Referat despre Valcea

Alexe Vlad

Valcea, tinut stravechi, are o istorie bogata, incarcata cu date si fapte deosebite. Judetul Valcea
este asezat in partea sudica a tarii, de o parte si de alta a Oltului. Fiind unul dintre cele mai
vechi judete din tara, este mentionat in documente inca din ianuarie 1392, intr-un hrisov al lui
Micea cel Batran.

Oltenia de sub munte " cum se numeste zona strabatuta de cea mai mare parte a acesui traseu
, se constituie dintr - un autentic tezaur de atractii turistice . Parasind trseul " Oltenia de sub
munte " traseul traverseaza extremitatea nordic a Podisului Mehedinti care precede muntii cu
aceeasi denumire . Dincolo de acesti munti se coboara spre Dunare pe valea atat de bogata in
frumuseti a raului Cerna .
0 km - Ramnicu Valcea Resedinta judetului Valcea; atestare documentara: secolul 14.
Muzeul istorie, arheologie, arte plastice Inceputurile muzeografiei valcene dateaza imediat dupa
al II-lea razboi mondial, prin infiintarea la Rm. Valcea, in anii 1949-1950, a primului muzeu -
Muzeul Regional Rm. Valcea - prin preluarea de la Liceul ,,Lahovari" a unor colectii de
arheologie, istorie, arta plastica, icoane, carte veche bisericeasca, piese de stiinte naturale etc).
Muzeul a fost organizat, initial, in cladirea actualului muzeu de Arta ,,Casa Simian",
transformandu-se in anul 1955 in Muzeul Raional Rm.Valcea, iar din 1968 devenind Muzeul
Judetean Valcea.
Dupa anul 1968 Muzeul Judetean Valcea a cunoscut o dezvoltare si o extindere continua a
colectiilor, transformandu-se intr-o institutie de cultura specializata in cercetarea, conservarea,
restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural .
Fiind conceput si organizat ca un complex cultural Muzeul Judetean Valcea are in structura sa
organizatorica un numar de 9 unitati muzeale
Muzeul satului din Valcea Muzeul Satului Valcean si-a conturat profilul sau tematic inca din
1974 sub forma unui sat muzeu, menit sa reconstituie pe o suprafata de 8 hectare, imaginea
functionala a unei asezari rurale traditionale, cu toate institutiile sale social-culturale.

Primele urme descoperite pe teritoriul judetului dateaza de acum doua milioane de ani
si au fost descoperite la Bugiulesti (comuna Tetoiu). Descoperirile continua la Copacel,
un sat de langa Rm. Valcea, unde au fost aduse la lumina materiale arheologice cu o
vechime de circa 8000 de ani. Perioada preistorica si cea geto-daca este bine
reprezentata, marturie stand descoperirile din asezarile de la Ocnita, Gradistea, Daesti,
Ionesti, Brezoi, Boisoara si altele.

Romanii vor construi pe pamantul valcean mai multe asezari ale caror ruine mai pot fi
vazute la Rusidava (Dragasani), Buridava (Stolniceni), Pons Aluti (Ionesti), Arutela
(Bivolari) etc.
Un rol important in stabilirea legaturilor dintre asezari l-au avut drumurile. Pentru
tinutul Valcii se cuvine sa amintim vestita 'Cale Traiana' ce serpuia pornind de la
Dunare, pe langa malurile Oltului, pana in inima Carpatilor.

La inceputul secolului IX, in jurul Ramnicului s-a inchegat o formatiune politica

romaneasca ce a devenit oras la sfarsitul secolului XIII, in acceptiunea principiilor
medievale de atunci.

Prima atestare documentara a orasului dateaza din 20 mai 1388, fiind intalnita intr-un
hrisov al lui Mircea cel Batran. Referitor la originea numelui Ramnic, acesta provine de
la sensul de 'peste' din slavona.

Inca de la inceput, orasul a aparut ca resedinta a judetului Valcea. Factorii care au

determinat acest lucru sunt: bogatia resurselor naturale (sare, lemn, peste),
posibilitatile pentru un comert intern si extern si, la final, dar nu in ultimul rand, pozitia
geografica ce ii oferea conditii exceptionale.

Primul sigiliu al orasului Ramnicu Valcea dateaza din 1506, fiind unul dintre cele mai
vechi insemne de acest fel din Tara Romaneasca.

In secolele XIV XVII tinuturile valcene vor cunoaste o adevarata inflorire. Domnitorii
romani, ctitori de tari si de neam, vor dura temelii trainice pe aceste meleaguri. De
numele lui Mircea cel Batran se leaga asadar prima atestare documentara a Ramnicului
ca oras domnesc, cat si ridicarea pe malul Oltului, la nord de Calimanesti, a semetei
manastiri Cozia. Matei Basarab aduce teascurile unei tipografii la Govora (la mijlocul
secolului XVII). Constantin Brancoveanu ridica la Horezu un valoros monument de arta,
punand bazele unei biblioteci.

Secolul XVIII a fost cel care a impus orasul in panteonul culturii romanesti. In jurul
episcopiei Ramnicului Noului Severin, care isi avea sediul aici, isi vor desfasura
activitatea carturari de marca, a caror simpla insiruire ne da o imagine completa asupra
a ceea ce a fost Ramnicul in acest veac: Antim Ivireanul, Climent, Chesarie, Filaret,
Naum Ramniceanu, Dionisie Eclesiarhul etc. carturari care au impus orasul ca o inalta
autoritate a vietii spirituale a timpului. Carturarii de la Ramnic au transpus pe plan
iluminist cele mai inalte idei ale vremii, continuand traditia istoriografica a marilor
carturari ai veacurilor trecute: Miron Costin, Constantin Cantacuzino Stolnicul si Dimitrie
Cantemir.

Activitatea culturala a Ramnicului a gravitat in secolul XVIII in jurul tiparnitei si a

muncii de editare a cartilor. Venirea lui Antim Ivireanul, ca episcop al eparhiei oltene si
aducerea la Ramnic a tiparnitei sale de la Snagov, a dat un nou curs dezvoltarii
spirituale a cetatii intr-un secol plin de contradictii, in conditiile intensificarii expansiunii
politice asupra pamantului romanesc.

In urma pacii de la Passarowitz din 1718, Oltenia trece sub ocupatia imperiului austriac
pana in 1739. Meleagurile valcene au trebuit sa suporte regimul asupririlor unui imperiu
care pusese stapanire pe nedrept pe aceste teritorii. Locuitorii satelor valcene participa
la marile evenimente ale istoriei anilor 1821, 1848, 1859, 1877.
La 29 iulie 1848, in Zavoiul ramnicean s-a desfasurat o mare sarbatoare nationala: sub
'bagheta' lui Anton Pann, o formatie corala a intonat imnul libertatii nationale
'Desteapta-te romane'.

Principalele monumente valcene si locuri care trebuiesc neaparat vizitate odata ajunsi in
aceasta zona istorica sunt:

1. Castrul Buridava, asezat la marginea satului Stolniceni, la 7 km sud de Ramnicu

Valcea. El a fost folosit ca punct militar in cel de-al doilea razboi dintre daci si
romani (105 106), aici aflandu-se comandamentul armatelor romane.
2. Biserici: Biserica Buna Vestire (Maica Domnului), Biserica Cuvioasa Paraschiva
(Sf. Vineri), Biserica Sf. Dumitru, Biserica Toti Sfintii, Biserica Sf. Voievozi,
asezata pe dealul Cetatuia.
3. Muzee: Muzeul Judetean de Istorie din Ramnicu Valcea, Memorialul Nicolae
Balcescu situat la 25 km de Ramnicu Valcea, pe drumul catre Pitesti, casa
memoriala Anton Pann, Muzeul de Arta din Ramnicu Valcea.
4. Manastiri: Manastirea Cozia situata in statiunea Caciulata, Manastirea Dintr-un
lemn, Manastirea Bistrita, Manastirea Horezu, Culele de la Maldaresti, Manastirea
Frasinei.
5. Statiuni: Calimanesti Caciulata, Voineasa, Baile Olanesti, Baile Govora.

De-a lungul timpului, hotarele judetului s-au modificat continuu, Oltul ramane insa
intotdeauna axa principala a acestui tinut.