Descoperă Moldova:

Istoria Chișinăului vechi

Întroducere

Dincolo de orașul marilor clădiri, dincolo

de celebrele conace și vile există un alt
Chișinău, nevăzut, neauzit ,dar intuit de cei
care iubesc trecutul și mult regretat de cei
care cred că frumusețea este eternă iar
arhitectura este una din matricele care pot
păstra această frumusețe, dăruindu-i
eternitatea. În negura trecutului sunt zeci,
sute și mii de ani de istorie, care până astăzi
rămân nedescifrați
 Cheşenău - primele menţiuni
documentare

 Cea mai veche mențiune documentară datează cu

17 iulie 1436 și semnată de domnitorii Moldovei
Ilie și Ștefan, care au întărit lui Oncea-logofăt
mai multe moșii drept răsplată pentru slujbă
credincioasă.

 A doua menţiune documentară în ordine

cronologică despre Chişinău, de această dată,
evident, ca localitate sătească, din acelaşi
perimetru geografic, datează din 1466. Este
vorba de un document de proprietate, ieşit din
cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, prin
care strălucitul voievod” i-a întărit unchiului său
Vlaicul ... o “selişti” Această diplomă domnitorul
moldovean Stefan cel Mare a înmânat-o boierului
Vlaicu- unchiul său. În conformitate cu acest
document , urmașii lui Vlaicu încă 100 de ani au
moștenit acest teritoriu.
Izvorul dintâi-locul de temelie a
Chișinăului
Izvorul dintâi (havuzul) a fost construit din 1834 până
în 1840 conform unei decizii a primăriei. Cele 26 de
izvoare care multă vreme au curs libere de sub dealul
Bisericii Mazarache până în Bâc, au fost captate în
nişte uluce speciale, cioplite în piatră, de unde veneau
sacagiii şi încărcau poloboacele cu apă pentru a
alimenta oraşul. Cum se întâmplă de obicei, banii
alocaţi de primărie n-au fost suficienţi pentru
realizarea lucrării şi atunci s-a apelat la ajutorul
populaţiei, care şi-a adus aportul său bănesc în sumă
de 849 ruble şi 39 de copeici.
Astăzi, de acel izvor aminteşte doar o piatră
comemorativă şi clădirea enormă a întreprinderii
„Apă-Canal”, edificată chiar în preajma acestui
izvor.
Din istoricul formării populației și așezării
Chișinău.
 Încă din secolele al XV-lea — al XVII-lea în vecinătatea
imediată a Chişinăului erau atestate documentar mai
multe localităţi săteşti cu moşiile lor . Dintre cele mai
vechi localităţi din zona istorică a Chişinăului face parte
şi satul Buecani (Buiucani), care exista cel puţin încă din
timpul lui Ştefan cel Mare.
 Un alt sat, care mai târziu la fel ca Buecani, Visterniceni
s-a contopit cu Chişinăul, este Hruşca care apare în
documentele scrise pentru prima dată la 1 şi la 12 martie
1548. Ulterior în izvoare apar şi alte sate în vecinătatea
Chişinăului, fiind vorba de Gheţioani, Vovinţeni,
Munceşti, Shinoasa ş.a.
 Istoria Chişinăului de mai târziu este strâns împletită cu
cea a satelor menţionate, căci acestea, treptat, pe
parcursul sec. al XVIII-lea — al XIX-lea, au devenit
suburbii ale Chişinăului.
Oraşul Chişinău în sec. al XVIII-lea
- începutul sec. al XIX-lea

Chişinăul a trăit şi timpuri mai grele. Astfel,

în perioada campaniei regelui polonez Jan
Sobieski din 1683 în Moldova, Chişinăul este
ocupat de un detaşament de cazaci, iar în 1690
este devastat de turci şi tătari. În 1739 turcii
au ars din nou Chişinăul pentru a nu-l lăsa
pradă uşoară armatei ruse.
Pe la 1788, când armata rusă reintrase în Ţara
Moldovei, Chişinăul este din nou incendiat de
turci. Un martor ocular al evenimentelor, von
Raan, scrie la 22 decembrie a anului în curs că
“Chişinău înainte de devastarea lui a fost un
oraş de mijloc; dar când l-au părăsit turcii în
retragere, l-au incendiat după obiceiul lor.
Un mare istoric al arhitecturii

ALEXANDRU BERNARDAZZI este

arhitectorul care a reușit să dea Chișinăului
stil. El a creat o nouă pagină estetică a
orașului. A proiectat și a supravegheat
construcția a peste 30 de obiective. .
Bernardazzi a participat activ la lucrările de
proiectare a unor străzi şi cartiere, la
lucrările edilitare, la cele de pavare a
străzilor, la proiectarea şi construcţia
apeductului Chişinăului. Spre finele
secolului, după proiectele sale au fost
construite: Duma orăşenească, Gimnaziul
de Fete nr.2, Bursa nouă ş.a
Duma orășenească

Inima ,inteligența și sufletul unui oraș se

găsesc în Primăria lui.

Primăria Chișinău a fost construită în

1817 și primul primar desemnat a fost
căpitanul Anghel Nour. A fost construită
pe locul fostului depou al al pompierilor.
Unul din primele cinematografe din
Chișinău a fost amplasat tot în incinta
Primăriei.
Primele vernisaje de pictură ale
”peredvijnicilor”a avut loc tot aici. Era
una din sincerele porniri porniri ale noului
primar de a aduce marea artă plastică la
modă.
 Casa Casso

CONACUL URBAN este opera

arhitecturală a lui Alexandru
Bernardazzi. Pe parcursul timpului
aici au locuit mai multe familii de
nobili basarabeni. A aparținut
familiilor: Ianușevschi, Casso,
Donici, Anghel ș.a
Clădirea este renumită și prin faptul
că în subsolul ei a fost ținut în
captivitate în 1878 Osman Pașa,
comandatul armatei turce, care s-a
predat la căderea Plevnei în timpul
războiului din Balcani.
Liceul de fete Nr. 2 Principesa Natalia
Dadiani

Construcția Liceului Principesa Natalia Dadiani a

început în 1899 și finisată în doar un singur an. În
anul 1917 în clădirea fostului Gimnaziu de Fete
Natalia Dadiani era dislocat Statul Major al
Rumcerod-ului.
După 1918 și până în 1945 clădirea funcționat ca
liceu, după care autoritățile sovietice au utilizat-o
în interesul administrației lor. Aici s-a aflat un
timp sediul Palatului Pionerilor, iar mai târziu
sediul Uniunii Scriitorilor.
La începutul anilor 90 clădirea a fost transmisă
Muzeului Național de Arte Plastice.
 Gara de trenuri

Prima gară și primul peron au

fost construite în 1870 .A fost
proiectată de către Heinrich von
Lonsky.
 Hotel ”Suisse”
A fost fondat în 1835 de
un elvețian și a
funcționat până în
preajma celui de-al
Doilea Război Mondial
Du-mă acasă, măi tramvai

În luna aprilie a anului

1889 Duma Chișinăului a
decis să construiască o
linie de tramvai care ar
traversa Chișinăul de la
gară până la actuală Cale
a Orheiului.
Primul tramvai electric a
apărut la Chișinăul în
1913
 Concluzie
Istoria Chișinăului este totuși povestea unui oraș care a
lăsat mereu o impresie puternica asupra celor care au locuit
in el sau doar s-au aflat in trecere și care e plina de
rasturnari de situatie, tragedii si lupte eroice.
Străinii care au trecut prin aceste meleaguri, nici ei n-au
rămas indiferenţi la fascinantul peisaj. Unii au apreciat
bisericile ce se înălţau semeţ, alţii ulicioarele strâmbe,
întortocheate special ca în ele să se piardă mai ușor
năvălitorii sau cei care veneau cu gânduri negre asupra
acestui oraș.