Prezentare general[modificare | modificare surs]

Situat n partea de vest a judeului Slaj, la o distan de 29 km fa de

municipiul Zalu, oraul imleu Silvaniei cu localitile rurale componente, Bic,
Cehei i Pusta, se ntinde pe o suprafa de 62,26 km 2 n depresiunea imleului,
sub Mgura imleului, n bazinul hidrografic al Crasnei, lng vechea aezare
dacic Dacidava[necesit citare].
Istoric[modificare | modificare surs]

Descoperirile arheologice fcute pe teritoriul administrativ al oraului au

scos la lumin un bogat material ce a aparinut populaiei metanasta
jazyg (vezi: Iazygi) . Dou tezaure formate din piese de aur descoperite la
imleu, datate din secolul al V-lea, se afl n prezent expuse la muzeele de
istorie din Viena i Budapesta.

Localitatea a fost atestat prima dat documentar n anul 1251, cnd, ntrun act emis la Alba-Iulia, se amintete deVathasomlyowa, prima denumire
cunoscut a localitii; n 1429 devine trg i este cunoscut sub denumirea
de oppidum Somllyo, iar la 1854 este cunoscut ca Szilgy-Somly.

Istoria medieval a imleului este strns legat de familia Bthory, familie

princiar, care a jucat roluri importante n istoria transilvnean. Cetatea
imleu intr n posesia familiei mai sus amintite n urma cstoriei lui
Bthory Lszlo cu Medgyesaljai Anna, n anul 1351.

Cetatea imleului a fost de-a lungul istoriei reedina principilor ardeleni

din familia Bthory, fiind teatru de rzboi pentru armatele turceti, care n
anul 1660 au incendiat oraul. A fost i un centru important, vizat de
rsculaii curui i locul de unde generalul Iosif Bem a pornit, n anul 1848,
aciunile militare pentru ocuparea oraelor de pe Some: Jibou, Dej i Cluj.

Dup 1817, imleul devine i un centru al intelectualitii romneti,

gzduind o coal primar romneasc, vicariatul greco-catolic,
departamentul sljean al Astrei, tipografia romneasc Victoria etc.,
aflndu-se sub semnul marelui crturar Simion Brnuiu. Aici s-a construit
n 1916 localul gimnaziului romano-catolic i n care s-a deschis primul
liceu romnesc din Slaj, n anul 1919.

Obiective turistice[modificare | modificare surs]

Ruinele cetii Bthory (secolul XVI), de fapt un castel rezidenial, a fost un

interesant reprezentant al arhitecturii renascentiste din Transilvania. Este
alctuit din dou incinte fortificate, construite n dou etape. Aflat azi n
ruin, castelul pstreaz pavilionul porii, cu dou nivele, deasupra
gangului boltit. Se mai pstreaz deasemenea dou turnuri, un bastion i o
parte din zidurile de aprare. n 2007 au avut loc spturi arheologice n
vederea unei restaurri i eventuale puneri n valoare a sitului arheologic.

Biserica romano-catolic

Biserica Romano-Catolic (cu o u din 1532).

Sinagoga, construit n anul 1876 i transformat n primul Muzeu al

Holocaustului din Romnia. Inaugurarea muzeului a avut loc n 2005.

n apropierea oraului, la 3 km, se afla Mnstirea Bic, care este un loc de

pelerinaj i un atractiv punct turistic, unic n regiune. Oraul este, de
asemenea, cunoscut prin celebra fabric de champagne, ale crei galerii
subterane se ntind pe 3,5 km, dar i ca un vechi centru de cultur,
renumit prin calitatea colilor i dasclilor si.

Biserica ortodox Sfinii Apostoli din Cehei (1765).

Oraul este aezat la poalele dealului Mgura, unde n epoca dacic a

existat cetatea Dacidava, zona fiind locuit de dacii liberi. Pe acelai
amplasament, n evul mediu a fost construit o fortificaie din lemn i
pmnt. Ruinele, vizibile azi, aparin ultimei faze de piatr a cetii, datate
dup toate probabilitile ntre 1315-1317 (prima faz de piatr aparinnd
celei de a doua jumti a secolului al XIII-lea). Tot aici au fost descoperite
mai multe vestigii arheologice, printre care i dou tezaure de argint i
unul de aur, care acum se afl la Viena.

Biserica reformat (1730)

Potenialul turistic al oraului este strns legat de fondul turistic natural i

elementele fondului turistic antropic, aflate ntr-o deplin armonie.
Valoarea panoramei peisagistice, ce se desprinde de pe nlimile Mgurii

imleului, spre depresiune, este una de excepie, iar lacul Cehei este una
dintre cele mai frumoase rezervaii naturale ale judeului Slaj.

trandul termal Broscria este un minunat loc de scldat i de pescuit.

Este situat la doar 5 km de ora.

Polariznd toate fortele progresiste ale vremii, al doilea oras ca marime al judetului Salaj,
Simleu Silvaniei a cunoscut de-a lungul veacurilor o dezvoltare economico-sociala specifica
localitatilor transilvanene, cu oameni asezati, harnici, cu frica de Dumnezeu, ospitalieri si cu
dragoste de stiinta si cultura. Este un adevar incontestabil, ca aici a pulsat o efervescenta viata
spirituala, rod al convietuirii pasnice prin noianul anilor a romnilor, maghiarilor, evreilor si
altor neamuri care si-au gasit aici loc si casa. O succinta enumerare este de natura a ne scuti
de orice comentariu :
Despartammntul salajan al ASTREI cu sediul la Simleu ( 1863)
Reuniunea Femeilor Romne Salajene (1811)
Tipografia " Victoria" ( 1862)
Reuniunea nvatatorilor romni salajeni ( 1870)
Numeroasele publicatii tiparite la Simleu :
- "nvatatorul roman" (1903)
- "Gazeta de Duminica" (1904)
- "Pastorul sufletesc" (1905)
- "Gazeta nvatatorilor" (1912)
- "Salajul" ( 1920)
- "Plugarul" (1926)
- "Poporul salajean" (1926)
- "Flori de crin" (1932)
- "Revista Alexandru Vlahuta" (1933)
- "Tribuna Silvaniei" (1935)
- "Stropi de roua" (1937)

Iata deci, ca, Simleul s-a validat prin timp ca fiind o capitala spirituala a acestei zone a Tarii
Silvaniei. Fapt firesc, n acest process cartea trebuia sa fie prezenta ca un liant ntre toti
factorii care au concurat la complexul process al formarii omului ca individ pus n slujba
propasirii neamului sau, a ridicarii nivelului si orizontului sau de cunoastere, factori primordiali
ai progresului si civilizatiei. Dupa cum este si firesc primele tiparituri au aparut pe lnga
biserici si gratie stradaniilor clericilor. nca din primii ani de functionare a Vicariatului Silvaniei,
una dintre problemele cele mai importante a fost nzestrarea bisericilor, scolilor si accesul
maselor la lumina cartilor. Cu pioasa recunostinta amintim truda unor oameni de suflet :
Gheorghe Abram, Isidor Alpini si n mod deosebit ilustrul barbat Alexandru Sterca Sulutiu,
vicarul Simleului care pune bazele primei biblioteci n orasul Simleu. nfiintata n urma cu peste
o jumatate de secol, la 17 noiembrie 1951, Biblioteca Oraseneasca Simleu Silvaniei, poarta
astazi n semn de omagiu si pretuire numele acestui patron spiritual, cel care a pus piatra de
temelie la acest lacas de lumina si cultura care continua cu succes traditiile spirituale ale
naintasilor nostri , fiind asa cum este cunoscuta n lumea utilizatorilor serviciilor ei, institutia

publica cu usile mereu deschise, mereu n slujba si la dispozitia concetatenilor nostri.