Sunteți pe pagina 1din 11

LICEUL TEORETIC

LA ISTORIE CU TEMA:

MODUL DE VIATA RURAL SI URBAN IN BASARABIA IN EPOCA MODERNA

A efectuat: Profesor:

CHISINAU 2010

MOTTO: Societatea este o vasta conspiratie pentru a sculpta individul intrun fel de statuie si a-l plasa in nisa cea mai convenabila pe care o are. ( Randolf Bourne)

Or.Chisinau str.Armeneasca,sec.XVIII

Locuinte rurale din Basarabia sec. XVIII

CUVINTE-CHEIE:

Habitat, Modernizare,Urbanizare

VIATA RURALA IN BASARABIA Populatia Conform datelor Recensamintului din 1897 din numarul total de 1.935.412 locuitori 84,8 % ii revenea populatiei rurale.Marea majoritate o constituiau bastinasii(86 %), iar restul (14 %) il constituiau rutenii,lipovenii,evreii,armenii etc.(vezi figura 1) Satele basarabene in epoca moderna se diferentiau atit dupa structura cit si dupa textura.Astfel avem: Dupa structura:- sate de tip rasfirat; - sate de tip adunat; Dupa textura: - sate cu textura neregulata; - sate cu textura liniara. Nationalitatea Moldoveni/romani Rusi Ucraineni Belorusi Polonezi Bulgari Germani Tigani Evrei Turci Alte nationalitati In cadrul guberniei 47,58 8,05 19,62 0,13 0,6 5,33 3,11 0,45 11,79 2,88 0,46 In orase 14,16 24,42 15,75 0,12 2,1 3,94 0,72 0,15 37,18 0,12 1,34 In localitatile rurale 53,55 5,12 20,31 0,13 0,34 5,58 3,54 0,5 7,25 3,38 0,3

Fig.1 Componenta nationala a Basarabiei conform recensamintului populatiei din 1897 Locuintele Casele din Basarabia erau construite de catre oameni care utilizau materiale ca: pamintul( lutul), lemnul, stuful. Iar in ceea ce priveste tehnicile de constructie predominau: casele construite pe furci cu stilpi de stejar sau salcim,case construite din ceamur,case din chirpici. Acoperisul caselor se realiza in doua ape,iar invelitoarea era din stuf batut nemteste sau ruseste.Odata cu trecerea secolelor isi faceau aparitia materiale noi pentru invelitoare: tabla,tigla,azbociment. Peretii caselor se spoiau cu var in care se amesteca putina sineala.(Fig.2) Structura unei gospodarii taranesti din Basarabia era urmatoarea: locuinta propriu-zisa, anexele,gradina de legume, beciul(incapere subterana in care se pastrau reviziile pentru iarna) si pamintul arabil. Locuintele rurale basarabene in interior erau constituite de obicei din 2 odai: prima era numita casa maresi avea rol festiv dar si pentru a primi oaspetii.Acolo se afla lada cu zestre si hainele de sarbatoare. Pe cind cea de-a doua avea un rol cotidian.Aici se mai gasea asa-numita lejanca care avea si rol de pat.(Fig.3)

Fig.2 Aspectul exterior al unei locuinte rurale din Basarabia in epoca moderna

Fig.3 Aspectul interior al unei case basarabene din epoca moderna

ALIMENTATIA TARANILOR BASARABENI In localitatile rurale oamenii se alimentau cu terciuri din cereale,dat fiind faptul ca se ocupau cu agricultura ceea ce era un avantaj.Principalele mincaruri erau: orzul prajit si macinat,mei,ovaz,lapte,brinza,peste,carne sarata,legume. Bauturi:berea,cidrul, alcoolul de griu. La sarbatori gospodinele pregateau o serie de mincaruri precum: alivenci, racituri de pasare, piftie de porc, ciorba de potroace, borsul moldovenesc, saramura de peste,sarmale, mamaliguta, parjoale moldovenesti, tochitura moldoveneasca, cozonac moldovenesc, pasca moldoveneasca, poale-n brau, placinte cu dovleac. cu branza, cu mere, cu varza,. Etc.Unele din ele sint prezente in fig. 4 si 5.

Fig.4-Mamaliga Sarmalele VESTIMENTATIA POPULATIEI DE LA SATE

Fig.5-

Cusutul obiectelor vestimentare a constituit o activitate neintrerupta. Pe langa straiele de zi cu zi, fiecare avea vesminte pentru gatelile sarbatoresti; in timp, cand se mai ponoseau, acestea le inlocuiau pe cele obisnuite, prea uzate, pentru momentele speciale, fiind cusute unele noi. Costumele traditionale din Basarabia prezentau o diferentiere indiscutabila intre portul femeiesc si cel barbatesc, ele avand in comun doar materialele din care sunt confectionate si infloriturile de pe panzeturi. Costumul femeiesc( Fig.6) Femeile acordau o atentie obiectelor ce serveau la acopierirea crestetului, existand deosebiri clare intre articolele intrebuintate de femeile maritate si cele folosite de tinerele fete. La cele casatorite, accesoriul avea mai mult un rol simbolic si mai putin unul de infrumusetare. El le oficializa statutul in societate, asigurand, totodata, respectarea unei legi nescrise, mostenite prin strabuni, prin care se stipula ca femeilor nu le era permis sa isi expuna podoaba capilara. Femeile se pieptanau alegand o carare pe mijlocul capului, astfel incat parul sa poata fi impletit in doua cozi egale, ce se prindeau, apoi, intr-un coc. Aceasta se acoperea cu o panza triunghiulara numita tulpan. In zilele de sarbatoare si in cele racoroase, foloseau marama, confectionata din canepa, lana sau borangic.Camasa traditionala purtata de femei era lunga, stanii. Odata cu emanciparea femeilor, partea de sus a camasii s-a desprins de poale, devenind camasa scurta, cunoscuta si sub denumirea de ie (poalele se leaga in talie, cu ajutorul unui bracinar).

Ornamentarea se realiza prin cusatura (de mana) sau alesatura (la razboiul de tesut). Catrinta acoperea partea inferioara a corpului si era confectionata indeosebi din lana si, mai rar, din canepa sau in. Pe fond negru, rosu sau vanat, pastelca era ornata cu doua chenare laterale, denumite vargi sau alesatura si avea motive geometrice, dense si policrome. Peste camasa, femeile isi incingeau talia cu un brau rosu, iar peste catrinte se legau cu betele inguste, cu margeluse pe margini. Costumul barbatesc (Fig.7) Costumul barbatesc era mult mai simplu, nu prezinta atat de multe inflorituri. Era compus din caciula sau palarie (in functie de sezon) camasa, pantaloni brau cu bete si vesta. Caciula rotunda (desi croita cu mot, acesta se afunda la mijloc) era cunoscuta si sub denumirea de caciula cu tarc. De asemenea, se purtau si palaria popeasca (rasfranta) si palaria mocaneasca (margini drepte). Camasa dreapta, din panza vargata si cu maneci din borangic, alese cu flori ea mai lunga pana la glezne si se purta sumetita la brau. Predomina tot rosul si negrul. Pe marginile tivurilor apar bibilurile, ornament specific zonei. Se remarca si prezenta sabacei (ornament perforat), in alb langa tivuri sau pe piept. Pantalonii, numiti si poturi sau pantaloni incutati, erau largi, confectionati din dimie sau din panza camasii. Erau impodobiti cu gaetane negre sau colorate. Se vopseau in vinetiu ori negru. Barbatii din Basarabia purtau pantaloni numiti izmene si opinci iar iarna purtau ciubote. Braul lat avea diferite culori fiecare simbolizand ceva anume: alb (la lucru), rosu (purtat de tineri), albastru si verde (pentru barbatii insurati si batrani). Ciucurii largi atarnau pe ambele solduri. Peste camasa se purta vesta sau ilicul. Iarna, puteau fi intalnite cojoacele drepte, scurte (nu depaseau genunchiul), fara clini.

Fig.6 Costum traditional femeiesc traditional barbatesc Transportul: principalul mijloc de transport era caruta.

Fig.7 Costum

VIATA URBANA IN BASARABIA Populatia In Basarabia,chiar daca populatia urbana constituia doar 15,2% ea se deosebea de cea rurala prin faptul ca era impartita in mai multe categorii sociale: functionarii,ofiterii,judecatorii,profesorii,clerul.Aceasta dovedeste faptul ca aici exista un grad mai inalt de cultura si de cunoastere.Principalul oras al Basarabiei era Chisinaul-centru administrativ,comercial si cultural.Urmatoarele dupa importanta urmeaza:Judetul Chisinau,judetul Balti, orasul Orhei,judetul Orhei,orasul Soroca,judetul Hotin.(Fig.8)

J udete si orase

Populatia barbati femei 135032 51749 102608 8941 104790 7470 151281

% stiutorilor de carte 20,4 39,3 10 28,8 12,1 33,5 10,9

J udetul Chisinau or.Chisinau J udetul Balti or.Balti J udetul Orhei or.Soroca J udetul Hotin

144625 56734 108840 9537 108688 7881 156251

J udetul Hotin J udetul Orhei J udetul Balti J udetul Chisinau 0 50000 100000 150000 200000

Populatia barbati

Populatia femei

Fig.8 Date din Recensamintul populatiei din 1897,referitoare la unele judete si orase din Basarabia Chisinaul in sec.XVIII avea retea rutiera neregulata si gospodarii dispuse in regim "afinat". Sursele de epoca pun permanent in evidenta ansamblul cu destinaie preponderent comerciala, asa-numit bazar, incluzind o hala de piatra, dughene, ateliere, depozite, hanuri si caravanseraiuri. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ritmul modernizarii orasului a devenit mai rapid: a fost construita calea ferata (1870), au fost pavate strazile, a fost infiintata presa locala. In privinta arhitecturii, dupa 1870 se impune eclectismul. Citeva dintre edificiile reprezentative ale acestei epoci erau destinate institutiilor de invatamint: Seminarul Teologic (deschis n 1813), Gimnaziul de biei nr.1 etc.

Asezarile urbane din Basarabia Locuintele din Chisinau erau construite de arhitecti renumiti in special pentru nobilimea basarabeana.Celelalte clase locuiau in asezari mai moderne decit cele rurale.In special mobilierul suferea anumite modificari iar exteriorul locuintei era mai evoluat.(Fig.9)

Fig.9 Locuinte din orasul Chisinau Mai apoi se nfiineaz vestita conc, tramvaiul de cai,n anul 1912, cetenii Chiinuluiputeau cltori n elegantele tramvaie electrice ; felinarele cu lmpi de seu se schimb n cele de petrol, care la rndul lor, pe la nceputul veacului al XX-lea, cu ncetul sunt nlocuite cu lumin electric.(Fig.10)

Fig.10 Aspectul orasului Chisinau in epoca moderna Vestimentatia in mediul urban in Basarabia Mult mai diferita decit cea rurala.Aici persista stilul,si maniera diferita de a se imbraca. (Fig.11)

Fig.11 Locuitori ai orasului Chisinau in epoca moderna

Alimentatia in orasele basarabene Pe linga bucatele specifice basarabenilor,la oras isi mai faceau aparitia si mincaruri din bucatarii ale altor etnii:evrei,rusi,ucraineni,etc.

Concluzie:Orasele basarabene in epoca moderna erau mai dezvoltate decit satele, deoarece ele erau principale centre economice si culturale.Acolo populatia era impartita in diferite clase sociale care isi aduceau aportul la dezvoltarea economica a oraselor.Totusi in Basarabia modernizarea decurgea lent in raport cu spatiul romanesc,unde reforme se infaptuisera inca din 1746-1749.

1. Viata rurala in Basarabia 2. Populatia rurala 3.Locuintele rurale 4.Alimentatia taranilor basarabeni 5.Vestimentatia populatiei de la sate 6.Viata urbana in Basarabia 7.Populatia urbana

8.Asezarile urbane 9.Vestimentatia in mediul urban basarabene 10. Alimentatia in orasele 11. Concluzie