultivă o suprafaţă de 65 ha vie,
dintre care 35 ha au fost întinerite cu soiuri europene şi
autohtone de viţă de vie din cele mai apreciate, cum ar
fi: Galbenă de Odobeşti, Şarbă, Traminer, Sauvignon
Blanc,etc..

5.1. B. Potențial turisic natural

Caracteristică din punct de vedere altimetric, este dispunerea reliefului în trepte ce coboară
de la vest spre est, Astfel, treapta vestică, cea mai mai înaltă, este alcătuită din culmi şi
masive muntoase, cu aspect de măguri, ale căror altitudini oscilează între 960 – 1783 m. Ele
formează munţii Vrancei, care domină printr-o diferenţă de nivel de 300 – 600 m, un prelung
uluc depresionar situat la est de linia ce uneşte localităţile Tulnici, Văcăria, Neculele.
Depresiunea ce se întinde spre nord până la vest de Soveja este fragmentată de către văi
transversale, într-o serie de culmi deluroase, ale căror altitudini variază între 500 – 850 m.

a) Relieful
Cel mai înalt pisc din Munții Vrancei este Vârful Goru, având 1.785 m. Măsurătorile
au indicat că anual masivul crește cu circa 0,4-0,5 mm, cu variații mai importante în
urma seismelor medii și mari, care pot determina creșterea mai accentuată a vârfului
și adâncirea văilor. Acest din urmă proces – adâncirea văilor din Munții Vrancei, este
și el unul continuu, în fiecare an văile scufundându-se cu 10-20 de metri. Totul face ca
zona Munților Vrancei să fie una atipică, unică și excepțional de spectaculoasă.
 Groapa cu Pini este o arie protejată de interes
național ce corespunde categoriei a IV-
a IUCN (rezervație naturală de
tip paleontologic și peisagistic) situată în județul
Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei
Tulnici. Aria protejata care conserva elemente de
paleontologie si de peisaj, este situata pe un
sector al versantului drept, in sectorul cursului
superior al Pârâului Coza. Pârâul Coza a secționat
un complex de strate geologice cu o mare
bogație paleontologica, relevate intr-un peisaj
deosebit. Aria protejata este cantonată intr-o
concavitate a versantului stâng al pârâului Coza,
formata probabil in urma alunecarii uscate a
stratelor litologice. Spectaculoasa este apariția la
zi a structurilor geologice de mare frumusețe
peisagistica, prin jocul de culori galben – cenusii – roscate, legate genetic de stratele
de Tisaru inferioare si superioare, Burdigalian si Badenian, prezentand numeroase si
variate urme de fauna fosila care,
pana in prezent nu se cunoaste sa fi fost cercetata.

Strâmtura-Coza. Rezervatia naturala a fost declarata arie protejata prin Legea Nr.5 din 6
martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-
a – zone protejate) si reprezinta o zona montana (platoul Stramtura) in bazinul superior al
vaii Coza (afluent de dreapta al raului Putna) si a paraielor Carpen si Dalhatas; cu vai adanci
si versanti abrupti, dealuri, pajisti si zone impadurite, cu arii unde fenomenele
de eroziune au scos la suprafata strate litologice (intercalari succesive de roci sedimentare
in diferite nuante) ce confera locului o deosebita valoare peisagistica si geomorfologica.Aria
naturala cu o suprafata de 15 hectare se afla in Muntii Vrancei .Amplasată în apropierea
satului Coza din comuna Tulnici, Vrancea, Strâmtura Coza a fost declarată rezervație naturală
în anul 2000. Ceea ce uimește în această
rezervație este faptul că falierea straturilor
și eroziunea de suprafață a solului,
evidențiează succesiuni de straturi de
pământ foarte frumos colorate, oferind o
mare frumusețe peisagistică.Relieful
rezervației este frumos modelat de
pârâurile Coza, Dalhatas și Carpen, malurile
acestor ape formând versanți foarte
abrupți și greu accesibil pentru oameni.
Lacul Negru este lacul cu apă limpede în
care nu trăiește nici un pește, dar din care
ies plante minune cu puteri tămăduitoare. Lacul Negru este un coț de rai în Munții Vrancei a
cărui sălbăticie și frumusețe a rămas neatinsă de mâna omului pentru că accesul în zonă este
dificil, iar drumurile sunt ușor parcticabile doar o scurtă perioadă din an. Zona este puternic
fracturat de fenomenele tectonice care dau un aer special, absolut unic locului. Lacul Negru
face parte acum dintr-o zonă protejată – demersul fiind impus României de Uniunea
Europeană, ca a cerut și extinderea unor arii protejate din Munții Vrancei. Lacul, numit și
Lacul cu plămână, după numele popular al unei plante cu proprietăţi terapeutice, se afla într-
o rezervaţie naturală situată pe versantul sud-estic al culmii Dealului Negru. Rezervaţia
naturală a fost declarată arie protejată în anul 2000 şi reprezintă o zonă montană cu văi,
cheiuri (Cheile Nărujei), luciu de apă (Lacul Negru), turbării unice în această parte de țară şi
pajişti cu o floră endemică rară. Zona este bogată în faună specifică Subcarpaţilor de
Curbură. Aria protejată a fost instituită tocmai pentru a prezerva Lacul Negru, remarcabil
prin turbăria activa care-i acoperă jumătate din suprafaţă, pe malul stâng. Cealaltă jumătate
este formată dintr-un plaur plutitor, o insulă formată din ierburi, rădăcini, rizomi, cu o
grosime de un metru, absolut unică, fiind un ecosistem în sine de o diversitate remarcabilă.
Lacul Negru s-a format în urma unui seism major prin prăbușirea unei creste. Se crede că
evenimentul geologic a avut loc acum circa 10.000 de ani, iar zona a evoluat din acel
moment într-un mod particular prin crearea unui ecosistem propriu. Lacul are un emisar,
pârâul Lacului Negru, ce evacuează un debit egal cu cel de alimentare (ceea ce oferă o
garanție a stabilității ecosistemului), iar la 250 metri în aval suferă o importantă rupere de
pantă care creează un repeziş atrăgător. Suprafaţa lacului este de aproximativ 13.300 mp,
din care aproape jumătate este luciu de apă. Cealaltă jumătate îi aparţine unui strat de
muşchi cu dezvoltare variată.

Formele de viaţă din apă nu au nici o şansă datorită unor specii de tritoni (șopârle acva-
terestre) care curăţă orice formă de viaţă din apă. Așa se face că lacul, deși limpede și fărp
nici o urmă de poluare, nu are nici un pește. Tritonii sunt însă elementele esențiale ale
ecosietemului care mențin turbăria, eventualii pești din lac punând în pericol tot acest bios
unic.

Vârful Goru este, la cei 1.785 metri ai săi, vârful cel mai înalt din Munții Vrancei. Vârful Goru
reprezintă o arie naturală protejată deosebit de interesantă prin existența, singulară în
arealul montan al Vrancei a vegetației de tip subalpin, în cadru căreia se remarcă jneapănul.
Aria protejată, de tip mixt, este
situată în zona Vârfului Goru,
ocupând versantul apusean al
masivului, respectiv bazinele
hidrografice Pârâul Rozelor,
Pârâul Cotit și Pârâul Afinișu.
Spațial se suprapune unei mari
părți a etajului pădurilor boreale
și aproape în întregime etajului
subalpin al Muntelui Goru (1785
m), elementul central ocrotit
fiind jnepenișul și numeroasele specii de faună și floră endemice sau rare. Prezentând un
grad de naturalitate ridicat și un impact antropic redus, rezervația naturală Goru, este
inclusă ca zonă de protecţie strictă în cadrul Parcului Natural Putna Vrancea. Pe Vârful
Lăcăuți este amplasată o stație meteorolugică, cu personal permanent.

Muntii Coza  Coza este unul dintre munții, cât de cât cunoscut, dintre ce mulți – cei mai mulți
necunoscuți – ai Vrancei; deși, mai degrabă, numele îi este cunoscut grație râului … omonim
sau, și mai precis, unui anume loc de pe valea sa: ,,La Strâmtură,, , acolo unde Coza îl
primește ca afluent pe Dumbrăveanu. Cele două râuri, pentru a ieși dintre munți au fost
nevoite să învingă o ultimă încercare de opreliște din partea acestora. Coza, nu are nimic
atractiv pentru a fi urcat,
cu toți cei 1.629 m ai săi,
fiind împădurit și, deci,
lipsit de belvederi; el este
totuși, în sine, o …
belvedere, privit fiind de
primprejur ! Însă, sunt
spectaculoase, ca trasee
turistice, contraforturile
sale: cel estic – Dealul
Cârnituri -, de care este
legat prin Șaua Geamăna și
care pornește din
Strâmtura Cozei, cel vestic
– a cărui talpă este așa-
zisul Gol al Cozei, cunoscut și cu numele de … Golici – și, mai ales, unul dintre cele nordice,
sprijinit de Coza în șaua Golul Roibului, format dintr-una dintre cele mai impresionante
creste alpine ale Munților Vrancei, ce culminează spre capăt cu un veritabil turn de cetate:
Stânca Gurguiata ! Traseul pe care îl prezentăm are în vedere parcurgerea acestora două din
urmă.

b)Clima
Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiul în primul rând
influenţelor est-continentale dar, în acelaşi timp, şi climatului nordic şi sudic. Totodată,
Carpaţii de curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele de aer vestice. Influenţa
reliefului este predominantă în traseul izotermelor. Câmpia are o temperatură medie anuală
mai mare de 9 grade Celsius, dealurile subcarpatice, inclusiv glacisul subcarpatic între 6 şi 9
grade Celsius, iar munţii între 2 şi 6 grade Celsius. Circulaţia diferită a maselor de aer, de la o
perioadă la alta, determină schimbări nepericuloase ale stării vremii, tocmai datorită faptului
că teritoriul judeţului Vrancea este destul de deschis maselor de aer de provenienţă şi cu
proprietăţi diferite, formate în zone situate la mii de kilometri.
Aici se primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare de 400 mm. Relieful determină însă, o
repartiţie inegală de precipitaţii. Astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai joasă,
cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm, în regiunea dealurilor
subcarpatice, însă ea nu depăşeşte decât local 800 mm, pe când în regiunea muntoasă
această cantitate ajunge până la 1200 mm.
Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie, cu
prelungiri până în luna martie. Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în 24
ore sunt foarte frecvente pe întreg teritoriul judeţului. Cea mai mare cantitate de
precipitaţii, 199.5 mm în 24 ore, a fost înregistrată în depresiunea intra-deluroasă Mera.
Foarte frecvente sunt cantităţile cuprinse între 40 şi 80 mm în 24 ore, ceea ce arată
agresivitatea mare a precipitaţiilor şi, implicit, rolul important pe care îl are scurgerea
superficială, fie în pânze, fie concentrată, în eroziunea solurilor de pe întinsul teritoriului
judeţului, în special a celor din regiunea dealurilor şi glacisului subcarpatic. Referitor la
căderile de zăpadă şi păstrarea lor pe sol, în regiunea muntoasă şi în dealurile subcarpatice
înalte aceasta persistă 80 – 120 de zile, pe dealurile joase, iar pe dealurile Tutovei rămâne
între 60 – 80 zile.

b) Hidrografia
Teritoriul judeţului Vrancea este străbătut de mai multe cursuri de apă. Siretul formează
limita estică a judeţului, fiind din punct de vedere economic cel mai important. Râul
Putna curge de la vest la est pe o lungime de 144 km. Cu ajutorul principalilor săi afluenţi,
Putna îşi adună apele din zona Curburii Carpaţilor prin intermediul Zăbalei ( cu o lungime
de 64 km ), Milcovului ( 68 km ) şi a Râmnei ( 56 km ) . Ea mai primeşte direct un număr
de 15 afluenţi, a căror lungime variază între 5 şi 25 km. Milcovul primeşte, la rândul său,
9 afluenţi, iar Râmna numai 5. Partea sudică a judeţului este străbătută, în parte, de
cursul Râului Râmnic, având afluenţi pâraiele Râmnicelul, Motnăul şi Coţatcu. Zona
nordică a judeţului este dominată de pârâul Suşiţa, lung de 68 Km, ce adună apele a 7
afluenţi. Acest curs de apă traversează, ca şi Putna, cele trei principale trepte de relief,
mulţi, dealuri şi câmpie. Variaţiile condiţiilor climatice, de la o treaptă de relief la alta, a
determinat o variaţie a valorii scurgerii medii multianuale, în aceeaşi direcţie. În timpul
primăverilor şi a verilor se scurge 10 – 25 % din volumul anual de apă. Cea mai mică
cantitate de apă, 3 – 7 % din volumul anual, se scurge în intervalul toamnă-iarnă. Când
viiturile, frecvente primăvara, au origine pluvială, scurgerea minimă se produce iarna, cât
şi în intervalul vară-toamnă, când rezervele subterane sunt în mare măsură epuizate. În
toate bazinele hidrografice despădurite, versanţii sunt intens desecaţi. De aceea, sunt
justificate cu prisosinţă acţiunile de reîmpădurire a Vrancei. Izvoarele minerale de tipul
celor sărate se găsesc pe văile Poeniţei, Boului, Rupturile, în jurul Măgurei Spineştilor, în
Valea Cerbului. Izvoarele sulfuroase sunt în valea pârâului Furul, Sclifii, la Jitia, la Sările, la
Pucioasele, în valea pârâului Motnăul Puturos, Motnăul Mic, Valea Neagră la Poiana
Păcurii, Andreiaşu de Sus, Valea Reghiorul, Valea pârâului Preda şi cea a pârâului
Râşcanu, la Vâlcăneasca
f) Rezervatii naturale
Rezervația forestieră Lepșa-Zboina cu o
suprafață de 210,7 ha, este situată pe versantul
sudic al Muntelui Zboina Neagră. Are o vegetație
lemnoasă și alcătuire floristică aflate în stadiu
aproape natural. Este accesibilă din stațiunea
Soveja și din satul Lepșa. Rezervația are păduri
virgine cu exemplare care depășesc 260 ani. În
rezervație trăiesc cocoșul de munte (Tetrao
urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina),
corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx lynx).

Rezervația forestieră și geologică cheile Tișiței

Una dintre principalele atractii ale
zonei atat pe timp de vara, cat si in
sezonul rece este rezervatia naturala
Cheile Tisitei. Aici, paraul Tisita a sapat
o vale adanca intre Tisaru Mare si
magura Rapa Caprei, formand aceste
chei de o deosebita frumusete.
Rezervatia naturala, aflata la 850 de
metri altitudine, masoara 4,5 kilometri
lungime, fiind una dintre cele mai mari
zone protejate de pe teritoriul Vrancei.
Daca vizitati rezervatia, cu putin noroc
puteti intalni pe versantii stancosi
cateva capre negre, specie ocrotita prin lege. Tot aici traieste si o pasare de dimensiuni mici,
denumita fluturasul de stanca. Pe teritoriul rezervatiei traiesc si alte animale salbatice,
printre care si ursi, insa pe acestia nu si-ar dori sa ii intalneasca de aproape nici un turist.
Cheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt. Cheile Tisitei sunt formate din zone ingustate cu
aspect de canion ce alterneaza cu bazinete depresionare . Padurea este regenerata, in
secolul 19 toata zona fiind defrisata. Se intalnesc paduri de fag si in amestec care formeaza
habitatul a numeroase specii de carnivore
mari.

 
Rezervația geologică cascada Putnei este cu mult mai restrânsă față de celelalte
(aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului râului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în
formațiuni predominant gresoase de vîrstă paleogenă. Este accesibilă la aproximativ 71 km
depărtare de Focșani, sau 3 km aval de centrul satului Lepșa. Cascada Tițișei este una dintre
cele mai spectaculoase căderi de apă datorează detaliilor albiei modelată prin eroziunea
selectivă a rocilor și tectonizarea formațiunilor geologice. Șuvoiul de apă sare dintr-o
scobitură în alta, liniștindu-se numai în bazinul adâncit la baza căderii de apă. Lungimea
cascadei măsoară 76 m, diferența de nivel 14 m, iar debitul mediu
9m³/s.

f)Parcul Natural Putna-Vrancea a fost înființat cu scopul de a proteja și conserva

ansamblurile naturale ale zonei, flora și fauna, dar și pentru a permite turștilor să
interacționeze cu frumusețea și diversitatea peisajelor naturale. Valoarea peisagistică și
culturală a Parcului Natural Putna-Vrancea este una importantă, deoarece oferă publicului
posibilități de recreere, turism și încurajează activitățile științifice și educaționale). Parcul
natural se suprapune sitului de importanță comunitară - Putna - Vrancea[6] și include
rezervațiile naturale: Cascada Putnei, Groapa cu Pini, Muntele Goru, Pădurea Lepșa -
Zboina, Strâmtura - Coza și Valea Tișiței. Parcul prezintă o arie naturală încadrată
în bioregiunea alpină aflată în sectorul central nord-vestic al Munților Vrancei , ce
adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la
nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.
 Parcul dispune de 15 tipuri de habitate naturale fapt ce explică necesitatea desemnării zonei
ca arie protejată; Fauna parcului este una diversă și reprezentată de mai multe specii de
mamifere, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN.

5.2 A.Infrastructură generală

CAI DE ACCES

Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul în oraș făcându-se prin șase porți de
intrare:

 dinspre sud pe E85 (DN2) din direcția București-Buzău prin Bariera București;
 dinspre est, pe DN23 din direcția Brăila-Galați prin Bariera Brăilei și Galați;
 dinspre est, pe DJ 204D din direcția Suraia prin Bariera Galați–Suraia;
 dinspre nord, pe E85 din direcția Suceava–Bacău-Mărășești sau Iași-Vaslui-Tecuci prin
Bariera Mărășești și pe DJ 204E și DJ 209 din direcția Petrești și Vânători;
 dinspre vest, pe DN2D prin Bariera Drumul Vrancei-Odobești din direcția Târgu
Secuiesc–Vidra–Bolotești–Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcția Vidra-Bolotești–
Odobești–Focșani;
 dinspre est, pe DN2M din directia Andreiașu de jos;
 dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotești din direcția comunei Câmpineanca.

  rutier
Transport Transport feroviar
Autogara

Gara Focșani 

5.2 B. Infrastructură specifică

Unități de cazare

Pensiunea Lifa
Pensiunea Lifa este clasificata cu 4 stele de confort, fiind situata la aproximativ 1,6 km de
Gradina Publica si 1,9 km de Primaria Focsani.Pensiunea Lifa ofera cazare in camere
matrimoniale, camere dubla twin si apartamente, punand la dispozitia turistilor sai o serie de
servicii si facilitati: restaurant cu preparate
romanesti, terasa, piscina, salon mic dejun,
bar, sauna, parcare, acces internet, gratar.
Pensiunea-restaurant Number One
Restaurantul  pensiune Number One din Focsani
de trei stele este o nouă locaţie de petrecere a
timpului liber, amplasată în buricul târgului ,
care le ofera  tuturor clienţilor care îi trec pragul
,mese copioase şi distracţie, la preţuri...
nepiperate.Cele mai pretenţioase gusturi sunt
satisfăcute de varietatea preparatelor gătite de
bucatarii nostri. 
 
Mai exact, cei care vor veni la restaurantul
Number One vor avea de ales dintr-o gamă
largă de preparate tradiţionale, mediteraneene, de post sau chiar dietetice.
La capitolul băuturi, restaurantul Number One oferă o gamă diversificată de ceaiuri,
ciocolată densă, cocktailuri alcoolice sau non alcoolice, ajungând până la cele mai rafinate
vinuri din cele mai renumite podgorii.
 Persoanele matinale au ocazia, de acum înainte, să îşi ia micul
dejun într-un ambient modern, la preţuri modice. 

Pensiunea Dana 1 din Focsani va

intampina inca de la intrare cu o nota
de eleganta oferita de ambientul
rustic, combinat cu decorul modern.
Spatiile de cazare, restaurantul si
terasa, sunt mereu pregatite sa va
ofere confortul dorit.Situata in zona
centrala a municipiului Focsani,
Pensiunea Dana 1 dispune de 8 camere - dotate cu grup sanitar
propriu, aer conditionat, tv, telefon, conexiune internet. Pensiunea Dana 1 va ofera si
posibilitatea organizarii de mese de grup, mese festive, dejunuri de afaceri sau cina cu
specific, pentru grupuri de maximum 60 locuri pe terasa, respectiv 40 de locuri in restaurant.

Alimentație publică

Restaurant Intim Restaurant Romantic

Queens Pub Urban Bistro