Sunteți pe pagina 1din 33

BUCURESTI-istoria cartierelor

Toata lumea stie de unde vine numele Bucuresti? Legenda lui Bucur, care a imbracat mai multe identitati - de la cioban, fiu de voievod, boier roman, haiduc, pescar sau plugar - este scrisa in istoria orasului. Si surprinzator, scriitori straini au fost cei care l-au promovat pe Bucur. Bucuretiul este un ora plin de legende. Aproape c nu exist cartier care s nu aib povestea sa. Robert Welsh, pastor anglican de origine irlandeza, venit la noi in 1824, spune ca inainte Bucurestii fusesera "un sat asezat intr-un loc mlastinos, apartinand unui boier numit Bucur, de la care si-a luat mai apoi numele". Pentru elvetianul Francois Recordon, Bucur era pescar iar pentru publicistul francez Raol Perrin era negustor bogat. Copiii lui Bucur au fost numiti dupa forma la plural a numelui tatalui lor: Bucuresti, nume pe care l-au dat apoi si viitorului oras. Nu este foarte clar nici cine a fost intemeietorul Capitalei Romaniei. "Raguzanul Giacomo de Pietro Luccari, intr-o lucrare tiparita la Venetia, aminteste despre Negru Voda ca intemeietor al Bucurestilor - afirmatie provenita tot din mediul romanesc. Alta traditie il vedea pe Mircea cel Batran ca cel dintai care a pus piatra de temelie a orasului, ridicand o biserica cu hramul Buna Vestire si un palat pe locul de astazi a Bucurestilor", a declarat, pentru Ziare.com, Lelia Zamani, muzeograf la Muzeul Bucurestiului. Daca despre provenienta numelui Capitalei Romaniei s-a tot scris pana acum, un subiect inedit ar fi originea cartierelor bucurestene. De felul meu sunt un om care imi pun mereu intrebari. Bineinteles ca in Bucuresti exista mai multe cartiere , fiecare cu denumirea lor mai mult sau mai putin colorata. Acesta este un inceput . Mi-am propus sa dezvolt subiectul pentru ca este ceva interesant. Am sa umflu marterialul cu tot ce pot. Poate iese o carte. Sunt sigur ca mai sunt si altii interesati de subiect , ca si mine. Am facut si o scurta introducere cu o mica prezentare a intregului adica a istoriei BUCURESTILOR. Prima atestare documentara a Bucurestiului dateaza din secolul al XV-lea (20 septembrie 1459) si este un act prin care domnitorul Vlad Tepes confirma o donatie facuta unor mici feudali.

Stabilirea resedintei domnesti la Bucuresti in perioada domnitorului Vlad Tepes, a avut un rol determinant in evolutia ulterioara a asezarii.Astfel, din secolul al XV-lea se inregistreaza o dublare a suprafetei orasului. Apar cartiere noi ocupate de mestesugari. In zona numita azi Sf. Gheorghe erau cuptoarele mesterilor fierari, la Piata Unirii Zona Coltea erau cuptoarele mesterilor olari, iar pe malurile Dambovitei se stabilesc tabacarii. In partea de nord a Curtii Domnesti se stabilesc negustorii, cojocarii, croitorii. Principalul vad comercial si mestesugaresc devine Ulita Mare, strada Lipscani de azi, atestata documentar din 5 iunie 1589. Din secolul al XV-lea si pana la sfarsitul epocii feudale, in pofida marilor calamitati naturale si a razboaielor, orasul Bucuresti a cunoscut o continua dezvoltare economica si sociala, devenind unul din principalele centre urbane din sud-estul Europei. Incepand cu secolul al XVIII-lea apar primele manufacturi. In 1764 este atestata documentar o manufactura de ceara. In 1766 apare fabrica de postav de la Afumati, apoi in 1767 fabrica de hartie de la Fundeni. Recensamantul din 1811 consemneaza in Bucuresti 2981 de persoane care se ocupau cu mestesugurile si comertul. Revolutia din 1821 marcheaza inceputul istoriei moderne a Bucurestiului. La inceputul secolului al XIX-lea, se poate distinge o structura socio-profesionala: mestesugari, negustori, slujbasi in aparatul administrativ, clerici, boieri si slujitori. Dupa un recensamant din anul 1807, in Bucuresti erau 3523 de pravalii, iar mai tarziu, in anul 1820, sunt consemnate peste 200 de cladiri publice, mai multe piete si gradini publice. In anul 1830 se infiinteaza Sfatul Orasenesc (Administratia Publica Locala de azi) si orasul este impartit in cinci zone (sectoare), iar in 1846 este elaborat de primarie, primul Plan de Cadastru al Bucurestiului. Prin proclamarea independentei de stat in 1877, Bucurestiul devine capitala Romaniei si, incepand cu aceasta data, cunoaste o puternica dezvoltare economicosociala. Astfel, recensamantul de la 1878 consemneaza existenta in oras a doua turnatorii de fonta, doua intreprinderi de obiecte mecanice, 30 de tabacarii si 100 de mori, din care 12 erau antrenate de energia aburului. In anul 1869 este inaugurata prima linie de cale ferata Bucuresti Giurgiu, iar in 1870 este pusa in functiune linia ferata Bucuresti Ploiesti Galati Roman. Prima gara construita a fost Bucuresti Filaret (1869), iar apoi s-a construit gara Targoviste (1870), care ulterior a fost denumita Gara de Nord. Bucurestiul a constituit in aceasta perioada si principalul centru comercial al tarii, primele institutii aparand in Capitala: Camera de Comert si Industrie (1858), Bursa de Valori Bucuresti (1881), Banca Nationala a Romaniei (1858). Sfarsitul secolului al XIX-lea marcheaza dezvoltarea relatiilor capitaliste si realizarea unui sistem bancar prin aparitia unor banci noi: Marmorosch Bank, Banca Generala a Romaniei, Banca de Scont, Banca Romaneasca Tot in aceasta perioada s-au facut lucrari de rectificare si adancire a albiei raului

Dambovita, lucrari pentru alimentarea cu apa potabila a Capitalei prin filtrarea apei Dambovitei. In 1882 a fost inaugurat iluminatul public electric, iar in 1892 a fost construita uzina electrica Grozavesti. Punerea in functiune a uzinei electrice Filaret (1908) a facut posibila in 1894 inaugurarea primei linii de tramvai electric in oras. Cea mai prospera perioada a Bucurestiului, ca si a intregii tari, a fost perioada interbelica. Devenind capitala statului national unitar roman, Bucurestiul continua sa fie in perioada interbelica principalul centru industrial, comercial si financiar al Romaniei. Procesul de industrializare in aceasta perioada se intensifica, Bucurestiul concentrand in 1938 aproximativ 17% din numarul total de intreprinderi cu pondere importanta in economia tarii, acoperind intreaga gama a industriilor din acea perioada. Sectorul de stat era reprezentat in aceasta perioada de intreprinderile: Grivita, Pirotehnica Armatei, Societatea Comunala de alimentare cu lapte a Bucurestiului, Abatorul, Atelierul S.T.B. si fabricile de gheata. In anul 1921 s-a dat in folosinta aeroportul Baneasa, iar in 1931 se infiinteaza Societatea de Transport Aerian SARTA, care in 1933 se transforma in Liniile Aeriene Romane (LARS) si apartineau statului. In 1933 se inaugureaza actualul Palat al Telefoanelor, prima centrala telefonica automata functionand inca din 1927. Apar banci noi: Banca Chrissoveloni (1920), Banca Comerciala Italiana si Banca franco-romana (1921). Dupa planul de sistematizare din februarie 1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere administrativ, intr-o zona centrala si o zona periferica . Zona centrala avea patru sectoare , fiecare dintre ele avand un consiliu local. Zona periferica a fost constituita din restul teritoriului pana la limita forturilor. Comunele cuprinse in ceasta zona au primit statutul de comunitati suburbane. Interesele generale ale orasului si ale comunelor suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36 consilieri alesi, 24 consilieri numiti si pana la 7 consilieri cooptati. Conducerea administratiei era asigurata de Primarul General, ales de consiliu. In acesti 50 de ani au fost construite, totusi, multe unitati industriale noi, blocuri de apartamente si multe edificii cu caracter socio-cultural. Au aparut gigantii industriali si miile de apartamente tip cutie de chibrituri. In 1993, trei ani dupa caderea regimului comunist (1989), in Bucuresti se concentrau 12.7% din populatia activa a tarii cuprinzand 385 societati mijlocii cu o medie de 1000 angajati. Societatile cu mai mult de 5000 de salariati reprezentau la acel moment numai 1.8% din total. Pe langa crearea marilor platforme industriale inainte de 1989, numarul blocurilor de locuinte a crescut astfel incat, daca intre 1945 1964 au fost construite 80641 apartamente, numarul acestora a crescut la 446100 apartamente intre anii 1965 si 1984. S-au format noi cartiere ca: Titan Balta Alba cu 90000 apartamente, Drumul Taberei cu 63000 apartamente, Berceni cu 70000 apartamente, Militari cu 40000 apartamente. Recensamantul din 1992 (trei ani de la caderea comunismului) inregistra in Bucuresti un numar de 109194 blocuri ,760751 apartamente si un total de 1803635 camere, ceea ce inseamna o suprafata de peste 46.1 milioane metri patrati de locuinta (34.3 metri patrati pe apartament).

-numele de bucuresti inseamna, in albaneza, "frumos el este" bucur+esti Multe cartiere au pur si simplu denumirea satului din care provin. Progresul, Plumbuita, Militari, Vitan, Birzesti. Multe au disparut ca denumiri, cum ar fi satul Lupeasca, sau cartierul Tirgu Cucului. Au mai fost tot felul de parcelari care au dezvoltat mult orasul in anii 20 - 40. Dintre astea una mare, care si-a si impus numele ca si cartier, e Domenii. Acolo s-a facut parcelare si s-au vindut loturi sau case pentru angajatii Ministerului Agriculturii si Domeniilor, de acolo provine numele. O confuzie majora si celebra are loc in zona Strada de la Marasti catre Arcul de Triumf se numea Manastirea Casin (asta e o localitate si o manastire in Moldova). Numele a fost preluat de statia de tramvai. In zona s-a construit o biserica, pentru noul cartier Domenii, biserica denumita Parc Domenii. E, in zilele noastre, biserica aia e denumita Manastirea Casin, nume preluat de la statia de tramvai! Ca strada nu se mai numeste asa de multa vreme (anii 50). Nici macar nu e manastire. Numele de Casin e deja impamintenit, o gasesti cu denumirea de Parc Domenii numai in lucrari de specialitate.

Pe vremuri mahalalele isi luau denumirea de la biserica. Astazi nu cred ca mai sunt cartiere sa isi fi pastrat numele bisericii. Bine, e valabil si invers, sunt si biserici denumite dupa cartierele in care s-au construit (Oborul Nou, Iancu Nou etc). Dar vechile mahalale (de pilda Zlatarilor, Sf Gheorghe Nou etc.) nu se mai folosesc ca denumiri. Coltea poate fi una din denumirile vechi ramase, de biserica si cartier. O parte din Cringasi se numea inainte Grant, dupa numele unuia care avea proprietati pe acolo. Plumbuita vine de la manastirea cu acelasi nume, Cotroceni de la dealul cu acelasi nume. Tineretului se numea pina in anii 70 Manu Cavafu, iar o alta parte din el, Cocioc. Un alt cartier aparte, pitoresc, desi destul de central, era Martisor. Acum este in demolari, se fac case noi, se asfalteaza.

........................................................................................................................................

Balta Alba
Exista mai multe opinii cu privire la numele cartierului Balta Alba. Astfel, se crede ca in timpul "ciumei lui Caragea", in 1813, mortii erau adusi in aceste locuri aflate la

marginea mosiei Dudesti si stropiti cu var nestins. Ploile spalau varul, formand balti albe. Putini stiu ca atunci cind s-a sapat fundatia primului bloc cu 17 etaje de pe Baba Novac, s-a descoperit unul din locurile unde au fost ingropati cei morti de ciuma. Sau oprit lucrarile aproape o luna. Se spune ca virusul ciumei rezista si 500 de ani. Dupa alte pareri se pare ca pe la 1900 era un carciumar, pe nume Petre, care avea pe langa carciuma si o gradina de vara. Langa localul lui se afla un teren destul de mare si usor adancit unde apa de ploaie, odata stransa nu se evapora rapid, stand acolo cu saptamanile. din cauza sistemului rudimentar/inexistent de canalizare. Razele soarelui se reflectau in acea balta, dand impresia unei intinderi albe, lucru care l-a determinat pe carciumar sa-si boteze localul "Balta Alba". Privelistea l-a indemnat pe acest carciumar sa-si boteze localul Balta Alba. Carciuma avea o firma pictata cu o balta pe care inotau cateva ratze - de unde numele cartierului. m legtur cu fabricile de crmid, filmul "Pistruiatul" a fost turnat la 2 dintre cele care se aflau pe malul Lacului I.O.R. (Balta Alb) (Titan). Filmul a fost turnat n 1973, deci i prin urmare mai existau cldirile pe atunci. Situat in partea de est a Bucurestiului, acest cartier a inglobat fosta comuna suburbana Dudesti-Cioplea. Asezarea era locuita de tarani romani improprietariti ca urmare a reformei agrare a lui Alexandru Ioan Cuza, dar si de tarani bulgari, colonizati aici dupa incheierea razboiului ruso-turc din 1806-1812. Acesti tarani, numiti 'bulgari pavlicheni' sau 'paulicieni' au fost persecutati in tara lor si nevoiti sa plece, pentru ca erau adepti ai unei secte care il venera pe Sfantul Pavel, considerat singurul apostol adevarat. Gradinari priceputi, bulgarii de aici au aprovizionat orasul cu legume. Chiar si astazi, urmasii lor vand zarzavaturi in pietele de cartier si pot fi recunoscuti pentru ca vorbesc intre ei in bulgareste. Tot in aceasta parte a orasului a fost infiintata in 1912 fabrica de ciment Titan, nume preluat de viitorul cartier. In perioada interbelica, la Dudesti-Cioplea a existat un aerodrom pentru zborurile cu planorul. In 1950, comuna Dudesti-Cioplea a fost arondata administrativ orasului, pentru ca in anii '70 sa se ridice actualul cartier Titan-Balta Alba. In mijlocul cartierului, pe locul unor foste gropi cu nisip, a fost amenajat unul dintre cele mai intinse parcuri din Bucuresti - Parcul Titan, cu o suprafata de trei ori mai mare decat cea a Parcului Cismigiu. ........................................................................................................................................

Baneasa
Initial aici s-a aflat un vechi sat Carstienesti, care a intrat in anul 1761 in proprietatea Ecaterinei Vacarescu ("baneasa"), vaduva marelui ban Stefan Vacarescu (banul era un mare dregator, cel mai inalt rang boieresc din Tara Romaneasca). Ea a construit biserica Sfantul Nicolae, aflata pe partea stanga a soselei Bucuresti Ploiesti.

In perioada interbelica, locuitorii acestei comune suburbane - devenita ulterior cartier al Bucurestiului - se ocupau cu prepararea laptelui. Ei isi duceau produsele in oras fie cu care, fie mergand pe jos. In fiecare dimineata, grupuri de fete intrau pe soseaua Kiseleff ducand pe umar donitze cu smantana si branzeturi si se raspandeau pe la casele clientilor permanenti. Dupa 1920, la Baneasa au fost amenajate pistele aeroportului care deservea orasul si care era destinat traficului de avioane civile. Cladirea de astazi a aeroportului, impreuna cu turnul de control, dateaza din anii '60. ........................................................................................................................................

Berceni
Francisc Rkczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rkczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Mikls Bercsnyi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza. Soseaua Berceni este o artera noua la fel ca si cartierul format dupa 1945. Cartierul se afl n sectorul 4 din capital i este delimitat n nord-est de oseaua Olteniei i Calea Vcreti, n sud de strzile Ion Iricescu, Turnu Mgurele i Luic, iar n vest de oseaua Giurgiului. n prezent, cartierul se ntinde pe o suprafa de 570 ha, gzduind un numr de 120.000 locuitori stabili. Soseaua Berceni este o artera noua la fel ca si cartierul format dupa 1945. ncepnd din anul 1964, odat cu noua platform industrial din partea sudic a Bucuretiului - IMGB, la vest de oseaua Berceni a fost demarat construcia unui nou ansamblu de locuine. Treptat, acesta s-a transformat n cartierul Berceni, denumire preluat de la artera de circulaie din vecintate, aa cum l cunoatem azi. Teritoriul unde a fost dezvoltat reprezenta partea sudic a fostei comune erban Vod din vecintatea fostelor localiti Progresul i Aprtorii Patriei. Cnd a fost nceput ridicarea noului cartier, zona avea un puternic caracter rural, cu suprafee mari de teren liber, locuinele avnd, n marea lor majoritate, un singur nivel, fr dotri edilitare. ........................................................................................................................................

Colentina
Exista la 12 aprilie 1575 satul Obilestilor pe Colentina, la est-ul orasului, intre Dobroesti si Florestii de Sus. Referitor la originea numelui raului, a lacului si a satului Colentina exista o etimologie populara: colea-n tina, adica in noroi, in mlastina.

Adevarul este ca acele locuri erau atunci intesate de mlastini care, mult mai tarziu au fost asanate (incepand din anul 1933). Colentina a fost mereu o zona de distractie si de petreceri pentru bucuresteni, dar si de instructie militara. Colentina - Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tin" - cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si "Olintina" se pare ca denumirea cartierului Colentina provine de la expresia "colea-n tina" care inseamna "aici in noroi". Cartierul e strabatut de un rau (Colentina) rezultand noroi, mazga etc. Asta ar fi fost raspunsul unui spatar de-al lui Matei Basarab la intrebarea domnitorului unde a infrant ostile Inaltei Porti. Cartierul Colentina se afl n sectorul 2 al Capitalei, n partea de nord-est a Municipiului Bucureti. Cartierul este delimitat la nord de oraul Voluntari, iar la sud de Piaa Obor, fiind strbtut de rul Colentina. La est, Colentina se nvecineaz cu cartierul Fundeni, iar la vest cu cartierul Tei. Numele cartierului Colentina se pare c provine de la expresia colea-n tin", care nseamn aici, n noroi". Se pare c aceasta ar fi fost replica unuia dintre sptarii lui Matei Basarab atunci cnd domnitorul l-a ntrebat unde a nvins otile naltei Pori. Pe locul unde se afl n prezent cartierul Colentina era, pe vremuri, o mlatin de noroi, care s-a transformat n mahala. Fiind nc de atunci o zon comercial, Colentina a ajuns n perioada comunismului unul dintre cele mai aglomerate cartiere din Bucureti. n cartierul Colentina predomin blocurile de zece etaje, construite n anii 70-80, dar exist i ansambluri rezideniale noi. La marginea cartierului Colentina ase afl Piaa Obor care este cea mai mare din Bucureti. Lng ea, s-a deschis n anul 1977 magazinul universal Obor, care, la vremea respectiv, era cel mai mare complex comercial din Romnia. ........................................................................................................................................

Cotroceni
Soseaua si cartierul poarta numele unui vechi sat, Cotroceni, amintit documentar pentru prima data in timpul domniei lui Mihai Viteazul. Langa sat se afla falnica si deasa, Padurea Cotrocenilor, loc de refugiu pentru cei ce doreau sa-si piarda urma, de unde probabil expresia "a se cotroci". In 1671, satul a intrat in proprietatea marelui logofat Serban Cantacuzino. Acesta,

acuzat ca urmarea sa devina Domn, si-a atras ura domnitorului Gheorghe Duca, fiind nevoit, astfel, sa fuga pentru a-si salva viata. Scaparea a gasit-o in padurea Cotrocenilor, unde a stat ascuns trei zile, iar drept multumire a ridicat pe un lacas de cult mai vechi, o frumoasa biserica de zid: manastirea Cotrocenilor. Cotroceni Numele vine de la dealul cu acelasi nume care,la randul sauisi trage numele de la expresia a cotroci, cei care cotrocesc. Un vechi regionalism care inseamna a cotrobai, a scotoci, a scormoni.Probabil ca acest deal era scormonit in diferite scopuri. Cartierul Cotroceni se afl n sectorul 5 al Capitalei, n partea de vest a municipiului Bucureti, dar foarte aproape de centru. Cartierul se ntinde de la Dmbovia, din faa Operei, pn la Grdina Botanic i Palatul Cotroceni, fiind delimitat de strada Dr. Staicovici, de oseaua Panduri, dar i de Facultatea de Medicin Veterinar. Construirea Cartierului Cotroceni a nceput o dat cu venirea regelui Carol I i ridicarea Palatului Regal n jurul Mnstirii Cotroceni. Mai trziu, aici au fost ridicate mai multe case de locuit pentru personalul regal, n special cel militar. Cu trecerea anilor, cartierul s-a ntins n jurul zonei prezideniale a Palatului Cotroceni. n timp, cartierul s-a dezvoltat ca o zon foarte cochet, dei nu neaprat de bogtai. Aici au locuit artiti precum Ion Minulescu, Marin Preda, Ion Barbu sau Liviu Rebreanu. Cotroceniul este unul din cele mai verzi cartiere. E un cartier unde nu gseti blocuri. Aa se face c zona pstreaz nc un aer distins, dat de construciile elegante, din perioada interbelic, dar i de Grdina Botanic i Palatul Cotroceni. n cartier sunt cteva parcuri importante: Romniceanu, Eroilor, Operei i Academiei.. Fr doar i poate, cel mai important obiectiv din cartier este Palatul Cotroceni, care este i muzeu, dar i reedina preedintelui Romniei. Istoria acestui loc ncepe n anul 1679, cnd domnitorul tefan Cantacuzino a construit pe dealul Cotrocenilor o mnstire. Peste mai bine de 200 de ani, n 1888, Carol I al Romniei a ridicat n incinta mnstirii un palat care s-i serveasc drept reedin n Bucureti. Planurile palatului au fost realizate de ahitectul Paul Gottereau n stil clasic veneian. Mai trziu, arhitectul romn Grigore Cerchez a reconceput aripa nordic n stil naional romantic. Din pcate, n 1984, Nicolae Ceauescu a dispus demolarea bisericii construite de tefan Cantacuzino, iar acest lucru s-a ntmplat ntr-o singur noapte.n prezent, fundaia bisericii este conturat cu plci de marmur. Din anul 1991, aripa veche a palatului Cotroceni a devenit Muzeul Naional Cotroceni, printr-o hotrre guvernamental. n anul 1776, biserica Sfntul Elefterie, aezat pe o insul a Dmboviei, n mijlocul unui codru secular unde alturi de biseric era casa unui pop srac, care se ocupa cu creterea albinelor nu fcea parte din oraul Bucureti, ci era n apropierea Bucuretilor.

........................................................................................................................................

Crangasi
In aceasta zona exista o prelungire din Codrul Vlasiei - un crang. In a doua jumatate a sec.XVI, existau pe aria bucuresteana: Obilestii - pe Colentina, Dobroestii (la N-E) de Marcuta Hodopenii (azi Otopeni) de la un Hodopa la nordul orasului si Crangasi sau Rosiul pe Dambovita la N-E de oras. O parte din cartierul Crangasi si numea Grant si provine de la Effingham Grant, care a fost secretarul consulatului britanic de la Bucuresti pe la 1850. S-a casatorit cu Zoe Golescu, nepoata mostenitoare a boierului Dinicu Golescu. Cel pe mosia caruia a fost construita Gara de Nord. Podul Grant tot dupa el a fost denumit. ........................................................................................................................................

Damaroaia
Acest cartier din zona de nord a Bucurestiului apare atestata in documente dupa 1918, aici fiind improprietariti veteranii din Primul Razboi Mondial. Mosia care a fost parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris (de unde si denumirea de 'Damaroaia'). Maria Damaris a fost sotia vornicului Damaris, ale carui case se aflau pe Calea Victoriei de astazi. Intr-una din aceste case, vanduta de vaduva vornicului, fratii Anton si Vasile Capsa au deschis in 1852 prima lor cofetarie, numita 'La doi frati'. ........................................................................................................................................

Dealul Spirii
Dealul Spirei se numea Dealul Lupestilor din sec.XVI. Avea numeroase vii ce apartineau Manastirii Radu Voda(prin cumparare). Ulterior biserica Spirea Veche (Strada Uranus 27), care domina Dealul Spirii si imprejurimile lui, a fost construita de doctorul Spirea (Spiridon Kristofi) pe acest deal inainte de anul 1765, cu ajutorul rudei sale Hristofi (fost ceaus spataresc si mai apoi capitan de lefegii). Inainte de secularizarea averilor manastiresti, manastirea acum, ce purta numele "Dealul Spirea", poseda doua mosii, dand numele sau unui intreg cartier al Bucurestiului. ........................................................................................................................................

Dristor
Numele vine de la cetatea Drastorului (Silistra). Odinioara exista Drumul Silistrei, ce ducea, dupa cum arata si numele, spre Silistra, si care si-a schimbat, mai apoi,

denumirea in Calea Calarasi. In vremea fanariotilor exista breasla darstorenilor (negustori), alaturi de breslele chiprovicenilor, brailenilor. Documentele negustorilor atesta pe un"Maer Sin David Dristorean". Cetatea Silistra (Dristor) a fost luata drept gaj impreuna cu Principatele Romane de Rusia conform Regulamentului Organic la 1829. Dristor vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau darstari, darsta fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau darste si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor Dristor - Numele vine de la Silistra care-i mai zice si Drstor sau Dristor. Intre razboaie prin locul care inainte se chemase "Gura Lupului" trecea drumul ce pleca de la sud de Bucuresti si tinea pana la Silistra: Drumul Dristorului (Diristorul si Kaliacra provincii romanesti la sud de Dunare).

'Dristorenii' erau o breasla de negustori veniti in vremea fanariotilor de la Cetatea Dristor (azi Silistra, Bulgaria). Drumul sau Calea Dristorului era drumul care ducea la aceasta cetate de la Dunare. Cartierul Dristor este situat n estul Capitalei, n sectorul trei. n vecintate se afl cartierele Dudeti, Vitan, Vcreti i Titan. Cartierul Dristor este mrginit de Piaa Rmnicu Srat, oseaua Mihai Bravu i strada Baba Novac. Istoria cartierului Dristor este strns legat de istoria imigranilor bulgari care au venit aici n secolul XIX, mai exact n anul 1813. Este vorba despre o mn de catolici bulgari care, din cauza rzboaielor ruso-turce i a persecuiilor, au venit n Valahia, unde n acea perioad, viaa era mai uoar. n acea perioad, actualul cartier Dristor purta numele de Moia Dudetilor, dar, o dat cu venirea bulgarilor, a luat fiin satul Cioplea. Pe atunci, strada Dristorului se numea Gura Lupului, iar mai trziu, n perioada interbelic, prin cartierul Dristor trecea un drum care ducea n oraul bulgresc cu acelai nume. Unul dintre puinele locuri din cartier care amintete de istoria acestuia este Biserica Romano-Catolic Sfnta Fecioar Nsctoare de Dumnezeu, de pe bulevardul Rmnicu Srat, cunoscut i ca Biserica Cioplea. Dup al doilea rzboi mondial, strada Dristorului se ntindea pn la Bobocica i nu era nici urm de blocuri. Doar case, locuite de bulgari i romni, deopotriv. Cartierul Dristor este unul rezidenial, fr pic de industrie. Este cunoscut i datorit faimoasei aorma de Dristor". Cele mai importante artere de circulaie din zon sunt Bulevardele Camil Ressu, Rmnicu Srat, oseaua Mihai Bravu i Calea Dudeti.

........................................................................................................................................ Vcarii din Dudeti-Cioplea fceau fric Comuna Dudeti-Cioplea era locuit de cresctori de bivoli. Frica pe care o puneau n cafea scriitorii, de la Eminescu la Arghezi, la Capa, pe la mijlocul secolului al XIXlea, provenea din Dudeti. Dup 1985, comuna a fost nghiit de ora. Din fostele gospodrii au mai rmas civa pomi fructiferi. Alta cauza e preluarea numelui strazii. Avem de pilda Calea Dudesti, adica calea ce ducea in satul Dudesti (situat intre Dristor si Ilioara), acu nimeni nu mai stie ca acolo e Dudestiul, toti se refera la Calea Dudesti cu

........................................................................................................................................ ..........................................

Drumul Taberei
Originea numelui strazii si a cartierului se afla in evenimentele anului 1821, cand a avut loc miscarea antifanariota condusa de Tudor Vladimirescu. Oastea pandurilor lui Tudor, intrata in Bucuresti, in martie 1821, si-a stabilit tabara la Manastirea Cotroceni, unde au fost facute si lucrari de fortificatii. Tot acolo se faceau exercitii militare, iar mesteri adusi special confectionau care si arme. De asemenea acolo erau recrutati si noi osteni. De aceea in memoria bucurestenilor a ramas numele de "drumul Taberei". Dupa alte pareri, numele cartierului s-ar datora faptului ca pe la 1900 aici s-ar fi aflat baracile unde erau incartiruiti recrutii adusi de la tara. Oastea pandurilor lui Tudor Vladimirescu, pornit la lupt mpotriva fanarioilor, i-a aezat tabra lng Mnstirea Cotroceni. Aici erau recrutai noii oteni ai lui Tudor, care ajungeau la tabr pe... drumul taberei. Dupa unele ipoteze, istoria cartierului Drumul Taberei incepe cu anul 1821, cand oastea lui Tudor Vladimirescu campeaza pe platoul Cotrocenilor. In imediata vecinatate a viitorului cartier Drumul Taberei. Din martie pana in mai 1821, acesta conduce Tara Romaneasca ca un adevarat domnitor. Pe 27 mai Vladimirescu este asasinat de catre revolutionarii greci grupati in Eterie, iar armata sa s-a imprastiat... Adevarul insa, este mai putin spectaculos. Pe jumatatea estica a viitorului cartier, dinspre Academia militara, in a doua jumatate a sec. XIX si inceputul sec XX au

existat tabere ale armatei romane. In aceste locuri erau tinuti caii cavaleriei, ai artileriei, erau depozite de nutret, gospodarii militare. Ultime vestigii ale acestor gospodarii militare le putem vedea cand trecem pe langa biserica de la Razoare. Tot la inceputul secolului trecut, pe platoul intins al Cotrocenilor se va construi un aerodrom. O parte din acesta se intindea pe portiunea de inceput a cartierului Drumul Taberei. Aurel Vlaicu, a decolat de aici cu avionul construit de el, la data de 17 iunie 1910. Un singur hangar a rezistat pana in anii '70, fiind depozitata mobila. Dar, intr-o noapte, din cauze care imi scapa, a ars pana-n temelii. Ruinele lui le putem obseva si acum printre blocurile de la inceputul cartierului. Intre acestea, locatari ingeniosi si-au amenajat gradini. Revenind la inceputul secolului trecut, pe langa taberele militare, incet-incet, incep sa apara case taranesti, cu gradini, multa vegetatie, iar actualul Bulevard Drumul Taberei era o biata straduta serpuita, prafuita, de pamant batatorit. Cocosii cantau in voie, iar vitele se intorceau in amurgul zilelor de vara de la pascut. Un peisaj rural, idilic, care in timp, a fost inlocuit de blocuri. Mutandu-ne mai spre periferia cartierului, ajungem in dreptul statiei "Izvorul Muntelui" (prima de la Moghioros, mergand spre Romancierilor. In aceste locuri era si un depozit militar uitat. De unde stiu acest lucru? Pentru ca abia intrasem in clasa I, in 1978, cand in curtea scolii la care invatam, 191, s-a descoperit munitie si armament din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Va dati seama ce a urmat: scoala a fost inchisa, s-a golit depozitul de tot ce era in el si s-a investigat cu atentie marita restul terenului din curtea scolii. Nu s-a mai gasit nimic altceva. La sfarsitul anilor '50 au inceput constructiile de blocuri, dinspre Cotroceni spre Domnesti. Astfel, in 1983, cand s-au finisat ultimele blocuri, cartierul ajunsese la limita sa maxima in vest data de Strada Oltului si se construisera in jur de 63.000 apartamente.

Fiind un cartier relativ vechi si mai aerisit, in sensul ca nu predomina blocurile inghesuite de 10 etaje, este plin de vegetatie. Pe langa aceasta, mai intalnim si parcul Drumul Taberei care se intinde pe o suprafata de 30 ha, cu un mic lac artificial, precum si un strand - celebrul "3 Ligheane". Toate cele amintite mai sus insumate, asigura cartierului, in verile cele mai caniculare, cateva grade mai putin decat in restul capitalei... Conform unei harti acustice a Bucurestiului ce se va finaliza in curand, Drumul Taberei este cel mai linistit cartier, aici inregistrandu-se doar 53 decibeli. Media pentru Bucuresti este de 70 de decibeli. Pentru o mai buna intelegere, va mai prezint si alte date in acest sens: Militari: Valea Cascadelor - Preciziei: 67-75 decibeli, Titulescu - Calea Grivitei: 66-76 decibeli, cu o medie de 72 decibeli; Ferdinand Mihai Bravu: 68-78 decibeli, cu o medie de 71 decibeli; Sos. Oltenitei - Sura Mare: 65-75 decibeli, cu o medie de 70 decibeli.

........................................................................................................................................

Ferentari
Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Cartier muncitoresc realizat in 1945-1947 cu aproape 600 de apartamente. In DEX ferentar (plural - ferentari) inseamna soldat din vechea pedestrime usoara. (Din lat. ferentarius) Ferentari paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) Ferentarius Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul . FERENTARII ERAU SOLDATII CALARE AI LUI MIHAI VITEAZUL CARE AU PRIMIT PAMANT AICI VENIND DE LA CALUGARENI A DAT PAMANTURI SOLDATILOR CALARE CARE SE NUMEAU FERENTARI IN ZONA CUNOSCUTA ASTAZI CU ACELAS NUME Numele a fost dat de soldatii Olteni al lui Cuza-ferentarii- care au fost improprietariti cu loturi de case pentru vitejia dovedita. In Ferentari, stateau pe atunci, olteni si teleormaneni...teleolteni...eu stiu ca de aici vine numele acestui cartier marginas...pe atunci. Numele strazii si al cartierului provine de la ferentari, care erau soldati pedestri de infanterie usoara. Aceasta denumire isi are originile in latinescul 'ferentarius'. Potrivit unor istorici, in aceasta zona s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul. In perioada interbelica, aceasta strada era de fapt o ulitza de tzara cu bordeie acoperite cu stuf, fara niciun fel de utilitati. Mahalaua Ferentari se mai numea in perioada interbelica si 'Cartierul Veseliei'. De aici isi trage denumirea strada Veseliei situata in acest cartier. Intre anii 1945 si 1947 au fost construite aici primele ansambluri mari de locuintze din perioada comunista. ........................................................................................................................................

Floreasca
In secolul al XVI-lea apare o atestare documentara a mosiei "Floresti de pe Colentina". Sub Mihai Viteazul e constatat satul Florestii (al Floreascai) pe Colentina la Est de oras. Se impartea in trei asezari distincte: Floreasca de Sus, de Mijloc, de Jos. Satul Floreasca de Jos era numit si Gradistea Florestilor.

Aici se afla la 1608 manastirea ridicata de Cernica Mare Vornic. Floreasca - dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii In secolul al XVI-lea exista o atestare documentare a mosiei 'Floresti de pe Colentina'. Ulterior, alte documente indica faptul ca o parte din aceasta mosie a apartinut domnitorului Serban Cantacuzino. La sfarsitul secolului al XIX-lea, zona a fost parcelata, s-au construit case si s-au trasat strazi, printre care si Calea Floreasca. In 1922, ca urmare a acestei extinderi spre nord a orasului, a aparut cartierul Floreasca. ridicat pe marginile imundei gropi de odinioara. ........................................................................................................................................

Ghencea
Numele mahalalei Ghencea apare in anul 1852 pe harta realizata de catre maiorul A. Borroczyn. Constantin C. Giurescu considera ca numele de Ghencea ar fi originar din neamul boierilor Burnazesti, ctitori ai Bisericii Ghencea (1820). Zapisul din 16 iunie 1853 spune: "mahalaua biserica Ghencii ce-i zice si Lupesti". In timpul domniilor fanariote au aparut detasamentele de arnauti, alcatuite din mercenari albanezi, sarbi, greci, etc. Calaretii arnauti din alaiul domnesc - ghenci aveau un comandant numit in limba turca ghenci - aga, adica "seful voinicilor", si poate de aici originea numelui de familie romanesc Ghencea si a cartierului din sud vestul Capitalei. Ghencea - Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei

.n raportul cu No11 din 14 mai 1897, ctre primria Bucureti, preotul Hristea Marinescu scrie: Numele de Ghencea, ce-l are azi e posterior i se trage de la un vestit bandit Ghencea, de origine bulgar, care-i exercita meseria n aceste pri unde oraul se termina cu grdini i vii, deci poriune favorabil meteugului banditesc. Acest ho intrnd n serviciul unui paa s-a smerit i a fost decapitat ca spion n timpul lui Tudor Vladimirescu. Unde a fost nmormntat nu se tie, cci n pomelnicul descendenilor familiei lui, din aceast suburbie, nu figureaz numele de Ghencea (dosar coresp. 1897-1898). ........................................................................................................................................

Lipscani
Strada Lipscani a fost prima strada mentionata in documente, la 1589, fiind numita "Ulita cea Mare de langa Curtea Domneasca". Numele strazii, de origine germana, a venit la noi prin filiera rusa, fiind derivat din cuvantul Lipsca (Leipzig), la care s-a

adaugat sufixul -an.

De la lipscan s-a format lipscanie, adica "marfa vanduta de lipscan, manufactura". Acest nume s-a datorat negustorilor romani, greci, bulgari, sarbi, armeni, care desfaceau in pravaliile lor marfurile aduse de ei din Leipzig. Marfurile de lipscanie erau reprezentate de tot felul de produse textile, unele fine, ca postavurile din Flandra, matasurile de Lyon, flanelele de Viena, muselina din Anglia, dar si panza muscaleasca, stofa de lana, voal, stamba, madipolon (panza alba si fina de bumbac, din care se confectionau albiturile) etc. ........................................................................................................................................

Militari
Pe acest loc se afla un cartier suburban, infiintat la sfarsitul secolului al XIX-lea locuit de subofiteri si gradele inferioare din armata. Din punct de vedere administrativ, zona face parte din orasul Bucuresti incepand cu 1950, ulterior ridicandu-se aici cartierul de blocuri. Militari este numele fostei comune de la marginea Bucurestiului devenita cartier dupa 1950. Terenul a fost acordat rezervistilor razboiului din 1877 din fosta mosie Cotroceni si Boja. Militari In secolul 19 aici era zona de instructie militarasi nu numai. si o garnizoana.

Aici se infiintase un adevarat cartier pentru cadrele cu grad mai mic ale armatei. Tot aici erau campurile de instructie, atelierele armatei, pirotehnia Militari - In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici "Pirotehnia Armatei". Fosta primarie a satului Militari, o casa modesta, se poate vedea si astazi, ascunsa printre blocuri. O prima atestare documentara asupra teritoriului actualului Sector 6, dateaza din anul 1559, prin actul de proprietate al Boierului Manea asupra mosiei Grozavesti, trecuta apoi in stapanirea domnitorului Mihai Viteazul. In perioada interbelica, actualul Sector 6 corespundea ca forma administrativa cu Sectorul Verde al Capitalei. Dupa 1950, cand s-a adoptat impartirea pe raioane, acest sector includea raionul "16 februarie", redenumit in 1965 "Gheorghe Gheorghiu-Dej" precum si o parte din raionul "Lenin", pentru ca in 1979, sa se revina la numerotarea pe sectoare. Numele Cartierului Militari si al fostei comune Militari - la inceput un sat ce apartinea de comuna Rosu - vine de la faptul ca in 1879, dupa Razboiul de Independenta, un numar de 180 de familii, majoritatea familii de militari, au fost improprietarite prin parcelarea unei zone din nord-vestul capitalei. In 1884 Militari devine comuna de sine statatoare iar in 1950 fosta comuna suburbana a fost integrata administrativ in orasul Bucuresti. Aici erau campurile de instructie, atelierele armatei, pirotehnia... O denumire pe care o stiu toti bucurestenii, APACA, vine de la Atelierele de Productie Armament si Confectiuni ale Armatei. Aici se afla si cel mai valoros monumentul istoric din sectorul 6, amplasat la intersectia bulevardelor Geniului si Iuliu Maniu (in apropierea palatului Cotroceni). Cunoscut sub numele de Leul, a fost realizat in bronz de sculptorul Spiridon Georgescu si inaugurat in 1929. Aceasta capodopera este inchinata eroilor genisti, cazuti in primul razboi mondial. Inscriptia de pe soclul masiv de piatra transmite un mesaj profund impresionant: Spuneti generatiilor viitoare ca noi am facut suprema jertfa, pe campul de batalie pentru intregirea neamului. In cartierul Militari locuiesc aproximativ 300.000 de persoane.

Cartierul Militari este un cartier vechi, fosta comuna, care si-a pastrat aspectul rural pana in 1980, deoarece cuprindea numai case. Din pacate comunistii le-au daramat pana la ultima pentru a face loc blocurilor cu zece etaje. ........................................................................................................................................ Primverii

Cartierul Primverii se afl n sectorul 1 al Capitalei, n partea de nord a municipiului Bucureti. Cartierul este delimitat la vest de Bulevardul Aviatorilor i Piaa Charles de Gaulle, la sud de Calea Dorobanti i strada Teheran, la est de Liceul Jean Monnet, iar la nord de strzile Mircea Eliade, Gogol i Turgheniev. Cartierul Primverii nu este, aa cum s-ar putea crede, unul vechi. Practic, la nceputul secolului XX, el nici nu exista. Locul pe care se afl acum cartierul era n afara Bucuretiului . Era o suprafa de teren numit Grdina Bordei, fost proprietate a paharnicului Constantin Hrisoscoleu, care i-a dat grdina fiicei sale, Caliopi, ca zestre, la cstoria cu Petrache Poenaru. Acesta i-a vndut apoi moia lui Constantin Lecca. Grdina Bordei a rmas n posesia acestuia pn n 1937, cnd a fost integrat ansamblului Parcului Naional, creat de regele Carol al II-lea. n secolul al XIX-lea, actualul cartier Primverii era un loc de picnic, unde bucuretenii ieeau la iarb verde. La sfritul secolului al XIX-lea, o parte a Grdinii Bordei a devenit Parcul Jianu, pe amplasamentul cruia a fost construit mai trziu Cartierul Primverii. Primele locuine din Cartierul Primverii au fost construite n anii 1930. La vremea aceea, era vorba despre lucrri care vizau extinderea i sistematizarea Capitalei. Iniial, Primverii a fost un cartier de funcionari, cci uzina de gaze i electricitate a Bucuretiului a parcelat teritoriul fostului parc i l-a mprit angajailor si pentru a-i construi case. Parcelele aveau cel mult 400 mp, iar casele nu trebuiau s aib mai mult de parter i un etaj. Venirea celui de-al doilea rzboi mondial a ntrerupt dezvoltarea zonei, iar dup terminarea acestuia i venirea comunitilor la putere Cartierul Primverii s-a dezvoltat foarte mult. Avnd drept reper modelul ruilor, comunitii de la noi au cutat o zon pentru a construi ntr-un singur loc locuine pentru demnitari. Au ales cartierul Primverii, unde, n anii '50, au nceput lucrrile la vilele impuntoare care exist i astzi. Ba mai mult: n cartier au fost amenajate spaii verzi. n locuinele de aici stteau nalii demnitari ai rii pe perioada mandatului, iar cartierul era una dintre cele mai bine pzite zone. E de prisos s spunem c aici drumurile sunt foarte bune i c exist toate utilitile necesare: ap, canalizare, gaze, telefon, internet. Cartierul Primverii a rmas relativ nchis i dup Revoluie. Nici atunci i nici acum nu a fost i nu este un cartier accesibil, ci dimpotriv, unul dintre cele mai scumpe i mai selecte din Bucureti. Este un cartier de lux, unde fie locuiesc oameni cu bani, fie i-au deschis sedii diverse firme. .............................................................................................................................

Pajura
Cartierul Pajura se afl n sectorul 1 al capitalei, dup podul Constana, pe partea dreapt a os. Bucureti-Trgovite, nainte de a intra n cartierul Bucuretii Noi, mai exact ntre str. Jiului i linia de cale ferat Bucureti- Constana.. Cartierul Pajura se

ntinde pe 72 ha i este delimitat de str. Jiului la nord, bd. Poligrafiei la est, linia de cale ferat la sud i bd. Bucuretii Noi la vest. Denumirea cartierului a fost preluat de la artera de circulaie care-l strbate. Str. Pajurei a primit aceast denumire n anul 1959 cnd a fost nceput construcia primelor blocuri pe un teritoriu liber. Acesta reprezenta terenurile agricole ale moiei familiei Stoicescu, moie care se ntindea pn n zona actualului muzeu Minovici. n principal cartierul este populat cu blocuri realizate pn la nceputul deceniului al VIII-lea al secolului trecut. Ctre artera cea mai veche i mai important (bd. Bucuretii Noi) sunt amplasate uniti industriale dezvoltate att nainte de 1940, ct i ulterior. Acest teritoriu a aparinut pn n 1950 de fosta comun Bneasa, ulterior de raionul Grivia Roie, apoi de sectorul 8 al capitalei i acum de sectorul 1. Pe o suprafa restrns amplasat n imediata vecintate a liniei de cale ferat BucuretiConstana se afl un grup de case vechi aflate ntr-o stare mediocr, innd cont c n perioada anterioar anului 1989 toat zona era propus pentru demolare i nlocuire cu cldiri noi. Cartierul va face parte din traseul noii linii de metrou care va porni de la actuala staie 1 Mai, urmnd s traverseze cartierul Pajura i sa ajung la depoul Otopeni, ntreaga distan urmnd a fi parcurs n maximum 25 de minute. n cartierul Pajura mai sunt dou pajure! Pajur este un cuvnt arhaic care nseamn vultur. Cartierul Pajura vine de la numrul mare de vulturi care triau cndva n pdurile de aici. La un moment dat, dispruser de tot, dar recent, s-a descoperit c o pereche din aceast specie a revenit.

........................................................................................................................................

Aviatorilor
Cartierul Aviatorilor se afl n sectorul 1 al Capitalei, n partea de nord a Municipiului Bucureti, foarte aproape de centru. Cartierul se nvecineaz la nord cu parcul Herstru, fiind delimitat de bulevardul Constantin Prezan, la sud este delimitat de Calea Victoriei, la est de cartierul Dorobani i cartierul Primverii, iar la vest se nvecineaz cu cartierul Grivia, fiind delimitat de bulevardul Ion Mihalache. Numele cartierului Aviatorilor vine de la statuia Eroilor Aerului, situat ntre Piaa Charles De Gaulle i Piaa Victoriei, oper a sculptoriei Lidya Kodzebue. Monumentul Aviatorilor, apreciat ca unul dintre cele mai reuite din Bucureti, a fost inaugurat n anul 1935. Cartierul Aviatorilor este cunoscut ca o zon select a Capitalei. Este practic o zon de protocol, preferat de ambasade i armat. Aici nu au existat blocuri pn de curnd, ci doar reedine boiereti impuntoare, care valoreaz de la cteva sute de mii la milioane de euro. n ultimii ani, n zon au

fost construite cldiri de locuit sau de birouri cu mai multe etaje i cu arhitectur modern. Aviatorilor este un cartier cu mult verdea, datorit parcurilor Kiseleff i Bordei. Parcul Kiseleff a fost pe vremuri pdure, iar cnd Bucuretiul a nceput s se extind, din pdure nu a mai rmas dect acest parc. Ct despre parcul Bordei, pe o insul nconjurat de lac, exist lebede i puni. Aviatorilor este, de asemenea, un cartier fr blocuri comuniste, piee sau magazine. Nici uniti de nvmnt nu prea sunt prin zon, cu excepia unei coli generale. Foarte aproape se afl ns trei licee aflate n topul primelor 10 din Bucureti. n cartierul Aviatorilor se afl biserica romano-catolic Sacre Coeur, care a fost construit n anul 1930. .....................................................................................................................

13 septembrie este un cartier situat n sectorul 5 al Bucuretiului, n partea


de sud, aproape de centrul Capitalei. Zona 13 septembrie este delimitat la est de Bdul Libertii, la vest de Drumul Srii, la nord de Palatul Parlamentului i Piaa Rzoare, iar la sud de Piaa Chirigiu. Numele cartierului vine de la cea mai important strad din zon: Calea 13 septembrie, numit astfel pentru c, pe13 septembrie 1848, pompierii romni condui de cpitanul Pavel Zgnescu s-au luptat pe dealul Spirii, situat la acea vreme n apropierea Bucuretiului, cu trupele otomane conduse de Kerim Paa. Turcii veniser s nbue Revoluia de la 1848 din ara Romneasc. n mod surprinztor, romnii au reuit s resping atacul, iar ziua de 13 septembrie a devenit Ziua Pompierilor. n cartierul 13 septembrie, care este considerat ca fiind una dintre zonele bune" ale Capitalei predomin blocurile, dar sunt i case. Printre cele mai importante instituii din cartie

Cartierul 13 Septembrie. Acest cartier este aezat n tot lungul Cii


13 Septembrie i strzile lturalnice. Populaia lui este populaia de batin a parohiei, compus din muncitori, plugari, lptari, funcionari i comerciani. E cartierul comercial al parohiei, ntruct pe Calea 13 Septembrie se afl diferite prvlii cu tot felul de mrfuri. n anii de dup rzboiul din 1916, populaia s-a mai amestecat, ntruct s-au aezat aici muli mici funcionari, muncitori i negustori, care, dei erau strini fa de cealalt populaie a cartierului, curnd s-au adaptat la felul de trai al vechilor enoriai. Toi sunt foarte buni cretini, strni lipii de biseric i de nevoile ei. Au ajutat foarte mult i la zidirea bisericii i la pictarea ei i la toate nevoile ei. Aproape toi sunt ctitori la noua biseric, cci toi si-au dat obolul, ct de mic, la zidirea ei.

........................................................................................................................................r

se numr

Casa Poporului .

........................................................................................................................................

Pantelimon
Cartierul (Soseaua) Pantelimon a fost numit dupa Biserica Pantelimon, biserica avand hramul Sfantului Pantelimon. Constructia bisericii a inceput la 1735, la porunca domnitorul Grigore al II-lea Ghica. (Panteleimon, dupa grafia elena, insemna "intru totul milostiv".) Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca pan inseamna tot si lmon inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul. In secolul al XVII-lea aici s-a aflat satul Florestii de Sus. In 1735, domnitorul Grigore Ghica incepe sa construiasca o manastire cu hramul Sfantului Pantelimon, pe un promontoriu inconjurat de apele Colentinei. Din cauza faptului ca a fost numit domn al Moldovei, Ghica a reluat lucrarile la cea de-a doua sa domnie in Tara Romaneasca, in preajma anului 1750. Din ansamblul manastiresc mai faceau parte un spital cu 20 de paturi, case domnesti si un foisor. Spitalul Pantelimon a fost inzestrat de catre Ghica cu mosii. Veniturile rezultate de pe urma acestor mosii erau destinate acoperirii cheltuielilor implicate de intretinerea bolnavilor. La inceputul secolului al XIX-lea, desi era inzestrat cu mosii intinse, spitalul Pantelimon aparea drept o institutie sanitara saracacioasa, dovada clara a proastei administrari. Un calator rus pe nume Anatol Demidoff, care a vizitat acest spital in 1837, a relatat in scrierile sale urmatorul pasaj: 'in acest spital, persoanele care administreaza acest asezamant au ocupat prea mult loc din care s-ar mai fi putut pastra pentru amenajarea a inca 2-3 saloane, unde ar putea fi plasati inca cativa suferinzi'. In 1985, tot acest complex a fost demolat din ordinul lui Nicolae Ceausescu. Ulterior, pe locul Spitalului Pantelimon a fost construit complexul hotelier Lebada. Ansamblul de locuine Pantelimon se ntinde pe circa 206 ha, suprafa pe care au fost construite 58 de blocuri cu patru etaje, 15 cu ase etaje, 21 cu opt etaje, 62 cu zece etaje i cinci cu 12 etaje. Toate au fost executate n perioada 1965-1989 prin exproprierea i demolarea unui numr mare de construcii de mahala, cu puine nivele i aflate ntr-un stadiu mediocru de ntreinere. Cea mai important arter de circulaie a ansamblului este os. Pantelimon a crei denumire a fost dat dup numele Sfntului Pantelimon, ocrotitorul lcaelor de sntate Pantelimonul beneficiaz de dou parcuri amenajate n perioada 1975-1980 pe locul unor gropi de pmnt ale fabricilor de crmid existente n zon anterior anului 1950. Cele dou parcuri (Vergului sau Sticlriei i Morarilor) nsumeaz circa 25 ha

A doua perspectiv reflect tinereea zonei, avndu-se n vedere faptul c abia trziu, n secolul al XVIII-lea cartierul a fost inclus n perimetrul Capitalei,[1] pn atunci limita oraului oprindu-se la marginea Pantelimonului. Bariera Vergului era una dintre porile de intrare sau ieirea din ora care i-a pstrat numele pn n prezent. Pe msur ce perimetrul oraului se extindea, bariera se muta, astfel nct ntlnim denumirea de Bariera Vergului nu numai la captul Cii Clrailor, ci i la actuala staie de metrou Costin Georgian i n preajma magazinului Cora. Numele cartierului, cu forma veche de Panteleimon, provine de la Sfntul cu acelai nume, mare mucenic i tmduitor, ocrotitor al ntregului Bucureti, pn n secolul al XIX-lea cnd a fost nlocuit cu sfntul Dimitrie Basarabov. n timpul campaniei ruso-turce din 1769-1774, generalul rus Ivan Petrovici Saltkov aduse la Bucureti moatele Sfntului Dimitrie din localitatea Basarabov de lng Rusciuc i le depuse la biserica Mitropoliei[7]. Numele de Pantelimon l-a purtat iniial mnstirea construit ntre 1735-1750 de domnitorul Grigore al II-lea Ghica care, mpreun cu spitalul[8] - de altfel unul dintre cele mai vechi din Bucureti[9] - , formau un complex arhitectural i funcional.

........................................................................................................................................

Rahova
Strada sau mai bine zis Calea Rahovei (care inainte s-a numit Podul Calicilor) a primit acest nume in 1878, dupa Razboiul de Independenta, in amintirea luptelor de la Rahova, fortareata turceasca din Bulgaria cucerita de armata romana. Numele strazii s-a extins si asupra cartierului. cartierul Rahova provine de la un oras bulgaresc Rohovo, unul din locurile unde s-au dat lupte in Razboiul de Independenta al Romaniei de la 1877-1878 Rahova Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.

In 1668 era mentionat un Pod al Calicilor in aceasta zona. Aici erau obligati sa locuiasca cei mai saraci dintre locuitorii Bucurestiului: infirmii, leprosii, toti cei care isi agoniseau traiul din cersitul la intretaierea drumurilor foarte circulate care duceau spre Targoviste si Giurgiu. In mahalaua Calicilor nu aveau voie sa se stabileasca locuitorii din alte mahalale. Cu timpul, extinderea orasului a determinat autoritatile sai alunge pe calicii din aceste locuri, mai spre sud, spre actuala zona a Ferentarilor. Si de aici, in 1697, Constantin Brancoveanu i-a evacuat cu forta, trimitandu-i pe la manastirile din jurul orasului. In planul Bucurestilor din 1770, vechiul Pod al Calicilor figureaza cu numele de Podul Calitii, care tinea pe toata lungimea Caii Rahovei de mai tarziu. Noii locuitori ai strazii, oameni cu stare materiala, doreau sa alunge amintirea mahalalei calicilor, facand apel la numele unei boieroaice, pe nume Calitza, care ar fi locuit candva pe acest pod. In cursul secolului al XIX-lea vechiul Pod al Calicilor s-a numit si Drumul Craiovei. La inceputul acestei artere a fost construit primul pod de piatra peste Dambovitza, in 1836. Situat n sectorul 5, n partea de sud-vest a Bucuretiului, cartierul Rahova s-a format n jurul a dou mari artere de circulaie - 13 Septembrie i Calea Rahovei. Cartierul Rahova este delimitat n partea de sud de Calea Rahovei, n vest de str. Mrgeanului, n nord de Calea 13 Septembrie, iar n est de str. Mihail Sebastian. Calea Rahovei, cunoscut drept Ulia Calicilor sau Drumul Florreselor, reprezenta, spre sfritul secolului al XIX-lea, una dintre cele mai importante artere de circulaie din Bucureti, care asigura accesul principal spre centrul oraului i ieirea spre Alexandria. n urma industrializrii capitalei, Calea Rahovei a devenit parte a unui sector industrial, cuprins ntre Arsenalul Armatei din Dealul Spirii i oseaua Panduri i delimitat de Gara Filaret i Cotroceni. Aici erau concentrate cel puin 20 de ntreprinderi industriale care produceau diverse bunuri, ca: bazalt artificial, sticlrie, nclminte, bere, metalurgie, frnghii, chibrituri etc. n aceast zon a fost ridicat Fabrica de Spirt Bragadiru, cunoscut mai trziu ca fabric de bere. nainte de izbucnirea Primului Rzboi Mondial, zona se dezvoltase destul de mult, fiind nfiinate Marile Antrepozite Comunale, Fabrica de nclminte Millet, Fabrica de Ulei Phoenix, Fabrica de Chibrite i Timbre etc., iar n perioada interbelic aici se gsea Metalurgia Rahova. Dup 1950, cartierul a intrat n declin, pe de o parte din cauza faptului c, n acel moment, era cea mai ndeprtat zon fa de centrul oraului, creia i lipsea infrastructura, iar pe de alt parte din cauza existenei aici a Penitenciarului Rahova. Pn n 1980, teritoriul era ocupat de case mici, specifice cartierelor marginae capitalei. n anii '80, cartierul cunoate o transformare radical, datorat n principal construirii Centrului Civic i Casei Poporului (Palatul Parlametului de astzi), ce a presupus demolarea parial a cldirilor aflate pe Dealul Arsenalului i distrugerea aproape n totalitate a cartierului Uranus. nainte de nceperea lucrrilor de sistematizare i construire a blocurilor actuale, zona era deservit de circa 130 de artere de circulaie,

majoritatea pietruite i fr utilitile necesare. Dup 1980, cartierul a trecut pritr-o restructurare major. innd cont de faptul c, n momentul sistematizrii, nu exista niciun spaiu de agrement, pe o suprafa de aproximativ 3 ha a fost amenajat actualul parc Sebastian. O mare problem a cartierului o constituie arterele de circulaie, care, n prezent, respect doar n mic parte vechiul traseu al strzilor i lipsa locurilor de parcare i a spaiilor verzi.. ........................................................................................................................................

Salajan
Cartier nou (dupa 1945) care ia denumirea de la un fruntas al miscarii muncitoresti si revolutionare Leontin Salajan, originar din jud. Satu Mare. Alte cartiere cu denumiri dupa fruntasi ai miscarii muncitoresti: Alexandru Moghioros, Miron Constantinescu. Salajan Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan, fost ministru al fortelor armate prin 1960.A adus mici imbunatatiri vietii grele a ofiterilor si subofiterilor din Armata ca ,de exemplu , introducerea Ordinului 50 (acordarea unor compensatii de hrana in natura-diferite produse alimentare). ........................................................................................................................................

Titan
Numele cartierului a fost luat de la Fabrica de ciment Titan, infiintata in 1912. Titan isi ia numele de la fabrica de ciment Titan construita la inceputul secolului XX, mai precis in 1912. Cartierul Titan este situat n sectorul trei al Bucuretiului, n zona de sud-est a Capitalei. Cartierul Titan a nceput s prind contur n anii 1950-1960. De fapt, n anii 50, pe locul n care se afl acum parcul IOR se aflau o fabric de crmizi i primele blocuri construite dup model rusesc, cu apartamente micue. Cele mai multe blocuri au fost construite e perioada 1965-1984. n ceea ce privete limitele acestui cartier, nainte de anii '70 zona Titan nu era mrginit de un parc amenajat, ci mai degrab de o poriune cu mlatini, stuf i noroaie. Atunci, periferia oraului nsemna cmp. La nceputul anilor '70 s-au construit blocuri de patru i opt etaje Denumirea cartierului Titan vine din copiii zeilor Uranus i Gaea.
mitologia greac,

unde era utilizat pentru a denumi

...........................................................................................................................

Tei
Cartierul Tei este situat n estul capitalei, pe teritoriul administrativ al sectorului 2 i are o suprafa 138 ha pe care se gsesc 36 de strzi, totaliznd o lungime de circa 12 km. Acesta ncepe din spatele fostei fabrici de crmid Tonola (actualul parc al Circului) i este cuprins ntre bd. Lacul Tei (sud-est), str. Barbu Vcrescu (nordvest) i Lacul Tei (nord-est). Tei reprezint o zon populat din cele mai vechi timpuri, avnd n vedere imediata vecintate a rului Colentina. Astel, spturile din cartier atest urmele unor aezri, despre care se presupune c ar fi din epoca bronzului. Nu n ultimul rnd au fost descoperite n acest zon i cteva locuine dacice i chiar daco-romane. Amenajarea parcului 8 Mai din prima jumtate a secolului al XX-lea, pe un teritoriu ocupat de muli tei a fcut ca denumirea zonei i a lacului din vecintate s se numeasc Tei. Cartierul s-a dezvoltat datorit parcelrii ntregii zone i ocuprii ei cu construcii mici, toate aflate lng o regiune industrial, caracterizat n principal de gropi de mprumut pentru fabrici de crmid. Anterior anului 1911, zona Tei se ntindea pe un teritoriu mai mare dect cel pe care l tim acum. Atunci includea i o mare parte din ceea ce astzi cunoatem drept cartierul Colentina. n acea vreme, o mare parte dintre strzile din zon purtau diminutivul de tei" ataat la denumire (de exemplu: Sfntul Nicolae Tei, Ghica Tei etc.). Anul 1990 a gsit o mare parte din aceast zon dezafectat sau cu gropile de fundaii abia spate. Aceste loturi au fost retrocedate vechilor proprietari i au fost scoase la vnzare pe piaa imobiliar. n prezent, ele sunt locurile unde sunt realizate numeroase construcii, mai ales cu destinaia de locuin. Pe terenurile care pn n 1950 erau ocupate de gropile fabricilor de crmid i care au fost retrocedate n cea mai mare parte, au fost sau sunt construite spaii comerciale mari. ................................................................................................................................

Vitan
De la D.Papazoglu aflam ca vitanul este: "in ocolul orasului, spre Nord este campia Vitanului, unde vitele orasenilor isi aveau pasciune". Vitan - De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: n ocolul oraului, spre nord, este cmpia Vitanului, unde vitele orenilor i aveau pciunea Vitan - De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: n ocolul orasului, spre nord, este cmpia Vitan Alta cauza e preluarea numelui strazii.

........................................................................................................................................

Herstru a fost cndva un fierstru Numele Herstru vine de la un gater (n.r. - fierstru mecanic) care era amplasat, pe la 1686, pe vrema lui erban Cantacuzino, pe malul lacului. ........................................................................................................................................ ............................................ Vatra Luminoas, cartier pentru orbi n 1901, Regina Elisabeta a Romniei a cumprat un teren pentru construirea unui cartier al nevztorilor, iar n 1906, a nfiinat societatea Vatra Luminoas. n 1912, era gata primul aezmnt care adpostea coala primar i azilul pentru nevztori. Cartierul nu a mai fost construit la sfaturile preedintelui Roosevelt. n 1920, strada pe care se afla cldirea a primit numele Vatra Luminoas, ne-a spus Radu Sergiu Ruba, preedintele Asociaiei Nevztorilor. Vatra Luminoas este un cartier situat in sectorul 2 al Bucurestiului, de ambele parti ale strazii cu acelasi nume, intre Soseaua Iancului la nord, str. Ion Coravu la sud, soseaua Mihai Bravu la vest si Bd. de Coubertin la est. Se refera in mare parte la cartierul rezidential de casele "tip ieftin", un fel de vilisoare construite de "Casa de Constructii" inaintea celui de-al II-lea razboi mondial pentru functionarii publici. In acel cartier s-au construit, printre vechile case antebelice stil lan, cteva blocuri de tip sovietic pentru familiile nevoiae. Cldiri masive, trainice....mult timp vopsite in galben. Merg pan la strada Maior Coravu. I s-a spus "vatra luminoas" in spiritul bolevic al timpului, lumina venea nemijlocit de la rsrit, de la rui. Alii susin c denumirea este antebelic (???). Acolo erau cateva case conspirative ale bolevicilor anti-romani. Marealul Ion Antonescu se pare c a fost "pstrat" de comuniti in acel cartier inainte s fie predat ruilor. Cartierul Vatra Luminoas este situat n sectorul 2 al Capitalei, n partea de est a Municipiului Bucureti. Cartierul este aezat de o parte i de alta a strzii Vatra Luminoas, fiind delimitat la nord de oseaua Iancului, la sud de strada Maior Coravu, la vest de oseaua Mihai Bravu i la est de Bulevardul Pierre de Coubertin. Istoric Cartierul Vatra Luminoas este considerat unul rezidenial, construit n perioada interbelic. Cartierul era format la vremea respectiv din vile micue, destinate clasei medii i funcionarilor publici, angajai ai Ministerului Muncii. Apartamentele au fost concentrate n blocuri cu nlimi i lungimi variabile, construite conform modelelor de urbanism tip stalinist, funcionalist, linear sau n mari ansambluri rezideniale.

Criza de locuine i dorina de a construi locuine pentru ct mai muli oameni,a impus dup 1953 principiul construciei apartamentelor pluri-familiale. Ideea era ca un apartament cu 2-3 camere s fie locuit temporar de mai multe familii, pn la realizarea de noi locuine pentru familiile "suplimentare". Acest experiment, realizat n cadrul ansamblului de blocuri Vatra Luminoas, n care camerele diferitelor familii erau dispuse n extremitile apartamentului s-a dovedit a fi o soluie lipsit de confort i de intimitate. Acest model de locuine a fost repede abandonat, iar din 1960-1970 au nceput s fie construite blocuri cu 8-10 etaje. ........................................................................................................................................

Giulesti
Initial Giulestii a fost un sat invecinat orasului Bucuresti. Giulestii se pare ca au fost pomeniti in documentele medievale incepand cu anul 1548. Lt.-col. D. Pappasoglu aminteste in scrierile sale de "intinsa campie a Giulestilor" si despre biserica facuta de familia Giulesti, nume care este dat mai tarziu strazii si cartierului. Localitati cu numele de Giulesti exista in toate provinciile romanesti. Giulea este un nume vechi in onomastica romaneasca, provenind de la numele latinesc Iulius. La 2 aprilie 1548, Mircea Ciobanul intareste lui Stroe din Giulesti mosia pe care a cumparat-o: "toata partea lui Giulea, de la rovina lui nicul pina la Colintina". Giulea a fost stapanul mosiei Giulesti impartita in trei: Giulestii din Deal, Giulestii din Vale si Giulestii Domnesti. Dupa ce s-a construit Gara de Nord (la inceput numita Gara Targovistei), pe Calea Giulesti au inceput sa se ridice casele modeste ale muncitorilor feroviari. Cartierul Giulesti a fost denumit ori dupa intemeietorul lui, ori dupa unul din stapanii lui, Giulea. De asemenea, prin 1785 exista si un helesteu numit Julesti. Denumirea podului rutier si cel al cartierului aferent provin de la numele englezului Effingham Grant, proprietarul de demult al acestor locuri. Conform arhivelor istorice, Effingham Grant a venit in Bucuresti la varsta de 17 ani, devenind secretarul Consulatului Marii Britanii la Bucuresti. In 1850 Grant s-a insurat cu Zoe Racovita, nepoata marelui logofat Dinicu Golescu. In urma acestei casatorii, Effingham Grant a mostenit o parte a domeniilor boierilor Golesti, teren care se intindea de la Cotroceni pana la Regie si Gara de Nord. Grant a sustinut unirea Principatelor si a editat, in acest sens, pe banii lui, ziarul 'Concordia'. In 1863, Effingham Grant a construit pe mosia lui fabrica Grant et Comp. Belvedere, care a produs utilaje agricole. Dupa aproximativ sase ani, fabrica a dat faliment, iar Effingham Grant a fost nevoit sa vanda o parte din aceasta mosie statului, care a infiintat prima fabrica autohtona de tigarete - Manufactura de tutun Belvedere. Restul proprietatii a fost parcelata de Grant, terenurile fiind vandute angajatilor CFR. In prima jumatate a secolului XX, cartierul Grant a devenit o periferie in care legea era impartita intre grupuri de batausi, politia intervenind foarte rar in altercatiile lor.

Potrivit istoricilor, cartierul era in stapanirea unor bande de tineri imbracati in tricouri cu dungi verticale, albe si rosii, bande care se aflau mereu in conflict cu cele din cartierele invecinate, care purtau tricouri de alte culori. In volumul 'Vremuri vechi bucurestene', istoricul Alexandru Predescu relateaza: 'Domina un cavalerism ciudat al tuturor haimanalelor din cete. Daca se intampla ca vreo fata sau nevasta din Grant sa aiba necazuri prin alte cartiere, haimanalele din cetele rivale le luau sub ocrotirea lor, conducandu-le, nevatamate, pana la bariera. Ca sa afle cei din Grant cine le-a protejat iubitele, le dadeau ca marturie cate o bucata de tricou. Recunoscatori, <grantistii> ii pofteau la carciuma si, cat tinea cheful, isi legau batiste albe la cureaua context a aparut si expresia 'a-si tine grantul', insemnand 'a-si tine rangul' si avand sensul de a apara onoarea locala, specifica mahalalei/cartierului. Podul Grant peste calea ferata a fost construit in 1912, fiind un loc 'favorit' al sinucigasilor nefericiti in dragoste sau bolnavi incurabili, care se aruncau de pe pod pe calea ferata, inaintea trenurilor care soseau/plecau din Gara de Nord. Actualul pod rutier a fost construit in 1982. ...................................................................................................................................

Viilor -denumirea cartierului ar proveni de la faptul ca era multa vita de vie in


acea zona, distrusa insa de filoxera in anii 1870. .................................................................................................................................

Obor vine de la oborul de vite ce exista nainte n cadrul Trgului de Afar


(Trgul Moilor)

Cartierul Obor este situat n sectorul 2 al capitalei, n partea de nord-est a Municipiului Bucureti. Zona este delimitat la nord de oseaua Colentina, la sud de intersecia dintre oseaua Mihai Bravu i Bdul Ferdinand I, la est de strada Ziduri Moi, iar la vest de oseaua Mihai Bravu. Istoric Piaa Obor are o istorie de 300 de ani. n 1922, Hala Obor a fost declarat monument istoric. De-a lungul timpului, aceast pia a purtat nume diferite i chiar a fost amplasat n diferite locaii. Prima atestare documentar dateaz din secolul al XVII-lea, cnd piaa apare n actele Mnstirii Stelea sub denumirea Trgul de Afar". La nceputul secolului al XVII-lea, n zona de nord-est i est, n afara Bucuretiului de atunci, existau Trgul de Afar" numit i Oborul" i Oborul de vite". La finalul secolului urmtor, piaa ajunge pe moia Colentina, chiar n locul unde se desfura Trgul Moilor. La nceputul secolului XX oraul a cunoscut o dezvoltare complez pe direcia Trgul Obor, care a devenit o pia comercial intravilan, fiind decretat principala pia a oraului.

n zilele noastre, primria sectorului 2 are de gnd s demoleze piaa i s construiasc un mall. n cartierul Obor predomin blocurile vechi, cu zece etaje, construite n perioada 1960-1986. Multe dintre ele au fost ridicate pe terenurile vechilor case, care au fost demolate de buldozerele comunitilor. n ultimii ani ns antierele au renceput s apar n Obor. La marginea cartierului Colentina ase afl Piaa Obor care este cea mai mare din Bucureti. Lng ea, s-a deschis n anul 1977 magazinul universal Obor, care, la vremea respectiv, era cel mai mare complex comercial din Romnia.

........................................................................................................................................

BUCURESTII NOI
In 1898, Nicolae Bazilescu - avocat si profesor la Facultatea de Drept cumpara mosia Maicanesti-Grefoaicele (apartinand de comuna Baneasa din acele vremuri), aflata in zona de nord-vest a orasului. Bazilescu parceleaza terenul si scoate jumatate din loturi la vanzare, la preturi foarte mici, Cealalta jumatate fiind donata primariei. Pana in 1913, 1.423 de persoane au cumparat terenuri aici, majoritatea oameni saraci care si-au construit case modeste. Acestei noi asezari i s-a dat numele de Bucurestii Noi. Actul filantropic al lui Nicolae Bazilescu a constat in ridicarea unei biserici si a unei scoli primare. In cartier au fost infiintate doua cimitire unul crestin si unul izraelit. Tot aici a fost amenajat si un parc cunoscut ulterior sub denumirea de: Parcul Bazilescu. In acest parc pot fi intalniti arbori batrani, ramasite ale Codrilor Vlasiei. n prezent cartierul Bucuretii Noi se afl n sectorul 1 al capitalei. Acesta se ntinde pe o suprafa de 300 ha i are un numr de 75.000 de locuitori. Cartierul este delimitat de strada Cireoaia n S-E, oseaua Chitila la S-V, bd. Laminorului la N-V i strada Fabrica de Crmid n N-E. ISTORIC La sfritul secolului al XIX-lea, moia lui Nicolae Basilescu cunoscut sub numele de Micneti sau Grefoaicele, a fost parcelat i transformat n zona rezidenial Bucuretii Noi. Zona n cauz se afl n partea de N-V a capitalei, iar teritoriul care a fost parcelat avea o suprafa de aproximativ 295 ha, din care circa 155 ha au fost destinate vnzrii, iar restul au fost date n folosina domeniului public pentru amenajarea de strzi, piee, parcuri, cimitire .a.m.d. Bucuretii Noi a aparinut iniial de comuna Bneasa, iar n jurul anului 1940 apare ca fiind cartier al oraului Grivia. Dup anul 1950 este integrat municipiului Bucureti, situat la nceput n raionul Grivia Roie, iar mai apoi ntre 1968 i 1979 n sectorul 8. Cartierul nc mai pstreaz caracteristicile parcelrii fcute n anul 1898, avnd strzi lungi cu trama bine defint, ce cad perpendicular pe principalalele artere de

circulaie (oseaua Chitilei, bulevardele Bucuretii Noi, Laminorului i Gloria, strzile Jiului i Cireoaiei etc.). La sfritul anilor '50 pe parcelele nc neconstruite ale cartierului, a fost nceput construcia de blocuri, aciunea desfurndu-se n dou etape. Prima a fost nceput n 1960, cnd au fost ridicate blocurile care se gsesc pe partea dreapt a bd. Bucuretii Noi (ntre strada Cireoaia - bd. Gloria i strada Subcetate). Din punct de vedere arhitectural, acestea sunt influenate arhitectura sovietic. A doua etap a fost demarat la sfritul anilor '60 cnd au fost construite blocuri att pe partea dreapt, ct i pe cea stng a bd. Bucuretii Noi, pn la parcul Basilescu. . ........................................................................................................................................

Tineretului
Cartierul Tineretului se afl n sectorul 4 al Capitalei i nsumeaz 62,5 ha. Denumirea cartierului a fost preluat de la Parcul Tineretului. Tineretului este delimitat n prezent de Splaiul Unirii n partea de nord-est, bd. Gheorghe incai (care a preluat i o parte din binecunoscuta str. Lnriei) la vest i bd. Tineretului n partea de sud. La nceputul anilor '60, a fost realizat una dintre principalele artere ale Bucuretiului, care continu axa nord-sud, cunoscut la nceput sub denumirea de Magistrala Nord-sud, pentru ca mai trziu s primeasc numele pe care l poart astzi - bd. Dimitrie Cantemir. Amenajarea acestei importante artere de circulaie a oraului a dus totodat la dezvoltarea ntregii zone de sud a capitalei. La sfritul deceniului al VI-lea a nceput amenajarea celui mai mare parc din sudul Bucuretiului. i pentru c aceast investiie (care a nlocuit o groap de gunoi cu un spaiu plantat i amenajat), a fost realizat conform practicii din acea perioad (prin munca voluntar a tineretului din coli i fabrici), a primit denumirea de Parcul Tineretului nc din 1972. Vecintatea unor case mici i insalubre, ntr-un procent destul de mare, a fcut ca pe planetele urbanitilor din aceea perioad s apar un mic ansamblu de blocuri, menite s nlocuiasc casele patriarhale joase care aveau curi cu verdea i strzi pline de praf. Odat cu nceputul anului 1970, pe un teritoriu cartierului au fost construite 150 de blocuri n etape diferite. n timp ce cartierul era n dezvoltare, au nceput s fie realizate din ce n ce mai multe blocuri cu un regim de nlime de P+10E, ceea ce a dus la o aglomerare i o ndesire a construciilor iniiale. n anii '80 au fost executate i ultimele blocuri ale noului cartier Tineretului. Zona Tineretului este strbtut de Calea Vcreti, una dintre cele mai importante i cunoscute artere de circulaie ale Bucuretiului. n perioada de nceput a Capitalei, aceasta lega centrul vechi al oraului de Mnstirea Vcreti.

........................................................................................................................................

Bulevardul ION MIHALACHE (fost 1 MAI)


In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pe locul care se intindea de la nord de spitalul Filantropia, dincolo de intersectia cu b-dul Banu Manta, se afla mahalaua Dracului, numita asa datorita faptului ca aici locuiau tot felul de raufacatori. In mijlocul mahalalei, la actuala intersectie a b-dului Mihalache cu b-dul Banu Manta si strada Dr. Felix, se afla Hanul Galben - al carui nume venea de la culoarea cu care erau vopsite partile exterioare ale peretilor. Hanul, ca si mahalaua, aveau o reputatie proasta, deoarece aici isi gasisera adapost hotii si trisorii atrasi de banii taranilor care se intorceau de la targ. Acest han, cu o arhitectura tipica hanurilor de campie, a fost demolat in 1985, pentru a face loc unui bloc de locuinte. Pictorul Stefan Luchian a locuit chiar peste drum de Hanul Galben, intre anii 1907 si 1909. Unul dintre tablourile sale poarta numele de Mahalaua Dracului si ilustreaza constructiile mizere de aici. In perioada interbelica era vestita banda a lui Victor Talianu, poreclit 'regele mardeiashilor din Filantropia'. Reporterul Ioan Massoff de la ziarul Realitatea Ilustrata l-a descris in felul urmator: 'Inhaitat cu o ceata de haidamaci - toti imbracati cu pantaloni cu cretzuri, camasi cu arnici, brauri rosii, caciuli tzuguiate, veste cu gaitane si cizme cu varfurile cat o bancutza - cureierau mahalalele dupa <gagice>. Zbierau cat ii tinea gura, invartind ciomege prin aer, trageau salve de pistol si cantau acompaniati de armonica'. Pe locul unde este Piata 1 MAI se afla, in jurul anului 1850, o ghetzarie imensa, cu blocuri de gheatza naturala care erau pastrate si vara, in incaperi racoroase. Bulevardul a mai fost numit Filantropia, dupa numele spitalului Filantropia, construit in 1813. Spitalul a fost ridicat din initiativa doctorului Constantin Caracas, cu bani din partea unor boieri si negustori caritabili. Initial, spitalul avea un singur pavilion cu 90 de paturi si a fost reconstruit in 1890. ........................................................................................................................................

CALEA DOROBANTILOR
S-a numit Ulitza Herastraului, pentru ca ducea spre acest loc, aflat in secolul al XIXlea in afara Bucurestiului. Dupa Razboiul de Independentza, in 1878, primeste denumirea de Calea Dorobantilor, de la arma infanteristilor (sau dorobantilor). Dorobantii au existat si inainte de secolul al XIX-lea, fiind soldati de infanterie din armata teritoriala, soldati de garda sau ostasi cu serviciu militar redus. Ei au devenit un corp de oaste distinct in cadrul tinerei armate a Principatelor Unite din vremea lui Cuza. Dorobantii treceau pe aceasta ulitza pentru a ajunge la campul de instructie de la Herastrau (de aici vechea denumire a strazii). La intersectia cu B-dul Stefan cel Mare, se afla o gradina de vara numita Roata Lumii, deoarece pe firma avea reprezentari grafice ale tuturor etapelor din viata unui om: copilaria, tineretea,

perioada adulta si batranetzea. Pe locul acestei gradini de vara a fost construita cladirea care are la parter Studio Martin. De la aceasta intersectie pana la Piata Aviatorilor, Calea Dorobantilor era, de fapt, o ulitza de tzara cu case mici acoperite cu stuf. Ulterior, zona s-a transformat pana in zilele noastre, intr-una dintre cele mai selecte zone din Bucuresti. ........................................................................................................................................

Cartierul Panduri. Partea de rsrit a parohiei, strbtut de oseaua


Panduri, se numete cartierul Panduri. Este un cartier relativ nou fa de celelalte cartiere. Partea de apus a oselei Panduri a luat fiin ntre anii 1895-1902. Aici s-au aezat o mulime de meteri zidari din comunele Bolintinu i Poenari Ulmi, din fostul jude Ilfov, pe locurile de cas cumprate de la proprietarul Ctuneanu i de aceea, aceast parte de cartier mai poart i numele de cartierul Ctuneanu. Sunt buni cretini, strns legai de biseric i au fost un reazem de seam la nevoile ei i mai ales la construirea monumentalei biserici ce s-a ridicat ntre anii 1927-1948. Strzile ce compun acest cartier, pn n anul 1940, au purtat numele proprietarului Ctuneanu, al soiei sale, Jovia, i al copiilor si, Paulina, Viorica, Nicuor i Mircea. n anul 1940, o parte din aceste strzi au cptat numele cpitanilor de Panduri, care nsoeau pe Tudor Vladimirescu, astfel: Ctuneanu s-a numit Cpitan Ion Urdreanu, Paulina s-a numit Cpitan Ioan Oarca, Viorica s-a numit Cpitan Ionia Cegan, iar Mircea s-a numit Cpitan Frunte-Lat, rmnnd cu vechile numiri numai strzile Iovia i Nicuor. Actualmente este un modern cartier de blocuri, aflat ntre oseaua Panduri i oseaua Trafic Greu. Partea de rsrit a oselei Panduri a luat fiin abia ntre anii 1932-1940. Este cel mai nou cartier al parohiei Sfnta Treime-Ghencea. Populaia acestui cartier este compus aproape numai din foti ofieri, magistrai, profesori i pensionari. Este, cum s-ar zice, cartierul oamenilor subiri din parohie. Ochii i inima credincioilor din acest cartier a fost numai spre centrul capitalei. Le venea, se vede, greu, ca s vie la o biseric plin de lptari i de tot felul de muncitori. Au apelat la biserica noastr numai cnd au avut vreo nevoie de mprtit sau nmormntat, cci botezurile i cununiile le-au oficiat la bisericile din centru. Nu ne-au fost de nici un sprijin nici la zidirea bisericii noi, nici la pictarea ei i nici la vreun fel de ajutorare a ei. Abia acum, n timpul din urm, vreo 30-40 de familii ne-au venit n ajutor i au nceput s calce pragul bisericii. Strzile ce compun acest cartier sunt: Dr. Ghiuilamila, Dr. Severeanu, Dr. Athanasie i Dr. Teohari. ........................................................................................................................................ .

Cartierul Sebastian. Cartierul aezat de-a lungul strzii Sebastian i


pe strzile lturalnice, cuprins ntre Strada 13 Septembrie i Strada Ft-Frumos, se numete cartierul Sebastian. i populaia acestui cartier este populaie de batin, cea mai mare parte din ei fiind de origine bulgar, venii aici ntre anii 1790-1806. Ocupaia lor este plugria i creterea vitelor. n acest cartier erau vestiii lptari ai

Bucuretilor care aveau sute de vaci sau bivolie cu lapte. Cu banul lor i cu jertfa lor s-a ntreinut biserica veche i s-a zidit cea nou. Astzi, i n acest cartier s-au aezat foarte muli muncitori, lucrtori cu ziua, mici funcionari i muli nevoiai, schimbnd complet vechea nfiare a cartierului. Toi ns sunt oameni cu fric de Dumnezeu, cu dragoste de biseric i gata s ajute oricnd din puinul pe care l au. Cu timpul, satul a tot crescut, s-a apropiat de Bucureti i a devenit o mahala a Bucuretilor, pstrndu-i numele de Lupeti numai n legtur cu biserica ce s-a ridicat n aceast mahala. Mai trziu numele de Lupeti s-a pierdut de tot, pstrnduse numai numele de Lupeasca, pn n anul 1927, pentru poriunea de strad ce se ncepea din Calea 13 Septembrie i pn la cazarmele Cotroceni (Rzoare), care din 1927 s-a numit i ea tot strada Sebastian. S-a mai pstrat numele de Lupeasca pn n anul 1940 i pentru tot cartierul cuprins ntre strada Petre Ispirescu, 13 Septembrie pn la Canal i Calea Rahovei. Acest cartier apoi, pn n 1950, a cptat numele de comuna Tudor Vladimirescu

n anul 1776, biserica Sfntul Elefterie, aezat pe o insul a Dmboviei, n mijlocul unui codru secular unde alturi de biseric era casa unui pop srac, care se ocupa cu creterea albinelor nu fcea parte din oraul Bucureti, ci era n apropierea Bucuretilor.

........................................................................................................................................

Cartierul Sraca sau Lupeasca. Cartierul aezat de-a lungul


strzii Sebastian, ntre Strada 13 Septembrie i Strada Dobrescu. Pn n 1927 strada se numea Lupeasca, iar cartierul, din cele mai vechi timpuri, a purtat numele de cartierul Sraca. Probabil c purta acest nume din cauz c aici locuiau cei mai nevoiai oameni din parohie. n adevr, locuitorii acestui cartier aveau vite mai puine, case mai mici i ntre ei nu se gsete nici un lptar de seam. i ei sunt tot enoriai de batin ai parohiei, care au ajutat dup puterile lor biserica oricnd. Sunt buni cretini i-i ndeplinesc ndatoririle cretineti. Aici sunt mai puini enoriai de origine bulgar fa de cartierele 13 Septembrie i Sebastian. i aici, ntre ei, s-au aezat n timpurile din urm muncitori i mici funcionari, dar s-au contopit cu enoriaii de batin i acum nu-i mai poi deosebi. Toi sunt una i legai de biseric. ........................................................................................................................................

Cartierul Jarcalei. Acest cartier este format din enoriaii ce locuiesc pe


strzile Ft-Frumos, Mo Ajun, o parte din Strada Petre Ispirescu i strzile mrginae. Pn n anul 1930, acest cartier i avea la biseric pomelnicul lui

deosebit. i acest cartier este locuit, n marea lui majoritate de enoriai de origine bulgar, cu o situaie material mult mai bun dect a celorlali, avnd vite i pmnt mai mult. Era un cartier de lptari vestii. Muli din epitropii bisericii au fost din acest cartier. Acum i n acest cartier s-au aezat muli muncitori i oameni nevoiai, care i ctig bucica de pine cu munca braelor lor, dar care sunt buni cretini i care, cu mult drag, au ajutat biserica. Acum acest cartier nu mai aparine bisericii noastre. ........................................................................................................................................ .

Cartierul Ivnescu. Acest cartier este n extremitatea de nord-vest a


parohiei i cuprinde strzile numite astzi Nona Otescu, Cantarii, Miroslavei, Sabiutei, Montana i Eroina de la Jiu. A luat fiin prin anii 1900-1930 i este locuit de mici funcionari i muncitori. Ei i-au ridicat case pe locul vndut de Ivnescu i de aceea pn de curnd a purtat acest nume. Astzi ns, este mai cunoscut sub numele de Nona Otescu. Enoriaii acestui cartier, la fel, sunt legai de biseric i dau tot ajutorul pentru ntreinerea ei. S-au contopit complet cu cartierul 13 Septembrie i astzi nu se mai face nici un fel de deosebire ntre aceste doua cartiere, aa c enoriaii acestui cartier pot fi inclui n cartierul 13 Septembrie.