Istoria Botosaniului

Numele judetului, este

imprumutat de la orasul de
resedinta, denumire veche,
mentionata documentar, pentru
prima oara in anul 1439. Curios
este, ca pe teritoriul judetului, acest
toponim, nu se intalneste nicaieri,
pe cand, in podisul Sucevii, este
frecvent: Botosana, comuna;
Botosanita Mare, Botosanita Mica,
sate. Toponimul propriu-zis, il
intalnim mentionat pentru prima
oara in "Letopisetul lui Grigore
Ureche", in legatura cu
evenimentele din anul 1439. Astfel,
cronicarul mentioneaza ca, "in anul 6947 (1439), noiembrie 28, au venit tatarii si au
pradatu si au arsu pana la Botosani, si au arsu si targul Botosani".

Ultimele cercetari, ne dau data certa, data de 1401, cand Alexandrul cel
Bun, organizeaza ierarhia bisericeasca a tarii, actul emis mentionand: "Dat-au
eparhiei Sf. Mitropolii aceste tinuturi: Suceava, Neamtul, Tg. Iasi cu tinutul Orhei,
Harlau cu Botosanii si Cirligatura". Unii autori, considera ca numele a aparut dupa
intemeierea statului feudal Moldova, iar altii, printre care si Nicolae Iorga, apreciaza
ca, numele asezarii dateaza din timpul lui Stefan cel Mare ( Stefan cel Mare in
drumul spre Harlau, poposea la M-rea Popauti, si nu asezarea Botosani).
Botosanii, au fost de la inceput targ, fiind, centru de colectare a darilor, in
unitatea administrativ-teritoriala, creata de cumano-tatari, dupa 1240. Va deveni si
centrul comercial, atragand populatia din zona, prin asezare, la intretaierea unor
drumuri principale. De aceea, la 1439, apare in document "...si targul Botosanii ...".
La inceputul primei domnii, a lui Petru Rares, targul Botosani, impreuna cu ocolul
sau, facea parte din apanajul Doamnei, sotia voievodului Petru Rares, aducator de
venituri. Normal, daca era sat, nu putea fi daruit ca privilegiu sotiei sale, probabil,
era un targ dezvoltat economic, cu venituri mari. In favoarea acestei idei, pledeaza
si inscriptia de pe pisania bisericii armene din localitate, considerata cea mai veche
biserica armeana, din anul 1350. Mentionand faptul ca, principala ocupatie a

armenilor o constituie comertul, deducem ca acestia, nu s-ar fi asezat intr-un sat

oarecare, ci intr-un targ deja constituit, sau intr-o localitate dezvoltata economic.
Cercetarile efectuate, privind aparitia si toponimia a numeroase
localitati, pe valea Prutului, a Jijiei, a Baseului ne obliga sa admitem ipoteza, ca
numele de "Botosani" deriva, din antroponimul "Bathu-chan", Hanul Tatarilor, care in
anul 1241, a pradat partea estica a Europei, din Polonia pana in Bulgaria, si ale carui
hoarde, s-au revarsat peste Transilvania si Serbia, pana in Silezia si Croatia.
Argumentul prin care se explica cum a ajuns Bathu-chan sa-si lege numele de
aceasta localitate, (trebuie sa fi fost un loc pustiu, sau un sat, mic, sarac), este ca
Hanul a ocolit totdeauna abordarea steagului in targuri, stabilindu-si resedinte in
locuri deschise, la intretaierea drumurilor comerciale importante, in apropierea
surselor de apa si a padurii.
Din trgul Botosaniului au pornit nenumarate acte si hrisoave purtnd
pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu,
Eremia Movila si altii.
Din vremea lui Stefan cel Mare si pna catre secolul al XVIII-lea la Botosani au
existat impunatoare curti domnesti, loc de popas si odihna pentru voievozii
Moldovei. Dezvoltndu-se att de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci trg
deschis, fara ziduri", ceea ce a dus la existenta unui comert nfloritor. Amplasat la o
mare raspntie de drumuri de interes continental (unul care lega porturile Marii
Baltice, prin Liov, cu porturile de la gurile Dunarii si de pe tarmurile Marii Negre,
altul ce trecea peste Carpati legnd orasele din Transilvania cu Europa Orientala
ncrucisndu-se la Botosani), trgul Botosanilor a devenit n scurt timp unul dintre
centrele comerciale ale Moldovei.
Se pare ca, ncepnd cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste
comertul aduce orasului venituri nsemnate, iar prima pecete a orasului a fost un
paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu
bani din venitul trgului.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, nscriu numeroase
prezente la Botosani, n judetul nostru pastrndu-se si azi ctitoriile
domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui
Stefan cel Mare, azi monumente istorice.Tot monumente istorice sunt ctitoriile
Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551)
si Uspenia (1552).
Avnd o existenta de cteva secole, Botosanii au beneficiat de o stralucita
civilizatie agrara si o nfloritoare viata urbana, conservnd, ca ntr-un autentic

muzeu n aer liber, exceptionale

dovezi ale vremurilor de mult
apuse: gospodarii taranesti,
conace boieresti, somptuoase
edificii publice si elegante
locuinte construite n rafinate
stiluri arhitectonice, stravechi
biserici de lemn si piatra, datini si
obiceiuri ancestrale.
Descoperirile arheologice de
pe teritoriul judetului nostru
(localitatea Cucuteni) confirma
faptul ca n aceasta zona au fost
prezente asezari omenesti nca
din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamnt ars,
pictate n 2 sau 3 culori, de un nalt nivel artistic.
Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar n perioada secolelor XIV XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407, iar orasul Botosani n 1439.

Rad
ni

aci
Vestigii

arheologice
marturisesc
existenta
aceste tinuturi
timpuri mai vechi (sec. IV e.n.). un tezaur alcatuit din vase si monede de
datand de la sfarsitul sec. IV, se afla la Muzeul de Istorie din Moscova!

despre
sociala in
din
argint

Insa prima mentiune documentara a orasului Botosani se gaseste in

Letopisetul de la Bistrita si are referire la o incursiune tatarasca:
- Scrie letopisetul nostru ca in anii 6947 (1439) noiembrie 28, intrat-au in tara oaste
tatarasca, de au pradatu si arsu pana la Botasani si au arsu si targu Botasani.

Inedit
Inedit pentru Botosani este faptul ca o perioada lunga de timp a fost apanaj
al Doamnelor Moldovei, deci veniturile incasate aici nu intrai in visteria tarii, fiind
lasate deoparte pentru Doamne.

Veche administratie
La sfarsitul sec. XVI carmuirea orasului revenea unui vornic din partea Doamnei,
care avea sarcina sa stranga veniturile ei, sa judece pricinile, sa pazeasca linistea si
sa scrie ravase in numele targului. Pe langa vornic functiona un consiliu orasenesc,
format dintr-un soltuz si 12 pargari alesi de comunitate.
O administratie bine pusa la punct, va functiona in Botosani dupa 1820, cand orasul
nu va mai fi apanaj al Doamnelor.

Istoric n date
1439 prima atestare documentara
1551 Biserica Sf. Gheorghe este ctitorita de doamna Elena, sotia domnitorului
Petru Rares
1552 Biserica Adormirea Maicii Domnului, cu acelasi ctitor, doamna Elena
1670 apare cea mai veche pecete a trgului pe un document
1759, 28 decembrie este nfiintata cea mai veche Scoala domneasca
1820 ia fiinta Casa obsteasca, cu misiunea de a pava drumurile
1825 se organizeaza piata din centrul orasului care n 1832 va fi iluminata pe timp
de noapte cu lumnari
1832 ia fiinta corpul pompierilor si se pun bazele organizarii sanitare
1835 ia fiinta Scoala primara Armeana
1831 Boierul I. Mavromati nfiinteaza spitalul Sf. Spiridon
1838 ia fiinta o trupa de teatru, care va alcatui nucleul teatrului Mihai Eminescu,
nfiintat la 21 decembrie 1914
1864 Mihai Eminescu lucreaza ca practicant la tribunalul orasului
1866 se inaugureaza prima tipografie
1868 se nfiinteaza Camera de comert si industrie pentru

judetele Botosani, Dorohoisi Suceava

1871 prima gradina publica
1887 apare Liceul de fete Carmen Silva
1926 nfiinteaza Universitatea Populara Nicolae Iorga

Botosani
Asezare
Judetul Botosani, se afla in partea de nord-est a Romaniei. Raul Siret la vest,
este limita cu judetul Suceava. In partea de nord si nord-est se invecineaza cu
Ucraina, granita fiind conventionala pana la intrarea in tara a raului Prut, in dreptul
localitatii Oroftiana. Vecinii sunt raioanele Novoselita, Herta din regiunea Cernauti
(Ucraina), raioane care pana in anul 1940, faceau parte din judetul Dorohoi.
Trecerea prin punctul vamal de la Racovat - Dorohoi este pietonal si auto. De la
Orofteana, este granita naturala, pe Prut, pana in dreptul localitatii Ivancauti (com.
Paltinis), dupa care vecin este Republica Moldova, prin raioanele Briceni, Glodeni si
Rascani. Prin punctul vamal Radauti Prut - Lipcani, un pod nou (2001), deschis din
luna februarie 2010, si punctul vamal Stanca-Costesti, se inlesnesc legaturile cu
Republica Moldova (pietonal si auto). In partea de sud, vecin este judetul Iasi.
Matematic, ca pozitie pe glob, judetul este incadrat de urmatoarele coordonate
geografice: paralela de 47 grade 24`16`` lat. N, ce trece prin sudul localitatii
Prajeni, comuna Prajeni; in partea de nord este intretaiat de paralela de 48 grade
15`06`` lat. N, ce trece pe la nord de localitatea Horodistea, comuna Paltinis; limita
vestica este data de meridianul de 26 grade 02`02`` long. E, ce trece prin dreptul
localitatii Dresca, comuna Dresca; prin partea de est trece meridianul de 27 grade
24`32`` long E, ce intretaie prin SE localitatea Plescani, comuna Calarasi.

(Sursa: "Judetul Botosani in 2013 - Monografie geografica", Mihai Poclid, editura

Taida, Iasi 2013)
Orasul Botosani este situat n zona de contact dintre regiunea dealurilor
nalte de pe stnga vaii Siretului, n vest, si cea a dealurilor joase a Cmpiei
Moldovei ce se ntinde catre est. Dealurile din partea de vest a orasului fac parte din
Podisul Sucevei sectorul seii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri
( Dealul Sulita), si cu altitudini minime - 150 metri - n partea de sud-vest si nordest. Intre relieful nalt din vest, cu caracter de coasta si cel de cmpie colinara din
est, exista un culoar depresionar (uluc) n care este asezat municipiul Botosani.
Teritoriul orasului propriu-zis are o suprafata de 4.132 ha, si un caracter usor
alungit pe directia nord-sud . Altitudinea medie a orasului este de 163 metri,
nedepasind dect exceptional 200 metri, n partea vestica. Caracteristic acestei
regiuni este relieful de dealuri joase sau cmpii deluroase, dezvoltate pe depozite
monoclinale (usor nclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu vai foarte largi, cu
interfluvii ca niste platouri si cu energie de relief redusa, n medie 30-40 metri.
Suprafata: 4965 Km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul tarii);
Relieful
Predominant deluros; Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Cmpia Jijiei
Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a cmpiei Jijiei, cu coline domoale
ce nu depasesc 200 m), spre est (cmpia de lnga Prut) si spre vest (terasele nalte
de pe malul stng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului
Moldovei, cu naltimi de 300 m).
Clima
Este temperat - continentala, influentata puternic de masele de aer din estul
continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa
dect n restul tarii ( 8-9 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace n zapada, cu
veri ce au regim scazut de umezeala, cu vnturi predominante din nord - vest si sud
vest. Sub aspect geostructural, judetul Botosani este amplasat n ntregime pe
unitatea de platforma veche, numita Platforma Moldoveneasca. Privit n ansamblu,
teritoriul judetului se caracterizeaza n cea mai mare parte printr-un relief larg
valurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin vai cu lunci largi si pline de
iazuri. Densitatea medie a retelei hidrografice are valori cuprinse ntre 0,43 si 0,63
km/kmp. Fiind situat n partea de nord-est a tarii, teritoriul judetului Botosani este
supus influentelor climatice continentale ale Europei de Est si mai putin celor ale
Europei Centrale, desi majoritatea precipitatiilor sunt provocate de mase de aer
care se deplaseaza din vestul si nord-vestul Europei. Vecinatatea cu marea cmpie
Euro-Asiatica face clima judetului Botosani sa se caracterizeze printr-un regim al
temperaturii aerului si al precipitatiilor cu valori caracteristice climatului
continental-excesiv.

Cursurile de apa
Apele curgatoare au majoritatea directia de curgere nord-vest sud-est si sunt
formate din rurile Siret, Prut si Jijia, cu afluentii lor.
Rurile, prurile, baltile si iazurile sunt puternic influentate de caracteristicile
climei temperat-continentale.
Iazurile sunt n numar de 148, cu o suprafata totala de 3.600 ha si un volum de
55.000.000 mc, mai importante fiind Dracsani, Hanesti, Negreni, Tataraseni,
Mileanca, Esanca. Cursurile de apa sunt formate din Prut la est si Siret la vest,
Baseu si Jijia n centru, cu afluentii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza
culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinnd
crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii,
alimentare cu apa, piscicultura. n zona localitatilor Stnca - Costesti a fost
construit un important nod hidrotehnic, realizndu-se una din cele mai mari
acumulari din tara, cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha
si o lungime de 70 km.
Lacuri
Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani
(440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti;
Mileanca, Havrna.
Reteaua hidrografica a judetului Botosani este formata n principal de bazinul rului
Prut si afluentiii acestuia, si ntr-o mica masura, de bazinul rului Siret, n nordvestul judetului. Bazinul rului Prut ocupa 88% din suprafata judetului, iar 12% este
ocupat de bazinul rului Siret, situat n partea vestica a judetului. Repartitia pe
bazine hidrografice se prezinta astfel: B.H. Prut 4382kmp; B.H. Siret 603kmp .
Densitatea medie a retelei hidrografice permanente este destul de redus
0,41/km/kmp; sursa principal de alimentare (86 %) consituind-o precipitatile
atmosferice; Exista un numr de 156 lacuri de acumulare, iazuri, pepiniere piscicole
si elestee din care 152 apartin bazinului hidrografic Prut, iar 4 apartin bazinului
hidrografic Siret; Pnza freatic de mic adncime, interceptat ntre 2 si 15 m, are
un potential destul de sczut, datorit structurii litologice.n ceea ce priveste
orasul Botosani, acesta este ncadrat de doua ruri principale: Sitna (principalul
afluent al Jijiei - 65 km) si Dresleuca, un afluent al Sitnei. Din cauza acumularii de la
Catamaresti, rul Sitna are un debit mic n dreptul orasului Botosani - 0.396 m3/s.
n apropierea orasului mai sunt cteva acumulari mai mari de apa (sub forma de
lacuri) si mai multe acumulari mici (gen iazuri). Printre cele mari, sunt de mentionat
urmatoarele lacuri: Catamaresti, pe rul Sitna, n suprafata de 164 ha - Irigatii,
Pescuit; Curtesti, pe rul Dresleuca, n suprafata de 39 ha - Irigatii, Pescuit;
Dracsani, pe rul Sitna, n suprafata de 574 ha - Pescuit; Iaz Stauceni.

Flora si fauna
Vegetatia naturala a zonei de est orasului Botosani este caracteristica zonei
de silvostepa, fiind formata n special din terenuri agricole si pajistile seculare ce
ocupa locul fostelor paduri. n nord-vest se ntind paduri de gorun, terenuri agricole
si pajisti stepizate, iar n sud-vest fagete de deal si paduri amestecate de fag si
gorun. n rest, vegetatia naturala este caracteristica solurilor de padure, cu fnete si
izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile traditionale constau din: gru, secara,
orz, porumb, cartofi, sfecla de zahar, floarea-soarelui. Livezile ocupa suprafete
relativ mici si predomina prunul si visinul, ciresul si parul, gutuiul si nucul.
Fauna este formata din caprioara, iepuri, vulpi.
Clima
Clima este temperat-continentala, influentata puternic de masele de aer din
estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai
redusa dect n restul tarii ( 8-9 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace n
zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vnturi predominante din nordvest si sud-vest; Ca organizare administrativa, judetul Botosani are 78 de localitati,
din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 5 orase (Darabani, Saveni, Stefanesti,
Bucecea si Flamnzi) si 71 de comune care cuprind 330 de sate.
Orase
Botosani - resedinta de judet, atestat documentar la 1439 si n care traieste
25% din populatia judetului, se nscrie n istoria noastra nationala nu numai cu
importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci
si cu o inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la
patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului ncepe din vremuri
ndepartate.
Capitala de judet, municipiul Botosani este asezat n zona de nord - est a tarii,
la circa 50 Km fata de Suceava si 120 Km fata de Iasi. Este situat n partea de sudvest a judetului, n Cmpia Jijiei, la confluenta dintre rurile Sitna si Dresleuca, spre
vest, ntre Dresleuca si Siret, apoi coboara ntre dealurile: Crivat, Agafton, Baisa, iar
n adncime sta Platforma Moldovei. Spre miaza-noapte este marginit de dealurile
Botosanca si Costesti.
Relieful este variat, clima temperat-continentala, influentata puternic de masele de
aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie
mai redusa dect n restul tarii, cu vnturi predominante din nord-vest si sud-vest.

Resursele naturale

Nisipuri cuartoase de calitate superioara, unice n tara, la Miorcani, Hudesti,

Suharau si Bajura; primele doua sunt deja n exploatare.
Gipsul, de la Paltinis si Crasnaleuca, exploatate n trecut n cariera.
Roci de constructie: calcare recifale, gresii calcaroase, nisipuri si pietris de
constructii, calcare oolitice, argile pentru olarit, caramizi si teracota.
Alte resurse: paduri de foioase, sleauri de deal si cmpie, cu o
structura sanatoasa, plante hidrofile (papura, rogozul, pipirigul, stuful, plopul si
salcia).