Câteva curiozități și

date statistice despre

Chișinău
 Localizare
• Coordonate 47.026859° N, 28.841551° E
• Fus Orar GMT +02:00
• Chișinău este situat la altitudinea de 85m deasupra nivelului mării.
• Chișinău se află la o distanță de 448 km de București (România) și 471 km de
Kiev (Ucraina), capitale ale statelor vecine.
• Oraşul Chişinău este situat pe şapte coline situate în forma unui cerc. Pe cea
mai înaltă colină se află sectorul Ciocana. Cel mai jos punct este centrul
oraşului, locul constituirii oraşului Chişinău, în preajma râului Bâc, str.
Albișoara.
• Suprafaţa oraşului Chișinău constituie cca 120 km.p., suprafața
municipiului cca 635 km.p.
Istoric
 Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată la 17 iulie
1436
 „Orașul din piatră albă” este sintagma cu care este supranumit
Chișinăul. Respectivul supranume provine din abundența clădirilor
construite din piatra albă de calcar.
 Chişinăul primeşte statutul de oraş în 1812 (populaţia 7 mii
oameni) şi devine centrul administrativ (capitala) al regiunii
Basarabia în anul 1818, având 18 mii oameni.
 În cele mai vechi hărţi ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta
lui Reicherstorf din 1541, Chişinăul nu figurează, pe când în aceste
hărţi se regăsesc oraşe precum Orheiul, Tighina, Lăpuşna și
Soroca.
Toponime sectoare
 Numele sectorului Botanica vine de la Şcoala de
Horticultură fondată la 1842, cu primul parc
dendrologic, numit pe acele timpuri „grădină
engleză” sau cum îi spuneau locuitorii din
preajmă – „grădină botanică”.
 Denumirea sectorului Ciocana provine de la
fostul sat Ciocana Nouă, care a fost inclus în
circumscripţia Chişinăului abia în anul 1959.
 Sectorul Râşcani a primit denumirea de la
antroponimul Râşcanu, numele unor
proprietari de pământ, bogați, pe moșiile
cărora se află azi sectorul Râşcani.
 Poşta Veche îşi trage numele încă de pe
timpurile când acolo se afla un oficiu poştal
cu han și crâşmă, unde călătorii se odihneau
şi schimbau caii de poştă.
Administrare
 Primul primar al Chişinăului a fost Anghel Nour.
 În istoria sa, municipiul Chișinău a avut 36 de
primari, inclusiv mai mulți interimari. Printre cei mai
longevivi edili au fost: Carol Schmidt – 26 ani,
Dimitrie Lovcinski – 14 ani, Dimitrie Mincu – 13 ani,
Serafim Urechean – 11 ani și Dorin Chirtoacă – 10 ani.
 Din punct de vedere administrativ Chișinăul este
împărțit în cinci sectoare: Botanica, Buiucani,
Centru, Ciocana și Râșcani.
 Orașul își are simbolistica proprie: stemă,
drapel și imn. Drapelul simbolizează trecutul,
prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti.
 Autorii imnului orașului Chișinău:
Versuri: Gherghe Vodă
Muzică: Eugen Doga
Populație
 Chișinăul are 825.900 de locuitori (anul 2018),
densitatea populației – 5.514 loc./1 km.p.
 Chişinăul ocupă locul 47 din cele 100 de oraşe mari
din Europa.
 În prezent Chișinăul este al doilea oraș ca mărime a
populației în limitele spațiului etnic Românesc,
cedând întâietatea doar Bucureștiului.
 În 1772 în cele 114 gospodării înregistrate,
pe lângă românii moldoveni băștinași, în
Chișinău mai erau așezate deja 10 familii
de armeni, 3 de ”sârbi și jidovi”, 3 de
țigani și o familie a unui grec; nici un rus
și nici un ucrainean.
 Cea mai veche comunitate din Chişinău
este comunitatea armenilor.
 Arhitectură și edificii
o Arcul de Triumf din Chişinău ocupă locul 5 printre cele mai
frumoase Arce de Triumf, conform ratingului revistei „Aeroflot
Premium”
o Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost
ridicat în cinstea armatei ruse care a învins turcii în 1812. Acesta are
o înălțime de 13 metri.
o Prima clădire construită pe actualul bd. Ștefan cel Mare din
Chișinău a fost Seminarul Teologic, ctitorit de mitropolitul Gavriil
Bănulescu-Bodoni în 1813.
oActualul sediu al Guvernului Republicii
Moldova a fost construit pe locul în care se afla
cândva Mitropolia.
oGrădina Zoologică, deschisă la 9 mai 1978, este
unică în țara noastră și cuprinde peste 1000 de
animale de diferite specii de pe toate continentele.
oGara de trenuri din mun. Chișinău reprezintă o
construcție proiectată de arhitectul L. Ciuprin și
construită în anul 1948.
o Clădirea Muzeului de Arheologie și Etnografie al
Academiei de Științe a Republicii Moldova („Casa
Iamusevschi”) este construită la sfârșitul secolului XIX, din
piatră și parțial tencuită.
o Aeroportul internațional Chișinău a fost construit în 1960.
În anul 2017 aeroportul a deservit 2.744.653 de pasageri.
o Gara feroviară a fost construită spre sfârșitul anilor 1870,
după planul arhitectural al lui Ghenrih Lonski. Primul tren a
sosit la gara Chișinău pe 15 august 1871.
“Porțile Orașului” au fost construite la sfârșitul anilor
1970 - începutul anilor 1980 - un ansamblu de blocuri
de beton armat, cel mai mare având 24 etaje și o
înălțime de circa 70 metri.
Clădirea Muzeului de
Arheologie și Etnografie Gara feroviară

o Gara feroviară a fost construită spre sfârșitul anilor

1870, după planul arhitectural al lui Ghenrih Lonski.
Primul tren a sosit la gara Chișinău pe 15 august 1871.
o („Casa Iamusevschi”) este construită la sfârșitul
secolului XIX, din piatră și parțial tencuită.
Blocul locativ
„Romanița”,
are o înălțime de
73 metri, 22 de
etaje și 165 de
apartamente.
Circul de Stat din Chișinău a fost construit în anul
1981. La 25 aprilie 1982, în cinstea celei de-a 60-a
aniversări a URSS, circul a găzduit primul său
program.
La periferia Chișinăului, în sectorul Râșcani, activează
Mina din Chișinău, înființată în 1969 ce se întinde pe o
distanță de 3 km și ajunge până în zona beciurilor de la
Cricova.
Chișinăul dispune de un traseu de motocros. În 1969
aici a avut loc Campionatul Mondial de Motocross. 
Învățământ și cultură
 Prima bibliotecă publică orăşenească a fost deschisă în anul
1832.
 Prima instituţie de învăţământ superior din Basarabia a
fost Учительский институт (1915), din Moldova –
Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, deschisă la
Chișinău în anul 1940.
 În Chișinău se regăsesc 149 de școli de învățământ primar şi
secundar general (gimnazii și licee).
 Instituții de învățământ profesional tehnic secundar și
postsecundar -  29 de edificii.
 Universități - 25
 Biblioteci publice - 49
 Case de cultură  - 25
 Teatre (profesionale) - 17
 543 de construcții sportive (Stadioane, săli sportive,
bazine de înot etc.)
 Muzee (inclusiv filiale) - 12, care au avut peste 335 mii
vizitatori în anul 2017
Străzi și transport
 La moment, Chișinăul are aproximativ 900 de bulevarde,
străzi, stradele ce au o lungime totală 1 031,3 km.
 Cea mai scurtă stradă din Chișinău este str. Valeri Cikalov,
sectorul Botanica (41 m), iar cea mai lată – bd. Dacia.
 Cea mai mare arteră din Chișinău – șos. Muncești, are
lungimea de peste 13 km.
 Dacă s-ar decide parcurgerea tuturor străzilor cu o viteză
regulamentară de 50 de km/h, ar fi necesare 13 ore şi 44 de
minute de şofat, în condiţia în care nu se va efectua nicio
oprire!
 Peste râul Bâc numai în raza municipiului Chișinău se află circa
20 de poduri rutiere, în afară de cele pietonale.
 Primul transport urban a fost tramvaiul tras de cai, apărut în
1878, iar primele tramvaie electrice au apărut în 1912.
 Primele automobile au apărut în proprietatea chişinăuienilor în
anii 1908-1910.
 Primul automobil pe care l-au văzut chişinăuienii a fost
„Berliet”, adus din Odessa pentru cel mai mare proprietar
basarabean Pantelimon Sinadino.
 Primele taxiuri şi autobuze au apărut la Chişinău în anul 1909.
 Prima rută de autobuz  interurbană (marca „Fiat”) a fost
stabilită pe şoseaua Chişinău-Costiujeni în 1909.
 Primul tren a ajuns în gara Chişinău la 15 august 1871 din or.
Odessa. Călătoria a durat șapte ore.
 Bulevardul central al Capitalei Ștefan cel Mare a avut, de-a
lungul istoriei, nu mai puțin de șapte denumiri: strada
Millionnaia, Moskovskaia, Aleksandrovskaia, apoi bd. Alexandru
cel Bun. Mai târziu a fost împărțit în două tronsoane: primul se
numea bd. Alexandru cel Bun, iar cel de-al doilea bd. Regele
Carol II. După 1944-1952 s-a numit strada Lenin.
Monumente
 În Chișinău se regăsesc 300 de monumente, busturi și
plăci comemorative.
 Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt în Grădina
Publică a fost instalat la 29 aprilie 1928.
 Cel mai vechi monument din Chişinău este bustul lui
Alexandr Puşkin (1885).
Aleea Clasicilor a fost inaugurată la 29 aprilie 1958, din inițiativa Uniunii Scriitorilor.
Cel mai înalt monument al Chișinăului este monumentul lui Serghei Lazo – 7,5 m, iar cel mai mic – figurina din bronz a Micului
Prinţ din parcul Valea Morilor – 11 cm.